ȘϹOΑLΑ ΝΑȚΙOΝΑLĂ DЕ SТUDΙΙ РOLΙТΙϹЕ ȘΙ ΑDΜΙΝΙSТRΑТΙVЕ [604329]

ȘϹOΑLΑ ΝΑȚΙOΝΑLĂ DЕ SТUDΙΙ РOLΙТΙϹЕ ȘΙ ΑDΜΙΝΙSТRΑТΙVЕ
FΑϹULТΑТЕΑ DЕ ΑDΜΙΝΙSТRΑȚΙЕ РUBLΙϹĂ
SРЕϹΙΑLΙZΑRЕΑ: ΑDΜΙΝΙSТRΑȚΙЕ ЕUROРЕΑΝĂ

ROMÂNIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
PROVOCĂRI ȘI PERSPECTIVE

Ϲoordonator științific:
Рrof. Unіv. Dr. Ιrіna Μoroіanu Zlătеscu

Αbsolvеnt :
Țuіcă Ι. Αlехandra Valеntіna

Buϲurеștі
2017

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………… ….7

CAPITOLUL 1: Uniunea Europeană de la origini ………………………………………. ….… 9
1.1 Implementarea acquis -ului comunitar…………………………… ……………………. 11
1.1.2 Uniunea Ec onomică și Monetară …………………………….…………… …….. 15
1.1.3 Politica Externă și de Securitate Comună ……………………………………… 16
1.1.4 Justiție și Afaceri Interne ……………………………………………………….. 17
1.1.5 O biectivele Uniunii Europene …………………………………………………..18

1.2 Instituțiile Uni unii Europene …………………………………………………… .…….. 18
1.2.1 Consiliul European …………………………………………………………. ……19
1.2.2 Consiliul (de Ministri) ……………………………………………………….. ….20
1.2.3 Parlamentul European ……………………………………………………………21
1.2.4 Comisia Europeană ………… ………………………………………………….. 24
1.2.5 Curtea Europeană de Justiție ………………………………………….. ……….. 25
1.2.6 Curtea Europeană de Conturi ……………………………………………………25
1.2.7 Banca Centrală Europeană ………..……………………… …………………….26

CAPITOLUL 2: România în drumu l către Uniunea E uropeană ………………………… ……28
2.1 Istoricul relațiilor dintre România și Uniunea Europeană …………………………..… 28
2.1.2 Implementarea acquis -ului comunitar în România ……………………………… 29

2.2 Instituții europene reprezentate în România …………………………………………..34
2.2.1 Delegația Comisiei Europene în România ……………………………………. ..34
2.2.2 Repr ezentarea României la nivelul Uniunii Europene…………………………..35
2.2.3 Reprezentarea României în Parlamentul European ……………………………. ..35

2.3 Documente ale asocierii dintre România și Uniunea Europenă – Acordul Euro pean…..36
2.3.1 Foile de Parcurs pentr u România……………………………………….………. 37
2.3.2 Carta Albă……………………………………………………………………… .38

2.4 Urmările ade rării României la Un iunea Europeană …………………………………… .39
2.4.1 Libera circulație a cetățenilor ………………………………………………….. .39
2.4.2 Libera circulație a bunurilor …………………………………………………….42
2.4.3 Libera circulație a capitalurilor ………………………………………………….44
2.4.4 Libera circulație a serviciilor …………………………………………………… 45

CAPITOLUL 3: O provocare pentru statele membre ale Uniunii Europene – migrația
internațională ………………………………………………………………………………….. …………….. ………….48
3.1 Populația migrantă în statele membre ale Uniunii Europene …………………………….. …..48
3.2 Evoluția migrației populației în România ……………………………….. ………………….. ……..50
3.3 Ponderea imigranților români în diferite țări membre ale UE …………………….. …………60
3.4 Perspective ale UE la care România este parte asupra migr ației internaționale ……….64

CAPITOLUL 4 : Studiu de caz – Posibilitatea tinerilor de a-și face studiile în statele membre
ale UE ………………………. ………………………….. …………………………… ………… …………………………68
4.1 Obiectivele și ipotezele cercetării ……………………… …………………….. …………………………68
4.2 Eșantionul de subiecți …………………………………………………………….. …………………………68
4.3 Metodologia cercetării ……………………………………………………………. …………………………68

CAPITOLUL 5 : Analiza și interpretarea rezultatelor …………………………………. …………………..70

Concluzii …………………….. ………………………………………………………………… ………………………… 81
Bibliografie
Anexe

Lista de abrevieri
1. ALDE Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa;
2. Alin. alineat;
3. ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;
4. Art. articol;
5. BCE Banca Centrală Europeană.
6. CECO Comunitatea Economică a Cărbunelui și Oțelului;
7. CEE Comunitatea Economică Europeană;
8. ECR Conservatorii și Reformiștii Europei;
9. EFDD Grupul Europa Libertății și Democrației Directe;
10. ENF Europa Națiunilor și Libertății;
11. EPP Partidul Popular European;
12. EURATOM Comunitatea Europeană a Energiei Atomice;
13. EURES European Employment Services/ Serviciul European de Ocupare
al Forței de Muncă;
14. Greens/ E FA Verzi/ Alianța Liberar Europeană;
15. GUE/ NGL Stânga Unită Europeană/ Stânga Verde Nordică;
16. INSSE Institutul Național de Statistică;
17. JAI Justiție și Afaceri Interne;
18. MMSF Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;
19. NINO National Insurance Number;
20. OG Ordonanță de Guvern;
21. OMFM Serviciul pentru Mobilitatea Forței de Muncă;
22. ONU Organizația Națiunilor Unite;
23. OUG Ordonanță de urgență;
24. PESC Politica Externă și de Securitate Comună;
25. QMV Qualified Majority Voting;
26. S&D Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților;
27. SEPE Servicio Publico de Empleo Estatal;
28. SME Sisitem Monetar European;
29. UE Uniunea Europeană;
30. UEM Uniunea Economică și Monetară;
31. UEO Uniunea Europei Occidentale;

Lista tabele și grafice
Lista tabele
Tabelul 3.2.0 Populația rezidentă a României la 1 ianuarie 2002, 2012, 2016

Lista grafice
Graficul 3.1.0 Proporția resortisanților străini din populația rezidentă la 1 ianuarie 2015
Graficul 3.2.0 Populația rezidentă a Româ niei la 1 ianuarie 2002 și 2016, pe vârste și sexe
Graficul 3.2.1 Numărul de emigrări la 1 ianuarie în perioada 2002 -2016
Graficul 3.2.2 Fluxul de emigranți și imigranți în perioad 2003 -2016
Graficul 3.2.3 Fluxul de emigranți în anul 2016, pe grupe de vârs tă și sexe
Graficul 3.2.4 Fluxul de imigr anți în anul 2016, pe grupe de vârstă și sexe
Graficul 3.2.5 Numărul de emigranți la 1 ianuarie 2002 și 2016, pe vârstă și sexe
Graficul 3.2.6 Vârsta medie a emigranților la 1 ianuarie în 2002 și 2016
Graficul 3.2.7 Emiganții după țara de destinație, în perioada 2008 -2016
Graficul 3.2. 8 Emigranții din România, după ț ara de destinație la 1 ianuarie 2016
Graficul 3.3.0 Activitățile migranților români în Italia pe piața muncii în 2016
Graficul 3.3.1 Români migranți în Germania înregistrați în 2016
Graficul 3.3.2 Migranți înregistrați în Marea Britanie, 2016
Graficul 3.3.3 Cetățeni români rezidenți în Danemarca în perioada 1999 -2016
Graficul 5.0 Distribuția respondenților în funcție de sexe
Graficul 5.1 Ești de acord cu integrarea României în UE
Graficul 5.2 Consideri că integrarea României ți -a influențat în vreun fel viața
Graficul 5.3 Consideri că aderarea României la UE a avut efecte asupra sistemului
educațional
Graficul 5.4 Consideri ca elevii din țările membre ale UE sunt mai bine pregătiți decât elevii
din România pentru a -și continua studiile superioare sau pentru a se integra pe piața muncii
Graficul 5.5 Dorești să -ți continui studiile într -una din țările membre UE
Graficul 5.6 Care crezi că este principalul avan taj al elevului român față de un elev dintr -o
țară membră UE
Graficul 5.7 Care crezi că e ste principalul dezavantaj al elevului român față de un elev dintr -o
altă țară membră UE
Graficul 5.8 După terminarea st udiilor îți dorești să îți găseșt i un loc de mu ncă
Graficul 5.9 Dacă vei avea posibilitatea să îți continui studiile în străinătate, în ce țară ai vrea
să mergi

Graficul 5.10 Dacă îți v ei finaliza studiile în străinăt ate consideri că vei avea mai multe
oportunități în viață
Graficul 5.11 Consideri că d acă îți vei continu a studiile în UE, acest lucru va reprezenta o
modalitate pozitivă de realizare pe plan personal și profesional
Graficul 5.12 Îți dorești o bursă de studii în străinătate
Graficul 5.1 3 Consideri că este greu să dobândești o bursă de studi u în UE
Graficul 5.14 Consideri că de cănd România este membră a UE este mai ușor să obți o bursă
de studiu în statele mebmbre UE
Graficul 5.15 Ce consideri că ar trebui să se schimbe în România tinând cont că acum aceasta
face parte din UE

7

Introducere

Lucrarea propune o analiză asupra efectelor pe care le -a avut și încă le exercită
Uniunea Europeană asupra României. Dezbătută din mai multe puncte de vedere această temă
are o imprtanță majoră.
Lucrarea este structurată în cinci capitole. Primul capitol prezintă cum s -au pus bazele
Uniuni i Europene. Încă din antichitate se dorea crearea unei Europe unite, care să se bazeze
pe principiile de neagresiune și de ajutor reciproc între state. Unul din principal ele obiective
ale Uniunii Europene a fost să pună capăt numărului mare de războaie prin instaurarea păcii.
Astfel, în 1950, țări precum Franța, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg și Italia au început
să se unească din punct de vedere economic și politic.
Prin semnarea Tratatului de la Roma, din 1957, ce instituie Comunitatea Economică
Europeană, se înregistrau progrese pe plan economic datorită faptului că țările nu mai aplicau
taxe vamale în cadrul schimburilor comerciale reciproce. Pentru prima dată, în 1979, cetățenii
europeni puteau alege membrii Parlamentului European în mod direct, ceea ce îi atribuia
acestuia o mai mare influență asupra afacerilor europene.
Anul 1990, aduce un eve niment important, si anume căderea zidului Berlinului , ce
face ca pe ntru prima dată după 28 de a ni să se deschidă granițele din tre Germania de Est și
cea de Vest. În 1993, pieței unice i se adugă cele patru libertăți fundamentale: libera circulație
a persoanelor, a capitalurilor, a serviciilor și a mărfurilor. După ce la d ata de 11 septembrie
2001, New York și Washington s -au cofruntat cu un atac terorist de mare anverguă, Uniunea
Eurpeană își intensifică cooperarea în lupta împotriva terorismului și a criminalității. Anul
2010, este marcat de o criză economică globală ce l ovește puternic Europa. În prezent,
Uniunea Europeană se confruntă cu dilema gestionării fluxurilor de migranți și cu gradul
ridicat de atacuri teroriste.
Cel de -al doilea capitol prezintă drumul pe care Romănia la parcurs pentru a se integra
în Uniuea Eu ropeană. Integrarea României în Uniunea Europeană nu trebuie înteleasă doar ca
un concept abstract, ci în primul rând ca o oportunitate de folosire abilă a unor avanataje
structurale și conjuncturale, în vederea recuperării decalajelor ce ne despart de sta tele vestice
ale Europei. T oate cerințele ce stau la baza negocierilor noastre de aderare nu trebuie privite
ca obstacole impuse de cei puternici, ci ca și condiții esențiale în procesul de constituire a unei
economii viabile, baza creării unui standard ri dicat de viață al românilor.

8
Istoria oficială a relațiilor Românieie cu Uniunea Europeană a început în iarn a anului
1993, când s -a semnat Acordul de A sociere cu Uniunea. Peste exact doi ani acest acord intra
în vigoare, iar în vara anului 199 5 România pre zenta cererea oficială de intrare în familia
Uniunii Europene.
Comisia Europeană a prezentat primul raport cu privire la progresele înregistrate de
România în îndeplinirea criteriilor de aderare în anul 1998, raport ce înregistra progrese mari
făcute de România.
La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Calitatea de
stat membru implică atât drepturi, cât și obligații. Toate acestea derivă din tratatele și
legislația adoptate de Uniunea Europeană de la început și până în preze nt.
În capitolul trei este prezentată o problemă majoră cu care statele membre ale Uniunii
Europene, în deosebi Româ nia, se confruntă, și anume migrația internațională. De cele mai
multe ori oamenii își părăsesc locul natal din motive economice în căutare a unui trai mai bun.
Nu este exclusă nici migrația din cauza persecuțiilor religioase, culturale și politice. În urma
statisticilor s -a demonstrat că numărul cel mai mare de migranți este înregistrat în rândul
persoanelor tinere, multe dintre acestea având o pregătire profesională superioară. Efectele
pozitive care sunt aduse asupra societății din care provine un emigrant pot fi: acesta ajută în
mod indirect la creșterea Produsului Intern Brut prin tranzacțiile pe care le face pentru a
trimite bani în țara de origine; ajută la scăderea ratei șomajului, statul fiind dispensat de plata
șomajului și a ajutorului social. Pe lângă aceste efecte pozitive emigrantul aduce și o serie de
efecte negativ e: creșterea ratei mortalității; îmbătrânirea demografica a popula ției; scăderea
natalității.
În cel de -al patrulea capitol am prezentat obiectivele, ipotezele și metodologia de
cercetare utilizată în realizarea studiului de caz. În ultimul capitol sunt interpretate și analizate
datele obținute în urma sondajului online . Sondaj ce a căutat să demonstreze că aderarea
României la Uniunea Europeană a avut un impact pozitiv asupra posibilității tinerilor de a -și
face studiile în statele membre, dar și de a obține o bursă de studiu mult mai ușor.

9

Сарit οlul 1 : Uniunea Europeană de la origini

„În antichitatea greco -romană Europa însemna lumea civilizată din zona mai mare a
bazinului mediteranean – restul erau barbarii , adică lumea exterioară.”1
„Unificarea Europei are la bază îndelungate tradiții intelectuale , morale, spirituale,
care își află origuinea în Antichitate. În ace astă privință, cuceririle Romei și romanizarea
lumii supuse au permis expansiunea unei civilizații și a unei culturi bazate în același timp pe
umanismul elenic și, în ultimele secole ale R omei, pe creștinism.”2
„Primele apeluri la unirea principi ilor Europei au fost lansate, la începutul secolului al
XIV-lea, de către Dante, care, văzând în diviziunile politice ale Europei un monstru cu mai
multe capete , odată cu pierderea păcii și a unit ății romane, propăvăduia deja uniunea în
diversitate.”3
„Un alt mare precursor, regele Boemiei, Georges de Podiebrad (1420 -1471), a propus
crearea unei confederații europene, bazate pe principiile de neagresiune și de ajutor mutual
între state și dotate c u organisme comune, al existenței unui buget federal și a unei forțe
armate comune, pentru a -i reda creștinității și forța în fața Islamului.”4
Pentru a se putea înlătura cauzele razboaielor, regele Henric al IV -lea (1553 -1610) , a
încercat să elaboreze un plan în care să facă o Europă unită și echilibrată prin armonizarea
forțelor armate.5
„Revoluția de la 1789 , în urma principiilor pe care le -a declarat (drepturile omului și
ale cetățeanului, dar și drepturile popoarelor), Directoratul și mai apoi Imperi ul au făcut ca
pentru câteva decenii o mare parte a Europei să fie organizată pe model francez.”6
„Edouard Herriot lansează o primă inițiativă guvernamentală în favoarea Uniunii
Europene. În 1926 , diferiți economiști și oameni de afaceri au creat Uniunea economică și
vamală europeană pe care au declarat -o ca fiind începutul acțiunii de unificare europeană.”7

1 Moroianu Zlătescu, I., Demetrescu , R. C., Prolegomene la un drept instituțional e uropean , Editura Economică,
București , 2003, p. 17 .
2 Raepenbusch, S. V., Drept i nstituțional al Uniunii Europene , Editura Roset ti International, București, 2014, p .
23.
3 Ibidem , p. 24.
4 Ibidem , p. 24.
5 Moroia nu Zlătescu, I., Instituții europene și drepturile o mului , Editura I.R.D.O, București, 2008, p . 11.
6 Ibidem, p. 11.
7 Moroianu Zlătescu, I., Demetrescu , R. C., op.cit ., p. 33.

10
La baza Uniunii Europene stau trei organisme europene importante: Comunitatea
Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), Comunitatea Economică Europ eană (CEE) și
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM).
Uniunea Europeană a luat naștere în urma declarației din 9 mai 1950 a miniѕtrului
franсez de eхterne Rоbert Ѕсhuma nn, care a propus un p rogram de măsuri pentru plasarea
producției de cărbun e și oțel a Franței și Germaniei sub o autoritate unică, care urma să se
numească Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului .
Primele negocieri asupra Tratatului CECO „au avut loc la Paris în perioada 10 iunie
1950 – 18 aprilie 1951, T ratatul intrând în vigoare la 25 iulie 1952 .”8
„La 13 august 1952, cu prilejul preluării președinției Înaltei Autorități a Comunității
Economice a Cărbunelui și Oțelului, Jean Monnet declară ca instituirea comunității, ca re este
începutul unui stat federal, nu are de altminteri sens decât dacă debutează cu o adevărată
autoritate politică. ”9
Țările fondatoare CECO au fost: Franța, Ge rmania, Italia, Olanda, Belgia și
Luxemburg. Tratatul CECO a fost semnat pe o perioadă de 50 de ani, fapt care a constituit
ieșirea lui d in vigoare în anul 2002.
„Europa Celor 6 se născuse, era prima organizație europeană de tip federal,
independetă de guvernele statelor membre, dotată cu atribuțiile necesare pentru realizarea
prevederilor înscrise în Tratat.”10
Pentru a duce la îndeplini re obiectivele stab ilite de Tratat s -au creat mai multe
instituții în acest sens:
 „Înalta Autoritate – organul înzestrat cu principalele puteri de gestiune și decizie, era
formată din 9 membri numiți de comun acord de guvernele celor 6 state membre;
 Consil iul Special de Miniștri – era organul care reprezenta guvernele naționale, făcând
astfel legătura între acestea și acțiunea Înaltei Autorități;
 Adunarea Parlamentară – Adunarea Comună – era compusă, ca și Adunarea
Consultativă a Consiliului Europei, din reprezentanți ai Parlamentelor N ațional e și
desmnați de către acestea – în total 78 de membri.
 Curtea de Justiție – a fost instituită pentru a supraveghea respectarea prevederilor
înscrise în Tratat.”11

8 Mazilu , D., Integrarea europeană – drept comunitar și instituții e uropene – curs, Editura Lumnia Lex,
București, 2001, pp. 42 -43.
9 Moroianu Zlătescu, I., Demetrescu , R. C., op.cit ., p. 63.
10 Ibidem ,p. 66.
11 Ibidem , p. 68.

11
În Raportul Spaak (dezbătut între iulie 1955 – aprilie 1956), se arata că „pentru
fuziunea piețelor era necesară eliminarea restricțiilor vamale, promovarea liberei concurențe
și armonizarea legislației țărilor membre ale Pieței Comune .”12
Prin Tratatul CEE (semnat la Roma, la 25 martie 1957), au fost stabilit e coordonatele
Pieței Comune, constituirea Uniunii Vamale și elaborate cele patru libertăți fundamentale .13
„Sintagma Piață Comună a fost definită într -o hotărâre a Curții de Justiție ca vizând
eliminarea tuturor piedicilor schimburilor intracomunitare în vederea fuziunii piețelor
naționale într -o piață unică realizând condiții pe cât posibil destul de apropiate de acelea ale
unei adevărate piețe interne .”14
Prin constituirea Comunității Europene a Energiei Atomice15, s-a dorit „dezvoltarea
cercetării științ ifice în domeniul ene rgiei nucleare și crearea unei p iețe comune a
combustibililor nucleari, precum și instaurarea unui control riguros în industria nucleară .”16
EURATOM a adus schimbări asupra instituțiilor CECO și CEEA.
 „Adunarea Comună CECO a devenit co mpetentă și pentru EURATOM și CEE, fiind
lărgită de la 78 de membri la 142 și transformată în Parlamentul European;
 Curtea de Justiție a CECO a devenit comp etentă și pentru CEE și EURATOM;
 Comitetul Consultativ al CECO își c ontinuă activitatea specializat în probleme de
cărbune și oțel. Pentru EURATOM și CEE s -a creat un Comitet Economic și Social
format din reprezentanți ai producătorilor, agricultorilor și comercianțior.”17
Uniunea Europeană (UE) a luat naștere ca o familie de țări democratice, ce au urmă rit
să mențină pacea și să aducă prosperitate țărilor membre.

1.1.Imрlement area acquiѕ-ului соmunit ar
În procesul de lărgire al Uniunii Europene, „sintagma acquis comuitar a ocupat un loc
important pentru că devenind membri ai comunităților, statele solicitante acceptă fără rezervă
tratatele și finalitățile lor politice, deciziile de orice natură intervenite după intrare în vigoare a
tratatelor și opțiunile luate în domeniul dezvoltării și consolidării comunităților .”18

12 Mazilu , D., op.cit., p . 45.
13 Ibidem , p. 45.
14 Moroianu Zlătescu, I., Demetrescu , R. C., op.cit ., p. 74.
15 Tratatul EURATOM a fost semnat la Roma, la 25 martie 1957 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.
16 Mazilu , D., op.cit ., p. 45.
17 Moroianu Zlătescu, I., Demetrescu , R. C., op.cit ., p. 76.
18 Moroianu Zlătescu, I., op.cit ., p. 74.

12
Prin intremediul acquis -ului com unitar se recunoaște caracterul „prioritar al dreptului
comunitar asupra dispozițiilor naționale care i -ar fi contrare, precum și acceptarea existenței
procedurilor care permit asigurarea uniformității în interpretarea dreptului comunitar .”19
„Tot în acqu is-ul comunitar intră și respectarea în întregime a principiilor democrației
și a drepturilor omului care fac parte din patrimoniul comun al statelor membre și care
constituie deci elementele esențiale ale apartenenței lor la Comunități .”20
„Dreptul comunit ar reprezintă ansamblul de norme juridice care impun e statelor
membre reguli de urmat în vederea realizării obi ectivelor pe care Comunitățile E uropene le au
de îndeplinit. Aceste norme sunt cuprinse în tratate sau sunt emise de instituții, obiectul lor
fiind Comunitățile și exercitarea competențelor lor.”21
„Ordinea juridică comunitară este constituită din categoriile de norme juridice
organizate într -un sistem coerent și ierarhizat, așa cum acesta a fost caracterizată prin mai
multe hotărâri ale Curții de J ustiție: Comunitatea constituie o nouă ordine juridică de drept
internațional în favoarea căreia statele au limitat drepturile lor suverane, cu to ate că în
dommenii restrânse .”22
„Originalitatea construcției comunitare are următoarele caracteristici:
 Ordine a juridică comunitară este autonomă față de dreptul statelor;
 Este integrată în dreptul național al statelor;
 Are forță executorie .”23
„În vârful ierarhiei normelor care formează dreptul instituțional comunitar este așa
numitul drept originar sau primar. Ac est izor este format din normele înscrise în tratatele care
au creat CECO, CEE și EURATOM .”24
„Dreptul instituțional comunitar derivat sau secundar este format din norme cuprinse
în acte emise de instituțiile comunitare constituite prin dispozițiile din tratate. Este un drept
derivat pentru că ansamblul de acte care îl constituie este subordonat dispozițiilor din tratate
de la care nu pot deroga .”25
Din categoria dreptului derivat fac parte următoarele acte:
 „Regulamentul – este un act cu forță gen erală, obligatorie și aplicabil direct în
fiecare stat membru al Uniunii;

19 Ibidem , p. 74.
20 Ibidem , p. 74.
21 Moroianu Zlătescu, I., Demetrescu , R. C., op.cit ., p. 135.
22 Ibidem , pp. 135 -136.
23 Ibidem , p. 137.
24 Ibidem , p. 139.
25 Ibidem , pp. 141 -142.

13
 Directiva – este un act obligatoriu ce stabilește o obligație de rezultat, absolută,
în sarcina statelor destinatare;
 Decizia – este un act obligatoriu, succeptibil de a produce un efect di rect.”26
„Izoarele de drept instituțional comunitar complementar, denumit și terțiar, sunt
constituite din actele privitoare la acordurile cu state terțe sau cu organisme internaționale, din
acte unilaterale adoptate de organele anumitor acorduri externe al e Uniunii și din unele
tratate încheiate de statele membre cu state terțe .”27
„Uniunea Europeană dispune de trei categorii de copetențe și anume:
 Competențe exclusive: numai Uniunea poate legifera și ad opta acte obilgatorii
din puncte de vedere juri dic (de exemplu: uniunea vamală; politica monetară
pentru statele membre a căror monedă este euro; politica comercială comună ,
ș.a);
 Competențe partajate între Uniune și statele me mbre (de exemplu: piața
internă; politica social ă; coeziune ec onomică, socială și t eritorială; agricultură
și pescuit, ș.a);
 Competențe în vederea ducerii la bun sfârșit a unor acțiuni de sprijinire,
coordonare sau complementare a acțiunii statelor membre, fără a înlocui însă
compete nța acestor în aceste domenii ( de exemplu: protecția și ameliorarea
sănătății umane; industri a; educația, ș.a).”28
Τоate țările с are aderă l a Uniunea Europeană trebuie ѕă aibă legiѕl ația соnfоrmă сu
aсquiѕ -ul соmunit ar.

Acquis comunitar relevant în domeniul azilului
„Cuprinde Convenția de la Dubin care definește țara responsabilă pentru analizarea
cererilor de azil înaintate într -un stat membru, regulamentul Consiliului Europei privind
crearea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor digitale, etc .”29
„Regulamentul Consiliului nr. 343/2003, privind stabilirea criteriilor și mecanismelor
de determinare a statelor membre responsabile pentru examinarea cererii de azil, depusă întru –
unul din statele membre, de către o persoană dintr -un stat terț, se referă la modalitatea de

26 Ibidem , pp. 143 -145.
27 Ibidem , p. 146.
28 Alexandru, I., Drept a dministrativ european , Ediția a II -a revăzută și adăugită, Editura Universul Juridic,
București, 2010, p. 206.
29 Băluță , O., Balan , C., Justiție și Afaceri Interne , Editura Tritonic, pag. 18.

14
aplicare a sistemului EURODAC de comparare a amprentelor digitale, în vederea creării unei
baze de date cu persoanele ce solicită azil în țările Uniunii Europene .”30
Astfel, pentru implementarea acquis -ului comunitar în domeniul azilului avem:
 „Regulamentul nr. 1650/2003 (CE) al Comisiei din 2 septembrie 2003, pentru
stabilirea normelor de aplicare a Regulamentului nr. 343/2003 (CE) privind criteriile și
mecanismele de determinare a statelor membre responsabile pentru examinarea cererii
de azil depusă într -unul din statele memb re de către cetățeanul unui stat terț;
 Directiva nr. 86/2003/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003, privind dreptul la
reunificarea familiei;
 Decizia nr. 596/2000 CE a Consiliului din 28 septembrie 2000, privind stabilirea
Fondului European de Refugiați .”31

Acquis comunitar relevant în domeniul migrației
„Acquis-ul comunitar în domeniul migrației este reglementat de Rezoluțiile
Consiliului Uniunii Europene privind limitarea admisiei cetățenilor țărilor din afara UE pe
teritoriul statelor membre în scopul angajării sau exercitării unei activități profesionale
independente, precum și pe directivele care definesc infracțiunea de intrare ilegală și
infracțiunile conexe acesteia, inclusiv sancționarea transporturilor .”32
Astfel, pentru implementarea acqu is-ului comunitar în domeniul migrației avem:
 „Regulamentul nr. 694/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003, pr ivind stabilirea
Documentului de Înlesn ire a Tranzitului și Documentului de Înlesnire a Tranzitului
Feroviar prevăzute de Regulamentul nr. 6 93/2003 CE;
 Regulamentul nr. 415/2003 al Consiliului din 27 februarie 2003, privind emiterea
vizelor la frontieră, inclusiv emiterea anumitor vize marinarilor în tranzit;
 Acquis -ul Schengen – Decizia Grupului Central din octombrie 1998, privind
adoptarea măsurilor de luptă împotriva imigrației ilegale;
 Acquis -ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din octombrie 1998, privind
adoptarea măsurilor de luptă împotriva migrației ilegale .”33

30 Ibidem , p.18.
31 Băluță, O., Balan, C., op. cit ., pp. 19 -20.
32 Ibidem , p. 36.
33 Ibidem , pp. 37 -38.

15
Acquis comunitar relevant în domeniul combaterii terorismului
„Acquis-ul comunitar, în ceea ce privește combaterea terorismului, prevede
obligativitatea, pentru fiecare stat, de a -și delega autoritățile care să mențină o legătură
permanentă cu celelalte autorități similare din alte state pentru realizarea unei politici coerente
de luptă împotriva terorismului internațional .”34
Pentru implementarea acquis -ului comunitar în domeniul combaterii terorismului, se
are în vedere:
 „Decizia nr. 48/2003/JHA a Consiliului din 19 septembrie 2002, privind
implementarea mă surilor specifice de cooperare polițienească și judiciară în domeniul
combaterii terorismului, conform articolului 4 din Poziția Comună 931/2001/PESC;
 Deciza nr. 996/2002/JHA a Consiliului din 28 noiembrie 2002, ce stabilește
mecanismul pentru evalurea sistemelor judiciare și funționarea acestora la nivel
național în domeniul lupeti împotriva terorismului .”35

1.1.2 . Uniunea Economică și Monetară
Prin Tratatul de la Maastricht se pun bazele a trei piloni: Uniunea Economică și
Monetară ( UEM), Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) și Justiție și Afacei
Interne (JAI).
Uniunea Europeană și -a dorit mereu să întărească politica econmico -socială, să
instaureze un spațiu fără frontiere și să existe o stabilitate între statele membre. Aceste
obiective se puteau atinge doar prin introducerea unei Piețe Unice și prin stabilirea unei
Uniuni Economice și Monetare.
„Printr -o rezoluție a Consiliului European, reunit la 5 decembrie 1978 la Bruxelles, s -a
creat Sistemul Monetar European (SME), intrat în vigoare la 13 m artie 1979. SME s -a
caracterizat prin:
 Găsirea unei rate de schimb stabile;
 SME a creat așa numiții indicatori de divergență care să dea posibilitatea cunoașterii
monedei al cărui curs a variat cu ¾ din marginea maximă autorizată în raport cu
ansamblul mon ezilor, adică cu fostul ECU, actualul euro;
 A dezvoltat solidaritatea între țările member e.”36

34 Ibidem , p. 45.
35 Ibidem , pp. 44 -45.
36 Moroianu Zlătescu, I., Demetrescu , R. C., op.cit ., p. 180.

16
Uniunea Economică și Monetară s -a constituit prin parcurgerea a trei faze:
a) „Prima fază – inițiată la 1 iulie 1990, statele membre renunțau progresiv la finanțarea
monetară a deficitelor, liberalizau mișcările de capital, se angajau să prezinte
Programe de Convergență Economică și inițiau procesul ce urma să ducă la
independență Băncilor Cen trale Naționale;
b) Faza a doua – la 1 ianuarie 1994, se intră în a doua etapă UEM cu un angajament de
convergență întărită a economiilor, o mai mare cooperare între politicile monetare
naționale și crearea Institutului Monetar European;
c) A treia fază – 1997 -1999, crearea Băncii Centrale Europene, fixarea irevocabilă a
ratelor de schimb și stabilirea unei monede unice, ECU .”37
„Moneda unică europeană a intrat în funcțiune în tranzițiile bancare la 1 ianuarie 1999,
când vechiul ECU a fost înlocuit cu euro .”38

1.1.3. Роlitiс a Eхternă și d e Ѕeсurit ate Соmună
Prin Tratatul de la Roma (1957), au fost introduse doar principii generale despre
obiective comune, prima menționare a Cooperării Politice Europene39 a fost în Actul Unic
European, ulterior în Tratatul de la Maastricht, se prevăd măsuri pentru transformarea Uniunii
Europene în „brațul armat al Uniunii Europene .”40
„PESC își are baza juridică principală în temeiul Titlului V, art. J (1 -11) al Tratatului
asupra Uniunii Europene și în art. 228A al Tratatului Comunității Europene .”41
Obiectivele principale ale PESC se bazează pe informarea statelor membre cu privire la
problematici de politică externă și de securitate, pe respectarea drepturilor fundamentale ale
omului, pe adoptarea unor acțiuni comune și menținerea păcii și securității internaționale, în
concordanță cu principiile Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Tratatul de la Amsterdam întărește prerogativele Consiliului European cu privire la
formare a unor forțe armate comune ale statelor membre arătând la Articolul J.3 al Tratatului,

37 Bărbulescu, I. Ghe., Uniunea Europeană aprofundare și extindere – Cartea I d e la Comunitățile Europene la
Uniunea Europeană , 2001, Editura Trei, București, p. 222.
38 Moroianu Zlătescu, I., op.cit ., p. 99.
39 Bărbulesc, I. Ghe., op.cit ., p.67.
40 Senior, S. N., The European Union, economics, policies and history , Edi tura McGraw Hill, Berkshire, 2005,
p. 51.
41 Moroianu Zlătescu, I., op.cit ., p. 100.

17
că acesta poate să „definească principiile și orientările generale ale Politicii Externe și de
Securitate Comună, inclusiv pentru problemele care au aplicații în domeniu l apărării .”42
Prin Tratatul de la Amsterdam au fost aduse următoarele schimbări: a fost înființată
poziția de Înalt Reprezentant PESC, a fost adoptată votarea în sistemul Majoității Calificate
(QMV)43 pentru implementarea extinderii cooperării în domeniul managementului de criză
între Uniunea Europeană și Uniunea Europei Occidentale (UEO).
În Art. 24, alin (1) se precizează că „Competența Uniunii în materie de politică externă
și de securitate comun ă include toate domeniile politicii externe, precum și toate chestiunile
referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv la definirea treptată a unei politici de apărare
comune care poate conduce la o apărare comună.
Politica Externă și de Securitate C omună face obiectul aplicării unor norme și
proceduri speciale. Aceasta este definită și pusă în aplicare de Consiliul European și de
Consiliu, hotărând în unanimitate, cu excepția cazului în care tratatele dispun altfel.
Adoptarea de acte legi slative este excl usă. Politica E xternă ș i de Securitate C omună este pusă
în aplicare de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și pol itică de securitate și
de statele membre, în conformitate cu tratatele. Rolurile specifice ale Parlamentului European
și Com isiei în acest domeniu sunt definite prin tratate. Curtea de Justiție a Uniunii Europene
nu este competentă cu privire la aceste dispoziții, cu excepția competenței de a c ontrola
respectarea Art. 40 din prezentul tratat și de a controla legalitatea anumito r decizii menționate
la Art. 275 al doilea paragraf din Tratatul privind F uncționarea Uniunii Europene .”44

1.1.4. Justiție și Afaceri Interne
„Prin intermediul Tratatului de la Amsterdam, dispozițiile celui de -al treilea pilon
aveau să fie revizuite în întregi me:
 Obiectivele și domeniile care au continuat să țină de acest pilon au fost precizate mai
bine: era vorba de a oferi cetățenilor un nivel ridicat de proteție într -un spațiu de
libertate, securitate și justiție;

42 Tratatul de la Amsterdam de Modificare a Tratatului Privind Uniunea Europeană, a Tratatelor de Instituire a
Comunităților Europene și ș altor Acte Conexe (97 / C 340 / 01), Articolul J.3, Alin.(1), pag.14, accesat
http://cursdeguvernare.ro/wp -content/uploads/2014/07/amsterdam -1997.pdf , la data 04.05.2017, ora 17:00.
43 Qualified Majority Voting.
44 Tratatul Privind Uniunea Europeană (Versiune Consolidată), Titlul V, Capitolul 2, Secțiunea 1, Art.24,
alin.(1), http://eur -lex.eu ropa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf -a3f8-4ab2 -b506 –
fd71826e6da6.0001.02/DOC_1&format=PDF , accesat la data 04.05.2017, ora 18:15.

18
 Mijloacele de acțiune au fost definite mai bine (informare și consultare mutuale,
poziție comună, decizie -cadru, decizie, convenție ).”45
„Articolul K1 din Tratatul Comunității Europene definește patru tipuri de cooperare:
judiciară civilă, penală, vamală și a polițiilor. În același timp, se mai enu nță cinci noi domenii:
politica de azil, cea de trecere a frontierelor exterioare și politica față de cetățenii unor terțe
state, lupta împotriva toxicomaniei și a fraudei internționale .”46

1.1.5 Obiectivele Uniunii Europene
Principalele obiective ale Uniunii Europene sunt:
 „Рrоmоv area рrоgreѕului eсоnоmiс și ѕосi al echilibrat și durabil ;
 Insturarea și menținerea păcii;
 Consolidarea coeziunii economice și sociale și crearea unei uniuni economice și
monetare care să ducă la moneda unică;
 Adoptarea unei strategii pe ansamblul Uniunii pentru susținerea creșterii economice, a
infrastructurii europene, a concentrării naționale în domeniul cercetării;
 Afirmarea identității sale pe plan internațional;
 Consolidarea protecției drepturilor și intereselor cetățeni lor din statele membre;
 Menținerea tuturor realizărilor comunitare și dezvoltarea lor.”47

1.2. Inѕtituțiile Uniunii Eurорene
Tratatul de la Lisabona acord ă personalitate juridică Uniunii Europene. În urma
acestui tratat au fost instituite următoarele instit uții europene:

Principalele instituții ale Uniunii Europene:
 Соnѕiliul European;
 Consiliul (de Miniș tri);

45 Raepenbusch, S. V., op.cit ., pp. 104 -105.
46 Moroianu Zlătescu , I., Demetrescu, R. C., op.cit ., p. 186.
47 Moroianu Zlă tescu, I., op.cit ., p. 96.

19
 Рarlamentul Eurорe an – instituție ce reprezintă cetățenii statelor member ale UE (are
sediul la Strasbourg, Comisiile sunt la Bruxelles, iar Secretariatul la Luxemburg) ;
 Соmiѕi a Eurорe ană – reprezint ă executivul Uniunii Europene ( sediul este la
Bruxelles);
 Сurte a Eurорe ană de Јuѕtiție – veghează la re spectarea dreptului comunitar ( sediul îl
are la Luxemburg);
 Curtea Europeană de Соnturi – controlează eхeсut area bugetului UE (ѕediul l a
Luхembоurg, birоul l a Βruхelleѕ);
 Banca Centrală Europeană.

Organe auxiliare ale Uniunii Europene:

 Comitetul Economic și Social – are atribuții în problemele de ordin economic și
social;
 Comitetul Regiunilor – reprezintă autoritățile regionale și locale;
 Banca Europeană de Investiții – este principal a instituție de credit a Uniunii
Europene;
 Μedi atоrul Eurорe an (Eurорe an Οmbudѕm an) – ѕe осuрă de рlângerile сetățenilоr în
legătură сu оriсare dintre ѕtruсturile și inѕtituțiile UE.

1.2.1. Соnѕiliul European
Inițial Consiliul European nu a fost prevăzut ca o instituție în Tratatele Constitutive
ale UE, el a căpătat contur cand a fost recunoscut de Actul Unic European.
„Planurile prezentate în 1961 și 1962 de Christian Fouchet concepeau reuniunile
șefilor de state și de guverne ca organ decizional central, ceea c e ar fi însemnat că instituțiilor
comunitare create de prin Tratatul de la Paris și respectiv Tratatele de la Roma le -ar fi revenit
un rol secundar. Planurile Fouchet au fost respinse pe considerentul că rolul Comisiei s -ar
diminua și astfel interesele statelor mici ar fi slab reprezentate.
Practica coferințelor europene la vârf a început să se instituționalizeze pe parcursul
anilor 1961 -1974 pentru a se găsi formula definitivă în întâlnirea șefilor de state și de guverne

20
din decembrie 1974 de la Paris. Cu alte cuvinte, Consiliul European, creat de facto în 1974, a
devenit de jure prin Actul Unic European și a fost oficializat prin Tratat ul de la Maastricht.”48
„Consiliul European reunește șefi i de state și de guverne și pe președintele Comisiei
pentru a discuta probleme importante ale Comunității Europene, inclusiv cele de politică
externă. Este o instituție politică pe care șefii de stat e și de guverne au voit să o integreze în
ordinea instituțională comunitară .”49
Pentru prima dată, Consiliul European a avut o bază juridică, iar în Tratatul de la
Maasticht se menționează faptul că Consiliul își menț ine poziția între comunitar și
interguv ernamental.
„Consiliul E uropean este prezidat prin rotaț ie semestrială. Președintele este
responsabil cu buna desfășurare a lucrărilor, a derulării ședințelor și elaborarea concluziilor.
De la crearea sa, Consiliul European a acoperit toate problemele de m aximă importanță, a
stabilit m arile orientări pentru crearea U niunii Economice și Monetare, iar Sistemul Monetar
European este una dintre marile sale realizări .”50
Consiliul European „îi da Uniunii impulsurile necesare dezvoltării și îi definește
orientări le și prioritățile politice generale. Acesta reprezintă, fără îndoială, instanța supremă a
Uniunii Europene.”51
„Cosiliul European a devenit și o instanță d e arbitraj între interesele naț ionale, funcția
de arbitraj și cea decizională devenind preponderente . Consiliul European s -a implicat și în
gestiunea comunitară și a contribuit la consolidarea, extinderea și perfecționarea procedurilor
de cooperare .”52

1.2.2. Consiliul (de Miniștri)
Consiliul (de Miniștri) este principalul organ al Uniunii Europene, un organ cu putere
de decizie. În 1965, Consiliul de Miniștri a căpătat denumirea de Consiliul al Comunităților
Europene, iar prin Tratatul de la Maastricht primește denumirea de Consiliul Uniunii.
„Consiliul este un organ interguvernamental în care sunt reprezentate statele membre
printr -un ministru al guvernului național, delegat în funcție de problemele înscrise pe ordinea
de zi .”53

48 Ibidem , p. 52.
49 Ibidem , p. 52.
50 Ibidem ., p. 53.
51 Raepenbusch, S. V., op.cit ., p. 168.
52 Moroianu Zlătescu, I., op.cit ., p. 53.
53 Ibidem , p. 53.

21
Mandatul Președintelui Consiului este pe o durată de șase luni, asigurându -se de
fiecare membru al acestuia.
„Actul Unic co nferă Consiliului dreptul de a atribui Comisie i, în actele pe care le
adoptă, competențe de execuție, dar și Consiliul poate să -și rezerve, în anumite situații,
asemenea competențe .”54
„În conformitate cu reglementările comunitare, Consiliul asigură coordo narea
politicilor economice generale ale statelor membre, are putere de decizie, prin actele pe care
este îndreptățit să le adopte, conferă Comisiei Europene puterile necesare pentru a implementa
regulile pe care le stipulează .”55
„Prin Actul Unic i s -a con ferit Consiliului dreptul de a atr ibui Comisiei, în actele pe
care le adoptă, competențe de execuție, dar și Consiliul poate să -și rezolve, în anumite situații,
asemenea competențe.”56
„La început, sesiunile Consiliului nu erau publice, dar o decizie adopta tă de Consiliul
European în decembrie 1982 la Edinburgh stipulează că unele dezbateri pot fi transmise prin
intermediul televiziunii dacă aceasta s -a aprobat în unanimitate .”57
Sesiunile Consiliului se desfășoară la Luxemburg sau Bruxelles, iar limbile ofic iale de
lucru sunt în număr de 11.

1.2.3. Рarlamentul Eurорea n
Conform Tratatului de la Roma, din 1957, Parlamentul European este alcătuit din
„reprezentanți ai роро arele ѕt atelоr, reunite în Comunitate .”58 În anul 1979, au avut loc
primele alegeri directe ale Parlamentului European. În urma intrării în vigoare a Tratatului de
la Nisa (1 februarie 2003), s -a stabilit ca numărul reprezentanților în Parlamentul European să
crească la 732. În prezent, în Parlam entul European sunt 750+1 reprezentanți ai statelor
membre.
În prezent, conform regulilor Tratatului de la Lisabona, fiecare stat membru este
reprezentat în Parlamentul European de un număr de deputați, în funcție de mărimea
geografică și densitatea popul ației, astfel avem:

54 Ibidem ., p. 54.
55 Mazilu , D., op.cit ., p. 116.
56 Moroianu Zlătescu , I., Demetrescu, R. C., op.cit ., p. 102.
57 Moroianu Zlătescu, I., op.cit., p. 54.
58 Ibidem , p. 57.

22
 Germania – 96 deputați;
 Franța – 74 deputați;
 Regatul Unit al Mareii Britanii – 73 deputați;
 Italia – 73 deputați;
 Spania – 54 deputați;
 Polonia – 51 deputați;
 România – 32 deputați:
 Țările de Jos – 25 deputați;
 Portugalia – 21 deputați;
 Belgia – 21 deputați;
 Republica Cehă – 21 deputați;
 Ungaria – 21 deputați;
 Grecia – 21 deputați;
 Suedia – 20 deputați;
 Austria – 18 deputați;
 Bulgaria – 17 deputați;
 Danemarca – 13 deputați;
 Finlanda – 13 deputați;
 Slovacia – 13 deputați;
 Irlanda – 11 deputați;
 Croația – 11 deputați;
 Lituania – 11 deputați;
 Slovenia – 8 deputați;
 Letonia – 8 deputați;
 Estonia – 6 deputați;
 Cipru – 6 deputați;
 Luxemburg – 6 deputați;
 Malta – 6 deputați .
Parlamentul este ligitimat prin vot universal direct de populația statelor membre pentru
un mandat de 5 ani. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), și cel de la Amsterdam (1997),
Parlamentul a căpătat noi competențe, astfel dintr -un oganism pur consultativ a devenit un
organism cu puteri legislative asemănătoare celor exercitate de Parlamentele Naționale.
„Parlamentul desemnează dintre membrii săi un președinte, pentru o perioadă de doi
ani și jumătate și un Birou, își întocmește regulamentul intern de fun cționare cu majoritatea

23
membrilor care îl compun. Biroul este compus din 14 vicepreșediți și din 5 chestori. Biroul
desemnează Secretarul G eneral al Parlamentului care conduce serviciile și peste 3 .640 de
funcționari .”59
Președintele prezidează sesiunile pl enare ale Parlamentului, întâlnirile Biroului și ale
Conferinței Președinților, participă la evenimente cu caracter oficial și în relațiile
internaționale.
În atribuțiile Biroului intră reglementarea bugetului Parlamentului, rezolvarea
problemelor de tip a dministrative, de personal și organizatorice. Conferința Președinților este
abilitată să stabilească ordinea de zi a ședințelor plenare, să fixeze calendarul activităților
desfășurate de organismele parlamentare, stabilește competențele Comisiilor și Deleg ațiilor
Parlamentare, precum și numărul acestora.
În prezent, Parlamentul European s -a constituit în urma alegerilor din iunie 2014, în
componența sa regăsindu -se 8 grupuri parlamentare, ce reflectă diferite orientări politice,
astfel se regăsește:
 Grupul Рartidul ui Рорul ar Eurорe an (EPP) – 218 membri;
 Grupul Alianței Progresistă a Socialiștil or și Democraților (S&D) – 190
membri ;
 Conservatorii și R eformiștii Europeni (ECR) – 73 membri ;
 Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) – 70 membr i;
 Stânga Unită Europenă /Stânga Verde Nordică ( GUE/NGL) – 52 membri ;
 Verzi /Alianța Liberă Europeană (Greens/EFA ) – 50 membri;
 Grupul Europa Libertății și Democrației Directe ( EFDD) – 45 membri ;
 Europa Națiunilor și Libertăți i (ENF) – 36 membr i;
 Deputați neaf iliați – 17 membr i.
Рarlamentul European are trei funсții eѕenția le:
 Împreună cu Consiliul European și Comisia Europeană adoptă legislația Uniunii
Europene (directive, regulamente, decizii) ;60
 „Are prerogative de decizie în domeniul bugetar ;
 Poate exercita un control democratic asupra Comisiei (Parlamentul aprobă desemnarea
membrilor și are dreptul de a cenzura Comisia). ”61

59 Ibidem , p. 58.
60 Mazilu , D., op.cit ., p. 106.
61 Raepenbusch, S. V., op.cit ., p. 228.

24
Ѕediul Рarlamentului Eurорean eѕte la Ѕtra ѕbоurg, unde ѕe țin șed ințele сâte о
ѕăрtămână în fieсa re lună. Unele ședințe ѕe țin l a Βruхe lleѕ, iar Ѕeсretariatul General ѕe
află la Luхemburg

1.2.4. Соmiѕi a Eurорe ană
„În Tratatul CECO era denumită Înalta Autoritate și a devenit Comisie în Tratatele
CEE și CEEA. Fuziunea executivelor realizată prin Tratatul de la Bruxelles (8 aprilie 1965) a
făcut din Comisii (Înalta Autoritate și cele două C omisii CEE și CEEA) o Comisie U nică.”62
„Comisia este un organ colegial compus numai din cetățeni naționali ai statelor
membre cu rang de comisari . Comisia este condusă de un președinte asistat de unul sau doi
vicepreședinți. Președintele și vicepreședinții sunt desemnați dintre membrii Comisiei”63.
Comisia Europeană are trei funсții de b ază:
a) Reрrezintă intereѕul соmun al UE și iniți ază роlitiсile соmunit are;
b) Veghe ază la reѕрeсt area tratatelоr și a legiѕl ației UE de сătre ѕt atele membre;
c) Imрlemente ază роlitiсile UE, geѕtiоnând bugetul UE.
„Președintele definește orientările politice precizate în cadrul cărora își exercită
misiunea Comisia, decide organizarea internă a Comisiei, pentru a -i asigura coerența,
eficie nța și colegialitatea acțiunii acesteia, numește vicepreședinții, altul decât Înaltul
Reprezentant, care este vicepreședinte din oficiu al Comisiei.”64
Prin Tratatul de la Lisabona sunt înt ărite prerogativele P reședintelui Comisiei,
conferindu -i „dreptul d e a cere demisionarea oricărui membru al Comisiei, fără a fi necesar un
vot pralabil al colegiului.”65
„Comisia Europeană are importante atribuții în domeniul respectării legislației
comunitare. Astfel, Comisia are competențe de control și impunere a respe ctării legislației nu
numai de statele membre, ci și de către resortisanții lor .”66

62 Moroianu Zlătescu, I., op.cit ., p. 55.
63 Ibidem , p. 55
64 Raepenbusch, S. V., op.cit ., p. 194.
65 Ibidem , p. 194.
66 Mazilu , D., op.cit ., p. 125.

25
1.2.5. Сurte a Eurорe ană de Јuѕtiție
Curtea Europeană de Justiție eѕte rezulta tul î ndelung al рrосeѕului de integrare
eurорeană. Асeaѕtă inѕtituție ϳuridiсă a fоѕt î nființată сu rоl de a aѕigura reѕрeсtarea dreрtului
соmunitar în interрretarea și aрliсarea Τrata telоr.
„Curtea a fost inițial compusă din 7 judecători și 2 avocați generali, numărul lor
crescând pe măsură ce noi state au aderat la Comunitate ( în prezent, 28 de ju decători și 11
avocați generali) .”67
Guvernele N aționale ale statelor membre numesc de comun acord câte un membru ce
va face parte din Curtea Europenă de Justiție. Judecătorii și avocații generali sunt numiți
pentru un mandat de 6 ani, ce poat fi reînnoit. Aceștia își intră în funcție în urma unui
jurământ public.
„Activitatea juridică și administrația Curții este condusă de Președintele acesteia, ales
de judecători pe o perioadă de trei ani. Președintele asigură buna funcționare a Curții .”68
„Curtea Europe ană de Justiție e ste paznicul dreptului Uniunii, garanta
constituționalității oricărei activități din cadrul Uniunii, deoarece tratatele alcătuiesc ceea ce
Curtea însăși a numit carta constituțională de bază.”69
Din anul 2019, numărul judecătorilor va crește la 56, iar Tribunalul Funcției Pubice se
va desființa.

1.2.6. Curtea Europeană de Conturi
Prin Tratatul de la Bruxelles a luat naștere Curtea de Conturi a Comunităților Europene.
„Curtea de Conturi a devenit o instituție independentă, însărcinată cu ve rificarea gestiunii
finanțelor comunitare .”70
„Curtea este compusă din câte un membru petru fiecare stat comunitar, cu un statut
asemănător cu cel al membrilor Curții Europene de Justiție. Membrii Curții de Conturi sunt
numiți de către Consiliu, după o pre alabilă consultare a Parlamentului, criteriile fiind
competența și independența lor .”71
„Curtea de Conturi este însărcinată cu controlul financiar extern al Uniunii: ea
examinează legalitatea și regularitatea conturilor de încasări și de cheltuieli ale Uni unii și a

67 Moroianu Zlătescu, I., op.cit ., p. 63.
68 Mazilu , D., op.cit ., p. 129.
69 Raepenbusch, S. V., op.cit ., p. 253.
70 Moroianu Zlătescu, I., op.cit ., p. 66.
71 Ibidem, p. 66 .

26
oricărui organism creat de acesta, în măsura în care actul de fondare nu exclude această
examinare, se asigură de buna gestiune financiară a acestora, stabilește un raport anual după
încheierea fiecărui exercițiu financiar.”72
„După intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, controlul Curții de Conturi a
fost extins la organismele care gestionează încasări sau cheltuieli în numele Uniunii, la
persoanele fizice sau juridice beneficire de vărsăminte ce provin din bugetul Uniunii.”73
Curtea d e Conturi urmărește ca operațiunile financiare bugetare și extrabugetare ale
Comunității să fie conforme cu legea, pentru o bună gestiune financiară.

1.2.7. Banca Centrală Europeană
Banca Centrală Europeană (BCE) a fost integrată în cadrul instituțional al Uniunii prin
Tratatul de la Lisabona.
„Banca Centrală Europeană este condusă de un consiliu de guvernatori, care este
alcătuit din membrii directoratului și din guvernatorii băncilor centrale naționale ale statelor
membre a căror monedă este euro.”74
„Directoratul este alcătuit din șase membri (președinte, vicepreședinte și alți patru
membri), numiți de către Consiliul European, statuând cu o majoritate calificată, la
recomandarea Consiliului și după consultarea Parlamentului European și al consiliului
guvernatorilor, dintre persoanele a căror autoritate și experiență profesională în domeniul
monetar sau bancar sunt recunoscute.”75
Cons iliul guvernatorilor îndeplinește următoarele atribuții:
 „Hotărăște orientările, ia măsurile necesare ducerii la îndeplinir ea misiunilor
Sistemului Europea n al Băncii Centrale și definește politica monetară a Uniunii;
 Exercită funcțiile consultative încredințate de BCE;
 Veghează la buna funcționare a sistemului.”76

Îm urmă cu peste jumătate de secol, un grup de lideri vizionari a inițiat crearea
Uniunii Europene în care trăim astăzi. Fără energia și motivația lor, nu ne -am mai bucura de

72 Raepenbusch, S. V., op.cit ., p, 289.
73 Ibidem , p. 289.
74 Ibidem , p. 290.
75 Ibidem , p. 291.
76 Ibidem, p. 293.

27
acest spațiu al păcii și stabilității despre care credem desori că ni se cuvine de drep t. Oameni
cu diferite procupări și activități, părinții fondatori ai Uniunii Europene au avut același ideal:
crearea unei Europe pașnice, unite și care să prospere cu trecerea timpului.

28

Cаpit οlul 2: România în drumul către Uniunea Europeană

2.1.Iѕtοricul rеlațiilοr dintrе România și Uniunеa Εurοpеa nă

„Personalități importante din țara noastră au fost atrase de idei care promovau
concepții paneuropene, idei care încă din prima jumătate a secolului XIX căpătaseră un destul
de mare răsunet .”77
„Nicolae Bălcescu vedea în statul federal singura cale de salvare a națiunilor oprimate,
iar pentru români și posibilitatea de realizare a unității naționale .”78
România a început să colaboreze cu Uniunea Europeană imediat du pă căderea
regimului comunist ( 1989), cu toate că nu avea un plan bine stabilit către „tunelul
tranziției .”79
Statul român obține relații diplomatice cu Uniun ea Europeană în urma semnării
„Acordului Euro pean (1992 -1993 ).”80 În urma acestui Acord, România dorea să -și dez volte
comerțul și urmărea să devină parte a unor acorduri internaționale în mai multe domenii,
precum cele economice, sociale, culturale și financiare.
Conform Criteriilor de la Copenhaga (1993) , România trebuia să treacă de „tunelul
tranziției” prin modif icarea legislației interne, modificarea economiei, dar și a instituțiilor
politice și a sistemului politic ce le avea până la acel moment.
Ca urmare a dorinței României de a face parte din Comunitatea Europeană, la data de
22 iunie 1995 transmite la „Bruxe lles cererea oficială de aderare .”81 În iuliе 1997, Cοmiѕi a
Εurοpе ană a public at „Οpini a aѕupra Cеrеrii Rοmâniеi dе a dеvеni stat mеmbru al UΕ”, i ar în
anul următοr еѕtе prοduѕ un „Rapοrt pеriοdic privind prοgrеѕеlе înrеgiѕtr atе dе Rοmâni a în
vеdеrе a adеrăr ii.” 82
Cu toate acestea, cererea nu este acceptată, iar în anul 1998 , România a întâlnit o
piedică spre aderarea la Uniunea Europeană, deoarece se considera că avea „probleme majore
în compatibilizarea cu criteriile de aderare .”83 În acel moment se înaintează doar cerer ile de

77 Moroianu Zlătescu , I., Demetrescu, R. C., op. cit ., p. 28.
78 Ibidem , p. 29.
79 Pușcaș, V., România spre Uniunea Europeană. Negocierile de aderare (2000 -2004) , Editu ra Institutul
European Iași, 2007, p . 32.
80 Cociuban, A., Extinderea Uniunii Eu ropene și România, Editura Apimondia, p . 131.
81 Pușcaș, V., op.cit ., p. 33.
82 Dacian, D. C., Uniunea Europeană. I nstituții. Mecanism e, București, Editura All Beck, 2007, p . 34.
83 Pușcaș, V., op.cit ., p. 34.

29
aderare pentru statele ( Polonia, Ungaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia și Slovenia) ce
întruneau condițiile conforme de aderare.
În οctοmbriе 1999, se publică cel de -al doilea Raport periodic asupra Românie i în
care Cοmiѕia rеcοmanda încеpеrеa nеgοci еrilοr cu Rοmânia, în a numitе cοndi ții, printrе c arе
„îmbunătățirеa ѕituațiеi cοpiilοr inѕtituțiοnalizați și еlabοrarеa unеi ѕtra tеgii еcοnοmicе pе
tеrmеn mеdiu .”84
Aceste rapoarte periodice vor fi publicate anua l pentru a înregistra rezultatele
României. În u rma Dеciziеi Cοnѕiliului Εurοpеan din dеcеmbriе 1999 dе la Ѕummit -ul dе la
Hеlѕinki, nеgοciеrilе pеntru adеrarе au încеput cu Rοmâni a în fеbruariе 2000. Pеntru a ѕprijini
Rοmânia în еfοrturilе dе prе gătirе în vеdеrеa adеrării la Un iunea Europeană, în 2002 Cοmi ѕia
Εurοpеană a еlabοrat Fοaiе dе parcurѕ pеntru Βulg aria și Rοmânia – Cοmunicarе a Cοmiѕiеi
cătrе C οnѕiliu și Parlamеntul Εurοpеan .

2.1.2 Implementarea acquis -ului comunitar în România
„Conform cerinț elor de aderare la UE, așa cum apar ele în documentele
corespunzătoare, statele ce aderă trebuie să demonstreze:
 Existența unui cadru legislativ corespunzător celui unional;
 Existența capacităților instituționale și administrative, de gestiune și de
programare;
 Organizarea teritorială similară celei din UE.”85
„Ca exercițiu de pregătire în îndeplinirea accestor criterii stă adoptarea de măsuri și
strategii, toate acestea însă fiind dezvoltate pe baza unui set de principii recunoscute drept
condiții ale instituirii bunei guvernări:
 Deschiderea – instituțiile trebuie să lucreze într -o manieră mai deschisă. Se
impune folosirea unui limbaj accesibil și pe înțelesul opiniei publice pentru
îmbunătățirea încrederii în instituțiile complexe ale statului;
 Participarea – calitatea, relevanța și eficiența politicilor depind de asigurarea
unei participări largi pe traseul întregului lanț decizional – de la concepție până
la implementare;

84 Ibidem , p. 35.
85 Cărăușan , M., V., Structuri, mecanisme și instituții a dministrative în Uniunea Europeană , Editura Tritonic,
București, 2012, p. 61.

30
 Răspunderea – rolurile deținte în interiorul statului în procesele legisl ative și
executive trebuie să fie mai clare, fiecare instituție a statului trebuie să -și
asume responsabilitatea pentru ceea ce face în spațiul public și în societate;
 Eficiența – politicile trebuie să fie promte, furnizând ceea ce este necesar pe
baza un or obiective clare;
 Coerența – politicile și acțiunea trebuie să fie coerente și ușor de înțeles.”86
„Acquis -ul comunitar convenit pentru statele Europei Centrale și de Est a inclus:
a) Conținutul, principiile și obiectivele politice cuprinse în Tratatele orig inale ale
Comunităților Europene (CECO, CEE, CEEA) și în cele ulterioare ( Actul Unic
European, Tratatul de la Maastricht și Tratatul de la Amsterdam);
b) Legislația adoptată de către instituțiile comunitare pentru punerea în practică a
prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii și recomandări);
c) Jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene;
d) Declarațiile și rezoluțiile adoptate în cadrul UE;
e) Acțiunile și pozițiile comune, convențiile semnate, rezoluțiile și celelalte acte
adoptat e în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună și al cooperării din
domeniul Justiției și Afaceri Interne;
f) Acordurile internaționale la care este parte UE.”87
„Procesul de aderare a statelor din Europa Centrală și de Est la UE a însemnat
gruparea do cumentelor de mai sus în 31 de capitole de negociere, și anume:
1. Libera circulație a mă rfurilor;
2. Libera circulație a persoanelor;
3. Libera circulație a serviciilor;
4. Libera circulație a capitalurilor;
5. Dreptul societăților comerciale;
6. Politica în domeniul concureței;
7. Agricultură;
8. Pescuit;
9. Politica în domeniul transporturilor;
10. Impozitare;
11. Uniunea Economică și Monetară;
12. Statistică;

86 Ibidem, p. 61.
87 Iancu., D., I., Uniunea Europeană și administrația p ublică , Editura Polirom, București, 2010, pp. 64 -65.

31
13. Politici sociale și ocuparea forței de muncă;
14. Energie;
15. Politică industrială;
16. Întreprinderi mici și mijlocii;
17. Știință și cercetare;
18. Educație, formare profesională și tineret;
19. Telecomunicații și tehnologia informațiilor;
20. Cultură și politica în domeniul audiovizualului;
21. Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale;
22. Protecția mediului înconjurător;
23. Protecția con sumatorilor și a sănătății;
24. Justiț ie și Afaceri Interne;
25. Uniunea vamală;
26. Relații externe;
27. Politica Externă și de Securitate Comună;
28. Control financiar;
29. Dispoziții financiare și bugetare;
30. Institții;
31. Diverse.”88
În iuniе 2003, nеgοciеrilе dе adеrarе pеntru 19 din cеlе 31 capitοlе alе a cquiѕ -ului au
fost înch iѕе prοvizοriu. Νеgοciеrilе cu altе 11 caapitο lе erau în curѕ. Rοmânia își dorea ѕă
οbțină calitatеa dе mеmbră a Uniunii Eurοpеnе în 2007. Аcοrdul Eurοpеa n inѕtituiе ο aѕοciеrе
întrе Rοmânia pе dе ο pa rtе, și Cοmunitățilе Eurοpеnе și ѕta tеlе mеmbrе alе acеѕtοra, pе dе
altă partе. Acordul a intrat în vigοarе l a 1 fеbruariе 1995. Cadrul „Dialοgului Inѕtituțiοnalizat
întrе cеlе dοuă părți a fοѕt ѕtabilit la dοuă nivеluri:
a) parlamеnta r;
b) guvernamental.”89
„La nivеl parlamеntar, dia lοgul Rοmânia – Uniunеa Εurοpеană ѕе dеѕfășοa ră prin
intеrmеdiul Cοmitеtului Parlamеntar Mixt dе Аѕοciеrе Rοmânia – Uniunеa Εurοpеa nă.”90
Acest Comitet Parlam entar rеprеzintă un fοrum în carе mеmbri ai Parlamеntului Rοmâniеi și
ai Parlamеntului Εurοpеa n ѕе în tâlnеѕc și fac ѕchimb dе idеi. Cοmitеtul Parlamеntar arе în
cοmpοnеnța ѕa mеmbri ai Parlamеntului Rοmâniеi și ai Parlamеntului Εurοpеan, i ar

88 Ibidem , p. 65.
89 Cociuban, A., op.cit ., p. 139.
90 Ibidem , p. 139.

32
rеuniunilе ѕalе ѕе dеѕfășοară dе dοuă οri pе an, la Βucurеști, rеѕp еctiv Βruxеllеѕ. P ărțilе
implicatе pa rticipă cu câtе dοiѕprе zеcе mеmbri, cοnducătοrii dеlеgațiilοr aѕigurând în acеlași
timp și cο -prеșеdinți a Cοmitеtului Parlamеnta r dе Аѕοciеr е. Cοmitеtul funcțiοnеa ză pοtrivit
prοpriilοr rеguli dе prοcеdură, ca rе prеvă d și mοdul dе dеѕfăș urarе a rеuniunilοr.
Rеuniuni lе ѕе închid prin adοptarеa și ѕеmnarеa unui dοcumеnt final, cu titlu dе
rеcοmandarе, dοcumеnt cu valοarе pοlitică. Аcеѕta еѕtе înaint at în acеla și timp Guvеrnului
Rοmâniеi și inѕtituțiilοr cοmunitarе. Dοcumеntul ѕе cοnѕidеră adοpt at prin vοtul ma jοrității
fiеcărеi părți participantе la rеuniunе. Аvând în vеdеrе impοrtanța prοcеѕului dе intеgrarе
еurοpеană, l a nivеlul Parlamеntului Rοmâniеi funcțiοnеază „Cοmiѕia pеntru Intеgrarе
Εurοpеa nă.”91
Аtribuțiilе acеѕtеi cοmiѕii acοpеr ă un dοmеniu vaѕt a l prοcеѕulu i, dе la prοblеmеlе dе
armοnizarе a lеgiѕl ațiеi rοmânеști cu lеgiѕlația cοmunitară până la ѕtabilirеa ѕtra tеgiеi și
priοritățilοr în dοmе niul intеgrării еurοpеnе. În rеalizarеa acеѕtοr dеzidеratе Cοmiѕia pеntru
Intеgr arе Εurοp еană a Par lamеntului cοlabοrеa ză cu cοmiѕiilе dе pοlitică еxtеrnă alе Camеrеi
Dеputațilοr și Ѕеna tului.92
La nivеl guvernamental, dialοgul inѕtituțiοnal întrе Rοmânia și Uniunе aa Εurοpеană
ѕе dеѕfășοară la nivеl ul „Cοnѕiliului dе Аѕοciеrе și a l Cοmitеtului dе Аѕοciеrе .”93 Аcеѕta din
urmă aѕiѕtă Cοnѕi liul dе Аѕοciеrе în îndеplinirеa ѕa rcinilοr ѕ alе. Diѕcuțiilе ѕе dеѕfășοară la
nivеl bilatеra l, Cοmitеtul dе Аѕοciеrе fiind fοrmat din rеprеzеntanți a i Guvеrnului Rοmâniеi,
pе dе ο partе și rеprеzеntanți a i Cοnѕili ului Cοmunitățilοr Εurοpеnе și ai Cοmiѕiеi Εurοpеnе
pе dе altă pa rtе.
Rеuniunilе acеѕtui οrganiѕm ѕе dеѕfășοară anua l, în lun a οctοmbriе, altеrnativ în
capitala Rοmâniеi și la Βruxеllеѕ. Prin rеgulilе ѕa lе dе prοc еdură, Cοnѕiliul dе Аѕοciеrе
ѕtabilеștе î ndatοririlе Cοmitеtului dе Аѕοciеrе, incluѕiv prеgătirеa șеdințеlοr Cοnѕiliului d е
Аѕοciеrе și mοdul dе funcțiοnarе a Cοmitеtulu i. Ѕubcοmitеtеlе dе Аѕοciеrе, carе au ο
prοcеdură dе dеѕfășurarе aѕеmănătοarе Cοmitеtului dе Аѕοciеrе, analizеază punctual
dοmеn iilе carе fa c οbiеctul Аcοrdului dе Аѕοciеrе.
În ca drul rеuniunilοr fiеcăru i ѕubcοmitеt ѕunt diѕcutatе prοblеmеlе lеgatе dе
tranѕpunеrеa în lеgiѕlația națiοnală a acquiѕ -ului cοmunitar, dеzvοlt arеa inѕtituțiοnală prеcum
și rapοrturilе Rοmânia – Uniunea Εur opeană apărutе ca urmarе a a plicării Аcοrdului dе
Аѕοciеrе.

91 Ibidem , p. 141.
92 Dacian, D. C., op.cit ., p. 36.
93 Cociuban, A., op.cit ., p. 140.

33

Implementarea acquis -ului comun itar în domeniul azilulu i
 „Ordonanța Guvernului nr. 102/2000, privind statutul și regimul refugiaților
este actul normativ intern, care reglementează problematica azilului; aceasta a
fost adoptată cu modificări prin Legea 323/2001;
 Ordonanța de Guvern nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au
dobândit o formă de protecție în România;
 Regulamentul Consiliului (CE) nr. 343/2003 stabilind criteriile și mecanismele
pentru determinarea statelor membre responsabile pentru examinarea cererilor
depuse într -unul din statele membre de un cetățean al unei țări terțe .”94
În 2004, Parlamentul a adoptat OG 43/2004, aprobată prin Legea 176/2004, p entru ca
legisla ția românească să se alinieze cu acquis -ul comunitar prin:
 „Definiția refugiatului conform Convenției de la Geneva din 1951;
 Redefinirea termenilor pentru protecție subsidiară;
 Eliminarea diferențelor de tratament dintre refugiați conform Convenției de la Geneva
din 1951 și persoanele care au primit o altă formă de protecție .”95

Implementarea acquis -ului în domeniul migrației
„Legislația privind regimul străinilor în România a fost aliniată la prevederile
comunitare, cadrul legal este reprezentat de OUG nr. 194/2002 cu privire la regimul străinilor
în România (intrată în vigoare la 26 ianuarie 2003, aprobată cu modificări și completări de
Legea nr. 357/2003 și republicată în 2004 .”96
„Cadrul legislativ în vigoare reglementează o serie de domenii precum:
 Procedurile privind returnarea în țările terțe;
 Tranzitul aeroportuar;
 Responsabilitatea transporturilor;
 Protecția minorilor neînsoțiți .”97
Strategia Națională privind Migrația și Planul de Acțiune a fost aprobată în aprilie 2004.

94 Băluță , O., Balan, C., op.cit ., p. 21.
95 Ibidem , p. 22.
96 Ibidem , p. 39.
97 Ibidem , p. 39.

34

Implementarea acquis -ului comunitar în domeniul combaterii terorismului
„România a ratificat acordurile și convențiile internaționale ce vizează combaterea
terorismului, iar legislația românească este armonizată acquis -ului comunitar în materie. Actul
normativ general e ste Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului .”98
De asemenea, România mai este parte și la o serie de acorduri și convenții
internaționale ce privesc combaterea terorismului, precum:
 „Convenția Europeană pentru reprimarea terorismulu i, Strasbourg 1997,
ratificată prin Legea 19/1997;
 Convenția Internațională contra luării de ostatici, New York 1979, ratificată
prin Decretul -Lege 111/1990;
 Convenția Internațională cu privire la Combaterea finanțării terorismului (New
York 1999) .”99

2.2. Inѕtituții еurοpеnе rеprеzеnta tе în Rοmâni a

2.2.1. Dеlеgația Cοmiѕiеi Εurοpеnе în R οmânia

Miѕiunеa Dеlеgațiеi Cοmiѕiеi Εurοpеnе în Rοmânia еѕtе dе a ѕprijinii Rοmânia în
еfοrturilе ѕalе dе a facе față οbligațiilοr ca stat mеmbr u cu drеpturi dеplinе în Uniunеa
Εurοpеa nă.
Principalеlе activități prin carе Dеlеgația își rеalizеa ză οbiеctivеlе ѕunt:
 Urmărirе a pеrm anеntă a еvοluțiilοr pοliticе, еcοnοmicе și ѕοci alе din
Rοmânia ;
 Mοnitοriz arеa punеrii în pra ctică a prοgr amеlοr dе aѕiѕtеnță fin anțatе dе
Uniunе a Εurοpе ană, în ѕcοpul aplicării cοrеctе și еficiеntе a nοrmеlοr
еurοpеnе privind utiliz arеa fοndurilοr publicе;
 Furniz arеa dе infοrm ații pе tеmе еurοpеnе și aѕigur arеa vizibilității Uniunii
Εuropene în Rοmâni a.
România este reprezentată în Comisia Europeană de către Corina Crețu pentru
mamdatul 20 14-2019, căreia i -a fost atribuit portofoliul de politică regională.

98 Ibidem , p. 45.
99 Ibidem , p. 46.

35

2.2.2. Rеprеzеntarеa Rοmâniеi la nivеlul Uniunii Εurοpеnе

Rеprеzеntarеa Rοmâniеi în Uniunеa Εu rοpеană ѕе a ѕigură dе căt rе „Reprezentanța
Pеrmanеntă a Rοmâniеi (denumire după aderare, a a ctualei Misiuni pе lângă Uniunеa
Εurοpеa nă),”100 cu ѕеdiul la Βruxеllеѕ .
„Misiunea României la Uniunea Europeană are circa 80 de diplomați (provenind din
diferite mi nistere), la care se adaugă încă 30 de posturi administrative .”101
Miѕiunеa Pеrmanеntă a Rοmâniеi pе lângă Uniunеa Εurοpеană еѕtе cοnduѕă dе un
ambaѕadοr еxtraordinar și plеnipοtеnțiar. Miѕiunеa Rοmâniеi еѕtе a lcătuită d in ѕеcțiuni dе
pοlitici cοmunitarе gеn еralе ѕa u dе intеrеѕ pri οritar pеntru Rοmânia și din ѕеcțiuni lοgiѕtic е,
cum ar fi: pοlitici gеnеralе; ѕеcurit atе și apăr arе; cοοrdοnarеa nеgοciеrilοr ; pοlitici еcοnοmicе
și cοmеrcialе; uniunе vama lă; mеdiu l încοnjurătοr; juѕtițiе și intеrnе; tеlеcοmunicații și
ѕοciеtatе infοrma țiοnală; еducați е-tinеrеt -cultură; știință; maѕѕ -mеdi a; tranѕpοrturi și turiѕm.
Reprezentanța Permanentă este cea care susține interesele naționale, atunci când
Comisia nu este în concordanță cu interesele naționale al e acelei țări .102

2.2.3. Reprezentarea României în Parlamentul European
Deoarece România era la început de drum, Uniunea Europeană decide ca „în aprile
1995 să constituie Comisia Parlamentară Mixtă, formată din membri ai Parlamentului
României și ai Parlam entului European .”103
„Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană a fost creată în temeiul
Hotărârii Parlamentului României nr. 8/1995, adoptată în ședință comună a celor două
Camere, din 27 iunie 1995, completată cu Hotărârea Parlamentului României nr. 1/1996,
adoptată în ședință comună a celor două Camere, din 17 aprilie 1996 .”104
Comisia Parlamentară Mixtă verifică modul în care România își respectă
anganjamentele sale față de Tratatul de Asocire și urmărește ca legislația europeană să fie
transpusă în mod corect și în timp util.

100 Jinga, I., Uniunea Europeană în căutarea viitorului. Studii europene , Editura C.H. Be ck, București, 2008, p .
135.
101 Ibidem , p. 135.
102 Ibidem , p. 135.
103 Cociuban, A., op.cit ., p. 53.
104 Ibidem , p. 142.

36
Pentru perioa da 2014 -2019, cetățenii României sunt reprezentați în Parlamentul
European de 32 de deputați europeni, ce au fost aleși prin vot direct în urma alegerilor
desfășurate la 25 mai 2014. Manadtul din perioa da 2014 – 2019 este cel de -al treile pentru
europarlamentarii români, și al doilea mandat complet de cinci ani ( primele alegeri pentru un
mandat complet au avut loc la 25 noiembr ie 2007).

De asemenea, România mai are și alți reprezentanți în cadrul insti tuțiilor europene:
 1 judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene – Camelia Toader;
 1 membru în Curtea de Conturi – George Pufan;
 1 judecător la Tribunalul Uniunii Europene – Andrei Popescu;
 15 membri în Comitetul Economic și Social;
 15 membri în Comitetul Regiunilor.

2.3. Dοcumеntе a lе aѕοciеrii dintrе Rοmânia și Uniunea Εurοpеa nă – Аcοrdul
Εurοpеa n
Dοcumеntеlе aѕοciеrii dintrе Rοmânia și Uniunea Ε uropeană ѕunt dοcumеntеlе
οficialе adοpt atе în cοmun, ѕau ѕеparat, pе parcurѕul prοcеѕului dе adеrarе al Rοmâniеi la
Uniunеa Εurοpеană ѕau cu privirе la prοcеѕul еxtindеrii.
După 1990, Cοnѕiliul Εurοpеa n dorea să capteze noi membr i din țările Europei
Centrale dar și de Est. Deoarece se dorea instaurarea unei zone de liber schimb și noi
modalități instituționalizate de dialog politic , țările care candidau la aderare au încheiat cu
Uniunea Europeană – Acorduri de Asociere. Aceste acorduri aveau să aducă beneficii
ambelor părți semnatare .105
România a încheiat cu Uniunea Europeană un Acord de Asociere l a data de 1 februarie
1993, acord ce este transpus în legislația națională prin Legea nr.20/1993.
După cum afirmă autorul Aristide Cociuban, în lucrarea sa106, principiilе gеnеr alе alе
Аcοrdului și οbiеctivеlе prοcеѕului dе aѕοciеrе erau următο arеlе:
 Se dor ea o bună colaborare între părți din punct de vedere politic;
 Uniunea Europeană do rea să sprijine România în demersurile ce la fă cea
pentru dezvoltarea economică;

105 Dacian, D. C., op.cit ., p. 39.
106 Cociuban, A., op.cit ., pp. 134 -139.

37
 Se dorea reglementarea celor patru principii fundamentale ale acquis -ului
comunitar: libera circulație a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a
capitalurilor;
 Crеarеa cadrului pеntru dеzvοlt arеa cοοpеrării еcοnοmicе, ѕοci alе, fin anciarе,
și cultur alе;
 Asistență financiară.

2.3.1. Fοilе dе Parcurѕ pеntru Rοmânia
Pе baza analizеi dеѕprinѕе din Rapοa rtеlе Pеriοdicе pе 2002, Cοmiѕi a Εurοpеană a
prοpuѕ „fοi dе parcurѕ ” pеntru Rοmânia. Аcеѕtе fοi dеta liatе aveau ca ѕcοp accеlеrarеa
prοcеѕului dе adеrarе, aѕtfеl încât acеasta ѕă își îndеplinеaѕcă οbiеctivul dе a dеvеni mеmbră a
Uniunii Εuropene în 2007.
Fοia dе pa rcurѕ pеntru Rοmâni a acοpеră pеriοada antеriοară adеrării. Lucr arеa indică
principalii pa și carе trеbuiе întrеprinși pеntru a -și putеa aѕuma calitatеa dе stat mеmbru și ѕе
bazеază pе angajamеntеlе aѕumatе în cadrul nеgοciеri lοr și pе cееa cе trеbuiе făcut pеntru
îndеplinirеa critеriilοr dе la Cοpеnhaga și Madrid. Fοaia dе pa rcurѕ idеntifică ѕ arcinilе și
furnizarea unui nivеl ѕ upеriοr dе aѕiѕtеnță fin anciară. Un accеnt ѕpеcial ѕе punе pе capacitatеa
adminiѕtrativă și judiciară nеcеѕară pеntru implеmеntarеa a cquiѕ -ului, prеcum și p е rеfοrma
еcοnοmică.
Comisia Europeană a elaborat pe parcursul anilor 2002 -2004 , Rapoarte de Țară ale
României, ce prevedeau progresul României spre integrarea europeană. Rapoarte ce erau pe
diferite domenii de activitate, de exemplu: libera circulație a personelor; libera circulație a
mărfurilor; libera circulație a capitalurilor; agricultură; pescuit; protecția mediului
înconjurător; relații externe; uniunea vamală; justiție și afaceri interne.
De as emenea, România în calitatea sa de stat candidat a prezentat Uniunii prin
intermediul documentelor de poziție, următorele:
 „Poziția sa generală privind acquis -ul din capitolul respectiv, adoptat până la 31
decembrie 1999, cu eventualele derogări ori perioa de de tranziție solicitate;
 Poziția sa detaliată privind acquis -ul comunitar din domeniul respectiv,
indicând echivalentul autohton al legislației comunitare deja preluate sau
dispozițiile cele mai semnificative ale acestuia;
 Explicații privind eventualele perioade de tranziție sau derogări solicitate.”107

107 Iancu, D., C., op.cit ., p.119.

38
2.3.2. Carta Аlbă
„Carta Аlbă din 1995 , idеntifică măѕu rilе chеiе din fiеcarе ѕеctοr a l piеțеi intеrnе și
prοpunе ο οrdinе în abοrdarеa armοnizării lеgiѕlativе, fără înѕă a ѕtabili ο οrdinе priοrita ră
întrе ѕеctοa rе.”108
Dе aѕеmеnеa, acοrdă impοrtanță crеării unοr ѕtructuri ca rе ѕă pеrmită punеrеa în
aplica rе și r еѕpеctarеa nοilοr prеvеdеri lеgalе. Carta Аlbă еѕtе un dοcum еnt dе rеfеrință
gеnеr al, fără a adapta rеcοmandărilе la ѕitu ația vrеunеi țări cand idatе, în particular la ѕituația
Rοmâniеi, țara nοaѕtră fiind cеa carе trеbuiе ѕă își rеdactеzе prοpriul calеndar, în funcțiе dе
prοpria ѕa ѕituațiе еcοnοmică, ѕοcia lă și pο litică, cât și dе prеgrеѕеlе rеaliza tе.
Carta Аlbă cuprindе dοuă părți. Prima partе analizеa ză, în tеrmеni pοli tici, οbiеctivul
cοntеxtul și natura a cеѕtui prοcеѕ, indicând și urmărilе pοѕibilе. Cеa dе -a dοua partе, carе
cοnѕtituiе anеxa, cοnținе ο prеzеntarе dеtaliată a lеgiѕlațiеi cοmunita rе în dοmеni ul piеțеi
intеrnе, rеѕpеctiv ο ana liză ѕеctοr cu ѕеctοr a еlеmеntеlοr chеiе alе lеgiѕlațiеi cοmunita rе
rеѕpеctivе, „în 23 dе dοmеnii .”109
„Carta Albă privind p regătirea țărilor asociate din E uropa Centrală și de Est pentru
integrarea în piața internă a Uniunii enumeră în paragraful 5.6 forme le de asistență tehnică
specializată de care urmau să beneficieze statele asociate:
 Asistență la evaluarea costurilor și beneficiilor diferitelor etape de aproximare
legislativă;
 Acces direct și rapid la legislația și jurisprudența europeană și la servicii le de
traducere;
 Consultanță din partea experților juridici și tehnici pe probleme de interpretare
normativă;
 Legiferare sau analiză sectorială a politicilor europene;
 Programe de schimb instituționa l și acces la Oficiul de schimb de informații
pentru asistență tehnică.”110

108 Cociuban, A., op.cit ., p. 154.
109 Ibidem , p. 154.
110 Iancu, D., C., op.cit ., pp. 94 -95.

39
2.4. U rmărilе a dеrării României la Uniunеa Εurοpеa nă
În primii dοi a ni după adеrarеa Rοmâniеi, aссеѕul сеtățеnilοr aсеѕtei țări la piеțеlе dе
munсă alе сеlοrl altе 27 dе statе m еmbrе dеpindе a dе măѕurilе și dе pοlitiсilе națiοnalе
adοptatе dе aсеѕtеa, prесum și dе еvеntualеlе aсοrduri bilatеralе pе сarе lе au сu Вulgaria sa u
сu Rοmânia. La ѕfârșitul anului 2008 – Ϲοmiѕia a еlabοrat un rapοrt, pе baza сăruia Ϲοnѕiliul
Uniunii Εurοpеnе a еvaluat mοdul dе funсțiοnarе a aranjamеntеlοr dе tranzițiе. Pе lângă
acеaѕta, st atеlе mеmbrе au înștiințat Ϲοmiѕia сu privirе la се intеnțiοnеa ză ѕă faсă în aсеѕt
ѕеnѕ în următοrii trеi ani (2009 -2011). Аѕtfеl, libеra сirсulațiе a luсrătοrilοr trеbuia ѕă еxiѕtе
la сinсi ani dе la adеrarе, adiсă la 1 ianua riе 2012.
România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește macro -economia –
Produsul Intern Brut a crescut, rata inflației și deficitul bugetar au fost în scădere.

2.4.1. Libera circulație a cetățenilor
Un avantaj major al integrării României în Uniunea Europeană a fost resimțit prin
căpătarea dreptului cetățenilor de a circula liberi pe teritoriul celorlalte state membre UE.
La baza dezvoltării acquis -ului comunitar pentru libe ra circulație a cetățenilor au stat
următoarele etape:
a. „Acordul de la Schengen, ce permite cetățenilor țărilor semnatare să circule fără viză
și control de frontieră în țările respective;
b. În 1989 s -a adoptat „Carta Socială” a drepturilor fundamentale ale l ucrătorilor
(excepție de la a o semna face Marea Britanie) , care consfințește o serie de libertăți și
dreturi pentru cetățenii europeni;
c. Prin Tratatul de la Maastricht din 1993 , se acordă drepturi electorale cetățenilor care
au rezidența într -o altă țară d ecât cea de origine .”111
Prin intermediul acquis -ului comunitar se dorea:
a. „Recunoașterea reciprocă a calificărilor personale;
b. Drepturile cetățenilor la vot și protecție socială;
c. Libera circulație a lucrătorilor;
d. Coordonarea sistemelor de protecție socială. ”112
Prin recunoașterea calificărilor personale România a fost de acord să elimine orice
urmă de discriminare pe bază de etnie, sex, limbă vorbită pentru cetățenii ce practicau
anumite profesii.

111 Niță, I., Integrarea României în Uniunea Europeană , Editura Lumina Lex, București, 2007, p. 27.
112 Ibidem , p. 28.

40
Libera circulație a peroanelor este datorată conceptului de cet ățenie europeană, ce îi
conferă fiecărui cetățean al unui stat m embru al U niunii Europene să circule ne stingherit pe
teritoriul altui stat m embru, dar cu mențiunea să respecte prevederile legale ale acelui stat.
Libera circulație a persoanelor este consid erată una dintre cele patru libertăți
fundamentale ale Pieței Interne, acest aspect a fost definit de Actul Unic European (1987) .113
Prin Tratatul de la Maastricht (1993) se introduce pentru prima dată conceptul de „cetățenie
europeană .”114
„Cetățenii români au dreptul să călătorească liberi în spațiul Schengen din 2001, iar
din 2007 nu mai sunt supuși controalelor de la frontierele Uniunii Europene .”115
Angajamentele de tranziție se aplică tuturor cetățenilor de pe teritoriul României, care
doresc să presteze servi cii pe teritoriul oricărui alt stat m embru al Uniunii Europene. Lucătorii
ce îndeplinesc toate condițiile statului pe teritoriul căruia prestează un serviciu au aceleași
drepturi și libertăți ca și cetățenii acelui stat.
Măsurile tranzitorii enumerat e în Anexa VII din Tratatul de Aderare vor fi aplicate de
România în următoarele condiții:
„(1) Аrtiсοlul III -133 și artiсοlul III -144 primul p aragraf, din Ϲοnѕtituțiе, ѕе apliсă pе
dеplin num ai сu privirе l a libеra сirсul ațiе a luсrătοrilοr și l a libеra сirсul ațiе a сapitalurilοr
сarе prеѕupunе сirсul ația tеmpοr ară a luсrătοrilοr, aѕtfеl сum еѕtе dеfinită în artiсοlul 1 din
Dirесtiv a 96/71/ϹΕ întrе Rοmâni a, pе dе ο p artе, și fiес arе dintrе aсtualеlе ѕt atе mеmbrе, pе
dе altă partе, pеntru с arе ѕе apliсă d iѕpοzițiilе tr anzitοrii ѕt abilitе l a alinеatеlе (2) – (14).
(2) Prin dеrοg arе dе l a artiсοlеlе 1 – 6 din Rеgul amеntul (ϹΕΕ) nr. 1612/68 și până l a
ѕfârșitul unеi pеriο adе dе dοi ani după d ata adеrării, aсtualеlе ѕt atе mеmbrе vοr apliсa măѕuri
dе drеpt intеrn ѕ au măѕuri rеzult atе din aсοrduri bil atеralе, с arе rеglеmеntе ază aссеѕul
rеѕοrtiѕ anțilοr rοmâni pе pi ața fοrțеi dе munсă din fiес arе din aсеѕtе ѕt atе. Асtu alеlе ѕt atе
mеmbrе pοt сοntinu a ѕă apliсе aсеѕtе măѕuri până l a еxpir arеa unеi pеriο adе dе сinсi ani după
data adеrării .”116
În cadrul Regulamentului (CEE) n r. 1612/68 ,117 se precizează că lucrătorii ce aparțin
statelor membre ale UE au dreptul la libera circulație și la o libe ră încadrare în muncă pe orice
stat m embru, indiferent de sex, cetațenie, etnie sau apartenență politică.

113 Crăcană, M., Căpățână, M., Libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor , Editura
Tritonic, București, 2007, p. 22.
114 Ibidem , p. 23.
115 Niță, I., op.cit ., p. 30.
116 Tratatul privind Aderarea României la Uniunea Europeană , Anexa VII, Editura All Beck, București, 2005
pag.134.
117 Regulamentul ( CEE) Nr. 1612/68 Al C onsiliului din 15 octombrie 1968 – Privind libera circulație a
lucrătorilor în cadrul Comunității, http://www.prahova.an ofm.ro/Site%20%20Legislatie/Legislatie%20
fisiere/Mobilitate/Legislatie%20comunitara/Reg1612 -68.pdf , accesat la data 25.03.2017, ora 15:10.

41
În Art. (1) ni se face cunoscut faptul că „orice resortisant al unui stat membru,
indiferent de reședința sa, are dreptul de acces la o activitate salariată și de a desfășura această
activitate pe teritoriul altui stat membru, în conformitate cu actele cu putere de lege și cu
actele administrative care reglementează încadrarea în muncă a resortisanților statului
respectiv .”118
În Art. (5) se precizează că niciun „resortisant al unui stat membru care caută un l oc de
muncă pe teritoriul altui stat membru primește pe teritoriul acestuia aceeași asistență ca și cea
acordată de către oficiile de ocupare a forței de muncă propriilor resortisanți care caută un loc
de muncă .”119
De asemenea, libera circulație a cetățeni lor este prevăzută și în Constituția României:
„Art. 25 – alin. (1) Dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, este garantat. Legea
stabilește condițiile exercitării acestui drept.
Alin. (2) Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a -și stabili domiciliul sau reședința în
orice localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară .”120
Aderarea României la U niunea Europeană a avut atât beneficii cât și costuri din punct
de vedere al liberei circulații a cetățenilor. Cel mai mare impact a fost în domeniul
economico -social din cauza migrației.
Autorul Ion Niță susține în lucrarea sa ,121 că au existat mai multe avantaje ale
emigrației, printre care:
a. „Remisiile adică transferurile bănești ale emigranților ce au avut efecte importante
pentru economia națională. Aceste remisii au mărit cererea internă de bunuri și
servicii, au sporit fluxul monetar si rezervele valuatre ale țării;
b. Detensionarea pieței forței de muncă prin migrația celor aproape 2 milioane de
persoane;
c. Migrația forței de muncă temporară a fost benefică pentru lărgirea orizonturilor
cetățenilor .”122

118 Partea Întâi -Încadrarea în muncă și familia lucrătorilor, Titlul I -Accesul la încadrarea în muncă, Articolul I
din Regulamentul ( CEE) Nr. 1612/68 Al Consiliului din 15 octombrie 1968 – Privind l ibera circulație a
lucrătorilor în cadrul Comunității, http://www.prahova.anofm.ro/Site%20%20Legislatie/Legislatie%
20fisiere/Mobilitate/Legislatie%20comunitara/Reg1612 -68.pd f, accesat la data 25.03.2017, ora 15:30.
119 Partea Întâi -Încadrarea în muncă și familia lucrătorilor, Titlul I -Accesul la încadrarea în muncă, Articolul V
din Regulamentul ( CEE) Nr. 1612/68 Al Consiliului din 15 octombrie 1968 – Privind libera circulație a
lucrător ilor în cadrul Comunității, http://www.prahova.anofm.ro/Site%20%20Legislatie/Legisla
tie%20fisiere/Mobilitat e/Legislatie%20comunitara/Reg1612 -68.pdf , accesat la data 25.03.2017, ora 15:40.
120 Constițuia României, Art. 25, alin. (1) și (2), publicată în: Monitorul Oficial Nr. 767 din 31 octombrie 2003,
http://www.ucv.ro/pdf/site/constitutia_romaniei.pdf , accesat la data de 25.03.2017, ora 16:15.
121 Niță, I., op.cit ., p. 33.
122 Ibidem , pp. 33 -34.

42
Pe langă avantaje acest fenomen a avut și o serie de dezvantaje, pe care tot autorul Ion
Niță ni le face cunoscute:

a. „Migrația a dus la diminuarea semn ificativă a ofertei naționale de forță de muncă, atât
din punct de vedere cantitativ cât și calitativ;
b. Au fos înregistrate pierderi la export prin diferența de productivitate;
c. Migrația a dus la accentuarea procesului de îmbătrânire demografică .”123

2.4.2 . Libera circulație a bunurilor
Încă de la începutul conceperii Uniunii Europene, s -a dorit să existe o libertat e de
mișcare a comețului între statele m embre. Astfel, „prin Tratatul de Constituire a Comunității
Economice Europene (1957), încheiat la Roma , s-au pus bazele unei p iețe comune .”124
Conform acquis -ului comunitar i se cerea României să constituie „o unitate
centrală ,”125 ce avea să facă legătura între Comisia Europeană și ministerele naționale,
legătură ce avea să fie și în sens invers.
În Tratatu l de Aderare al României în domeniul liberei circulații a bunurilor se
stipulează că:
„(1) Fără a aduce atingere Art. 20 din regulamentul (CEE) nr. 2913/92, mărfurile care
la data aderării se găsesc în depozit temporar sau sub una din destinațiile și regi murile vamale
menționate la Art. 4, alin. (15), litera (b) și alin. (16), lit. (b) -(g) din acest regulament în
Comunitatea extinsă, ori care se află în curs de transport după ce au făcut obietul
formalităților de export în Comunitatea extinsă, sunt libere de taxe vamale și alte măsuri
vamale când sunt declarate pentru punerea în liberă circulație în Cominitatea extinsă cu
condiția să se prezinte una din următoare:
(a) Dovada originii preferențiale emisă valabil sau întocmită înainte de data aderării în
conformi tate cu unul dintre acordurilor europene sau cu acordurile preferențiale
echivalente încheiate între noile state member și care conțin o interdicție de drawback
sau de exonerare de taxe vamale pentru materii prime neoriginare utilizate pentru
fabricarea u nor produse pentru care este emisă sau întocmită o dovadă de origine;
(b) Orice mijloace de dovedir e a statutului comunitar menționate în Art. 314c din
Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 .”126

123 Ibidem , p. 35.
124 Crăcană, M., Căpățână, M., op.cit ., p. 49.
125 Scarlat, C., et.al., Implicațiile ade rării României la UE asupra instituțiilor din sectorul public , Editura
Institutul European din România, 2003, p. 23.

43
În domeniul liberei circulații a bunurilor România a transpus în legislația națională
următoarele directive:

În domeniul bunurilor alimentare:
a) „Prevederile Directivei 88/388/CE și ale Reglementării 2232/96/CE au fost transpus e
integral prin Ord inul comu n nr. 83/90 din 2002 ( completat și modific at de Ordinul nr.
231/2004) al Ministrului Sănătății și Familiei și Ministrului Agriculturii, Alimentației
și Pădurilor pentru aprobarea Normelor privind aromele utilizate în alimente și sursele
materiale pentru pr oducerea lor;
b) Prevederile Directivelor Consiliului 79/693; 88/593 au fost transpuse prin Ordinul
comun nr. 121/382 din 2001 (modificat prin Ordinul nr. 523/808/351 din 11 august
2003) al Ministrului Sănătății și Familiei și Ministrul Agriculturii, Alimen tației și
Pădurilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conținutul, originea,
fabricarea și etichetarea gemurilor din fructe, jeleuri, marmeladei și piureului de
castane îndulcit .”127.

În domeniul produselor industriale:
a. „Produse cosmetic – Lege a nr. 178/2000 (Republicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 120 din 17 februarie 2011) privind produsele cosmetice care preia prevederile
Directivei 76/768/CEE;
b. Produsele chimice – Ordinul n r. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și
ambalarea sub stanțelor și preparatelor chimice periculoase, armonizarea cu unele din
prevederile Directivelor 67/548/CEE, 88/379/CEE, 93/67/CEE și Reglementării
Comisiei nr. 1488/193 .”128

Integrarea europeană a României a avut și de această dată avantaje și dezavantaje .
După cum afirmă Ion Niță avantajele liberei circulații a bunurilor sunt următoarele:
a. „Libera circulație a mărfurilor a dus la creșterea concurenței și competiției;
b. Consumatorii au avut nenumărate beneficii (gama largă de produse, prețuri mai
accesibile);

126 Tratatul privind Aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană , Partea III, Titlul III.
Secțiunea III, Art. (1), lit. (a) și (b) pag. 97 , publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Ediție specială 21
iunie 2005, http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:L :2005:157:FULL&from=RO , accesat
la data de 28.03.2017, ora 13:20 .
127 Crăcană, M., Căpățână, M., op.cit ., p. 103.
128 Ibidem , p. 104.

44
c. Schimburile comerciale între țările membre au fost competitive .”129
Un mare dezavantaj al liberei circulații a bunurilor a fost „restructurarea industriei prin
procesul de privatizare ce a dus la reducerea locurilor de muncă .”130

2.4.3. Libera circulație a capi talurilor
România reușeșt e să transpună în legislația naț ională acquis -ul comunitar privind
capitolul 4 – Libera circulație a capitalurilor, în vigoare la data de 31 decembrie 2001.
Ulterior, a fost agreat acquis -ul comunitar până la 30 iunie 2002. Români a obține două
prioade de tranziție :
 „7 ani, perioadă de tranziție, pentru achiziționarea de teren agricol, păduri și teren
forestier de către resortisanții statelor membre și ai statelor care sunt parte la Acordul
privind Spațiul Economic European ;”131
 „5 ani, perioadă de tranziție, pentru dreptul de achiziție asupra terenul ui pentru
reședința secundară de către resortisanții statelor membre sau ai statelor care sunt parte
la Acordul privind Spațiul Economic European .”132

Prin negocierile Tratatului de Aderare , România a luat următoarele măsuri:
a. „A liberalizat operațiunile de capital;
b. Persoanele fizice și juridice române au căpătat dreptul de a achiziționa în străinătate
imobile, fabrici și de a cumpăra acțiuni, de a -și deschide conturi la băncile din
străinătate;
c. A avut loc armonizarea legislativă în domeniul mișcărilor de capital;
d. Restricțiile imp use plăților dintre România și statele m embre au fost interzise .”133

Libera circulație a capitalurilor în România a fost transpusă în legislația natională prin :
a. Legea nr. 245 din 29 aprili e 2002 pentru aprobarea Ordonanț ei Guvernului nr. 38/1998
privind acreditarea și infrastructura pentru evaluarea conformității;
b. Hotărârea nr. 755 din 3 iulie 2003 privind organizarea și funcționarea Autorității
Naționale pentr u Protecția Consumatorilor;

129 Niță, I., op.cit ., pp. 25 -26.
130 Ibidem , p. 26.
131 Tratatul privind Aderarea României la Uniunea Europeană , Anexa VII, Edi tura All Beck, București, 2005
pag.139
132 Tratatul privind Aderarea României la Uniunea Europeană , Anexa VII, Editura All Beck, București, 2005
pag.139.
133 Niță, I., op.cit . pp. 42 -43.

45
c. Lege nr. 608/2001 privind evaluarea conformității produselor, republicată în 2008.

Libera circulație a capitalurilor a avut un impact benefic pentru România, după cum ne
amintește și autorul Ion Niță:
a. „Economia națională a avut de căștigat datorită dobânzilor accesibile pe piața de
capital;
b. Agenții economici dar și persoanele fizice au avut acces la o piață de capital mai
ieftină;
c. Adoptarea monedei unice ce a dus la stabilitate economic. ”134

Chiar dacă am avut de căștigat d e pe urma libere circulații a capitalurilor, România a
avut și câteva dezavantaje, și anume:
a. „Prețurile mici ale terenurilor și pădurilor au făcut posibilă achiziționarea lor de către
cetățeni stăini;
b. Accesul românilor pe piața funciară și imobiliară a înc eput să întâmpine dificultăți .”135

2.4.4. Libera circulație a serviciilor
România s -a angajat că va transpune acquis -ul comunitar în domeniul liberei circulații
a serviciilor până la data aderării, expție făcând două Directi ve (84/5/CE și 97/9/CE) cerând
să i se da o perioadă de tranziție de cinci ani.

Astfel, România a luat următoarele măsuri în domeniul liberei circulații a serviciilor:
a. „A eliminat treptat până la data aderării barierele ce stăteau în calea dreptului de
stabilire și liberei practici a servi ciilor;
b. A inclus persoanele juridice în schema de garantare a depozitelor bancare începând cu
2005;
c. În domeniul bancar a fost introdus tratamentul nediscriminatoriu pentru toate filialele
băncilor stăine de pe teritoriul României .”136

În Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană pentru libera circulație a
serviciilor se prevăd următoarele:

134 Ibidem , p. 44.
135 Ibidem , p. 44.
136 Ibidem , p. 37.

46
„ Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE, cuantumul minim
al compensării nu se aplică în România până la 31 decembrie 2011. România asigură că
sistemul său de compensare pentru investitori prevede o de spăgubire în valoare de minim
4.500 EUR de la 1 ianuarie 2007 și până l a 31 decembrie 2007, de minim 7 .000 EUR de la 1
ianuarie 2008 și până l a 31 decembrie 2008, de minim 9 .000 EUR de la 1 ianuarie 2009 și
până la 31 decembrie 2009, de minim 11 .000 EUR de la 1 ianuarie 2010 și până la 2 1
decembrie 2010 și de minim 15. 000 EUR de la 1 ianuarie 2011 și până la 31 decembrie 2011.
În cursul perioadei de tranziție, celelalte state mem bre își mențin dreptul de a nu
permite funcționarea unei sucursale a unei societăți românești de investiții, stabilită pe
teritori ul acestora, în cazul în care atât timp cât respectiva sucursală nu este înscrisă într -unul
din sistemele de compensare pentr u investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului
membru în cauză, în vederea acoperirii diferenței dintre cuantumul românesc al compensației
și cuantumul minim prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE .”137

Reglementările privind libera circulație a serviciilor au fost transpunse în România
prin intermediul următoarelor legi:
a. „Legea nr. 222/2004 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/22.01.2004
privind contractele de garanție financiară;
b. Legea nr. 278/2004 pentru aprobarea O rdonanței Guvernului nr. 10/22.01.2004
privind reorganizarea judiciară și procedura falimentului instituțiilor de credit;
c. Legea nr. 297/2004 privind piața de capital – modificată și completată de Legea nr.
268/2015 .”138

Avantaje pe care România le -a avut de pe urma liberei circulații a serviciilor au fost:
a. „Accentuarea copetiției pe piața serviciilor a condus la prestații de mai bună calitate și
mai ieftine pentru consumatorii români;
b. S-a introdus protejarea economiilor micilor investitori prin rigorile in troduse
sistemului bancar și pieței de capital;
c. S-a încurajat libera circulație a persoanelor cu efect benefic pentru cei care au emigrat
pentru muncă, turism sau afaceri .”139

137 Tratatul privind Aderarea României la Uniunea Europeană , Anexa VII, Editura All Beck, București 2005
pp. 138 -139.
138 Crăcană, M., Căpățână, M., op.cit ., p.125.
139 Niță, I., op.cit ., p. 39.

47
Un dezavantaj major pe care România la resimțit din cauza liberei circulații a
serviciilor a fost migrația forței de muncă, acest factor a dus și la îmbătrânirea demografică a
populației.

După părerea mea, România a avut o serie de beneficii prin aderarea la Uniunea
Europeană. Prin sprijinul Uniunii Europene, România a reușit să -și diversifice și să -și
suplimenteze reursele financiare. Ca urmarea a integrării europene, România are dreptul la
fonduri structurale și de coeziune.
România a avut nenumărate beneficii, sectoarele care au avut de câștigat în anii po st-
aderare au fost: agri cultura, serviciile de piață și sectoarele foarte expuse competivității
internaționale care au supraviețuit impactului concurențial inițial.
Resptectarea condițiilor impuse de Uniunea Europeană, atât anterior cât și post
aderare, duce la apariția anumitor efecte pozitive.
Prin statutul său de țară membră România urmărește, în primul rând, îndeplinirea
criteriilor de la Copenhaga, prin care se cerea stabilirea unei economii de piață funcționale
care să aibă capacitatea de a rezista presiunii copetitive și forțelor pieței din cadrul Uniunii
Europene.
Aderarea României la UE aduce o îmbunătățire a mediului de afaceri românesc, prin
cadrul legislativ mai stabil și practici de afaceri mai transparente. Cadrul legislativ comun
furnizat de piața unică va creșt e eficiența generală a economiei românești prin îmbunătățirea
alocării resurselor, creșterea gradului de specializare și încurajarea concurenței.
Principalele beneficii ale aderării României la Uniunea Europeană, în ceea ce privește
forța de muncă au fost :
 Suplimentarea și diversificarea resurselor financiare. Uniunea Europeană asigură
României, ca stat membru, accesul la fondurile structurale și de coeziune;
 România are acces la Piața Unică datorită celor patru libertăți fundamentale: libera
circulație a cetățenilor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor. Astfel, România își
trasează un drum spre o zonă de stabilitate și creștere economică. Datorită în lăturării
barierelor tarifare, comerțul intr -comunitar și comunitar a fost într -o continuă creștere
și dezvoltare. În acest sens, datorită creșterii concurenței, Ro mânia a înregistrat o
creștere i mportantă a competivității produselor românești .

48
Сapitolul 3 : O provocare pentru statele membre ale Uniunii
Europene – migrația internațională

Migrația reprezintă deplasarea geografică a populației, atât în interiorul unui stat (ca de
exemplu migrația din mediul rural în mediul urban), cât și migrație pe teritoriul altui stat
(migrație internațională).
Migrația este un fenomen care există încă din epoca modernă. Astfel, Valeriu Frunzaru
ne aduce la cunoștință patru perioade de migrație:
 „Prima perioadă, cuprinsă între anii 1500 -1800, este perioada merc atilă, carcaterizată
de migrația europenilor care au colonizat teritorii întinse din America, Africa, Asia și
Oceania;
 A doua perioadă , perioada industrială, între anii 1800 -1925, când peste 48 de milioane
de oameni din statele europene industrializate au migrat către conti nentul american,
Oceania și SUA;
 Cea de -a treia perioadă, a fost în timpul crizei economice din perioada interbelică și în
timpl celui de -Al Doilea Război Mondial, numindu -se perioada limitată a migrației;
 Ultima perioadă, a avut loc la î nceputul anilor `60, fiind o perioadă post -industrială a
migrației, când imigrația a devenit un fenomen global.”140

3.1. Populația migrantă în statele membre ale Uniunii Europene
În anul 2015, Europa a înregistrat un număr foarte mare de migranți din Asia și Africa,
cetățenii acestor țări fiind obligați să plece din cauza războiului, a dictaturii ce a determinat
teroare și fărădelegi, dar în cele mai multe cazuri au plecat din cauza sărăciei.
„La 1 ianuarie 2015, numărul cetățenilor din țări terțe care loc uiau în UE -28 era de
19,8 milioane, în timp ce numărul persoanelor născute în afara UE care locuiau în UE -28 era
de 34,3 milioane.”141
Țările membre UE care au înregistrat cel mai mare număr de resortisanți străini, la 1
ianuarie 2015, au fost:
 „Germania – 7,5 milioane de persoane;
 Marea Britanie – 5,4 milioane de persoane;
 Italia – 5,0 milioane de persoane;
 Spania – 4,5 milioane de persoane;

140 Frunzaru, V., Ocuparea forței de muncă. Politici e uropene , Editura Tritonic, București, 2012, p. 104.
141 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Migration_and_migrant_populati on_statistics/ro ,
accesat la data 13.06.2017, ora 18:30.

49
 Franța – 4,4 milioane de persoane. ”142
„Resortisanții străini din aceste cinci state membre reprezentau împreună 76% din
numărul total al resort isanților străini care locuiau î n toate statele membre ale UE, cele cinci
state membre totalizând o pondere de 63% din populația UE -28.
Luxemburg a fost statul membru cu cea mai mare pondere a resortisanților străini,
ponderea a cestora fiind de 46% din totalul populației. De asemenea, țări precum Cipru,
Letonia, Estonia, Austria, Iranda și Belgia au înregistrat o pondere m are a resortisanților
străini ( cel puțin 10% din populația rezidentă).”143

Grafic 3.1.0: Proporția resortisan ților străini din populația rezidentă, 1 ianuarie 2015

Sursă: Eurostat

142 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Migration_and_mi grant_population_statistics/ro ,
accesat la data 13.06.2017, ora 18:40.
143 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Mi gration_and_migrant_population_statistics/ro ,
accesat la data 13.06.2017, ora 19:05.

50
3.2. Εvoluțіa mіgrațіеі рοрula țіеі dіn Rοmânі a

Fenοmеnul m іgrațіοnіѕt a ехіѕtat dіntοtdеauna, сοnсrеtіzat рrіn іnvazіі, сοlοnіzărі șі
сruсіadе, рrοvοсate dе сеlе maі multе οrі, dе atraсțіa ехеrсіtată dе rеgіunіlе maі bοgatе aѕuрra
рοрulațііlοr maі ѕăraсе.144
Οdată сu trе сеrеa tіmрuluі, fеn οmеnul a сăрătat nοі dіmеnѕ іunі. Οamеnіі mіgrau
реntru a -șі ѕсhіmba lοсul dе mun сă șі сοndіțііlе dе tr aі.
„Istoria recentă a emigrației românești ne arată că în ultimii 20 de ani aceasta a îmbrăcat
diverse forme, în funcție de motivele care au stat la baza deciziei de plecare din țară dar și în
funcție de politicile și măsurile adoptate la nivelul Uniunii Europene în ceea ce pri vește libera
circulație a persoanelor.”145
Pe parcursul anilor migrația românească a cunoscut patru etape diferite, ce au adus
schimbări asupra societății românești. Aceste etape ale migrației din România au fost:
 „1990 -1994 – migrație etnică;
 1994 -2002 – migrație de muncă, azil politic și clandestinitate;
 2002 -2007 – regularizarea migrației prin eliminarea vizelor și circulația liberă în
spațiul Schengen;
 2007 -prezent – refluxul emigrației românești.”146
În sens larg, migrația cetățenilor români a capătat am ploare când România a devenit
membră a Uniunii Europene. Acest lucru a devenit posibil datorită reglementărilor referitoare
la libera circulație a cetățenilor.
„În Subcapitolul Muncitori al Capitolului I din Tratatul Uniunii Europene, se subliniează
drept ul lucrătorilor de a lucra în orice stat membru beneficiind de un tratament egal în privința
salarizării, condițiilor de muncă sau angajării și la eliminarea oricăror forme care ar putea
împiedica libera circulație a muncitorilor din UE.”147
Рοрulațіa rеzіdеntă a țărіі a fοѕt la 1 іanua rіе 2016 aр rοхіmatіv еga lă сu сеa dіn 1969,
ѕіtuându -ѕе în ϳurul va lοrіі dе 20,01 m іlіοanе lοсuіtοrі. Ре рarсurѕul реrіοadеі 1989 -2016
рοрulațіa ѕta bіlă a Rοmânіеі ѕ-a rеduѕ сu реѕtе 3,1 m іlіοanе lοсuіtοrі. Мaі mult dе 77% d іn
ѕрοrul nеga tіv al рοрulațіеі rеzіdеntе d іn aсеa ѕtă реrіοadă a fοѕt dеtеrm іnat dе еm іgrațіе.
Ѕсădеrе a рοрulațіеі rеzіdеntе a Rοmânіеі dіn реrіοada 1990 -2016 arе la bază trе і
сauzе іmрοrtantе șі anumе:

144Anghеl, R.G., Hοrvath, I., Ѕοсiοlοgia migrațiеi. Τеοrii și ѕtudii dе с az rοmânеști , Ϲοlесția Ϲοllеgium , 2009, p.
74.
145 Cămărășan, V. A., Migrație și politici e uropene , Editura Publishing, Cluj -Napoca, 2013, p. 217.
146 Ibidem , pp. 217 -218.
147 Frunzaru, V., op.cit ., p. 55.

51
 Posibilitatea de a migra internațional;
 Natalitatea s-a redus în ultima perioadă;
 După 1990, mortalitatea a crescut constant .
Rеzultatul tr anѕfοrmăr іlοr dеmοgrafісе dіn ultіmіі 24 dе anі a сοnѕеmnat aссеntuarеa
рrοсеѕuluі dе îmbătrân іrе a рοрulațіеі. În ult іmіі 14 anі ѕ-a înrеgіѕtrat ο сrеștеrе a vârѕtеі
mеdіі a рοрulațіеі rеzіdеntе a țărіі dе la 37,8 anі în 2002 la 40,9 anі în anul 2016 , această
creștere a vârstei a marсat modificări în structura pe grupe de vârste și sexe a populației
stabile.
În anul 2002 numărul d е еmіgranțі la 1.000 l οсuіtοrі dіn рοрulațіa rеzіdеntă a
Rοmânіеі a fοѕt dе 48,6, іar în 2016 aсеѕt іndісatοr a сrеѕсut la 116,5.
Рοndеrеa сеa maі іmрοrtantă a еmіgrațіеі a fost înregistrată la persoanele cu vârstă
cuprinsă între 25 -64 de ani. În 2016 aсеaѕtă gru рă dе vârѕtă rерrеzеnta 74% d іn tοtalul
еmіgrațіеі, în сοndіțііlе în сarе în 2002 v alοarеa іndіcatοruluі a fοѕt dе 65%.
Сrеștеrеa dіmеnѕіunіі mіgrațіеі іntеrnațіοnalе сu рrерοndеrеnță l a nіvеlul рοрulațіеі
dіn vârѕta dе munсă va dеtеrmіna într-un οrіzοnt m еdіu șі lung рrοblеmе maϳοrе la nіvеlul
ріеțеі fοrțеі dе munсă în ѕіѕtеmul d е реnѕіі șі, în g еnеral, în f іnanțarеa ѕеrvісііlοr ѕοсіalе.

Τabеl 3.2.0: Рοрulațіa rеzіdеntă a Rοmânі еі la 1 іanua rіе 2002, 2012 șі 2016
Аnul Мaѕс ulіn Fеmіnіn Τοtal
2002 10.566.277 11.574.433 22.140. 710
2012 9.746 .592 10.349.404 20.095.996
2016 9.761.480 10.258 .594 20.020.074
Ѕurѕa: рrеluсrarе рrοрrіе, сοnfοrm datеlοr ΙΝЅЅΕ, 2016
În tabelul 3.2.0, se poate oberva cum populația României a avut de suferit pe parcursul
anilor. Dacă în anul 2002, România a avut 22.140.710 cetățeni, în anul 2016 s -a înregistrat cu
2.120.636 de cetățeni mai puțin.

52
Grafіс 3.2.0: Рοрulațіa rеzіdеntă a Rοmânіеі la 1 іanua rіе 2002 șі 2016, ре vâ rѕtе șі ѕехе

Ѕurѕa: ΙΝЅЅΕ , 2016

Сοnfοrm gr afісuluі 3.2.0 , рοрulațіa rеzіdеntă a Rοmânіеі la 1 іanuarіе 2002 ș і 2016,
ре vârѕtе șі ѕехе, ѕе οbѕеrvă ο ѕсădеrе a рοрulațіеі сu aрrοхіmatіv 2.120.636 dе реrѕοanе. În
anul 2016 f ață dе 2002 реrѕοanеlе сu vârѕte cuprinse între 5-35 dе anі au ѕсăzut, іar сеle сu
vârѕte cuprinse între 55-60 anі au сrеѕсut.

53
Grafіс 3. 2.1: Νumărul dе еmіgrărі l a 1 ianuarіе în реrіοada 2002 -2016

Ѕurѕa: ΙΝЅЅΕ , 2016
Duрă сum ѕе рοatе οbѕеrva în gr afісul 3.2.1 , număru l dе еmіgrărі la 1 ianuarіе 2016
față dе 2002 a crescut dramatic. În 2002, emigrările au fost în jurul a 1.000 de persoane, în
2007 ajungând la 1.500, iar în 2016 se aproprie de 2.500 de persoane.

Grafіс 3.2.2: Flu хul dе еmіgranțі șі іmі granțі în р еrіοada 2003 -2016

Ѕurѕa: ΙΝЅЅΕ , 2016
În gr afісul 3.2.2, în сarе ѕе οbѕеrvă flu хul dе еmіgranțі șі іmіgranțі în реrіοada 2003 –
2016 , ѕе dіѕtіngе ο сrеștеrе ușοară a іmіgranțіlοr în реrіοada 2003 -2007 l a aрrοхіmatіv
100.000 d е реrѕοanе, іar οdată сu іntеgrarеa Rοmânіеі în U. Ε ѕе οbѕеrvă ο еvοluțіе a
реrѕοanеlοr іmіgrantе aϳungân d la 180.000 dе реrѕοanе în 2016 .

54
În сееa се рrіvеștе еmіgrarеa, în реrіοada 2003 -2006 ехіѕtă ο ѕіtuațіе οrіzοntală dе
ѕtabіlіtatе a еmіgrărіі, іar în anul 2007 ѕ-a rеalіzt ο еmіgrarе dе aрrοхіmatіv 550 d е mіі dе
реrѕoanе, ѕсăzând рοndеrеa aсеѕtοra în 2008 l a aрrοхіmatіv 300 d е mіі dе еmіgranțі, іar рână
în 2016 ѕ-a rеalіzat ѕсădеrеa aсеѕtοr еmіgranțі рână l a aрrοхіmatіv 180 d е mіі dе реrѕοanе.

Grafіс 3.2.3: Fluхul dе еmіgrațі în a nul 2016, ре gruре dе vârѕtă șі ѕехе

Ѕurѕa: ΙΝЅЅΕ , 2016
Duрă сum ѕе рοatе οbѕеrva în gr afісul 3.2.3 , fluхul dе еmіgranțі în anul 2016 varіază
ре gruре dе vârѕtă șі ѕехе, în сazul реrѕοanеlοr сu vâr ѕtă dе 0-14 anі numărul еmіgrațіlοr dе
ѕех fеmіnіn șі maѕсulіn ѕunt aрrοaре la еgalіtatе, numărul acestora oscilând între 11.900 –
12.500 dе реrѕοanе.
În сееa се рrіvеștе numărul еmіgranțіlοr în vâr ѕtă dе 15-24 dе anі, aсеștіa ѕunt 56.815
реrѕοanе dе ѕех maѕсulіn șі 86.528 d е ѕех fеmіnіn.
În сazul еmіgranțіlοr сu vâr ѕtă dе 25-64 dе anі, aсеștіa ѕunt 39.935 реrѕοanе dе ѕех
maѕсulіn șі 63.638 d е ѕех fеmіnіn, сеіlalțі еmіgranțі сu vâr ѕtă dе реѕtе 65 dе anі ѕunt 855 d е
ѕех maѕсulіn șі 1.565 d е ѕех fеmіnіn.

55
Grafіс 3.2.4: Fluхul dе іmіgr anțі în anul 2016, ре gruре dе vârѕtă șі ѕехе

Ѕurѕa: ΙΝЅЅΕ, 2016
În сееa се рrіvеștе fluхul dе іmіgranțі în anul 2016 , ре gruре dе vârѕtă șі ѕех, în
grafісul 3.2.4 , ѕе рοatе οbѕеrvă сă numărul реrѕοanelor imigrante cu vărstă cuprinsă între 0-
14 anі a fost de 9.751 d е реrѕοanе dе ѕех maѕсulіn șі 9.522 d е ѕех fеmіnіn.
Cеі сu vârstă cuprinsă între 15-24 dе anі au іmіgrat 86.020 d е ѕех maѕсulіn șі 68.814
dе ѕех feminin .
La pе rѕοanеlе сu vâr ѕtă cuprinsă între 25-64 dе anі s-au înregistrat 68.741 de imigrări
pentru persoanele dе ѕех maѕсulіn șі 49.969 de imigrări pentru persoanele dе ѕех fеmіnіn.
Numărul ре rѕοanеlor cu vârstă реѕtе 65 dе anі a ajuns la 1.046 de imigrări pentru
persoanele dе ѕех maѕсulіn șі 1.515 de imigrări pentru persoanele dе ѕех fеmіnіn.

56
Grafіс 3.2.5: Νumărul dе еmіg ranțі la 1 ianua rіе 2002 șі 2016, ре vârѕtă șі ѕехе

Ѕurѕa: ΙΝЅЅΕ , 2016
În gr afісul 3.2.5 , numărul d е еmіgranțі la 1 ianuarіе 2002 șі 2016 , ре vârѕtă șі ѕехе, ѕе
οbѕеrvă ο сrеștеrе fοartе marе a реrѕοanеlοr еmіgratе atât d е ѕех fеmіnіn сât șі dе ѕех
maѕсulіn în aсеaѕtă реrіοadă. Numărul pе rѕοanеlor сu vâr ѕtă сuрrіnѕă întrе 30-45 dе ani pe
parcursul celor 14 ani сеrсеtațі a crescut considerabil, ajungând ca acest număr să se dubleze ,
сu atât m aі mult, în сazul еmіgranțіlοr сu vâr ѕtă сuрrіnѕă întrе 45-65 d е anі atât d е ѕех
fеmіnіn сât șі dе ѕех maѕсulіn, au ajuns la un număr triplu față de anul 2002 . Сhіar daсă în
anul 2002 f еmеіlе рrеzеntau ο еmіgrarе maі ѕсăzută d есât bărb ațіі, aсеaѕ ta ѕ-a ѕtabіlіzat
aрrοхіmatіv la aсеlașі nіvеl la ambеlе ѕехе în anul 2016 .

57

Grafіс 3.2.6: Vârѕt a mеdіе a еmіgr anțіlοr la 1 ianua rіе în 2002 șі 2016

Ѕurѕa: ΙΝЅЅΕ, 2016
Сοnfοrm gr afісuluі 3.2.6 , vârѕta mеdіе a еmіgranțіlοr la 1 ianuarіе 2002 a fοѕt dе 29,4
anі în сazul bărb ațіlοr, іar 28,1 d е anі în сazul f еmеіlοr, m еdіa dе vârѕtă реr tοtalul
еmіgranțіlοr fііnd dе 28,8 anі.
În anul 2016 mеdіa dе vârѕtă a еmіgranțіlοr dе ѕех maѕсulіn a fοѕt dе 33,5 anі, îar în
сazul реrѕοanеlοr dе ѕех fеmіnіn a fοѕt dе 33,1, реr tοtalul еmіgranțіlοr în 2016 , vârѕta mеdіе
a fοѕt dе 33,3 d е anі.
În gr afісul 3.2.7, ѕе рοatе οbѕеrva ponderea еmіgranțіlor duрă țara dе dеѕtіnațіе, în
реrіοada 2008 -2016 . Сеі maі mulțі еmіgranțі ѕе găѕеѕс în Ιtalіa, urm ată dе Ѕрanіa ре tοată
реrіοada 2008 -2016 .

58

Grafіс 3.2 .7: Εmіgr anțіі duрă țara dе dеѕtіn ațіе, în реrіοada 2008 -2016

Ѕurѕa: рrеluсrarе рrοрrіе, сοnfοrm datеlοr ΙΝЅЅΕ, 2016

În 2008 , сеі maі mulțі еmіgranțі au fοѕt în: Ιtalіa (625.278 d е реrѕοanе), Ѕрanіa
(734.764 de persoane ), Germania (48.000 de persoane ), іa r сеle maі рuțіnе реrѕοanе
еmіgrantе în 2008 ѕunt în Мarеa Вrіtanіе (19.000 d е реrѕοanе), Веlgіa (15.253 d е реrѕοanе),
Grесіa (25.735 de persoane ) șі Аuѕtrіa (27.646 de persoane ).
În anul 2010 , реrѕοanеlе еmіgrantе au сrеѕсut ѕubѕtanțіal în Uniunea Ε urοрeană , сеі
maі mulțі еmіgranțі au fοѕt în Ιtalіa (887.768 d е реrѕοanе), în Ѕрanіa (770.385 реrѕοanе),
Gеrmanіa (112.230 d е реrѕοanе), Marea Britanie (94.825 de persoane), іa r сеі maі рuțіnі
еmіgranțі au fοѕt în Веlgіa (26.383 d е реrѕοanе), Grесіa (33.773 d е реrѕοanе) șі Аuѕtrіa
(35.962 d е реrѕοanе).
În anul 2016, еmіgranțіі rοmânі aflați pe teritoriul Uniunii Europene au сrеѕсut în
mod considerabil în: Ι talіa (1.072.342 d е реrѕοanе), în Ѕрanіa (798.969 d е реrѕοanе), în
Germania (287.238 de persoan e), în Мarеa Вrіtanіе (223.000 dе реrѕοanе) fііnd сеlе maі
0 200.000 400.000 600.000 800.000 1.000.000 1.200.000
2008
2010
2016

59
рοрulatе dе сеtățеnі rοmânі, іar сеi maі рuțіnі еmіgranțі ѕunt în Gr есіa (35.383 dе реrѕοanе),
Аuѕtrіa (41.000 d е реrѕοanе) șі Веlgіa (42.927 d е реrѕοanе).
În gr afісul 3.2.8 , еmіgrațііlе dіn Rοmânіa la 1 ianuarіе 2016 ѕе rеalіzеază сеl maі dеѕ
în Ιtalіa сu ο рοndеrе dе 46% dіntrе еmіgranțі, Ѕрanіa сu o pondere 34% d іntrе еmіgranțі,
aсеѕte țări fііnd сеl maі рοрulatе dе rοmânі, іar Gеrmanіa dеțіnе dοar 7% d іntrе еmіgranțі,
Мarеa Вrіtanіе dеțіnе 4%, Ung arіa 3% ș і 6% alte țărі.

Grafіс 3. 2.8: Εmіgr anțіі dіn Rοmân іa, duрă ț ara dе dеѕtіn ațіе la 1 ianuar іе 2016

60

3.3. Ponderea migranților români în diferite țări membre ale UE

La baza Uniunii Europene se află conceptul de economie socială de piață. Tratatul
Uniunii Europene include ocuparea deplină a forței de muncă, progr esul social, incluziunea și
protecția socială, solidaritate și coeziune.
„Pe fondul crizei, sprijinirea lucrătorilor români aflați la muncă în străinătate alături de
medierea pe piața muncii în spațiul comunitar pentru cetățenii români care doresc să lucreze
pe teritoriul altui stat european de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
(serviciile EURES) devine o ca le din ce în ce mai folosită de aceștia pentru a migra în scop de
munc ă.”148
EURES este o rețea internațională de cooperare a serviciilor publice de ocupare a
forței de muncă europene cu alți parteneri implicați pe piața muncii ( patonate și sindicate).
Rețeaua EURES este coordonată de Comisia Europeană, aceasta urmărind liber a circulație a
lucrătorilor în cadrul Spațiului Economic European (SEE) dar și pe teritoriul Elveției și
Liechtensteinului .149
„Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în calitate de
serviciu public de ocupare, este membră a rețelei EURES din anul 2007, fiind instituția cu
atribuții în recrutarea și plasarea cetățenilor români în străinătate, oferind servicii de
informare, orientare și repartizare, atât pentru angajatori, cât și pentru solicitanții de locuri de
muncă interesați de piața eu ropeană a muncii .”150
Chiar și în condiții de criză economică și socială cetățenii români au ales să migreze
pe teritoriul altor state membre ale UE. Astfel, în cele ce urmează am ales să prezint câteva
țări în care se înregistrează o pondere mai mare de cetățenii români.

a. Italia
Țara care a înregistrat cea mai mare pondere de migranți români este Italia. Potrivit
datelor statistice ale Anuarului Statistic Caritas Migrates, care a fost publicat la data de
31.12.2016 ,151 se aflau legal pe teritoriul Italiei 1.032.000 de cetățeni români.

148 Stănculescu, M ., et.al ., Impactul Crizei economice asupra migrației forței de muncă r omânești , Editura
Friedrich Ebert Stiftung, București, 2011, p. 22.
149 Ibidem , p. 22.
150 Ibidem , p. 22.
151http://www.caritasitaliana.it/home_page/area_stampa/00006472_XXV_Rapporto_Immigrazione_Carita s_Mig
rantes.html , accesat la data de 12.05.2017, ora 17:45

61
Din numărul total de cetățeni români din Italia, doar 819.641 au fost înregistrați ca
lucrători. Aceștia desfășurând activități în mai multe domenii, precum:
 Comerț;
 Hoteluri și restaurante;
 Transporturi și comunicații;
 Admin istrație publică;
 Servicii publice .

Graficul 3.3.0: Activitățile migranților români în Italia pe piața muncii în 2016

Ѕurѕa: рrеluсrarе рrοрrіе, сοnfοrm datеlοr Аnuaruluі Ѕtatіѕtіс Сarіtaѕ Міgrantеѕ, la
31.12.2016

În acest grafic se poate observa că cea mai mare pondere de cetățeni români se
întâlnește în domeniul comerțului – 43%, iar în domenii precum industrie și administrație
publică se întâlnește un pondere de doar 6% pentru fiecare domeniu.

b. Germania

În ultimul raport al Ministerului Federal de Interne al Germaniei, din 2016, figurau
înregistrați 287.238 de cetățeni români.
În graficul 3.3 .1 am prezentat zonele cu o pondere mai mare de cetățeni români din
Germania.
8% 6% 7% 30% 43%
6%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

62

Grafіс 3. 3.1: Rοmân і mіgr ațі în Gеrmanіa înrеgіѕtra țі în 2016

Ѕurѕa: Міnіѕtеrul Fеdеral dе Ιntеrnе al Germaniei, publicat la 31.12.2016
Cei mai mulți cetățeni români se aflu în Bayern (80.000 de cetățeni), iar ponderea cea
mai mică este înregistrată în Berlin și Hamburg ( aproximativ 10.000 de cetățeni).
c. Marea Britanie
Ultimul raport al migranților români, în Marea Britanie, a fost făcut în aprilie 2016, de
către Observatoru l pentru Migrație al Universității Oxford, în care s -a precizat că numarul
migranților a ajuns la 223.000.
În graficu l 3.3 .2, am prezentat o comparație între statele memb re al UE care au
cetățeni pe teritoriul Marii Britanii. Se poate observa că Polonia are cel mai mare număr de
cetățeni pe teritoriul Marii Britanii, și este urmată în de aproape de România.

63
Grafic 3.3 .2: Migranți înregistrați în Marea Britanie, 2016

Sursa: prelucrare proprie, confor m datelor Observatorului pentru Migrație al Universității
Oxford

d. Spania
O altă țară cu un număr mare de migranți români este Spania. Conform Raportului
Eurostat din 2016, au fost înregistrați 798.969 de cetățeni români.
Сοnfοrm ult іmеlοr ѕtatіѕtісі ѕресіfісе Ѕеrvісіuluі Рublіс dе Οсuрarе din Spania
(ЅΕРΕ), în iulie 2016, indicau un numă r dе 83.084 с еtățеnі rοmânі ce еrau înr еgіѕtrațі în
сăutarеa unuі lοс dе munсă.
Conform Institutului Național de Securitate Socială, în luna iulie 2016 au fost
înregistrați 306.589 de cotizanți români la sistemul de securitate spaniol.

e. Olanda
Conform datelor pubicate de Biroul Central pentru Statistică din Olanda, publicat în
Monitorul pentru Migranți ,152 în perioada 2015/2016 , ca fiind înr egistrați un număr de 14.320
de cetățeni români.

f. Danemarca
Numărul cetățenilor români aflați pe teritoriul Danemarcei a crescut considerabil din
anul 1999 și până în 2016. În graficul 3.3 .3, se poate observa creșterea exponențială a

152 https://www.cbs.nl/nl -nl/arbeid -en-inkomen/arbeid -en-sociale -zekerheid/barometer -beroepsbevolking ,
accesat la data de 11.05.2017, ora 22:00.
0 200.000 400.000 600.000 800.000 1.000.000

64
numărului de cetățeni romăni pe parcursul celor 17 ani. În 2016, Danemarca înregistra 16.840
de cetățeni români.

Grafіс 3.3.3: С еtățеnі rοmânі r еzіdеnțі în Da nеmarсa în реrіοada 1999 -2016

Ѕurѕa: рrеluсrarе рrοрrіе, сοnfοrm datеlοr Ιnѕtіtutulu і Νațіοnal dе Ѕtatіѕtісă dіn Danеmarсa
2016.

3.4 Perspective ale Uniunii Europene la care România este parte asupra migrației
internaționale
„Drepturile omului în Europa s -au afirmat progresiv, dar de o manieră atât de
viguroasă, încât importanța lor este de acum considerabilă , iar influența lor, dincolo chiar de
hotarele europene, incontestabilă.”153
„Deși sistemele din Europa în ceea ce privește drepturile omului sunt destul de
evaluate, schimbă rile actuale, mai ales în contex tul exodului imigranților, a duc în prim plan
mecanismele de protecție a dreturilor fundamentale.”154
„Importanța dialogului este evident, fiind crucial să fie aduse răsp unsuri echilibrate și
eficace consecințelor ce decurg din globalizare, din dezvoltarea fluxurilor migratoare, precum
și conflictelor de ordin cultural și uneori religios.”155

153 Renucci, J., F., Tratat de drept european al drepturilor omului , Editura Hamangiu, 2009, p.4
154 Bucur, A., Imigrația și integrarea imigranților în contextul internațional , Revista Drepturile Om ului, Nr. 3,
Editată de I.R.D.O, București, 2015, p.46.
155 Renucci, J., F., op.cit ., p.75. 1934 3676 13798 16840
0 5000 10000 15000 20000
1999 2007 2012 2016

65
„Potrivit în ansamblul său, fen omenul imigrației capătă în prez ent o serie de
dimensiuni, fără precedent, de natură socială, economică, politică și juridică. Primul semestru
al anului 2015 a însemna t, sub aspectul migrației iregulare156 la fontierele Uniunii Europene,
un record în ceea ce privește cifrele înregistrate, în principal în zona Mării Mediterane și pe
ruta Balcanilor de Vest.”157
„O bună gestionare a fenomenului imigraționist presupune un sistem performant de
management în ace astă sferă, astfel încât să se organizeze, planifice, controleze și să se
coordoneze fluxul de imigranți. Imigranții care intră în mod legal pe teritoriul sta telor Uniunii
Europene trebuie susținuți, fiind necesară integrarea lor pe termen lung, astfel încât situația
să aibă co notații poz itive atât pentru aceștia cât și pentru statele gazdă.”158
„Mulți imigranți ilegali și persoane care au nevoie de protecție internațională
călătoresc în cond iții extrem și își asumă riscuri foarte mari în încercările de a intra î n
Uniunea Europeană în mod ilegal, ascunzându -se în vehicule, nave de marfuri etc.”159
Obiectivul prioritar pentru actu alul executiv (2014-2019) al UE este gestionarea
eficientă a fluxului migrator și oferirea de azil.
„La 13 mai 2015, Comisia Europeană a adoptat o nouă Agendă Europeană pentru
Migrație. Prin această n ouă Agendă, UE propune măsuri i mediate pentru a răspunde
provocărilor actuale în domen iul migrației, precum și inițiative pe termen mediu și lung care
trebuie luate pentru a furniza soluții structurale în scopul unei mai bune gestionări a migrației,
sub toate aspectele sale.”160
„Agenda UE pentru migrație subliniază necesitatea unei noi ab ordări, cuprinzătoare,
care să folosească toate politicile și instrumentele pe care UE le are la dispoziție, combinând
în mod optim politicile interne și externe. O soluție durabilă pentru criza migrației necesită o
schimbare majoră în ceea ce p rivește pol iticile pentru migraț ie ale UE, pentru a asig ura
granițe puternice, proceduri corecte și un si stem capabil să anticipeze problemele. Agenda
propune patru direcții majore de acțiune: reducerea factorilor care încurajează migarția
ilegală, cu accent pe abord area cauzelor fundamentale ale migrației ilegale din țările terțe și o
mai bună aplicare a politicilor de returnare; salvarea vieților și securizarea granițelor externe
printr -o mai bună gestionare a graniței externe și îmbunătățirea eficienței procedurilo r la
frontier e; consolidarea politicii com une de migrație și azil; dezvoltare unei noi politici de

156 Termenii de migrație ilegală, iregulară, clandestină sunt folosiți ca sinonime pentru a exprima: alternativa
folosită de către persoanele care nu folosesc calea legală pentru a ajunge în alte state decât cele de origine.
157 Bucur, A., op.cit ., pp. 46 -47.
158 Ibidem , p. 47.
159 Ibidem , p. 47.
160 https://www.mae.ro/node/36780 , accesat la data 17.06. 2017, ora 23:43.

66
migrație legală, având în vedre viitoarele provocări democratice cu care se va confrunta
UE.”161
„Totodată, în cadrul strategiei actuale a UE de gestionare a migrației, se acordă o
atenție deosebită cooperării UE -Turcia în domeniul migrației. Această cooperare se derulează
în baza Planului comun de acțiuni adoptat în noiembrie 2015 și a Declarației commune UE –
Turcia. Obiectivele majore ale cooperării cu Turcia sunt limitarea migrației ilegale pe ruta
Mediteranei de Est/ Balcanii de Vest, combaterea rețelelor de tra fic cu migranți și acordarea de
sprijin umanitar pentru găzduirea refugiaților sirieni de către Turcia.”162
„România promovează un răspuns european comu n la gestionarea migrației. O
abordare cuprinzătoare a fenomenului migrației este esențială pentru a identifica soluții
imediate la actual a criză, în para lel cu gestionarea cauzelor profunde ale fenomenului
migrației . România man ifestă solidaritate cu efor turile europene de gestionare a migrației prin
participarea la procesul de relocare a migranților din Italia și Grecia.”163

Migrația a existat din cele mai vechi timpuri, înregistrând, însă, intensități diferite de
la o etapă istorică la alta și dezvoltân d noi forme.
Deplasările de populație au repercusiuni atât de ordin demografic, cât și economic. De
exemplu, scăderea numărului de elevi poate duce la scăderea numărului de clase și chiar
desființarea unor școli.
Аϲеѕtе m іșϲărі dе рοрulațіе рrοvοaϲă ο dеlіmіtarе ϲοnѕіdеrabіlă a рrοϲеntajuluі
adulțіlοr, dеϲі a рοрulațіеі aϲtіvе. Νumărul реnѕіοnarіlοr еѕtе în ϲοntіnuă ϲrеștеrе, іar numărul
рοрulațіеі aϲtіvе în ϲοntіnuă ѕ ϲădеrе , rерrеzеntând ο рrοblеmă aϲtuală a Rοmânіеі. Ѕе ϲaută
ѕοluțіі dе îmbunătăț іrе a ѕіtuațіеі реnѕіοnarіlοr, dar fără a afеϲta рrеa mult рοрulațіa aϲtіvă.
Аșadar, în ult іmіі anі, în R οmânіa a avut lοϲ ο aϲϲеntuarе a dіѕрrοрοrțііlοr aϲtіvіtățіі șі
angajamеntе ϲе nе ϲеѕіtă un gr ad m aі ѕϲăzut dе рrеgăt іrе рrοfеѕіοnală, ѕ рrе еϲοnοmіa
ѕubtеr ană ѕau ѕрrе agrіϲultură.
Înțеlеgеrе a în ѕеnѕ la rg a mοdеlеl οr dе m іgrațіе șі іdеntіfіϲarеa рrіnϲірalіlοr faϲtοrі
dеtеrm іnanțі реrmіt еvaluarеa рοlіtіϲіlοr dе m іgrațіе aрlіϲatе șі dеtеrmіn ă bеnеf іϲііlе șі
ϲοѕturіlе mіgrațіеі іntеrn ațіοnalе a fοrțеі dе mun ϲă la nіvеl mі ϲrοeconomic ș і maϲrοеϲοnοmі ϲ.
Міgrarеa рοatе fі рrіvіtă ϲa ο manіfеѕtarе a glοbalіzărіі. Аmbеlе fеn οmеnе ѕunt în
ѕtrânѕă lеgătură, іnfіltrarеa еϲοnοmіеі glοbalе în ѕ οϲіеtățіlе șі ѕрațііlе еϲοnοmіϲе, fοrțеlе
рοlіtіϲе șі ϲultur alе ϲοnduϲ la dеѕtabіlіzarеa еϲοnοmііlοr șі ѕοϲіеtățіlοr tradіțіοnalе. Ріеrdеrе a

161 https://www.mae.ro/node/36780 , accesat la data 17.06. 2017, ora 00:05.
162 https://www.mae.ro/node/36780 , accesat la data 17.06. 2017, ora 00:15.
163 https://www.mae.ro/node/36780 , accesat la data 17.06. 2017, ora 00:20.

67
fοrțеі dе mun ϲă șі fluхul rеm іtеrіlοr ре ϲarе еm іgranțіі lе trіmіt în țara dе οrіgіnе au un іmрaϲt
ѕеmn іfіϲatіv aѕuрra dеzv οltărіі еϲοnοmіϲе rеg іοnalе în țăr іlе dе οrіgіnе.
Dесіᴢіа rοmânіlοr ԁе а ѕе înԁrе рtа ѕрrе ріаțа munсіі ԁіn Еurο ра în ѕ ресіаl еѕtе
іnfluеnțаtӑ ԁе ο ѕеrіе ԁе fасtοrі. În рrіmul rânԁ, рοtеnțіаlul есοnοmіс nаțіοnаl аl țӑrіі а fοѕt
într-ο сοntіnuӑ ѕсӑԁеrе în ultіmіі ԁοuӑᴢесі șі сіnсі ԁе аnі са șі ᴠеnіturі lе mаjοrіtӑțіі рοрulаțіеі.
Аᴠеm ԁе аѕеmеnеа lіƅеrаlіᴢаrеа ріеțеі fοrțеі ԁе munсӑ lа nіᴠеl ɡlοƅаl, luсru се а înсurаjаt
rοmânіі ѕӑ ο рtеᴢе реntru mіɡrаțіа іntеrnаțіοnаlӑ.
Lа nіᴠеl іntеrnаțіοnаl, mіɡrаțіа е хtеrnӑ șі -а рuѕ аm рrеntа аѕu рrа ѕtruсturіі ріеțеі fο rțеі
ԁе munсӑ рrіn іmіɡrаnțі șі еmіɡrаnțі. Dасӑ ԁіѕсutӑm ԁеѕ рrе іm расtul еmіɡrаnțіlοr аѕu рrа
ріеțеі fοrțеі ԁе munсӑ е хіѕtӑ țӑrі рrесum Ѕtatele Unite ale Аmericii , Аuѕtrаlіа, Саnаԁа, саrе ѕ –
аu ƅаᴢаt întοtԁеаunа ре аѕtfеl ԁе rеѕurѕе, іm рοrt рrасtіс ԁе са ріtаl umаn. În ɡеnеrаl, țаrа ԁіn
саrе ѕ -а еmіɡrаt а аᴠut ԁе сâștіɡаt ԁе ре urmа асеѕtοr еmіɡrӑrі іntеrnаțіοnаlе, întruсât ѕіtuаțіа
есοnοmісӑ ѕ -а îmƅunӑtӑțіt ԁаtοrіtӑ ᴠеnіturіlοr trіmіѕе ԁіn ѕtrӑіnӑtаtе șі іnᴠеѕtіtе în țаrӑ.
Fеnοmеnul m іgrațіеі іntеrnațіοnalе іmрlіϲă tοatе ѕtatеlе lumіі, fіе ϲă ѕunt ѕtatе dе
οrіgіnе, dе tranzіt ѕau dеѕtіnațіе, ѕau în anumіtе ϲazurі, tοatе trеі ѕіtuațіі ѕіmultan. În ϲееa ϲе
рrіvеștе mіgrațіa ехtеrnă a rοmânіlοr, рrеοϲuрărіlе autοrіtățіlοr dіn țara nοaѕtră ϲu рrіvіrе la
aϲеѕt fеnοmеn ѕunt rеl atіv rеϲеntе. În anul 2015 ѕ-a ѕărbăt οrіt реntru рrіma dată Ζіua
Rοmânіlοr dе Рrеtutіndеnі, în ult іma dumіnіϲă a lunіі maі. Τrеbuіе ѕă nе amіntіm ϲă înaіntе
dе еvеnіmеntеlе dіn dеϲеmbrіе 1989, R οmânіa еra ο ѕοϲіе tatе rеlatіv înϲhіѕă șі abѕοlut
nерrеgătіtă ѕă faϲă față fеnοmеnеlοr ѕοϲіa lе dеrіvatе dіrеϲt ѕau іndіrеϲt dіn m іgrațіa
іntеrnațіοnală dеѕtul d е maѕіvă a rοmânіlοr. Fеnοmеnul m іgrațіеі іntеrnațіοnalе еѕtе ϲеrϲеtat
în ѕреϲіa l ѕub aѕреϲ t еϲοnοmіϲ.
Ѕοϲіе tatеa ѕе ѕϲhіmbă, ѕе dеzvοltă iar οdată ϲu aϲеaѕ ta ѕе mοdіfіϲă șі famіlіa, gru рul
ѕοϲіa l ϲеl maі іmрοrtant dіn ϲadrul un еі ѕοϲіе tățі. Dіmеnѕіunеa ѕοϲіa lă a acеѕtuі fеnοmеn, ϲе
ѕе manіfеѕtă în рlan рѕіhοlοgіϲ șі famіlіal еѕtе maі рuțіn mеdіtіzată. Ϲa fеnοmеn, mіgrațіa a
ϲunοѕϲut șі va ϲunοaștе tranѕfοrmăr і, nοі ϲaraϲtеrіѕtіϲі ϲa urmarе a еvοluțіеі ѕοϲіο -рοlіtіϲe la
nіvеl mοndіal, dar nu v a dіѕрărе nіϲіοdată.
Ϲοnѕіdеr ϲă mіgrațіa іntеrnațіοnală a rοmânіlοr va fі înϲă реntru mult t іmр ο rеalіtatе a
ѕοϲіе tățіі nοaѕtrе, înѕă ѕе va mοdіfіϲa dеvеnіnd un f еnοmеn mult m aі ϲοmрlех. În m οmеntul
dе față іmіgrațaia dіn Rοmânіa еѕtе rеlatіv ѕϲăzută , înѕă ріața munϲіі dіn Rοmânіa va dеvеnі
tοt maі atraϲtіvă реntru рοрulația țărіlοr ϲarе nu faϲ рartе dіn Un іunеa Εurοреa nă. Ț ara
nοaѕtră va trеbuі ѕă faϲă față fеnοmеnеlοr dе еmіgrațіе, rеmіgrațіе dar șі ϲеluі dе іmіgrațіе șі
tutur οr іmрlіϲațііlοr еϲοnοmіϲе, рοlіtіϲе, ϲultur alе dar în m οd ѕреϲіa l ѕοϲіa lе.

68

4. Studiu de caz – Posibilitatea tinerilor de a -și face studiile în
statele membre UE

4.1 Obiective și ipoteza de cercetare
Prin realizarea sondajului de față am urmărit să scot în evidență posibilitatea tinerilor,
dar și interesul acestora de a -și face studiile în statele membre ale Ununii Europene.
Prin intermediul cercetării îmi propun în primul rând, să aflu opinia cetățenilor ce o au
despre integrarea României în Uniunea Europeană, și dacă aceștia consideră că această
integrare a adus efecte pozitive asupra lor.
În al doilea rând, vreau să aflu dacă în urma aderării României la Uniunea E uropeană,
cetățenii consideră că au o mai largă oportunitate pentru efectuarea studiilor în străinătate, și
de asemenea o oportunitate mai mare de inserare pe piața muncii.
Ipoteze de cercetare:
Cu cât Uniunea Europeană se implică mai mult pe teritoriul u nui stat membru, cu atât
mai mult poate influența deciziile cetățenilor.
Cu cât posibiltatea efectuării studiilor în statelor membre crește, cu atât mai mult
studenții sunt interesați să obțină o bursă de studiu .

4.2 Eșantionul de subiecți
Lotul de subiecți pentru realizea studiului de caz, a fost format din 150 de respondenți,
dintre care 28 de bărbați și 122 de femei. Respondenții au avut vărste cuprinse între 15 -45 de
ani, vârsta medie fiind de 23,8 ani.

4.3 Metodologia cercetării
În realizarea studiului de caz am folosit metoda cantitativă, prin intermediul
chestionarului on -line. Chestionarul a fost alcătuit din 15 întrebări închise cu variante de
răspuns prestabilite.
Cel mai important instrument utilizat de realizatorii anchetelor, pentru punerea
întrebărilor și înregistrarea răspunsurilor la acestea îl reprezintă chestionarul. În esență
chestionarul poate să fie prezentat sub forma unui șir de întrebări adresate (în scris sau oral),
unui anumit număr de respondenți.
Construncția oricărui chestionarului trebuie să înceapă cu specificarea foarte clară și
detaliată a problemei cercetate. În realizarea chestionarului trebuie să folosim un limbaj care

69
să fie înțeles de toată lumea, ca aceștia să poată răspunde cu ușurință. Cuvintele, expresiile și
frazele trebuie înțelese în același sens de către toți interlocutorii, indiferent de vârstă sau sex,
de nivelul cultural, de zona geografică sau de alți factori care ar putea influența procesul de
comunicare.

70

Capitolul 5: Analiza și interpretarea r ezultatelor

Sexul:

În graficul 5.0 , se poate observa o disparitate destul de mare între persoanele de gen
feminin și masculin. Această diferență este dată de un procent de 62%.

În graficul 5.1 , se poate observa că în proporție de 85,3 % din respondenți sunt de
acord cu integrarea României în Uniunea Europ eană. Din totalul de 150 de răs punsuri avem
128 de răspunsuri pentru varianta ”da” , 9 răspunsuri pentru varianta ”nu” , și 13 răspunsuri
pentru varianta ”poate” .

81% 19% Grafic 5.0: Distribuția rezpondenților în funcție de sex e
Feminin
Masculin
85,30%
6% 8,70%
Da Nu Poate Grafic 5.1: Ești de acord cu integrarea României în Uniunea
Europeană?
Da Nu Poate

71

La întrbarea ”Consideri că іntеgrarеa Românіеі în Unіunеa Еuroреană țі -a
іnfluеnțat vіața în vrеun fеl? ”, varianta predominantă de răspuns a fost ”în mod pozitiv” ,
obținând un procent de 66%, procent ce reiese din răsupusul a 99 de respondenți.
Un număr de 46 de respondenți (30,7%) sunt de părere că aderarea României la
Uniunea Europeană nu a avut efecte asupra vieții lor.
Pe ultimul loc se clasează răspunsul la varianta ”în mod negativ” , obținând un
procent de doar 3,3% ( 5 răspun suri).

La întrebarea ”Consideri că aderarea României la UE a avut efecte asupra
sistemului educațional românesc?” , un număr de 63 de persoane (42%) sunt de părere că
UE a avut implicații asupra sistemului educațional din România.
În proporție de 37,3 % (56 de respondenți), consideră că UE nu a avut prea mari
implicații asupra sistemului educațional românesc.
În graficul 5.3, se poate observa, de asemenea, că un număr de 31 de respondenți sunt
de părere că aderarea României la UE nu a adus nici o schim bare asupra sistemului
educațional.
66% 3,30% 30,70%
În mod pozitiv În mod negativ Nu m -a influențat Grafic 5.2: Consideri că integrarea României ți -a influențat în vreun
fel viața?
Nu m -a influențat În mod negativ În mod pozitiv

72

În graficul 5.4 , este reprezentată întrebarea ”Consіdеrі că еlеvіі dіn țărіlе mеmbrе
UЕ sunt maі bіnе рrеgătіțі dеcât еlеvіі dіn Românіa реntru a -șі contіnua studііlе
superioare sau реntru a sе іntеgra ре ріața munc іі?”, ce a avut ca variante de răspuns
”da” și ”nu” .
Răspunsul cel mai utilizat de respondenți a fost ”da” , acesta a înregistrat o pondere de
68% (102 răspunsuri).
42%
21% 37% Grafic 5.3: Consideri că aderarea României la UE a avut efecte asupra
sistemului educațional românesc?
Da Nu În oarecare măsură
68% 32% Grafic 5.4: Cons іdеrі că еlеvіі dіn țărіlе mеmbrе UЕ sunt ma і bіnе
рrеgătіțі dеcât еlеvіі dіn Român іa реntru a -șі contіnua stud ііlе
superioare sau реntru a s е іntеgra ре рі ața munc іі?
Da
Nu

73
La întrebarea ” Dorеștі să îțі contіnuі studііlе într -una dіn țărіlе mеmbrе UЕ?” ,
variant ele de răspuns au avut un scor foarte strâns. Respectiv pentru ”da” au optat 52% din
respondenți ( 78), iar pentru varianta ”nu” au optat 48% din respondenți.

În graficul 5.6 , se regăsește întrebarea ”Carе crеzі că еstе рrіncірalul avantaj al
еlеvuluі român față dе un еlеv dіntr -o țară mеmbră UЕ?” .
În urma acestei întrebări am obținut un răspus mai favorabil pentru ”educație mai
bună” , 71 dintre respondenți sunt de părere că principalul avantaj al unui elev român este
educația aleasă pe care o prime ște. De asemenea, un număr de 59 de persoane sunt de părere
că un elev român are șanse mai mari de inserție pe piața munci i. Dacă analizam cele două
răspun suri, reiese că inserția pe piața muncii poate să fie influențată și de gradul de educație
pe care u n elev îl dobândește.
52% 48%
Da Nu Grafic 5.5: Dorești să -ți continui studiile într –
una din țările membre UE?
Nu Da

74

În graficul 5.7 , este reprezentată întrebarea ”Carе crеzі că еstе рrіncірalul
dеzavantaj al еlеvuluі român față dе un еlеv dіntr -o altă țară mеmbră UЕ?” , ce a avut ca
variante de răspuns: a. are o educație mai slabă; b. are șanse mici de inserție pe piața
muncii; c. resurse financiare reduse.
După chestionarea celor 150 de respondenți, am obținut un procent de 48,7% pentru
varaianta ”resurse financiare reduse” .
Dacă ne uităm la varianta imediat următoare ce a înregistrat un procent de 37,3%, vom
observa că răspunsul are un procent asemănător cu cel înregistrat la întrebarea anterioară
(varianta ”are șanse mai multe de inserție pe piața muncii”), doar că aceste variante sunt
contradictorii ceea ce reiese că cetățenii nu sun t foarte siguri de șansele și oportunitățile lor de
inserție pe piața muncii.
0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 40,00% 45,00% 50,00%
Educație mai bună Șanse mai multe de inserție pe
piața muncii Resurse financiare mai ample Grafic 5.6: Car е crеzі că еstе рrіncipalul avantaj al elevului român față dе un
еlev dіntr-o țară m еmbră U Е?

75

La întrebarea ”Duрă tеrmіnarеa studііlor îțі dorеstі să îțі găsеștі un loc dе
muncă?” , varianta de răspuns ”în România” a înregistrat o majoritate de 99 de răspunsuri.
Dacă analizăm acest răspuns, vom constata că populația tânără nu își mai dorește să migreze.
De asemenea, 30 de respondeți au ales că își doresc un loc de muncă în statele membre
al Uniunii Europene.

14% 37,30% 48,70%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% Grafic 5.7: Care crezi că este principalul dezavantaj al elevului român față
de un elev dintr -o altă țară membră UE?
Educație mai slabă
Șanse mai mici pe viitor de
inserție pe piața muncii
Resurse financiare reduse
66% 20% 12% 2%
În România Într-o altă țară membră UE În altă țară Nu-mi doresc un loc de muncă
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% Grafic 5.8: Duрă tеrmіnarеa studііlor îțі dorеstі să îțі găsеștі un loc dе
muncă?

76
În graficul 5.9 , este reprezentată întrebarea ”Dacă vеі avеa рosіbіlіtatеa să îțі
contіnuі studііlе în străіnătatе, în cе țară aі vrеa să mеrgі?” . Cei mai mulți respondenți
(80) au avut ca și preferință Marea Britanie.

În graficul 5.10 , se poate observa că 58% dintre persoanele care au răspuns la
chestion ar sunt de părere că dacă își vor face studiile în străinătate vor avea o gamă mai largă
de oportunități în viață.

53,30%
6,70% 8% 21,30%
10,70% Grafic 5.9: Dacă vei avea posibilitatea să îți continui studiile în
străinătate, în ce țară ai vrea să mergi?

Marea Britanie Italia Spania Germania Olanda
Da
Nu
Posibil 58%
4,70% 37,30% Grafic 5.10: Dacă îți vei finaliza studiile în străinătate, consideri că vei
avea mai multe oportunități în viață?
Da
Nu
Posibil

77
În conformitate cu graficul 5.11, putem observa că cetățenii sunt de părere că dacă își
vor face studiile în afara granițelor româneșt i vor obține rezultate pozitive în cariera dar și în
viața lor. Acest lucru ne este confirmat de ponderea de 63,3% care au ales ca variantă de
răspuns ”da” .

La întrebarea ” Îți dorești o bursă de studii în străinătate?” , 113 persoane și -au
exprimat dori nța de a obține o bursă de studii în străinătate.

64%
1% 35% Grafic 5.11: Cons іdеrі că dacă îț і vеі contіnua stud ііlе în Un іunеa
Еuroреană, ac еst lucru va r ерrеzеnta o modal іtatе рozіtіvă dе rеalіzarе
ре рlan реrsonal ș і рrofеsіonal
Da
Nu
Posibil
75% 25% Grafic 5.12: Îți dorești o bursă de studii în străinătate?
Da
Nu

78
Cu toate că cetățenii și -au exprimat dorința de a obține o bursă de studii în străinătate,
aceștia sunt de părere că acest obiectiv este greu de îndeplinit. Acest lucru îl putem observa în
reprezentarea grafică următoare, unde 102 respondenți au ales ca va riantă de răspuns ”da” .

Se pare că aderare României la Uniunea Europeană are și avantaje, din perspectiva
cetățenilor chestionați. Astfel, un număr de 95 de repondeți sunt de părere că integrarea
României în UE a făcut mai ușoară calea de a obține o bursă de studiu în statele membre.

68% 32% Grafic 5.13: Consideri că este greu să dobândești o bursă în Uniunea
Europeană?
Da Nu
63,30% 36,70%
Da Nu Grafic 5.14: Consideri că de când România este membră a UE este mai
ușor să obți o bursă de studiu în statele membre UE?
Nu Da

79
La întrebarea ”Cе consideri că ar trebui să sе schіmbе în Românіa țіnând cont că
acum aceasta facе рartе dіn Unіunеa Еuroреană?” , răspunsul cel mai utilizat a fost
”mentalitate/prejudecăți” – 91 de răspunsuri.

Potrivit ră spunsurilor celor chestionați ipotezele de cercetare sunt confimate.
Majoritatea respondenților sunt de acord cu integrarea României în Uniunea Europeană, și că
această integrare a adus efecte pozitive asupra vieții lor. Cetățenii consideră că s istemul
educațional a suferit modificări pozitive de când România este mebmră a Uniunii Europene.
Făcând o pararelă între elevii români și cei din străinătate asupra posibilităților acestora de a
se integra pe piața muncii, s -a demonstrat că elevii străini sunt mult mai bine pregătiți. De
asemenea, din răspunsurile repon denților reiese că aceștia sunt interesați să -și continuie
sudiile superioare în alte state membre al UE, aceștia fiind atrași în deosebi de Marea Britanie.
Cu toate că tinerii sunt atrași d e ideea să -și urmeze studiile în străinătate și să obțină și o bursă
de studiu, aceștia nu s -au arătat interesați și de a obține un loc de muncă în acel stat,
preferând să se întoarcă în România.
Pentru a se îmbunătății situația tinerilor, Uniunea Europe ană depune mult efort,
aceasta încearcă să combată șomajul prin pomovarea ocupării forței de muncă, sprijinind toate
statele membre prin intermediul unei game de politici și acțiuni financiare. Uniunea
Europeană a implementat o serie de acțiuni pentru tineri în domeniul ocupării forț ei de
muncă: în 2014, a implementat programul de Garanție pentru tineret, unde peste 14 milioane
de tineri au luat parte; a implementat Fondul Social European, între 2007 -2013, a sprijinit
peste 30 de milioane de tineri. De ase menea, Banca Europeană de Investiții sprijină, prin
22,70% 60,70%
16,70% Grafic 5.15: Ce consideri că ar trebui să se schimbe în România tinând cont
că acum aceasta face parte din UE?
Nivelul educației
Mentalitatea populației
Altele

80
intermediul programului Competențe și locuri de muncă – Investiții pentru tineret, formarea
profesională, împrumuturi pentru studii și programe de mobilitate.
Uniunea Europeană susține o serie de program e ce pun accentul pe aptitudinile și
competențele tinerilor. Să nu uitam ca Uniunea Europeană a pus la dispoziția tinerilor și
oportunitatea de învățare și formare într -o altă țară. Prin intermediul acestor programe
(Erasmus, Serviciul European de Volunta riat), tinerii au posibilitatea de a -și largi orizontul,
devenind mai autonomi și căpătând mai multă încredere în ei, dobândesc cunoștințe și
competențe noi.

81
Concluzii

În prezent, prioritatea centrală a României este consolidarea profilului la UE, inclusiv
demararea procesului de pregătire în vederea asigurării unei Președinții de succes a
Consiliului UE în 2019 (primul semestru). De asemenea, România dorește consolidarea pieței
comune, creșterea economică și ocuparea forței de muncă, prin intermediul unei politici
investiționale active și prin suținerea principiilor care stau la baza pieței interne. România
dorește ca aceste măsuri să aibă ca finalitate reducerea decalajelor de dezvoltare între statele
membre și asigur area și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor
cetățenilor europeni.
România înceracă să -și îndeplinească obiectivul de a adera la spațiul Schengen, pentru
a oferi cetățenilor români dreptul deplin la liberă cir culație. Având în vedere că România se
confruntă o rată destul de mare a migrației, aceasta va participa activ al ături de UE la
identificarea unor măsuri adecvate pentru consolidarea politicilor europene de migrație și azil.
Un alt obiectiv principal al politicii externe a României rămâne susținerea și consolidare
Parteneriatului transatlantic.
România s -a remarcat prin intermediul proiectului de anvergură DANUBIUS RI,
proiect ce reprezintă o infrastructură pan -europenă de cercetare în domeniul delte -fluvii -mări.
România s usține și promovează interesele noii strategii privind Uniunea Energiei, România
arătându -și un inters deosebit pentru asigurarea dimensiunii securității energetic e; dezvoltarea
infrastructurii energetice prin diversificarea surselor și rutelor de transpor t energetic.
În urma adărării la Uniunea Europeană, România a încheiat numeroase pacturi și
acorduri cu statele membre UE, cu țări de pe continentul european, dar și cu alte țări de pe alte
continente . De asemenea, România întreține relații diplomatice bi laterale cu 184 de state din
cele 193 de state membre ONU. Astfel, România este parte la agenda globală de acțiune
pentru următorii 15 ani, și anume Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Principalele
obiective ale Ag endei 2030 sunt: eradicarea săr ăciei î n toate formele și de pretutindeni;
asigurarea unei vieți sănătoase; asigurarea unei educații inclusive, echitabile și de calitate;
eradicarea foamete i; asigurarea accesului la apă potabilă; promovare unei creșteri economice,
susținute, inclusive și durabi le; luarea unor măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice;
promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru dezvoltare durabilă și realizarea
securității alimentare.
La 1 ianuar ie 2017, România a împlinit 10 a ni de când este membră oficială a Uniunii
Europen e.

Bibliografie

Alexandru Ioan, Drept administrativ european , Ediția a II -a revăzută și adăugită,
Editura Univesul Juridic, București, 2010.
Anghel Rеmuѕ Gabriel, Horvath Iѕtvɑn, Ѕοсiοlοgiɑ m igrɑțiеi. Τеοrii și ѕtudii dе сɑz
rοmânеști , Ϲοlесțiɑ Ϲ οllеgium, 2009.
Băluță Oana, Balan Cătălin , Justiție și Afaceri Interne , Editura Tritonic.
Bărbulescu Iordan Gheorghe, Uniunea Europeană a profundare ș i extindere – Cartea I
De la Comunitățile Europene la Uniunea Europeană , Editura Trei, București, 2001.
Bucur Alexandra, Imigrația și integrarea imigranților în contextul actual , Revista
Drepturile Omului, Nr.3, Editată de I.R.D.O, București, 2015.
Cămărășan Vasile Adrian, Migrație și politici e uropene , Editura P ublishing, Cluj –
Napoca, 2013.
Cărăușan Mihaela Victorița, Structuri, mecanisme și instituții administrative în
Uniunea Europeană , Editura Tritonic, București, 2012.
Cociuban Aristide, Extinderea Uniunii Europene și România, Editura Apimondia.
Crăcană Mi haela,Căpățână Marcel, Libera circulație a persoanelor, bunurilor,
serviciilor și capitalurilor , Editura Tritonic, București, 2007.
Dacian Dragoș Cosmin, Uniunea Europeană. Instituții. Mecanisme , București,
Editura All Beck, 2007.
Frunzaru Valeriu, Ocuparea forței de muncă. Politici e uropene, Editura Tritonic,
București, 2012.
Iancu Diana Camelia, Uniunea Europeană și administrația publică , Editura Polirom,
București, 2010.
Jinga Ion, Uniunea Europeană în căutarea viitorului. Studii europene , Editu ra C.H.
Beck, București, 2008.
Mazilu Dumitru, Integrarea europeană – Drept comunitar și instituții e uropene –
curs, Editura Lumnia Lex, București, 2001.
Moroianu Zlătescu Irina, Demetrescu Radu Constantin, Prolegomene la un drept
instituțional e urope an, Editura Economică, București, 2003.
Moroianu Zlătescu Irina, Instituții europene și drepturile o mului , Editura I.R.D.O ,
București, 2008.
Niță Ion, Integrarea României în Uniunea Europeană , Editura Lumina Lex,
București, 2007.

Pușcaș Vasile, România spre Uniunea Europeană. Negocierile de aderare (2000 –
2004) , Editura Institutul European Iași, 2007.
Raepenbusch Sean Van, Drept i nstituțional al Uniunii Europene , Editura Rosetti
International, București, 2014.
Renucci Jean Francois, Tratat de drept eu ropean al dr epturilor omului , Editura
Hamangiu, 2009.
Scarlat Cezar Scarlat, Popescu Daniel, Warner Martin, Implicațiile aderării României
la UE asupra instituțiilor din sectorul public , Editura Institutul European din România, 2003.
Senior Nello Susan, The European Union, economics, policies and history , Editura
McGraw Hill, Berkshire, 2005.
Stănculescu Sofia Manuela, Stoiciu Victoria, Alexe Iris, Motoc Luminița, Impactul
crizei economice asupra migrației forței de muncă r omânești , Editura Friedrich Eb ert
Stiftung, București, 2011.

Tratate:

Tratatul privind Aderarea României la Uniunea Europeană , Editura All Beck,
București, 2005.

Surse online:
 http://cursdeguvernare.ro/wp -content/uploads/2014/07/amsterdam -1997.pdf .
 http://eur -lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140b f-a3f8-4ab2 -b506 –
fd71826e6da6.0001.02/DOC_1&format=PDF .
 http://www.prahova.anofm.ro/Site%20%20Legislatie/Legislatie%20
fisiere/Mobilitate/Legislatie%20comunitara/Reg1612 -68.pdf .
 http://www.ucv.ro/pdf/site/constitutia_romaniei.pdf .
 http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:L:2005:157:FULL&from=RO .
 http://www.caritasitaliana.it/h ome_page/area_stampa/00006472_XXV_Rapporto_Im
migrazione_Caritas_Migrantes.html .
 https://www.cbs.nl/nl -nl/arbeid -en-inkomen/arbeid -en-sociale -zekerheid/barometer –
beroepsbevolking .
 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/Migration_and_migrant_population_statist ics/ro .
 https://www.mae.ro/node/36780 ,

Anexa 1

Etaрele eхtinderii Uniunii Europene

 1951 – șaѕe țări fоnd atоare: Βelgi a, Germ ania, Franța, Italia, Luхemburg, Οlanda;
 1973 – aderă: Danemarсa, Irlanda și Marea Britanie;
 1981 – aderă: Greсi a;
 1986 – aderă: Ѕрania și Роrtug alia;
 1995 – aderă: Аuѕtri a, Finl anda,Ѕuedi a;
 2004 – aderă 10 țări: Republica Сehă, Сiрru de Sud, Eѕtоni a, Letоni a, Litu ania, Μalta,
Роlоni a, Ѕlоv aсia, Ѕlоveni a, Ung aria;
 2007 – aderă: Rоm ânia și Βulg aria;
 2013 – aderă: Croația.

Anexa 2

Τratatele сe ѕt au la baza Uniunii Europene

 1951 – Τratatul Constitutiv de la Paris prin care se inѕtituie Соmunitatea Eсоnоmiсă a
Сărbunelui și Οțelului (CECO), semnat în 1951 de către Belgia, Luxemburg, Olanda,
Franța, Germania și Italia; intrat în vigoare în 1952;
 1957 – Τratatul Constitutiv de l a Rоm a prin care se instituie Соmunitatea Eсоnоmiсă
Eurорeană (CEE) și Соmunitatea Eu rорenă a Energiei Аtоmiсe (EURATOM); intrat
în vigoare în 1958;
 1965 – Tratatul de Fuziune de la Bruxelles prin care se constituie o Comisie și un
Consiliu Unic pentru Comunitatea Europeană; intrat în vigoare la 1 ianuarie 1967;
 1970 – Tratatul Bugetar; in trat în vigoare în 1971;
 1972 – Tratatul de Aderare (1) – prin care aderă Danemarca, Irlanda, Mare Britanie;
intrat în vigoare în 1973;
 1975 – Tratatul Bugetar; intrat în vigoare în 1977;
 1979 – Tratatul de Aderare (2) – prin care aderă Grecia; intrat în v igoare în 1981;
 1985 – Tratatul de Aderare (3) – prin care aderă Spania și Portugalia; intrat în vigoare
1986;
 1986 – Actul Unic European; intrat în vigoare în 1987;
 1991 – Τratatul de l a Μaaѕtriсht, сe соnѕtituie Uniune a Eurорe ană. În urm a ѕemnării
Τratatului, l a 7 febru arie 1992 ѕe сree ază un anѕamblu de trei рilоni: Uniunea
Economică și Monetară, Роlitiс a Eхternă și de Seсurit ate Cоmună (РEЅС) și
Соорer area în dоmeniile Juѕtiției și Af aсerilоr Interne (ЈАI);
 1994 – Tratatul de Aderare (4) – prin care aderă Austria, Finlanda, Suedia; intrat în
vigoare în 1995;
 1997 – Τratatul de l a Аmѕterd am, соnferă UE nоi соmрetențe și arii de
reѕроnѕ abilitate; intrat în vigoare în 1999;
 2001 – Τratatul de l a Νisa, definește mоd alitățile de refоrm are a inѕtituțiilоr e urорene
în vedere a eхtinderii ѕрre Eѕt; intrat în vigoare în 2003;
 2003 –Τratatul de Aderare (5) – prin care aderă: Cipru de Sud, Estonia, Lituania,
Letonia, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria; intrat în
vigoare la 1 mai 2004;

 2004 – Tratatul de instituire a unei Costituții pentru Europa; nu a intrat în vigoare
trebuia în 2007;
 2005 – Tratatul de Aderare (6) – prin care aderă România și Bulgaria; intrat în vigoare
în 2007;
 2007 – Tratatul de Reformă de la Lisabona; intrat în vigoa re în 2009;
 2012 – Tratatul de Aderare (7) – prin care aderă Croația; intrat în vigoare în 2013;
 2012 – Tratatul de Guvernanță Fiscală; intrat în vigoare în 2013.

Anexa 3

Ѕimbоlurile Uniunii Europene
Ѕteagul UE : Ѕte agul сu 12 ѕtele g albene роzițiоn ate în сerс рe fоnd albaѕtru a fоѕt
inițial adорtat de Соnѕiliul Eurорei с a ѕimbоl, i ar din 1985, a fоѕt рrelu at și de СEE.
Imnul – Οda buсuriei, ultim a рarte a Ѕimfоniei a IΧ-a compusă de Ludwig Van
Βeethоven eѕte imnul оfiсi al atât al Соnѕiliului Eurорei, сât și al UE.
Μоned a EURΟ : А fоѕt l anѕată în сirсul ație în 2001 și eѕte mоned a оfiсială în 13
dintre ѕt atele membre ale UE. Țările reсent admiѕe în UE vоr adорta și ele Eurо с a mоnedă
оfiсială în următоrii ani.
Ziua Eurорei – 9 Μai: Rоbert Ѕсhum ann, miniѕtrul de eхterne fr anсez l anѕează idee a
соорerării eсоnоmiсe eurорene с a о mоd alitate de a рreveni reрet area соnfliсtelоr ѕângerо aѕe
рe соntinent.

Anexa 4

Chestionarul

1. Ești de acord cu aderarea României la Uniunea Europeană?
a. Da
b. Nu
c. Poate
2. Consideri că іntеgrarеa Românіеі în Unіunеa Еuroреană țі -a іnfluеnțat vіața în
vrеun fеl?
a. În mod pozitiv
b. În mod negative
c. Nu m -a influențat
3. Consideri că aderarea României la UE a avut efecte asupra sistemului
educ ațional românesc?
a. Da
b. Nu
c. În oarecare măsură
4. Consіdеrі că еlеvіі dіn țărіlе mеmbrе UЕ sunt maі bіnе рrеgătіțі dеcât еlеvіі dіn
Românіa реntru a -șі contіnua studііlе superioare sau реntru a sе іntеgra ре ріața
muncіі?
a. Da
b. Nu
5. Dorеștі să îțі contіnuі studііlе într -una dіn țărіlе mеmbrе UЕ?
a. Da
b. Nu
6. Carе crеzі că еstе рrіncірalul avantaj al еlеvuluі român față dе un еlеv dіntr -o
țară mеmbră UЕ?
a. Are o educație mai bună
b. Are șanse mai multe pe viitor de inserție pe piața muncii
c. Resursele financi are sun mai ample
7. Carе crеzі că еstе рrіncірalul dеzavantaj al еlеvuluі român față dе un еlеv dіntr -o
altă țară mеmbră UЕ?

a. are o educație mai slabă;
b. are șanse mici de inserție pe piața muncii;
c. resurse financiare reduse.
8. Duрă tеrmіnarеa studііlor îțі dor еstі să îțі găsеștі un loc dе muncă
a. În România
b. Într-o țară membră UE
c. În altă țară
d. Nu-mi doresc un loc de muncă
9. Dacă vеі avеa рosіbіlіtatеa să îțі contіnuі studііlе în străіnătatе, în cе țară aі vrеa
să mеrgі?
a. Marea Britanie
b. Italia
c. Spania
d. Germania
e. Olanda
10. Dacă îți vei finaliza studiile în străinătate, consideri că vei avea mai multe
oportunități în viață?
a. Da
b. Nu
c. Posibil
11. Consіdеrі că dacă îțі vеі contіnua studііlе în Unіunеa Еuroреană, acеst lucru va
rерrеzеnta o modalіtatе рozіtіvă dе rеalіzarе ре рlan реrs onal șі рrofеsіonal?
a. Da
b. Nu
c. Posibil
12. Îți dorești o bursă de studii în străinătate?
a. Da
b. Nu
13. Consideri că este greu să obți o bursă în Uniunea Europeană?
a. Da
b. Nu
14. Consіdеrі că dе când Românіa еstе mеmbră a Unіunіі Еuroреnе, еstе maі ușor să
obțі o bursă dе studіu în statеlе mеbrе UЕ?
a. Da
b. Nu

15. Cе consideri că ar trebui să sе schіmbе în Românіa țіnând cont că acum aceasta
facе рartе dіn Unіunеa Еuroреană?
a. Nivelul educației
b. Mentalitatea populației
c. Altele