Abandonul școlar în ciclul gimnazial (Școala generală Mircea Eliade, [604271]

Facultatea de Sociologie și Asistenta Socială
Univeristatea din București

ABANDONUL ȘCOLAR ÎN CICLUL GIMNAZIAL

Profesor: Lazăr Florin
Student: [anonimizat] 1, Grupa 2

Iunie 2018

TEMA : Abandonul școlar în ciclul gimnazial (Școala generală Mircea Eliade,
Oltenița, Jud. Călărași)

INTRODUCERE:
Abandonul școlar este un fenomen care reprezintă o problemă socială din cauza
multiplelor efecte negative asupra unui număr din ce în ce mai mare de copii. Este importanta
acționarea asupra acestei probleme pentru a reduce din numărul de indivizi analfabeț i, din
numărul comportamentelor deviante în rândul copiilor și creșterea șanselor de integrare pe piața
muncii. De asemenea, este necesară conștientizarea importantei educației.
Educația ar trebui să reprezinte o prioritatea în viața fiecăruia dintre noi. Avem parte
de educație încă de când suntem mici, de la părinții noștri, apoi la grădiniță, la școala
generală, etc.
Abandonul școlar reprezintă unul dintre cele mai întâlnite fenomene din cadrul sistemului
educațional. Este o problemă gravă deoarece majoritatea elevilor devin din ce în ce mai
nepăsători leg at de importanta terminării studiilor.
Nu numai copiii sunt inconștienți de importanta școlii ci și părinții acestora care preferă
să își țină copiii acasă să îi ajute în gospodărie decât să îi tri mită la școală.
Prefera ca, acestora să rămână acasă să îi ajute decât să cheltuiască bani pe transport și pe
rechizite pentru a -i trimite pe copiii la școală.

OBIECTIVE :
-Identificarea principalelor motive care duc la abandonl școlar în ciclul gimnazial.
-Informarea elevilor cu privir e la importanța studiilor.

CADRUL TEORETIC
„Abandonul școlar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea
frecventării școlii, părăsirea sistemului educativ indiferent de nivelul la care s -a ajuns,

înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii
actului de studii încep ut. Elevii care abandonează școala sunt cei care s -au făcut remarcați
pentru absenteism și alte dificultăți de comportament, pentru care au fost sancționați în
repetate rânduri în școală. Acest abandon este cu atât mai grav cu cât are loc la nivelul
formel or terminale de învățământ, căci până a ajunge acolo societatea a cheltuit cu persoana
respectivă o grămadă de resurse. Chiar și cel în cauză a fost nevoit să depună anumite
eforturi. Abandonul școlar reprezintă o problemă gravă cu care se confruntă societ atea
contemporană; școala a ajuns să fie abandonată, înainte de toate, pentru că în ziua de azi nu
contează în ierarhii, nu e percepută ca valoare în sine; atât copiii, cât și elevii nu mai
consideră școala un viitor.”
http://dar.episcopiadevei.ro/index.php/2015/10/20/ce -este-abandonul -scolar -cauze -si-
modalitati -de-prevenire/

Din punct de vedere sociologic, am putea spune că official, abandonul școlar este “o
retragere conștientă a elevului din sistemul social școlar ca urmare a pierderii interesului sau
motivației pentru învățare și a angajării în activități exterioare învățării sau ca urmare a lipsei
de resurse economice pentru continuarea școlarizării.” (Zamfir, E., Zamfir, C., 1995, pg 167)

„La nivelul statisticii e ducației sunt utilizate două metode de calculare a abandonului
școlar:
– Abandonul școlar calculat prin metoda intrare -ieșire
– Abandonul școlar calculat prin analiza de cohortă.
1. Metoda intrare -iesire.
Abandonul măsurat prin metoda intrare -ieșire Im portanța ratei abandonului școlar este
dată de rolurile pe care acest indicator le are. Pe de o parte, analiza valorii abandonului
școlar permite evaluarea eficienței interne a unui sistem de educație. Pe de altă parte, este
un indicator important pentru a nalizarea și proiectarea fluxurilor de elevi în cadrul unui
nivel de educație. La nivel ideal, rata abandonului trebuie să se apropie de va loarea „0”,
care ar evidenția pi erderi nule pe parcursul unui an de studiu/al unei cohorte.
Este importantă diferen țierea între indicatorul abandon școlar și indicatorul rata de
părăsire timpurie a sistemului de educație. Aceștia, prin definiție, măsoară elemente
diferite, suprapuse, însă, uneori în utilizarea lor la nivelul documentelor de politici sau în
dezbaterile publice. După cum am văzut deja, primul se referă la elevii care renunță să mai
frecventeze școala (într -un anumit nivel de învățământ), în timp ce al doilea se referă la

tinerii dintr -o anumită grupă de vârstă (18 -24 de ani) care au părăsit sistemul de ed ucație
înainte de a finaliza învățământul obligatoriu și care nu au urmat ulterior un program de
formare profesională continuă/calificare.
Datele statistice referitoare la indicatorul rata abandonului școlar evidențiază evoluții
oscilante la nivelul siste mului românesc de învățământ din ultimii ani, indicând uneori, în
mod direct, eficiența implementării anumitor măsuri de politică educațională, alteori fiind
influențată de contextul socio -economic mai larg.
2. Metoda analizei pe cohortă
O alternativă la m ăsurarea abandonului școlar prin metoda intrare – ieșire (prin
intermediul căreia se obțin date privind abandonul pe parcursul unui an școlar) o constituie
metoda analizei pe cohortă (sau analiza longitudinală retrospectivă, utilizată, inițial, în
studiul fenomenelor demografice). Această metodă presupune urmărirea unui anumit flux
școlar (a unei cohorte de elevi) pe parcursul unui întreg ciclu de învățământ (de ex. Elevii
din clasa I până la finalul clasei a IV -a, cei care intră în clasa a V -a până la sfâr șitul clasei
a VIII -a etc.)
Metoda poate fi aplicată pe o cohortă pură sau pe o cohortă aparentă. În primul caz,
este vorba despre o anumită cohortă de elevi (de ex. Elevii care intră în clasa I/a V -a într –
un anumit an școlar) care este urmărită fără a se lua în considerare elevii repetenți din
clasele anterioare sau pe cei care se transferă de la alte școli și care se adaugă cohortei
inițiale. Analiza unei cohorte pure permite identificarea situațiilor de abandon, repetenție,
migrație, deces, respectiv a f enomenelor care intră în categoria pierderilor școlare și care
determină reducerea efectivelor școlare pe parcursul anilor de studii. Metoda analizei
cohortelor pure este mai laborioasă, mai dificil de aplicat pe date naționale și presupune
deținerea de in formații precise despre diferitele categorii de pierderi școlare pentru fiecare
an de studii din cadrul unui ciclu de învățământ (numărul elevilor repetenți, exmatriculați,
care au abandonat școala, care au emigrat său decedat).
Metodă, în sine, aduce anum ite corecții, fapt ce permite estimarea dimensiunilor reale
ale raței abandonului școlar pe parcursul unui ciclu. Astfel, dat fiind că fiecare cohortă
preia anual elevii repetenți de același nivel de studii (clasă) din anul școlar anterior, care
acoperă pi erderile prin repetenție din interiorul cohortei inițiale, această categorie de
pierderi este, practic anulată. Ca urmare, diferența între cohorta de elevi care absolvă un
anumit ciclu de învățământ și cohorta inițială este reprezentată, în principal, de a bandon. O
corecție care trebuie, totuși, aplicată în vederea estimării abandonului pe cohortă constă în
excluderea ratei repetenției de la nivelul claselor terminale de ciclu – a IV-a/a VIII -a (care

nu se mai recuperează, întrucât analiza se oprește la mom entul absolvirii acestor clase) din
volumul total al pierderilor pe ciclu.
Având, însă, în vedere că nu de puține ori migrația externă presupune abandonul
școlar propriu -zis, putem estima că fenomenul migrației nu reduce semnificativ valorile
ratei abandon ului calculat pe baza cohortelor aparențe.
Cu toate precauțiile exprimate cu privire la metoda analizei pe cohorte aparente,
trebuie menționat că aceasta surprinde cu mai multă acuratețe abandonul școlar, se apropie
mai mult de proporțiile sale reale, com parativ cu metoda intrare – ieșire. Și aceasta
deoarece metoda surprinde și cazurile de abandon înregistrate în trecerea de la o clasă la
alta, fiind anulate, totodată, anumite distorsiuni în m odul de înregistrare a
datelor. ”(Apostolu O., Balica M., Fartusnic C., Florian B.,Horia I.,Voinea L.,2012, pg 23)

În continuare avem prezentat un tabel cu pierderile școlare anuale în învățământul
gimnaliaza pe clase, la nivel național.

Clasa/an sc. Elevi
inscrisi la
inceputul
anului
scolar Pierderi
scolare Abandon
scolar Repetentie Alte categorii de
pierderi(situatia scolara
neincheiata,exmatriculati
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
CL . V
06/07 230065 19738 8.58 6473 2,81 11891 5,17 1374 0,60
CL. VI
07/08 216586 12694 5,86 4280 1,98 7356 3,40 1057 0,48
CL. VII
08/09212668 09212668 13064 6.14 3845 1,81 7878 3,70 1341 0,63
CL. VIII
09/10 204969 8248 4,02 2758 1,355 4473 2,18 1017 0,50

(Jigau M., Apostolu O., Balica M., Fartusnic C., Florian B.,Horia I.,Voinea L.,(2012),
pg 16)

UNIVERSUL CERCETĂRII
Populația studiată în cadrul acestei cercetări este formată din 105 de elevi ai școlii
generale nr. 3, Mircea Eliade, din Oltenița, județul Călărași, elevi în clasele V -VIII.Alegerea
este făcută aleatoriu . Eșantionarea este probabilistica simpla ,elevii fi ind aleși aleatoriu
rezultând o unitate a eșantionului.

IPOTEZE:
1. Dacă interesul elevului privind educația scade, atunci riscul abandonului școlar crește.
2.Cu cât dezinteresul părinților legat de educația copilului este mai crescut, cu atât fenomenul
de abandon școlar este mai predominant.

OPERAȚIONALIZAREA CONCEPTELOR:
Educație : “Fenomen social fundamental de transmitere a experienței de viață a
generațiilor adulte și a culturii către generațiile de copii și tineri, abilitării pentru integrarea lor
în societate. ” (dexonline)
Abandon școlar: “abandonul școlar înseamnă șomaj, excluziune socială,
sărăcie și probleme de sănătate. Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri
renunță prea devreme la studii: probleme personale sau familiale, dificultă ți de
învățare sau o situație socio -economică precară. Alți factori importanți sunt
funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli și relațiile dintre
profesori și elevi .”
https://ec.europa.eu/education/policy/school/early -school -leavers_ro

EȘANTIONARE
Eșantionarea este probabilistica simplă elevii fiind aleși aleatoriu rezultând o unitate a
eșantionului. Fiecărui elev i se va aplica același chestionar cu aceleași întrebări, variantele de
răspuns fiind aceleași pentru fiecare. Toti elevii din scoala generala Mi rcea Eliade se afla in
evidenta arhivelor institutiei.

TIPUL DE CERCETARE
Cercetând un nr mai mare de persoane este o cercetare de tip cantitativ, datele putând
fi analizate din punct de vedere statistic

TEH NICA
Tehnică pe care am ales să o utilizez în cadrul acestei cercetări este chestionarul,
deoarece cu ajutorul chestionarului se poate culege un număr mare de informații.
Tuturor celor 105 de elevi (clasele V -VIII) li se va aplica acest chestionar

Concept Indicatori Sfera
Eductie -implicarea in activitati
-asimilarea informatiilor -intelectuala
Abandonul scolar
-rezultatele slabe
-nepromovarea examenelor
-Constientizarea
importantei educatiei
-absentele nemotivate
-oboseala
-Dezinteresul
parintilor
si saracia

BIBLIOGRAFIE:
1.http://dar.episcopiadevei.ro/index.php/2015/10/20/ce -este-abandonul -scolar -cauze -si-
modalitati -de-prevenire/ Accesat la 23.06 ora 18:03
2. https://ec.europa.eu/education/policy/school/early -school -leavers_ro
Accesat la 22. 06 ,ora 16:34
3. Apostolu O., Balica M., Fartusnic C., Florian B.,Horia I.,Voinea L.,(2012) Copiii care nu
merg la scoala,2012, Ed, ALPHA MDN ,Bucuresti
4.Jigau M., Apostolu O., Balica M., Fartusnic C., Florian B.,Horia I.,Voinea L.,(2012),
Estimarea dimensiunii fenomenului de abandon școlar folosind metodologia anali zei pe
cohortă , Ed. ALPHA MDN, Bucuresti
5. Zamfir, E., Zamfir, C.,(1995), Dicționar de Sociologie, Ed. Babei, București

CHESTIONAR:
1.Ești fata sau băiat?
A)Fata
B) Băiat

2.Ce clasă ești?
A)Clasa a 5 -a
B) Clasa a 6 -a
C) Clasa a7 -a
D) Clasa a 8 -a

3. Crezi că terminarea studiilor te vor ajuta în viitor?
A) Da
B) Nu

4.Cât de importantă este școala pentru tine:
A) foarte importantă
B) nu foarte importantă
C) deloc importantă

5. Ce faci atunci când lipsești de la școală:
A) Dorm
B) Îmi ajut părinții în gospodărie
C) Ies cu prietenii
D) Merg în parc
E) Altele. (Exemplificați…)

6. Cum îți petreci timpul liber:
A) Citesc

B) Merg în club/bar
C) Îmi ajut părinții în gospodărie
D) Dorm
E) Altele. (Exemplificați…)

7. Părinții știu atunci când lipsești de la școală:
a) Da
b) Nu

8. Cum se comportă părinții tăi atunci când lipsești de la școală?
A) Mă înțeleg
B) Sunt supărați
C) Sunt indiferenți
D) Altele. (Exemplificați…)

9. Ce este mai important pentru tine?
A) Să merg la școală
B) Să îmi ajut părinții acasă

10.cât de des lipsești de la școală?
A) Niciodată
B) Rar
C) Uneori
D) Des
E) Întotdeauna

11.Cât timp pe zi aloci temelor?
A)30 de minute
B)1-2 ore
C)mai mult de 2 ore
D)nu aloc timp pentru teme

12.Cât de des te ajuta părinții la teme?
A) Niciodată
B) Rar
C) Uneori
D) Des
E) Întotdeauna

13.În ce măsură crezi că este importantă școala pentru viitorul tău?
A) De loc
B) Destul de puțin
C) Acceptabil
D) Mult
E) Foarte mult

14. Cât de mult îți place să vii la școală?
A) Deloc
B) Destul de puțin
C) Nici prea mult nici prea puțin
D) Mult
F) Foarte mult