VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [604382]

4

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Șef lucrări dr. Esmeralda CHIORESCU
Absolvent: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA HORTICULTURĂ

Implementarea sistemului de irigare într-o sera floricol ă din zona
Falticeni

Coordonator științific,
Șef lucr. dr. Esmeralda CHIORESCU

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

DECLARAȚIE ,

4

CUPRINS
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
PARTEA I CONSIDERAȚIIGENERALE ………………………….. ………………………….. ………………… 9
CAPITOLUL 1 STADIUL ACTUAL AL
CUNOAȘTERI……………………………………………………. 10
1.1 Aplicabilitatea irigației prin picurare în sere și solari i floricole la nivel național și
internațional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
1.2 Caracteristicile principale ale irigării prin picurare ………………………….. ……………………. 12
1.3. Caracteristicile principale ale irigării prin microaspersie ………………………….. ………….. 13
CAPITOLUL 2 DESCRIERE CADRUL NATURAL…………………………………………………………. 14
2.1 Așezarea geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 14
2.2 Geomorfologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
2.3 Geologie și litologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 15
2.4 Hidrografia și hidrologia zonei ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
2.5 Aspecte ale vegetației naturale . ………………………….. ………………………….. …………………. 17
2.6 Solul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 17
2.7 Condițiil e climatice. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 19
2.7.1 Regimul termic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 21
2.7.2 Regimul pluviometric ………………………….. ………………………….. …………………………. 21
2.7.3 Lumină și nebulozitate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
2.7.4 Regimul eolian ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 23
PARTEA A II -A ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 24
CONTRIBUȚII PROPRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 24

5
CAPITOLUL 3 OBIECTIVELESTUDIULUI ………………………….. ………………………….. …………. 25
CAPITOLUL 4 PROPUNERE DE ÎNFIINȚ ARE A SISTEMULUI DE IRIGARE PRIN
PICURARE ȘI MICROASPERS IE………………………………………………………………………………….. 31
4.1 Înființarea sistemului de irigare prin picurare ………………………….. ………………………….. 31
4.2 Irigarea în tera se ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 34
4.3 Irigarea plantelor de ghiveci ………………………….. ………………………….. ………………………. 43
DATE TEHNICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 44
Instrucțiuni de selectare a conductei. ………………………….. ………………………….. ………………. 49
4.4 Schema de principiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 50
Devizele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 56
CONCLUZIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. .57
BIBLIOGRAFIE ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ….58

6

LISTA FIGURILOR
Fig.1.1 Consumul de apă ………………………………………………………………………… 11
Figură 1.2 Sistem irigare prin micoaspersie ……………………………………………………… 13
Figură 1.3 Poziționare geografică ………………………………………………………………… 14
Fig. 2.1 Prognoza meteo Fălticenii ………………………………………………………………. 20
Fig.2.2 Re gimul termic …………………………………………………………………………… 21
Fig 2.3 Lumina și nebulozitatea ………………………………………………………………….. 22
Fig 2.4 Roza vânturilor …………………………………………………………………………… 23
Fig. 3.1 Fragment din sistem de irigații ………………………………………………………….. 25
Fig. 3.2 Structura metali ca (ansamblu oferit de proprietar din dosarul te proiecție a serei in
cauza) ………………………………………………………………………………………….… 27
Fig. 3.3 Stâlp de susținere seră. …………………………………………………………………. 28
Fig. 3.4 Scheletul metalic al serei. sursa din proiectul de înființare al sere i Sc. FLORSIN SRL ….28
Fig. 3.5 Sera in asabul sursa din proiectul de înființare al serei Sc. FLORSIN SRL …………….. 29
Fig. 3.6 Folie dublă gonflabila, ………………………………………………………………….. 30
Fig. 4.1 Irigarea plantelor la ghiveci ……………………………………………………………… 32
Fig. 4.2 Pro iectarea instalației de irigare ………………………………………………………… 33
Figură 4.3 Irigarea in terase ……………………………………………………………………… 34
Figură 4.4 Generator de ceață v………………..…………………………………………………. 38
Figură 4.5 Schema de instalare PVC …………………………………………………………….. 39
Figură 4.6 Cultura in substrat trandafiri si garoafe ……………………………………………….. 41
Figura 4.7 Irigare in substrat …………………………………………………………………….. 41
Figura 4.8 Green Mist in sarcina de lucru ………………………………………………………… 42
Figură 4.9 Irigarea plantelor de ghiveci ………………………………………………………….. 43
Fig. 4.10 Sistem de irigare tip buton ClickTif ……………………………………………………. 43
Figura 4.11 Cod de culori PC, CNL. ……………………………………………………………. 44
Figură 4.11 Tije și accesorii ……………………………………………………………………… 45
Fig. 4.13 Tijă labirint …………………………………………………………………………….. 46

7
Figura 4 .14 Tije Debit picurător l/h ……………………………………………………………… 47
Fig. 4.15 Sistem de picurare ……………………………………………………………………… 47
Fig. 4.16 Sistem de irigare prin microaspersie …………………………………………………… 48
Figură 4.17 Turbo Line 12 mm ………………………………………………………………….. 50
Figura 4.18 L inii de picurare …………………………………………………………………….. 50
Figură 4.19 Cap control metalic ………………………………………………………………… 51
Figură 4.20 Rezervor pentru fertilizare …………………………………………………………. 51
Figură 4.21 Electrovalvă ………………………………………………………………………… 51
Figură 4.22 Conductori și conectori de la hidrant ………………………………………………. 52

LSTA TABELE
Tabel 2.1 Clasele de sol caracteristice localității Fălticenii…………………………………………………….18
Tabelul 2.2 Temperatura medie anuală a aerului (șC) și normala climatol ogică la stații
meteorologice din județul Suceava……………………………………………………………………………….. …..19
Tabelul.2.3 Temperatura medie lunară a aerului (șC), din anul 2016,la stații meteorologice din
județul Suce ava …………………………………………………………………………………………………………….. 20
Tabelul.2.4 Temperatura maximă anuală a aerului (șC) și temperatura maximă absolută
la stații meteorologice din județul Suc eava…………………………………………………………………………. 20
Tabelul 2.5 Cantitatea lunară de precipitații (mm) și cantitatea maximă lunară de precipitații căzută
în 24 de ore (mm) la stații meteorologice din județul Suceava, în anul 2016 …………………………….. 22
Tabelul 3.1 Elementele principale a structurii …………………………………………………………………….. 27
Tabel 4.1 Irigarea in terase pe baza unor distanțe de 1 m între aspersoare ………………………………… 35
Tabel 4.2 Tabel de performanta Green Spin ……………………………………………………………………….. 37
Tabel 4.3 Funcționare pulsatorii si consum de ap ă…………………………………. …………………………… 40
Tabel 4.4 Debit de apa pentru trandafiri si garoafe ………………………………………………………………. 41
Tabel 4.5 Debit comparativ cu presiune – Tijă indicator ……………………………….. …………………….. 46
Tabel 4.6 Deviz materiale sistem irigare prin picurare …………………………………………………………. 53
Tabel 4.7 Devize materiale pentru sistemul de microaspersie ceat ă……………………………….. ……… 55

8

INTRODUCERE

Dezvoltarea durabilă a agriculturii impun e și o gestiune ecologică a resurselor și a
mediului natural , pentru a fi pro tejate pe o perioada cât mai lung ă, atât din punct de vedere
calitativ cât și cantitativ.
O dezv oltare irațională devine incompatibilă cu cadrul natural agricol, ceea ce poate provoca
dezechilibre periculoase în sistemul de producție .
• Scopul principal al certărilor a fost de a i mplementa sistemului de irigare prin picurare
și microaspersie pentru p lantațiile floricole ale serei Sc. FLORSIN SRL. Fălticeni , jud.
Suceava și determinarea consumului de apă cât și a regimului de irigare în vederea
realizării producției propuse.
• Se estimează folosirea apei într -un mod rațional, dar corespunzător, în con cordanță cu
cerințele plantelor.
Lucrarea este structurată în patru capitole astfel:
Capitolul I Stadiul actual al cunoașterii la nivel național și internațional
Rolul irigațiilor în culturile agricole cât și necesitatea lor
• Cadrul natural și antropic al localității Fălticeni , jud. Suceava
• Obiectivele studiului
• Capitolul II tratează elementele cadrului natural ce cuprind în principal cunoașterea
factorilor de climă și relief unde se va înființa sistemul de irigare, elemente ce ne vor ajuta
la aleger ea tipului de irigare potrivite ce se pretează în zona respectivă.
În capitolul III sunt specificate principalele obiective ale studiului:
Precizarea cantității de apă din sol existentă înaintea irigării și întocmirea unui grafic ce are ca
scop evidențier ea consumului zilnic de apă de către plantă pe durata experienței.
• Se va avea în evidență și cantitatea de apă consumată de plantă în timpul perioadei de
vegetație in timpul irigării.

9
Capitolul III prezintă totalitatea lucrărilor care se execută pentru î nființare a unei
plantații
În capitolul IV este prezentat sistemul de irigare proiectat in sera si are în prim plan
relatarea concluziilor și recomandările prezentate în urma finalizării experienței.

10

PARTEA I –
CONSIDERAȚII GENERAL E

11

CAPITOLUL 1
STADIUL ACTUAL AL C UNOAȘTERII

1.1 Aplicabilitatea irigației prin picurare în sere și solarii floricole la nivel național și
internațional

Irigația reprezintă totalitatea operațiilor și lucrărilor prin care se aduce și se administr ează
artificial apă pe un teren cu vegetație , fie pentru a ajuta la adiționarea recoltelor agricole, fie pentru
a întreține obiective de arhitectură peisagistică , fie pentru regenerarea vegetației pe terenurile
afectate prin lucrări de construcții, fie pentru consolidarea solurilor slab e în scopul împiedicării
eroziunii eoliene, fie pentru reducerea efectelor înghețuri lor târzii, fie pentru formarea unui
microclimat mai umed în perioadele secetoase și excesiv de călduroase. Irigația reprezintă
principala modalitate de combatere a efectelor secetei către platele cultivate. Este rareori utilizată
în combinație cu desecarea (drenajul) cu scopul ameliorării de soluri salinizate ori pentru eludarea
salinizării solurilor irigate și/sau desecate.
La nivel global, managementul apei d evine un subiect din ce în ce mai delicat. Conform statisticilor
ONU (Organizația Națiunilor Unite), populația Globului crește anual cu 80 de milioane de
persoane. Acest lucru implică o creștere de 6 1 de miliarde de metri cubi a necesarului de apă pentru
consum anual.
Previziunea legat ă de competiția pentru apă este cuprinsă în raportul pe anul 201 6 al World
Water Development Report (WWDR), raportul ONU legat de evoluția apei planetare. Acest raport
complex este emis de către ONU o dată la 3 ani.

În gener al 70% din consumul global de apă merge în agricultura, pentru irigarea culturilor (fig.
1.). Agricultura irigată reprezintă 20% din totalul pământului cultivat (media globală), dar aduce
40% din hrană.

12

Fig.1. 1 Consumul de apă

În prezent, irigarea pri n picurare s -a răspândit exponențial și în continuare se află într -o
continuă dezvoltare. Dacă până nu demult, irigarea prin picurare era privită ca o soluție pentru
culturile anuale legume , flori sau chiar cereale, astăzi nu se mai concep sere, livezi intensive sau
super intensive de pomi fructiferi care să nu fie dotate cu instalații de irigare prin picurare. De
asemenea, în floricultură se pune tot mai mult problema irigării prin picurare sau microaspersie .
În agricultura modernă fie că este vorba de plante floricole în solar, în câmp sau pomi
fructiferi, viță de vie și cereale, controlul apei este extrem de important , în condițiile în care se
doresc recolte demne de a susține o populație ce se află într -un ritm alert de creștere.
De asemenea, noile pro vocări, ce apar din cauza resurselor limitate de apă, nu ne permit să
mai irosim cu dărnicie acest element vital, care devine din ce în ce mai valoros. Dacă nu se vor
aplica în continuare măsuri inovatoare de management al apei, este posibil ca apa sa devi nă noul
petrol.
În acest context îmi propun să aduc contribuții cu privire la utilizarea rațională și eficientă a
resurselor de apă cu un consum minim de energie prin realizarea unui sistem automat de irigare
bazat pe tehnologia picurării.

13

1.2 Carac teristicile principale ale irigării prin picurare
Având in vedere mișcarea lenta a apei din sol, aerul are foarte puține șanse sa fie scos din
sol datorita penetrării apei. Microporii din sol rămân in general uscați si aerisiți , nivelul de
umiditate fiind unul cu nu foarte mult peste capacitatea solului, având ca excepție zona saturat ă,
relativ mica aflata in imediata apropiere a picurătorului . Acest lucru permite ca solul sa aibă o
respirație corespunzătoare a rădăcinilor plantelor de -a lungul întregului sezon de vegetație ,
Aceasta trecerea de la metodele de irigații prin aspersive sau brazde la metoda de irigații
cu tub sau banda cu picurători se poate face într-un termen scurt de timp si fără ca planta sa fie
afectat ă. Retehnologizarea sistemelor de irigații cu aspersoare, nu implica în niciun caz distrugerea
sistemelor vechi de irigații , ci doar utilizarea in mare parte a acestora.
Este posibila irigarea 24 de ore, indiferent de ce situații extreme ar putea fi, in funcție de condițiile
de permeabilitat e a solului . In general se elimina in totalitate pierderile periferice de apa, udarea
drumurilor, udarea solelor adiacente si a zonelor terminale.
Temperatura solului este una mai ridicata pe timpul udării , comparativ cu metoda de irigare
cu aspersoare sa u brazde, fapt ce duce la o maturitate mult mai timpurie a culturilor, ceea ce
reprezintă o importanta deosebita la irigarea spatiilor protejate, cum ar fi solariile sau serele.
Utilizarea acestor echipamente, de sisteme si instalați pentru irigații cu tu b sau banda prin picurare
cu picurători , utilizează pe aceasta rețea presiuni scăzute doar de 0,3- 1,05 atmosfere, comparativ
cu metoda de irigare prin asprise , ceea ce conduce in afara unui consum de energie mult mai
scăzute pentru ca apa sa fie pompata s i la o siguranță in exploatare a rețelei de alimentare, evitând –
se in acest fel defecțiunile cauzate de utilizarea apei la presiuni ridicate de lucru.
Scoaterea din utilizare a lucrărilor manuale pentru mutarea echipamentului mobil de
irigații . În cazul irigării cu aspersoare, sau pentru realizarea sau întreținerea brazdelor, precum si
a manoperei care este deosebit de dificila pentru a putea fi aplicata udarea pe brazde, aceasta
conduce deja la o importanta economie a forței de munca si a reducerii efort ului, utilizând -se astfel
muncitori numai pentru supraveghere si paza aproximativ 10% din ce reprezintă forța de munca
utilizata in sistemele de udare prin asprise si circa 5% din forța de munca utilizata pentru irigarea
pe brazde.
Deficiente ale acestor echipamente, sisteme și instalați pentru irigare cu tub sau banda de
picurare cu picurători semnalam următoarele ,
costul fiind unul mai ridicat al investiției inițiale , însă destul de repede amortizabil (1 -2 ani), prin
reducerea cheltuielilor de producție , sporul de producție si calitatea produselor.

14
posibilitatea deteriorării a acestor echipamente, sisteme si instalații in teren cum ar fi robi neții ,
filtrele, tuburile de picurare , de către unii rău voitori , sau furtul acestora, valoarea acestor pagube
este oricum mai mica decât la echipamentele de irigare prin asprise sau brazde.

1.3. Caracteristicile principale ale irigării prin microaspersie

Figură 1.2 Sistem irigare prin micoaspersie

Microasperia este un sistem de iri gat având picături fine, este proiectat pentru a fi cat mai
eficient si mai economic atât in sere/ solarii , cat si in livezi sau ferme de melci. Aceasta asigura o
uniformitate foarte buna a irigării . In majoritatea cazurilor se prefera funcționarea in regim
automatizat. Microaspersoarele sunt mai rezistente la șocurile mecanice, precum si la acțiunea
îngrășămintelor sau a diferitelor tratamente aplicabile in același timp cu apa. Microaspersoarele
pot fi rotative sau fixe, având picurători de diferite dimensi uni.
Microaspesia in general este folosita pentru irigarea culturilo r in solare, având ca avantaj faptul
ca asigura o cantitate uniforma de apa in tot solarul. Este recomandata folosir ea microaspersoarelor
cu regulator de presiune si contragreutate.

15

CAPITOLUL 2
DESCRIERE CADRUL NAT URAL

2.1 Așezarea geografică
Municipiul Fălticeni este situat în Podișul Moldovei având același nume, subunitate
geografica a Podișului Sucevei. Localitatea este cantonată în bazinului hidrografic al râului
Șomuzul Mare și se afla la intersecția coordonatelor g eografice 47028' latitudine nordica si 26018'
longitudine estica, iar altitudinea este medie de 34 8 m fata
de nivelul Marii Negre (fig. 1.3). Situarea Municipiului
Fălticeni se afla în partea central -sudică a județului Suceava
având următorii vecini : la no rd- comuna Bunești ; la nord –
vest-comuna Rădășenilor nord-est-comuna Hârtop; la sud –
vest-comuna Baia; la sud -est- comuna Preutești.

2.2 Geomorfologie
Structura geomorfologica
Are ca fundament, depozite de vârsta fiind reprezentate prin, argila. Ace asta argila are o
structura nisipoasa si nisipuri fine gălbui si cenușii cu anumite intercalari de gresii. Pe acestea se
găsesc depozite cuaternare alcătuite din luturi gălbui , iar adâncimea aflând u-se nisipuri fine
argiloase. Ca si afluent principal este râul Moldova iar cel secundar pârâul Someșul Mare

Figură 1.3 Poziționare geografică

16
2.3 Geologie și litologie
Zona este situată in partea nord -vestică a platformei Moldovenești , aceasta platformă
reprezintă o unitate geo structurală distinctă, însă aparține platformei Ruse. Din punct de vedere
stratigrafic această unitate este reprezentată de două mari complexe stratigrafice:
– fundamentul cristalin, având vârsta proterozoică, este caracterizat prin roci metamorfozate de
tip șisturi cristaline cutate, aflate la o adâncime de aproximat iv 1000 m;
– aceasta cuvertura sedimentară dispusă discordant și transgresiv peste fundamentul cristalin este
alcătuită din depozite sedimentare Fundamentul cristalin. Din punct de vedere al genezei aceste
formațiuni de vârsta proterozoica, putem deduce faptul că fundamentul cristalin s -a format intru –
un stadiu evolutiv de tip geosinclinal.
Din punct de vedere petrografic în interiorul acestei formațiuni , după D. Giușcă și V.Ianovici
(1961), distingem patru complexe:
– complexul părăginoaselor cu microc lin;
– complexul micașisturilor cu granați , andaluzit si silimanit ;
– complexul micașisturilor cu epidot, a pegmatitelor si al șisturilor amfibologice ;
– complexul epimetamorfic a fost interceptat cu câteva foraje adânci executate la Iași la o distanta
de -1121 m, Popești la -1370 m, Bătrânești la -1008m și Todireni la -950 m), Bodești –3950
m. Soclul este exclusiv cristalin, fiind caracterizat din punct pe vedere litologic de roci larg
cristalizate și intruziuni granitice. Vârsta ultimului meta morfism care a afectat formațiunile
soclului este determinată prin măsurători radiometrice, având 1600 mil. ani . Tectonica este din
punct de vedere tectonic zona ce se caracterizează prin falii cu orientarea NNV -SSE care afectează
fundamentul cristalin, de ci implicit și cuvertura sedimentara, însă cu o intensitate mult mai mică,
datorita plasticității rocilor aflate in cuvertura. Acestea vin însoțite de falii de sprijin
perpendiculare pe faliile principale, care au sărituri mai mici. Din punct de vedere aplicativ nu
există fenomene majore, aceste strat uri fiind in general paralele având o cădere de aproximativ 15
grade spre vest. La nivel de raport de mediu pentru planul urbanistic general al Municipiului
Fălticeni Jud. Suceava : fundamental căderea este tot spre vest, însă in trepte, fapt ce este datorat
fenomenului de subducție al platformei Moldovenești sub orogenul carpatin. Există două tipuri de
căderi:
– Căderea fundamentului și a cuverturii paleozic;
– Mesozoice spre vest și sud, în lungul unor fractu ri:
– soclul apare la zi pe Nistru, la –950 m la Todireni (lângă Iași), la –1370m la Popești (vest
Iași);
– depozitele paleozoice s -au interceptat la –70 m la Rădăuți și Prut.

17
Căderea depozitelor de suprafață , de la NV spre SE. Nivelele reper fiind nivelele de gresii, calcarul
oolitic de Repedea, tuful de Nuțasca – Ruseni, au înclinări de sub 10 grade (4 -8 m/km) spre sud –
est, datorită înălțării mai accentuate a sectorului nordic al platformei în mișcările postmoldavice.
Din punct de vedere al stratificației , direcția strațelor este data de fenomenul de retragere al marii
Sarmațiene spre SE, aceasta având înclinare și direcție de stratificare, cu o stratificare regresivă.

2.4 Hidrografia și hidrologia zonei
Localitatea Fălticeni este amplasată în bazinul hidrografic Siret, râul Moldova. La nivelul
municipiului Fălticeni Șomuzul Mare, alimentează trei iazuri mari cu o suprafață totală de 600 ha
și un volum de 1,2 milioane mc. Captările în vederea alimentării cu apă a municipiului se afla
localiz ate pe valea râului Moldova din apele freatice cantonate în depozitele inter fluviale și de
terasă. Debitul maxim aprobat pentru exploatarea apelor de suprafață este de 350 l/s, iar pentru
exploatarea din resurse subterane, de 150l/s. Evaluarea calității apelor de suprafață constă în
monitorizarea parametrilor biologici și fizico -chimici. Conform Ordinului nr. 161/2006 pentru
aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafața în vederea stabilirii stării
ecologice a corpurilor de apă, sunt distinse 5 clase de calitate. Pentru a evidenția stările de calitate
a apelor de suprafață , în cursul anului 20 16, reprezentanții Agenției de Protecți a Mediului Suceava
au luat probe de apă de suprafață din principalele cursuri de apă ce străbat zona municipiului
Fălticeni. În urma analizelor făcute au reieșit următoarele concluzii: Râul Șomuzul Mare se
încadrează în categoria I de calitate pe 107 km din totalul de 142 km străbătuți în județul Suceava,
iar pe o lungime de 36 km se încadrează în clasa a II-a de calitate, ca urmare a excesului de
nutrienți.
Lacurile pentru evaluarea calității apei în raport cu gradul de troficitate, în cursul anului
2007, reprezentanții Agenției de Protecție Mediului Suceava au prelevat probe de apă din iazurile
din zo na municipiului Fălticeni. In urma analizelor făcute reies următoarele concluzii: cele trei
iazuri de pe cursul pârâului Șomuzul Mare se încadrează în categoria a I -a de calitate din punct de
vedere fizico -chimic și în categoria a IV -a de calitate, din pun ct de vedere biologic; De asemenea,
în anul 2008, reprezentanții APM Suceava au monitorizat calitatea apei din lacurile din zona
municipiului Fălticeni.
În urma analizelor prelevate în luna iulie 2008 s -a constatat o îmbunătățire a calității
acestora, toa te cele trei lacuri fiind acum incadrate în categoria I de calitate din punct de vedere
fizico -chimic. Factorii care influențează calitatea apelor subterane sunt în general identici cu cei
ce influențează calitatea apelor de suprafața . Apele meteorice adu c aport de gaze dizolvate
atmosferice cum ar fi oxigenul, azotul, dioxidul de carbon, hidrogenul sulfurat etc. și mineralele
dizolvate bicarbonații și sulfații de calciu și magneziu dizolvați din roci; azotați și cloruri de sodiu,

18
potasiu, calciu și magnez iu dizolvate din sol și detritusuri organice; săruri de fier și mangan).
Activitățile menajere fac ca aceste substanțe să ajungă în apa subterană, datorită ex filtrațiilor din
fosele septice sau canalizările neetanșe , infiltrațiilor din apele de suprafața , dizolvării substanțelor
din rețeaua de apă potabilă, detergenți , azotați , sulfații și alți produși de degradare a substanțelor
organice, săruri și ioni dizolvați . Apele uzate rezultate în urma activităților industriale sunt
evacuate în receptori naturali. Sărurile dizolvate în apele uzate industriale ajung prin intermediul
apelor de suprafață în sol, acolo se pot infiltra în subteran putând așadar afecta calitatea pânzei
freatice.

2.5 Aspecte ale vegetației naturale .
Flora și fauna conferă județului Suceava o deosebita frumusețe și atractivitate. Ponderea
vegetației o alcătuiesc pădurile, care ocupă peste 52% din suprafața județului și peste 7% din
întregul potențial silvic al României. Compoziția acestora de 79,4% este reprezentata de rășinoase
și 27,6% de foioase. Pădurile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen, frasin, tei,
mesteacăn și o mare diversitate de arbori șuri. În acest amestec se găsesc plopul, paltinul, sorbul,
mălinul, scorușul și, mai rar, tisa. Dintre acești arbuști amintim zmeurul, afinul, măceșul și
merișorul . Există și câțiva arbori ocrotiți : Stejarul din Cajvana având 500 ani, Stejarul din Botoșani
(350 ani), Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani). Pe teritoriul județului Suceava există
peste 20 de rezervații naturale: rezervații floristice ( fânețele seculare de la Frumoasa, Ponoare,
Calafindești , fânețele montane de pe plaiul Todirescu), forestiere (codrul secular de la Slătioara,
pădurile seculare de pe Giumalău, făgetul de la Dragomirna, pădurea de pin ce vege tează pe un
depozit de turbă de la Tinovul Mare, rezervația de mesteacăn pitic de la Lucina), geologice (Piatra
Țibăului , Piatra Pinului și Piatra Șoimului, Cheia Lucavei, Cheia Moara Dracului) și mixte
(Pietrele Doamnei, Cheile Zugrenilor, Complexul 12 Ap ostoli). Fauna, bogată și destul de
prețioasă , include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: veveriț a, ursul și cerbul
carpatin, căpriorul, râsul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, jderul, hermina, dihorul, cocoșul de
munte, cocoșul de mesteacăn , fazanul, diverse specii de acvile, corbul, vulturi, bufnițe . Râurile de
munte adăpostesc specii rare de pești :, păstrăvul curcubeu, lostrița , lipanul, mreana, cleanul,
scobarul, ș.a.m.d.

2.6 Solul
Solurile de pe teritoriul județului Suceava cunosc o g amă foarte variată de tipuri, datorită
complexității condițiilor naturale, ca fiind factori pedogenetici. (tabelul 2.1)
TOTAL suprafață agricolă: 349 5 24 ha (40,86 % din total suprafață ), din care sunt:
– arabil 18 2 561 ha (5 2,65 % din suprafața agricola);

19
– pășuni 92 436 ha (2 6,78% din suprafața agricola);
– fânețe 74 761 ha (2, 78% din suprafața agricola);
– livezi 2 8 16 ha (0, 9 % din suprafața agricola).
Agricultura este bazata pe metode tradiționale și astfel trecerea la agri cultura ecologică este
una ușoară . Fanatele si pășunile naturale oferă condiții favorabile de creștere a animalelor după
modul de producție ecologică.
Resursele esențiale – apa, piatra, lemnul , întinsele suprafețe de pășune , terenurile
cultivabile, îmbinat e cu talentul, priceperea și perseverența mareei majorității a locuitorilor, au
favorizat, în ciuda unei zbuciumate istorii, îndeletniciri care au dat un specific aparte spațiului
bucovinean.
Resurse naturale existente în județul Suceava se referă la miner euri de fier și mangan în
zona Vatra Dornei: – Iacobeni, Dădu , Neagra Șarului , Broșteni , Ciocănești , Mestecăniș , Argestru,
Șarul Dornei, Dealul Rusului, Coșna ;
-Minereuri de sulf în zona Munților Călimani, la Fundu Moldovei și Leșul Ursului;
-Oxizi de fi er, sideroza, blenda, galena argentiferă , calcopirită și pirită la Iacobeni, Șarul Dornei,
Cârlibaba, în bazinul Țibăului și pe cursul superior al Bistriței ;
-Sare gemă și săruri delicvescente la Cacica;
-Sulf, silice, opal la Gura Haiti;
-Pirita și sulfuri polimetalice la Fundu Moldovei și Leșul Ursului;
-Cariere de piatră, calcar și var la Botuș , Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Păltinoasa;
-Turbării oligotrofe la Poiana Stampei,
-Izvoarele minerale carbogazoase cu efecte terapeutice de la Coșna și Dornișoara , până la Șaru
Dornei și Neagra Șarului , precum și cele de pe raza localității Vatra Dornei.
(Tabel 2.1)

Clasele de sol caracteristice localității Fălticenii

Nr.Crt Clasa de soluri Suprafața (ha) Procentual (%)
1 Protisoluri PRO 80600 52.1
2 Cernisoluri CER 25 526 11.7
3 Pelisoluri 14 102 7.4
4 Cambriolori CAM 16 825 7,6
5 Luvisoluri LUV 50 983 23,2
6 Hidrosoluri HID 3 425 1,6

20
7 Antresoluri ANT 10 593 4,8
Total suprafață 203.710 100%

2.7 Condițiil e climatice.
Clima in Fălticenii se încadrează tipului temperat -continental, caracteristic zonelor de
podiș. Temperatura in medie atinge 7 -8 °C, cantitate medie anuală a precipitațiilor este de 621
mm. Cea mai ridicată temperatură înregistrată la Fălticen i a fost de +37 °C (in data de 16 august
1905) (+40*C in 18 iulie 2007) (44°/45° iulie 2008), iar cea mai scăzută −30 °C (in 2 ianuarie
1909 și pe 24 ianuarie 1950). Temperaturile medii anuale de primăvară sunt unele destul de scăzute
(+1,5 °C în mar tie, +8,1 °C în aprilie) ceea ce are drept ca urmare înflorirea târzie a pomilor și prin
aceasta se evita înghețurile și brumele. Fenomenul de seceta este mult mai rar si de o scurta durata.
În timpul verii, ploile au uneori caracter de aversa, producând p e terenurile în panta eroziune de
suprafața si de versant. Vara se înregistrează accidental fenomenul de grindina. Grosimea stratului
de zăpadă are media multianuala de 7,8 cm. Vânturile dominante sunt din sud -est (21,3%) si nord –
vest (19,5%). Durata de s trălucire a soarelui este în medie de 1.925 ore/an. Primul îngheț timpuriu
de toamna se înregistrează în luna octombrie, iar ultimul îngheț târziu de primăvară în luna aprilie.

(Tabelul 2.2)
Temperatura medie anuală a aerului (șC) și normala climatologică la stații meteorologice din
județul Suceava

Stația meteorologică Temp. medie anuală
2012 Temp. medie anuală
2012
Suceava 8.8 7.5

21

Fig. 2.1 Prognoza meteo Fălticenii

În tabelul următor este redată temperatura medie lunară a aerului, din anul 2012, l a stații
meteorologice din județul Suceava. (Tabel 2.3)
(Tabelul .2.3)
Temperatura medie lunară a aerului (șC), din anul 2012,
la stații meteorologice din județul Suceava

Stația
meteorologică Lunile anului
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Suceava -3,4 -9,6 3,5 10,3 15,4 19,6 22,7 20,4 16,5 10,4 4,5 -4,7

În tabelul următor este redată temperatura maximă anuală a aerului (șC) și temperatura
maximă absolută la stații meteorologice din județul Suceava (Tabel 2.4)

(Tabelul .2.4)
Temperatura maximă anuală a aerului (șC) și temperatura maximă absolută
la stații meteorologice din județul Suceava

Stația meteorologică Temperatura
maximă anuală
2012 Data de
producere Maxima
absolută Data de
producere
Suceava 37,1 07.08.2012 38,6 17.08.1952

22
2.7.1 R egimul termic
Fig.2.2 Regimul termic

Maxima medie zilnică linia roșie continua arată temperatura maximă medie a unei zile
pentru fiecare lună pentru jud. Suceava. De asemenea, minima medie zilnică, linia albastră
continua arată media temperaturii minime . Zilele calde și nopțile reci liniile punctate albastre și
roșii arată media celei mai calde zile și a celei mai reci nopți ale fiecărei luni din ultimii 30 de ani .
(fig. 2.2)

2.7.2 Regimul pluviometric
Regimul pluviometric are o repartiție neuniformă în cursul anului, ceea ce demonstrează
caracterul continental al climatului din zonă, cantitatea de precipitații diminuându -se treptat de la
vest la est, respective. Cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie, iar
cele mai bogate în intervalul mai -iulie, când se realizează circa 3 7% din cantitatea anuală de
precipitații .
Se poate observa că, în anul 201 6, la stațiile meteo din zona montană a județului s-a înregistrat o
cantitate de precipitații mai mare decât norma climatolo gică, iar la cele din zona de podiș s-a
înregistrat o cantitate mai mică decât norma climatologică.

23
În tabelul de mai jos (tabelul 2.5) este redată cantitatea lunară de precipitații și cantitatea
maximă lunară de precipitații căzută în 24 de ore la stații meteorologice din județul Suceava, în
anul 201 6.
(Tabelul 2 .5)
Cantitatea lunară de precipitații (mm) și cantitatea maximă lunară de precipitații căzută în 24 de
ore (mm) la stații meteorologice d in județul Suceava, în anul 2016

Stația
meteorologică Lunil e anului
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Călimani 52,4 84,9 19,2 128,4 164,4 136,0 50,3 22,8 37,8 72,1 52,1 57,0
Poiana Stampei 30,3 37,5 15,9 115,4 145,0 130,2 73,4 34,0 40,6 40,0 35,2 41,9
Rădăuți 34,9 40,6 14,3 99,5 125,4 60,2 35,2 66,4 30,4 13,8 20,6 56,7
Suceava 24,2 20,2 12,4 90,5 81,5 47,6 49,0 63,0 4,6 10,5 18,4 40,4

2.7.3 Lumină și nebulozitate
Graficul arată numărul lunar de zile de soare, parțial înnorate, înnorate și cu precipitații.
Zilele cu mai puțin de 20% acoperire cu nori su nt considerate însorite, cele cu 20 -80% acoperire
ca parțial înnorate iar cele cu peste 80% ca înnorate. (fig. 2.3 )

Fig 2.3 Lumina și nebulozitatea

24
2.7.4 Regimul eolian
Roza vânturilor pentru județul , Suceava arată câte ore pe an bate vântul din direc ția
indicată. Ca de exemplu SV: Vântul bate dinspre Sud -Vest (SV) spre Nord -Est (NE ).(fig.2.4)

Fig 2.4 Roza vânturilor

25

PARTEA A I I-A
CONTRIBUȚII PROPRII

26

CAPITOLUL 3
OBIECTIVELE STUDIULU I

Tema central a pr ezentei lucrări este proiectarea și implementarea unui sistem de irigații prin mai
multe metode de picurare într-o sera floricola Obiectivele principale avute în vedere sunt: (fig.
3.1)
• Precizarea cantității de apă de care este necesara, întocmirea unui g rafic ce are
ca scop evidențierea consumului zilnic de apă de către plantă pe durata
experienței.
• Determinarea consumului de apă în timpul perioadei de vegetație din timpul
irigării.
Fig. 3.1 Fragment din sistem de irigații
Suprafața studiu de cauza e ste situată într -o zonă semi -urbană în plină expansiune, situate
la 4km de Orașul Fălticeni fiind înconjurată de o zona pomicola astfel suprafața totală se întinde
pe 500m2,

27
Un sistem automat de irigare oferă o udare uniformă, variată, în funcție de:
cerințele plantelor
o cantitate optimă de apă pentru fiecare centimetru pătrat de teren, în mod omogen și la timpul
oportun.
Alegerea unui astfel de sistem s -a datorat numeroaselor avantaje:
repartizarea uniformă a apei
asigură o creștere uniformă a plante lor
conferă aspectul unei sere in îngrijite și sănătoase

STRUCTURA METALICA (fig. 3.2)
Structura serei in cauza este realizata din țeavă galvanizata Z 275 si are următoarele
rezistente: (Tabel 3.1)
• vânt : 125 km/ora
• zăpadă 75 kg/mp
• grad de încărcare al culturii : 15 kg/mp
• STALPI 60mm x 2,2mm
• ARCURI DE CERC grosime perete 60 mm diametru x 1,8 mm
• BARA SUPORT CULTURA 32mm diametru x 1,8 mm
• RAMFORSARE SUPORT CULTURA 32mm diametru x 1,5 mm
• RAMFORSARE CENTRALA 32mm diametru x 1,8 mm
• RAME RAMFORSA RE 60mm diametru x 1,5 mm
• RAMFORSARE VANT 32mm diametru x 1,5 mm
• DISTANTA INTRE FIECARE ANSAMBLU STALP/ARC 2,5 m
• JGHEAB Făcut din foaie de tabla galvanizata 1,5 mm * 50 cm
• Ușă este culisată , din otel galvanizat, cu dimensiunile de 2,2m x 2m

28

Fig. 3. 2 Structura metalica (ansamblu oferit de proprietar din dosarul te proiecție a serei in
cauza)
sursă https://www.naandanjain.ro/

(Tabelul 3. 1)
Elementele principale a structurii
Nr. ELEMENTE PRINCIPALE
1 Stâlp 2” 1,1 m – fundați e, 2,4 m – susținere
2 Arc Φ60 mm
3 Bara suport cultura Φ33
4 Bara ranforsare arc Φ33
5 Bara ranforsare Φ33 x 4 m
6 Jgheab mijloc
7 Jgheab lateral
8 Bara rigidizare centrala Φ33
9 Bara rigidizare – suport cultura ½”
10 Bara ranforsare contravântu ire Φ33 x 4 m
11 Bară rigidizare stâlp – arc Φ33 x 1,95 m
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
0
11

29

Fig. 3.3 Stâlp de susținere seră. sursă din proiectul de înființare al serei Sc. FLORSIN SRL.

Fig. 3.4 Scheletul metalic al serei. sursa din proiectul de înființare al serei Sc. FLORSIN SRL.

30

Fig. 3.5 Sera in asabul sursa din proiectul de înființare al serei Sc. FLORSIN SRL.

Fig. 3.5 Sera in asabul sursa din proiectul de înființare al serei Sc. FLORSIN SRL.

31
Sera este acoperita după cum urmează :
• Pe acoperiș va fi prevăzută folie dubla g onflabila (Fig. 3.6)
• Pe pârțile laterale, in speța ventilația laterala, un singur strat de folie
• Frontoanele fata – spate vor fi acoperite cu folie dubla gonflabila
• Ușile vor vi culisate si vor fi acoperite cu poli carbonat
Caracteristicile foliei:
• Grosime 180 microni
• Garanție 3 ani
• Durata de viată 7 ani
• Efect termic
• Efect de difuzie a luminii
• Efect anti picurare
• 3 straturi
Fig. 3.6 Folie dublă gonflabila ,
sursă https://www.naandanjain.ro/

32

CAPITOLUL 4
PROPUNERE DE ÎNFIINȚ ARE A SISTEMULUI DE IRIGARE PRIN
PICURARE ȘI MICROASP ERSIE

4.1 Înființarea sistemului de irigare prin picurare (fig. 4.1)
Suprafața amenajată este într -un stil simplist si are nevoie de irigare permanentă în perioada
de vară, datorită orientării sudice. Acest tip de orientar e oferă cel mai mare interval de lumină,
necesar creșterii și dezvoltării plantelor. Terenul este plan și substratul nu este pretențios , astfel
acesta poate reține 35-50mm/h. . Sistemul automat de irigat se proiectează personalizat pentru
aceasta sera cu sc opul de a asigura necesarul de apă a vegetației , o rată a precipitației uniform
distribuită și economie de apă, totul corelat cu caracteristicile sursei de apă puse la depoziție din
incinta proprietăți . Modalitățile de irigare pentru aceasta sera vor fi după cum urmează
– Irigarea culturilor in terase
– Irigarea cu acoperire totala
– Sistem de propagare a plantelor semințe si butași
– Irigarea plantelor la ghiveci

33

Fig. 4.1 Irigarea plantelor la ghiveci (Sc. Florsin SRL. )
Imaginile de mai sus sunt făcute in m omentul în momentul în care se făcea o fertilizare si
o irigare in același timp la specia floricola Pelargonium zonale (mușcata)

34

Fig. 4. 2 Proiectarea instalației de irigare
sursă https://www.sereimd.ro/microaspersie -si-ceata.php

35
4.2 Irigarea în terase

Dispunere alăturată utilizând dispozitivul anti -ceață a condus la o unif ormizare ridicată pe
fâșia specifică. Acest tip de dispozitiv împrospătează aerul din seră, menține o umiditate constantă
și creează un microclimat artificial pentru culturile ca de exemplu de begonia semperflores (fig.
4.2)

Figură 4.3 Irigarea in terase
sursă https://www.naandanjain.ro/

36

(Tabel 4.1)
Irigarea in terase pe baza unor distan țe de 1 m între aspersoare

sursă https://www.naandanjain.ro/
Acest grafi c ne indică faptul că procentul de apă din terase, rata de precipitați și coeficientul de
uniformitate, în funcție de diametrul terasei este unul când scăzut când înalt. Procentul de apă din
terase începe de la un procentaj de 55% si ajunge la maximum 92%. Acest lucru e ste dat si din
cauza diametrul terasei, fiind unul cu o înălțime de -asupra culturi intre 60 și 180 cm. Același
lucru se întâmplă și la coeficientul de umiditate (CU%), numai ca diametrul terasei este cuprins
intre valorile de 75 si 96%.

37

Sistem de irigare cu acoperire totala Green Spin

Figură 4.3 Sistem de irigare cu acoperire totala Green Spin
sursă https://www.naandanjain.ro/
Acest dispozitiv este folosit în mai toate serele la ora actuala, proprietarul serei SC Florsin a ales
și el acest tip de aspersor care are o acoperire totală, datorita faptului că distanța de implementare
acestuia este de 1,2 m pe lateral, iar ca și înălțime aceasta este montata deasupra plantelor cam la
distanță de 1m, În tabelul de mai jos (tabelul 4.2) se regăsesc parametri de udare si caracteristicile
tehnice acestui dispozitiv.

38
(Tabel 4.2)
Tabel de performanta Green Spin

Caracteristici tehnice
Presiune recomandată pentru acest dispozitiv este de 4,0 bari . Înălțime minimă de instalare
ajunge la distanța de 1,0 m , distanță maximă între unități pe lateral este de 1,2 m Distanță maximă
între laterale este de 1,2 m , distanță maximă a lateralei fată de marginea terasei ajunge la 0,2 m ,
iar ca d ebite multiple ajunge la 8,0 (standard), 14, 21 și 28 l/oră . Cerințe de filtrare: 120 sită,130
µ(fig. 4. 4)

39

Figură 4.4 Generator de ceață
sursă https://www.naandanjain.ro/

Emițători bifunc țional Green Mist:
Caracteristicile acestui emițător Green Mist sunt;
Presiune de luc ru: 2 – 4 bari
Diametru de udare: 1,2 m
Cerințe de filtrare: 120 sită,130 µ
Ca și instrucțiuni de instalare trebuie să ținem cont de înălțimea unităților deasupra terasei: 1,0
– 1,2 m , distanță maximă între unități pe laterală: 1,0 m , distanță maximă în tre laterale: 1,0 m ,
distanță maximă a lateralei față de marginea terasei: 0,2 m . (fig. 4. 5)

40

Figură 4.5 Schema de instalare PVC
sursă https://www.naandanjain.ro/

41

(Tabel 4.3)
Funcționare pulsatorii si consum de apa
Duză
Presiune
bar

Debit
L/h Rata de precipitații l/h/m2
0,8×0,8 m 1,0×1,0 m 1,2×1,2 m
1:10 1:15 1:20 1.10 1:15 1:20 1.10 1:15 1:20
Albastru
7,0

4,0
28,0

2,8
1,9
1,4
1,9
1,3
1,0

Portocaliu
14,0 4,0 56,0 5,6 3,7 2,8 3,9 2,6 1,9

Standard
3,0
3,0
38,0
5,9
4,0
3,0
3,8
2,5
1,9

Aplicațiile sistemelor de picurare
Cultură în substrat
În general, irigarea culturii în substrat necesită irigarea frecventă a substratului superficial
între 10 cm și 20 cm.
Stratificare
Sistem de picurare pentru creșterea florilor pe straturi, ca și criterii de selectare și proiectare
a produselor pentru sistemul de picurare (fig. 4.6 și fig. 4.7)
•Debit picurător: 1, 1, 1,6, 2,0 l/oră (PC sau obișnuit )
• Distanță picurător: 15 – 30 cm în funcție de distanța dintr e plante sau atunci când este
necesară udarea în permanentă a unei porțiuni .
• Diametru lateral: 1 5 mm sau 17 mm
• Număr de laterale: 1 per rând sau 1 per 2 rânduri pentru cultivarea densă a florilor .
• În timp ce numărul lateralelor creste iar distanța dintre picurători se reduce, se selectează
un picurător cu un debit mai redus pentru a menține o rată a precipitației scăzute.

42

Figură 4.6 Cultura in substrat trandafiri si garoafe
sursă https://www.naandanjain.ro/

Figur a 4.7 Irigare in substra t sursă https://www.naandanjain.ro/
(Tabel 4.4)
Debit de apa pentru trandafiri si garoafe
Flori
Trandafiri Garoafe
Debit picurător
(l/h) 1,0 – 2,0 1,0 – 1,6

43
Distanță
picurător (cm) 20 – 30 15 20
Laterale pe rand 1:1 1.2

Figura 4. 8 Green Mist in sa rcina de lucru

Această imagine este realizată în timpul sarcini sale de lucru. Mai exact aceasta pulverizează
uniform o pelicula de apă densă, irigând astfel plantele din seră, pelagonium zonale, begonia x
hibridă .

44
4.3 Irigarea plantelor de ghiveci
Pentru irigarea plantelor la ghiveci ca de exemplu Pelargonium zonale, Calistefus
chinensis s -au folosit picurătorii tip buton ClickTif

Fig. 4. 10 Sistem de irigare tip buton ClickTif

Figură 4. 9 Irigarea plantelor de ghiveci

45
•
• Pentru sere, pepiniere și spații peisagistice
• Pentru ir igare pulsatorie și la rădăcină
• Previne surplusul de drenaj în locurile joase (model CNL)
• Instalarea subterană protejează picurătorul împotriva daunelor produse de animale
• Pentru irigarea plantelor de ghiveci
PC = Corp negru CNL = Corp maro

Figura 4.11 Cod de culori PC, CNL.
Sursă https://www.naandanjain.ro/

DATE TEHNICE
• Capacitate de scurgere nominală: 1,3, 2,0, 3,0, 4,0, 8,0, 12,0 l/h
• Interval de reglare a presiunii: 0,5 -4 bari
• Anti-scurgere
• Presiune de deschidere: 4,0 m
• Presiune de închide re: 2,0 m
• Presiune minimă la capătul lateral: 0,5 bari

Înveliș gri

Înveliș negru

Înveliș maro

Înveliș verde

Înveliș albastru

Înveliș rosu

46

Figură 4.12 Tije și accesorii
sursă https://www.naandanjain.ro/

Tijă labirint
Poate fi utilizată ca picurător independent sau pentru a stabiliza debitul la orificii multiple de
evacuare . Ca și accesorii sau folosit următoarele modele de tije. Tijă stabilizatoare, tijă cu ghidaj,
tijă labirint cot. Pe lângă accesorii sau folosit si conectori (fig. 4.1 2) ce pot funcționa la o presiune
cuprinsă între 0,5 si 2,0 ari, având un debit L/h cuprins într e 1,5 si 3,0.

47

Fig. 4. 13 Tijă labirint
Sursă https://www.naandanjain.ro/
(Tabel 4.5 )
Debit comparativ cu presiune – Tijă indicator
Presiune (bari) 0.5 1.0 1.5 2.0
Debit (l/h) 1.5 2.1 2.5 3.0

Atunci când se utilizează orificii de evacuare multiple:
1. Se folosesc tije labirint pentru a îmbunătăți uniformitatea
2. Presiune de lucru minimă recomandată: 1 bar
3. Debit maxim recomandat per orificiu de evacuare: 2,0 l/h.
4. Debit minim recomandat per orificiu de evacuare:
• Suprafață plată și lungime uniformă a tubului – 0,5 l/h
• În pantă sau pe teren cu diferențe de nivel – 1,0 l/h

Tija stabilizatoare cu tub de prelungire din
PE sau PVC 3/5

Conectori 3/5

Nr. Catalog

Nr. Catalog

Nr. catalog

Nr. Catalog

Nr. catalog

Conectori multipli

48
. Figura 4.1 4 Tije Debit picurător l/h
sursa din proiectul de înființare al serei Sc. FLORSIN SRL.
• Doar pe o suprafață plană și cu o lungime uniformă a tubului
• În orice fel de condiții , incluzând pante și diferențe de nivel

Fig. 4.1 5 Sistem de picurare

Nr. de
orificii de
evacuare

49

Fig. 4 . 16 Sistem de irigare prin microaspersie
(sursa din proiectul de înființare al serei Sc. FLORSIN SRL. Fălticeni )

50

Instrucțiuni de sele ctare a conductei .
Instrucțiune de sel ectare a dimensiunii conductei : linii principale și distribuitoare, pe baza
calculului, debitului într -o secțiune .
Presupunem un control individual al presiunii pentru fiecare secțiune.
Distribuitor PE (Debit maxim)
Linie principală (Debit maxim)
P

clasa

Lini

de

P

Lini

de

obișnuite
P.E clasa

PVC

Dia

int

Dia

int

Distribui
tora
Linie
principală
Pompă

51

Figură 4.17 Turbo Line 12 mm
sursă https://www.naandanjain.ro/

4.4 Schema de principiu

1. Linii de picurare
• 12 linii pe travee
• 16 mm diametru30 cm distanta intre
picurătorii
• Debit pe picurători 2 l/h
• Cantitate totala: 15.600 m
Figura 4.1 8 Linii de picurare

52

2. Cap control metalic
• Diametru racord – 2 1/2”
• Vopsit in câmp electrostatic
• Debit maxim 30 mc/h
• Cuprinde: separator hidrociclon, filtru, manometre
• Cantitate: 1
3. Rezervor pentru fertilizare 90 l
Cantitate: 1
Figură 4. 20 Rezervor pentru fertilizare

4. Electrovalve
• Diametru 2”
• Debit maxim 40 mc/h
• Tensiune de lu cru 24 VAC
• Cantitate: 1
Programator electronic
• Număr maxim electrovalve: 9
• Tensiune de lucru: 24 VAC
• Posibilitatea programării diferențiate pe zile
• Număr maxim de porniri pe zi 4
• Cantitate: 1

Figură4.1 9 Cap control metalic
Figură 4.21 Electrovalvă

53
Conform schemei anexate, de la unitatea central ă, montat ă în incinta centralei termice, se va pleca
cu conducta de 75 mm , pe lângă aleea betonat ă de pe mijlocul serei. De o parte și de alta a aleii s-
au prev ăzut c âte 3 hidran ți de 2”. De la hidrant se va merge cu el îngropat pana la marginea serei,
unde se va mo nta st ânga-dreapta conducta de distribu ție cu diametrul de 63 mm. Liniile de picurare
se vor monta in conducta de distribu ție cu ajutorul robinetelor de 16 mm și vor avea cap ătul, cu
dop pentru sp ălare, la marginea aleii.(

Figură 4.2 2 Conductori și
conectori de la hidrant

54
Sistemu l funcționează automat, inclusiv fertilizarea, prin programarea sa in timp, la fel si
stația de pompare.
Pe fiecare travee s -au prevăzut cate 12 linii de picurare. Sera a fost împărțita in secțiuni , fiecare
fiind deservita de către o electrovalva. Debit to tal necesar pe fiecare secțiune : 18 mc/h
Sera a fost împărțita in secțiuni , fiecare secțiune fiind deservit ă de către un h idrant echipat
cu electrovalv ă, robinet PVC, aerisitor si manomet ru. Secțiunile sunt împețite după cum urmează
secțiunea de producere răsad, sec țiunea 1 – 2500 mp, de plante la g hiveci 2 – 2500 mp. Fiecare
secțiune este deservit ă de către un senzor de umiditate care men ține pe fiecare sec țiune in parte o
umiditate constant ă.
Pe fiecare travee au fost montate c âte doua linii cu aspersoare , la distanță de 4 m între ele.
Aspersoarele pentru cea ță au fost montate din 2 in 2 metri. Sistemul func ționeaz ă automat, in
funcție de umiditatea din s eră
Pe fiecare travee s -au prev ăzut cate doua coloane cu aspersoare, la distan ța de 4 m între ele.
Pe fiecare linie, lunga de 50 m s -au pre văzut cate 25 aspersoare, montate din 2 in 2 m
(Tabelul 4.6)
Debitul necesar unei linii este de 0,7 mc/h
Sera a fost împărțita in trei secțiuni , debitul necesar pe secțiune fiind de 18 mc/h si 0,7
mc/h. Fiecare linie a re prevăzut la ambele capete robine te pentru operarea manuala si pentru
spălarea periodic ă.

(Tabel 4.6)
Deviz materiale sistem irigare prin picurare
Lista parților componente ale sistemului de irigare prin
picurare Bucata/m
Cap control metalic 2 ½” 1 buc
Rezervor fertilizare 90 l 1 buc
Conducta PE 75 mm Pn6 200 m
Conducta PE 63 mm Pn 6 550 m
Linie picurare DL 16 mm 15.600 m
Robinet DL 16 mm 320 buc
Adaptor 16 x 3/4” + dop ¾” 320 buc
Cot compresiune 75 mm 6 buc
Cot compresiune 63 mm 30 buc
Adaptor 75 x 2 ½” FE 4 buc

55

Adaptor 63 x 2” FE 30 buc
Sa 75 x 2” 6 buc
Sa 63 x 1” 6 buc
Dop compresiune 63 mm 12 buc
Dop compresiune 75 mm 1 buc
Mufa 63 mm 10 buc
Mufa 75 mm 5 buc
Teu compresiune 63 mm 6 buc
Robinet P VC 2” 6 buc
Electrovalva ICV 2” 6 buc
Electrovalva ICV 1” 1 buc
Aerisitor 1” 6 buc
Sa 63 x ½” 6 buc
Manometru 6 bar 6 buc
Programator 9S 1 buc
Cablu electric 400 m
Vana hidraulica regulator pres. 2 ½ 1 buc m

56
Tabel 4.7 Devize materiale pentru sistemul de microaspersie ceata
Lista parților compo nente pentru sistemul de microaspersie
ceata
Bucata/m
Conducta PE 63 mm Pn 6 150 m
Conducta PE 50 mm Pn 6 200 m
Conducta PE 32 mm Pn 6 2600m
Robinet PVC 1” 56 buc
Robinet PVC 2” 2 buc
Aspersor ceata 1300 buc
Dop compr esiune 32 mm 56 buc
Sa 50 x 1” 56 buc
Sa 63 x 1” 4 buc
Sa 40 x 1” 10 buc
Sa 63 x ½” 2 buc
Sa 40 x ½” 1 buc
Manometru 6 bar 3 buc
Niplu 1 56 buc
Cot compresiune 63 mm 10 buc
Teu compresiune 63 mm 4 buc
Teu compresiune 50 x 1 ½”
FE x 50 mm
4 buc

Adaptor 63 x 1 ½” FI 4 buc
Dop compresiune 50 mm 8 buc
Adaptor 63 x 2” FE 8 buc
Cot compresiune 40 mm 6 buc
Adaptor 40 x 1” FE 4 buc
Sa 40 x 1” FE 10 buc
Aerisitor 1” 3 buc
Electrovalva ICV 2” 2 buc
Electrovalva ICV 1” 1 buc
Senzor umiditate 3 buc
Controler sensor – electrovalva 2 buc

57

Devizele
• Prețul pentru întreaga ser ă Sc. Florsin SRL. Este unul aproximativ si fără TVA .
Proprietarul s erei a cheltuit pentru înființarea unei sere floricole si implementarea
sistemului de irigare un jur de 201,100 Euro. Lista cu materiale si manopera sunt regăsite
mai jos după cum urmează ;
• Preț structura metalica + ventilație + folie dubla gonflabila: 94. 500 Euro Preț sistem
încălzire apa calda + montaj sistem încălzire : 80.000 Euro
• Preț sistem irigare prin picurare +accesorii : 6.500 Euro
• Preț sistem ceata automat, 3 sectoare: 12.500 Euro
• Preț instalație pompare GRUNDFOSS 18 mc/h – 5 bar: 3.600 Euro
• Supervizare montaj sera – 2 luni: 4000 Euro
• TOTAL Estimativ: 201.100 Euro

58

CONCLUZIE

În concluzie implementarea acestui sistem de irigare prin picurare si microaspersie s -a
dovedi a fi unul de succes . Costurile de înființare a ac estui sistem de irigare prin picurare si
microaspersie a fost unul de circa 27.000 euro producția culturi i floricole f iind profitabi lă, sa nu
vorbi si de faptul ca munca angajaților ar fi mult mai solicitantă fără acest sistem modern de
irigare.A stfel iei se vor ocupa doar de îngrijirea si monitorizarea sistemului de irigat Acest sistem
de irigare susține proprietarul seri ca i -a redus numărul de angajați, pe care nu îi găsea și a preferat
sa implementeze un sistem modern de irigare si fertilizare știind ca in decurs de câțiva ani își va
recupera investiția făcută.

59

BIBLIOGRAFIE
1. Bucur D.,Savu P., Irigarea culturilor, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași 2014
2. Savu P., Bucur D., Jităreanu S., Îmbunătățiti funciare și irigarea c ulturilor lucrări
practice, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași 2005.
3. Savu P., Bucur D., Organizarea și amenajarea teritoriului agricol cu lucări de
îmbunătațiri funciare, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași 2002.
4. Savu P., Bucur D., Tomiță O., Îmbunătățiri funciare: îndrumător pentru lucrări practice,
Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași 1999.
5. Savu P., Bucur D., Tomiță O., Îmbunătățiri funciare: lucrări practice, Editura „Ion
Ionescu de la Brad, Iași 1996.
6. Savu P., Irigarea Culturilor, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași 1993.
7. Savu P., Îmbunătățiri funciare: curs volumul I, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași
1985.
8. Savu P., Îmbunătățiri funciare: curs volumul II, Editura „Ion Ionescu de le Brad”, Iași
1985.
9. http://apmbc –
old.anpm.ro/upl oad/51009_PUG%20FALTICENI%20RAPORT%20MEDIU.pd f
10. http://www.horabucovinei.ro/judetul -suceava
11. file:/// C:/Users/alexa/OneDrive/Desktop/Clim%C4%83%20Suceava%20 –
%20meteoblue.html
12. https://www.naandanjain.ro/sites/default/files/sere -sistem -irigar e-control -climatic –
naandanjain.pdf
13. http://www.hortinform.ro/floricultura -irigare -picurare.htm
14. http://www.hortinfor m.ro/floricultura -irigatii.htm
15. https://www.lumeasatului.ro/articole -revista/631 -cum-incalzim -sera?.html