ROLUL STIMULATIV AL METODELOR ACTIV PARTICIPATIVE ÎN [604303]

1
ROLUL STIMULATIV AL METODELOR ACTIV PARTICIPATIVE ÎN
DEZVOLTAREA EXPRESIVITĂȚI LA PREȘCOLARI

Cuprins
Argument
I.Abordarea integrată a educației ecologice în activitățile din gradiniță
1.1 Caracteristici globale ale educației pentru mediu și politici actuale
1.2 Modalități de realizare a educației ecologice în cadrul ariilor de stimulare în învățământul
preșcolar
1.3 Competențe formative ale educației ecologice abordate în activități integrateîn cadrul
Ariei Curriculare Educarea Limbajului
1.4 Competențe formative ale educației ecologice abordate în activități integrate în cadrul
Ariei Curriculare Estetic –Creativ
1.5 Modalități de realizare ale educației pentru mediu în cadrul activităților extracurricula re în
grădiniță – Excursii – Drumeții – Parteneriate
II.Proiectul – strategie a procesului educațional în realizarea activității extracurriculare
2. 1 Definirea și caracterizarea activităților extracurriculare
2.2 Proiectul , modalitate de realizare a educației ecologice
A. Tematica proiectelor privind realizarea educației ecologice
2.3.Valoarea formativ ă a metodei proiectelor în realizarea activităților extracurrilulare
III.Tehnici de comunicare în vederea realizării educației pentru mediu
IV.Cercetar e experimentală
Concluzii
Anexe
Bibliografie

2
ARGUMENT

Sălășluim într -un univers unde omenirea se confruntă cu o dificultate foarte gravă, și
anume aceea de a supraviețui TERREI, acum la debut de mileniu insemnat de o criză
mondială care mistuie tihna planetei – criza ecologică. Criza ecologică prin care omenirea
trece stârneste dificultăți mari atât în cadrul organismelor naționale cât și internaționale
realizate cu obiectivul excluderii pericolelor poluării și nimicirea biosferei.
Involuntar sau vo luntar omenirea a desființat unele specii de plante sau de animale.În orice
continent se pot găsi rezervații nat urale, parcuri naționale, predestinate să salveze specii de
plante, animale și chiar unele păsări.
Populația umană pe glob crește și își pune atributul asupra relației dintre om și
natură. Natura 1 -a conceput pe om, 1 -a destinat unui proces aspru de sele cție prin intermediul
a mai mulți factori cum ar fi: gândirea, strădania , exprimarea, creativitatea, srăbătând foarte
multe etape istorice, înbelșugate în evenimente culturale, sociale, economice, până în etapa
modernă, încărcată de succese dar in același timp și de efecte poluante distructive.
Întreaga lume se gândește la o modalitate care va rezolva contradicția dintre na tură și
om.Diminuarea consumului, orientarea spre sfera spirituală, conștientizarea faptului că:
"mancam pentru a supraviețui, nu supraviețuim pentru a mâncăm", și impl icarea și refacerea
naturii contribui e la soluționarea probleme lor ecologice grave ale planetei. Păstrarea
echilibrului ecologic este primordial pentru o desfășurare normală a vieții.R esponsabili în a
clădi un mediu educațional care să îl motiveze copilul în procese de ocrotire a naturii suntem
noi, fiind primordial ca omul să fie educat în spiritul respectului și aprecieri față de mediu.
Copii prin educația pe care o primesc trebuie să includă și compone nta ecologică prin
care să fie conștientizati de atribuția pe care ei o au alături de adulți în procesul ce se petrece
la scara planetară – protecția mediului înconjurător. Libertatea de decizie la nivelul grădiniț ei
este posibilitatea intrării la o structură deschis ă adaptabil ă în funcție de așteptările copiilor și
prioritățile sistem ului în concepția creării unei moral ități proprii . Înglobarea necesităților
actuale de resp onsabilizare a tuturor membrilor sferei educativ e față de mediu,
extracurricularul Educație ecologică și a protejării mediului deține o insușire interdisciplinar ă,
îndreptânduse spre o porțiune educați onală generoasă pornind de la preșcolar i.
Unul dintre obiectivele care se regăsește la toate disciplinele de învățământ este
educația ecologică. Educația copilului impune urmărirea dezvoltării respectului față de mediul
natural.

3
Educația ecologică abordat ă de la vâr sta preșcolara este o întâietate și o dorință major ă
intrucât mediul înconjurător reprezintă un mecanism viu cu o complexitate aparte de a cărei
funcție atârnă întreaga sârguință umană, în categoria, sanatate și viața pe planetă .
Activitatea ec ologica debutează în grădiniță și trebuie să persiste toată viaț a.
Îndrumarea copiilo r spre ceea ce este relevant și apoi așternerea în situația de a produce idei,
păreri personale conduce la interrelaționarea eficientă cu unele aspecte ecologice. Copiii pot
să-și asume responsabil ități, dar uita repede de ele.Și de aceea trebuie ghidați, îndemnați ,
evaluați permanent.
Principal ul scop al învățăturii referitor la societat ea înconjurătoare este acel scop de a dărui
fiecărei persoane șansa pentr a proclama un gest personal și responsabil pentru mediul unde
viețuiește . Ținta acestei părți a educației a fost înarmarea copiilor cu îndemânarea protejării
naturii, concretizate î n capacități de investigare a naturii, de transfer și valorificare a
cunoștințelor în situații noi de utilizare a unu i limbaj ecologic. În acest scop s -a urmărit
selecționarea unui conținut propriu , alegerea de mijloace și strategii comportamentale și de
acționare corectă a diferitelor probleme ecologice.
Cu scopul de a crea copiilor o manieră ecologică plecăm de la o considerație cât mai
simplă, însă folositoare pentru intenția sentimentelor și cea a emoției: acțiunea copilului în
zona componentei naturii ce a indurat un atac din direcția umanități .
Se cuvine să menționăm faptul că în cadrul educației ecologice, observările, lecturile
după imagini, jocurile didactice, activ itățile extracurr iculare aspiră angajamentele care se
instituie între viețuitoare în c adrul unui ecosistem, atribuția lor în cadrul ecosistemului ș i
urmările pe care le poate produce dispariția unei specii din ec osistem. Alte activități aspiră la
formarea comportamentului de protejare și păstrare a mediului, de a acționa direct în vederea
protejării m ediului, de intrebuințare judicioasa a resurselor naturale, pentru utilizarea
materialelor din natură sau a celor refolosibile.

Cel ce prezintă cel mai bine nivelul d e civilizație al societăți unde noi viețuim este
mediul inconjurător.

4
CAPITOLUL I

ABORDAREA INTEGRATĂ A EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN ACTIVITĂȚILE DIN
GRĂDINIȚĂ
1.1 Caracteristici globale ale educației pentru mediu și politici actuale

Educarea copilului pentru protejarea mediului nu este numai o variantă de învățare, o unealtă
pentru deslușirea dificultăților din mediu sau a acțiuni de a gestiona resur sele și rezervele
naturale. Este o desfășurare de un volum esențial pentru identificarea importanței mediului
înconjurător și caracterizarea ideilor generale urmărind mediul, existând ca obiectiv
îndreptarea calității vieții.
Acest ă categorie a educație vizează inițierea, în deosebi în unitățile de învățământ a
mișcării societăți referitor la educație (pregătire, studiu, argument, eficacitate ), care să
încurajeze evoluția proprie, acostarea cooperativă,combativă dar și angajarea responsabilă în
cea ce privește luarea deciziilor ca păstrare a valori mediului.
Educația ecologică constituie o acțiune educațional ă inițializată din cinci componente
fundamentate după noțiuni personale :
•Conștientizarea -trebuie să susții oameni preschimbând realitatea înconjurătoare și
ajutândui pe aceștia să facă alegeri potrivite în fucți a de consumator și sprijinindui în a avea
numeroase implicații către mediu.
•Cunoștințele –ajută ființa umană să perceapă interrelațiile din universul viu,întrucât
oameni percep înțelegerea cu mediul,cu problemele acestuia dar și cum acestea pot fi
rezolvate.
•Atitudinile –este o stare,un fenomen reținut ori aproximativ inconștient.Astfel spus
orice prilej de interacțiune musai cercetată,investigată,faptul specific fiind atitudinea.
•Aptitudinile –sunt îndemânări i, talente, înzestrări cu însușiri particulare.
•Implicarea -sprijină școlarii să -și folosească informațiile primite să asiste cu interes la
hotărârea deciziilor. Această acțiune transmite schimbări comportamentale ale individului și
crește crezarea de sine.

Pentru ca dezvoltarea durabilă să devină realitate este necesar ă o colaborare cât mai amplă
a forțelor implicate, de la cele care trasează liniile politice, deseori în conflict cu practicile

5
necesare unei reale dezvoltări durabile, și până la , aparent, cele mai lipsite de importanță
forțe – oamenii de rând.” spune ce rcetător doctor în ecologie Nicoleta Adriana Geamănă. De
aceea este foarte important să formăm un comportament ecologic adecvat copiilor încă de
timpuriu, să sensibilizăm comunitatea locală asupra ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă.
Educația ecologică nu-și atinge scopul decât dacă este diseminată în societate, dacă
comunitatea locală este receptivă la problemele de mediu înțelegând necesitatea adoptării unui
comportament eco logic. Grădinița și școala pot avea un rol important în implementarea acestui
concept, în sensibilizarea factorilor educaționali, a opiniei publice cu privire la importanța
realizării educației ecologice încă de timpuriu.
Interacțiunea copil -mediu oferă mijloacele cele mai eficiente în educarea intelectuală a
copiilor, în formarea unei personalități armonioase și creatoare, în formarea
comportamentului ecologic a viitorului cetățean capabil să -și exercite în mod responsabil
rolurile cu care societatea îl va investi.
Dintre multitudinea de mijloace prin care se realizează intera cțiunea copil -mediu un loc
important îl ocupă excursiile. În această lucrare vom aborda și această modaliate de realizare
a educației ecologice referindu -ne la excursiile tematice, activități extracurriculare care au ca
scop cunoașterea de către copii a u nor arii protejate și necesitatea protejării acestor arii.
Prin excursiile tematice copiii sunt învățați să surprindă frumusețea naturii și rolul ei în
viața omului. Copiii vor învăța să protejeze și să păstreze aceste bogății oferite de natură, vor
învăța că de ei depinde calitatea vieții pe Pământ în viitor.
Fără educație ecologică, prin care să insuflăm copiilor respectul pentru mediul
înconjurător, nu putem vorbi despre o grădiniță care dorește a fi europeană prin programul
mondial EcoȘcoala. Educa ția ecologică este un domeniu extrem de generos, interesant și
atractiv pentru majoritatea copiilor.

1.2 Modalități de realizare a educației ecologice în cadrul ariilor de stimulare în
învățământul preșcolar
Educația în vederea protecției mediului nu este inclusă doar într -o arie curriculară,ea este o
chestiune a caracterului interdisciplinar.
Munca depusă în gradiniță este organizată astfel încât permite abordarea tematici
mediului în variate ipostaze.Iscusința didactică a fiecărui cadru didactic vine în selecționarea
temei educației pentru mediu dar și în activarea criozități copiilor spre o participa re la
ansamblul de activități ecologice .

6
Impresionabilitatea fiecărui organ de simt crește și se perfecționează în legătură srânsă cu
obiectele și manifestările naturii.
Acțiunile de supraveghere defalcate plasează copiii în postura de a cerceta, recapitula , de a
asemăna astfel progresează cugetarea .Activități le acestea înrîurează într-o manieră direct ă
tranziția de la cugetare precisă la o gândirea logică, manifestânduse pe înțelesul și pe calitatea
unui concept simplu,cum este : fruct ul, floarile , animal ele domestic e sau animal ele sălbatic e.
Într-o apropiată relație cu gândirea avansează și vorbirea preșcolar ului.Î n vreme ce a remarcat
obiectele reale ale universului, copii învață cuvinte adecvate și învață să formuleze propoziții
ireproșabile.
Lucrăriile de la centrul Arta, copii oglindesc stilul prin care ei observă lumea
imprejmuitoare . Se intocmesc diverse teme foarte abordabile,cum ar fi :,,Florile din câmpie ”,
, ,,Fluturași’’, ,,Cum se formează ploaia’’, ,,Florile primăvara ’’, ,, Înfloresc copacii ’’,
,,Copiiiîngrijesc parul grădiniței lor’’.
Centrul de interes Bibliotecă înavuțește pregătirea cognitivă crează grija pentru
oblăduirea și susțin erea vie a naturii. Selectionarea bunurilor se intocmesc după necesitățile
copiilului ,după subiecte cu ajutorul cărtilor despe povești le cu viețuitoare prin care copii vor
fi sensibiliza ți.Vor confecționa cărți, avem jocuri de masă, jetoane, cd cu poves tiri.
În activitățile de grup, Calendarul naturii , copiii vor putea formula intrebări pe baza
celor observate în natură, vor întocmi calendarul naturii prin observarea directă asupra naturii
realizând conexiuni între cunoștințe. Prin activitățile Cunoaștere a Mediului copiii vor fi
capabili să observe elemente din mediul înconjurător ( casă, grădiniță, parc, natură) prin jocuri
specifice: Găsește diferențele, Alfabetul Pădurii); să ordoneze imagini în întregirea unei
priveliști natural e prin elemente specif ice,inființarea colțului însuflețit al grupei, înregistrarea
modificărilor suportate de plantele din colțul clasei, a animaleleor, peștilor din bazinul de
sticlă ; relevarea unei practici ușoare pentru a evidenția importanța apelor a aerului și a
soarelui i în întreținerea vieți ; recunoașterea și identificarea factorilor poluanți și de sesizare a
influienței lor asupra mediului; participare la excursii, drumeții în cartier , zone,parcuri
protejate.
Jocurile de rol din domeniul jocurilor liber e alese necesit ă urmărirea în legătură
universală cu practica de conviețuire a fiecărui copil și totodată cu obiceiurile pregătite .
Copii prin jocuri precum “De-a grădinăritul ”,”De -a flor ăreasa ”,asistați de educatoare
organizează în curtea grădiniței rondouri cu flori,pat pentru legume.
Jocul didactic este un mijloc atractiv și abordabil cu ajutorul căruia copilul dobândește
o înșiruire de cunoștințe.

7
1.3 Competențe formative ale educației ecologice abordate în activități integrateîn
cadrul Ariei Curriculare Educ area Limbajului
Prin educația ecologică se admite informațiile ,atitudini le,comportamentele care se
câstigă pe o perioadă îndelungat ă și se pot înfăptui prin totalitatea activităților desfășurate în
grădiniță: citire după prezentare ,discutii ,memorare,experiment la colțul naturi si jocuri de rol.
Prin desfășurarea munci î n mod integrat copiii vor putea să formuleze opinii cu referire la
diverse maniere în conexiunea mediului cu omul, prin activități de învățare: dramatizări
Copilul și pădurea , povești și povestiri moralizatoare: Fetița cu Chibriturile , Din lumea celor
care nu cuvântă( Emil Gârleanu), s.a.m.d.; poezii despre natură și mediu care transmit
indemnuri și un puternic mesaj ecologic.
Copii nu percep câstigurile ,necesitatea amplă și pe termen lung a acestor activități,
asistarea copiilor trebuie recompensată dar aceasta nu se cade să fie cel mai însemnat motiv al
lor. O succesiune de păreri si criterii psihopedagogice dezvoltate î n studiul de factură
teoretic ă, sunt concretizate î n atingerea unui scop de lucru care ajută la dezvoltarea vorbiri
copiilor, pentru înglobarea acestora în activități cu semnificatie complex ă pentru a le putea
crea necesarul penttru a se putea exprima prin cea mai precisă cale de expresie, limbajul
verbal. Activitățile cu un accentuat caracter ecologic, cât și cele referitoare la mediu constituie
un prilej de îmbogățire a vocabularului și de exersare a limbajului ecologic. În vocabularul
copiilor există termeni ca: „a proteja”, „a ocroti”, „distrugere”, „peri col”, „dispariție”,
„rezervație”1 .
Prin intermediul factorilor educativi :familia ,școala,mas -media,comunitatea,etc,copilul pricepe
mai bine un comportament defectuos penru mediu. Educaț ia ecologica analizează stimularea
unei priceperi a nevoi căilor, mijloa celor și a scopurilor în ocrotirea mediului.
Cei mici dezvoltă un atașament emoțional față de tot ce le este familiar.Ei au nevoie de
experiențe pozitive pentru a putea dezvolta un sentiment de interconexiune cu natura.Pentru a
le putea oferi astfel de oportunități,au nevoie de experimentare,care reprezintă esența
educației mediului.
Prin poveștile ,,De ce ninge ‚’’,,Povestea fulgului de zăpadă’’ de E.Căldăraru cei mici
pricep că zăpada se formează doar în anotimpul iarna, atunci când afară este rece ș i picăturile
de ploaie îngheață schimbându -se în fulgi de nea ;zăpada este prielnică solului,dar în ca ntități

1SOCF – Mediul curat pentru lumea întreagă, Craiova,Editura Arves, 1999;

8
potrivite.Povestea ,,Dumbrava minunată’’ de M.Sadoveanu , îi inpulsionează pe copii să
formeze o relație cu mediul natural în plan comportamental ș i atitudinal .
Prin activitățile de educarea limbajului am conceput îndemnuri ecologice și am purtat
discuții pe teme ecologice: să ude plantele din sala de grupă (curte), să îngrijeasc, ocrotească
animalele de curte, să păstreze curat mediul apropiat lui etc. Memorizările sunt un mijloc de
educare a limbajului și un mod de cunoaștere a naturii și de formare a comportamentelor
ecologice. Un mijloc de educare a limbajului și un mod de recunoaștere a naturii și de fasonare
a manierelor ecologice îl are și poe zia ,,Gândăcelul ’’de E.Farago,are un mesaj ecologic
profund care ajunge direct la sensibilul suflet al copiilor.
Dimensiunea educației pentru viață în ge neral este slab conștientizată.Pentru crearea a
unei educații ecologi ce avem câteva obiective princi pale cum ar fi2:
 Instituirea iubirii față de Tera și cu întreaga componență a acestuia: apele,
plante le,animale și cunoașterea necesități de a economisi apă, energie electrică ,
lemnul și toate resursele naturale.
 Crearea de convingeri ecologice prin care omul să cunoască drepturile naturii
și să înțeleagă necesitățile păstrării și a ameliorări mediului
ambiant,conștientizând efectele pe care le poate avea degradarea mediului
înspre calității omeniri .
 Constituire comportamentelor ecologice duce î n întâiul plan prudența pentru
mediu, demersul pentru oprirea deteriorări și a unei operațiuni de
menținere,închiaburire și împodobire a mediului.
Copii vor avea capacitatea să utilizeze un limbaj caracteristic activități de
protejare a mediului ( colectare selec tivă,recondiționare, reciclare,igienizare ).
De asemeni vor fi capabili să compare influiența deschiliniri factori lor de
mediu (apa, aerul,solul) asupra viețuitoarlor și plantelor dintr -un mdiu apropiat.
Conținuturi de învățare po fi : concursuri pe tematici de mediu și investigare al
acestuia,( Declarția drepturilor vietăților pădurii), realizarea unor desene
tematice, mape , portofolii, colaje ( Cartierul Eco, Pădurea și omul, Orașul
viitorului ), concursuri pe teme eco ( Plante și animale ocrotite, Călătorie în
lumea animalelor ) etc.

2Reeves, Hubert – Pământul e bolnav, Editura Humanitas, București, 2005;

9

Copiii au posibilitatea să cunoască mediul înconjurător cu schimbările, transfomările,
cronologia sa. Copiii vor fi capabili să înregist reze date , observații realizate asupra naturii și
sărecunoască conjuncturi tangibile de poluare, prin activități de sesizare a naturi înregistrarea
unor date pentru hărți conceptuale; turnarea câtorva semințe,roci,diversități de sol și cultururi;
recunoa șterea unei conexiuni cauză -efect privind acțiunea omului față de mediu.
Educația privind mediul înconjurător este o disciplină a cunoștințelor specializate,
necesare analizei și cuantificării problemelor de mediu nu cu noțiuni incerte, ci cu noțiuni care
prin ele însele să fie considerate instrumentul unei lecturi corecte a mediului. Educația
ecologică este o educație pentru supraviețuire3, care trebuie să înlăture mitul supradominației
umane, știind că toate elementele mediului înconjurător sunt limitate.

1.4 Competențe formative ale educației ecologice abordate în activități integrate în
cadrul Ariei Curriculare Estetic –Creativ

Experimentele dorite de copii provin numaidecât din ramura artistică,punând accentul
pe dezvoltarea priceperilor creative, însă și pe cele volubile, de a fi pe seamă proprie , de a
avea un comportament propriu i în diferite situații.
Totodată aceștia mărturisesc căci potrivit părinții lor cea mai importantă competență
este legată de creșterea capacități învățări pentru obține rea de note foarte mari. Datorită
stimulări și receptivități de care preșcolari dau dovadă putem să -i emoționăm și să le captăm
atenția spre tot cea ce ne inconjoară. Întâia faptă se poate concepe încă din grupele mici,in
momentul în care preșcolarul este în demnat să arunce rămășițele la gunoi. Cu timpul o sa
înțeleagă valoarea acestui gest îl va reproduce mai apoi indiferent de locul unde se află.
În multe circumstanțe copii repercută activitățile extrașcolare la fel ca pe cele școlare.
Aspiră să acorde un studiu temeinic disciplinelor crezând că misiunea lor este aceea de a
aduce rezultate exceptionale. Psihologia pedagogică și practica educațională atestă faptul că în
măsura în care copilul este antrenat direct în acțiune, în aceeași măsură sporește eficien ța
acțiunii de educare.
Educația are un rol capital. Copiii nu distrug plante și nici animale din cauza că s -ar fi
născut cu un simț al distrugerii. Dimpotrivă, omul e înclinat spre creație și numai o educație

3Vaideanu, D., Vaideanu, E. – Educație ecologică, Editura Mirton, Timișoara, 2003;

10
greșită sau lipsa de educație deturnează aceas tă înclinație de la cursul ei firesc. De exemplu,
dacă un copil nu este educat să înțeleagă frumusețea unei flori, nu va simți nici o părere de rău
când o va distruge. Mulți trec pe lângă un peisaj fără să -l vadă, fără să simtă o emoție pentru
că, pur și s implu, nu au educația frumosului.

1.5 Modalități de realizare ale educației pentru mediu în cadrul activităților
extracurriculare în grădiniță – Excursii – Drumeții – Parteneriate

Gândirea ecologică în etatea preșcolarilor țintește însușirea practic -aplicativ ă și
teoretic -științifică ușurând așternerea în practică a cugetului . Cugetarea ecologică bună poate
ajuta la construirea sentimentelor oamenilor un scop universal al educației.
Pentru a da roade vița ecologiei necesită ca asistența ținta să fie alcă tuită din copii i
pentru că din copilărie se cuvine să le alcătuim copiilor cele mai de frunte concepte ,
priceperi ,noțiuni și tabieturi ale educație ecologice , dacă manifestă grijă de micutei,vor deveni
în timp adevărați ecologiști .
Educaț ia ecol ogica are stabilită o bază după care se îndrumă la fel ca toate celelalte modele de
educație .
În privința grădiniț ei educaț ia ecologica poate fi realiza tă prin numeroase forme:
cunoaștere,experiment,drumeții,excursii,documentare,reprezentări,competiții
Numeroși oameni declară că î n vremurile de azi,copii se desfășoară tot mai puț in în
mijlocul naturi, convenindule să zăbovească mult mai mult timp în faț a unui leptop sau al
unui televizor.
O contribuție foarte importantă o au educatori, în formarea ,,micilor ecologiști ”,de
exemplu prin desf ășurarea activităților în natură stimulând creația copiilor.Lecțiile în aer liber
stârnesc mai mult interes,oferind copiilor șansa de cunoaștere directă a componentelor
studiate. Așadar excursiile,s ondarea ne oferă c apacitatea înț elegeri fenomenelor și protejări
naturi.
Drumeția reprezinta un mediu didactic de o importanță amplă î n legământ cu progresarea
cognitivă și afectivă a copiilor.
Tipul acesta de activitate prevestește intuiția , percepția generală,de spovărând victoria
învățări . Deține privilegiul de ușura observarea componentelor naturii î n întregimea lor,
micșorând deducerea pricinilor care le -au sârni t.

11
Eexcursia necesită mare răspundere din partea organizatorului . De aceea perioada să fie
corespunzătoare efectuări activități,de asemenea conținulul trebuie bine corelat cu ținta și
scopul activități.
Să nu uităm faptul că o excursie alcătuiește o ambianță însemnată de călire și de
indivizibilitate colectivă.
Iată câteva exemp le de modalități și mijloace de includere a problemelor de mediu în cadrul
diferitelor activități extracurriculare și extrașcolare și a proiectelor și programelor pe teme de
educație ecologică:
 Acțiuni de ecologizare și colectare selectivă a deșeurilor în localitatea natală;
 Acțiuni de conștientizare a comunității locale privind problemele de mediu, prin
împărțirea de fluturași, pliante, afișe;
 Vizită la groapa de gunoi și stația de epurare a apei din localitate;
 Acțiuni de plantare de arbori în zona locali tății;
 Confecționarea și amplasarea căsuțelor pentru păsări;
 Expoziții de fotografie sau desene pe teme ecologice;
 Concursuri de creație literară pe teme ecologice;
 Expoziții cu vânzare de mărțișoare, felicitări și tablouri confecționate din
materiale ecol ogice (lână, bumbac, semințe, paie, frunze, flori, scoarță de copac,
pietre, scoici, nisip, etc.);
 Carnavalul ECO – prezentarea unor costume confecționate de copii din materiale
reciclabile (plastic, hârtie, pet -uri, doze de aluminiu, etc.);
 Spectacole pe teme ecologice, cu participarea comunității locale;
 Cercuri ale elevilor „Micii ecologiști”.

Toate aceste activități pot fi completate de curriculumul la decizia școlii, opționalul
transcurricular „Educație ecologică” care cuprinde teme și activități abordate din punctul de
vedere al mai multor arii curriculare și discipline.
În sistemul educațional al societății viitoare, este nevoie de stimularea creativității și acest
lucru este posibil numai prin promovarea interdisciplinarității. Copiii nu teb uie educați pentru
lumea de azi, d eoarece nu se știe cum o să arate lumea lor și e nevoie să fie învățați să se
adapteze.
În tot cuprinsul grupului de preșcolari am întemeiat o grupă a cercetașilor bazată pe
curiozitățile ș i grijile elevilor . Activităț ile desfășurate în natură au avut un efect benefic

12
copiilor, conducând la atingerea obiectivelor stabilite , oarecare din acestea fiind:clasarea unor
organisme învățate , desfășurarea de constatări directe .
Putem spune în incheiere că pe maidan comparativ cu sa la de clasă,cuprinsul
informațional al învățături deține un domeniu cuprinzător al componentelor înrudite care
caracterizează varietatea ideilor propuse analizei .

13
CAPITOLUL II
PROIECTUL – STRATEGIE A PROCESULUI EDUCAȚIONAL ÎN
REALIZAREA ACTIVITĂȚII EXTRACURRICULARE
2. 1 Definirea și caracterizarea activităților extracurriculare
Prin organizare activitatea extracuriculară este suplimentară învățării în sala de
clasă.Activitățile acestea sunt desfășurate înafara grădiniței.
În perioada preșcolară, copiii sunt deschiși la precizări ajutați fiind de
imagini.Musaferea la monumente și locuri istorice, zoo, case comemorative sistematizate
crează o intuiție și apreciere a semnificațiilor culturale și izvoditoare ale neamului.
Acțiunile turistice contribuie la îmbogoțirea vocabularului,socializări micuților ;aceștea
devenind mai creativi și mai sensibili la viziunea realități în rama activităților de
pictură,desen,dezvoltarea limbajului etc.
Forma aceasta a activități înhamă copilul la ni vel teatralist dar și de privitor în fața unui izvor
inepuizabil de sentimente puternice.
Un punct de plecare în structurarea unor procese interesante îl are serbările,desenele
animate,filmele pentru copii,teatrul de păpuși.De pildă, vederea emisiuni lor de teatru pentru
copii,amuzante ori sportive pe lângă fenomenul că infăptuie completarea unor turnuri
educaționale, încurajează și călăuzește copii către sfera muzicală , sport ivă, versuri , pictură,
etc.
Cele mai prețuite de copii sunt d esenele animate grație trăsături cizelate a imaginilor.
Educatoarele au o menire remarcabil de important ă în selecționarea reprezentației ,propunerea
emisiunilor televizate pentru copii sortând emisiunile distractive care au o marcare adevărată
mai clar conturate 4.
Serbările reprezintă o sursă nesecată de imdeplinire și mulțumire creând și avantajând
progresarea copiilor din punct de vedere trupesc și spiritual. Însemnarea pedagogică rezidă în
cuprinsul artistic rostit dar și în ambianța sărbătorilor ce se așează cu ocazia aceasta. Prin
rânduirea serbărilor sporim copiilor iubirea măiestriei , afecțiune pentru tot cei frumos.
Cu ajutorul concursurilor realizate între grupele dintre diferite grădinițe,dezvoltăm
iubirea și curiozitățile copiilor pentru estetic,personal itatea lor îndurînd transformări
pozitive,putând descoperi ușor talentele artistice în vederea practicări și promovări lor.

4Preda. Viorica, Metodica activităților instructiv educative în grădinița de copii, Editura « Gheorghe Cârțu
Alexandru », Craiova 2009

14
Preocupările extracurriculare 5sus înșiruite și cercetate sunt respectate de către copii i,dar și de
agenți educativi în calculul în care exploatează și avansează curiozitățile,înclinațiile
copiilor.Sistematizează într -o manieră distractivă și recreativă momentele libere ale copiilor,
ducând la inbunătățirea acțiuni de învățare.
În același timp menirea activități extracurriculare are un caracter general conducând la
,,sudarea ” unități dintre cei mici, învățândui supraviețuirea si aparținerea la un grup.

2.2 Proiectul , modalitate de realizare a educației ecologice
Sursa principală și de bază a defini re de ansamblu a proiectului este dicționarul limbi
române. Termenul proiect purcede din limba germană, projekt sau latină, projectus și
ilustrează :1. „Plan sau intenție de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru ”. 2.
„Prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.), care urmează să fie discutat și
aprobat pentru a primi un caracter oficial și a fi pus în aplicare ”. 6Le Petit Larousse
caracterizează proiectul prin „ceea ce intențio năm să facem”. Le Robert pune considerația de
sens s au de anturaje : „…scopul pe care îl urmărim, imaginea pe care ne -o formăm despre ceea
ce vom întreprinde și mijloacele pe care le vom folosi”7.
O explicație mai completă este oferită de M. Mocanu și C. Schuster: „Proiectele sunt
acivități unice, orientate spre obiectiv, cu un grad ridicat de noutate și cu o sarcină de lucru
complexă ”.
Metoda proiectului ca parte de predare, învățare și evaluare, se focalizează pe silința
deliberat ă de examinarea copiilor, descoperirea amănuntelor și pricepere a subiectului în
deplina sa proporție. Alcătuiește asigurarea nivelului activității studiate, fiincă îngăduie
consumarea multi tudini de tehnici de organizare a remiteri și se utilizează fiecărui nivel de
școală .
Din punct ul vederi teoretic e metoda p roiectelor este un procedeu transdisciplinar și
interdisciplinar . Transdisciplinaritatea implică pătrunderea numeroaselor discipline și
gestionarea anchetărilor în cadrul desemnării unei științe noi sau a unui nou cerc de
priceperi .

5Lespezeanu M., Tradițional și modern în învățământul preșcolar, Editura S.C. Omfal, Bu curești, 2007

6Dicționarul Explicativ al Limbii Române , acad. Ion Coteanu, dr. Luiza Seche, dr. Mircea Seche, Editura
Univers Enciclopedic, București, 1998. pag. 857
7 Fihel, Jean -Félix – Cum să ne realizăm proiectele , Editura Universitară, București, 199 9 pag. 31

15
Planul de mediu este o cercetare creatăde copii îndrumați de educabili care urmăresc o
înfățișare sau o chestiune de mediu. Proiectul este structurat după cum urmează :
Pentru a crea un proiect de mediu este necesară parcurgerea unei serii de etape :
Tema aleasă este necesar să aparțină domeniu de cunoaștere în sine, în apropierea
căruia se configurează completa activitate a copiilor pe o durată îndelungată . Proiectul este
extins și este investigat cu amănunte subiect ul sugerat din universul înconjură tor, spre care
copilul își dirijează deplina atenție și energie vânjoșie . Datorită proiectului copiii sunt
implicați activ în demararea cercetări mediului,asupra evenimentelor și fenomenelor aspirate
spre mai multă învățare.
A. Tematica proiectelor privin d realizarea educației ecologice
Proiectul de cercetare ia configurații diverse, în funcție de originea activităților de nivelul
de plurivalență a tematici, de seama tânărului. Astfel, se pot desfășura :
 Proiecte de in vestigație -acțiune:cercetare , colecții din folclor, cercetarea unei instituții
din cadrul social , etc.
 Proiecte de acțiune ecologică:de protejare a universului firesc, a averilor înăscute,
idealizare a orașului, etc.
 Proiecte de muncă fizică : înfăptuirea activități lor utilitare de horticultură, creșterea
animalelor, etc.
 Proiecte în sistem constructiv: activități de fabricare de machete, tipare care
completează dotarea consiliului, adunare de obiecte locale în privința amenajări unui
muzeu al instituției școlare ;
 Proiecte tip pro bleme:unde copiii întâmpinați cu dificultăți pe care încearcă să o
rezolve;
 Proiecte de tip învățare: consacrate îmbunătățirii unei practici de instruire pentru a
deveni mai disponibilă (folosirea calculatorului).
În planificarea temelor și demersul de r ealizare a proiectelor trebuie să existe un echilibru
între sursele de proveniență ale subiectelor abordate, de asemenea, este importantă
considerarea unor criterii de pertinență ale subiectului ales:
 este direct observabil în mediul apropiat, fizic sau social al copilului;
 este de interes pentru majoritatea copiilor și aceștia dețin o oarecare experiență în
legătură cu subiectul;
 produce rezultate finale concrete și permite atingerea unor finalități prevăzute în
documentele curriculare;

16
 formează și consolidează învățarea prin cooperare, copiii fiind parteneri în luarea
deciziilor;
 presupune o investigație realizabilă cu mijloacele pe care copiii le au la îndemână în
momentul abordării (competențe personale, resurse materiale, resurse umane);
 este un domeniu de investigație suficient de generos pentru a putea fi parcurs pe o
unitate mai întinsă de timp și totuși nu prea larg pentru a nu permite o structurare
unitară;
 permite desfășurarea sa nu doar în, ci și în afară sălii de grupă;
 antrenează implicarea părinților și a comunității locale.
Un proiect poate fi structurat pe teme sa u unități de învățare. Tema proiectului este de obicei
legată de un concept mai larg sau de o tematică, de exemplu “Anotimpurile” sau “Animalele”.
Pentru a face cunoștință cu noua temă a proiectului, copiilor li se pun la dispoziție diferite
materiale, ca: enciclopedii, cărți, fotografii, filme documentare etc. Subiectul proiectului este
inspirat, de cele mai multe ori, din mediul apropiat, presupunând interacțiunea directă dintre
copil și mediu.
Pentru a putea fi aplicat, un proiect trebuie să îndeplineasc ă o serie de condiții:
 accesibilitate : adecvarea temei la specificul vârstei preșcolare;
 obiectivitate : să aibă un caracter realist ținând cont de resursele materiale și umane
existente;
 simplitate și precizie ;
 sistematizare și claritate în conceperea planului de întrebări;
 unitate : să cuprindă întregul efectiv al grupei;
 continuitate : fiecare acțiune să o pregătească pe cea ulterioară;
 flexibilitate : să permită ajustări, completări și modificări în funcție de interesele și
nevoile de c unoaștere ale copiilor;
 încadrarea în timp în limita menținerii atenției voluntare specifice vârstei;
 individualizare : identificarea posibilităților de dezvoltare personală;
 stabilirea indicatorilor de performanță în vederea evaluării;
 rigoare științifică : datele să fie în conformitate cu realitatea.
În practica educațională din grădiniță proiectul poate lua forme diferite, astfel, mai multe
tipuri de sarcini de investigație -acțiune desfășurându -se în paralel și rezolvând aceeași temă:
 efectu area de investigații în mediul înconjurător, fizic și social -în vederea culegerii de
informații referitoare la subiectul studiat;

17
 proiectarea și confecționarea unor materiale care ilustrează tema și care vor fi cuprinse
în final într -un produs finit (pan ou, dioramă, colaj etc.);
 conducerea unor experimente simple și cu materiale la îndemâna copiilor, ce se
desfășoară pe parcursul mai multor zile;
 elaborarea de documente în care sunt înregistrate informațiile noi acumulate: jurnale,
reviste, calendare, a lbume.

În planificarea, organizarea și desfășurarea oricărui proiect, alegerea temei de studiu se
constituie ca o etapă importantă, oferind copiilor posibilitatea de a solicita sau măcar sugera
tema, iar educatoarei revenindu -i sarcina de a formula obiectivele op eraționale ce vor preciza
cu mare atenție activitățile grație cărora subiectul va progresa. Obiectivele vor indica scopuri
educative în termeni de activitate mentală, afectivă și psiho -motorie.
Alegerea temei/subiectului pleacă, de regulă, de la fapte și evenimente banale din viața
grupei sau poate fi sugerat în urma audierii sau vizionării unor povești, întâmplări, spectacol
de teatru, după răsfoirea unei cărți sau reviste sau chiar după prezentarea unor obiecte mai
puțin obișnuite. Pentru a depista și a valorifica sursele în alegerea unei teme, educatoarea
trebuie să acorde o atenție deosebită jocurilor copiilor și discuțiilor spontane dintre ei, așa va
putea sesiza ușor interesul copiilor către anumite subiecte.
Se va avea permanent în vedere faptul că o temă bazată pe interesele copiilor sunt cele
care asigură motivația învățării, care oferă satisfacții și care valorifică, mai bine cunoștințele
acumulate și induce implicit succesul învățării.
De exemplu, sursa alegerii temei a constituit -o dorința unui copil care a declarat că ar
dori să meragă la bunica lui împreună cu colegii săi pentru a o ajuta cu munca în grădină.
Acest fapt le -a atras atenția și interesul, determinându -i să adreseze întrebări suplimentare:
„Unde se află casa bunicii? Este la deal , munte, câmpie? Cum este peisajul? Ce locații sunt de
vizitat?
Am hotărât să mergem împreună în natură pentru a observa o Livadă cu meri, parcul Natural
de la Timișoara care se află în apropiere .O altă inițiativă de a organiza o deplasare, vizită la
Muze u unde pot vedea dinozaurii. Proiectul cu tema Dinozaurii, de la grupa mijlocie, a fost
inițiat la inițiativa unui copil care a adus la grădiniță o carte despre viața dinozaurilor cu
ilustrații și sunete , stârnindu -le astfel curiozitatea și dorința de a afl a cât mai multe lucruri
despre aceste animale preistorice.
În acest mod am organizat un program o planificare a excursiilor, vizitelor, plimbărilor
pe care le –am desfășurat în cadrul activităților extracurriculare. Motivația copiilor de a

18
cunoaște flora ș i fauna a fost încă o confirmare că încă de la cele mai fragede vârste copiii
manifestă predilecția pentru cultivarea frumosului din natură și pentru a -i descifra tainele.
Aria curriculară Om și Societate este un alt prilej de a desfășura activități despr e
investigare a mediului înconjurător cu multe aplicații , ateliere, scenete specifice ca de
exemplu: Natura, prietena mea, Ne jucăm, aer curat respirăm, Și copacii își spunpovestea lor!;
programe : EcoGrădinița, EcoEuropa.
Alte teme vizează mediul înco njurător , desfășurate prin intermediul vizitelor,
plimbărilor, drumețiilor în natură pe Malul Mureșului și în alte locații naturale din județul
Arad sau altele. Alte proiecte au fost inițiate sub forma vizionării unor spectacol edramatice ,
după audierea un ei povești, după răsfoirea unei reviste pentru copii și chiar, după prezentarea
unor obiecte mai puțin obișnuite.
Educatoarea împreună cu copiii poate aduna și prezenta stategii, trasee destinații
turistice, obiective de vizitat referitoare la subiectul de parcurs, dar și pentru motivarea
suplimentară a acestora pentru temă. Sunt foarte utile în această fază discuțiile cu persoane
din afara grădiniței care pot aduce lămuriri sau informații suplimentare privind tema
proiectului (specialiști părinți, autori tăți locale).
Scrisoarea de intenție adresată părinților este modalitatea directă prin care aceștia sunt
anunțați despre tema aleasă și modul de organizare prin care se solicită colaborarea pentru
procurarea resurselor și a informațiilor necesare.
Crearea centrului tematic
Un alt pas important al etapei de pregătire a p roiectului îl constituie
studiereaitinerariului propus, obiective turistice întâlnite pe parcurs, curiozități , evenimente
istorice ale locului care să trimită „mesaje” cu suport edu cativ, în spr ijinul dezvoltării
proiectului dar și a copiilor. Cercetarea în natură contituie un real prilej pentru a acumula
cunoștințe în mod integrat pentru că natura însăși este un izvor de informație și resurse
inepuizabile. Natura se descoperă celor mici chiar în mod integrat, toți analizatorii participă
la reperarea informațiilor parvenite și strucurarea lor în mod real, vizibil.
Asigurarea materialelor necesare derulării unui proiect se pot procura din surse variate:
• copiii -sunt de un real folos în procurarea materialelor și acest fapt îi
responsabilizează; ei pot colecta în timpul liber și prin activități organizate în grădinițe diverse
materiale din natură, ilustrații sau pot crea diverse materiale pentru centrul tematic ( materiale
din natură, materiale reciclabile, desene, colaje, texte literare, jucării confecționate, etc.);
• familiile copiilor -pot aduce sub formă de împrumut atlase, cărți diverse, albume,
enciclopedii, jurnale de călătorie, imagini din reviste, pliante, vederi, imagini scoase de pe

19
internet, etc. Tot cu sprijinul familiei se pot procura diferite materiale și accesorii necesare
pentru realizarea unor lucrări (dopuri, fire textile, sârmp, deșeuri din plastic, capace, cartoane,
ambalaje, mici animale de companie, etc.);
• comunitatea -poate contribui cu receptivitate la solicitările educatoarei prin donarea
sau împrumutul unor materiale (cărți, ustensile și instrumente specifice anumitor domenii,
animale, plante etc.) Comunitat ea oferă prilejul educării in detrimentul educației pentru mediu
prin organizarea evenimentelor ecologice , concursuri și serbări tematice, acțiuni de
voluntariat și de colectare selectivă prin acțiuni de mobilizare la nivelul județului.
Înainte de planifi carea activitățiilor instructive ce se vor derula în cadrul proiectului,
pregătirea educatoarei implică promovarea unui parteneriat de decizie și de acțiune cu copiii,
cu alte cadre didactice, cu specialiștii, cu familiile și cu întreaga comunitate locală , dar și
studiu individual, preocuparea pentru perfecționarea sa profesională. Orice proiect are nevoie
de resurse materiale, financiare dar și de resurse umane ca desfășurarea să fie optimă și
eficientă. Fiind specializați în diferite domenii, părinții po t fi transformați în persoane -sursă în
cadrul proiectelor derulate cu copiii.
O caracteristică importantă a proiectului se referă la implicarea activă a copiilor în
activitatea de cunoaștere, de cunoaștere a mediului accentul punându -se pe căutările și
încercările proprii ale copilului, pe folosirea brainstorming -ului și a metodelor de învățare
activ -participative, pe contactul direct și nemijlocit a acestuia cu obiectele lumii
înconjurătoare. La vârstele mici, experimentele produc acțiuni și reacții imedi ate observabile.
Atunci când copilul experimentează pe cont propriu învățarea se produce mai ușor, iar
rezultatele ei sunt mai trainice.
Se recomandă ca activitățile să fie desfășurate în grupuri mici de lucru, în care copiii
își asumă rolurile și respons abilitățile de acțiune desemnate sau alese de ei. Copiii sunt
încurajați să adune materiale diverse în legătură cu tema investigată, să comunice pe parcursul
activității, să discute și să prezinte rezultatele activității în cadrul grupului și celorlalte gr upuri
de lucru.
Deși cunoșterea nu este transmisă direct de educatoare, rolul acesteia nu este deloc
diminuat. Dimpotrivă, pe parcursul desfășurării activitățtilor, educatoarea va continua să
proiecteze desfășurarea investigației în funcție de feed -back-ul oferit de copii, va crea
contexte de cunoaștere cât mai naturale, reale, ce să permită implicarea directă, observarea
nemijlocită, descoperirea realității, va ghida activitatea copiilor și va crea momente de sinteză,
structurare a achizițiilor realiz ate în funcție de finalitățile proiectului, va observa și va
canaliza eforturile copiilor și va organiza finalitatea proiectului.

20
O altă caracteristică a proiectului este aceea că ac tivităților desfășurate în cadrul acestuia pot
fi organizate atât sub for mă de învățare frontală, cât și sub formă de învățare individualizată și
pe grupuri mici, mai ales pentru jocurile și activitățile alese , învățarea prin descoperire, pe
baza experimentelor .
Etapa finală reprezintă evenimentul culminant al unui proiect, în care are loc aprecierea
activităților și produselor acestora, evaluarea modului de proiectare, organizare, coordonare a
proiectului și a eficienței formative a acestuia, de sintetizare și evaluare a rezultatelor
activității relative la tema studiată, î n produse care pot fi materiale, de acțiune, de
performanță, de personalitate (ex.: machete,jurnale, albume, înregistrări audio -video,
construcții eco, compoziții artistice, povești, poezii, jocuri dramatic e, expoziții tematice ).
Etapa finală a proiectului , fiind o etapă a sintezei, a formulării concluziilor și a
realizării evaluării derulării proiectului și a produselor rezultate din urma realizării lui,
cuprinde parcurgerea a doua faze:
Adăugarea de detalii și atribuirea de funcționalități
Adăugarea de detalii și atribuirea unor functionalități proiectului sunt necesare pentru a crea
copiilor o motivație mai puternică, știind că la această vârstă ei dau prioritate nu numai
trebuințelor biologice, ci și celor sociale și spirituale.
Evaluar ea proiectului
Evaluarea unui proiect nu se limitează doar la o privire de ansamblu, ci se referă atât la
activitatea actorilor principali – educatoarea și copiii, cât și la produsele muncii lor (finalitățile
proiectului). Materialele adunate din natură de către copiii oferă prilejul învățării în cadrul
jocurilor în ariile de stimulare, activitățile comune, etosul locului, bagajul de cunoștințe
acumulat constituie elemente de îmbogățire spirituală atât pentru copii cât și pe ntru cadrele
didactice. Toate acestea pot furniza inspirație pentru scrierea de poezii, pentru desfășurarea de
scenete , dramatizări, teatre, expoziții cu un bogat conținut și cu mesaje autentice dobândite în
mediul înconjurător.
În evaluarea activității copiilor se va urmări:
• modalitatea în care, în cadrul poiectului, au fost folosite și valorificate de către copii,
conexiunile și perspectivele interdisciplinare;
• competențele dobândite de copii prin activități extracurriculare și capacitatea acestor a
de a realiza transferul în alte situații inedite, în alte domenii;
• capacitatea copiilor de a descoperi și valorifica valențe ale proiectului, în vederea
emiterii și dezvoltării altuia nou.

21
Concluziile de la finalizarea proiectului trebuie comunicate și împărtățite și prezentată
întreaga activitate atât copiilor, cât și colegilor de la alte grupe, părinților, bunicilor, fraților,
eventual și unor membrii ai comunității locale. Sub îndrumarea educatoarei, copiii vor fi
ajutați să revadă și să evalueze e tapele și fazele principale ale proiectului, să găsească ideile
originale și să selecteze materialele potrivite pentru a -și prezenta ,,povestea" proiectului lor.
În funcție de natura proiectului și de posibilitățile reale ale copiilor, evaluarea și
prezen tarea „poveștii" proiectului se poate realiza prin următoarele modalități:
• prezentarea unor panouri decorative, postere sau a unui album de fotografii, făcute în
momentele derulării proiectului;
• prezentarea unor înregistrări audio sau a unui film vid eo cu momente din desfășurarea
proiectului, a excursiei, vizitei, drumeției;
• realizarea unei „brășuri" pliant în care copiii și -au adunat propriile păreri și impresii
dictate educatoarei, „carte" care poate fi citită atât copiilor, cât și părinților;
• o scenetă, un spectacol/ o dramatizare prezentată copiilor de la alte grupe și părinților;
• o expoziție cu lucrări executate de copiii pe parcursul derulării proiectului;
• o monografie sau un punct de documentare cu tot felul de informații pe care cop iii le-
au aflat în timpul derulării proiectului etc.

2.3.Valoarea formativ ă a metodei proiectelor în realizarea activităților
extracurrilulare
La nivelul învățământului românesc în ultimi ani au apărut idei și practici care au încurajat
schimbarea abordării educaționale de la curriculum centrat pe disciplină la un curriculum
centrat pe copil.
Implementând metoda proiectului, în reforma educațională, s -a reușit trecerea de la
modelele tradiționale, care limitează uneori realizarea cunoașterii, la o comunitate de învățare,
ce urmărește integrarea noilor informații în structuri cognitive proprii și transferarea lor în
conținuturi noi, aplic abile în practic, în care fiecare contribuie atât la propria învățare, cât și la
procesul de învățare colectiv, o acțiune de cercetare și acțiune practică în același timp.
Datorită exploziei informaționale din diferitele domenii, ce determină confruntarea
copilului cu o varietate de aspecte problematice și dificultăți care derivă dintr -o cunoaștere
limitată, este necesară intervenția educatoarei care cu ajutorul metodei proi ectului va aborda
realitatea actuală, la momentul potrivit, atât din perspectiva teoretică, cât și practică.

22
Primul pas îl face educatoarea, care, acceptând ideea de schimbare și adaptându -se cu ușurință
acesteia poate aduce schimbări în modul de a gândi și acționa al copilului, al părinților
acestuia și chiar în sistemul educațional.
Al doilea pas este necesar să se facă în direcția metodelor de predare folosite la grupă și a
rolului educatoarei în procesul didactic, care, trebuie să fie legate de vârsta copilului și să țină
cont de creativitatea și încrederea în sine a fiecăruia dintre cei doi factori implicați în procesul
didactic.
Ultimul pas este necesar în regândirea și potențarea valențelor formative ale mediului
educațional. Aproape tot ce se află în mediul educațional în care se mișcă copilul poate
constitui obiectul unei intense curiozități din partea acestuia și, în același timp, poate conține
ceva interesant din care el poate învăța.
Bazându -se pe acești pași esențiali, educatoarea încercă să c ontureze schimbarea în
procesul didactic prin folosirea metodei proiectelor de grup, selectate, gândite și elaborate cu
ajutorul copiilor și al părinților . Prin această metodă copiii intră în contact direct cu realitatea
cercetată, iar obiectele, fenomene le, procesele sunt investigate în dimensiunile și
caracteristicile reale, așa cum se manifestă în realitatea concretă.
Învățarea bazată pe proiect este acțiune de cercetare și acțiune practică în același timp,
ce contribuie la învățarea unui mod de «gândir e interdisciplinară » și contribuie la practica
învățării prin cooperare, prin oferirea posibilității copiilor de a exploata în profunzime
domenii noi, de a acumula cunoștințe în mod independent și de a dezvolta competențe precum
creativitatea, spiritul de inițiativă, capacitatea de a comunica și de a lucra în echipă.
Prezentând valoarea pedagogică a metodei proiectelor putem face o analiză
comparativă între proiectarea modulară (abordarea tradițională) și proiectarea tematică
propusă de noua abordare ed ucațională.
1. Titlul proiectului – trebuie să exprime clar scopul proiectului și despre ce este vorba
in proiect;
2. Introducere -in acest capitol se explică de ce s -a ales tema de studiu și despre
semnificatia acestui studiu. Se amintește des pre problemele proiectului. Se mentionează
cercetările făcute anterior. Se vor evidentia deosebirile dintre ceea ce s -a facut prin proiect și
ceea ce era studiat.
3. Scop – presupune parcurgerea unor etape:
a. Este bine să justificăm in prima eta pa in cateva fraze de ce am ales tema;
b. In a doua etapă trebuie să stabilim niste obiective. De obicei, obiectivele sunt pe
termen lung și pe termen scurt;

23
c. Stabilirea prioritătilor.
4. Materiale și metode de lucru – trebuie descrise detaila t materialele, echipamentul
folosit pentru cercetare. Metodele de lucru pot fi : analize de laborator, observatii de teren,
colectare de probe, dar și chestionarea, intervieverea societatii civile sau a autoritătilor care se
ocupă cu problemele de mediu.
5. Planul de actiune – studiul facut trebuie sa fie perfect inteligibil, in corelatie cu
obiectivele, tintele stabilite in prealabil si materialele de care dispunem. Este foarte important
dacă cineva citeste studiul făcut să poată să facă acelasi lucru.Planificarea activitătilor tine
mai mult de domeniul managementului de proiect (adaptat dupa C. Ulrich, Managementul
clasei : invătarea prin cooperare, Ghid pentru profesori, F.S.D., Bucuresti, 1999) :
 Distribuirea reponsabilitatilor in cadrul grupul ui ;
 Identificarea surselor de informare ;
 Stabilirea și procurarea resurselor materiale necesare;
 Stablirea calendarului desfasurării activitătilor (analiza si distribuirea realistă a
timpului necesar) ;
 Alegerea metodelor care vor fi folosite ;
 Cercetarea / Investigarea propriu zisă;
 Evaluarea cercetarii sau a activitatilor derulate (individual sau in grup).
6. Rezultatele și discutiile – in acest capitol se prezintă ceea ce s -a descoperit in urma
activitătilor noastre. Rezultatele se p rezintă sub formă de grafice, tabele, fotografii, scheme
care să facă mai accesibile rezultatele activitătilor de cercetare. Este foarte important să
scriem mesajele pe care vrem să le transmitem in lumina cercetărilor noastre.
7. Concluzii/Solut ii/Recomandări – in acest capitol se scriu sintetic concluziile la care
am ajuns in urma cercetărilor noastre. Nu este suficient să identificăm și să analizăm o
problema de mediu. Foarte important este să gasim solutii care pot rezolva problemele
studiate. Astfel, putem considera că cercetarea noastră a incercat să imbunătățească o situatie
sau reprezintă un prim pas in rezolvarea problemelor de mediu.
8. Bibliografia – cuprinde o listă in care se trece in ordine alfabetica : autorul, titlul
lucră rii, editura, anul, paginile pe care le -am consultat.
9.Anexe – pot cuprinde atasate articole de presa, fotografii, e.t.c.

24
CAPITOLUL III
Tehnici de comunicare în vederea realizării educației mediului
Tehnicile de comunicare sunt aplicate la nivel de grup. Exemplificăm câteva dintre
ele:transmiterea rotativă.Are obiectivul stabiliri unei reguli a comunicării dintre subgrupuri
care funcționează concomitent în toată traictoria unei activități.
Discuțiile de speță panel(panel=eșantion) ,baza tehnici ac estuia stăruiește în folosirea
unei grupări limitate de specialisti exponentiali alcătuind nucleul, în cadrul analizări
subiectelor în vreme ce asistența participă cu ajutorul stiri scrise. Tipul de conversație panel
numește exercițiul în întregime și deți ne ca scop principal:înființarea rețelei de comunicare
înăuntrul unei grupări însemnate, garanteză un anume număr de operatiuni,schimbă
cuvântarea ori solilocurile,susținând pe orișicare în a -și întreține punctul de vedere, recunoaște
înfățișările emoțonal e a unei probleme anume.
,,Purtătorul de cuvânt ” – grupul se împarte în variate subgrupuri masive în apropierea
unui călăuzitor.,,Purtătorul de cuvânt ”,cedeză poziția oferind posibilitatea altei
persoane,pentru a -și putea reda punctul sau de vedere.
Tehni ca de demonstrare –într-o ședință generală,depinzând de tema discutată se vor
intâlni două persoane sau două subgrupări.Participanți care nu sunt implicați în discuție sunt
nevoiți să accepteconsiderentele indiferent de opinia lor.
Divizarea părerilor – se recomandă atunci când se pot separa membrii grupului în trei
subgrupuri de păreri (acord, neutru, dezacord), aproximativ identic,delimitate unei direcții
provenind din respectiva temă.
Tehnica mini situațiilor – în situa ția unora din subgrupuri, participanții analizează
anumite situații care se pot aplica în viața acestora zi de zi,indiferent dacă sunt pozitive ori
negative. Aiestă procedură provoacă elevi să: exprime scurt și sesizabil condițiile intâlnite
într-o metodă reală, evidențiind conduitele bruște față de prilejire încurajând conștientizarea
acestor purtări.
Aceele șapte schimbări – într-o conjunctură participanți sunt rugați să își imagineze
șapte schimbări.Impulsionând astfel, o inventivitate nerestrictivă.Înlo cuirile se înregistrează,
pe urmă se orânduie de la cea mai însemnată la cea maineimportantă.Răslețit se efectuează
altădecidere, de la soluția cea mai realizabilă pană la cea nerealizabilă.
Reperarea valorilor exercițiilor -în timpul orei participanților l i se propune alegerea în
formă personală,din listă factori care sugerează importanța,îngăduind clasarea în ramura
diagramei metaforice începînd trasformările de adâncire.

25
Jocul de puzzle – acesta rezidă din impulsionarea membrilor unui grup,obținând
aceea și imagine sau aceiași propoziție alcătuite din compoziții sau termeni încredințați.
Montajul termenilor sau al pieselor se poate realiza de orișicare părtaș,izbutind explorarea în
mod eficient a informației primte.
Intervențiile periodice sau,,cuvântul de aur”- elevi se repartizează în șase subgrupări
funcționând distinct. Fiecare subgrupă are la dispoziție 40 de minute pentru caracterizarea
unei pricini și pentru a putea lua o decizie.Oricare dintre participanți are la dispoziție zece
minute pentru opera țiunile lui. Subgrupările se urmăresc conpartimentativ, de către un
observator.

26
CAPITOLUL IV
EFECTELE FORMATIVE ALE ABORDĂRII PROIECTELOR ÎN CADRUL
EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN REALIZAREA ACTIVITĂȚILOR
EXTRACURRICULARE –
1. Argumentul și ipoteza cercetării experimentale

Percepția criteriilor de evoluție ale copilului este absolut indispensabilă pentru a putea
înțelege fiziologiei și patologiei vârstei copilului. Ele sunt fenomene complementare.
Dezvoltarea și creșterea face referire l a schimbările distinctive de consemn fizic și creșterea
în dimensiune. Creșterea poate fi definită ca o mărire în plurivalență sau refacere la o formă
mai simplă la diferite forme mai complexe. Este un fenomen stabilit necontenit unde
copilul obține cunoștințe,deprinderi,dezvoltă comportamente adecvate, învață să se
autodefinească în raport cu el insuși și în raport cu ceilalți.Diferențel e atât de semnificative ale
dezvoltării copilului izvoresc din factorii ereditari și din factori de mediu,incomparabili în
cazul fiecărui copil.
Aspectele care stau la baza cladită pe axa de la teorie la practică sunt respectarea
drepturilor copilului,asi gurarea egalități șanselor la educație și evoluția relațiilor cu semeni
întemeiate pe încredere,onestitate,politețe,respect și nu în ultimul rând respectul față de sine.
La baza emiteri ipotezei de lucru stă experiența adunată pe parcursul activității la c lasă
și mai exact utilizarea metodei proiectului în educația timpurie deține mai multe valențe
formative în privința dezvoltării copilului. Copilul învață foarte multe atât din contactul său
cu mediul fizic cât și cu cel social. Întregul progres al copilulu i este condiționat de aptitudinile
relațiilor pe care acesta le întemeiază cu mediul social în care trăiește.Modul de dezvoltare al
copilului este influențat de fiecare intervenient din viața sa
(bunici,frati,verișori,părinti),irevocând astfel modelele rel aționare pe care copilul le include și
pe care copilul le va reproduce.
Educatoarea are un rol importan,acela de a găsi mijloacele și metodele cele mai potrivite
pentru a ușura dezvoltarea socio -emoțională a copilului în timpul intrării în colectivitate și în
perioada întreagă a preșcolarității.

27
2.Ipoteza cercetării experimentale
Alegerea pentru efectuarea educației ecologice prin activități extracurriculare abordând
un program educațional centrat pe proiecte tematice, întrebuințând metode didactice potrivite
particula rităților psihice și personale ale preșcolarilor și activități de dezvoltare specifice,
determină dezvoltarea autonomiei a competențelor so ciale și emoțio nale ale copiilor, în
momentul în care aceștia intră în colectivitate .
În ace astă cercetare, idea de bază este argumentul că toate activitățile de educație
ecologică derulate prin activități extracurriculare împreună cu proiectelor te matice
îmbunătățește priceperea de relaționare pozitivă, recunoașterea emoțiilor și m anifestarea
acestora, inițiativa în învățare, crezarea în sine a copilului, constituirea atitudinilor despre
frumos,comunicarea, formarea de comportamente ecologice.Prin formele de realizare a
activității extracurriculare, mă refer la drumeții,excursii vizite, schimburi de
experiență,plimbări acestea toate facilitează și ajută dezvoltarea armonioasă a personalității
copilului în echivalență cu mediul înconjurător și îmbunătățește destoinic ia sa de referire la
mediul și a relațiilor cu acesta.

3 Descrierea eșantionului

Cele două grupări părtașe la acest experiment sunt compuse din copii grupei Maghiare
de nivel II de vârstă de la Grădinița P.P. Grădinița Ursuleți și preșcolari g rupei mijlocii C de
la Grădinița P. N.nr.9. Întâia ceată sa format din 2 5 de preșcolari iar cel de -al doilea grup din
25 de preșcolari cu vârste cuprinse între 3, 4 ani, 4 ani și jumătate .Drept determinare a
raportului valoric, sa administrat un test inițial, toc minduse ca grup de verificare să fie alcătuit
din preșcolari de la grupa mijlocie C, iar cel experimental să fie creat din preșcolari de la
grupa M aghiară .Menționăm că cele două grupe sunt cu predare în limba maghiară. Astfel,
intervenția didactică va fi infăptuită de către grupu lurmător , timp în care cel dintâi desfășu ară
îndeletnicirea într -o formă firească.Mișcările libere vor fi administrate grupului probă țintind
urmări rea influențele asupra copiilor , continuînd ca la vremea determinat ă, ambele grupuri să
fie din nou controlate pentru a sesiza acțiunea cercetări .

28
4. Design experimental

Proba psihopedagogic ă o componentă fundamentată pe folosirea metodei proiectelor în
cadrul activităților extracurriculare desfășur at pe perioada de cursuri ale semestrului al -doilea
, an școlar 2019 -2020 iar copiii implicați în proiect au fost cincizeci. Cei implicați în
derularea cercetării au fost factori educaționali parteneri în cadrul parteneriatelor de educație
ecologică : păr inți, reprezentanți ai co munității și ai unor instituții parteneri din cadrul
proiectelor, voluntari, ONG -uri, fundații.

 Etapa de desfășurare , a fost trebuincioasă fixări stadiului primar de săvârșire
a schimbului între cunoștințe, deprinderi, comportamente și utilizarea acestora
în condiții reale, de utilizare a cugetări integrate și de învățare activă, prin
descoperire și colaborare dinaintea înglobări saltului educațional.
 Etapa de formare , definită prin îndeplinirea activităților de educație ecologică
în cadrul activităților extracurriculare prin activități integrate , organizate în
proiecte tematice predominant ăfiind învăț area activ ă. Precizez că pentru
această etapă am intodus ca variabilă independentă metoda proiectelor ca
form ă de realizare a activităților de educație pentru mediu în activitatea
extracurriculară. „Variabilele independente sunt reprezentate de orice stimul
care poate avea o influență relevantă asupra unor prestații sau asupra unor
comportamente care devin variab ile dependente”8. Variabilele dependente
reprezintă totalitatea modificărilor care au intevenit urmând să fie explicate și
cuantificate .
 Eșantionul de control și-a întins activitatea prin sens firesc, alcătuind
comportamente și conduite ecologice în cadrul activităților de Cunoașterea
mediului și prin activități integrate. Începând cu perioada cercetării
eșantionului experimental i s-a aplicat eșantionul de conținut.
 Etapa testări , este trebuincioasă fixări niv elului înființat și creșterea
înmatriculată asupra eșantionului experimental în urma instituiri condiției de
dezvoltare educațional ă.

8Ilica, A., (2006), Pedagogia Modernă , Editura Universități i „Aurel Vlaicu”, Arad.

29
5. Metodologia cercetării

Noua paradigmă educațională concepe o metod ă centrată pe fapte, pe avansarea
procedurilor interactive care necesită gândire,inteligență ,fantezie și creativitate .Metodele
participative sunt proceduri care pleacă cu părerea că studierea este o ocupație proprie , ce nu
se suplimenteză nicidecum.
Stilul activ -participativ admite interes, poftă de a remarca , de a lămuri, de a sonda ,de
aflare . Metodele participative activ antrenează vitabilitatea elevului și îl ajută să faciliteze
atenția stârnindui interesul.Evidențiază cunoașterea operațională,aducând elevi într -o relație
directă cu condițiile de conviețuire sincere.
Piaget (apud I.Cerhit, 2006) indică faptul că scopul actualelor metode (metoda
proiectelor) este făurirea de noi condiții cu ajutorul cărora avantajează desfășurarea și
adăugarea capacități lor,acțiunilor și operațiunilor .În diferite situații de învățare copii includ
valori diferite și au posibilitatea să le sporească.
Contribuabilul se însărcinează absolut în evenimentele studiului, cu întregimea surselor
disponibile . Metodele de bază răzbesc să antreneze silința psihic ă și fizic ă ce purcede
dinăuntrul aceluia care însușeste, curiozitățile și aspiratiile priceperi, motivația intrinsecă
(reușit a și depășirea dificultăților),a tunci ele au privilegiul să î și ceară proveniența , obținând
denumirea de metodă activ-participativă . În categoria aceasta pătrunde metodele euristice și
fundamentate în fapte.
Noua paradigmă de învățare este constructivismul prin care a construi învățarea
înseamnă a antrena, deopotrivă elementele cognitive interne, cât și elementele contextuale.
Elevul are un rol cen tral în învățare, el formulează întrebări, răspunsuri, argumentează el
produce conflictele cognitive.În sinteză învățarea constructivistă se poate descrie și explica în
următoarele idei principale. Învățarea constructivistă implică și aportul educației non formale.
Această formă de educație extinde baza experimentală, extinde sursele de inf ormare,
exersează automotivarea permite utilizarea tehnologiilor informaționale oferă timp pentru
reflecție . Comportamentul de învățare este unul caracterizat prin curiozi tate, autonomie,
inițiativă, cooperare, flexibilitate ,elevul este agent activ în învățare, prin experiențele sale,
prin faptul că prelucrează și receptează informațiile, și nu doar le receptează . În acest
experiment științific am întrebuințat:
Strategii di dactice :
 Metode: observația sistemică, brainstorming -ul, explozia stelară,
modelarea, învățarea prin cercetarea documentelor, învățarea activă, prin

30
descoperire, prin cooperare, metoda proiectelor, experimentul, tehnica
Acvariului, metoda Ciorchinelui, metoda Cubului, tehnica Florii de nufăr,
harta cognitivă, metoda Tirnirului, metoda Mozaicului, metode de
Simulare, studiul de caz,
 Mijloace: materiale din natură, materiale reciclabile, cărți, atlase,
enciclopedii, planșe, exponate, reviste, televizor, ma teriale din grădiniță
confecționate, machete, expoziții etc.
Am utilizat e xperimentul ca metodă prin care se provoacă un fapt, în poziții clar precizate cu
menirea controlări prezumției.Dupa M. Epuran: “Metoda experimentală este un ansamblu
plurivalet de remarcare a realităț i, definit prin consumarea argumenrului experimental, care
adaptează fapte le rezultate din sesizări cât ș i din experiment e“.Stilul experimental este un
procedeu complt, folosit și î n cunoașterea de observații dar și acelea experimentale.
Metoda experimentării , constăîn îndeplinirea de experiențe de a supraveghea și a
controla puterea idei probei . Claude Bernard, definește experimentul , direct o observație
provocată, în cauza efectuării inspecției . În scopul verificării ip otezei emise am creat noi
situații de învățare care să determine modificări în desfășurarea acțiunii educaționale.
De fapt, ce urmărim noi educatoarele este ca, copiii noștri, știind că la vârsta
egocentrismului se manifestă puternic, vrem să se simtă lega ți de celelalte ființe, să le pese de
binele altora, să se bucure de realizările ori cel puțin de încercările proprii și ale celorlalți, să
rezolve probleme fără a se certa, să se iubească pe ei și pe ceilalți și să arate dragostea lor și
celorlalți, să tr eacă peste ocazia de a -i învinovăți pe ceilalți și în loc de aceasta să caute o cale
de a ajuta la îmbunătățirea unei situații.

6. Metodica cercetării
Etapa pretest are misiunea de a diagnostica raportul dintre eșantionul experimental și
eșantionul de con trol, la început de an școlar. Pentru verificarea abilităților de cunoa ștere a
mediului prin activarea curiozității pentru investigarea realității înconjurătoare am desfășurat
următoarele probe:
 Prba 1 -să perceapă vizual, auditiv, tactil, ofactiv mediul natural;
 Proba 2 – să efectueze experimente simpleprivind apa, aerul și solul ;
 Proba 3 – să formuleze , oral opiniile adunate ;
 Proba 4 –să recunoască surse le poluări și potențialitatea înlăturări acestora ;

31
 Proba 5 –să înțeleagă noțiuni de refolosire și reciclare învățând să
economisească;
Pentru verificare a formării abilităților abile în menirea înfăptuiri bunurilor funcționale ,
practic —tilitare din obiectel e reciclabile am propus următoarele probe:
 Proba 1 – să adapteze obiectele găsite în natură desti nândule infăptuiri
unor bunuri.
 Proba 2 – să examineze frumusețile naturi și să perceapă aspirația creeri
acesteia.
Pentru fasonarea unui comportament pozitiv pentru mediu prin stabilirea unei preocupații
pentru educația ecologică am propus următoarele tes te:
 Proba 1 – să lucreze în echipe cu părinții la acțiuni ecologice în grădiniță;
 Proba 2 –să-și exprime gânduri, sentimente față de mediu;
 Proba 3 – să utilizeze în circumstanțe incontestabile,de trai , reguli și norme
însușite privind protecția mediului;

În urma aplicării acestor probe am constatat că grupul experimental și grupul de
control sunt de valori apropiate după cum se poate observa și din următoarea reprezentare
grafică:

7.Desfășurarea experimentului

7.1.Eșantionul de conținut
Stimularea
curiozității
pentru
învestigarea
realității Formarea și
exersarea
abilităților
practiceFormarea unei
atitudini
pozitive față de
mediu
Eșantion experimental 70 60 60
Eșantion de control 60 50 50

32
În desfășurarea experimentului derulat la cele două eșantioane de cercetare precizez că
pentru cel experimental am introdus variabila independentă, prezentând activități și proiecte
tematice privind activitatea extracurriculară în manieră ecologică . Tipuri le de activități și
jocuri efectuate, le -am relatat , și le-am descris , în anexele 2, 3 și 4 .
Grupul de control este folosit l-am folosit ca indicator martor pentru a compara
rezultatele cercetăriil a încheierea experimentului și a concluzio nacă diferen țele se datorează
factorului experimental.În paralel, pentru eșantionul de control, activitățile de educație
ecologică s -au desfășurat în mod tradițional prin activități în cadrul domeniilor de cunoaștere.
Voi descrie câteva activități din cadrul proiectelor desfășurate în parteriat cu factori de
mediu educaționali.
Un proiect tematic intitulat Detectivii curățeniei a promovat celebrarea Zilei
Mondiale a Curățeniei an de an. Activitățile din cadrul proiect ului au adus a noua perspectivă
de observare a mediuli înconjurător și creșterea necesității păstrării curățeniei acesteia.
Conținut Științific
Modificarea caracteristicilor fizio -chimice și structurale ale madiului, reducerea
diversității, afectarea echi librului și a calității vieții, cauzate în principal de poluare,
exploatarea la maxim a resurselor, gospodărirea și valorificarea lor deficitară, amenajarea atât
în exterior câr și în interior, fac din om, dușmanul cel ami de temut al mediului. Care ar fi
soluția?
Curățenia este calitatea de a fi curat, este starea, înfățișarea unei ființe curate sau a
unui lucru curat. În condițiile în care privim nepăsători sau cu o anume doză de indulgență că
mediul cu tot ce are el mai frumos, mai bun și mai pur este î nghițit de gunoaie, de resturi,. De
deșeuri, se impune retorica întrebare: Oare ce se poate face? Sau Se mai poate face ceva până
nu va fi prea târziu?
Răspunsul se impune : Cu sigurață că da! Mai ales că natura ne dă o mână de ajutor
având capacitatea de a se regenera.. Omul este o ființă rațională, dăruit de Dumnezeu cu
sentimente, afectivitate. Deci nu poate sta deoparte ca simplu spectator. Un om cu suflet curat
va educa un copil cu suflet curat, pentru un mediu curat.
STRATEGII ȘI MIJLOACE DE REALIZAR E:
Activitate de invățare interactivă: CONGRESUL
Pregătirea activității:
Întro -zi anterioară se vor realiza: invitațiile, pliantele, afișele care vor conține pe lângă
informațiile tehnoredactate de educatoare ( locul, data , tema, invitația propriu -zisă, c îteva
repere , date orientative, îndemnuri pro -curățenie) și produse ale muncii copiilor realizate prin

33
tăiere, aplicație, confecție, pictură. Acestea se vor adresa: colegilor din celelalte grupe,
școlarilor, cadrelor didactice, părinților, specialiștilor( profesori de biologie), invitați ai
Agenției de Protecția Mediului, R.E.R, Fundații etc. Copiii își vor solicita părinții pentru a
prezenta cazuri concrete, poze, situații din propriile familii sau din evenimente la care au fost
martori.
Desfășurarea acti vității:
 Toți copiii vor fi specialiști și vor purta ecusoane, șepci, banderole etc ce vor fi oferite
și celorlalți participanți ( confecționate din deșeuri).
 Educatoare va deschide Congresul urând bun venit invitaților și totodată anunțând și
tema acestuia: Copil curat în mediu curat; va propune vizionarea unui film video ,,O zi
în Parc! Sau comentarea unei întâmplări din parc pe baza unor ilustrații.
 Un copil va prelua rolul de conducător, propunând următoarea temă: Ce înseamnă
cuvântul curat? Se v or alege răspunsurile corecte sinonime, iar educatoarea va
intervenii punând la dispoziția copiilor o serie de imagini de gen Așa Da / Așa NU!, pe
care aceștia va trebui să le sorteze, să motiveze alegerea făcută, să le descrie. De
asemenea pot fi aplicate unele elemnete noi prin pictură, desen, etc. De asemenea se
pot așeza pe panouri colorate diferit.
 În continuare se va propune copiilor să discuate despre întâmplarea din parc prin care
s-a călcat iarba, s -au rupt flori, s -a răsturnat tomberonul. Se vor a ccepta discuții, păreri
contradictorii, analizându -se fiecare în parte și trădându -se la final concluzia: Nu vom
face niciodată ca el!
 Se va realiza un exercițiu de imaginație, constând într -o poveste cu început dat.
Educatoarea va cere copiilor să complet eze povestea începută cu câte o propoziție.
Spre exemplu: povestea poate descrie o zi la iarbă verde și va parcurge drumul,
acțiunea persoanelor implicate de la plecare până la întoarcere. Se va preciza la
începerea poveștii că atenția trebuie să fie atrib uită curățeniei în toate locurile prin care
s etrece.
 Ca variantă, participanții la congres pot întocmi împreună cu adulții prezenți o
scrisoare deschisă copiilor din celaltă grădiniță din experiment în care își vor exprima
îngrijorarea față de starea prec ară de curățenie, solicitând ajutor, sprijin, colaborare
pentru rezolvarea cestei situații.

34
 În final se organizează o conferință de presă în care mass -media poate fi interpretată
de școlari, iar intervievații vor fi reprezentanți ai copiilor care au fost c ei mai activit
din congres.

VALENȚE EDUCATIVE:
Prin activitatea desfășurată copilul va avea o nouă perspectivă asupra mediului înconjurător,
asupra necesității păstrării curățeniei acestuia.
Va înțelege că sănătatea și viața acestuia vor influiența viața lui, a întregii familii și a tuturor
celorlalți oameni. De asemenea va putea face diferența între efectul pozitiv al curățeniei și cel
nociv al mizeriei asupra a tot ceea ce -l înconjoară, cunoscând deșeurile și influiența acestora
asupra sănătății Planete i. Dobândind un comportament ecologic va participa direct și
nemijlocit la păstrarea curățeniei și nu va uita că o minte isteață poate folosi mizeriile dacă
știe cum să le utilizeze.
Realitatea Azi:
 Este un miracol că Pământul mai rezistă sub greutatea deș eurilor și gunoaielor produse
de om
 Mizeriile deșeurile de tot felul duc la îmbolnăviri, epidemii sau chiar la o serie de
mutații genetice, dispariția unor specii de palnte sau animale.
Și tu poți :
 Să arunci resturile, deșeurile direct în coș, nu pe jos;
 Să păstrezi curățenia în sala de grupă, acasă și pe strada;
 Spune celor care au greșit că nu e bine ceea ce fac;
 Să participi la actiuni de curățenie a spațiului de joacă, a străzii, grădiniței,
parcului din apropiere;
Aplicații:
 Acțiuni concrete de curățire a sălii de grupă, curții și străzii grădiniței, a
parcului din apropiere;
 Sensibilizarea opiniei publice prin distribuirea unor fluturași amplasând
inducatoare de gen: Păstrați curățenia! Atenție unde mă arunci!
 Refolosirea în activități tractice a unor deșeuri în vederea realizării unor jucării,
lucruri utile;
 Colectarea deșeurilor și valorificarea lor;

35
EVALUARE
 Prezentarea sau vernisarea unei expoziții de fotografii sub genericul: Gunoiul
îmbolnăvește mediul, Să trăim curat într -o lume curată;
 Realizareaunui desen în care să se demonstreze păstrarea curățeniei în casă;
 Rezolavarea fișei de lucru din caietul Micii Ecologiști. În continuare descriu un
cincurs pe teme ecologice :
Prietenii mei ecologiștii (evaluare)
Conținut științific:
Evaluarea cunoștințelor și deprinderilor dobândite într -un anumit interval de timp sub formă
de joc concurs care stimulează și antrenează foarte mult copiii. Folosind învățarea integrată se
verifică cunoștințele, deprinderile, competențele despre mediu, p oluare și acțiuni de priotecție
a mediului, se consolidează comportamente și se exersează atitudini, prin povestiri, ghicitori,
întreceri, parcur aplicativ, etc.
Strategii didactice
Metode și procedee: explicația, demonstrația, exercițiul, întrecerea, prob lematizarea;
Materiale didactice: saci menajeri, deșeuri din hârtie, lemn, plastic (crenguțe și frunze uscate,
bețișoare, sticle de plastic, cutii de medicamente), baloane, ghivece cu flori de cameră, apă,
pahare de unică folosință.
Valențe formative:
 Educ area comportamentului pozitiv față de implicarea conștientă a elevilor în cea ce
privește ocrotirea mediului arătând un gest cetățenesc ;
 Dezvolatrea gândiri competitive , a eroismului , a sentimentelor pentru univers ;
 Creearea bunei dispoziții, dezvoltarea r elațiilor de prieteniei și fair -play între copii;
Organizarea și desfășurarea concursului:
Jocul se organizează între cele două grupe aflate în testare, în experiment. Sunt 6
probe, fiecare probă evaluându -se cu puncte de la 1 la 10. Juriul va fi alcătuit din educatoare,
părință, elevi, ai școlii generale, părinți și alte persoane implicate în educația pentru mediu.
Proba de cunoștințe:
– Patrticipă cinci copii pentru fiecare grupă / echipă
– Se adresează câte trei întrebări pentru fiecare echipă și se notează cu trei puncte
fiecare răspuns corect, un punct se va primi pentru coerență, iar în total vor fi 10
puncte.
Intrebarea nr.1

36
Ce este natura? ( răspuns: tot ce ne înconjoară, pământul cu flori, animale, apa, aerul)
Cum se numesc cei ce iubesc și protejează natura? ( răspuns: ecologiștii)
Când este poluată apă? ( răspuns: când se aruncă în apă gunoaie, deșeuri, când speli
mașina cu detergenți în râuri și când se varsă în apele râurilor substanțe chimice)
Numește câteva lucruri care poluează aerul!( răspuns: fumul, zgomotu, gazele de
eșapament, alimetele alterate, spary -urile)
De ce are nevoie o plantă ca să trăiască? ( răspuns: pământ, apă, aer, sol, soare: lumină și
căldură)
Câți ani îi trebuie unui brad ca să crească înalt de 1 m? ( răspuns: 10 ani)
Proba Ghici, ghicitoarea mea!
-se adresează fiecărei echipe câte 2 ghicitori. Fiecare răspuns corect se apreziază cu
câte 5 puncte, totalizând astfel 10 puncte.
Primăvara înfrunzește,
Vara ne umbrește,
Toamna desfrunzește
Iarna ne -ncălzește.
Vă mai spun ceva
Are mulți copaci în ea!
(Pădurea)
Am un bulgăre de unt
Cu el toată lumea ung
( Soarele)
Între nori și -ntre pământ
Stropi de apă cad pe rând!
(Ploaia)
Peste ape și pământ
Plutesc munți cărați de vânt!
(Norii)

37
Proba de îndemânare:
Participă cinci copii într -o echipă. Punctajul acordat de la 1 -10. Fiecare copil va primi
un balon. Baloanele vor fi viu colorate. La semanlul educatoarei, copiii aruncă baloanele în
sus după ncare se străduiesc să le menține cât mai mult în aer, fiecare lovindu -și balonul ușor
cu palmele ca la volei. Dacă balonul unui copi cade și atinge pământul, acel copil este
eliminat din joc. Câștigă echipa care are cei mai mulți copii care au menținut un timp de 15
secunde balonul în aer.
Proba de perspicacitate:
Participă cinci copii și se notează cu punctele de la 1 -10.
Fiecare copil va primi câte un sac menajer. În fața fiecărei echipe se va amenaja un traseu
aplicativ în parcurgerea căruia vor avea câteva sarcini de îndeplinit ( să aleagă toate deșeurile
de același fel din grămada de deșeuri și să le pună în sac, să sorteze corect cartonașul
reprezentând puiul pentru unul dinj animalele afișate pe tabla, să îngrijească o floare în
ghiveci, să afâneze pământul cu un bețișor și să o ude). La comanda start, primul copil pleacă,
rezolvă sarcinile și la întoarcere ia sacul cu deșeuri. Câștigă echipa care a ter minat prima.
Proba artistică
– Participă reprezentanță ai celor două echipe cu câte un dans pe teme ecologice;
– Punctajul de la 1 -10.
Proba Cea mai ingenioasă jucărie din materiale refolosibile
La această probă participă cinci copii, fiecare având câte o jucărie confecționată din
materiale refolosibile, pe care și -o va prezenta singur, spunând cum i -a venit ideea și ce
materiale a folosit. Se punctează cu puncte de la 1 -10 echipa care are cele ma i reușite
jucării.
Aplicații
 Confecționarea unor lucruri din materioale refolosibile ( cantina pentru
păsărele, suporturi de creioane, vaze pentru flori, măști etc)
Evaluare:
 Premierea echipei câștigătoare;
 Realizarea unei expoziții cu toate jucăriile rea lizate în grădiniță;
 Realizarea fișei de lucru din caietul Micii ecologiști;
 Organizarea unui specatacol pentru grupele mici și mijlocii;
Și tu poți
 Să ocrotești și să îngrijești plantele și spațiile verzi din jurul tău;

38
 Să cauți și să decupezi din reviste imagini ce reprezintă poluarea naturii;
 Să pretejezi orice vietate din parcuri și grădini;
 Să te joci mult în aer liber fără ca să distrugi ceea ce este în jurul tău;

,,LA DRUMEȚII PRIN PĂ DURE’’
SCOP:
 Testarea pregătiri ocrotiri mediului înconjurător;
 Testarea tabieturilor gospodărești;
 Intensificarea curiozități și a agreeri învățări prin joc și progresarea
munci în echipă ;
 Construirea și evoluția unei conduite dezvoltate ;
SARCINA DIDACTICĂ :
REGULI DE JOC : Pe drumul din pădure copii vor găsi,,capcane – surpriză ’’ și vor
executa cerințel.După indeplininrea sarcinilor aceștia se vor deplasa mai în adâncul
pădurii pentru a descoperi un alt indiciu.Membri echipei care greșesc răspunsurile,vor fi
penalizați iar cei ce răspund corect vor ajunge mai repede la ,,Casa Pădurarului’’
ELEMENTE DE JOC :concursul,surpriza etapelor,mișcarea, aplaudări ,îndemnări .
MATERIAL DIDACTIC : manuale,bulinuțe,săculeț, papetărie , ambalaje de la ouă
surpriză , cuib de păsări , paporniță cu alimente, o carte cu ilustrații referitoare la natură,
pături,recipiente pentru rămășițe , veselă de unică folosință, răsplată .
DESFĂȘURAREA JOCULUI:
Întâia echipă va avea în piept bulinuțe de culoare roșie, cealaltă echipă va avea bulinuțele
de culoare verde. La start copii pornesc înspre pădure cău tând printre copaci.În timpul
traseului întâlnesc mușuroi de furnici,obeservă adăposturile unor animale,ascultă susurul
râului ce străbate pădurea. Copii asaltează pârâul observând cum pe creanga unui copac
atârnă un săculeț. În ea găsește câteva plicuri care conțin bilete cu anumite sarcini.
Echipa 1 : Cum este solul?
Cum este iarba?
Cum este aerul?
Echipa 2 : Cum sunt copacii?
Cum sunt păsările?
Cum este apa din pârâu?

39
După ce toți au reusit să dea răspuns întrebărilor, se înregistreză răspunsurile într e timp
vom disctua despre viețuitoarele păduri, cu ce se hrănesc, ce beneficii aduc, c âteva
interese , și vom continua drumeția până pe malul Dunării la extremitatea pădurii . Aici un
cuib al păsărele lor a căzut,dintr -un copac înalt descoperind o mulțime de ouă (ambalaje).
Desfăcând fiecare ou descoperim întrebările:
Echipa 1 :
De ce plantele veștejesc ?
Cum ar supraviețui solul fără păduri?
De ce nu avem voie să defrișăm pădurile ?
De ce este necesară curățenia?
Echipa 2 :
Cum arată apa Dunări comparativ cu pârâul?
Ce credeți că se întâmplă cu peștii?
Cum arată malul Dunării? Care sunt cauzele?
Ce se poate întâmpla cu plantele și viețuitoarele?
Avansează echipa care ,,s -a descurcat’’ cel mai bine. Timpul trece foarte repede ,copii
aleargă ușor pentru a ajunge în pripor unde găsesc o altă srpriză plăcută . În imediata
apropiere se află,,casa pădurarului’’, o casă din lemn cu flori la geamuri . Ajunși acolo
copii găsesc în centrul poieniței o paporniță uriașă din joarde. Folosindu metoda
descoperiri prin uimire , vom scoate din coș delicii cu care copii se pot ospăta. Continuăm
discuții le pe latura temei ,,Să ocrotim natura!’’. După terminarea picnicu lui vor aduna
masa și vor depune resturile de mâncare intr -un recipient pentru rămășițe pe care scrie
,,Păstrați curățenia!’’.
Li se înfățișează imagini care ilustrează diverse conduite comportamentale.Prgurgând
foaie cu foaie , vor răspunde prin ,,așa da’’ și pri n ,,așa nu’’ la întrebarea: ,, Cum credeți că
este corect? Și cum nu ?’’
Echipa 1 :
viziunea arată o fată care udă flori cu udătoarea ;
persoane care defrișează copaci ;
un grup de persoane care asamblează o cantină păsărele lor într-un copac;
copii care zvârlesc pe apă plasticuri .
Echipa 2 :
medic ul veterinar care bandajează lăbuța unui cățel;
oameni care împlânt ă copaci și plantează flori;

40
un cetățean aruncă hârtie jos;
Se vor înregistra rapoartele pe urmă se adună punctajul .Câștigători vor primi ca premiu
cărți.

JOC PEDAGOGIC ,,ADOPTĂ ’’ UN COPAC
SCOPUL:
Cultivarea comportamentului ecologic față de mediu ;
Consolidarea conduitelor de bună îngrijire a mediului ;
SARCINA DIDACTICĂ : asistarea la operațiuni de preocupare și îngrijorare a
mediului;
REGULI DE JOC : copii vor ,,adopta’’ un copac și îl vor îngriji ;
ELEMENTE DE JOC : manevrarea materialelor,emoționarea .
MATERIALE NECESARE : copac ul, creioane pentru desen, papetărie, aparat foto.
DESFĂȘURAREA JOCULUI:
Invitând copiii să ,,adopte ’’ un cop ac (din parc sau de pe stradă),copilui crește
comunicația dintre ei și mediul înconjurător. Explicândui că omul se poate ,,împrieteni’’ cu
un copac îngrijindul.
Ieșind la plimbare, copilul poate uda copacul sau poate face un calendar al copacului , în
care se poate nota statura, perioada înfloriri,tipul de fructe etc.Copacul va ajunge un
indicator însemnat pentru elementele de botanică a copilului .
Pe parcursul întregii perioade în care am desfășurat experimentul, am încercat mereu
să evidențiez unele aspecte și anume că:
– Educația ecologică dezvoltă comportamente reale de raportare la mediu ;
– Toți trebuie să respectăm natura și să contribuim la salvarea ei ;
– fiecare cop il trebuie să respecte regulile, iar nerspectarea lor duce la intâmplări
negative ;
– formarea unei atitudini ecologice active și responsabile prin acțiuni concrete
asupra mediului ;
– orice problemă ivită se poate rezolva pozitiv;
– deșeurile pot fi reci clate creativ ;
– munca în echipă salvează planeta , etc.
Temele proiectelor tematice studiate , a jocurilor și excursiilor au oferit a u oferit
copiilor posibilit ăți reale decunoaștere și investigare a mediului, de a afla lucruri noi despre
ceea ce ne înconjoa ră, de a ne respecta unii pe ceilalți și a respecta natura .

41
Scopul principal al activităților desfășurate în cadrul proiectelor a fost acela de a oferi
copiilor cadrul favorabil dezvoltării competențelor și comportamentelor specifice educației
pentru medi u, responsabil izându -i în rezolvarea problemelor actuale , reale, oferind soluții .
În derularea experimentului am avut în vedere influențarea desfășurării activităților de
educație ecologică prin intermediul excursiilor, vizitelor, drumețiilor.

Grup ul experimental Grup ul de control
Nr.
crt. Competențe și comportamente
ale
copiilor Foarte
bine Bine Satis –
făcător Foarte
bine Bine Satis –
făcător
1. Cunosc probleme actuale ale
mediului ; 90% 30% 0% 70% 30% 0%
2. Cunosc date, evenimente
legate de evenimente
ecologice importante ; 80% 25% 10% 60% 20% 10%
3. Se implică , din propr ie
inițiativă în acțiuni de ocrotire
a mediului înconjurător:
analizează, investighează
fenomene și procese din
mediu șiformareaunui
compoertament responsabil ;
90%
50%
25%
80%
30%
10%
4. Formarea de atitudini și
comportamente deziderabile
conform cerinței educației
pentru mediu ;
80%
20%
15%
65%
25%
5%
5. Capacitatea de modelare a
cetățeanului asupra realității
înconjurătoare în mod obiectiv
și clarificarea valorilor ; 85% 25% 15% 75% 15% 10%
6. Utilizarea unor strategii
interactive te în cadrul
difer itelor activități din
grădiniță și din afara ei;
organiz ează, coordonează
activități ;
80%
15%
10%
70%
40%
10%
7. Dovedește însușirea spiritului
responsabilității față de natură, 80% 20% 15% 70% 25% 10%

42
viață și pastrarea echilibrului
natural;
8. Argumentează avantaje și
dezavantaje actuale și de
perspectivă pentru viață și
protecția mediului; 80% 25% 25% 75% 20% 15%
9. Raportarea critică, adecvarea
conștientă la mediul social ți
întemeierea rațională a
deciziilor; 80% 10% 35% 75% 10% 10%
10. Promovează proiecte și acțiuni
de prevenire a degradării
mediului ; 85% 20% 25% 75% 25% 5%

8. Analiza și interpretarea datelor

Temele derulate din cadrul proiectelor și jocurilor propuse sau la inițiativa copiilor au
facilitat formarea comportamentelor deziderate unei educații pentru mediu conform cu
realitățile contemporane . În cadrul a ctivităților am colaborat cu părinții , voluntarii și alți
factori educaționali de mediu carea au contribuit la realizarea în condiții optime a diferitelor
ectivități desfășurate în sala de grupă sau în natură.
Pe pa rcursul derulării acestui proiect, copiii au avut voie să aducă la grădiniță diferite
obiecte personale, albume cu fotografii, jucării îndrăgite sau alte obiecte de interes care au
avut legătură cu tema proiectului. Majoritatea copiilor au fost foarte încâ ntați de idee iar acest
fapt, le -a oferit sentimentul de siguranță și încredere. Având în preajmă lucruri dragi,
personale, copiii au fost mult mai deschiși, mai comunicativi și astfel au vorbit cu mult
entuziasm despre ei sau despre cei dragi lor.
În cadr ul proiectului activităților și jocurilor cu conținut ecologic temele au fost
sugerate de copii (motivația a fost intrinsecă), subiectul a fost perceptibil în mediul ui strâns
presupunând și legărura directă a copilului cu natura , lucru ce a facilitat înțel egerea legăturilor
cauzale de către copiii din eșantionul experimental. Pentru eșantionul de control subiectul a
fost preluat din planificarea modulară, tema a fost sugerată de educatoare (motivație
extrinsecă) oferind soluții copiilor. În urma derulării p roiectului tematic am constatat un
progres vizibil la eșantionul experimental datorită libertății de acțiune a copiilor în mediul
natural și a unei învățări active precum și datorită posibilității de a -și manifesta sentimentele
și de a -și exprima emoțiile.

43
În desfășurarea proiectului tematic „Detectivii curățeniei ” și a celorlalte activități și
jocuri cu caracter ecologic (vezi anexa nr. 3 și 4 ) , cercetarea unor fenomene naturale a
îmbogățit sfera de cunoștințe, reprezentări, noțiuni, antrenând toți analizatorii copiilor și
stimulându -le curiozitatea. În paralel, în cadrul eșantionului de control unde s -au utilizat
metode tradiționale, nu au fost implicați alți factori, activitatea a fost desfășurată
monodisciplinar și procesul didactic fragmentat. Prin aplicarea metodelor tradiționale copiii n –
au avut ocazia să depună un efort deliberat de cercetare, nu s -au bucurat de efectele
binefăcătoare ale naturii și de participarea reprezentanților comunității. Lipsa materialului
natural și a contactului nemijlocit cu natura, nu a condus la o învățare activă și optimă.
În tabelulul de mai jos am evidențiat nivelul competențelor și comportamentelor
celor două grupe de copii, experimental și de control, în urma desfășurării experimentului.
Rezultatele afișate în dreptul grupei experimentale evidențiază faptul că aplicarea
metodei proiectului tematic în desfășurarea activității de educație ecologică ca o țional în
activități extracurriculare, la grupa de copii de nivel I, are efecte pozitive, benefice, prin faptul
că au evoluat pozitiv în dorința de a -și realiza dorințele, așteptările prin opțiuni multiple,
flexibile în funcție de a șteptările lor. Integra t numai personajelor sectorului educativ
comparativ cu mediu l.
În continuare voi prezenta datele comparative obținute în urma experimentului care
indică faptul că eșantionul experimental a consemnat progrese semnificative față de
eșantionul de control fapt ce confirmă ipoteza de lucru.

Fig.2Cunosc probleme actuale ale mediului;

44

Fig. 3 -Cunosc date, evenimente legate de evenimente ecologice importante ;

Fig. 4 -Se implică, din proprie inițiativă în acțiuni de ocrotire a mediului înconjurător:
analizează, investighează fenomene și procese din mediu șiformareaunui comportament
responsabil;

Fig. 5 – Formarea de atitudini și comportamente deziderabile conform cerinței
educației pentru mediu ;
020406080100
Grup
experimentalGrup de
controlFB
B
S
020406080
Grup
experimentalGrup de
controlFB
B
S
020406080
Grup
experimentalGrup de
controlFB
B
S

45

Fig. 6 -Capacitatea de modelare a cetățeanului asupra realității înconjurătoare în
mod obiectiv și clarificarea valorilor ;

Fig.7 – Utilizarea unor strategii interactive te în cadrul diferitelor activități din
grădiniță și din afara ei; organizează, coordonează activități;

Fig. 8 -Dovedește însușirea spiritului responsabilității față de natură, viață și
pastrarea echilibrului natural;
020406080
Grup
experimentalGrup de
controlFB
B
S
020406080100
Grup
experimentalGrup de
controlFB
B
S
020406080
Grup
experimentalGrup de
controlFB
B
S

46

Fig. 9 -Argumentează avantaje și dezavantaje actuale și de p erspectivă pentru viață și
protecția mediului;

Fig. 10 -Raportarea critică, adecvarea conștientă la mediul social ți întemeierea
rațională a deciziilor;

Fig.11 -Promovează proiecte și acțiuni de prevenire a degradării mediului ;
020406080
Grup
experimentalGrup de
controlFB
B
S
020406080
Grup
experimentalGrup de
controlFB
B
S
020406080
Grup
experimentalGrup de
controlFB
B
S

47

Ϲonϲuziile ϲеrϲеtării

Metoda proiectelor, aplicată în activități extracurriculare de educație pentru mediu , se
distinge ca o procedură totală având însuțiri de int erdisciplinaritate sensibilă impulsionând
dezvoltare mai multor proiecte și personalitatea în decurs de c reare a copilului.
Alegerea metodei proiectelor ca modalitate de organizare și desfășurare a activității
extracurriculare din grădiniță conduce la asigurarea unor succese vizibile într -un timp destul
de scurt, atât pentru copii, cât și pentru educatoa re.În urma cercetărilor efectuate și din cele
observate în urma inventarierii zilnice a impresiilor și atitudinilor formate față de cerecetarea
naturii prin intermediul excursiilor și vizitelor, am constatat că utilizarea metodei proiectului
tematic în act ivitatăți de educație ecologică în cadrul extracurricularelor oferă prilejul
consolodării cunoștințelor și deprinderilor formate prin observarea și investigarea directă
asupra naturii, în mod nemijlocit.
Am observat faptul că, copiii au participat cu mult interes la derularea tuturor
activităților. Aceștia și -au manifestat dorința de cunoaștere, au fost foarte încântați că pot
aduce cu ei la grădiniță albume cu fotografii reprezentând imagini din locurile vizitate,
diferite obiecte familiare,eco – jucării în drăgite, albume preferate, fructul preferat și orice alt
material care a putut fi folosit în studierea unei teme ecologice în mod integrat . Având un
mare sprijin și din partea părinților care au acordat atenție programului desfășurat în grădiniță,
copiii au devenit mai creativi, au participat cu bună dispoziție la activitățile de joc și comune,
și-au îmbogățit mediul stimulativ, au avut posibilitatea de a -și lărgi cunoștințele asimilate în
sala de grupă, etc.
Activitățile de dezvoltare și optimizare a com petențelor emoționale și sociale incluse
și desfășurate în cadrul proiectelor tematice au fost pe placul copiilor iar rezultatele s -au
020406080
Grup
experimentalGrup de controlFB
B
S

48
dovedit a fi cele așteptate. Am observat că preșcolarii din grupul experimental s -au adaptat cu
ușurință situațiilor surp rinse în natură și au luat cele mai bune decizii de păstrare și
ecologizare a mediului .
Pot spune că, în comparație cu preșcolarii din grupa de control, preșcolarii din grupa
experimentală, s -au adaptat într -un timp mult mai scurt la programul și cerințe le specifice
mediului educațional, au fost receptivi la toate activitățile desfășurate s -au integrat mult mai
repede în cadrul grupei de copii reușind astfel să stabilească relații de colaborare.
Etatea preșcolară este un răgaz al găsirilor, a apariției c ompetențelor ce tin dr
determinările explorări,demonstrarea realității. Constrângerea cunoașteri bazelor psihologice a
demersului pedagogic este urgent acolo unde copilul est e din punct de vedere psihic,debil și
atacabil .
Copiii au tendința de a ajunge cam interesați de o problemă , întrucât ei au sens activ în
implicați ile din procesul de învățare.Intenția profunzimii și temeiniciei cunoștințelor câștigate
printr -un tratat, surplusul calități este evident. Copii recunosc conexiunile din inteții și
noțiuni, dintre tematicile acostate în grupă și cele dinafara ei, fundamentul integrat al
cunoașterii cârmuie la o rapidă reânprospătare a informațiilor iar răgazul de străbatere a
curriculum -ului este mărit .

49
BIBLIOGRAFIE

1. Aurel Ardelean, Ionel Roșu, Călin Istrate, Valentin Vașloban – Anatomia și
fiziologia umană, Ed. Corint, 2000
2. A 2004 evi Biotikuses Abiotikus Ersdogazdasagi harok 1149, Budapest,
2005/8Baka Judith – Csengo -bongc4 szavaink, Erdelyi
Tankonyvtanacs, Cluj, 2000
3. Baron Laura, Havas Peter – Kisiskolasok komyezeti nevelese, AMKN,
Budapesta, 1993
4. Barabas Katalin, Breuer Laszlo – Kornyezeti neveles a taborban, AMKN,
Budapesta, 1993
5. Ciolan Lucian – Invatarea integrata, fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar, Iasi, Polirom 2008
6. Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative și contemporane. Stucturi, stiluri
și strategii, Editura Aramis, Bucureș ti, 2007.
7. Abram Zoltân – Eletmod -egeszseg, RMNT; Marosvasarhely, 2000
Allami Erdeazeti Erdei Iskolak Makyarorszagon, M agyar Turizmus Zrt.,M.M.
Kiado Budapest
8. Ciolan Lucian – Dincolo de discipline, ghid pentru invatarea integrata,
București, Ed. Humanitas 2002Á
9. Cinege Hirmondo Oviuzsaq, 2008 Majus -2009 Majus
10. J. Piaget – Psihologia inteligentei, București, Ed. Cartier 2008
11. M. Mirianici – De la grădiniță la școală, Edp. București, 1988
12. Gabnai Katalin – Drámaj¿tékok – Szinházi fuzetek 3, Budapesta, 1993
13. Evanyo mesei, MDPT, Veszpráin, 2000
14. Fofai Atillane – Erre kakas, erre tyuk, Puedlo Kiado, Debrecen, 2001
15. Mirk Laszld – SzQra koztatb jatekok, Dacia Konyvkiado, Cluj, 1980
16. Neacșu I., Stoica A., Ghid general de evaluare și examinare, Editura
Aramis, BucureDti 1999.
17. Neacșu Ioan, Instruire și învățare, Editura Didactica Di Pedagogică,
București, 1999.
18. Kerekersok azivarvanya, Dr. Nad ai Magda, 2012
19. Lantos Rezsone' Lukin Laszlone/ – Enek -zene az altalanos iskola
Iosztalya szamara, Tankonyvkiado, Budapesta, 1998

50
20. Rezervații naturale și monumentele naturii din județul Arad, Ed. Serv – Set,
Arad, 2000
21. Reformapedagogiai olvasokonyv, MDPT, Bp , 1993.
22. Talalkolzunk Az Erdoben, Franz Lohri, Astrid Schwyter, Erdopedagogia,
Kezikoriuv gyakorlati utmutatasokkal, erdei vezetesi ottelekkel es
peedakkal, Budapest, OEE, OFA, 2002
23. Voiϲulеѕϲu, Е. ;Αldеa, D, Pеdagogiе , Еditura Uliѕе, Αlba -Iulia, 2002;
24. Piagе t, Ј, Νaѕtеrеa intеligеntеi la ϲopil, Еditura Dida ϲtiϲa ѕi Pеdagogi ϲa,
Βuϲurеѕti, 1973;
25. Paun, Еmil; Potolеa, Dan, Pеdagogiе -Fundamеntari tеorеti ϲе ѕi dеmеrѕuri
apliϲativе , Еditura Polirom, Βu ϲurеѕti, 2002;
26. Βrunеr, Ј. Ѕ, Proϲеѕul еdu ϲatiеi intеlе ϲtualе , Еdi tura Ѕtiintifi ϲa, Βu ϲurеѕti,
1970;
27. Мaϲavеi, Е, Programaa ϲtivitatilor inѕtru ϲtiv-еduϲativе din gradinita dе
ϲopii ѕi rеgulamеntul invatamantului prеѕ ϲolar, Βuϲurеѕti, 2000;
28. Rene Descartes – A modszerrol, Kriterion, București, 1977
29. Doru Laza – îndreptar profilactic și terapeutic, Ed. Păzitorul Adevărului,
2000
30. Jocuri pentru copii – Asociația SOS Copiii, Arad, 1996
31. M. Mirianici – De la grădiniță la școală, Edp. București, 1988
32. Anton Ilica – O istorie a gândirii pedagogice editura Universității „Aurel
Vlaicu", Arad, 2009

51

Anexa 1
Povestea apei

Sus , la munte, nori suri spânjură peste păduri. Plouă picuri mari și mici peste arborii
voinici și se scurg de pe tulpină până jos, la rădăcină. Apa în pământ pătrunde până cine știe
unde, apoi iese la lumină ca o undă cristalină și țâșnește un izvor. Izv orașul cășător o pornește
către vale până întâlnește -n cale alt izvor mai măricel și își varsă apa în el. Pârâiașul o
pornește și se tot rostogolește peste pietre, peste stânci până -n ape mai adânci, râuri mari și
fluvii care curg și se varsă -n mare.
Soarele când strălucește apa mării o -ncălzește, iar din apa încălzită, ca din oala de pe
plită, aburi se ridică -n sus. Apoi aburul e dus prin văzduh împins de la mare spre pământ și se
face iarăși nor pe deasupra munților.
Vălătuci de nouri suri spânzurând peste păduri cern pe arborii voinici iarăși picuri mari
și mici ce ajung la rădăcină, apoi iese la lumină cine știe unde și iar izvorașul cel hoinar și -o
pornește voinicește către râuri, fluvii care apa iar o duc în mare. Aburii din nou se -adună
nourașii se-mprăștie și pe nevăzută punte, iarăși o pornesc la munte…
Hei, povestea asta toată, cum s -ar învârti o roată, nu se sfârșește niciodată.

52

Anexa 2
Unul dintre jocurile didactice pe care le -am desfășurat cu copiii în cadrul activităților de
educație ecologică :
JOC DIDACTIC
CERCUL NATURII
SCOPUL : Înțelegerea conexiunilor, a legăturilor care se fac între plante și animale.
SARCINA DIDACTICĂ : denumirea elementelor din mediul înconjurător, a locului
pe care îl ocupă;
ELEMENTE DE JOC : surpriza, aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare,
întrecere, aplauze, reguli.
REGULI : elevii se vor uni în perechi în funcție de legăturile dintre plante și animale
pe care le reprezintă.
MATERIAL DIDACTIC : ecusoane reprezentând plante, animale.
DESFĂȘURAREA JOCULUI:
Se împart elevilor etichete cu numele unor plante și animale cum ar
fi: lup, grâu,vierme, pasăre, șoarece, iepure, iarbă, arbore, cerb, bufniță, insectă, oameni.
Aceste etichete se prind de piept. Elevii se vor uni în perechi în funcț ie de legăturile dintre
plante și animale pe care le reprezintă. Elevul care are ecusonul ,,iarba’’ se va uni cu elevul
care are ecusonul ,,cerb’’, care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul
,,oameni’’, etc. În final toți elevii se vor prin de de mâini formând cercul naturii.

53