VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC CULTURAL AL DOBROGEI 3.1. Baza materială a tu rismului (structuri de cazare, de alimentație publică, agrement,… [604309]

1
CAPITOLUL 3
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
CULTURAL AL DOBROGEI

3.1. Baza materială a tu rismului
(structuri de cazare, de alimentație publică, agrement, etc)

Echipamentele turistice de cazare, reprezintă serviciul cel mai practicat pe în
turismul urban și vizează prin conținutul său, evidențierea condițiilo r și a confortului pentru
ohihnă și adăpostirea turistului . În practica turismului modern, acestea sunt pr odusul a ceea
ce poartă numele de industrie hotelieră, un sector ce însumează ansamblul activităților
desfășurate în cadrul unităților de cazare, acele prestații oferite turiștilor pe timpul și în
legătură cu rămânerea acestuia în unitățile hoteliere.
„Cazarea tu riștilor include pe lângă odihna și igiena turistului și alte servicii care îi
conturează specificul, cum sunt: păstrarea unor obiecte prețioase, primirea corespondenței,
spălatul, călcatul și schimbatul lenjeriei, asigurarea parcării auto și chiar manipularea
bagajelor. Spațiile de cazare trebuie să fie proiectate în asemenea manieră încât să asigure
cele mai importante funcțiuni de care turistul are nevoie, cum sunt: odihna, servirea
meselor, igiena, primirea de oaspeți, comunicațiile, diverstisme ntul, informarea zilnică pe
baza internetului și televizorului ”. (Stănciulescu , Micu , 2017 , p. 66)
Un alt serviciu specific unității hoteliere este acela care se referă la alimentație , prin
intermediul căreia turistul își asigură nevoia de hrană, fiecare hotel având la dispoziție un
anumit meniu cu o paletă largă de sortimente de mâncăruri. Tot din categoria acestui
serviciu hotelier mai face parte și servirea mesei în cameră (room -service) sau chiar
organizarea unor mese festive în cadrul hotelului .
Alte servicii pe care unitățile hoteliere le asigură turiștilor au un caracter special,
fiecare structură turistică o poate oferi în funcție de nivelul la care se afă multe alte servicii
suplimentare care pot fi plătite sau nu, decizia aparține managementului. Astfel că din sfera
serviciilor pe care un hotel le pune la dispoziție clientului și care pot fi curpinse în tarif sau
plătite separat, fac parte următoarele: spălat, călcat, reparat, curățat, servicii gen poștă,
asigurarea legăturii telefonice interurnba ne, internaționale, vânzare a de obiecte, suveniruri,
ziare, închiriere mașină, închirierea unei umbrele în caz de ploaie.

2
Există, bineînțeles și servicii fără plată, adică toate informațiile pe care turiștii vor să
le afle, transportul bagajelor, serviciul comisionar -casier, apelul de urgență, pliante cu
informații suplimentare, lista de meniu, calendarul evenimentelor pe care hotelul le
găzduiește sau alte instrucțiuni benefice turistului.
Fiecare serviciu pe care unitatea de cazare îl pune la dispoziție t uristului îi conferă
hotelului merite și îl face să rezist e pe piață făcând față concurenț ei acerbe din acest
domeniu, importantă fiind mai ales calitatea serviciului oferit.
Regiunile României din punct de vedere al turismului se confruntă cu reducerea
traficului de vizitatori, întrucât oferta de produse nu corespunde așteptărilor vizitatorilor.
„Motivele care au condus la această situație au rădăcini adânci. Ceea ce anterior a compus
dezvoltarea acestora în controlul și adminis trația statului s -a transformat în sute de activități
comerciale mici și mijlocii, aproape fără nici o legătură între ele ”. (Buruiană, 2016, p. 25 )
În perioada de după privatizare, atât piața turistică internă, cât și cea internațională s –
au maturizat și necesită acum o gamă de produse și servicii mai sofisticată. Cu forme de
proprietate fragmentate și fără o direcție strategică clară, stațiunile de pe litoral cu greu pot
răspunde la piețele în transformare și din această cauză au avut de suferit.
Dificul tățile cu care se confruntă orașele României din punct de vedere al turismului
urban sunt numeroase și ele include : (Stănciulescu, 2015, p. 67 )
• cazare în cea mai mare parte de slabă calitate, în special în mari unități;
• un sezon foarte scurt, care înseamn ă că se practică prețuri necompetitive, chiar până

la limita pragului de rentabilitate;

• imposibilitatea atragerii și păstrării personalului cu experiență pentru un sezon scurt;
• concurența mare între hoteluri pentru obținerea de turiști, în locul colaborării pentru

a crește afacerile;

• activități și divertisment insuficient în interiorul și în jurul hotelurilor și orașelor ,
pentru a satisface cerințele actuale ale pieței;

• tendința hotelierilor de a capitaliza cererea în creștere a vizitatorilor de weekend pe
seama pierderii unor afaceri cu grupuri de vizitatori în sejururi mai lungi și într -un sezon
mai lung;

Inițiativele operatorilor individuali de promovare și diversificare a o fertei lor de
produse sunt esențiale, dar pot rezolva numai parțial problemele fundamentale. „Pentru a
rezolva aceste probleme, autoritățile locale din fiecare oraș trebuie să dezvolte, pe de o
parte, planuri de turism integrate, pentru a da acestora lor o direcție clară de dezvoltare, care

3
va satisface cerințele pieței actuale și va oferi motive de extindere a sezonului turistic” .
(Buruiană, 2016, p. 25 )
Gama de servicii tuistice oferită în zona Dobrogei este una extrem de largă și diversă,
lucru care face ca turismul rural să fie atât de complex încât să întreacă cu mult așteptările
celor sunt sceptici din acest punct de vedere. Odată instalat și prezent într -o astfel de
activitate, omul trebuie să -și pună la punct diferite strategii astfel încât produsele și
serviciile lui să fie în plină concurență cu celelalte oferite de ceilalți care activează în același
doemniu, dar să se afle într -o concurența loială din acest punct de vedere.
Astfel că în zonă există numeroase posibilități de a -ți peterece timpul lib er, iar acest
lucru este exploatat la maximum de toți cei care au afaceri în acest domeniu. Există în atât
structuri de cazare de tipul hotelului cât și al pensiunilor private.
„Hotelul care se află în zona rurală de cele mai multe ori este construit și a menajat în
asemenea manieră încât să nu facă notă discordantă cu mediul respectiv, iar serviciile oferite
sunt diverse, de la cazare până la petrecerea timpului liber. Spațiul fiind cu mult mai mare
decât al unei pensiuni, hotelul oferă turistului posibili tatea de a peterec timpul liber atât în
perimentrul său cât și în afara sa punându -i al dispoziția clientului mijloace de transport spre
închiriere, ghizi turiști – angajați ai hotelului, hărți, intrumente ajutătoare pentru exploatarea
mediului înconjurăto r, oferă clientului și posibilitatea de a se delecta și cu alte forme de
turism printr -o colaborare strânsă cu alți privați, toate acestea alcătuind gama de servicii pe
care o structură de acest gen o poate oferi unui ”. (Stănciulescu , Micu , 2017 , p. 71)
În același timp o structură de cazare de tip pensiune nu poate oferi clientului o gamă
largă de servicii, lăsându -i acestuia libera alegere de a face ceea ce consideră și ce -i place,
pensiunea oferindu -i doar cazare și în anumite cazuri și asigurarea mesel or zilnice. Așadar
serviciile turistice și strategiile de atragere a turiștilor sunt diverse uneori nu se poate face
între acestea o deliberare justă și obiectivă, deoarece majoritatea acestor lucruri se fac și în
funcție de puterea financiară a privatulu i, partea materială din acest punct de vedere avâd un
rol important în dezvoltarea și lărgirea gamei de servicii și produse.

3.2. Circulația turistică

Circulația turistică este o altă categorie specifică pieței turistice, existând două
categorii de ofert e turistice, și anume oferta turistică primară care vizează toate resursele
naturale existente și oferta turistică secundară care vizează acele resurse construite de mâna

4
omului. În Dobrogea, oferta turistică le cuprinde pe amândouă, atât oferta turistică
secundară cât și pe cea primară.
În Drobogea, oferta turistică are un potential ridicat datorită zonei, a reliefului și a
unei îndelungate istorii și povești de tot felul, existând așadar următoarele:
– resurse naturale și antropice ale zonei, Drobogea din acest punct de vedere nu duce
lipsă de nimic, oferă cele mai diverse piesaje și de o frumusețe rară, turistul putându -se
bucura ori de câte ori are ocazia, indiferent de sezon, că e cald sau rece în Drobogea există
numeroase posibilități de a admira și a c ontempla frumusețile naturii;
– există o gamă largă de activități care pot fi practicate în Drobogea, toate spre
satisfacția turistului, ofertele fiind mereu diverse și multe, turistul având posibilitatea de a
încerca multiple activități care să -i aducă bucu ria, iar din acest punct de vedere Drobogea nu
duce lipsă de echipamente sau produse ajutătoare omului în desfășurarea unor activități
specifice;
– serviciile și bunurile oferite turiștilor care aleg Drobogea dețin o mare pondere din
întreaga ofertă, fiecare propietar de pensiuni sau hoteluri punând la punct pe fiecare sezon,
ofertele noi de servicii și produse turistul având libertatea de alege dintr -o paletă largă de
oferte, Drobogea find destul de bogată din acest punct de vedere;
– o altă ofertă care difer ă este aceea privind forța de muncă existentă în acest domeniu,
în sensul că majoritatea celor angajați în turism sunt oameni ai locului, care fie au micile lor
afaceri fie lucrează pentru alți proprietari, aceștia fiind o importantă sursă de dezvoltare și
de menținer e pentru turismul din zonă .
Drobogea oferă pe lângă priveliști minunate, și alte numeroase atracții care îi redau
frumusețea și o fac să devină „comoara de la Marea Neagră ”, adică în Drobogea se pot
vizita numeroase mănăstiri, existând o gamă l argă de oferte în aces t sens, adică există o
istorie î ndelungată în acest sens, iar turistul dorește să viziteze aceste locuri care în altă parte
nu mai există, mai ales că astfel de biserici sau mănăstiri datează de pe vremea amrilor
domnitori, atunci cân d poate pentru noi este apropae neimaginabil cum s -a reușit construirea
acestora și menținerea lor secole la rând.
Alte oferte specifice zonei Dobrogei sunt acele privin d meșteșugul specific zonei, în
sensul că turistul va cunoaște meserii vechi, tradițio nale specifice locului, poate participa la
diferite fetsivaluri anuale care se țin în anumite zone din Drobogea unde sunt celebrate
anumite aniversări sau produse specifice, acolo turistul având ocazia de a se delecta cu cele
mai minunate produse și servic ii pe care bucovinenii le oferă celorlați turiști.

5
Este cert faptul că turismul Drobogea nu se practică doar de dragul de a fi practicat, ci
acolo turistul învață lucruri noi, cunoaște rădăcinile poporului dobrogean și român,
cunoaște m odul de viață al oamenilor , lucruri pe care în mediul urban nu ar fi posibil de
cunoscut și de admirat din c auza aglomerării și unui alt specific care nu oferă turistului
aceeași relaxare și aceeași poveste.
Drobogea ori de căte ori este vizitată, oferă turistului întotdeauna o poveste, uneori
chiar alta nouă, îl face pe acesta să -și dorească să cunoască cât ma i mult din ceea ce are de
oferit și de adus nou în viața sa, oferă turistului locul cel mai bun în care să -și petreacă
vacanța alături de familie, prieteni dar și de oameni noi, care fără să -și imagineze vor avea
un impact asupra vieții sale. Drobogea are povestea sa de multe ori spusă în moduri diferite
dar cu aceeași apsiune și aceleași adevăruri, lucru care nu poate trece neauzit sau nevăzut de
fiecare dintre noi.
Diversificarea economică din punct de vedere social, economic și ecologic mod
durabil, este necesară pentru a îmbunătățirea calității vieții, pentru a reduce nivelul de
sărăcie, precum și de a lupta împotriva sociale și de mediu degradare. Turismul a fost
identificat ca fiind cheia care poate conduce diversificarea turistică , economică și poate
sprijini Drobogea , cât și ȋntreaga țară .
În plus, turismul va sprijini România să realizeze obiectivele sale în calitate de
membru al UE. Turismul durabil generează venituri locale și integrează comunitățile locale
în vederea îmbunătățirea mijloacelo r de trai și reducerea sărăciei, conservând activele
naturale și culturale, cum ar fi biodiversitatea, culturale valorile de patrimoniu și
tradiționale.
Drobogea se bucură ȋn fiecare an de un număr destul de ridicat de turiști atât interni
cât și externi. Din punct de vedere al marketingului din acest punct de vedere, regiunea
Dorbrogei nu a dus lipsă de viziune și de perspective, ci din contră, chiar este un exemplu
pentru multe regiuni și județe din România.

6
Tabelul 3.1 . Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe
tipuri de structuri și destinații turistice din regiunea Dobrogea
Tipuri de structuri
de primire turistică Destinații turistice Ani
Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018
Număr Număr Număr Număr
Hoteluri Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 277 273 281 290
– Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea 19 18 18 19
Hosteluri Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 50 51 52 54
Hoteluri
apartament Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 6 6 6 5
– Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea : : 1 1
Moteluri Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a : : 1 2
Vile turistice Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 165 159 160 146
– Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea 80 80 57 31
Bungalouri Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 141 164 235 232
– Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea : : 14 48
Pensiuni turistice Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 14 15 14 10
– Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea 9 9 9 26
Pensiuni
agroturistice Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 6 7 5 6
– Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea 16 15 13 123
Spații de cazare de
pe navele fluviale și
maritime Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea 7 7 7 24
[Sursa: www.insse.ro ]

Din punct de vedere al numărului de structuri de cazare din Dobrogea, pe categorii de
strcuturi, se poate observa că cele mai întâlnite structuri de cazare sunt hotelurile, care au
crescut ca număr de la an la an ajungând în anul 2018 la 309 de hoteluri, u rmate de vilele

7
turistice care în anul 2018 sunt în număr de 177 de vile, iar pe locul trei regăsim
bungalourile care în 2018 sunt în total de 280, pe ultimul loc fiind motelurile din Dobrogea.

Tabelul 3.2. Capacitatea de cazare turistică pe tipuri de structuri de cazae turistică și
destinații turistice din regiunea Dobrogea
Tipuri d e structuri
de primire turistică Destinații turistice Ani
Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018
Locuri Locuri Locuri Locuri
Hoteluri Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 61688 60996 62783 62862
– Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea 1844 1803 1800 1692
Hosteluri Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 3425 3617 3861 3914
Hoteluri
apartament Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 752 752 752 704
– Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea : : 236 236
Moteluri Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a : : 291 161
Vile turistice Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 4677 4325 4534 4692
– Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea 492 492 396 510
Bungalouri Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 1531 1543 1763 1769
– Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea : : 172 436
Pensiuni turistice Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 368 400 372 329
– Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea 242 256 250 540
Pensiuni
agroturistice Stațiuni din zona litorală,
exclusiv orașul Constanț a 213 253 184 214
– Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea 395 358 271 2493
Spații de cazare de
pe navele fluviale și
maritime Zona Delta Dunării, inclusiv
orașul Tulcea 140 140 140 506
[Sursa: www.insse.ro ]
Capacitatea de cazare turistică reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință
turistică. Hotelurile dețin cele mai multe locuri de cazare pentru că și numărul acestora este
cel mai mare din regiunea Dobrogei, urmate de bungalouri și vilele turistice.

8
3.2.1. Numărul mediu zilnic de turiști. Numărul de înnoptări/zile/turist

Pentru o mai bună imagine a circulației turistice din regiunea Dobrogei, numărul de
sosiri și înnoptări ale turiștilor reprezintă o bună analiză, iar acestea se prezintă, după cum
urmează:

Tabelul 3.3. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare
turistică, după destinații turistice pe tipuri de turiș ti
Destinaț ii turistice Tipuri de
turiș ti Ani
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Numă r
persoane Numă r
persoane Numă r
persoane Numă r
persoane
Stațiuni din zona
litorală, exclusiv
orașul Constanț a Româ ni
792039 942987 1016287 1076044
– Străini 29620 34399 33683 35345
Zona Delta Dunării,
inclusiv oraș ul Tulcea Româ ni 53384 55747 76281 140077
– Străini 15692 17367 24142 25354
[Sursa: www.insse.ro ]

Fig. 3.1. Numărul total de sosiri ale turiștilor în regiunea Dobrogea
[Sursa: www.insse.ro ]

890735105050011503931276820
0200000400000600000800000100000012000001400000
Număr persoane Număr persoane Număr persoane Număr persoane
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018

9
Din punct de vedere al sosirilor turiștilor în zona Dobrogei, pe categorii de turiști, se
poate vedea din tabelul 3.3. că numărul turiștilor români dar și străini a crescut de la an la
an, ceea ce înseamnă că investițiile făcute în zona în turism s -au arătat a fi eficiente și utile
pentru zona dezvoltarea zonei Dobrogea. Acest lucru se poate vedea și din figura 3.1., unde
este reprezentat numărul total de turiști din zona Dobrogei.

Tabelul 3.4. Ȋnnoptări în structuri de cazare turistică pe destinații turistice ș i tipuri de
turiș ti
Destinaț ii turistice Tipuri de
turiș ti Ani
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Numă r Numă r Numă r Numă r
Stațiuni din zona
litorală , exclusiv
orașul Constanț a Româ ni
3476854 3946729 4183458 4433022
– Străini 191093 161555 132921 120385
Zona Delta Dunării,
inclusiv oraș ul
Tulcea Româ ni
104362 110480 157514 310552
– Străini 33815 39318 52820 61245
[Sursa: www.insse.ro ]

Fig. 3.2. Ȋnnoptări în structuri de cazare turistică în Dobrogea
[Sursa: www.insse.ro ]

3806124425808245267134925204
0100000020000003000000400000050000006000000
Număr Număr Număr Număr
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Ani

10
Din punct de vedere al înnoptărilor turiștilor pe categorii de turiști, anul 2018 a fost
cel mai prolific an, față de anul 2017, 2018 a crescut cu 398.491 de înnoptări raportate la
numărul total de turiști veniți în zona Dobrogei.

3.2.2. Durata medie a sejurului

Acest indicator arată timpul mediu (zile) de rămânere a turiștilor în spațiile de cazare
și reflectă astfel posibilitatea ofertei de a reține turistul într -o anumită zonă, regiune etc.

Dm = (Nin / Ns)
Unde: Nin – numărul de înnoptări înregistrate ȋntr -o anumită perioadă;
Ns – numărul de sosiri ale tu riștilor ȋntr -o anumită perioadă.

D2015 = 3806124 / 890735 = 4,27 3 zile
D2016 = 4258082 / 1050500 = 4,053 zile
D2017 = 4526713 / 1150393 = 3,700 zile
D2018 = 4925204 / 1276820 = 3,857 zile

3.2.3. Densitatea circulației turistice

Densitatea circulației turistice pune ȋn legătură directă circulația turistică cu
populația rezidentă a țării (zonei, regiunii) receptoare. Acest indicator se calculează ca
raport ȋntre numărul turiștilor sosiți ȋn zona Dobrogea și po pulația rezidentă a zonei , care în
totalitate este de 832.141 locuitori pe cele două județe din zona Dobrogei.
Indicatorul densității în raport cu populația

Unde: T ti- nr. Turiști români + s trăini
Populație – populaț ia zonei Dobrogea

D2015 = 890735 / 832141 = 1,070 (turiști/nr. locuitori)
D2016 = 1050500 / 832141 = 1,262 (turiști/nr. locuitori)
D2017 = 1150393 / 832141 = 1,382 (turiști/nr. locuitori)
D2018 = 1276820 / 832141 = 1,534 (turiști/nr. locuitori)

11
Indicatorul densității în raport cu suprafața
Dti = Tt i/Suprafața (turiști/km2)

Unde: T i – nr. Total turiști români+străini
S – suprafața totală a zonei Dobrogea – 15.570 km2

D2015 = 890735 / 15570 = 57,208 (turiști/km2)
D2016 = 1050500 / 15570 = 67,469 (turiști/km2)
D2017 = 1150393 / 15570 = 73,885 (turiști/km2)
D2018 = 1276820 / 15570 = 82,005 (turiști/km2)

3.2.4. Coeficientul de utilizare al capacității de cazare

Gradul de ocupare al tipului de unitate de cazare
Reflectă utilizarea ofertei într -o perioadă determinată, adică nivelul activității în
structurile de cazare turistică în funcție de capacitatea instalată:
G0=NH*100/LH*Z (%)
Unde: G0 – grad de ocupare (%)
NH – număr de înnoptări
LH – număr de locuri de cazare la tipul de unitate de cazare
Z – numărul de zile turistice ale ofertei turistice = 365 zile

Pentru total unități de cazare :
G0 2015 = 3806124*100 / 75767*365 = 13,76%
G0 2016 = 4258082*100 / 74935*365 = 15,56%
G0 2017 = 4526713*100 / 77805*365 = 15,93%
G0 2018 = 4925204*100 / 81058*365 = 16,64%

12
3.2.5. Forme ale turismului cultural promovate în regiune

Esența dezvoltării durabile a societății umane este dată de prezent și viitor modalitatea
de gestionare a resurselor naturale, energetice, materiale și informaționale, în raport cu
obiectivele de creștere economică, asigurând o calitate ș i viaț ă din ce în ce mai bună. Una
dintre principalele provocări pentru dezvol tarea durabilă este găsirea unor modalități de
încurajare a mediului economic , pentru a descuraja activitățile care duc la deteriorarea
mediului , și totodată și ramurei culturale a turismului practicat în Dobrogea.
Dobrogea este o provincie istorică române ască situată între Dunăre și Negru Mare,
format din două județe din punct de vedere admini strativ: Tulcea și Constanța. Ȋn prezent,
specificitatea sistemului economic și tipologia funcțională a așezărilor din Dobrogea sunt
determinate de utilizarea resurse lor locale, precum și de distribuția teritorială , absorbția
sprijinului financiar extern pentru investiții.
Situat la confluența mai multor coridoare paneuropene de transport și beneficiind de
proximitatea generoasă a Dunării și a Mării Negre, cele două j udețe – Constanța și Tulcea,
pot dezvolta cu ușurință un întreg set de produse turistice, și anume: turism de vară, turism
balnear, turism de agrement, sport și turismul nautic, turismul științific și de afaceri,
turismul cultural și turismul orientat spre istorie (pentru cei care doresc să viziteze siturile
arheologice), precum și turismul de croazieră și itinerariu. O alta caracteristică importantă
este reprezentată de amestecul armonios dintre vechiul și cel nou, al tradiției și
modernitatea. Această com plementaritate face ca Dobro gea să fie mai atractivă pentru turiști
și le oferă posibilitatea de a cunoaște și de a înțelege istoria și tradiția locurilor pe care le
vizitează.
Patrimoniul etnocultural turistic reunește cu ltura materială și spirituală din trecut și
prezent, care face din Dobrogea un adevărat muzeu în aer liber, monumentele, siturile
arheologice și ansamblurile arhitecturale sunt in cluse în 46 de zone protejate. R elicve le
arheologice din cele mai vechi timpuri pot fi cunoscute vizitând rămăș ițele așezărilor umane
stabilite de civilizațiile preistorice, geto -dacice, grecești și romane din interiorul său în aer
liber.
Printre acestea, rămășițele orașelor antic e Histria, Tomis și Callatis au o importanță
deosebită, completată de descoperirile d e la Halmyris, Arrubium, Dinogeția, Beroe,
Aegyssus, Noviodunum, Tropaeum Traian i, Capidava, Carsium. Principale le obiective
istorice din perioada bizantină sunt : cetatea medievală Păcuiul lui Soare (din secolele X -XI),

13
Cetatea Heracleea din Enisala (sec. al XIII -lea), refăcută de Genovese, complexul rupestral
din Basarabi (secolul al X -lea).
O altă formă a turismului cultural o reprezintă turismul religios în zona Dobrogei.
Obiectivele turismului religios includ locurile de cult și ci mitirele care aparțin mai multor
religii și reprezintă elemente de atractivitate prin semnificația sărbătorilor (sfinți titulari),
vârsta așezărilor și stilul arhitectural, locația. No i locuri de cult au fost adăugate la vechile
mănăstirile Cocoș (1833), Celic Dere (1835), Saon (1846), Techirghiol (1928) și Dervent
(1936), (Peștera Sfântului Apostol Andrei, Peștera Sfântului Ioan Casian, Epictetul
Halmyris -Sfinți și Astion, Manastirea S fanta Elena de la ma re) cu semnificaț ii religioase
importante. În sud parte a Dobrogei, unde trăiesc comunitățile turcești și tătari, există un
număr mare de moschei .
Numeroasele comunități etnice au creat o cultură materială și spirituală originală în
Rom ânia pe care le putem observa prin existența caselor tradiționale din stuf și pământ din
Delta Dunării.
De mare importanță pentru turismul cultural, putem menționa :
1. muzeele de arheologie (Adamclisi, Istria);
2. muzeele de artă (Limanu, Topalu);
3. muzeele etno grafice (Enisala);
4. muzeele științifice și tehnice;
5. case memoriale (Panaghia -Babadag și P anait Cerna, în județul Tulcea);
6. hidrotech construcții (poduri, faruri, canalul Dunăre – Marea Neagră și Sulina) .

Fig.3.3 . Muzeul de arheologie Adamclisi
[Sursa: ]

14

Fig. 3.4 . Muzeul de arheologie Histria
[Sursa:]

Fig. 3.5 . Muzeul de Artă Limanu
[Sursa: ]

Fig. 3.6. Case memoriale Panaghia -Babadag și Panait Cerna
[Sursa:]

15
Turismul cultural -istoric din zona rurală a Dobrogei are ca obiective principale
siturile arheologice de la Adamclisi, Enisala și Histria. Totuși, pe teritoriul Dobrogei există
mai multe situri arheologice care nu sunt valorificate din punct de vedere turistic. Printre
acestea, pu tem menționa și citadele care fac parte din sistemul de fortificații militare de pe
Dunăre în perioada Imperiului Roman.
Pe malul drept al D unării, de la Ostrov la Tulcea, urmă toarele situri arheologice pot fi
vizitate: Durostorum -Ostrov, Altinum -Oltina, Sucidava -Dunăreni, Axiopoli -Cernavodă,
Capidava, Ulmetum -Pantelimonul de Sus în județul Constanța, Noviodunum -Isaccea,
Dinog eția-Garvăn, Troesmis -Turcoaia, Aegystus -Tulcea în județul Tulcea. Viziunea
acestora poate fi comparată cu cea existentă în multe al te locuri din Europa care sunt vizitat
de turiști.

Fig. 3.7 . Cetatea Enisala
[Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/descopera -dobrogea/ ]

Fig. 3.9. Cetatea Histria
[Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/descopera -dobrogea/ ]

16
CAPITOLUL 4
MODALITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI
CULTURAL ȊN DOBROGEA

4.1. Modalități de dezvoltare și promovare a turismului cultural în Dobrogea

Elementele cadrului cultural -istoric în turism s -a realizat încă din cele mai vechi
timpuri, fie că ne referim numai la apele minerale sau așezamintele religioase din antichitate
și evul mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori.
Dezvoltarea turismului presupune existența unui potenț ial turistic care, prin
atractivitatea sa, are menirea să incite și să asigure integrarea unei zone, cu vocație turistică
internă și internațională, și care să permită accesul turiștilor prin amenajări corespunzătoare.
„Potenț ialul turistic, în sens larg, cuprinde dotările tehnico -edilitare, servicii turistice
și structura tehnică generală. Printre componentele potțialului turistic a unei zone litorale
trebuiesc mentionate resursele naturale, în primul rând: frumusețile litoralului, clima, relief,
vegetati e, fauna, factori de cură din stațiunile balneo -climaterice. Într -un sens determinat,
valorile naturale, sau oferta primară, constituie baza ofertei turistice potențiale a unei zone,
considerate ca apte pentru a fi introduse în circuitul turistic ”. (Gâștes cu, Posea, Bogdan, 201 5,
p. 77 ).
Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâna omului, sau
oferta turistică secundară, menite să îmbogățească și să faciliteze valorificarea rațională a
potențialului turistic natural, asigurând premisele transformării acestei oferte potențiale într –
o ofertă turistică efectivă.
Potențialul turistic poate fi definit astfel: totalitatea valorilor naturale, economice, și
culturale, care în urma unei activități umane, pot deveni obiective de atracție turistică. Prin
urmare, este vor ba de acele valori, a căror punere în funcțiune necesită lucrări de amenajare
și echipare, investiții de capital și un volum considerabil de cheltuieli, de muncă umană
(Gâștescu, Posea, Bogdan, 201 5, p. 77 ).
Deși dezvoltarea turismului cultural în Dobrogea nu a fost sistematică, cultura a
constituit întotdeauna o parte componentă a ofertei turistice. Autoritățile competente din
domeniul turismului din Constanța și Tulcea au folosit broșura „Patrimoniul Cultural
Dobrogean” la târgurile turistice pentru a pro mova cultura dobrogeană și, prin urmare, în
mod indirect, identitatea cu lturală . În acest mod, au încurajat operatorii de turism să includă

17
pachete culturale, galerii și muzee, iar marile orașe din Dobrogea au fost în principal
promovat e ca oraș e al patrimoniului cultural dobrogean.
În acest mod, experții culturali au devenit conștienți de potențialul turismului cultural,
iar în aceste orașe s -au organizat conferințe cu privire la turis mul cultural. Aceste conferințe
a strâns îm preună oameni de știință distinș i și mulți reprezentanți ai instituțiilor culturale
române și europene.
La astfel de conferințe, s -a prezentat imagine de ansamblu asupra dezvoltării
turismului cultural și a concluzionat că viitorul său se află în turismul creativ , cu part icipanți
activi ca vizitatori/ utilizatori. S-a subliniat importanța capitalelor pentr u turismul cultural, în
s-a scris despre dezvoltarea strategică a turismului în orașele istorice, s -a prezentat modul de
interpretare a siturilor arheologice .
De-a lungul anilor s -au pregătit mai multe strategii de dezvoltare a turismului cultural
și s-a decis ca strategia să se bazeze pe un proces de consultare între cele două județe
componente a zonei Dobrogei . Mai mult de 400 de persoane au participat la elabora rea
Strategiei. Ei au fost reprezentanți ai sectoarelor turismului și culturii, ai administrației
locale, ai asociațiilor profesionale și ai organizațiilor culturale și artistice din întreaga țară.
Acest proces de consultare a avut o sarcină dublă. Pe de o parte, a trebuit să
stabilească barierele care există între toți participanții la dezvoltarea turismului cultural și
modalitățile prin care pot fi depășite și, în același timp, să sensibilizeze ce este turismul
cultural și ce beneficii sunt pentru toți pa rticipanții la dezvoltarea culturală, turistică,
economică și socială.
Pe de altă parte, scopul acestui proces de consultare a fost acela de a promova
Strategia însăși și de a -i încuraja pe cei responsabili de dezvoltarea culturală și turistică la
nivel l ocal și regional să -și definească propriile inițiative de dezvoltare. În final, dorința a
fost aceea de a fundamenta strategia pe indicatori de ofertă și de cerere de înaltă calitate și,
în acest scop, sa realizat un studiu ambițios care să acopere cererea internă , oferta de atracții
culturale și evenimente și opiniile promotorilor cheie ai dezvoltării produselor culturale și
turistic e.
Obiectivul unei strategii de marketing pentru turismul cultural din Dobrogea este de a
satisface în mod eficient consumatorii și de a se adapta diferitelor situații pe piețele interne
și internaționale, pentru a putea atinge și menține un avantaj competitiv.
Strategiile generale de marketing sunt împărțite în următoarele etape: an aliza
factorilor externi care influențează operațiunile de afaceri ale unei companii – piețe,
consumatori, concurență, definirea operațiunilor de afaceri și factorii interni ai activităților

18
companiei, analiza punctelor tari și puncte slabe, oportunități ș i amenințări Analiza SWOT),
definirea misiunii, obiective și strategii, selectarea strategiei de marketing optime,
planificarea și introducerea și controlul strategiilor de marketing planificate.
La nivel național există o strategie națională care vizează în mod exclusiv dezvoltarea
mediului cultural, în cadrul căreia se regăsesc obiective strategice și scopuri bine
determinate astfel încât această Strategie să se înscrie și să fie în aceeași linie cu Strategia
Europa 2020. Principalele obiective pe care E uropa 2020 le propune și dorește să le ducă la
îndeplinire vizează în mod clar atingerea unei economii inteligente, sustenabile și favorabile
pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural.
La momentul actual, mediul cultural din România încă se află într -o poziția destul de
joasă în comparație cu alte state europene. Pentru ca turismul cultural din zona Dobrogei să
crească , și imp licit creșterea promovării acestuia , în primul rând trebuie ca resursele
naturale de care Drobogea se bucură, trebuie să fie cu a tenție promovate și să se aplice toate
strategiile necesare care să nu afecteze mediul natural și să nu producă o aglomerare intensă
care să ducă la o deteriorare a cadrului natural.
Pentru turismul cultural și implicit pen tru dezvoltarea acestuia , trebuie să existe în
primul rând o preocupare din partea autorităț ilor zonelor respective, care fără implicarea
acestora și bunăvoința lor, lucrurile nu ar cunoa ște cu adevărat o aplicare și un curs spre
dezvoltare. În primul rând unul dintre principalele obiecti ve pe care turismul cultural trebuie
să le aibă în vedere se referă la dezvoltarea și existența infrastructurii necesare.
Atâta timp, cât în mediul cultural al Dobrogei cu un mare potențial turistic nu există o
infrastructură bine pusă la punct care să at ragă turistul, atunci zona resp ectivă, cel mai
probabil, nu va cunoaște ceea ce îns eamnă cu adevărat turismul cultural , chiar dacă o astfel
de zonă are bogății numeroase.
În România, la momentul actual, din păcate nu există o infrastructură bună în toate
zonele, deoarece autoritățile locale nu își dau interesul ca acest lucru să se petreacă. Mai
există în România drumuri care nu pot fi făcute decât la pas sau cu căruța în cele mai bune
cazuri. De ce? Pentru că acolo unde nu există un interes material, nu s e va construi. Este o
realitate crudă pe care o trăim ca țară, dar care încă continuă să existe și să nu facă României
o imagine pozitivă.
O altă problemă cu care România se confruntă în materie de strategie ma nagerială
pentru turismul cultural, este acee a că oamenii din zonele cu maxim potențial nu -și doresc
să fie actori activi pentru un astfel de turism. Însă, există și oameni care văd în turismul
cultural o altă șansă de activitate, un „nou loc de muncă”, făcând ceea ce le place, astfel că

19
încearcă să fie cât mai activi în acest sector . Acesta est e un spirit antreprenorial adevărat,
adică acel om care vede dincolo de sursele materiale, văd faptul că turismul cultural oferă
omului o mai mare libertate și liniște.
Un alt obiectiv important pentru dezvolta rea turismului cultural din Dobrogea se
referă la conservarea specificului natural și tradițional al zonei rurale. Un astfel de aspect
poate fi pus în funcțiune printr -o bună promovare de politici de gestionare a pământului și
apelor care pot să satis facă cererile economice și funcț ionale, astfel încât caracterul sălbatic
și particular al zonei respective să fie unul sporit, lucru care mai apoi poate conduce la
existența de numeroase posibilități și oportunități care să ofere turistul ui cele mai bune și
frumoase mo mente de petercere a timpului liber î n natură, în liniștea naturii.
Investițiile în zonele dobrogene alcătuiesc un alt obiectiv principal pen tru dezvoltarea
turismului cultural de aici . Aceste investiții nu fac referire doar la construirea de pensiuni și
ferme, ci din contră, la investiții care să protejeze și să ajute conservarea mediului natural în
forma sa, dar mult mai bine protejat de un nivel ridicat de poluare, deoarece dacă într -o
astfel de zonă există un potențial imens pentru turismul rural, atunci ar exista și o exploatare
la maximum din punct de vedere al construcțiilor, lucru care ar duce atât la poluare cât și al
distrugerea unei bune părți din mediul natural.
Inevstițiile trebuie să se facă în primul rând cu acordu l autorităților, să se păstreze
peisagistica zonei, să nu se producă despăduriri sau poluare a apelor pentru a se contrui
hoteluri sau pensiuni. Din păcate, în România, există aceste situații, adică, astfel de investiții
au un singur scop și anume acela de câștiguri bănești, fără să se țină cont de pierderile
mediului înconjurător, care ajunge să fie condus de oameni ce nu apreciază ceea ce natura
are de oferit.
Printre cele mai importante priorități pe care România le are pe lista sa în ceea ce
privește d ezvoltarea turismului cultural se numără următoarele:
– promovarea unor elemente importante ale turismului cultural (mânăstiri, situri
arheologice, biserici, muzee, etc)
– elaborarea unor programe de mark eting specifice turismului cultural , în urma
efectuării unor studii și cercetări de piață bine realizate;
– îmbunătățirea sistemului de marketing care vizează turismul cultural dobrogean ;
– utilizarea tuturor surselor de informație pentru o mai b ună promovare a turismului
cultural ;
– dezvoltarea unor rețele teritoria le de centre pentru o mai bună informare despre tot
ceea ce este legat de turismul cultural din Dobrogea ;

20
– elaborarea de diefrite materiale publicitare prin care să se promoveze cât mai mult
zona turistică dobrogeană ;
– organizarea de diferite eveni mente specifice turismului cultural, festivaluri culturale;
– includerea unor produse specifice turismului cultural din diferite zone ale României
în cataloagele de turism la nivel internațional;
Toate aceste aspecte conferă turismului cultural din Drobogea o imag ine de ansamblu,
pentru a ne putea da seama dacă la momentul actual acest domeniu a re sau nu prioritate
pentru Româ nia și ce aport indiferent dacă este economic sau social are pentru țara noastră.

3.2.Studiu de caz: Valorificarea patrimoniului cultural a l Municipiului Constanța

În strategia generală de dezvoltare durabilă a municipiului Constanța, susținerea și
încurajarea turismului cultural a reprezentat o prioritate absolută. În acest sens, principala
preocupare a administrației publice locale a const ituit-o, în paralel cu modernizarea
infrastructurii urbane, reabilitarea zonelor arheologice , parte integrantă a municipiului și
principalul pol de atracție turistică din regiune. (Gâștescu, Posea, Bogdan, 201 5, p. 78 ).
Primul pas în atingerea acestui deziderat l -a constituit, așa cum era și firesc, realizarea
unei infrastructuri aferente, capabile să susțină și să încurajeze activitățile turistice în acest
perimetru. Astfel, a fost demarat un amplu program de modernizare și reabilitare menit să
înscrie municipiul Constanța în cadrul circuitelor turistice de referință pe plan mondial.
Valorificarea patrimoniului turistic cultural al municipiului Constanța implică în
special condiții minime pentru deplasare, sejur și petr ecerea agreab ilă a timpului de către
turiști, în esență, îmbinarea acestor elemente are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice
spre acele destinații care oferă vizitatorilor ce a mai mare satisfacție într -o călă torie de
vacanță. Constanța este un impo rtant municipiu și un centru cultural, economic și social de
referință, cel mai mare port din bazinul Mării Negre și al patrulea din Europa, cu perspectiva
de a deveni al doilea ca mărime, după Rotterdam. Constanța este cel mai mare oraș din
întreaga Dobro ge și din regiunea de dezvoltare Sud -Est.
Ca turist, principalul obiectiv este marea și plaja, însă, nici dacă te străduiești nu poți
sa-ți petreci tot timpul pe plajă, așa că, între doua băi de soare o plimbare e ste binevenită și,
așa ajungi să te îndrepț i spre Piața Ovidiu, î n zona peninsulară a orașului Constanța cu
dorința de a ajunge la Faleza de la Cazino, în drum, treci pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul

21
de Artă Populară, Muzeul de Istoriesi Arheologie ș i, dacă ești în una din acele zile în care
curiozi tatea este unul din factorul dominant, nu poți rezista tentației de a intra.

Fig. 3.9. Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța
[Sursa:]

De pe treptele muzeului de istorie se vede înălțându -se turnul moscheii și nu trebuie să
ai o imaginație ieșită di n comun ca să îți dai seama că nu îți poți permite să ratezi șansa de a
privi Constanța de acolo, de sus.

Fig.3.10. Moscheea Carol I din Constanța
[Sursa:]

22
După aceea ai de ales între o plimbare pe mare cu vaporașul sau pe faleza din fața
Cazinoului cu vizitarea Acvariului și o baie in mare la plaja Modern situată in apropiere.
Odată cu lăsarea serii, parcul de distracții din satul de vacanta, terasele, restaurantele,
cluburile și discotecile din Constanța sau Mamaia oferă o gama variata de servicii.
Ți s-ar părea o zi cam epuizantă, dar vara în Constanța timpul are altă dimensiune și a
doua zi ești gata de noi provocări; așa că, sigur nu vei rezista tentației de a merge la Aqua
Magic unde îți vei spori doza de adrenalină, și dacă asta nu a fost suficient, o plimbare cu
telegondola îți va oferi o priveliște completă a stațiunii Mamaia care îți va deschide apetitul
de a simți la pas punctul terminus al stațiunii.
Avanajele turismului cultural atât ca modalitate de petrecere într -un mod plăcut și
instructive a timpului liber, cât și ca activități prestatoare de servicii solicitate în diverse
etape ale unei călatorii turistice, reprezintă una dintre caracteristicile civilizației actuale, cu
largi perspectivede evoluție, fiind concomitent conseci nța și cauza unor mutații economice,
sociale, culturale și de mediu.
Turismul influențează modul de viață al locuitorilor și acționează în vederea lărgirii
orizontului lor spiritual, încurajând păstrarea elementelor tradiționale, eliminând tendințele
de un iformizare și generalizare, favorizând păstrarea identității socio -culturale și asumarea
unei personalități distincte ce individualizează turismul române sc în cadrul turismului
mondial.
Totodată, Zona Peninsulară împreună cu Zona Centrală prezintă și conce ntrația cea
mai mare de patrimoniu cultural, religios, arheologic și dotări de interes turistic, între care
amintim:
1. Muzee și complexe muzeale , galerii :
• Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (Piața Ovidiu 12);
• Muzeul de Artă Populară Con stanța (Bd. Tomis 32);
• Muzeul Marinei Române, Constanța (Str. Traian 53);
• Muzeul Ion Jalea Constanța(Str. Arhiepiscopiei 26);
• Muzeul Portului (incinta Port, Dana 0);
• Galeria de artă a UAP Cons tanța (Str. Ștefan cel Mare 15).
2. Teatre și bibliotec i:
• Biblioteca Județeană Ioan N. Roman Constanța (Str. Strada Mircea cel Bătrân
104A);
• Biblioteca Britanică (Str. Mircea cel Bătrân, Nr. 104);
• Biblioteca Franceză Alliance Francaise (bulevardul Ferdinand 78);

23
• Teatrul de Stat Constanța (Str. Ferd inand 11);
• Teatrul pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mar” (Str. A Karatzali 16 ).
3. Lăcașuri și edificii de cult:
• Arhiepiscopia Tomisului (Str. Arhiepiscopiei 23);
• Catedrala Ortodoxă Sf. Petru și Pavel (Str. Arhiepiscopiei 25);
• Biserica Ortodoxă grecească Schimbarea la Față (Str. Mircea cel Bătrân 36);
• Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae, fostă bulgară (Str. Șonțu Maior 7);
• Bazilica catolică Sf. Anton (Str. N. Titulescu nr. 11);
• Biserica Apostolică Armeană Sfânta Maria – casa parohială (Callatis 1);
• Sinagoga (ruinele acesteia) (Str. C.A. Rosetti 2);
• Moscheea (Str. Crângului nr. 1);
• Geamia (Str. Tomis 41).
4. Monumente și atracții : Acvariul, Cazinoul.
La nivelul Zon ei Peninsulare, cât și a Municipiului Constanța, pentru aceste obiective
turistice nu există o semnalizare unitară, vizibilă, care să se înscrie unui demers mai amplu
de branding pentru oraș. De asemenea, pentru Zona Peninsulară, lipsește o promovare
unitară a oportunităților de petrecere a timpului liber și vizitare, atât la nivel de materiale
publicitare cât și la nivel de trasee turistice pietonale, marcate corespunzător.
În Lista Monumentelor Istorice elaborată în anul 2015, Zona Peninsu lară figurează cu
un număr de 16 poziții care pot fi vizitate, după cum urmează:
1. Situl Arheologic „Orașul Antic Tomis”;
2. Bazilica mare ;
3. Bazilica mică ;
4. Bazilica creștină ;
5. Edificiul roman cu mozaic ;
6. Amfiteatru ;
7. Locuirea citadină Tomis ;
8. Zidul de incintă al cetății ;
9. Locuire ;
10. Apeducte – galerii ;
11. Turn de apărare ;
12. Therme ;
13. Cavoul cu Orant „de la Egreta” ;
14. Mormântul hypogeu paleocre știn ;

24
15. Criptă paleocre ștină .
Municipalitatea Constanța are un important patrimoniu cultural și un local specific
identitate oferită de istoria acestui oraș, precum și de cea socială și economică
funcționalitate. Aceste caracteristici sunt reflectate de peisajul c ultural contemporan,
conceptul excepțional pentru cercetarea geografică ac tuală.
Unele caracteristici au fost păstra te la timp și astăzi sunt reale martori ai istoriei.
Altele au dispărut luând cu ei importante valorile culturale ale acestui oraș . Pe de altă pa rte,
persistența sau dispariția valorilor culturale au fost adesea comandate de siste mele politice
succesate în timp această parte a României. După cel de -al doilea război mondial, regimul
comunist direct a contribuit la diluarea unor trăsături și trăsături culturale relevante ale
orașului.
Noua perioadă post-socialistă, deschis ă după 1990, trebuia să r edevină la vechile
structuri moștenite și valorile dar intenționate sau nu, unele acțiuni ale autorităților locale au
contribuit, de asemenea, la diminuarea valorilor culturale locale, în termeni de stru cturi
culturale și funcționale. N oile tendințe ar tre bui să se concentreze asupra unei regenerări
urbane reale, dar între pierderi și câștiguri atitudinile ignorante au condus și la atenuarea
valorilo r culturale ale orașului. Fiind considerată în trecut capitala culturală a Dobrogei ,
între memorie și dinamic a curentă, municipalitatea din Constanța a zguduit bine acest
atribut relevant .
Patrimoniul cultural al municipiului Constanța este asigurat de cultura complex ă al
orașului care include multe sisteme culturale create în t imp conform normelor și regulilor
oferite de regimurile politice succesive care guvernează diferitele straturi ale timp ului. În
lumina acestei considerații putem afirma că patrimoniul cultural este dat de istoria însăși,
precum și de evoluția socială, economică, culturală și politică a oraș ului parte integrantă a
Dobrogei .
Complexul cultural evocat cuprinde multe caracteristici culturale ca contexte istorice,
etnie, limbă, religie, cultural activități, educație, afirmarea politică a valorilor locale,
activități economice (în termeni de practici comerciale, meșteșuguri vechi , industrie), peisaj,
evenimente culturale, arhitectură și artefacte, capitalul uman în ceea ce privește
personalitățile culturale și nu numai etapele istorice au marcat caracteristicile culturale ale
orașului prin intermediul obiectivului politic , context e care au urmat continuu. Deci,
complexul cultural contemporan al orașului Constanța, reflectă cont inuu secvența
Imperiului Otoman , din Habsburgi, din sistemul capitalist și așa mai departe .

25
Activitățile culturale reprezintă o altă trăsătură culturală imp ortantă a orașului.
Municipiul Constanța , ca rezultat al potențialului său cultural complex, a găzduit numeroase
diverse manifestări culturale și manifestări în trecut, în zilele noastre fiind gazda a patru
festivaluri internaționale în domeniul te atrului, folclor, muzică corală . Desigur, toate acestea
ar putea reprezenta o caracteristică care prezintă multe oportunități de capitalizare în strânsă
legătură cu patrimoniul cultural local.
Activitățile economice, din punct de vedere al patrimoniului cultural, sunt reprezentate
de vechile tradițiile meșteșugurilor, practicile comerciale, precum și a vechilor activități
industriale. Unele dintre aceste r amuri au fost păstrate, altele n u. Este cazul, de exemplu, a
mineritului natural al m ătasei o zonă relictată p arțială, produ cția de mătase fiind
dispărută. Cu toate acestea, orașul își păstrează atât funcția industrială, cât și cea a acesteia
una comercială. Este important să rețineți că unele dintre aceste caracteristici industriale
vechi ar putea fi capitalizat ă în continuare în ceea ce privește turismul cultural, turismul
industrial etc.
Arhitectura și peisajul cultural au apărut ca rezultat al mărcilor culturale specific e
pentru fiecare strat de timp, de la trecutul foarte vechi la cel prezent. În lumina aces tui fapt
luăm în considerare casele istorice, vechile monumente culturale, vechile biserici și alte
instituții culturale. În strânsă legătură cu structurile simbolice ale orașului, precum și cu
componentele naturale și omul local a u generat un peisaj cultu ral unic, care ar putea fi mai
valorificat în viitorul apropiat.
Potențialul cultural al orașului poate întări atât regenerarea u rbană orin procesele și
dezvoltarea urbană ulterioară. În lu mina acestei considerații peisajul simbolic al orașului ar
putea fi m ai valorificat pentru a promova dezvoltarea durabilă care să ia în considerare
caracteristicile culturale ale acestei zone unice în România și în Europa.
Pe lângă această propunere, vechea percepție a orașului ar putea fi recreată prin
obiectivul promovării durabile a potenți alului cultural al municipiului Constanța . Putem
afirma că acțiunile de regenerare u rbană s -au dezvoltat diferit și inegal. Dacă în centrul
orașului au fost regenerate într -o oarecare măsură , zonele culturale periferice au fost destul
de ignorat e. La nivelul orașului putem observa atât funcțional și regenerarea fizionomică,
dar aceste demersuri sunt departe de a fi finalizate. O acțiune suplimentară ar putea fi
orientate spre reînnoirea zonelor industriale periferice, zone econ omice importante pentru
oraș, în strânsă legătură cu economia culturală locală.