Îndrumar Bacalaureat la Informatică – Structurare, sugestii metodologice și teste [604528]

Îndrumar Bacalaureat la Informatică – Structurare, sugestii metodologice și teste

19
I.3. EVALUAREA

I.3.1. Concept. Forme și funcții ale evaluării

Evaluarea , una dintre principalele componente operaționale ale procesului didactic, alături
de predare și învățare , între cele trei existând o relație de coevoluție, reprezintă o judecată de
valoare în baza unor criterii precise, finalizată print r-un rezultat numeric (notă) sau calificativ.
Departe de a fi o simplă tehnică, evaluarea este un ansamblu de operații mintale și
acționale, care sunt în același timp de factură intelectuală, atitudinală, afectivă și morală și care
precizează: ce se evaluează, în ce scop, când și cum se evaluează, în baza căror criterii și ce măsuri
se vor lua în urma rezultatelor obținute. Ea constituie elementul reglator și autoreglator, de
conexiune inversă .

În evoluția conceptului de evaluare, se identifică trei categorii de definiții:
– definiții vechi conform cărora evaluarea nu era decât o tehnică de măsurare a
rezultatelor elevilor (evaluare = măsurare) ;
– definițiile care interpretau evaluarea în raport cu obiectivele educaționale
(evaluare = congruența cu obiectivele educaționale) ;
– definiții noi , moderne care percep evaluarea ca apreciere, ca emitere de judecăți de
valoare cu privire la ceea ce a învățat și cum a învățat elevul, pe baza unor criterii
precise, bine stabilite anterior (evaluare = emitere de judecăți de valoare).

Exemplele cu privire la definir ea evaluării pot continua; cert este că evaluarea este un
proces, nu un produs, care nu se rezumă la notarea elevilor, ci vizează curriculumul și sistemul de
învățământ în ansamblu. De asemenea, ea implică formularea unor judecăți de valoare pe baza
cărora se pot adopta anumite hotărâri menite să optimizeze activitățile din domeniul supus
evaluării.
Actul complicat și complex al evaluării are la bază trei etape:
– măsurarea ;
– aprecierea ;
– adoptarea deciziilor .

Măsurarea rezultatelor școlare reprezintă operația de evaluare care asigură consemnarea
,,unor caracteristici observabile ” exprimate în termeni cantitativi (scor, cifre statistici etc.)1.

1 De Landsheere, Gilbert (1975), Evaluarea continuă a elevilor și examenele , București, Editura Didactică și Pedagogică .

Îndrumar Bacalaureat la Informatică – Structurare, sugestii metodologice și teste

20
Obiectivitatea operației de măsurare este conferită de instrumentele speciale de evaluare folosite
(chestionar e, probe standardizate etc.) .

Aprecierea presupune ,,emiterea unei judecăți de valoare asupra rezultatului unei
măsurători, acordându -i o semnificație pe baza unui criteriu sau a unei scări de valori”2. Există
trei tipuri de judecăți valorice care trebuie sc respectate de evaluator:
a) „cântărirea” rezultatelor consemnate în funcție de achizițiile obținute de elev sau de
situația grupului de elevi al clasei în raport cu alte clase;
b) diagnosticarea rezultatelor consemnate în funcție de calitatea pedagogică atinsă;
c) prognosticarea evoluțiilor în funcție de interpretarea rezultatelor măsurate, care
vizează anticiparea succesului viitor.

Decizia exprimă concluziile desprinse din interpretarea datelor evaluării rezultatel or. Are
valoare de prognoză prin măsurile luate pentru înlăturarea factorilor care generează un nivel scăzut
al rezultatelor școlare.

Evaluarea școlară este realizată în trei etape (timpi):
a) înaintea începerii procesului didactic – evaluare inițială;
b) în timpul procesului didactic – evaluare formativă/continuă și evaluarea sumativă /
cumulativă;
c) după încheierea programului didactic – evaluare finală/de bilanț.

Evaluarea inițială
Numită de unii specialiști și ,,răul necesar”, este realizată la începu tul unui program de
instruire; ea nu are rol de control, însă este diagnostică, stimulantă și indică planul de urmat în
procesul de învățare. Datele obținute în urma evaluării inițiale ajută la conturarea activității
următoare în trei planuri: modul adecv at de predare/învățare a noului conținut, organizarea unui
program de recuperare pentru întreaga clasă, adoptarea unor măsuri de sprijinire și recuperare doar
a unor elevi. Este necesară și asigură o organizare optimă a unui nou program de instruire are
predominant funcție de predicție și diagnosticare.

Evaluarea formativă continuă
Este (acel tip de evaluare) întâlnită pe tot parcursul unui demers pedagogic, asigură
feedback -ul necesar asupra funcționalității activității didactice, este frecventă sub aspe ct temporal

2Radu, I (1996), Didactica Manual pentru clasa a X -a școli normale , București, Editura Didactică și Pedagogică.

Îndrumar Bacalaureat la Informatică – Structurare, sugestii metodologice și teste

21
și are ca finalitate remedierea lacunelor sau a erorilor săvârșite de elevi.
Evaluarea formativă, integrată în mod constant și operativ în procesul instructiv are următoarele
caracteristici :
– este o evaluare criterială, bazată pe obiectivele învățării;
– intervine în timpul fiecărei sarcini de lucru;
– permite profesorului și elevului să cunoască gradul de stăpânire a obiectivelor;
– oferă posibilitatea profesorului și elevului să determine dacă acesta din urmă are
achizițiile necesare rezolvării ur mătoarei etape, dintr -un ansamblu secvențial;
– ajută în reglarea proceselor de formare a elevului;
– are ca scop îndrumarea elevilor, astfel încât aceștia să surmonteze dificultățile de
învățare;
– este internă procesului de învățare, continuă, analitică și cen trată pe cel care învață, mai
mult decât pe produsul finit;
– funcția sa dominantă este aceea de a însoți și ajuta învățarea.

Evaluarea sumativă/cumulativă
Este un tip de evaluare dinamică, realizată prin verificări în timpul programului, încheiată
prin cumularea rezultatelor pentru a realiza o evaluare mai amplă a unor segmente de activitate
relativ mari: unități de învățare, semestre, an școlar. Prin cumulări, ea evidențiază finalul și nu cum
s-a ajuns la respectivul produs, este centrată pe rezultate g lobale, surprinzând momente ale
evoluțieie. Funcții le principale ale acestui tip de evaluare sunt: funcția de constatare a rezultatelor
semnificative, funcția de comunicare a rezultatelor ce se manifestă, funcția de certificare a
competențelor formate.

Evaluarea finală/de bilanț
Este realizată la încheierea programului de formare, sintetică, globală, ce ntrată pe esență
vizează rezultatele obținute, cât și concluziile cu privire la activitatea desfășurată pe perioadele
vizate.

Formele de evaluare, prin rel ația de complementaritate, asigură o evaluare reprezentativă,
completă și eficientă. Se observă cum fiecare formă o presupune pe următoarea, respectiv cum
următoarea o completează pe precedenta.

Îndrumar Bacalaureat la Informatică – Structurare, sugestii metodologice și teste

22
Principalele transformări produse în evaluarea modernă sunt:
– trecerea de la evaluarea rezultatelor la evaluarea procesului și a condițiilor;
– reconsiderarea criteriilor de evaluare, principala raportare realizându -se la obiective; la
aceasta se adaugă și alți indicatori ca de exemplu conduita, atitudinile, gradul de
încorporare a unor valori;
– diversificarea formelor și a mijloacelor de evaluare și îmbunătățirea calității
instrumentelor de evaluare în vederea realizării unui grad cât mai înalt de obiectivitate
a evaluării;
– extinderea evaluării asupra întregii personalități a elevilor și asupra tuturor aspectelor
educative ale activității școlare; cuprinderea în evaluare și a altor elemente ale spațiului
școlar (competențe relaționale, comunicaționale, disponibilități de integrare socială);
– antrenarea elevilor la autoevaluare și la interevaluare; transformarea lor în parteneri
reali ai profesorului.

Funcțiile evaluării
Abordarea teoretică a procesului evaluativ în actul educativ impune cu prioritate
evidențierea funcțiilor evaluării. Necesitatea și însemnătatea evaluării decurg, pe de o parte, din
rolul educației în viața socială, iar pe de altă parte din însăși funcționalitatea procesului instructiv
– educativ. Astfel, se disting:3
A. Funcții sociale (evaluarea în învățământ confirmă sau infirmă acumularea de c ătre cei
instruiți a cunoștințelor și abilităților necesare unei activități social utile):
– funcția de validare socială a produselor sistemului de învățământ, la diferite niveluri de
integrare școlară și profesională;
– funcția de orientare socială, școla ră și profesională, la diferite niveluri de decizie care
angajează responsabilitatea tuturor factorilor educației;
– funcția de selecție socială, școlară și profesională la diferite niveluri de clasificare și
ierarhizare a rezultatelor activității didactice, de formare inițială și continuă, exprimate în
termeni de proces și produs.

B. Funcții pedagogice (care privesc participanții la procesul educativ):
În ce privește elevii, evaluarea:4
– influențează dezvoltarea psihică a elevilor;

3 Cristea, G. – Pedagogie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București 2002
4 Cojocariu, V. – Pedagogie II (curs), Universitatea Bacău, Bacău 2002

Îndrumar Bacalaureat la Informatică – Structurare, sugestii metodologice și teste

23
– asigură trăinicia cunoștințelor acumulate, fixate prin verificare;
– influențează latura afectiv – volițională a personalității (obișnuința de a munci
sistematic, conturarea aspirațiilor, intereselor).
În ceea ce privește cadrele didactice, evaluarea5:
– îi ajută pe profesori să cunoască nivelul de pregătire al claselor, atunci când este
aplicată înainte de derularea programului i nstrucțional;
– asigură înregistrarea continuă a progreselor în învățare, atunci când se aplică pe
parcursul procesului instrucțional;
– îi ajută, la sfârșitul derulării programului instrucțional, să aprecieze rezultatele
obținute, în lumina obiectivelor .

Funcțiile pedagogice sunt funcții specifice actului educativ. Între acestea, funcțiile
esențiale ale evaluării sunt:
1) de constatare și apreciere a rezultatelor școlare: se bazează pe verificarea rezultatelor
la anumite intervale de timp, pe criterii prioritar constatative;
2) de diagnosticare: se bazează pe verificarea și interpretarea rezultatelor la diferite
intervale de timp pe criterii calitative;
3) de prognosticare: oferă sugestii pentru deciziile ce urmează a fi luate în scopul
ameliorării p rocesului instructiv – educativ.

Implicarea evaluării într -un sistem complex de decizii importante la nivel de politică a
educației permite sesizarea unui set de funcții de o mai mare diversitate, „fiecare avându -și
propria legitimitate”6:
a) funcția de evidențiere a eficacității sistemului de învățământ – „concretizată în
nivelul de pregătire a elevilor pe parcursul studiilor și, mai ales, în nivelul de competență
la ieșirea din sistem și intrarea în viața activă” ;
b) funcția de control care „face compar abile rezultatele obținute de școli de același grad
și tip prin instituirea examinărilor naționale” ;
c) funcția de certificare a nivelului de pregătire a absolvenților unui ciclu de învățământ,
care susține luarea unor decizii optime „de ameliorare a curri culumului și a proceselor de
instruire care le sunt proprii” ;

5 Cojocariu, V. – Pedagogie II (curs), Universitatea Bacău, Bacău 2002
6 Neacșu, I.; Potolea, D.; Radu , I.T. – Reforma evaluării în învățământ – concepții și strategii, Ministerul Învățământului, București 1996

Îndrumar Bacalaureat la Informatică – Structurare, sugestii metodologice și teste

24
d) funcția de apreciere a performanțelor școlare ale elevilor „prin sistemul certificat de
notare” ;
e) funcția de realizare a diagnozei „asupra dificultăților de învățare ale elevilor” ;
f) funcția de realizare a prognozei referitoare la comportamentul și performanțele
viitoare ale elevilor, posibile în diferite situații și contexte pedagogice;
g) funcția de feedback continuu care asigură îmbunătățirea permanentă a instruirii, a
predării (re alizată de profesor) și a învățării (realizată de elev, ca efect al predării);
h) funcția de apreciere a eficacității și eficienței proceselor de instruire (prin analiza și
optimizarea raporturilor dintre: obiective – rezultate obținute; rezultate obținut e – resurse
utilizate; rezultate – calitatea proceselor de instruire inițiate și finalizate în școală și în afara
școlii);
i) funcția de selecție școlară a elevilor prin examene/concursuri, realizată în raport de
capacitățile, competențele și cunoștințele necesare în viitoarea treaptă școlară;
j) funcția de stimulare a spiritului de responsabilitate al profesorilor pentru nivelul
calitativ de pregătire asigurat elev ilor funcție relevantă social, în raport de societate civilă
și de comunitatea educativă locală, teritorială și națională;
k) funcția de formare la elevi a unei imagini de sine și a unei capacități autoevaluative
optime , „cu efecte pozitive asupra interesu lui și a gradului de angajare în procesul de
învățare”7.

C. Funcții manageriale:
– funcția de informare a cadrelor didactice și a elevilor de stadiul de evoluție a activității
pe care o desfășoară;
– funcția de estimare a activității (diagnoza pedag ogică);
– funcția de ameliorare a activității.

Modalitățile de evaluare îndeplinesc rolul de feedback, determinând astfel , procesele de
autoreglare și autoperfecționare a celor implicați în procesul de instruire. Cadrul didactic, în raport
cu datele cone xiunii inverse este obligat să stabilească legături între rezultate le și metode le de
învățământ utilizate, promovând acele tehnici care asigură un randament superior. Elevul trebuie
să aibă posibilitatea de a cunoaște rezultatele activității sale. Aceasta îi este necesară în primul
rând pentru a cunoaște dacă se află pe drumul cel bun sau dacă trebuie să caute alte căi de acțiune.

7 Neacșu, I.; Potolea, D.; Radu, I.T. – Reforma evaluării în învățământ – concepții și strategii, Ministerul Învățământului, București 1996

Îndrumar Bacalaureat la Informatică – Structurare, sugestii metodologice și teste

25
I.3.2. Evaluarea asistată de calculator

Învățământul asistat de calculator vine să revoluționeze și să dezvolte învățământul
tradițional fundamentat de Comenius în lucrarea sa „Didactica Magna” prin susținerea imaginației
creative, a posibilității de a emite judecăți de valoare asupra unor rezultate, simularea operativă a
unor soluții posibile.
Specialiștii au remarcat că informatica are un potențial educativ foarte mare față de ceea
ce pot oferi alte tipuri de tehnologii. Prin informatică ne putem realiza scopul de a „structura un
învățământ pentru fiecare, pentru un elev concret, ci nu a unui înv ățământ un ic pentru toți, ce
corespunde unui elev abstract”8.
Evaluarea asistată de calculator este un element important al învățării asistate de calculator
creând premise pentru o evaluare modernă, obiectivă. Pe lângă elementele de testare didactică,
verificarea asistată de calculator oferă elevilor surse de informare suplimentare care permit
rezolvarea problematicii impuse și presupune existența unor programe care să testeze cunoștințele
elevilor și să evalueze răspunsurile acestora.
Evaluarea asistată de calcu lator reprezintă una din direcțiile de modernizare spre care se
îndreaptă sistemul educațional , datorită a numeroase avantaje , dintre care amintim :
– înlăturarea subiectivismului (prin preluarea de către calculator a tuturor elementelor
ce țin de transmiter ea itemilor, corectarea, notarea și afișarea răspunsurilor și a notelor
obținute) ;
– eliminarea emoțiilor și a stărilor de stres ale participanților (profesor -elevi) ;
– obiectivitatea și imparțialitatea acestui „examinator neobosit și intransigent ”;
– păstrarea secretului examinării (deoarece întrebările sunt selecționate aleatoriu de
calculator chiar în momentul începerii propriu -zise a testului );
– excluderea oricărui tip de presiune externă asupra profesorului sau încercării de
distorsionare a examenului în favo area sau defavoarea unui elev .

Evaluarea asistată de calculator, presupune existența unor programe de calculator speciale.
Prin intermediul acestora elevul beneficiază de un partener de dialog – calculatorul, procesul de
învățare devenind interactiv. Pe l ângă cunoștințele teoretice , cu ajutorul calculatorului pot fi testate
practic și exersate anumite deprinderi.

8 M.E.N . (1998), Curriculum Național. Programe pentru învățământul primar , București.

Îndrumar Bacalaureat la Informatică – Structurare, sugestii metodologice și teste

26
Crearea unui soft educațional pentru evaluarea cunoștințelor implică cunoașterea unor
limbaje de programare cum ar fi Pascal (Borland Delphi), C (Borland C++ Builder), folosirea unor
interfețe HTML, XML, sau a unor medii de dezvoltare Microprogram Visual C++. NET, Visual
Basic etc. Indiferent de limbajul sau de mediul vizual se urmăresc aceleași etape: vizualizarea
testului; parcurgerea itemilor; selectarea răspunsului; așteptarea răspunsului corect; afișarea în
funcție de punctajul obținut a unor cuvinte /expresii de apreciere sau, după caz , de atenționare;
calcularea notei elevului.

I.3.2.1. Avantajele evaluării asistate de calculator

– Obiectivitatea evaluării rezultatelor școlare
Este binecunoscut faptul că instrumentele tradiționale de evaluare nu
elimină în totalitate factorul subiectiv în evaluare. Apar astfel, anumite aspecte legate
de obiectivitatea/subiectivismul probelor aplica te, de condițiile de desfășurare a
probelor/examenelor, precum și de existența unor factori care influențează modul de
notare. Eliminarea factorului uman și introducerea calculatorului ca instrument de
evaluare va înlătura erorile de apreciere a rezultatel or elevilor. Evaluarea asistată de
calculator înlătură elevului senzația că a fost dezavantajat în notare, de asemenea, în
cazul aceluiași test există posibilitatea comparării reale a rezultatelor obținute de elevi
aflați în clase paralele, ce parcurg o ma terie anume cu profesori diferiți.
– Feed -back rapid atât pentru elev cât și pentru profesor
O astfel de verificare asigură corectarea imediată a testelor, permite
compararea imediată a răspunsurilor incorect e cu varianta corectă, pentru ca elevul să
își dea seama ce anume parte a materiei o stăpânește mai puțin și deci , pe care va trebui
să se aplece pe viitor pentru a -și îmbunătăți performanța școlară. Stocarea rezultatelor
elevilor la diferite teste și inter pretarea grafică a acestora permite profesorului o analiză
rapidă și corectă a rezultatelor sale. Aceste grafice însumate pentru o clasă oferă
profesorului date și informații referitoare la gradul de acoperire a cunoștințelor de către
elevi, permițându -i alegerea strategiei didactice în funcție de aceste rezultate.
– Oferă posibilitatea unei reale diagnoze
Pe baza rezultatelor urmărite se poate face o analiză de tip caracter
diagnostic. Rezultatele obținute de către elevi, centralizate într -o bază de date
furnizează informații cu privire la nivelul lor de cunoștințe la un moment dat pe
parcursul instruirii.

Îndrumar Bacalaureat la Informatică – Structurare, sugestii metodologice și teste

27
– Expunerea independentă a cunoștințelor elevilor
Softul de evaluare trebuie conceput cu un număr cât mai mare de itemi.
Alegerea „la întâmplare” a unui număr specificat de itemi care formează testul și
combinarea lor, fie random, fie cu un algoritm de selecție, reduce posibilitatea elevului
de a se inspira, de a se uita la colegii din jur. Pentru diversificare putem amesteca și
variantele de răspuns de la fiecare item. Astfel, este puțin probabil ca doi utilizatori
alăturați să aibă itemi al căror număr sau răspuns să coincidă. De asemenea, dacă un
test este alcătuit din mai mulți itemi cu alegere multiplă și poziția răspunsului corect
variază, elevul este descurajat să speculeze asupra locului alternativei care trebuie
bifată.
– Rapiditate a și eficiența evaluării
Se testează într -un timp scurt un volum mare de cunoștințe. Verificarea
asistată de calculator aduce modificări substanțiale privind utili zarea timpului. Astfel,
timpul de transmitere a subiectelor (itemilor), preluat de calculator, este practic
instantaneu la toți participanții supuși examinării; timpii de gândire și de comunicare
consumați de un examinat se efectuează concomitent și în funcție d e ritmul propriu,
dar încadrat într -un interval de timp decis anticipat de profesor, înregistrat ca o
comandă în softul de evaluare și aplicată cu rigoare de către acesta; timpii de corectare
și de notare sunt extrem de reduși; ei sunt preluați de calculat or care afișează practic
instantaneu nota obținută de elev.
– Individualizarea și adaptarea testelor la nivelul intelectual al elevilor
– Diminuarea emoțiilor
Confruntarea directă, activă cu monitorul calculatorului exercită un efect
psihologic pozitiv, de e liberare a celui evaluat de inhibiția ce apare în momentul
expunerii orale a cunoștințelor sale, știind că este observat în mod constant de către
examinator, că oricând poate fi întrerupt, atenționat.

I.3.2.2. Limitele evaluării asistate de calculator

– Necesitatea existenței bazei materiale , a unor calculatoare și laboratoare performante.
– Costul ridicat al softului de instruire/evaluare , acesta din urmă trebuind a fi supus
unei cercetări psiho -pedagogice care să -i valideze conținutul științific, ceea ce implică
testări, modificări și reluări până se ajunge la forma finală a softului educațional. Deși
nicio concluzie a diferitelor studii și cercetări efectuate la nivel mondia l nu evidențiază

Îndrumar Bacalaureat la Informatică – Structurare, sugestii metodologice și teste

28
efecte psiho -pedagogice notabile privind instruirea/evaluarea asistată de ca lculator și
care să susțină fără echivoc această orientare în învățământ, este de așteptat ca evoluția
societății informaționale să impună aceste investiții în tehnica de calcul.
– Dificultate în instruirea prealabilă a cadrelor didactice în ceea ce privește
utilizarea la clasă a calculatorului în calitate de experți în una sau două discipline
de învățământ (ceea ce înseamnă un nivel ridicat de calificare academică și științifică)
și respectiv , de operatori și/sau analiști programatori . Aceste activități sunt de durată
și ridică valoarea costurilor și pot fi adesea însoțite de o reacție negativă a profesorilor
care nu țin pasul cu noile tehnologii.
– Conservatorismul unor mentalități, precum și unele blocaje în lărgirea viziunii
manageriale în sprijinul aducerii noilor tehnologii informaționale și comunicaționale
în școlile din întreaga ț ară, la toate disciplinele de învățământ și la toate nivelurile de
școlarizare.
– Posibilitatea producerii, pe plan uman, a reducerii capacității de exprimare verbală
a examinatului , însoțită de o pierdere a capacităților de prezentare –argumentare –
contrargumentare și accentuarea gradului de dezumanizare , paradoxal chiar în
condițiile în c are tehnica și tehnologia au deschis noi orizonturi și au oferit noi
instrumente și tehnici pentru comunicarea umană și interumană.
– Imposibilitatea practică , în acest moment al dezvoltării tehnicii de calcul, astfel încât
toți itemii programului de evaluar e să vizeze capacități intelectuale superioare
derivate din operarea directă cu datele și informațiile, datorită tipurilor de itemi ce se
pot folosi azi în evaluarea asistată de calculator. Din acest motiv, softul educațional de
evaluare folosește, în prin cipal, itemi obiectivi de tip alegere și corelare multiplă, care
garantează punerea în funcțiune a deprinderilor intelectuale de analiză, sinteză și
evaluare.

Chiar și cu toate aceste limitări e valuarea asistată de calculator , reprezintă o valoroasă
alternativă la evaluarea realizată de cadrul didactic, ea asigurând condiții egal e și sigure de testare,
precum și un mediu preferat de elevii din ziua de astăzi, care utilizează tehnologia la tot pasul.