Evoluția politico -economic ă a [604512]

Evoluția politico -economic ă a
Belgiei și Slovaciei după
intrarea în UE
2021
REFERAT LA CONCEPTE FUNDAMEN TALE ÎN SOCIOLOGIE
NICOL AE-ALEXANDRU RĂDULES CU, GRUPA 2 SP, ANUL I

CUPRINS

I. Introducere

II. Cadru teoretic

III. Desfășurarea argumentului/argumentelor personale

IV. Concluzii

Bibliografie

I. Introducere

Prezentul referat își dorește să analizeze evoluția a două țări cu economie și
cultură diferite, anume Belgia și Slovacia, din perspectiva alegerilor și
implicării cetățenilor prin participarea directă a acestora în procesul politic și,
bineînțeles, influe nța a cestora asupra dezvoltării țărilor sus -menționate .

Urmărim, așadar, dacă țările analizate au dat dovadă de conștiință personal ă
în ceea ce privește viitorul țării, prin exercitarea dreptului la vot, cât și
implicarea și interesul acestora în procesul politic și, implicit, politică.

Astfel, voi studia indicatori precum: interesul populației față de politica de
stat, încr ederea acestora în politicieni, așa încât voi corela aceste date cu
evoluția economică a țărilor, după aderarea acestora la Uniunea E uropeană,
respectiv între anii 2008 și 2018.

Țările studiate, Belgia și Slovacia, au o diferență culturală și economică
semnificativă, urmărind astfel evoluția acestora pe parcursul a 10 ani în care
diferite guvernări cu direcții opuse au preluat conducerea Executivului, de la
coaliții de guvernare, până la trecerea politică de la stânga la dreapta, sau
invers.

Vom afla dacă deciziile luate prin vot de către populația țărilor analizate
referitor la conducerea țării au reușit să se concretizeze în reforme economice
sau, pur și simplu, au fost niște voturi de masă, care au ca scop alegerea răului
cel mai mic, metodă clasic folosită în țările subdezvoltate, întrucât cetățenii,
prin vot, caută să scape de abuzurile partidelor vechi prin alegerea inovaț iei
sau opoziției, de cele mai multe ori aceasta putând a fi singura soluție pe care
alegerile o pun la dispoziție.

II. Cadru teoretic

Între anii 2008 -2018, statisticile despre interesul cetățenilor din Belgia
despre politică1 arată astfel :

 O marjă de 48,4% au declarat faptul că sunt interesați și foarte interesați
despre politică, pe când majoritatea o constituie populația puțin sau
deloc interesată, anume 51,6% , chiar dacă prezența la vot din anul 2007
a fost de 91%. 2
 În anul 2018, o ușoară scădere a re loc, dar, menținând majoritatea,
ajungem la un procentaj de 52% ca rată a interesului față de politică.

Urmărim și încrederea pe care Belgia o are în politicieni în anul 2008,
comparativ cu anul 2018 , fapt semnificativ pentru creșterea interesului
referitor la politica statului:

1 – http://nesstar.ess.nsd.uib.no/webview/
2 – https://verkiezingen2007.belgium.be/fr/index.html
8.2
5.4
10.5
14.2
14.721.114.48.42.50.40.2
Încrederea în politicienii Belgiei în anul
2008
Nu am deloc încredere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Încredere deplină

În anul 2008, un procentaj de 25,9% dintre respondenți erau înclinați către a
avea încredere în politicieni, 24,4% aveau o poziție neutră, iar majoritatea de
53% tindeau înspre a nu avea încredere în politicieni.

În anul 2018 nu vedem o situație substanțial diferită, observând doar o mică
creștere în ceea ce privește încrederea în politicieni, ce atinge un prag de 27%,
22,9% au un răspuns neutru iar restul de 50,1% reprezintă în continuare
majoritatea ce nu acordă încrederea către politicieni.

Consideren ți economici

Din 2008 până în 2011 , guvernarea Belgiei a fost deținută de către CD&V
(Christian Democratic and Flemish ), un partid de centru -drepta, iar în această
perioadă se înregistrează cel mai mic procent al ratei de creștere a PiB, în anul
2009, când aceas ta a scăzut la pragul de -2,02%, conform B ăncii Mondiale.3
În 6 decembrie 2 011, guvernarea este preluată de un partid de stânga, anume
BSP – PSB (Belgian Socialist Party) , formațiune ce deține guverenarea și în
prezent, moment în care economia se redresează, ajungând la o rată de creștere
a PiB de 1,46% în 2018.

3 https://data.worldbank.org/country/belgium?view=chart
9.23.4
8.7
11.7
12.8 24.416.110.32.60.50.3
Încrederea în politicienii Belgiei în anul
2018
Nu am deloc încredere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Încredere deplină

Între anii 2008 -2018, statisticile despre interesul cetățenilor din Slovacia
despre politică arată astfel :

 Statistica arată faptul că în anul 2008, 37,4% din respondenți au
declarat faptul că sunt interesați și foarte interesați despre politică, pe
când majoritatea o constituie populația puțin sau deloc interesată,
anume 62,6%, un procentaj alarmant, compartiv cu cel din Belgia
anului 2008.
 În anul 2018, avem în cazul Slovaciei o foarte mică rată de creștere, dat
fiind faptul că cetățenii declarați interesați de politică ating pragul de
de 38%, iar 62% sunt mai deloc și deloc interesați.

Mai jos avem informaț ii despre încrederea pe care Slovacia o are în
politicieni în anul 2008, comparativ cu anul 2018 , fapt semnificativ pentru
creșterea interesului referitor la politica statului:

10.1
10
12
14.5
1422.16.753.81.30.5
Încrederea pe care o au cetățenii Slovaciei în
politicieni
în 2008
Nu am deloc încredere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Încredere deplină

Consideren ți economici

Slovacia suferă în anul 2009 o scădere economică gigantică, când la putere se
afla SMER -SD rata creșterii PiB ajungând la -5,46%, dar se redresează
economic la un an după, când lucrurile ajung la o normalitate, iar rata crește
la 5,72% , în frunte cu SDKÚ -DS, partid de centru -dreapta care scoate țara din
criza financiară.

III. Desfășurarea argumentului/argumentelor personale
Cred cu tărie în ideea că populația are o memorie politică slabă, din
perspectiva în care, indiferent de situațiile politice aflate la momentul
alegerilor politice aflate într -o țară, cetățenii vor vota, oricum, ori partidul care
le oferă promisiuni pe termen scurt care corespund nevoilor acestora, ori, după
caz, partidul pe care l -au votat o viață și care la un moment dat reprezenta o
variantă bună, dar neaplicabilă în prezent.
Ne uităm aici la două state cu regimuri politice diferite: în cazul Belgiei, o
monarhie constituțională, regele are rolul de șef de stat, iar prim ministrul,
21.8
9.7
12.9
11.610.412.16.55.14.62.1
3.3
Încrederea pe care o au cetățenii Slovaciei
în politicieni
în 2018
Nu am deloc încredere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Încredere deplină

într-un sistem plu ripartit, este șeful guvernului, care la rândul lui, este împărțit
în 3 guverne, cu aceeași putere dar cu scopuri diferite.
Cât despre Slovacia, aceasta reprezintă o republică democrată parlamentară,
în care primul ministru are cel mai important rol în co nducerea țării,
președintele îndeplinind doar atribuții formale.
Am spus la începutul acestei lucrări faptul că Belgia și Slovacia sunt două țări
cultural diferite, argumentul clar vine pe baza unor date de la Uniunea
Europeană care definesc concret priori tățile economice ale fiecărui stat.
Belgia pune accentul pe educație, sănătate, administrație publică, apărare și
asistență socială, într -un procent de 22,1%, pe când Slovacia pune accent pe
domeniile industriale și economice, nicidecum pe cele culturale, și anume:
industria (26,2 %); comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile,
serviciile de caza re și alimentație publică (20,2 %).
Aceast a este diferența culturală care aduce atingere alegerilor populației în
materie de conducere, dar observăm că Bel gia nu a fost un stat mai rațional
decât Slovacia cel puțin din punct de vedere al economiei și redresării
acesteia. Belgia trece de la un partid de centru -dreapta la unul de stânga, pe
când Slovacia face total invers și își pune baza într -un partid nou, p ro-
european, care repară categoric economia țării.
Ambele țări au de învățat una de la cealaltă. Slovacia trebuie să urmeze calea
Belgiei în materie de priorități economice și investiție, să pună accentul atât
pe cetățeni și cultura acestora, dar și pe eco nomie. Belgia ar trebui să ia
modelul Slovaciei în materie de reformă politică, să se mobilizeze și să aleagă
un model nou pentru guvernarea țării, care să readucă Belgia la valorile pe
care toți le recunoșteam acesteia.

IV. Concluzii
În ceea ce privește concluziile acestei lucrări, important de subliniat este faptul
că ambele țări au trecut total de la o direcție politică la cea opusă, acest vot
reprezentând unul de nevoie, un refugiu pentru populația acestor țări.

Slovacia a fost țara mai avantajată de p rocesul electoral unde au reușit să
schimbe fața politicii și să găsească niște lideri care au putut să refacă
economia acesteia.
Populația Slovaciei a fost și este oarecum dezinteresată de politică în mare
majoritate, iar cel mai probabil, la fel ca în c azul Belgiei, interesul a scăzut în
urma ideii generale că toți politicienii sunt la fel.
Dar mobilizarea Slovaciei este de remarcat, întrucât au votat un partid inovativ
dar cu o ideologie liberală, anume SDKÚ -DS, un partid pro -european, care
aduce niște rezultate mari pentru istoria recentă a țării.
Cât despre Belgia, aceasta rămâne în continuare o țară dezvoltată bazată pe
valori și cultură, dar cu o cultură politică slabă ce are ca și argumentare strictă
lipsa de opțiuni politice, urmărim astfel că democrații reușesc o mini -reformă
economică, dar nu cu niște rezultate remarcabile, ci strict în a ține țara pe linia
de plutire.
De bun augur ar fi ca în aceste momente, în ciuda dezvoltării masive a
Slovaciei, să fie schimbată politica de investiții și s ă fie pus accentul pe
lucrurile importante ce stau la baza acestuia, pe oameni și pe educarea
acestora.

Surse internet – bibliografie
http://nesstar.ess.nsd.uib.no/webview/
https://web.archive.org/web/20040723082853/http://www.sdkuonline.sk/
english/
https://europa.e u/european -union/about -eu/countries/member –
countries/slovakia_ro
https://europa.eu/european -union/about -eu/countries/member –
countries/belgium_ro

https://www.jstor.org/action/doBasicSearch?Query=%22Prime+Minister+of
+Slovakia%22&acc=on&wc=on
https://data.worldbank.org/country/belgium?view=chart
https://www.europarl.europa.eu/election -results -2019/ro/rata -de-participare/