Scopul acestei lucrări este de a întocmi condiții funcționale, economice și tehnice pentru o construcție cu nivel de înălțime P+5E ce înglobează… [604421]

CAPITOLUL 1- MEMORIU TEHNIC
1.1. Scopul proiectului:

Scopul acestei lucrări este de a întocmi condiții funcționale, economice și tehnice
pentru o construcție cu nivel de înălțime P+5E ce înglobează spații de cazare în regim
hotelier, organizare de evenimente, conferințe, în conformitate cu normativele, stasurile și
eurocodurile în vigoare realizând documentația de proiectare a acestuia.
1.2. Date generale ale construcției:
– Amplasamentul obiectivului: Orașul Constanța, Cartierul Veterani, intersecția
drumului european 39E cu Strada Nicolae Bălcescu 1;
– Denumirea obictivului: Hotel P+5E pe structură în cadre și terasă verde
necirculabilă amplasat în Constanța;
– Regimul de înălțime propus: P+5E;
– Suprafața terenului:6571 m2;
– Suprafața construită la sol: 1021 m2;
– Suprafața desfășurată: 6126 m2;
– P.O.T. propus: 20.21%;
– P.O.T. existent: 0%;
– C.U.T. propus: 1.13;
– C.U.T. existent: 0;
– Elaboratorul proiectului: Sofron Alexandru-Adrian;
– Beneficiarul investiției:
– Titularul investiției:
1.3. Date privind amplasamentul:
Terenul este situat în Orașul Constanța, la intersecția drumului european 39E cu
Strada Nicolae Bălcescu 1 și are urmatoarele vecinătăți: în partea de vest Strada Mehedinți,
în est Strada Nicolae Bălcescu 1, în nord teren liber pentru executarea construcțiilor, în sud
drumului european 39E. Terenul are o formă rectangulară, neexistâand construcții sau
vegetație ce ar necesita intervenții inainte de demararea lucrarilor de construcții. De
asemenea prezintă avantajul de a avea acces la toate utilitățile prin branșament imediat la
cerere.
Terenul are suprafața egală cu 6571 m2.
1.4. Informații geotehnice și geologice:
În urma studiului geotehnic elaborat pentru terenul pe care va fi amplasată
construcția, s-a determinat stratificația pământului: 0-0.5 m praf loessoid cafeniu afânat
uscat, 0.5-5.00 m loess galben , uscat, sensibil la umezire, de compresibilitate mare la forțe
mari și presiunea convențională de calcul de 150 kPa.

Adâncimea de îngheț pentru amplasament a fost considerată conform [1]1, la nivelul
de -0.80m față de C.T.N.
1.5. Încadrare în zona seimică:
Construcția va fi amplasată pe un teren situate in județul Constanța, caracterizându-
se conform [2]2 printr-o valoare de vârf a accelerației seismice a g=0.2 g, iar perioada de colț
TC=0.7s conform [2]3.
1.6. Date climatice în amplasament:
Climatul în amplasament este caracterizat printr-un regim temperat-continentat cu
influență marină, cu veri i ierni blânde datorate brizei mării. Ca temperature regăsim media
anuală de 10-11°C cu precipitații medii de 400-500mm/an.
Valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului este q b=0.5kPa conform [3]4.
Valoarea de caracteristică a încărcării din zăpadă la sol este s k=1.5 ௞ே
௠మ conform [4]5.
1.7. Stabilirea clasei de importanță:
Conform Codului de proiectare seismică P100-1/2013 clasa de importanță a
obiectivului este II.
Clasa de importanță și de expunere la cutremur este caracterizată de valoarea
factorului de importanță 𝛾௜௘. Definirea claselor de importanță și valorile asociate 𝛾௜௘ se dau
în tabelul 4.2 pag.60-61 [2]6 și pentru clasa de importanță II 𝛾௜௘are valoarea 1.2 .
1.8. Stabilirea categoriei de importanță [5]7:
Construcția se încadrează în categoria de importanță B conform H.G.R. nr. 766 din
21 noiembrie 1997, pentru aprobarea unor regulamente privind calitate în construcții.
Categoria de importanță se stabilește de către proiectant, la cererea investitorului,
în cazul construcțiilor noi sau a proprietarului, în cazul construcțiilor existente, atunci când
este necesar, pentru lucrările de investiții sau în alte cazuri.
Pentru fiecare construcție se stabilește o singură categorie de importanță și aceasta
va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcția: autorizația de construire,
proiectul de execuție , cartea tehnică a construcției, documentele de asigurare. Categoria
și clasa de importanță stabilite pentru o construcție nu se vor modifica decât la schimbarea
destinației sau în alte condiții care impun aceasta, prin documentații motivate.

1 STAS 6054-77- Teren de fundare. Adâncimea de îngheț.
2 Cod de proiectare seimică P100-1/2013 “Prevederi de proiectare pentru clădiri” Fig. 3.1.- Zonarea valorilor
de vârf ale accelerației pentru proiectare a g cu IMR=225ani
3 Cod de proiectare seimică P100-1/2013 “Prevederi de proiectare pentru clădiri” Fig. 3.2.- Zonarea teritoriului
României în termini de perioada de control T c, a spectrului de răspuns.
4 CR 1-1-4/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor”.
5 CR 1-1-3/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor".
6 Cod de proiectare seimică P100-1/2013 “Prevederi de proiectare pentru clădiri” pag.60-61 tab. 4.2.
7 H.G.R. nr. 766 din 1997, Anexa 3, "Regulament privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor".

1.9. Descrierea proiectului:
1.9.1. Soluția constructivă:
De regulă factorii care impun sistemul constructiv al clădirii este regimul de înălțime
și condițiile de amplasament ale terenului.
Sistemul constructiv ales pentru clădire este alcătuit din grinzi de fundare din beton
armat continue pe două direcții. Se adoptă această soluție de fundare pe baza
recomandărilor studiului geotehnic. Rețeaua de grinzi de fundație din beton armat tip T
întors și placă de pardoseală ce va avea 10 cm slab armată, realizează o cutie rigidă la
nivelul parterului capabilă să preia eventualele tasări denivelate ale terenului de fundare si
împreuna cu grinzile de fundare sa transmită încărcările provenite de la suprastructură catre
terenul bun de fundare. Fundarea se face în stratul de loess, la o adâncime de 1.65, 1.75
cota de turnare a startului de egalizare fata de cota +0.00 a clădirii, sau 1.175, 1.225 fata
de C.T.N..
Presiunea maximă transmisă de fundație către terenul de fundare, ce a fost
dimensionată in gruparea fundamentala este de 142 kPa. Grinzile de fundare au
dimensiunea de 65x220cm, realizate din beton avâand clasa C25/30.
Pentru betonul de egalizare se va folosii un beton cu clasa C16/20 cu grosimea de
10cm.
Pentru a îndeplini exigențele de performață funcțională și structurală, în condiții de
siguranță în exploatare și de economicitate, s-a ales o structură tip cadru spațiul de beton
armat cu înălțimea de nivel de 3.00m, cu 4 deschideri de 5.60m și 10 travei de 4.40m.
Cadrele din beton armat sunt alcătuite din stâlpi cu secțiunea de 60x60cm și grinzi
cu secțiunile de 30x50cm pe travei si 30x60cm pe deschideri din beton cu clasa C25/30.
Stâlpii vor fi armați corespunzător cu armătura rezultată din calcul respectiv
armătură longitudinală de rezistență 12ϕ18 BST500C , iar armătura transversal, etrieri
ϕ10 PC52 la 100 mm distanță în zonele potențiale plastice, iar în restul înălțimii stâlpului se
prevăd etrieri ϕ10 PC52 la 200 mm distanță.
Grinzile vor fi armate corespunzător cu armătura rezultată din calcul.
Planșeele sunt realizate cu plăci de beton monolit cu grosimea de 13 cm dispuse la
nivelul grinzilor. La calculul rigidității elementelor structurale s-a considerat că plăcile
conlucrează cu grinzile, realizând în ansamblu o șaibă orizontală rigidă în măsură să
asigure acțiunea solidară a elementelor structurii verticale la acțiuni laterale.
Printr-o proiectare corectă, structura poate fi înzestrată și cu proprietățile de
redundanță necesare și va putea mobiliza un mecanism de disipare a energiei favorabil la
acțiunea seismică.
Soluția constructivă aleasă pentru construcția scărilor de acces între niveluri este
de scară cu două rampe cu podest de plecare și podest intermediar, realizate din beton cu
clasa C25/30.
Acoperișul este de tip terasă verde necirculabilă și va fi delimitată de un atic de
beton armat cu o înălțime de 1.10m.
Ferestrele se vor realiza din tamplărie P.V.C. cu geam termopan.

Anvelopa clădirii se va realiza din blocuri de cărămidă cu goluri verticale cu
grosimea de 20cm, cu 2cm de tencuiala pe fiecare parte, cu termoizolație de 10cm la
exterior din vată minerală bazaltică. Pereții interiori de compartimentare sunt realizați din
B.C.A de 15cm cu 5 cm de tencuiala decorativă.
În jurul construcției se toarnă trotuar din beton cu clasa C8/10 cu pantă de 3.5%.
Conform [6]8 privind calitatea în construcții, clădirea este proiectată să raspundă
exigențelor următoare:
– Rezistență și stabilitate la solicitări statice și dinamice;
– Siguranță în exploatare;
– Sanatatea oamenilor, igiena și protecția mediului;
– Siguranță la foc;
– Izolare termică, hidrofugă și economie de energie;
– Protective împotriva zgomotului.

1.9.2. Funcționalitate:
Pe terenul în suprafață de 6571 m2 urmează să se construiască un imobil cu regimul
de înălțime P+5E, cu suprafață construită la sol de 1021m2, destinația „Hotel 4 Stele”.
Clădirea se încadrează în categoria B din punct de vedere a importanței și respectă,
în conformitate cu Legea 10/1995 art.5, cerințele de rezistență și stabilitate, siguranță în
exploatare, siguranță la foc, igienă, sănătatea oamenilor și protecția împotriva zgomotului.
Din punct de vedere funcțional clădirea, conform [7]9 indeplineste toate criteriile
prevăzute în aceste, obținând cu minimele servicii alocate clienților și compartimentarea
aferentă încadrarea la hotel de 4 stele. Acestă încadrare poate fi refacută cu ușurință
crescând la hotel de 5 stele neintervenind asupra structurii ci doar suplimentând cu anumite
servicii cu costuri scăzute, într-un moment propice financiar hotelului.
Anvelopa clădirii se va realiza din blocuri de cărămidă cu goluri verticale cu
grosimea de 20cm, cu 2cm de tencuială pe fiecare parte, cu termoizolație de 10cm la
exterior din vată minerală bazaltică. Pereții interiori de compartimentare sunt realizați din
B.C.A de 15cm cu 5 cm de tencuială decorativă.
Toate încăperile imobilului vor fi finisate cu vopsea lavabilă aplicată peste un strat
de tencuială și unul de glet de ipsos. Avantajele acestei soluții constau în calitatea lucrărilor
și în facilitarea acțiunilor de curățare–spălare a acestora. Finisajele exterioare sunt realizate
cu vopsea lavabiă acordând o mare atenție cromaticii. Pardoseala va fi din gresie și
marmură.
Tâmplaria interioară și exterioar va fi din PVC cu bariera ătermică prevăzută cu
geamuri termopan care asigură o etanșeitate și o izolație termică corespunzătoare.
Clădirea va fi dotată cu obiecte sanitare pentru uz hotelier.
Alimentarea cu apă caldă și rece menajeră se va facilita prin construcția unui cămin
apometric ce se racordează la rețeaua stradală existentă.

8 Legea 10/1995 actualizată la 11 septembrie 2015
9 Ordin M.D.R.T nr.1296-15 aprilie 2010

Instalațiile electrice și termice se vor realiza cu respectarea normativelor în vigoare,
prin racordarea la rețeaua stradală local existentă.
1.9.3. Materiale folosite:
Elementele de rezistență ale suprastructurii (stâlpi, grinzi, planșee, scări) se vor
realiza din beton cu clasa C25/30. Armăturile de rezistență folosite vor fi BST500C pentru
armături longitudinale și transversal (la fundații), PC52 armături transversale la grinzi, stâlpi
și OB37 bare de repartiții la scări, planșee.
Betonul de egalizare din fundații va fi realizat din beton cu clasa C16/20 în strat de
10cm.
Betonul din placa slab armată de la parter va fi din clasa C16/20 în strat de 10cm.
Anvelopa clădirii se realizează din blocuri de cărămidă cu goluri verticale cu
grosimea de 20cm, cu 4cm de tencuială, cu termoizolație de 10cm la exterior din vată
minerală bazaltică. Pereții interiori de compartimentare sunt realizați din B.C.A de 15cm cu
5 cm de tencuială decorativă.
La interior, finisajele vor cuprinde pardoseli reci (marmură, gresie), tencuieli cu
zugrăveli lavabile pentru pereți și tavan, placaje cu faianță, uși interioare din tâmplarie pe
bază de esență de fag.
Se va avea in atenție ca materialele utilizate să fie în strare bună de execuție, să
corespundă calitativ normelor tehnice din vigoare, însoțite cu certificate de conformitate.
1.9.4. Tehnologi propuse:
Se recomandă ca înainte de începerea lucrărilor să se studieze și să se însușească
de personalul de conducere al șantierului întreaga documentație tehnică. Eventualele
neconcordanțe între prevederile din proiect sesizate cu acest prilej și cele care pot aparea
în timpul execuției vor fi imediat anunțate proiectantului care este singurul în drept de a
dispune măsurile necesare.
Sunt interzise modificări la soluții sau schimbări de materiale fără avizul scris al
proiectantului de specialitate.
Tehnologia de execuție este descrisă în caietul de sarcini, execuția realizdu-se
numai pe baza proiectului de execuție și a detaliilor de execuție.
Asigurarea calității în construcții:
În vederea realizării calității construcției în toate etapele de concepere, realizare,
exploatare și postutilizare a acesteia, se impune aplicarea sistemului calității prevăzut în
Legea nr. 10 privind calitatea în construcții. Sistemul calității se compune din:
1. Reglementări tehnice în construcții;
2. Calitatea produselor folosite la realizarea construcțiilor;
3. Agremente tehnice pentru noi produse și procedee;
4. Verificarea proiectelor, a execuției lucrărilor și expertizarea proiectelor și
construcțiilor;
5. Conducerea și asigurarea calității în construcții;

6. Autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în activitatea
de construcții;
7. Activitatea metrologică în construcții;
8. Recepția construcțiilor;
9. Comportarea în exploatare și intervenții în timp;
10. Postutilizarea construcțiilor;
11. Controlul de stat al calității în construcții;
1.9.5. Organizarea lucrării:
Prin organizarea lucrărilor de construcții si montaj în interiorul șantierului se
urmărește să se stabilească durata de excuție a lucrărilor investiției, dar să se și
urmărească desfășurarea optimă a activităților specific și utilizarea eficientă a resurselor
necesare proceselor în desfășurare. Se va ține în vedere realizarea lucrărilor în
concordanță cu graficul de eșalonare calendaristică (Gantt), prin urmărirea păstrării ordinii
tehnologice a execuției, pentru fiecare lucrare în parte.
Pentru programarea și organizarea lucrărilor de montaj și construcții s-a folosit
Metoda Potențialelor Metra(MPM), metodă din cadrul analizei drumului critic.
Pentru a realiza programarea activităților este necesar să se parcurga următoarele
etape:
– Studierea documentației tehnice și tehnologice;
– Studierea condițiilor prielnice pentru alocare eficientă a resurselor;
– Elaborarea listelor de activități cu precizarea duratei activităților și a
condiționărilor tehnologice sau organizatorice;

Șantierul va fi dotat cu personal pregatit, calificat și toate reșelele de utilități
necesare pentru indeplinirea termenelor și a condiților impuse.
Pentru a facilita depozitarea materialelor si a uneltelor de gabarit redus, se va dota
șantierul cu compartimente metalice izolate trasportate cu camionul la fața locului.

CAPITOLUL 2 – BREVIAR DE CALCULE
2.1. Date generale:
Obiectivul lucrării este proiectarea unui hotel de 4 stele P+5E, fiind amplasat în
localitatea Constanța din județul Constanța.
Se va adopta ca structură de rezistență o structură de tip cadre spațiale din beton
armat, format din grinzi și stâlpi, având planșee de beton armat între niveluri.
Pentru construcția ce urmează a fi realizată sistemul de fundare ales este de tip
grinzi continue de fundare sub stâlpi. Presiunile se vor transmite către terenul de fundare
prin intermediul unor tălpi de beton armat.
Acoperișul este de tip terasă verde necirculabilă.
Scările interioare ce fac legătura între niveluri vor fi realizate din beton armat.
Anvelopa clădirii se va realiza din blocuri de cărămidă cu goluri verticale cu grosimea
de 20cm, cu 2cm de tencuială pe fiecare parte, cu termoizolație de 10cm la exterior din vată
minerală bazaltică. Pereții interiori de compartimentare sunt realizați din B.C.A de 15cm cu
5 cm de tencuială decorativă.
Conform codul de proiectare P100-1/2013 “Prevederi de proiectare pentru clădiri”,
construcția se încadrează în clasa de importanță și de expunere la cutremur II având
valoarea factorului de importanță pentru acțiunea seismică γ୧ୣ=1.2 [2]10. Valoarea de vârf a
accelerației seismice orizontale a terenului pentru proiectare a g = 0,20g [2]11 iar perioada
de colț T c = 0,7s [2]12.
Structura se încadrează în clasa de ductilitate medie (DCM) având factorul de
comportare pentru acțiuni seismice orizontale pentru structuri tip cadru q=3,5a u/a1 (conform
Tab. 5.1 – Valorile factorului de comportare q pentru acțiuni seismice orizontale). Pentru
clădiri cu mai multe niveluri și mai multe deschideri valoarea a u/a1 = 1,35, astfel factorul de
comportare are valoarea q=4,725.
Adâncimea de îngheț a terenului se situează la -80 cm față de cota terenului natural
conform normativului NP 112-2014 “Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață”
si conform STAS 6054-77 “Adâncimi maxime de îngheț".
Nivelul hidrostatic nu a fost întâmpinat în forajele executate până la adâncimea
verificată.
Presiunea convențională a terenului este de 150 kPa.

10 Cod de proiectare seismică P100-1/2013. Partea I. prevederi de proiectare pentru clădiri, pag.60
11 Cod de proiectare seimică P100-1/2013 “Prevederi de proiectare pentru clădiri” Fig. 3.1.- Zonarea valorilor
de vârf ale accelerației pentru proiectare a g cu IMR=225ani
12 Cod de proiectare seismică P100-1/2013. Partea I. prevederi de proiectare pentru clădiri, pag.46

2.2. Clasificarea și evaluarea acțiunilor:
Evaluarea acțiunilor asupra structurii se realizează în conformitate cu prevederile
codului de proiectare CR 0 – 2012 "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor” și se
vor respecta principiile de proiectare la stare limită ultimă.
Clasificarea acțiunilor conform CR 0 – 2012 [8]13:
– Acțiuni permanente (G) – acțiuni directe precum greutatea proprie a construcției,
a echipamentelor fixate pe construcții și acțiuni indirecte precum tasările
diferențiate și contracția betonului,
– Acțiuni variabile (Q) — acțiuni pe planșee și acoperișurile clădirilor, acțiunea
zăpezii, acțiunea vântului, împingerea pământului, a fluidelor și a materialelor
pulverulente;
– Acțiuni accidentale (A) – acțiuni din explozii, acțiuni din impact, acțiunea zăpezii
în cazul aglomerărilor excepționale de zăpadă pe acoperiș;
– Acțiunea seismică (A E).
Pentru proiectarea la starea limită ultimă se consideră două grupări: gruparea
fundamentală și gruparea seismică.
– Combinarea acțiunilor în guparea fundamentală este exprimată astfel [8]14:
𝐸𝑑=෍𝛾ீ∙𝐺௞,௝+𝛾௉∙𝑃௡
௝ୀ଴+𝛾ொ,ଵ∙𝑄௞,ଵ+෍𝛾ொ,௜∙𝜑଴,௜+𝛾௉∙𝑄௞,௜௠
௜ୀଶ
Unde:
Ed este valoarea de proiectare a efectului acțiunilor;
γG este coeficient parțial pentru acțiuni permanente, ce ține seama de incertitudinile
modelării acțiunii și de varietățile dimensionale;
𝐺௞,௝ este valoarea caracteristică a acțiunii permanente;
γ୔ este coeficient parțial de siguranță pentru acțiuni de precomprimare;
P este valoarea reprezentativă a acțiunii precomprimării;
γ୕,୧ este coeficient parțial de siguranță pentru acțiunea variabilă i;
Qk,1 este valoarea caracteristică a principalei acțiuni variabile 1;
φ଴,୧ este factorul pentru valoarea de grupare a unei acțiuni variabile;
Qk,i este valoarea caracteristică a unei acțiuni variabile asociate i;
Valorile coeficienților parțiali:
γG=1,35 pentru acțiuni permanente cu efect destabilizator;
γ୕,ଵ=1,00 pentru acțiunea variabilă predominantă;
γ୕,୧=1.5∗φ ଴,୧ pentru alte acțiuni variabile.

13 CR 0-2012 "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor" pag.13-14.
14 CR 0-2012 "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor" pag. 23.

– Combinarea acțiunilor în guparea fundamentală este exprimată astfel [8]15:

Ed=෍𝐺௞,௝+𝑃+𝐴ாௗ+௡
௝ୀଵ෌𝜑ଶ,௜௠
௜ୀଶ∙𝑄௞,௜
Unde:
Ed este valoarea de proiectare a efectului acțiunilor;
P este valoarea reprezentativă a acțiunii precomprimării;
AEd este valoarea de proiectare a actiunii seismice;
φଶ,୧ este factorul pentru valoarea cvasipermanentă a unei acțiuni variabile;
Qk,i este valoarea caracteristică a unei acțiuni variabile asociate i.

Fig. 2.1.- factori de grupare a acțiunilor variabile la structuri și clădiri. [8]16

15 CR 0-2012 "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor" pag. 23.
16 CR 0-2012 "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor" pag. 26, tab.7.1.

2.2.1. Evaluarea acțiunii zăpezii:
Evaluarea acțiunii zăpezii se efectuează conform codului CR 1-1-3/2012 “Cod de
proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș pentru situația de
proiectare persistentă/tranzitorie se află astfel:
S = γ୍ୱ∙µ୧∙Cୣ∙C୲∙s୩ [4]17
Unde:
γ୍ୱ este factorul de importanță expunere pentru acțiunea zăpezii;
µ୧ este coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiș;
Ce este coeficientul de expunere al construcției în amplasament;
Ct este coeficientul termic;
sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament, în kN/m2;
Valoarea factorului de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii, y ls este
asociată clasei de importanță-expunere a construcției. Construcția se încadrează în clasa
de importanță-expunere ll. [4]18

Fig. 2.2. – Valorile factorului de importanță-expunere petru acțiunea zăpezii.
Conform tabelului 2.2. valoarea factorului de importanță-expunere pentru acțiunea
zăpezii, pentru construcții aflate în clasa de importanță-expunere II, este γ୍ୱ = 1.10.
Coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiș, µ୧ cu o singură pantă cu
două pante și pe acoperișuri cu mai multe deschideri, se determină în funcție de unghiul
acoperișului, α.

17 CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”
18 CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” pag. 9-11. γis
1.15
1.10
1.00
1.00Clasă importanță expunere
I
II
III
IV

Unghiul
acoperișului α<30° 30° < α< 60° α>30°
µଵ 0.8 0,8(60- a)/30 0,0
µଶ 0,8+0,8 α/30 1,6 –

Fig. 2.3. – Valorile coeficienților de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperișuri
cu o singură pantă, cu doua pante și pe acoperișuri cu mai multe pante. [4]19
Pentru acoperișuri cu doua pante pentru proiectare se consider trei cazuri de
distribuție a încărcării din zăpadă pe acoperiș:
– Cazul (i) se utilizează pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată;
– Cazul (ii) și cazul (iii) se utilizează pentru încărcarea din zăpadă aglomerată.

Fig. 2.4. – Distribuția coeficientului de formă pentru încărcarea din zapadă pe
acoperișuri cu două pante [4]20

Valoarea coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă se determină în
funcție de unghiul acoperișului, în funcție de Fig. 2.4 si Fig. 2.3.
Unghiul acoperisului α=0° și este cuprins între 0° și 30° astfel valoarea coeficientului
de formă µ୧=0.8.
Valorile coeficientului de expunere al construcției în amplasament, C e, sunt date în
funcție de topografia terenului înconjurator și de mediul natural sau construit din
împrejurimile construcției. [4]21

19 CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” pag. 13 tab 5.1.
20 CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” pag. 15 tab 5.3.
21 CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” pag. 12 tab 4.2.

Tipul expunerii Ce
Completă 0,8
Normală 1,0
Redusă 1,2
Fig. 2.5. – Valorile coeficientului de expunere C e

Expunerea este normală deoarece topografia terenului și prezența altor construcții
sau a copacilor limitează spulberarea semnificativă a zăpezii de către vânt. În cazul
expunerii normale, valoarea coeficientului de expunere este C e = 1,0.
Coeficientul termic C t, poate reduce încărcarea dată de zăpada pe acoperiș în cazuri
speciale când transferul termic ridicat la nivelul acoperișului conduce la topirea zăpezii în
acest caz acoperișul tip șarpantă are o termoizolație normală iar valoarea coeficientului
termic C t = 1,00 [4]22
Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament, S k, pe
teritoriul României sunt date in figura de mai jos: pentru altitudini A ≤ 1000𝑚

Fig.2.6. Zonarea valorilor caracteristice ale încărcării din zăpadă la sol, S k, pentru altitudini
A≤ 1000𝑚 în ௞ே
௠మ. [4]23
Construcția se află în localitatea Constanța din județul Constanța având valoarea
caracteristică a încărcării pe sol S k=1.5௞ே
௠మ.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă neaglomerată pe terasă este:
S = γ୍ୱ∙µ୧∙Cୣ∙C୲∙s୩ୀ1.1∗0.8∗1∗1∗1.5𝑘𝑁
𝑚2.=1.32௞ே
௠మ.

22 CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” pag. 12
23 CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” pag. 7.

2.2.2. Evaluarea acțiunii vântului:
Evaluarea acestei acțiuni se face conform [3]24.
Presiunea vântului ce acționează pe suprafețele esterioare unui acoperiș se
determină cu următoarea relație:
We(ze)= γ୍୛∙𝑞௣(௭௘)∙𝐶௣(௭௘)
Unde:
γ୍୛ este coeficientul de importanță expunere al clădirii;
𝑞௣(௭௘) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota z e;
𝐶௣(௭௘) este coeficientul aerodinamic de presiune pentru suprafețe exterioare;
Ze este înățimea de referință pentru presiunea exterioară;
We(ze) este presiunea vântului;
Valoarea factorului de importanță expunere pentru acțiunea vântului, γ୍୛ este
asociată clasei de importanță expunere a construcției. Construcția se încadrează în clasa
de importanță expunere II.

Fig.2.7. Valoare coeficientului de importanță expunere la acțunea vântului. [3]25

Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluate la cota z e, produsă de
rafalele vântului se determină cu relația:
q୮(୸ୣ)= c୮୯(୸ୣ)∙q୫(୸ୣ) [3]26
Unde:
c୮୯(୸ୣ) este factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului la înălțimea z e;
q୫(୸ୣ) este valoarea medie a presiunii dinamice a vântului, depinzând de rugozitatea
terenului și de valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului;
Factorul de rafală pentru presiunea dinamică a vântului la cota z e, 𝑐௣௤(௭௘) se
calculează ca raportul dintre valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului și valoarea
medie a presiunii dinamice a vântului la cota z e și se determină cu relația:

24 CR 1-1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor".
25 CR 1-1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor". pag 17-20.
26 CR 1-1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor". pag 15. γis
1.15
1.15
1.00
1.00Clasă importanță expunere
I
II
III
IV

c୮୯(୸ୣ)= 1+2∙g∙I ୚(୸ୣ)= 1+7∙I ୚(୸ୣ) [3]27
I୚(୸ୣ) este intensitatea turbulenței vântului la cota z e;
I୚(୸ୣ)=
⎩⎪⎨⎪⎧√b
2,5∙lnቀze
z0ቁ ,când z ୫୧୬< ze < z ୫ୟ୶= 200m

I୚(୸ୣୀ୸ౣ౟౤) ,când ze ≤ z ୫୧୬
Valoarea z 0 și valoarea z min este data în funcție de categoria de teren.

Fig 2.8. – Lungimea de rugozitate, z 0, în metri, pentru diverse categorii de teren. [3]28
Construcția se află în zonă urbană deci aparține categoriei de teren IV iar z 0=1m și
zmin=10m
Valoarea factorului de proporționalitate β variază cu rugozitatea suprafeței de teren.

Fig 2.9. Valori ale lui √β în funcție de categoria de teren. [3]29
Clădirea aparține categoriei de teren IV ඥβ= 2.12.
Înălțimea clădirii este z e=21m.
൝ze = 21m

𝑧(௠௜௡)= 10mze>zminI୚(୸ୣ)

27 CR 1-1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor". pag 14.
28 CR 1-1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor". pag 11, tab 2,1.
29 CR 1-1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor". pag 14, tab 2.3.

I୚(୸ୣ)=ቐ√b
2,5∙lnቀze
z0ቁ=
2.12
2,5∙lnቀ21
1ቁ= 0.279
c୮୯(୸ୣ)= 1+7∙0.279 = 2.953
Valoarea medie e presiunii dinamice a vântului la cota z e, q୫(୸ୣ), depinde de
rugozitatea terenului și de valoarea de referință a presiunii vantului, q b, și se determină cu
relația:
𝑞௠(௭௘)=𝑐௥(௭௘)ଶ∙𝑞௕ [3]30
Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamică, 𝑐௥(௭௘)ଶ se calculează cu relația:
c୰(୸ୣ) ଶ =൝k୰(୸଴)ଶ∙ቂlnቀ୸ୣ
୸଴ቁቃଶ
când z୫୧୬< ze < z ୫ୟ୶= 200m
c୰ଶ ,când ze = z ୫୧୬ [3]

30 CR 1-1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor".