ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE [604238]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

CONSTRÂNGEREA ROMÂNIEI DE
CĂTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN
LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI

TIȚĂ IULIANA -ALEXANDRA
GRUPA 4 AE

– București 2018 –

Corupția a fost, este și va fi una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă
unele state din Uniunea Europeană, printre care și România. Aceasta poate fi privită din
perspectivă politică, e conomică sau culturală și se poate defini ca ,,exerc itarea abuzivă a puterii
de a lua decizii publice” (Nicolae, 2010, p. 13) . Totuși, trebuie menționat faptul că fenomenul
corupției nu este un fenomen al secolului XXI, acesta fiind prezent în că din cele mai vechi
timpuri , când Roma antică și Grecia antică s -au confruntat cu fenomenul corupției. Ceea ce este
cel mai important este că acest fenomen trebuie privit diferit de ceea ce însemna atunci și ceea ce
înseamnă acum, întrucât conform profesoarei americane Susan Rose -Acke rman (1999)
fenomenul corupției are ,,înțelesuri diferite în societăți diferite”.
În această lucrare mă voi axa pe modul în care Guvernul României se poate baza pe
instrumentele de coerciție ale Uniunii Europene în lupta împotriva corupției. Țin să preciz ez că
voi analiza acest subiect din ambele perspective, aducând argumente pro și contra ale afirmației
de mai sus, dar punând accent pe punctul meu de vedere , care este în favoarea afirmației. Astfel,
lucrarea va fi împărțită în două părți: prima parte și cea mai importantă fiind formată din
argumentele care susțin afirmația, iar cea de -a două argumentele contra, iar în final concluzia
lucrării. Găsesc ace astă temă ca având o însemnătate aparte, întrucât corupția guvernelor este în
strânsă legătură cu drept urile o mului, așa cum este menționa t și în ,,Declarația Drepturilor
Omului și Cetățeanului” (1789) : ,,Uitarea sau nesocotirea drepturilor omului sunt singurele cauze
ale releleor publice și ale corupției gu vernel or”1, ceea ce are un impact fie direct, fie indirect
asupra fiecăruia dintre noi.
Cel mai important argument în susținerea afirmației ,,În lupta împotriva corupției, Guvernul
României se poate baza pe instrumentele de coe rciție ale Uniunii Europene” este reprezentat de
instituirea de către Comisia Europeană a mecanismul ui de cooperare și de verificare (MCV) în
momentul în care România a dorit să adere la Uniunea Europeană. Astfel, una dintre condițiile de
aderare ale României a fost să accepte monitorizarea mecanismului de cooperare și verificare .
Prin deciziile adoptate de către Comisie la acea vreme, s -au stabilit și criteriile de referință pe
care România urma să le atingă „ Criteriile de referință pentru România se referă la eficacitatea și
transparența sistemului judiciar, la anumite instituții -cheie în domenii precum integritatea și lupta
împotriva corupției la toate nivelurile și la prevenirea corupției. ”2 Acest lucru însemna că
România avea probleme destul de mari în ceea ce privește combaterea corupției , ceea ce nu îi
permitea să fie membru a l Uniun ii Europene precu m celelalte state deja intrate î n Uniune. Prin
această monitorizare, Comisia „ realizează periodic rapoarte privind progresele înregistrate,
primul dintre acestea fiind prezentat la 27 iunie 2007. Rapoartele conțin evaluarea situație i de
către Comisie și recomandările pe care ace asta le adresează autorităților române. Ele sunt
completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează în profunzime fiecare
dintre obiectivele de referință stabilite în cadrul MCV. ”3

1 http://www.istorie -pe-scurt.ro/declaratia -drepturilor -omului -si-ale-cetateanului/ accesat la
16.04.2018, ora 16:02
2 https://goo.gl/1UZGKV accesat la 16.04.2018, ora 16:23
3 Idem

Conform ultimului raport publicat de Comisie (2017)4, se pare că după zece ani de la
instituirea mecanismului, România a înregistrat progrese majore, iar îndeplinirea criteriilor de
referință începe să prindă contur, dar c u toate acestea, „în ci uda angajamentului asumat de
Guvern d e a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea
recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. ”5 Referitor la
obiectivul de referință numărul 3: c omba terea corupției la nivel înalt , recomandarea pe care
România a primit -o din parte a Comisiei a fost: „ Adoptarea unor criterii obiective pentru lu area și
motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că
imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de
corupț ie. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a l imita
imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutor ul
Comisiei de la Veneția și al GRECO . Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de rap ortare
periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a
imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consili ul Superior al Magistraturii
și societatea civilă să poată reacțio na.”6
Un alt argument destul de important în favoarea afirmației este reprezentat de Organizația
Parteneri Europeni Împotriva Corupției ( EPAC ), care este un organism al Uniunii Europene de
monitorizare și control a unităț ilor de poliție și anticorupție, finanțată din fondurile Uniunii
Europene . Printre avantajele pe care această organizație i le oferă membrilor săi se află și
orientarea strategiei privind măsurile antico rupție în conformitate cu directivele europene în
domeniu , dar și armonizarea măsurilor de contracarare a corupției din sistemele judiciare și
administrative, din statele membre ale Uniunii Europene. În cadrul acestei organizații, România
este reprezentat ă de: Departamentul de Informații și Protecție Internă (DGPI ) din cadrul
Ministerul Afacerilor Interne (MAI); Direcția Generală Anticorupție, din cadrul MAI ; Direcția
Națională Anticorupție, din cadrul Ministerului Public ; Agenția Națională pentru Integrit ate și
Ministerul Justiției.7 În acest sens, Direcția Generală Anticorupție participă acti v la evenimen tele
organizației, care a menționat -o ca exemplu de bune practici prin derularea proiectului
„Dezvoltarea implicării societății civile în elaborarea, imp lementarea și evaluarea politicilor
anticorupție ”. Rezultatul proiectului este manualul de bune practici . În capitolul ,, Dezvolta rea,
implementarea și evaluarea din Strategia Națională Anticorupție (România) ” se menționează că
Strategia Națională Anticorupție este cea mai importantă politică publică de natură generală care
se aplică în România legată de anticorupție și, prin urmare, este esențială o perspectivă
participativă asupra dezvoltării, implementării și evaluării acesteia. De asemenea, Strategia
include transparența ca valoare fundamentală, deoarece reprezentanții instituțiilor și autorităților
publice vor asigura accesul liber la informațiile publice, procesul de luare a deciziilor și
consultarea so cietății civile în acest proces și încuraj ează parteneriatele public -privat,

4 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/comm -2017 -751_ro.pdf accesat la 18.04.2018 , ora
18:35
5 Idem
6 Idem
7 http://www.mai -dga.ro/despre -noi/relatii -internationale/cooperare -internationala/de zvoltarea –
cooperarii -regionale -si-multilaterale accesat la 21.04.2018 accesat la 21.04.2018 , ora 11:52

recunoscând , astfel , rolul societății civile în activități concrete de implementare a măsurilor
preventive împotriva corupției .8
Pe de altă parte, chiar dacă Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost creat pentru a aju ta
România în problemele pe care le avea, sunt persoane care consideră că mecanismul a ajuns mai
mult să ne controleze, mai ales pentru faptul că nu a fost înlăturat nici azi, așa cum ar fi trebuit
până acum „ Pe parcursul trecerii anilor, Uniunea E uropeană a sporit domeniile de
<<monitorizare>> . Partea de <<cooperare>> din MCV s-a diminuat până la dispariție întărindu –
se componenta de verificare. Tot mai evident, MCV părea o tentativă de a controla cât mai multe
aspecte ale vieții sociale românești, cu mult dincolo de cele patru <<obiective de referință>>
inițiale. Era o mutație vicleană și otrăvită. ”9 Însă, această percepție a acestui mecanism, bazată pe
faptul că mai mult ne controlează, este una greșită, întrucât nu poți să înlături ceva atâta timp cât
nu și-a dus la bun sfârșit scopul pentru care a fost instituit. Astfel, în Raport ul Comisiei către
Parlamentul European ș i Consiliu este precizat faptul că „MCV se va încheia atunci când vor fi
îndeplinite în mod satisfăcător toate cele patru obiect ive de re ferință care se aplică României.”10
Din cauza faptului că acest mecanism se aplică doar României și Bulgariei, mulți consideră că se
face o dis criminare între statele membre al Uniunii, problemă care s -a pus și în Parlamentul
European. De aceea, într -un articol de presă românesc se menționeză posibila existență a unui
mecanism valabil pentru toate statele „ La finalul anului 2016, Parlamentul European a anunțat că
nu poate exista discriminare între statele membre UE și că trebuie să existe un mecanism vala bil
pentru toată lumea. Astfel, în octombrie 2016, Parlamentul European a votat pentru crearea unui
nou mecanism, care se va aplica tuturor statelor memebre și necesită un aviz al Comisiei. ”11, ceea
ce exclude faptul că suntem controlați de acest mecanism.
În concluzie, atât prin instituirea de către Comisia Europeană a mecanismului de cooperare și
de verificare (MCV) în momentul în care România a dorit să adere la Uniunea Europeană , dar și
prin Organizația Parteneri Europeni Împotriva Corupției (EPAC) , car e oferă membrilor săi
orientarea strategiei privind măsurile anticorupție în conformitate cu directivele europene în
domeniu, dar și armonizarea măsurilor de contracarare a corupției din sistemele judiciare și
administrative, din stat ele membre ale Uniunii Europene, se susține afirmația potrivit căreia î n
lupta împotriva corupției, Guvernul României se poate baza pe instrumentele de coerciție ale
Uniunii Europene , fiind dovedit astfel că acele păreri cont rare ale acestei afirmații, nu sunt
susținute cu argum ente verosimile.

8 http://www.csd.bg/artShow.php?id=17122 accesat la 21.04.2018 , ora 12:29
9 http://www.art -emis.ro/analize/4756 -mecanismul -de-cooperare -si-verificare -mcv-in-interesul –
cui.html accesat la 22. 04.2018 , ora 14:02
10 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/comm -2017 -751_ro.pdf accesat la 22.04.2018 , ora
14:57
11 https://www.antena3.ro/be -eu/ce -este-mcv-si-cum-ar-putea -romania -sa-scape -de-el-
397126.html accesat la 22.04.2018 , ora 15: 24

Bibliografie

1. Nicolae, R. (2010). Corupția și politicile antocrorupție . Iași: Polirom.
2. Rose -Ackerman, Susan (1999), Corruption and Government: causes, consequences and
reform , Cambridge University Press, UK
3. Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului (1789) http://www.istorie -pe-
scurt.ro/declaratia -drepturilor -omului -si-ale-cetateanului/ accesat la 16.04.2018, ora
16:02
4. https://goo.gl/1UZGKV accesat la 16.04.2018, ora 16:23
5. https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/comm -2017 -751_ro.pdf accesat la 18.04.2018, ora
18:35
6. http://www.mai -dga.ro/despre -noi/relatii -internationale/cooperare –
internationala/dezvoltarea -cooperarii -regionale -si-multilaterale accesat la 21.04.2018
7. http://www.csd.bg/artShow.php?id=17122 accesat la 21.04.2018, ora 12:29
8. http://www.art -emis.ro/analize/4756 -mecanismul -de-cooperare -si-verificare -mcv-in-
interesul -cui.html accesat la 22.04.2018, ora 14:02
9. https://www.antena3.ro/be -eu/ce -este-mcv-si-cum-ar-putea-romania -sa-scape -de-el-
397126.html accesat la 22.04.2018, ora 15:24