̶ PROCEDURI ALTERNATIVE DE SOLUȚIONARE A CONFLICTELOR ̶ · Autori: DOGARU DENISA IUSTINA ALEXEI ANA An. ӀӀӀ BRAȘOV 2020 ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ… [604567]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE DREPT

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ
·
̶ PROCEDURI ALTERNATIVE DE SOLUȚIONARE A
CONFLICTELOR ̶
·

Autori:
DOGARU DENISA IUSTINA
ALEXEI ANA
An. ӀӀӀ

BRAȘOV
2020

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
2

Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 3
1. Elementele constitutive ale procesului de mediere ………………………….. ………………………….. ………… 4
1.1. Procesul de mediere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 5
1.2 Cele mai cunoscute forme ale medierii ………………………….. ………………………….. ………………… 5
2. Medierea în dreptul penal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
2.1. Infracțiunile la care se poate aplica procedura medierii, conform Noului Cod penal …………. 7
2.2 Medierea cu privire la pretențiile civile ………………………….. ………………………….. ………………… 8
3. Acordul de mediere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 9
3.1. Acordul de mediere complet în cauzele penale ………………………….. ………………………….. ….. 10
3.2. Acordul de mediere parțial privitor la latura penală a cauzei penale ………………………….. …. 11
4. Avantajele medierii în raport cu metoda clasică de soluționare a unui conflict de natură penală .. 12
5. Caz practic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 13
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 15
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 16

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
3
INTRODUCERE

Sistemul judiciar românesc1 a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare prin instituirea,
începând cu 1 august 2013, a obligativității informării cu privire la avantajele medierii,
pentru fiecare persoană fizică sau juridică ce -și propune deschiderea unui proces judiciar,
precum și pentru părțile dintr -un proces aflat pe rolul instanțelor de judecată, în domeniile și
în condițiile expres prevăzute de Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea
profesiei de mediator2.
Această justiție făcută de mediator , în conflictul dintre părți, în formele și în condițiile
prevăzute de lege, este privită ca o justiție alternativă la cea clasică făcută de judecător.
Calea unei justiții alternative a medierii a fost deschisă și promovată mai ales în ultimele
decenii, a tât în Europa, cât și pe alte continente.
Și pe această cale, Europa a găsit alternativa la soluționarea conflictelor pe cale
judiciară ,adică cea a medierii, îmbinând echilibrat interesele cetățeanului , dar și ale statului,
ale unei justiții ce servește atât statul cât și persoana, nu numai prin costurile mult mai
reduse, dar și prin preocuparea înlăturării stării de conflict într -un termen cât mai scurt,
cerință imperativă a justiției tradiționale, marcată în prezent de durata mare a procedurilor.3
Procedura medierii are drept scop căutarea soluții lor amiabile la litigiile aduse
în fața mediatorului. Odată găsită o soluție reciproc convenabilă, părțile vor încheia un
acord. Acesta poate conține o recunoaștere la pretențiile celeilalte părți (achiesare) , o
desistare ori se poate materializa într -o tranzacție.
Legea nr. 192/2006 [1] conține reglementări generale cu privire la desfășurarea
medierii. Cea de -a doua secțiune din cadrul Capitolului VI, intitula t „Dispoziții speciale
privind medierea unor conflicte”, se referă la medierea în cauzele penale.4
Până la modificarea Codului de procedură penală din anul 1968, prin Legea nr. 202
din 25 octombrie 2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționă rii proceselor,
acordul de mediere producea efecte cu privire la latura penală, doar dacă în
conținutul său era cuprinsă o clauză ce exprima voința persoanei vătămate de a nu
formula plângere prealabilă, de a -și retrage plângerea prealabilă sau voința ambelor părți de

1 Daniel -Mihail Șandru, Dragoș Rădulescu, Dragoș Călin, Medierea în Romănia, Legislație și jurisprudență, ed. III
revizuită și adăugita, Editura Universitară , 2014, pag 11.
2 Legile care impun informarea obligatorie sunt :
-Legea 192/2006
– Legea 115/2012
-O.U.G 4/2013
-Legea 214/2013 pentru aprobarea OUG 4/2013 .
3 Dumitru -Virgil Diaconu, Medierea în cauzele penale, Editura C.H. Beck, București, 2012 .
4 Gabriel -Cristian Constantinescu, Nicoleta -Elena Buzatu, Acta Universitatis George Bacovia. Juridica – Volume 3.
Issue 2/2014 – http://juridica.ugb.ro/, Acordul de mediere în cauzele penale.
https://www.researchgate.net/publication/282818504_Acordul_de_mediere_in_cauzele_penale

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
4
a se împăca. Prin urmare, acordul de mediere era văzut doar ca un mijloc de realizare a
unora dintre aceste trei impedimente.
Prin legea mai sus menționată, a fost completat conținutul art. 10 alin. (1) lit. h) din
Codul de procedură penală din 1968, cu un nou caz care împiedică punerea în mișcare și
exercitarea acțiunii penale, și anume prin acordul de mediere, modalitate distinctă și
alternativă la lipsa plângerii prealabile, retragerea plângerii prealabile sau împ ăcarea
părților. Acest caz s -a menținut și în actualul Cod de procedură penală, în art. 16 alin. (1) lit.
g) astfel: „a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea
acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împ ăcarea ori a fost încheiat un acord de
mediere în condițiile legii”5.
Acordul de mediere este rezultatul eforturilor comune dintre părțile ce au ales
procedura de mediere, care, cu ajutorul competent al mediatorului au ajuns la o înțelegere
negociată și unanim acceptată.
Chiar dacă în urma procesului de mediere s -a ajuns la un acord, rolul mediatorului nu
se sfârșește aici ci se întinde și dincolo de încheierea și redactarea acordului de mediere.6

1. Elementele constitutive ale procesului de mediere
Medierea este un proces prin care victimei infracțiunii și infractorului li se oferă
posibilitatea de a se împăca prin intermediul unei terțe persoane numită mediator. În
calitate de proces, medierea presupune existența unui ansamblu închegat de elemente
interdependente – participanții la mediere.
Aceștia din urmă sunt:
– părțile
– victima infracțiunii și infractorul;
– mediatorul;
– după caz, partea civilă, partea responsabilă civilmente, reprezentații acestora, avocatul.

Mediatorul, prin definiție, este o persoană imparțială, independentă, care întrunește
condițiile stabilite de lege și are sarcina de a asista părțile în procesul de mediere în vederea
împăcării acestora. Victima este persoana fizică sau juridică căreia i -au fost aduse daun e
morale, fizice sau materiale în urma comiterii unei infracțiuni.
Infractorul este persoana bănuită, învinuită sau inculpată, care recunoaște săvârșirea
infracțiunii. Acordul de împăcare este înțelegerea părților, prin care acestea convin să se
împace și care conține drepturile, obligațiile și efectele împăcării.

5 Cristi Danileț, Considerații privind medierea penală, în Revista Dreptul, nr. 2/2014, pp.156 -182.
6 Dicționar juridic, Acordul de mediere , disponibil la https://legeaz.net/dictionar -juridic/acordul -de-mediere

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
5

1.1. Procesul de mediere

În mod obligatoriu, acesta presupune :
– existența unei proceduri accesibile ambelor părți, concomitent.
– examinarea minuțioasă a cerințelor victimei și ale infractorului;
– satisfacția morală atât a victimei, cât și a infractorului. Aceasta este posibilă atunci
când părțile determină mersul procesului de mediere, rezultatul acestuia, iar, în final, soluția
acceptată de ambele. Astfel, părțile trebuie să înțeleagă că nimeni nu este în drept și nu
poate să le impună ce să facă și cum să facă. Participanții la mediere nu se referă la articolul
din Codul penal sub incidența căruia cade fapta incriminat ă făptu itorului, dar discută despre
daunele materiale și morale cauzate victimei în urma infracțiunii săvârșite. Procesul de
mediere permite infractorului să abordeze sub acest aspect corectitudinea faptelor sale și să
sesizeze în profunzime starea emoțională a v ictimei.

Practic, medierea reprezintă procesul de împăcare a victimei cu infractorul.
Împăcarea este o măsură alternativă răspunderii penale și, implicit, procedurii judiciare, care
substituie politica represivă cu cea recuperatoare, diversificând a dministrarea justiției
penale. În ceea ce privește persoanele lipsite de capacitate de exercițiu, împăcarea se face
numai de reprezentanții lor legali. Cei cu capacitate de exercițiu restrânsă se pot împăca
doar cu încuviințarea persoanelor prevăzute de le ge.7

1.2 Cele mai cunoscute forme ale medierii

Acestea sunt :
– medierea directă o regăsim atunci când, în prezența mediatorului, victima are
întâlniri nemijlocite cu făptuitorul, învinuitul sau inculpatul pentru soluționarea problemelor
apărute în urma infracțiunii;
– medierea indirectă este atunci când în procesul de mediere victima nu doreșt e ori,
respectiv, nu are întâlniri nemijlocite cu făptuitorul, învinuitul sau inculpatul. Mediatorul se
întâlnește personal cu fiecare din aceste părți și contribuie la soluționarea problemelor
apărute în urma infracțiunii etc .8

Procedura de mediere se închide, după caz:
a) prin încheierea unei înțelegeri între părți în urma soluționării conflictului;
b) prin constatarea de către mediator a eșuării medierii;
c) prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părți.

7 Dr. Nicolae Zecheru, Medierea unor conflicte de natură penală, Alternativă pentru modernizarea sistemului
judiciar, Editura Ministerul Afacerilor Interne, București, 2013, p.53 -54.
8 Xenofon Ulianovschi, Marcela Dilion, Vasile Rotaru, Roman Koval și Diana Popa, Manual de mediere, Editura
Institutului de Reforme Penale din Republica Moldova, Chișinău, 2006, p. 22 .

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
6
În cazul în care părțile au încheiat numai o înțelegere parțială, precum și în cazurile
prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), orice parte se poate adresa instanței judecătorești sau
arbitr ale competente.9

2. Medierea în dreptul penal

Medierea reprezintă un proces prin care victimei, infractorului și respectiv părților
unui conflict li se oferă posibilitatea, în cazul în care consimt liber, să participe activ la
soluționarea problemelor apărute în urma infracțiunii prin intermediul unei persoane terțe,
imparțiale – mediatorul.
Legiuitorul român acordă o atenție deosebită aplicării medierii în domeniul Dreptului
Penal, astfel articolele 67 -70 din Legea nr. 192/2006 prevăd dispoziții speciale privind
medierea în cauzele penale, reglemen tări care sunt consacrate legislativ și în domeniul
procedurii penale ca urmare a adoptării noilor prevederi din Legea nr. 202/2010 privind
„Mica reformă în justiție”.
După cum se cunoaște, se poate apela la mediere, ca modalitate alternativă, în orice
fază a procedurii de soluționare pe cale penală a conflictului. Dispozițiile din lege se aplică
cu precădere cauzelor penale care privesc infracțiuni pentru care, potrivit legii, retragerea
plângerii prealabile sau împăcarea părțilo r înlătură răspunderea p enală.10
Nici în restul cauzelor penale medierea nu este exclusă, putându -se soluționa
aspecte survenite în cadrul procesului penal. Cel mai bun exemplu este cel referitor la
soluționarea acțiunii civile în cadrul procesului penal, acest lucru putându -se realiza î n orice
fel de cauză penală prin mediere.
Partea vătămată, făptuitorul sau orice alt participant în procesul penal nu pot fi
obligați să apeleze la mediere, aceasta fiind o pro cedură eminamente facultativă.11
Cu ocazia medierii trebuie asigurat dreptul fiecărei părți la asistență juridică, iar în
cazurile în care se impune acest lucru, dreptul de a beneficia de s erviciile unui interpret.12
În cazul minorilor, se asigură garanțiile prevăzute de legea penală ace stora.

9 Dicționar juridic , Legea medierii, disponibil la https://legeaz.net/legea -medierii -192-2006/art -56
10 Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, art. 67, a lin. (1).
11 Ibidem, art. 67 alin. (2).
12 Ibidem, art. 68 alin. (1)

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
7
Dacă părțile își soluționează conflictul prin mediere înaintea începerii procesului
penal, partea vătămată nu mai poate sesiza pentru infracțiunea respectivă organele de
cercetare pe nală sau instanța de judecată.
În situația în care medierea est e inițiată chiar în termenul de introducere a plângerii
prealabile, acest termen se suspendă pe durata desfășurării medierii. Dacă părțile aflate în
conflict se împacă, nu mai este necesară implicarea organelor de cercetare penală sau
instanța de judecată. În cazul în care părțile aflate în conflict nu s -au împăcat, partea
vătămată poate introduce plângerea prealabilă în termenul legal, termen care își va relua
cursul de la data întocmirii procesului -verbal de închidere a procedurii de mediere. Se
socotește în acest caz și termenu l scurs înainte de suspendare.13
În cazul în care s -a apelat la mediere, după începerea urmăririi penale sau a judecății,
cercetarea penală sau judecata se suspendă de la data prezentării de către pă rți a
contractului de mediere. Suspendarea nu poate dura mai mult de 3 luni de la data sem nării
contractului de mediere.14 Această suspendare încetează în momentul în care procedura
medierii se închide prin oricare dintre modurile prevăzute de lege, chiar dacă nu au trecut 3
luni. Termenu l de 3 luni este aplicabil pentru cazurile în care medierea nu este finalizată în
acest termen.
Mediatorul are obligația să comunice organului judiciar o copie a procesului -verbal de
înch idere a procedurii de mediere. Dacă prin procesul -verbal se constat ă faptul că părțile nu
s-au împăcat, procesul penal se reia din oficiu. În cazul în care procesul -verbal nu se
comunică, procesul penal se reia din oficiu după expirarea termenul ui de 3 luni indicat
anterior.15
În opinia noastră, datorită acestor avantaje, medierea în domeniul penal va fi uzitată
în special în cazul plângerilor prealabile, dar și în restul cauzelor penale. În realizarea acestor
deziderate, un loc important îl ocupă organele de cercetare penală și instanța de judecată
care sfătuiesc părțile să apeleze la mediere.16

2.1. Infracțiunile la care se poate aplica procedura
medierii , conform Noului Cod penal

Conform prevederilor Noului Cod penal, procedura medierii se poate aplica în cazul
săvârșirii următoarelor infracțiuni: Lovirea sau alte violențe (art. 193); Vătămarea corporală

13 Ibidem, art. 69 alin. (2)
14 Ibidem, art. 70 alin. (2)
15 Ibidem, art. 70 alin. (4).
16 Dr. Nicolae Zecheru, Medierea unor conflicte de natură penală, Alternativă pentru modernizarea sistemului
judiciar, Editura Ministerul Afacerilor Interne, București, 2013, p .51-52.

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
8
din culpă (art. 196); Violența în familie (art. 199); Amenințarea (art. 206); Hărțuirea (art.
208); Violul (art. 218 alin. (1) și alin. (2); Agresiunea sexuală (art. 219); Hărțuire sexuală (art.
223); Violare a de domiciliu (art. 224); Violarea sediului profesional (art. 225); Violarea vieții
private (art. 226); Divulgarea secretului profesional (art. 227); Furtul (art. 228); Furtul
calificat (art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b și c); Furtul în scop de folosi nță (art. 230); Pedepsirea
unor furturi la plângerea prealabilă (art. 231); Abuzul de încredere (art. 238); Abuzul de
încredere în fraudarea creditorilor (art. 239); Bancruta simplă (art. 240); Bancruta
frauduloasă (art. 241); Gestiunea frauduloasă (art. 2 42); Însușirea bunului găsit sau ajuns din
eroare la făptuitor (art. 243); Înșelăciunea (art. 244); Înșelăciunea privind asigurările (art.
245); Distrugerea (art. 253 alin. (1) și alin. (2); Tulburarea de posesie (art. 256); Asistența și
reprezentarea nelo ială (art. 284); Violarea secretului corespondenței (art. 302); Abandonul
de familie (art. 378); Nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorilor (art. 379);
Împiedicarea exercitării libertății religioase (art. 381).17

2.2 Medierea cu privire la pretențiile civile

În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Codul de procedură penală în
cursul procesului penal, cu privire la pretențiile civile, inculpatul, partea civilă și partea
responsabilă civilmente pot încheia o tranzacție sau un aco rd de mediere, potrivit legii .18
Acesta constituie o mediere pe latura civilä a procesului penal, care se rezumă strict
la modul de reparare a prejudiciului produs ca urmare a sâvârșirii infracțiunii. Nu are
importanță dacă infractiunea este urmăribilă la plângerea prealabilă sau din oficiu, ori dacă
face parte din categori a infr acțiunilor pentru care este posibilă împâcarea.19
Cu privire la despăgubirile civile, între victima infractiunii și faptuitor poate interveni
oricând o întelegere: înainte de începerea procesului penal, în timpul urmăririi penale sau al
judecătii, ori ulterior procesului penal. Ea poate să îm brace forma unei renunțäri la pretenții,
formulate de partea civilă, a unei recunoașteri a pretențiilor din partea faptuitorului, a unei
tranzacții sau a unui acord de mediere.
De asemenea, prin mediere, părțile pot dispune asupra modului de plată a
urmato arelor categorii de cheltuieli judiciare :

17 Petronela Stogrin, Medierea în cauzele penale, Acta Universitatis George Bacovia. Juridica – Volume 3. Issue
1/2014 – http://juridica.ugb.ro/.
18 Art. 23, alin(1) Codul de procedura penala.
19Cristi Danileț, Considerații privind medierea penală, în Revista Dreptul, nr. 2/2014, pp.156 -182.

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
9
a. cheltuielile judiciare avansate de stat, dar numai în cazul încetării procesului
penal (art. 275 alin. (1) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală – părțile
implicate pot stabili persoana ce va suporta aceste cheltuieli )
b. cheltuielile judiciare făcute de părți (art. 276 alin. (3) din Codul de procedură
penală – instanța dispune asupra cheltuielilor conform înțelegerii părților
stabilită și printr -un acord de mediere).
Înțelegerea părților va fi menționată în acordul de mediere ce va fi transmis de către
mediator organelor în drept care vor lua act de voința acestora și vor dispune în consecință.
3. Acordul de mediere

Acordul de mediere reprezintă în fapt o înțelegere civilă între persoana vătămată ș i
suspec t. Prin Legea nr. 255/1 9.07.2013 pentru punerea î n aplicare a Legii nr. 135 /2010
privind Codul de procedură penală și pentru modificarea ș i completarea unor acte normative
care cuprind dispoziții procesual penale, observăm că mod ificarile aduse Legii Medierii î n
capitolul cu dis poziții penale au înlocuit peste tot cuvâ ntul împă care cu cuvâ ntul înțelegere .
Astfel, între părț ile din con flictul penal nu se mai face o împăcare, nu mai are loc un
act de împăcare, ci o înțelegere, o soluție amiabilă la conf lict. Astfel la art. 69 din Legea
medierii se spune că medierea penală ”se închide prin soluționarea conflictului și încheierea
unei înț elegeri”; de aseme nea, art. 69, la alin. 2 – ”dacă părțile aflate în conflict nu au
încheiat o înț elegere” ; art. 70 alin . 4 – ”se constată că nu s -a încheiat înț elegerea”; art. 70
alin. 5 – ”dacă părțile au ajuns la o înț elegere”.
Din Legea medierii observăm că scopul medierii penale nu este împăcarea părților și
acordul de mediere nu este o împacare în sens penal, ci este o înțelegere amiabilă priva tă la
un confli ct anume. Mediatorul facilitează iînțelegerea dintre părți și nu împăcarea.
Înțelegerea poate lua diferite forme, poate fi condiționată, poate avea diverse stipulații în
conținut, poate conține orice tip de înțele gere între părți, dacă înț elegerea este în cadrul
legal ș i moral.
Cu alte cuvinte, acordul de mediere este un contract privat între persoanele din
conflictul penal, contract supus regulilor din materia contractelor civile. Acordul de mediere
este un cont ract ce conține o înț elegere a părților din conflictul penal, așa cum înțelegerea a
fost convenită ca urmare a discuț iilor din procesul de mediere. Acordul de mediere este un
contract civil între părți, contract ce are ca efect î ncetarea procesului penal, dar nu este
supus niciunei c ondiții de validitate așa cum este supusă împacarea în condiț iile art. 159 din
Codul de Procedură Penală .

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
10
Acordul de mediere are regulile aplicabile contracte lor civile, coroborate cu condiț iile
din Legea medierii. Acesta produce efecte juridice civile ș i penale de la data semnă rii lui. Din
acest moment, ef ectele sale juridice se produc și între părți – efectele civile ale înț elegeri i lor
(exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor civile convenite prin înțelegere ), dar ș i
efectele procesual penale – procurorul ori judecatorul luând act de înțelegerea lor ca atare,
cu excepția câ nd e ilegala ori contravine bunelor moravuri.20

3.1. Acordul de mediere complet în cauzele penale

Acordurile de mediere complete în cau zele penale, sunt acordurile care formalizează
înțelegeri, atât în latura penală, cât și în latura civilă a cauzelor.
Conform prevederilor Legii nr. 192/2006, art. 67, alin. (2), medierea este posibilă doar
pentru cauzele privind infracțiuni pentru care legea prevede posibilitatea ca, prin retragerea
plângerii prealabile sau prin împăcarea părților, să se înlăture răspunderea penală.
Un astfel de acord de mediere va stabili:
a) împăcarea părților (cu angajamentul de a retrage, respectiv de a renunța d e a mai
depune, o plângere penală prealabilă, sau cu angajamentul de a susține în fața instanței
acordul de împăcare – după caz), având drept consecință înlăturarea răspunderii penale,
odată cu luarea în considerare a acordului de mediere de către organul judiciar;
b) modalitatea prin care făptuitorul repară prejudiciile materiale și/sau morale ale persoanei
vătămate; De regulă, în acordul de mediere, părțile stabilesc:
– împăcarea, cu angajamentul persoanei vătămate, fie de a renunța la depunerea unei
plângeri prealabile, fie de a retrage o plângere prealabilă deja depusă, fie de a susține în fața
instanței împăcarea cu făptuitorul – după caz;
– recunoașterea pretențiilor civile ale persoanei vătămate, din partea făptuitorului;
– modul în care făptuitorul (sau partea responsabilă civilmente) repară prejudiciul suferit de
persoana vătămată;
– renunțarea la pretenții (dacă este cazul);

20 Dorin Ilie, mediator, Împăcarea penală și acordul de mediere penală – note și condiții distinctive , Juridice,
2014, disponibil la adr esa https://www.juridice.ro/336835/impacarea -penala -si-acordul -de-mediere -penala –
note -si-conditii -distinctive.html , accesat la d ata de 5.5.2020.

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
11
– modul în care vor fi achitate cheltuielile de judecată; 21

3.2. Acordul de me diere parțial privitor la latura penală
a cauzei penale

Într-o cauză penală, privitoare la fapte pentru care legea prevede posibilitatea ca,
prin retragerea plângerii prealabile sau prin împăcarea părților, să se înlăture
răspunderea penală, persoana vătămată poate accepta să convină cu făptuitorul o
împăcare , care să înlăture răspunderea penală a acestuia, însă fără a conveni asupra modului
de reparare a prejudiciilor suferite.
Vizând doar împăcarea părților, un astfel de acord parțial de mediere va
descrie împăcarea, cu angajamentul persoane i vătămate, fie de a renunța la depunerea
unei plângeri prealabile, fie de a retrage o plângere prealabilă deja depusă, fie de a susține
în fața instanței împăcarea cu făptuitorul – după caz.
Înțelegerea parțială, doar asupra laturii penale a unei cauze penale, poate avea
justificări variate, atât din partea persoanei vătămate, cât și din partea făptuitorului, însă ea
va conține prevederea expresă privitoare la nerenunțarea la pretențiile civile de către
persoana vătămată, pe care urmează să și le recupereze, fie printr -o acțiune civilă
ulterioară, fie printr -o nouă mediere privitoare doar la pretențiile sale.
Și în cazul acestui tip de acord de mediere, recomandăm menționarea modului în
care vor fi achitate cheltuielile de judecată. În lipsa un ei astfel de prevederi, partea vătămată
se poate găsi în situația paradoxală de a fi obligată, în virtutea prevederilor Codului de
Procedura penală, la plata unor cheltuieli judiciare, deși a manifestat clemență față de
făptuitor. 22

21 Gabriel -Cristian Constantinescu, Nicoleta -Elena Buzatu, Acordul de mediere în cauzele penale, Acta
Universitatis George Bacovia. Juridica – Volume 3. Issue 2/2014.
22 Gabriel -Cristian Constantinescu, Nicoleta -Elena Buzatu, Acordul de mediere în cauzele penale ,
https://www.researchgate.net/publication/282818504_Acordul_de_mediere_in_cauzele_penale .

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
12

4. Avantaje le medierii în raport cu metoda clasică
de soluționare a unui conflict de natură penală

Instituția medierii are o serie de avantaje din care se pot evidenția:
 Costuri financiare mult mai scăzute decât în cazul căi lor tradiționale de rezolvare;
 Rezolvarea conflictelor poate fi făcută într -un timp mult mai scurt decât urmând
calea instanței;
 Reducerea disconfortului suferit de către persoanele implicate: – permite părților
aflate în conflict să dețină controlul asupra procesului; – modul și cal ea de rezolvare
a conflictului sunt rezultate ale opțiunilor părților; – oferă posibilitatea separării
părților de probl ema care a condus la conflict.
 Înlătură posibilitatea de a deteriora sau rupe relații și legături interumane
importante, care au în mo d frecvent de suferit în cazul folosirii căilor tradiționale de
soluționare a conflictelor;
 Oferă flexibilitate în soluționarea conflictelor: – căile tradiționale de soluționare a
conflictelor rămân în permanență deschise; – sunt încurajate căile informal e și
voluntare de explorare cu toate soluțiile posibile; – medierea poate fi realizată în
orice moment: înainte, în timpul sau după încheierea proceselor tradiționale în
soluționarea conflictelor, – programarea întâlnirilor de mediere este realizată, ținân d
seama de interesul părților și nu al instanțelor de soluționare ca în cazul tradițional.
 Este asigurată și consfințită prin lege confidențialitatea procesului de mediere,
înlăturând astfel orice posibilitate de răspândire a informațiilor private – tot ce este
spus sau împărtășit în timpul procesului de mediere are caracter confidențial;
 Cele mai multe medieri au condus la rezolvarea cu succes a conflictelor, spre
satisfacția părților implicate;
 Posibilitatea făptuitorului de a conștientiza dimensiun ea răului făcut și de a încerca
să aducă reparații persoanei vătămate;
 Posibilitatea victimei de a se exprima, de a -și recâștiga încrederea și controlul asupra
vieții sale, de a primi sprijin și imp licare din partea comunității;
 Sunt create premise pent ru re ducerea riscului de recidivă;
 Se evită aglomerarea instanțelor de judecată și altor instituții implicate în urmărirea
penală și derularea procesului penal. 23

23 Dr. Nicolae Zecheru, op.cit., p.9 3-94.

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
13

5. Caz practic

Prin sentința penală nr. 119/20.02.2020 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 1
București privind pe inculpatul M____ D____, având ca obiect provocarea furtul calificat
(art.229 NCP).
În sala de judecată se prezintă și dna. mediator N______ S______ care depune la
dosarul cauzei un exemplar original al acordulu i de mediere intervenit între părți care poartă
semnăturile acestora, având în vedere că cel aflat la dosarul cauzei nu poartă ștampila și
semnătura reprezentantului părții civile ____________________ . Instanța ia act că dna.
mediator N______ S______ depun e la dosarul cauzei acordul de mediere, acord semnat de
către ambele părți , respectiv de către inculpat și reprezentantul părții civile ___________ .
În raport de acordul de mediere care a fost semnat atât de inculpatul M____ D____
cât și de reprezentantu l legal al părții civile ____________________ , reprezentant a
Ministerului Public solicită , în baza art. 396 alin. (6) din Codul de procedură penală cu
referire la art. 16 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură penală și art. 67 din legea medierii
rapo rtat la art. 159 din Codul penal, să se dispună încetarea procesului penal pentru
săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. (1) , art. 229 alin. (1) lit. b)
din Codul penal cu referire la art. 77 lit. a) din Codul penal și 41 al in. (1) din Codul penal.
În actul de sesizare al instanței s -a reținut, în esență, că, la data de 24.01.2015, în
jurul orei 18 30 , inculpatul M____ D____, în timp ce se afla în magazinul
____________________, din Calea Griviței, nr. 206, Sector 1, a distr at atenția vânzătoarei,
înlesnindu -le astfel inculpaților T_____ V________, N___ B_____ și R____ R_____
sustragerea de produse alimentare în valoare de 615 lei.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 13.02.2019, rămasă
definitivă pr in necontestare, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea
sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a
dispus începerea judecății.
Examinând cauza prin prisma actelor de la dosar și a dispozițiilor legale incidente,
instanța reține următoarele:
Inculpatul M____ D____ a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii complicitate
la furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 48 alin. (1) raportat la art. 228 alin. (1) –
art. 229 alin. (1) lit. b) Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal și art. 41 alin. (1) Cod
Penal, constând în aceea că, la data de 24.01.2015, în jurul orei 18 30 , inculpatul M____

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
14
D____, în timp ce se afla în magazinul ____________________, di n Calea Griviței, nr. 206,
Sector 1, a distrat atenția vânzătoarei, înlesnindu -le astfel inculpaților T_____ V________,
N___ B_____ și R____ R_____ sustragerea de produse alimentare în valoare de 615 lei.24
Având în vedere că în speță a intervenit medierea penală între părți și ținând cont că
acordul de mediere a fost depus la dosarul cauzei anterior citirii actului de sesizare a
instanței , în baza art. 396 alin. (1) și alin. (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. g) din Codul de
procedură penală, instanța va î nceta procesul penal având ca obiect săvârșirea de către
inculpatul M____ D____ a infracțiunii de complicitate la furt calificat, faptă prevăzută și
pedepsită de art. 48 alin. (1) raportat la art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b) Cod Penal,
cu ap licarea art. 77 lit. a) Cod penal și art. 41 alin. (1) Cod Penal , ca urmare a intervenirii
medierii penale .
Pentru aceste motive, în numele legii, Judecătoria Sectorului 1 București hotărăște În
baza art. 396 alin. (1) și alin. (6) rap. la art. 16 alin. ( 1) lit. g) din Codul de procedură penală
încetează procesul penal având ca obiect săvârșirea de către inculpatul M____ D____ , fiul
lui Ș_____ și N_______, născut la data de 03.06.1989 în București, domiciliat în București,
______________________ Foc, nr. 1, ____________, Sector 2, CNP xxxxxxxxxxxxx, a
infracțiunii de complicitate la furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 48 alin. (1)
raportat la art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b) Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) din
Codul penal și art. 41 alin. (1) din Codul Penal , ca urmare a intervenirii medierii penale .
Constată stinsă acțiunea civilă exercitată de partea civilă P_____ M_____ S.R.L.
În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură onorariul avocatului din oficiu car e a
asigurat asistența juridică a inculpatului, în cuantum de 1.128 lei, va fi avansat din fondul
special al Ministerului Justiției.
În baza art. 275 alin. (1) pct. (2) lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură penală obligă
inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept
de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

24 Judecătoria Sectorului 1 București, secția penală, sentință publică nr. 119 din 20 februarie 2020, nepublicată,
disponibilă pe http://www.rolii.ro/hotarari/5e55dca3e49009d00a000 02d

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
15

CONCLUZII

În procesul penal român este reglementată instituția medierii, aspect în conformitate
cu standardele internaționale.
Din evoluția reglementărilor în materie, se observă în mod cert că legiuitorul român a
conceput inițial medierea în procesul penal ca o modalitate prin care se realizează alte
impedimente la promovarea și desfășurarea procesului penal – impedimente "clasic e",
precum lipsa sau retragerea plângerii prealabile și împăcarea părților. 25
Medierea în cauze penale este un demers al justiției restaurative. Justiția
restaurativă are în vedere repararea răului produs de infracțiune asupra victimei, comunității
și chiar infractorului, care primesc “ceea ce este nevoie”, printre practicile restaurative,
care se bucură de o popularitate în creștere în țara noastră, situându -se medierea.
Dezvoltarea aplicării medierii în cauzele penale, ar trebui să fie încurajată de sistemul
judiciar român.
Acordul de mediere, rezultatul formal al medierii, joacă un ro l esențial în procedura
penală. Practica mediatorilor și practica judiciară va genera, în timp, soluții pentru probleme
care, în prezent, mai constituie încă necunoscute procedurale pentru mediatori, juriști și
magistrați.
De lege ferenda, pentru ins taurarea unei practici lipsite de echivoc, se impune
completarea legii medierii sau chiar a Codului de procedură penală, cu unele precizări clare
referitoare la: necesitatea asistenței făptuitorului de către un avocat în cursul medierii
într-o cauză penală, pentru a elimina posibilitatea interpretării medierii în termenii unei
proceduri judiciare, cu consecință în nulitatea acordului de mediere, ce ar rezulta în absența
asistenței unui avocat.
De asemenea, practica, dar și legea viit oare, pot nuanța modul în care mediatorul se
poate implica în determinarea încadrării juridice a unei fapte ce poate fi incriminată ca
infracțiune, de legea penală, pentru a garanta, astfel, efectele acordului de mediere rezultat
într-o cauză penală, care nu a făcut obiectul unui proces penal .26

25 Cristi Dănileț – op. cit., p.182.
26 Gabriel -Cristian Constantinescu, Nicoleta -Elena Buzatu, Acordul de mediere în cauzele penale, Acta
Universitatis George Bacovia. Juridica – Volume 3. Issue 2/2014.

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
16
BIBLIOGRAFIE

– Doctrină –
 Daniel -Mihail Șandru, Dragoș Rădulescu , Dragoș Călin, Medierea în Româ nia,
Legislație și jurisprudență, ed. III revizuită și adăugita, Editura Universitară, 2014.
 Gabriel -Cristian Constantinescu, Nicoleta -Elena Buzatu, Acordul de mediere în
cauzele penale, Acta Universitatis George Bacovia. Juridica – Volume 3. Issue 2/2014.
 Cristi Danileț, Considerații privind medierea penală, în Revista Dreptul, nr. 2/2014,
pp.156 -182.
 Xenofon Ulianovschi, Marcela Dilion, Vasile Rotaru, Roman Koval și Diana Popa,
Manual de mediere, Editura Institutului de Reforme Penale din Republica Moldova, Chișinău,
2006 .
 Petronela Stogrin, Medierea în cauzele penale, Acta Universitatis George Bacovia.
Juridica – Volume 3. Issue 1/2014 – http://juridica.ugb.ro/.
 Dr. Nicolae Zecheru, Medierea unor conflicte de natură penală, Alternativă pentru
modernizarea sistemului judiciar, Editura Ministerul Afacerilor Interne, București, 2013 .
 Dumitru -Virgil Diaconu, Medierea în cauzele penale, Editura C.H. Beck, București,
2012 .
– Legislație –

 Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator , publicat în
M. Of. Nr. nr. 441 din 22 mai 2006.
 Legea 115/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind
medierea și organizarea profesiei de mediator, publicată în M.Of. al României, în vigoare de
la 01 octombrie 2012.
 O.U.G 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii
nr. 134/2010 p rivind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea
unor acte normative conexe, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 68 din 31 ianuarie
2013.
 Legea 214/2013 pentru aprobarea OUG 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/20 12
pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si
pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe, Publicată in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 388 din 28 iunie 2013

ACORDUL DE MEDIERE PENALĂ DOGARU DENISA IUSTINA & ALEXEI ANA
17
 Legea nr. 286/2009 privind Co dul Penal, publicat în M. Of. Nr. 510 din data de 24 iulie
2009.
 Legea nr. 135/20010 privind Codul de Procedură Penală, publicat în M. Of. nr. 486 din
data de 15 iulie 2010.

– Jurisprudență –

 Judecătoria Sec torului 1 București, secția penală, sen tință publică nr. 119 din 20
februarie 2020, nepublicată, disponibilă pe rolii.ro.
– Alte documente –

 Dicționar juridic, Acordul de mediere, document disponibil la adresa https://legeaz.net
dictionar -juridic/acordul -de-mediere, consultat la data de 01.05.2020.
 Avocatnet.ro, De mâine medierea în procesele penale va fi accesibilă pentru o perioadă
mai scurtă de timp, document disponibil la adresa https://www.ccicv.ro/de -maine –
medierea -in-procesele -penale -va-fi-accesibila -pentru -o-perioada -mai-scurta-de-timp.html,
consultat la data de 01.05.2020.
 Mediator Constantin Asofronie , Ghid despre medierea în materie penală pentru
organele judiciare, document disponibil la adresa
http://portal.just.ro/91/Documents/Ghid%20despre%20
medierea%20in%20materie%20penala%20pen tru%20organele%20judiciare.pdf, consultat la
data de 01.05.2020.
 Dorin Ilie, mediator, Împăcarea penală și acordul de mediere penală – note și condiții
distinctive, Juridice, 2014, disponibil la adresa https://www.ju ridice.ro/336835/impacarea –
penala -si-acordul -de-mediere -penala -note -si-conditii -distinctive.html , accesat la data de
5.5.2020.