Populatia Varstnica A Romaniei La Orizontul Anului 2060 [604224]

CONSILIUL NAȚIONAL AL
PERSOANELOR VÂRSTNIC E

Mai
2014

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

2 Cuprins
CAPITOLUL I – Fenomenul de îmbătrânire a populației din România …………. 3
1.1. Aspecte generale ………………………………………………………………… 3
1.2. Caracteristicile demografice ale pers oanelor vârstnice …………………….. 5
1.3. Profilul demografic al populației vârstnice …………………………………….
1.3.1. Structura pe grupe de vârstă …………………………………………….
1.3.2. Raportul de masculinitate …………………………………………………
1.3.3. Indexul de îmbătrânire …………… ………………………………………. 6
6
9
10
1.4. Evoluția îmbătrânirii populației României în perioada 1992 -2011 …………… 11
1.5. Participarea vârstnicilor pe piața forței de muncă ……………………………. 16
1.6. Factorii demografici determinanți ai procesului de îmbătrânire a pop ulației
României ………………………………………………………………………………..
1.6.1. Indicele conjunctural al fertilității ………………………………………….
1.6.2. Rata de mortalitate …………………………………………………………
1.6.3. Creșterea speranței de viață ……………………………………………..
18
18
18
20

CAPI TOLUL II – Populația vârstnică din România la orizontul anului
2060 ……………………………………………………………………………………..

22
2.1. Prognoza populației la orizontul anilor 2030 și 2060 …………………………
2.1.1. Popula ția tânără …………………………………………………………..
2.1.2. Popula ția în vârstă de muncă ……………………………………………
2.1.3. Popula ția vârstnică ………………………………………………………..
2.1.4. Raportul de dependen ță economică și demografică………………….
2.1.5. Popula ția feminină de vârstă fertilă…………………………………….. 23
25
26
27
29
30
2.2. Consecințele ale îmbătrânirii populației ………………………………………..
2.2.1. Aspecte generale …………………………………………………………
2.2.2. Consecințe economice ……………………………………………………
2.2.3. Consecințe sociale ………………………………………………………..
2.2.4. Consecințe medico -sanitare și medico -sociale ………………………..
2.2.5. Consecințe psiho -sociale și socio -culturale ……………………………
2.2.6. Alte consecințe …………………………………………………………… 31
31
32
37
41
45
46

CAPITOLUL III – Concluzii……………………………………………………………
47

CAPITO LUL IV – Propuneri …………………………………………………………..
53

Bibliografie ………………………………………………………………………………
59

Anexe …………………………………………………………………………………….
60

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

3 Capitolul I
FENOMENUL DE ÎMB ĂTRÂNIRE A POPULA ȚIEI DIN ROMÂNIA
1.1. Aspecte generale

La fel ca majoritatea țărilor europene, România se confrunt ă deja cu consecin țele
economice și sociale complexe ale unei popula ții aflate într -un proces lent, dar continuu,
de îmb ătrânire demografic ă.
Efectele procesului de îmbătrânire s -au făcut sim țite în România, începând c u 1
ianuarie 2000, când popula ția vârst nică a întrecut numeric popula ția tân ără, fenomenul
accentuându -se în continuare, astfel înc ât la 1 ianuarie 2012, ponderea popula ției
vârstnice1 a dep ășit ponder ea popula ției tinere2 (16,1% față de 15,8%).
Reducerea ratei de fertilitate și a ratei de mortalitate sunt principalele cauze
determinante ale declan șării și extinderii procesului de îmb ătrânire.
Dintre factorii economico -sociali cu rol în sc ăderea ratei fertilit ății în țările dezvoltate
amintim :
scăderea po nderii gospod ăriilor agricole tradi ționale, caracterizate printr -o rat ă a
fertilit ății înalt ă, necesar ă atât pentru activitatea productiv ă, cât și pentru asigurarea
securit ății persoanelor vârstnice;
emanciparea femeilor, accesul la înv ățământul de toate gradele și atragerea lor în
activit ăți neagricole;
exigen țele sporite ale p ărinților relativ la cre șterea și educa ția copiilor care
necesit ă timp și cheltuieli importante;
extinderea asigur ărilor sociale, mai ales a sistemelor publice de pensii și a
instituțiilor de îngrijire a persoanelor vârstnice dependente, care au redus rolul copiilor în
susținerea p ărinților la b ătrâne țe.
creșterea ponderii timpului liber, accesul la divertisment cât mai variat și la
mijloace moderne de transport colectiv și indivi dual, dorin ța persoanelor adulte și a
familiilor lor de a beneficia de aceste facilit ăți.
Evident c ă în societatea modern ă rata fertilit ății este influen țată și de al ți factori care
țin de cultur ă, politic ă demografic ă sau religie, care , ca și cei aminti ți mai sus , acționeaz ă
diferit de la o țară la alta.

1 65 ani și peste
2 0-14 ani

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

4 O important ă consecin ță a reducerii ratei de fertilitate o constituie reducerea
progresiv ă a genera țiilor viitoare apte s ă intre pe pia ța forței de munc ă și să contribuie la
fondul de asigur ări sociale și de sănătate pentru cei ce vor fi atunci pensionari. Ace astă
situa ție poate avea un impact semnificativ asupra bun ăstării persoanelor vârstnice, în
special în țările s ărace, cu posibilit ăți reduse de a acorda suport acestei categorii de
popula ție.
Modificar ea structurii pe grupe mari de vârste, în sensul cre șterii ponderii popula ției
de 60 ani și peste în total, tinde s ă creeze presiuni sociale și politice determinate de
schimbarea modulului de alocare a resurselor în societate, putând duce la conflicte într e
genera ții.
O sc ădere a ratei poten țiale de sprijin3, implicit o rat ă de dependen ță demografic ă
crescut ă, indic ă faptul că un num ăr în cre ștere de beneficiari ai sistemelor publice de
sănătate și de pensii, va fi „suportat” de un num ăr tot mai mic de cont ribuabili. Astfel,
popula ția în vârst ă de munc ă va fi „împov ărată” prin plata unor taxe și contribu ții mai mari ,
care s ă asigure pensionarilor un venit stabil și suficient.
În ultimul secol, ca urmare a industrializ ării, urbaniz ării și moderniz ării, scala de
valori a fost schimbat ă. De la familia extins ă, care oferea membrilor ei stabilitate și
siguran ță, s-a trecut la familia nuclea lă. Astăzi membrii ei au independen ță, dar nu mai au
siguran ță și stabilitate , cei mai afecta ți fiind bătrânii. Înainte, locu l lor era în familie, ast ăzi
tot mai des ei se confrunt ă cu izolarea, abandonul, institu ționalizarea.
Lent, f ără să atrag ă atenția, dar inevitabil, popula ția țărilor europene sufer ă în prezent
o a doua evolu ție major ă: apari ția unei noi grupe „vârsta a pa tra” (de peste 80 de ani) cu
pondere mare, în continu ă creștere.
Modific ările majore în structura popula ției necesit ă schimb ări structurale în societate:
la nivel economic, de infrastructur ă, de îngrijire a s ănătății și de asisten ță social ă specific ă
„vârstei a patra ”. În toat ă lumea, se recunoa ște că există o slab ă înțelegere a implica țiilor
acestor tendin țe și exist ă o slab ă pregătire a societ ății și economiei pentru a face fa ță
acestei noi presiuni. Lipse ște infrastructura de asisten ță social ă stringent solicitat ă de
„noua structur ă a popula ției”.
Segmentul popula ției de 80 ani și peste va fi în creștere rapid ă la nivelul României
la orizontul anului 206 0. La 1 iulie 2012 , ponderea în total popula ție a persoanelor de 80

3Rata potențială de sprijin reprezintă numărul persoanelor cu vârsta între 15 – 64 ani , raportat procentual la
persoanele de 65 ani și peste, iar rata de dependență demografică reprezintă numărul persoanelor de 65 ani
și peste raportat procentual la numărul de persoa ne cu vârsta între 15 – 64 ani.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

5 ani4 și peste a fost de numai 3,4%, însă acesta va cre ște la 5,0% în 2030 și la 7,9% în
2060 (anexa nr. 1).
Schimb ările în structura pe grupe mari de vârst ă au un puternic impact asupra
nivelul proceselor economice, sociale și politice. Pe m ăsură ce popula țiile îmb ătrânesc,
unele benefici i cum ar fi pensiile, asisten ța medical ă sau sus ținerea material ă pentru
persoanele vârstnice trebuie acordate pe perioade mai mari de timp. Pentru a r ămâne
sustenabile, sistemele de securitate social ă trebuie s ă se schimbe. Cre șterea longevit ății
vieții poate antrena costuri medicale și cre șterea cererii pentru serviciile de s ănătate,
deoarece persoanele vârstnice sunt mai vulnerabile față de bolile cronice.
Asigurarea sustenabilit ății finan țelor publice, având în vedere îmb ătrânirea
popula ției, este o pro vocare cheie pentru factorii de decizie politic ă în cadrul UE. Aceasta
se poate realiza prin:
 creșterea ratei de activitate și a productivit ății muncii;
 reformarea sistemelor publice de pensii, de s ănătate și îngrijiri de lung ă durat ă a
persoanelor vârstni ce.
Totodat ă, este important ă și viteza acestui proces, deoarece atunci când ponderea
vârstnicilor în total popula ție cre ște într -o perioad ă scurt ă de timp, devine dificil ca
institu țiile abilitate s ă se adapteze în ritm rapid.

1.2. Caracteris ticile demografi ce ale persoanelor vârstnice

La 1 iulie 2012 , popula ția României era de 21.316.420 persoane (tabelul nr.1) , din
care 10.941.220 femei (51,3 %) și 10.375.200 bărbați (48,7%). În mediul urban erau
11.678.600 persoane (54,8%) iar în mediul rural 9.637.820 persoane (45,2%).
Popula ția de 60 de ani și peste ( 4.475.447 persoa ne) reprezenta 1 iulie 2012 ,
21,0% din totalul popula ției României , pondere în continu ă creștere începând din anul
1990. Deci, România se înscrie în rândul țărilor în care popula ția îmb ătrânește, cu toate
consecin țele care decurg din acest fenomen, la nivel individual, na țional și social.

4 Ponderile popula ției de 80 ani și peste, pentru anii 2030 ș i 2060 corespund variantei constante .

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

6

Tabelul nr. 1- Popula ția totală ș i popula ția vârstnică (60 ani și peste) , pe sexe și pe medii de rezidență
și structura populației vârstnice, la 1 iulie 2012

Indicatori Total Urban Rural
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
Populația –
total 21.316.420 10.375.200 10.941.220 11.678.600 5.562.291 6.116.309 9.637.820 4.812.909 4.824.911
Populația
vârstnică
(60 ani ș i
peste) 4.475.447 1.872.501 2.602.946 2.164.616 904.382 1.260.234 2.310.831 968.119 1.342.712
% populația
vârstnică în
total
populație 21,0 18,0 23,8 18,5 16,3 20,6 24,0 20,1 27,8
% populația
vârstnică,
pe sexe, în
total 100,0 41,8 58,2 100,0 41,8 58,2 100,0 41,9 58,1
Sursa datelor : Institutul Național de Statistică

Reparti ția pe sexe a popula ției vârstnice, respectiv 1.872.501 (41,8%) pentru
bărbați și 2.602.946 (58,2%) pentru femei, eviden țiază un surplus de 730.445 persoane în
favoarea popula ției feminine vârstnice.
În mediul urban tr ăiește 48,4% din popula ția vârstnic ă din România (2.164.616
persoane ), iar în med iul rural 51,6% (2.310.831 persoane ). Astfel, în mediul rural se
concentreaz ă cea mai mare parte a pop ulației vârstnice, respectiv 24,0% din totalul
popula ției din mediul rural, fa ță de mediul urban, unde persoanele vârstnice reprezint ă
18,5% din total. Îmb ătrânirea popula ției în mediul rural s -a realizat cu prec ădere pe seama
popula ției feminine; femeile vârstnice reprezint ă 27,8% din tota l femei, iar b ărbații vârstnici
20,1% din total b ărbați (tabelul nr. 1).

1.3. Profilul demografic al popula ției vârstnice
1.3.1. Structura pe grupe de vârst ă
a) Popula ția de 60 ani și peste
Reparti ția popula ției de 60 ani și peste în total popula ție, la 1 iulie 2012 , pe sexe și
regiuni de dezvoltare, a avut configura ția din tabelul nr. 2.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

7

Tabelul nr. 2 – Popula ția totală și popula ția vârstnică (60 ani și peste) , pe sexe și regiuni de
dezvoltare și structura populației vârstnice în total pers oane, la 1 iulie 2012

Indicatori Nord – Est Sud – Est Sud-
Muntenia Sud-Vest –
Oltenia Vest Nord -Vest Centru București –
Ilfov
Total
Persoane de 60
ani și peste 730.872 585.990 740.516 502.864 398.698 545.359 509.694 461.454 4.475.447
Total persoane 3.699.239 2.784.484 3.230.916 2.212.260 1.904.583 2.707.326 2.517.066 2.260.546 21.316.420
%-persoane de
60 ani și peste în
total 19,8 21,0 22,9 22,7 20,9 20,1 20,2 20,4 21,0
Persoane de 60
ani și peste –
feminin 420.462 338.306 433.848 289.528 233.940 317.914 293.203 275.745 2.602.946
Total persoane –
feminin 1.871.651 1.424.148 1.656.253 1.128.760 985.199 1.389.139 1.286.809 1.199.261 10.941.220
%-persoane de
60 ani și peste în
total – feminin 22,5 23,8 26,2 25,7 23,7 22,9 22,8 23,0 23,8
Persoane de 60
ani și peste –
masculin 310.410 247684 306.668 213.336 164.758 227.445 216.491 185.709 1.872.501
Total persoane –
masculin 1.827.588 1.360.336 1.574.663 1.083.500 919.384 1.318.187 1.230.257 1.061.285 10.375.200
%-persoane de
60 ani și peste în
total – masculin 17,0 18,2 19.5 19.7 17,9 17,3 17.6 17,5 18,0
Sursa datelor : Institutul Național de Statistică

La 1 iulie 2012 , regiunile cu cele mai mari ponder i ale persoane lor de 60 ani și
peste au fost Sud – Muntenia – 22,9% (26,2% – feminin, 19 ,5% – masculi n), Sud -Vest –
Oltenia – 22,7% (25,7% – feminin, 19 ,7% – masculin) și Sud-Est – 21,0% (23,8% – feminin,
18,2% – masculin ).

b) Popula ția de 80 ani și peste
Reparti ția popula ției de 80 ani și peste în total popula ție, precum și în popula ția de
60 ani și peste, la 1 iulie 2012 , pe sexe și regiuni de dezvoltare, a avut configura ția din
tabelul nr. 3.
Regiunile cu cel e mai mar i ponderi ale persoane lor de 80 ani și peste, în total, au
fost: Sud – Munte nia – 3,8% (4,8% – feminin, 2,8% – masculin), Sud -Vest – Oltenia – 3,7%
(4,5% – feminin, 2,7% – masculin) și Bucure ști – Ilfov – 3,6% (4,5% – feminin, 2,6% –
masculin).

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

8

Tabelul nr. 3 – Popula ția totală ș i popula ția de 80 ani și peste, pe sexe și regiuni de dezvoltare și
structura popula ției de 80 ani și peste , în total persoane și în populația de 60 ani ș i
peste, la 1 iulie 2012

Indicatori Nord – Est Sud – Est Sud-
Muntenia Sud-Vest –
Oltenia Vest Nord –
Vest Centru București –
Ilfov
Total
Persoane de 80
ani și peste 125.570 93.805 124.231 80.960 59.747 80.665 81.749 81.377 728.104
Total persoane 3.699.239 2.784.484 3.230.916 2.212.260 1.904.583 2.707.326 2.517.066 2.260.546 21.316.420
%-persoane de
80 ani și peste în
total 3,4 3,4 3,8 3,7 3,1 3,0 3.2 3,6 3,4
%-persoane de
80 ani și peste în
total persoane
de 60 ani și
peste 17,2 16,0 16,8 16,1 15,0 14,8 16,0 17,6 16,3
Persoane de 80
ani și peste –
feminin 77.563 59.495 79.793 51.326 38.980 51.256 52.933 53.651 464.997
Total persoane –
feminin 1.871.651 1.424.148 1.656.253 1.128.760 985.199 1.389.139 1.286.809 1.199.261 10.941.220
%-persoane de
80 ani și peste în
total – feminin 4,1 4,2 4,8 4,5 4,0 3,7 4,1 4,5 4,2
%-persoane de
80 ani și peste în
total persoane
de 60 ani și
peste – feminin 18,4 17,6 18,4 17,7 16,7 16,1 18,1 19,5 17,9
Persoane de 80
ani și peste –
masculin 48.007 34.310 44.438 29.634 20.767 29.409 28.816 27.726 263.107
Total persoane –
masculin 1.827.588 1.360.336 1.574.663 1.083.500 919.384 1.318.187 1.230.257 1.061.285 10.375.200
%-persoane de
80 ani și peste în
total – mascu lin 2,6 2,5 2,8 2,7 2,3 2,2 2,3 2,6 2,5
%-persoane de
80 ani și peste în
total persoane
de 60 ani și
peste – masculin 15,5 13,9 14.5 13.9 12.6 12.9 13.3 14.9 14.1
Sursa datelor : Institutul Național de Statistică
Regiunile cu cele mai mari ponderi ale persoane lor de 80 ani și peste, în popula ția
de 60 ani și peste, au fost : Bucure ști – Ilfov – 17,6% (19,5% – feminin, 14 ,9% – masculin),
Nord – Est – 17,2% (18,4% – feminin, 15, 5% – masculin) și Sud – Muntenia – 16,8% (18,4% –
feminin, 14,5 % – masculin).

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

9
1.3.2. Raportul de masculinitate
Acest indicator reprezint ă numărul popula ției de sex masculin raportat la num ărul
popula ției de sex feminin, exprimat procentual.
Deoarece speran ța de via ță e mai ridicat ă în rândul femeilor decât al bărbaților,
femeile vâr stnice au o pondere semnificativ ă în totalul popula ției vârstnice, dar și în totalul
popula ției.
În ceea ce prive ște raportul de masculinitate în România, la data de 1 iulie 2012 ,
pentru popula ția de 60 ani și peste, situa ția este preze ntată în tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4- Popula ția vârstnică (60 ani și peste) , pe sexe și regiuni de dezvoltare
și raportul de masculinitate, la 1 iulie 2012

Regiunea
Total (persoane) Raport de
masculinitate
(%) Ambele sexe Masculin Feminin
Total 4.475.447 1.872.501 2.602.946 71,9
Nord – Est 730.872 310.410 420.462 73,8
Sud – Est 585.990 247.684 338.306 73,2
Sud-Muntenia 740.516 306.668 433.848 70,7
Sud-Vest – Oltenia 502.864 213.336 289.528 73,7
Vest 398.698 164758 233.940 70,4
Nord –Vest 545.359 227.445 317.914 71,5
Centru 509.694 216.491 293.203 73,8
București – Ilfov 461.454 185.709 275745 67,3
Sursa datelor : Institutul Național de Statistică

Regiunile cu cel mai mare raport de masculinitate la vârsta de 60 ani și peste , au
fost: Centru (73,8%), Nord -Est (73 ,8%), Sud-Vest – Oltenia (73,7%) și cu cel mai mic
raport de masculinitate: Sud – Muntenia (70, 7%), Vest (70,4%) și Bucure ști – Ilfov (67,3%) .
Raportul de masculinitate pentru popula ția de 80 ani și peste, la data de 1 iulie
2012 , este prezentat în Tabelul nr. 5.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

10 Tabelul nr .5 – Populația de 80 ani și peste , pe sexe și regiuni de dezvoltare
și raportul de masculinitate, la 1 iulie 2012
Regiunea
Total (persoane) Raport de
masculinitate
(%) Ambele sexe Masculin Feminin
Total 728.104 263.107 464.997 56,6
Nord – Est 125.570 48.007 77.563 61,9
Sud – Est 93.805 34310 59.495 57,7
Sud-Muntenia 124.231 44.438 79.793 55,7
Sud-Vest – Oltenia 80.960 29.634 51.326 57,7
Vest 59.747 20.767 38.980 53,3
Nord -Vest 80.665 29.409 51.256 57,4
Centru 81.749 28.816 52.933 54,4
București – Ilfov 81.377 27.726 53.651 51,7
Sursa datelor : Institutul Național de Statistică
Regiunile cu cel mai mare raport de masculinitate la vârsta de 8 0 ani și peste, au
fost: Nord – Est (61 ,9%), Sud-Vest – Oltenia (57,7%), Sud – Est (57,7%) și cu cel mai mic
raport de masculinitate: Centru (54,4%), Vest (5 3,3%) și Bucure ști – Ilfov (51,7%).
Se constat ă că, pe m ăsură ce popula ția avanseaz ă în vârst ă, raportul de
masculinitate se diminueaz ă, din cauza speran ței de via ță mai ridicat ă pentru sexul
feminin.

1.3.3. Indexul de îmbătrânire

Indexul de îmbătrânire reprezint ă raportul procentual dintre num ărul persoanelor
de 60 ani și peste și cel al copiilor din intervalul 0 -14 ani.
Indexul de îmb ătrânire al popula ției României, la 1 iuli e 2012 , este prezentat în
Tabelul nr.6 .
Tabelul nr. 6 – Indexul de îmbătrânire al populației României, pe sexe și
regiuni de dezvoltare, la 1 iulie 2012
-procente –
Regiune a Total (persoane)
Ambe le sexe Masculin Feminin
Total 140,2 114,2 167,7
Nord – Est 115,2 95,3 136,1
Sud – Est 143,0 117,7 169,7
Sud-Muntenia 158,0 127,3 190,5
Sud-Vest – Oltenia 163,5 134,7 194,2
Vest 150,5 121,0 181,8
Nord -Vest 131,3 107,2 156,6
Centru 130,7 108,2 154,5
București – Ilfov 153,1 119,4 189,1
Sursa datelor : Institutul Național de Statistică

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

11 La nivelul României , la 1 iulie 2012, ind exul de îmb ătrânire a fost de 1 40,2%
(167,7% – feminin, 114, 2% – masculin) . Cele mai îmb ătrânite regiuni au fost : Sud -Vest –
Oltenia – 163,5% (194,2% – feminin, 13 4,7% – masculin ) și Sud-Muntenia – 158,0%
(190,5% – feminin, 127 ,3% – masculin ), iar cele mai pu țin îmb ătrânite regiuni au fost:
Centru – 130,7% (154,5 %-feminin, 10 8,2% -masculin) și Nord -Est – 115,2% (136,1% –
feminin, 9 5,3% – masculin ).
Se observ ă diferen țele considerabile dintre indexul de îm bătrânire pentru sexul
feminin și sexul masculin, o dovad ă în plus a feminiz ării procesului de îmb ătrânire a
popula ției României
1.4. Evoluția îmbătrânirii popula ției României în perioada 1 992-2011
România se confrunt ă cu schimb ări demografice care au implica ții pe termen mediu
și lung, determinate de deteriorarea structurilor celor 3 componente ale dinamicii popula ției
– natalitatea, mortalitatea și migra ția extern ă.
Comparând datele oferite de ultimele trei recens ăminte (publicate) ale popula ției
României, rezult ă că în anul 1992 popula ția României a fost de 22.810.035 locuitori, din
care 11.213.763 bărbați (49,2 %) și 11.596.272 femei (50,8%), în timp ce în anul 2002 ,
popula ția a fost de 21.680.974 locuitori, din care 10.568.741 bărbați (48,7%) și
11.112.233 femei (51, 3%), înregistrându -se o sc ădere a popula ției, de aproximativ 1,1
milio ane persoane. Popula ția stabil ă înregistrat ă la recens ământul din octombrie
2011 a fost de 20.121.641 locuitori din care 9.788.577 bărbați (48,6% ) și 10.333.064
femei (51,4%). În compara ție cu recens ământul din 2002, popula ția a sc ăzut cu
aproximativ 1,6 milioane de persoane. Față de anul 1992 , în 2011 popula ția a sc ăzut
cu aproximativ 2,7 milioane de persoane (tabelul nr. 7).

Tabelul nr. 7 – Populația totală, pe sexe și pe medii de rezidență, la recensămintele din anii 1992,
2002, 2011

Anii Indicatori Total Urban Rural
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
1992 Populația – total 22.810.035 11.213.763 11.596.272 12.391.819 6.047.785 6.344.034 10.418.216 5.165.978 5.252.238
% populației pe
sexe, în total 100,0 49,2 50,8 100,0 48,8 51,2 100,0 49,6 50,4
2002 Populația – total 21.680.974 10.568.741 11.112.233 11.435.080 5.493.397 5.941.683 10.245.894 5.075.344 5.170.550
% populației pe
sexe, în total 100,0 48,7 51,3 100,0 48.0 52.0 100,0 49,5 50,5
2011 Populația – total 20.121.641 9.788.577 10.333.064 10.858.790 5.185.636 5.673.154 9.262.851 4.602.9 41 4.659.910
% populației pe
sexe, în total 100,0 48,6 51,4 100,0 47,8 52,2 100,0 49,7 50,3

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

12 Sursa datelor : ” Recensământul populației și locuințelor – anii 1992, 2002” (1992,2002) și Tabelul
nr.2 – “Populaț ia stabilă pe sexe și grupe de vârstă – categorii de localități, macro regiuni, regiuni de
dezvoltare ș i jude țe“ din ”Recensământul populației și al locuințelor – 2011 ”(2011)

Comparând datele înregistrate la recens ământul din 2011 cu datele ob ținute în
cadrul recens ămintelor din anii 2002 și 1992 se observ ă că popula ția României și structura
ei demografic ă au înregistrat evolu ții, tendin țe și muta ții noi, diferite de cele semnalate în
deceniile anterioare. Schimb ările care au avut loc în dinamica popula ției sunt rezultatul
direct al tendin țelor înr egistrate la nivelul fenomenelor demografice: natalitatea,
mortalitatea și migra ția intern ă și extern ă.
În ceea ce prive ște structura popula ției pe sexe, popula ția feminin ă continu ă să fie
predominant ă, ponderea ei în totalul popula ției crescând de la 50, 8% (1992) , la 51,4%
(2011 ).
Pe cele dou ă grupe de vârstă ale persoanelor vârstnice, se eviden țiază o
accentuare a procesului de îmb ătrânire demografic ă:
 popula ția din grupa 60 -64 ani în anul 1992 a fost de 1.232.053 persoane ( 5,4% din
total), în anul 2002 de 1.143.333 persoane ( 5,3% din total) , iar în anul 2011 de
1.244.286 persoane (6,2% din total) ;
 popula ția din grupa de 65 ani și peste în anul 1992 a fost de 2.510.259 persoane,
respectiv 11,0% din totalul popula ției, din care 1.040.703 b ărbați (41,5%) și
1.469.556 femei (58,5%) . În anul 2002, aceast ă grupă de vârstă a fost de 3.049.882
persoane, respectiv 14,1% din totalul popula ției, din care 1.264 .349 bărbați (41, 5%)
și 1.785.533 femei (58, 5%), iat în anul 2011 de 3.247.744 persoane, respectiv
16,1% din totalul popula ției, din care 1.306.954 bărbați (40,2 %) și 1.940.790 femei
(59,8 %).

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

13 Graficul nr. 1 Popula ția vârstnic ă (+65 ani ) la recens ămintele din anii 1992, 2002, 2011

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, ” Recensământul popu lației și locuințelor ” anii 1992,
2002 și 2011

Așadar, între recens ământul din anul 1992 și cel din anul 2011 , popula ția vârstnic ă
din grupa de 65 ani și peste a României a crescut cu peste 700.000 persoane, datorit ă:
 schimb ării comportamentului demografi c al cuplurilor fa ță de propria reproducere;
 scăderii naturale și soldul negativ al migra ției externe care a condus la reducerea
numărului popula ției tinere;
 schimbările intervenite în mortalit atea general ă a populației .
Schimb ările în structura și dinami ca popula ției din România sunt rezultatul direct al
tendin țelor înregistrate la nivelul fenomenelor demografice (natalitat ea, mortalitatea și
migra ția). Astfel, se remarc ă reducerea ponderii popula ției tinere de 0 – 14 ani, de la 22,7%
(în anul 1992) la 15,9% (în anul 2011 ) și creșterea celei vârstnice de 65 ani și peste, de la
11,0% (în anul 1992) la 16 ,1% (în anul 2011 ).
Popula ția vârstnic ă nu poate fi privit ă ca o entitate omogen ă, ea incluzând subgrupa
de vârstnici “mai tineri” (65 -74 ani) și subgrupa d e vârstnici “mai b ătrâni” (75 ani și peste).
În ultimii ani se constat ă tendin ța de cre ștere mai mică a num ărului vârstnicilor “mai
tineri” (de la 1.587.851 persoane în anul 1992 la 1.791.710 persoane în anul 2011 ),

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

14 respectiv 203.859 persoane față de subg rupa de vârstnici “mai b ătrâni” (de la 992.408
persoane în anul 1992, la 1.456.034 persoane în anul 2011 ), respectiv 533.626 persoane.
În 20 octombrie 2011 ”longevivii” (segmentul popula ției de 80 ani și peste), erau
726.069 persoane, adic ă 3,6% din totalu l popula ției, în cre ștere comparativ cu anul 2002 și
cu anul 1992 (2,0%) . În octombrie 2011, l a categoria de 80 ani și peste, ponderea femeilor
vârstnice a fost superioar ă față de cea a bărbaților în totalul popula ției (4,5% față de 2, 6%
la bărbați) fenome nul fiind mai accentuat în mediul rural (5, 7% fa ță de 3,3 % la b ărbați).
La ultimul recens ământ (publicat) al popula ției din 20 octombrie 2011 , s-au
înregistrat 813 persoane centenare, din care 547 femei.
Structura popula ției vârstnice , la 20 octombrie 201 1, a eviden țiat următoarea
situa ție: la 1000 femei de 65 ani și peste au revenit 673 bărbați vârstnici. În timp ce în
grupa de vârst ă de 65 -74 ani raportul de masculinitate a fost de 743 bărbați la 1000 femei,
în grupa de vârst ă 75-84 ani a fost de 6 19 bărbați, iar în grupa de vârst ă 85 ani și peste,
popula ția feminin ă a fost de aproximativ 2 ori mai mare decât cea masculin ă.
Îmbătrânirea demografic ă este mai accentuat ă în mediul rural decât în mediul urban
în principal datorită migra ției popula ției tinere la ora ș. În mediul rural , la 20 octombrie 2011,
19,4% din popula ție dep ășea vârst a de 65 ani și peste, fa ță de 13 ,4% în mediul urban. În
totalul popula ției feminine in mediul rural ponderea femeilor vârstnice ( 65 ani și peste ) era
de 22,8%.
În perioada 2002 – 2011 , vârsta medie a popula ției României a înregistrat o
creștere semnificativ ă, de la 37,8 ani (2002) la 40,6 ani (2011 ), reflectând un proces lent,
dar continuu de îmb ătrânire demografic ă. Vârsta medie a crescut în aceast ă perioad ă de
la 39,1 ani (20 02) pentru femei și respectiv 36,4 ani ( 2002) pentru b ărbați, la 4 2,1 ani
(2011 ) pentru femei, respectiv 39,0 ani (2011 ) pentru bărbați.
În tabelul nr. 8 este prezentat ă evolu ția vârstei medii pe sexe și medii de reziden ță
a popula ției României în perioad a 2002 – 2011. Așa cum se poate constat a, vârsta medie
este mai mare în mediul rural decât în mediul urban, urmare a migra ției masive din
ultimele decenii din mediul rural spre mediul urban. De și dup ă anul 1990 acest proces s -a
diminuat, dezechilibrul nu s -a resorbit, popula ția din mediul rural fiind mai îmb ătrânit ă
decât cea din mediul urban, în special în favoarea popula ției feminine.
Vârsta medie a popula ției din mediul rur al, la 20 octombrie 2011, a fost de 41 ,0 ani,
mai mare cu 0,7 ani decât cea din me diul urban (40 ,3 ani). În mediul urban, vârsta medie a
popula ției feminine a fost cu 2, 8 ani mai mare decât a popula ției masculine , iar în mediul
rural cu 3,5 ani.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

15 Tabelul nr. 8 – Vârsta me die a populației României, pe sexe și medii de rezidență , în peri oada 2002 –
2011
– ani –
Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Vârsta medie – Total 37,8 38,1 38,3 38,6 38,8 39,0 38,9 39,0 39,2 40,6
Masculin 36,4 36,7 36,9 37,1 37,3 37,6 37,4 37,5 37,7 39,0
Feminin 39,1 39,4 39,7 39,9 40,1 40,4 40,3 40,4 40,7 42,1
Vârsta medie – URBAN 36,9 37,2 37,5 37,9 38,1 38,4 38,3 38,5 38,8 40,3
Masculin 35,7 36,0 36,3 36,6 36,9 37,1 36,9 37,1 37,4 38,8
Feminin 37,9 38,3 38,7 39,0 39,3 39,6 39,5 39,7 40,1 41,6
Vârsta medie – RURAL 38,9 39,0 39,3 39,4 39,6 39,8 39,6 39,6 39,7 41,0
Masculin 37,3 37,4 37,6 37,7 37,9 38,1 37,9 38,0 38,1 39,2
Feminin 40,5 40,7 40,9 41,0 41,2 41,4 41,2 41,2 41,4 42,7
Sursa datelor: Dat e calculate pe baza datelor din ”Anuarul demografic al României, ediția
2006 ”(2002 -2005), ”Popula ția României – principalele caracteristici demografice anii 2006 -2010 ”(2006 –
2010) și Tabelul nr.2 – “Populaț ia stabilă pe sexe și grupe de vârstă – categorii de localități,
macro regiuni, regiuni de dezvoltare și județe “ din ”Recensământul populație i și al locuințelor –
2011 ”(2011)

La nivelul României , la 20 octombrie 2011 , vârsta medie a fost de 40,6 ani, iar pe
regiuni: Sud-Vest – Oltenia (41,7 ani), Sud – Muntenia (41,5 ani), Sud -Est (41,1 ani), Vest
(40,8 ani), Bucure ști – Ilfov (40,4 ani), Centru (40 ,1 ani), Nord -Vest (3 9,8 ani) și Nord -Est
(39,6 ani).
O alt ă statistic ă eviden țiază faptul c ă la 20 octombrie 2011 , la 1.000 persoane
adulte cu vârsta aptă de muncă (15 – 64 ani) reveneau 470 persoane tinere și vârstnice,
față de 509 în anul 1992 . Din totalul persoanelor tinere și vârstnice popula ția vârstnic ă
reprezenta 50,5% la 20 octombrie 2011 , față de 32,6% în 1992 . Num ărul persoanelor
vârstnice de 65 ani și peste care revin la 1000 persoane adulte a crescut de la 166
persoane (în 1992) la 237 persoane (la 20 octombrie 2011), generând o sarcin ă social ă
sporit ă pentru adul ți.
Indexul de îmb ătrânire5 s-a dublat, crescând de la 484 persoane vârstnice (65 ani și
peste) la 1000 persoane tinere ( anul 1992) la 1.018 (la 20 octombrie 2011 ).

5Indexul de imbătrânire reprezintă raportul dintre numărul persoanelor de 65 ani și peste, calculat la 100
copii (din intervalul 0 -14 ani).

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

16 1.5. Participarea vârstnicilor pe pia ța for ței de munc ă

Îmbătrânirea popula ției totale are o influen ță puternic ă asupra pie ței muncii, în
sensul micșorării numărului popula ției active tinere, men ținerii la cote ridicate a popula ției
active adulte și creșterea numărului persoanelor vârstnice care fie participă la activitatea
economic ă, fie devin persoane beneficiare de asisten ță social ă (pensionari).
Schimb ările socio -economice pe care le -a impus transformarea economiei
române ști într -o economie de pia ță a generat muta ții în domeniul calit ății și structurii
popula ției active .
Num ărul persoanelor vârstnice (65 ani și peste) active din punct de vedere
economic a fost, în anul 2012, de 377,6 mii, ceea ce constituie 3, 8%6 din totalul
persoanelor active și 11,8% din pop ulația total ă din aceea și categorie de vârst ă.
Persoanele vârstnice inactive din punct de vedere economic (65 ani și peste) au alc ătuit
88,2% din num ărul total al persoanelor din aceast ă categorie de vârst ă.
În perioada 2002 – 2012 rata de activitate a pop ulației7 în prag de pensionare, de 55
– 64 ani, a crescut continuu, cu ușoare oscila ții, de la 38,3% la 42,9 %. Pe sexe rata de
activitate a evoluat diferit . Astfel rata de activitate a b ărbaților a crescut, de la 44,2% ( în
anul 2002) la 53 ,6% ( în 2012), iar în cazul femeilor rata de activitate , în aceeași perioadă,
a avut o evolu ție de la 33,2% la 3 3,5%. La nivelul mediilor de reziden ță, în mediul urban s –
a înregistrat o cre ștere a ratelor de activitate de la 18,2% ( în 2002) la 3 4,2% (în 2012 ), în
paralel c u evoluția oscilant ă a ratelor în mediul rural de la 56,5% la 5 5,7%.
O situa ție aparte se constat ă în cazul persoanelor de 65 ani și peste. Astfel, rata de
activitate în perioada 2002 – 2012 a scăzut (cu u șoare oscila ții) de la 18,5% la 11 ,8%,
acest fenom en înregistrându -se atât la nivelul popula ției masculine cât și al popula ției
feminine .
Se remarc ă însă diferen țe foarte mari între ratele de activitate a le persoanelor de 65
ani și peste din mediul rural și cel urban (de 1 7 ori mai mare în rural fa ță de urban în anul
2012).
Cea mai important ă component ă a popula ției active este popula ția ocupat ă. Ea este
produc ătoare efectiv ă a bunurilor și serviciilor necesare existen ței întregii societ ăți. În
acela și timp, popula ția ocupat ă dă măsura cererii de for ță de munc ă pe pia ța muncii.

6”Forța de muncă în România.Ocupare și somaj, anul 2012 ”, Institutului Național de Statistică”, 2013, pagina
60
7”Forța de muncă în România.Ocupare și somaj, anul 2012 ”, Institutului Național de Statistică”, 2013, pagina
49

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

17 În perioada 2002 -2012 rata de ocupare a popula ției8 de 55 -64 ani a înregistrat o
tendin ță de cre ștere (cu u șoare oscila ții), atât pe total ( de la 37,7% la 4 1,4%), cât și pentru
sexul masculin (de la 43,1% la 51,2%), iar pentru sexu l feminin o evolu ție oscilant ă de la
33,0% la 32,9% .
Valorile ratei de ocupare ale popula ției vârstnice (65 ani și peste) sunt mai mari la
bărbați decât la femei și mult mai mari în mediul rural decât în mediul urban.
Popula ția ocupat ă de 65 ani și peste a fost în anul 2012 de 377,2 mii, reprezentând
4,1% din totalul popula ției ocupate, în sc ădere fa ță de popula ția ocupat ă înregistrat ă în
anul 2002 (de 563,3 mii persoane ) care reprezenta 6,1% din popula ția total ă ocupat ă.
Ratele de ocupare a popula ției de 65 ani și peste au urmat o tendin ță de sc ădere pentru
ambele sexe, între acestea menținându -se un decalaj situat în intervalul 2,7 – 5,8 puncte
procentuale în favoarea popula ției masculine.
În anul 201 2, 95,3% din persoanele ocupate de 65 ani și peste au fost înregistrate
în zonele rurale.
În ceea ce privește distribu ția popula ției vârstnice active după statutul profesional9
în anul 2012, au predominat lucr ătorii pe cont propriu (67 ,2%), urma ți de lucr ătorii familiali
neremunera ți în gospod ăriile proprii (30,4%) și doar 2 ,3% salaria ți. Din punct de vedere al
programului de lucru, 6 3,7% au lucrat program complet și doar 36 ,3% au preferat un
program par țial.10
Prezen ța vârstnicilor de peste 65 ani pe pia ța muncii nu este determinat ă numai de
o disponibilitat e a acestora pentru o activitate aduc ătoare de venit ilustrând astfel
„principiul activiz ării” al protec ției sociale, ci mai degrab ă de nevoia de a munci pentru
câștigarea traiului zilnic, în condi țiile absen ței sau insuficien ței surselor de venit , fenomen
dominant mai ales în mediul rural.

8”Forța de muncă în România.Ocupare și somaj, anul 2012 ”, Institutului Național de Statis tică”, 2013, pagina
51
9 ”Forța de muncă în România.Ocupare și somaj, anul 2012 ”, Institutului Național de Statistică”, 2013, pagina
127
10 ”Forța de muncă în România.Ocupare și somaj, anul 2012 ”, Institutului Național de Statistică” , 2013,
pagina 128

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

18 1.6. Factorii demografici determinan ți ai procesului de îmbătrânire a
popula ției

1.6.1. Indicele conjunctural al fertilit ății
Indicele conjunctural al fertilit ății11 (ICF) în anul 2012 a fost de 1,3 copii la o fem eie,
sub cel înregistrat î n 1990 (1,8) și mult sub nive lul înlocuirii în timp a genera țiilor (2,1).
În tabelul nr.9 , este prezentat ă evolu ția în timp a indi celui conjunctural al fertilit ății în
perioada 1990 -2012 .
Tabelul nr. 9 – Evoluția indicelu i conjunctural al fertilită ții în perioada 1990 -2012
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012
1,8 1,5 1,4 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1.3 1,3 1,3 1,3
Sursa datelor: ”Anuarul României, ediția 2013 ”
Anul 1990 a fost primul când valoare a ICF a coborât sub nivelul înlocuirii în timp a
genera țiilor (2,1 copii la o femeie), iar începând cu anul 1995, valoarea acestui indicator a
oscilat între 1,3 și 1,4.
Tot mai multe cupluri î și reduc dimensiunea familiei la unul sau cel mult doi copii. Î n
ultimii ani, tinerele cupluri au avut posibilitatea de a -și controla num ărul na șterilor utilizând
diferite m ăsuri contraceptive, ceea ce se reflect ă în ponderea mare a copiilor n ăscuți de
rangul unu și doi. Din evolu ția ratei totale de fertilitate, a pon derii diferitelor vârste la
formarea ei și a structurii copiilor dup ă rangul na șterii, rezult ă că, în condi țiile actuale
economice și sociale în țara noastr ă, cuplurile practic ă un comportament demografic de
reducere și nu unul de e șalonare în timp a num ărului dorit de copii.
Consecin țele îmb ătrânirii demografice la care a condus sc ăderea ratei fertilit ății se
pot plasa pe 2 paliere în ceea ce prive ște domeniul financiar și anume:
 creșterea costului serviciilor de s ănătate;
 dificultatea asigur ării unui niv el de trai decent pensionarilor .

1.6.2. Rata de mortalitate
Mortalitatea populației poate fi considerat fenomenul demografic cel mai complex în
evoluții pe termen scurt și mediu, nivelul acestuia înglobând toți factorii ce influențează în
mod negativ cal itatea vieții, reflectați cu o inerție specifică concretizată printr -un anumit
decalaj în timp față de momentul în care intervin schimbările factorilor socio -economici.
Sub influen ța deprecierii nivelului de trai și a st ării de s ănătate a popula ției, morta litatea

11Numă rul de copii născuți de o femeie în cursul vieții sale fertile (15-49 ani) .

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

19 general ă a crescut în ultimul deceniu, îns ă cu o intensitate sporit ă în ultimii ani. Fa ță de o
rată medie de 9 decese la 1000 locuitori în anii '70 și de 10,2 în anii '80, în perioada
ultimilor ani s -au înregistrat în medie 12,0 decese la 1000 locu itori.
Numărul de decese în anul 2012 a fost de 255.539 , cu 4.100 mai multe decât în
anul 2011 ( 251.439 ), rata mortalit ății ajungând la 12, 0 decese la 1000 de locuitori. Rata
mortalit ății masculine de 1 2,9‰ a fost superioar ă celei feminine (11, 2‰).
Din râ ndul persoanelor vârstnice (65 ani și peste) , în anul 2012 , au decedat 190,5
mii, reprezentând 74,6% din to talul deceselor generale, decesele fiind cu 11 ,1% mai multe
față de anul 1992. Cu toate acestea, sub efectul modificării structurii pe grupe de vârst ă a
populației, r ata mortalit ății popula ției vârstnice a avut o tendin ță general ă de sc ădere de la
67,7% în 1992 la 59,4% în 201 2, cu oscila ții pe parc ursul intervalului (tabelul nr. 10).
Tabelul nr. 10 –Numărul deceselor persoanelor vârstnice (65 ani și p este) și rata mortalității
vârstnicilor în perioada 1992 -2012

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012
Decese
persoane
vârstnice Valori
absolute
(mii pers.) 171,4 170,2 187,1 178,2 174,7 188,4 184,4 187,6
182,7 189,6 190,5
Procente
(în total
decese) 65,0 64,0 65,4 66,2 68,3 69,9 71,2 72,7
72,1 73,0 74,6
Rata mortalității
vârstnicilor(decese
persoane vârstnice la
1000 persoane vârstnice) 67,7 64,1 67,6 61,8 58,5 61,6 58,6 58,8 57,1 59,3 59,4
Sursa datelor: – ”Anuarul demografic al Ro mâniei, ediția 2006 ” (1992 -2005), Institutul Național de
Statistică(2006) și ” Mortalitatea – 2008, 2010, 2012”

Mortalitatea gene rală a înregistrat, în anul 2012 , un minim de 2 2,7‰ la grupa de
vârst ă 65-69 ani și un maxim de 194 ,6‰ la grupa de vârst ă 85 ani și peste .
Accesibilitatea mai dificil ă la serviciile de îngrijire medical ă, num ărul redus și slaba
dotare a unit ăților din sistemul sanitar, gradul mai mare de îmb ătrânire demografic ă a
popula ției, au fost principalele cauze care au determinat o rata a mortalit ății mai ridicat ă în
mediul rural. În schimb, poluarea mai ridicat ă, alimenta ția nes ănătoasă și insuficient ă,
singur ătatea și stresul au fost factori importan ți care au afectat s ănătatea popula ției
vârstnice din mediul urban.
Dacă natalitatea est e un fenomen extrem de sensibil la schimb ările de mare
amploare ale factorilor socio -economici și legislativi, mortalitatea popula ției are mecanisme
cauzale mai complexe, impactul schimb ărilor socio -economice asupra fenomenului fiind
mai pu țin eviden țiat pe termen scurt. Evolu ția mortalit ății se caracterizeaz ă printr -o mai

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

20 mare iner ție și stabilitate în timp, fiind influen țată, între altele, și de eficien ța serviciilor
sanitare acordate popula ției.

1.6.3. Creșterea speran ței de via ță

a) Speran ța de via ță la na ștere este reprezentat ă de num ărul de ani pe care i -ar trăi un
nou născut dac ă s-ar men ține modelul actual de mortalitate. Prelungirea speran ței de via ță
este o constant ă în toate țările dezvoltate.
Speran ța de via ță la na ștere înregistrat ă, în anul 2012, a fost de 74,2 ani, la femei
de 77,9 ani, iar la b ărbați de 70,7 ani. În mediul urban aceasta a fost de 75,1 ani (78,4 ani
la femei și 71,6 ani la bărbați), iar în mediul rural de 73,2 ani (77,2 ani la femei și 69,6 ani
la bărbați).
Deși în cre ștere continu ă în ultimii 10 ani, n ivelul speran ței de via ță la na ștere, în
anul 2012, pentru România, a fost cu 7-8 ani mai mic decât în țările europene avansate.
Reducerea mortalit ății pe vârste se va produce treptat, în func ție de nivelul pe care
îl înregist rează în prezent, astfel încât, la nivelul țării, durata medie a vie ții va ajunge în
anul 2060 la 73 ,0 ani pentru b ărbați și aproape 81 ,0 ani pentru femei (varianta optimist ă) și
de numai 68 ,0 ani pentru b ărbați și 75,5 ani pentru femei (în cea pesimist ă) – mai puțin
decât în prezent .
Nivelul speran ței de via ță la na ștere este condi ționat de un complex de factori, o
importan ță deosebit ă revenind modului de via ță, stării de s ănătate, alimenta ției, nivelului
educa ției sanitare, dar și condi țiilor economico -sociale din societate.
b) Speran ța de via ță la 65 ani este reprezentat ă de num ărul de ani pe care i -ar trăi o
persoan ă ajuns ă la 65 ani, dac ă s-ar men ține modelul actual de mortalitate. Speran ța de
viață la vârsta de 65 ani este un indicator sintetic care reflect ă concret influen ța condi țiilor
de via ță ale popula ției asupra num ărului de ani pe care îi mai poate tr ăi o persoan ă.
Comparativ cu anul 1990, în anul 201 2 speran ța de via ță la 65 ani a crescut, atât
pentru femei cât și pentru bărbați. În anul 2012 , comparativ cu anul 1990, cre șterea
speran ței de via ță a fost mai accentuat ă la femeile vârstnice, decât la b ărbații vârstnici (cu
2,4 ani la femei, fa ță de 1,1 ani la b ărbați). Aceasta a f ăcut ca și diferen ța între sexe la
speran ța de via ță la 65 de ani să se accentueze (de la 1,91 ani la 3, 19 ani), principala
cauz ă fiind supra mortalitatea masculin ă la vârstnici (î n cre ștere în perioada 1990 –
2012 ).(tabelul nr.1 1)

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

21 Tabelul nr. 11 – Speranț a de via ță la vârsta de 65 ani, pe sexe în an ii 1990, 2012
-ani-
Anul Masculin Feminin Diferența (F -M)
1990 13,01 14,92 1,91
2012 14,12 17,31 3,19
Sursa datelor : ”Imbătrânirea populației R omâniei ”, Institutul Na țional de S tatistică
– 2012, pagina 27 (1990) și Institutul Na țional de Statistică (2012)

O îmbun ătățire a condi țiilor de via ță, și mai ales a nivelului serviciilor medicale
spec ifice oferite acestei categorii de popula ție, ar duce implicit la o creștere a speran ței de
viață la 65 de ani.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

22 Capitolul II
POPULA ȚIA VÂRSTNICĂ DIN ROMÂNIA
LA ORIZONTUL ANULUI 2060

Proiectarea popula ției ofer ă informa ții utile asupra viitoarei evolu ții a num ărului și
structurii pe vârste a popula ției (grupe cincinale și grupe func ționale – școlar ă și preșcolar ă,
tânără, adult ă, vârstnic ă, feminin ă de vârst ă fertilă).
Din punct de vedere demografic, principalii factori care ac ționeaz ă asupra m ărimii și
structurii popula ției sunt fertilitatea, mortalitatea și migra ția extern ă12.
Evolu ția fenomenelor demografice din ultimele dou ă decenii, caracterizat ă de
menținerea fertilit ății la un nivel redus, de cre șterea u șoară a speran ței de via ță la na ștere
și de un sold negativ al migra ției externe, a determinat sc ăderea popula ției țării.
Între cele dou ă recens ăminte – 2002 și 2011 – popula ția stabil ă a României a sc ăzut
cu 1,6 milioane locuitori. Dimensiunea nea șteptat ă a scăderii și, mai ales, contribu ția pe
care a avut -o migra ția extern ă, a scos în eviden ță un declin demografi c bine instalat.
Declinul demografic cap ătă astfel dimensiuni noi, amplificând deteriorarea în special din
perspectiva structurii pe vârste a popula ției.
Proiectarea demografic ă își propune, ca, pe baza analizei fertilit ății, mortalit ății și
migra ției ext erne s ă se anticipeze evolu ția probabil ă a popula ției țării pân ă în anul 2060.
Proiectarea de fa ță a fost elaborat ă în mai multe scenarii de lucru luându -se în
calcul soldul migra ție externe – adică diferen ța dintre persoanele plecate și sosite din ,
respe ctiv în, țară, prin schimbarea domiciliului, înregistrate de c ătre Ministerul
Administra ției și Internelor – și scenariile în care a fost exclus ă migra ția extern ă.
Dintre aceste scenarii au fost re ținute trei variante cu migra ție extern ă și trei fără
migrație extern ă, iar analiza de fond din cadrul lucr ării va fi f ăcută pe baza variantelor
constante13.
Proiectarea popula ției României , prefigureaz ă un inevitabil derapaj demografic, ce
se va instala dup ă anul 204 0, când ponderea persoanelor de 60 ani și peste va dep ăși
20,0% (în toate variantele de proiectare ).

12 Persoanele care și-au schimbat domiciliul în alt ă țară
13 În varianta constantă (de referință) se presupune că se păstrează constante valorile principalelor
fenomene demografice î nregistrate în 2011

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

23 Dacă în România la 1 iulie 2012 au fost 21,3 milioane de locuitori, prognoza
popula ției României arată că în 2030 se va ajunge la 18,0 milioane de locuitori (scădere cu
15,5% față de anul 2012 ) și la 12,9 milioane de locuitori în 2060 (sc ădere cu 39,4% față de
anul 201 2).

2.1. Prognoza popula ției la orizontul anilor 2030 și 2060
Evolu ția fenomenelor demografice în România, în ultimele decenii, s -a reflectat și în
schimb ările intervenite în structura pe vârste a popula ției, cu implica ții atât pe plan
demografic, cât și social -economic. Structura pe vârste a popula ției confirm ă un proces
lent, dar continuu de îmb ătrânire demografic ă, determinat de cre șterea num ărului și
ponderii popula ției adulte și vârstn ice, concomitent cu sc ăderea num ărului și a ponderii
popula ției tinere (sub 15 ani ).
Proiectarea popula ției României la orizontul anulu i 2030 are în vedere 3 variante de
proiectare (constant ă, optimist ă și pesimist ă). În varianta constant ă (de referin ță) se
presupune c ă se p ăstreaz ă constante valorile principalelor fenomene demografice
înregistrate în anul 2011. În varianta optimist ă, nivelul fertilit ății în viitor ar urma s ă
înregistreze u șoare cre șteri la nivelul de 1,7 copii la o femeie, la început mai ușor, pe
seama na șterilor amânate a genera țiilor de peste 25 ani, iar apoi, datorit ă creșterii fertilit ății
genera țiilor tinere, rata total ă a fertilit ății ar evolua ascendent c ătre nivelul de înlocuire a
genera țiilor, f ără însă a-l atinge. În varianta pes imistă, nivelul fertilit ății ar urma s ă scad ă
ușor la 1,25 copii la o fe meie.
La 1 iulie 2012 popula ția României a fost de 21,3 milioane locuitori și este anticipat
să scad ă în continuare cu aproximativ 3,3 milioane persoane până în anul 2030 , iar pân ă
în anul 2060 cu aproximativ 8,4 milioane persoane (varianta constant ă), principalul factor
al acestor evolu ții fiind scăderea natural ă (tabelul nr. 12).
Tabelul nr. 1 2 – Evolu ția populației totale, pe sexe și pe variante de proiectare, în perioada 2012 –
2060
1 iulie 2012
Varianta
2030 2060
Total Feminin Masculin Total Feminin Masculin Total Feminin Masculin

mii
persoane

21.316,4

10.941,2

10.375, 2 Constant ă 18.047,1 9.280,2 8.766,9 12.946,7 6.668,8 6.277,9
Optimist ă 18.270,3 9.392,4 8.877, 9 13.966,8 7.191,3 6.775,5
Pesimist ă 17.777,6 9.153,6 8.624,0 11.926,4 6.181,2 5.745,2

%
100,0
51,3
48,7 Constant ă 100,0 51.4 48,6 100,0 51.5 48,5
Optimist ă 100,0 51.4 48,6 100,0 51.5 48,5
Pesimist ă 100,0 51.5 48,5 100,0 51.8 48,2

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

24

Varianta
2030/2012 2060/201 2
mii personae % mii personae %
Total Fem Masc Total Fem Masc Total Fem Masc Total Fem Masc
Constant ă -3.269,3 -1.661,0 -1.608,3 -15,3 -15,2 -15,5 -8.369,7 -4.272,4 -4.097,3 -39,3 -39,0 -39,5
Optimist ă -3.046,1 -1.548,8 -1.497,3 -14,3 -14,2 -14,4 -7.349,6 -3.749,9 -3.599,7 -34,5 -34,3 -34,7
Pesimist ă -3.538,8 -1.787,6 -1.751,2 -16,6 -16,3 -16,9 -9.390,0 -4.760,0 -4.630,0 -44,1 -43,5 -44,6
Sursa datelor : Institutul Național de Statistică (2012) și ”Proiectarea populației R omâniei la orizontul
anului 2060 ”(2030,2060) , pp.29 -44

Până în anul 2030, față de 1 iulie 2012, în varianta constant ă, popula ția României
se va diminua cu -3.269,3 mii persoane, iar sc ăderea se va repartiza aproximativ egal pe
sexe .
În nici o variant ă de proiectare popula ția nu va înregistra cre șteri. În varianta
optimist ă, în anul 2030 vom fi cu 3.046,1 mii persoane mai pu țini, iar în cea pesimist ă cu
3.538,8 mii persoane .
Până în anul 2060, față de 1 iulie 2012, în varianta constant ă, popula ția Români ei
se va diminua cu 8.369,7 mii persoane, de asemenea scăderea fiind aproximativ egal ă pe
sexe.
În nici o variant ă de proiectare popula ția nu va înregistra cre șteri. În varianta
optimist ă, în anul 2060 vom fi cu 7.349,6 mii persoane mai pu țini, iar în cea pesimist ă cu
9.390,0 mii persoane.
Pe fondul men ținerii unor valori sc ăzute ale ratei natalit ății și ratei fertilit ății, precum
și datorit ă înaint ării în vârst ă a genera țiilor, diferite ca m ărime, structura pe grupe mari de
vârst ă a popula ției va continu a să se modifice, în sensul reducerii num ărului și ponderii
tinerilor (0 -14 ani) și al cre șterii num ărului și ponderii popula ției vâr stnice (65 de ani și
peste ), pe întregul orizont de prognoz ă până în anul 2060 (tabelul nr. 13).

Tabelul nr. 13 – Evolu ția populației totale, pe grupe mari de vârstă și pe variante de proiectare, în
perioada 2012 – 2060

Grupe de vârstă 1 iulie 2012 2030 2060
Mii
persoane
Pondere
(%) Varianta
Mii
persoane
Pondere
(%) Mii
persoane
Pondere
(%)

Total
21.316,4
100,0 Constant ă 18.047,1 100,0 12.946,7 100,0
Optimist ă 18.270,3 100,0 13.966.8 100,0
Pesimist ă 17.777,6 100,0 11.926.4 100,0

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

25

0-14 ani 3.192,1 15,0 Constant ă 2.397,6 13,3 1.567,8 12,1
Optimist ă 2.490,4 13,6 1.890,0 13,5
Pesimist ă 2.290,4 12,9 1.277,5 10,7

15-64 ani 14.918,0 70,0 Constant ă 12.099,2 67,0 7.921,9 61,2
Optimist ă 12.158,1 66,6 8.333,1 59,7
Pesimist ă 12.021,4 67.6 7.464,7 62,6

65 ani și peste 3.206,3 15,0 Constant ă 3.550,3 19,7 3.457,0 26,7
Optimist ă 3.621,8 19,8 3.743,7 26,8
Pesimist ă 3.465,8 19,5 3.184,2 26,7
Sursa datelor : Institutul Național de Statistică (2012) ș i ”Proiectarea populației României la
orizontul anului 2060 (2030,2060) , pp.29 -44

Așa cum se observ ă din tabelul nr. 13, popula ția tânără (0-14 ani) și cea adult ă (15-
64 ani ) se va reduce ca pondere în total pe parcursul orizontului de prognoz ă, iar proporția
popula ției de 65 ani și peste va cre ște exploziv, apropiindu -se de 20,0% în anul 2030 și
depășind 2 6,0% în anul 2060.

2.1.1. Populația tân ără

În cazul men ținerii indicelui conju nctural al fertilit ății actual , care este sub nivelul de
înlocuire a genera țiilor (varianta constant ă), popula ția tân ără (0-14 ani) va cunoa ște o
scădere semnificativ ă, de la 3,2 milioane la 1 iulie 2012 la aproximativ 2,4 milioane
persoane în anul 2030 , respectiv 1,6 milioane în anul 2060 (tabelul nr. 14). Ponderea
tinerilor în totalul popula ției se va diminua, la rândul s ău, de la 15,0% în iulie 2012, la
13,3% în anul 2030 și la 12,1% în anul 2060 .
După cum se poate constat a, popula ția tân ără (0-14 ani), care la 1 iulie 2012 a
reprezentat 15,0% din total, între anii 2030 și 2060, se va reduce cel mai mult în variata
pesimist ă (10,7% în anul 2060 față de 12,9% în anul 2030). În varianta de proiectare
optim istă, ponderea popula ției tinere va r ămâne aproximativ neschimba tă (13,5% în anul
2060 și 13,6% în anul 2030).

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

26 Tabelul nr. 14 – Evolu ția populației tinere (0-14 ani), pe total, pe sexe și pe variante de
proiectare, în perioad a 2012 – 2060

Total/
sexe 1 iulie 2012
Varianta 2030 2060
mii pers % mii pers % mii pers %

Total
3.192,1
15,0 Constant ă 2.397,6 13,3 1.567,8 12,1
Optimist ă 2.490,4 13,6 1.890,0 13.5
Pesimist ă 2.290,4 12,9 1.277,5 10,7

Feminin
1.552,5 14,2 Constant ă 1.165,8 12,6 762,3 11,4
Optimist ă 1.211, 1 12,9 919,5 12,8
Pesimist ă 1.113, 6 12,2 621,0 10,0

Masculin
1.639,6
15,8 Constant ă 1.231, 8 14,0 805,5 12,8
Optimist ă 1.279, 3 14,4 970,5 14,3
Pesimist ă 1.176, 8 13,6 656,5 11,4
Sursa datelor : Institutul Național de Statistică (2012) ș i ”Proiectarea populației României la
orizontul anului 2060 (2030,2060) , pp.29 -44
În toate variantele de proiectare popula ția tân ără se va reduce semnificativ,
proporția acesteia în total va oscila , pentru sexul feminin , de la 1 4,2% în iulie 2012 în
varianta constant ă, la 12 ,6% în anul 203 0 și la 11 ,4% în anul 2060 . Pentru varianta
optimist ă aceasta ajunge la 12,9% în 2030 și la 12,8% în anul 2060 , iar pentru varianta
pesimist ă la 12,2% în anul 2030 și la 10,0% în 2060 .
Pentru sexul masculin , ponderea popula ției tinere va oscila de la 1 5,8% în iulie
2012 , pentru varianta constant ă la 14,0% în 2030 și la 12,8% în 2060 . Pentru varianta
optimist ă aceasta va ajunge la 14,4% în anul 2030 și la 14,3% în 2060, iar pentru varianta
pesimist ă la 13,6% în 2030 și la 11,4 % în anul 2060 .

2.1.2. Popula ția în vârst ă aptă de munc ă

Dacă popula ția în vârst ă aptă de munc ă (15-64 ani) se va reduce , în anul 2030, fa ță
de iulie 2012, cu aproximativ 2,8 milioane de perso ane (cu u șoare varia ții func ție de
varianta de proiectare), sc ăderea dramatic ă va fi în anul 2060, când fa ță de iulie 2012 , va
oscila între 6,5 milioane persoane ( varianta optimist ă) și 7,4 milioane persoane ( varianta
pesimist ă) .
În ceea ce prive ște ponde rea acestei categorii de popula ție în total, se va reduce de
la 70,0% în total, în iulie 2012 , la 66,6% în anul 2030 și la 59,7% în anul 2060 în variata
optimist ă. Cea mai ușoară scădere va fi în varianta de proiectare pesimist ă, în care va
ajunge la 67,6% în anul 2030 , respectiv 62,6% în anul 2060 (tabelul nr. 15 și Anexa nr. 2).
În varianta constant ă, popula ția în vârst ă de munc ă (15-64 ani), se va reduce la un
nivel intermediar, respectiv la 67,0% din total în anul 2030 și la 61,2% din total în anul
2060 .

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

27
Tabelul nr. 15 – Evolu ția populației în vârstă de muncă (15-64 ani ), pe total, pe sexe și pe
variante de proiectare , în perioada 2012 – 2060

Total/
sexe 1 iulie 2012
Varianta 2030 2060
mii pers % mii pers % mii pers %
Total 14.918,0 70,0 Constant ă 12.099,2 67,0 7.921,9 61,2
Optimist ă 12.158,1 66,6 8.333,1 59,7
Pesimist ă 12.021,4 67,6 7.464,7 62,6

Feminin
7.445,0 68,2 Constant ă 5.997,7 64,6 3.881,7 58,2
Optimist ă 6.021,9 64,1 4.075,6 56,7
Pesimist ă 5.969,2 65,2 3.675,5 59,5
Masculin 7.473,0 71,8 Constant ă 6.101,5 69,6 4.040,2 64,4
Optimist ă 6.136, 2 69,1 4.257, 5 62,8
Pesimist ă 6.052, 2 70,2 3.789, 2 66,0
Sursa datelor : Institutul Național de Statistică (2012) ș i ”Proiectarea populației României la
orizontul anului 2060 (2030,2060) , pp.29 -44

În toate variantele de proiectare, popula ția în vârst ă de munc ă va sc ădea, ponderea
acesteia care în iulie 2012 , pentru sexul feminin , era de 68,2% , pentru varianta constant ă
va scădea la 64,6% în anul 2030 și la la 58,2% în anul 2060, pentru varianta optimist ă la
64,1% (anul 2030) și 56,7% (anul 2060) , iar pentru varianta pesimist ă la 65,2% în 2030 ,
respectiv 59,5% în 2060.
Pentru sexul masculin , ponderea popula ției în vârst ă de munc ă de la 71 ,8% în iulie
2012 , va scădea pentru varianta constantă la 69,6% în anul 2030 și 64,4% în anul 2060,
pentru varianta optimistă la 69,1% în 2030 și 62,8% în 2060 , iar pentru varianta pesimist ă
la 70,2% în anul 2030 și 66,0% în 2060 .

2.1.3. Popula ția vârstnic ă

Îmbătrânirea demografic ă a popula ției, caracterizat ă prin reducerea ponderii tinerilor
în cadrul popula ției, simultan cu cre șterea ponderii persoanelor vârstnice (65 ani și peste)
va continua pe întreg orizontul de prognoz ă, accentuându -se pân ă în anul 2060 , indiferent
de varianta d e proiectare aleas ă.
Popula ția vârstnic ă a crescut continuu în ultima jum ătate de secol , ponderea
acestui segment crescând de la 9,9% în 1956 la 13,3% în 2000, 14,9% în 2008 și 15,0 %
în iulie 2012.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

28 Ca și la 1 iulie 2012 , când t rei din cinci persoane vârst nice au fost femei , în anii
2030 și 2060, popula ția feminin ă va predomina în cadrul popula ției vârstnice , propor ția
acestora menținându -se pe durata întregului orizont de prognoz ă.
Pentru popula ția în vârst ă de 65 ani și peste este anticipat ă o cre ștere nu meric ă
aproape continu ă (cu excep ția variantei pesimiste în anul 2060, când va sc ădea fa ță de
iulie 2012 cu 22 ,1 mii persoane). Astfel, num ărul popula ției vârstnice va cre ște la nivel
național, de la 3,2 milioane persoane în iulie 2012 la aproximativ 3,6 milioane persoane în
anul 2030 și la circa 3,5 milioane persoane în anul 2060, ponderea acesteia în totalul
popula ției majorându -se de la 15,0% în anul 2012 , la 19,7% în anul 2030 și la 26,7% în
anul 2060 (varianta constant ă).
În ceea ce prive ște ponderea acestei categorii de popula ție în total, dup ă cum se
constat ă din datele prezentate în tabelul nr. 16, de la 15,0% în iulie 2012 se va cre ște cel
mai mult în variata optimist ă la 19,8% în anul 2030, respectiv 26,8% în anul 2060. În
varianta de proiectare pesimist ă, creșterea va fi la 19,5% în anul 2030 , reapectiv 26,7% în
anul 2060.

Tabelul nr. 16 – Evolu ția populației în vârstnice (65 ani și peste), pe total, pe sexe și pe
variante de proiectare , în perioada 2012 – 2060

Total/
sexe 1 iulie 2012
Varianta 2030 2060
mii pers % mii pers % mii pers %
Constant ă 3.550,3 19,7 3.457,0 26,7
Total 3.206,3 15,0 Optimist ă 3.621,8 19,8 3.743,7 26,8
Pesimist ă 3.465,8 19,5 3.184,2 26,7

Feminin
1.915,8 17,6 Constant ă 2.116,7 22,8 2.024,8 30,4
Optimist ă 2.159,4 23,0 2.196,2 30,5
Pesimi stă 2.070,8 22,6 1.884,7 30,5
Masculin 1.290,5 12,4 Constant ă 1.433, 6 16,4 1.432,2 22,8
Optimist ă 1.462, 4 16,5 1.547,5 22,9
Pesimist ă 1.395,0 16,2 1.299, 5 22,6
Sursa datelor : Institutul Național de Stat istică (2012) ș i ”Proiectarea populației României la
orizontul anului 2060 (2030,2060) , pp.29 -44

În toate variantele de proiectare, ponderea popula ției vârstnic e pentru sexul feminin ,
de la 17 ,6% în iulie 2012 , va crește pentru varianta constant ă la 22,8% (anul 2030) și la
30,4% (anul 2060) ; pentru varianta optimist ă la 23,0% (anul 2030) și la 30,5% (anul 2060)
și pentru varianta pesimist ă la 22,6% (anul 2030) și la 30,5% (anul 2060).

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

29 Pentru sexul masculin , de la 1 2,4% în iulie 2012 , va crește pentru varianta
constant ă la 16,4% (2030) și la 22,8% (2060), pentru varianta optimist ă la 16,5% ( 2030) și
la 22,9% (2060) și pentru varianta pesimist ă la 16,2% (2030) și la 22, 6% (2060) .

2.1.4. Raportul de dependen ță economic ă și demografic ă
Efectele pe care p rocesul de îmb ătrânire le are, atât asupra desf ășurării vie ții
economice și sociale, cât și asupra perspectivelor evolu ției demografice sunt evide nțiate și
prin raportul de dependen ță (economic ă, demografic ă).
Concomitent cu cre șterea num ărului pensionaril or s-a înregistrat o diminuare a
numărului popula ției ocupate. În acest cadru are loc o accentuare a dependen ței
economice . Astfel, de la de la 315,1 pensionari de asigur ări sociale de stat14 la 1000
salaria ți în 1990, s-a ajuns la 1.125,0 pensionari l a 100 0 salaria ți în anul 2010, numărul
acestora reducându -se uțor până la 1.073,1 pensionari la 1000 salaria ți în anul 2013 .
În ceea ce prive ște raportul de dependen ță demografic ă, în iulie 2012, la 100
persoane adulte (15-64 ani) reveneau 21,5 persoane vârstn ice, cu 5,7 persoane mai multe
decât în anul 1990. (tabelul nr. 17).
Tabelul nr. 17 – Rata de dependență a tineri lor și a vârstnici lor ce revin la 100 adulți , pe variante de
proiectare , în anii 2012, 2030, 2060
-persoane –
1 iulie 2012 2030 pe variante 2060 pe variante
constant ă optimist ă pesimist ă constant ă optimist ă pesimist ă
Tineri și vârstnici ce revin la 100 adulți
-feminin
-masculin 42,9
46,4
39,4 49,1
54,7
43,7 50,3
56,0
44,6 47,9
53,4
42,4 63,4
71,8
55,3 67,6
76,5
59,1 59,8
68,2
51,6
Tineri ce revin la 100 adulți
-feminin
-masculin 21,4
20,8
22,0 19,8
19,4
20,2 20,5
20,1
20,8 19,1
18,7
19,4 19,8
19,6
19,9 22,7
22,6
22,8 17,1
16,9
17,3
Vârstnici ce revin la 100 adulți
-feminin
-masculin 21,5
25,6
17,3 29,3
35,3
23,5 29,8
35,9
23,8 28,8
34,7
23,0 43,6
52,2
35,4 44,9
53,9
36,3 42,7
51,3
34,3
Sursa datelor : Institutul Național de Statistică (2012) ș i ”Proiectarea populației României la orizontul
anului 2060 (2030,2060) , pp.29 -44

În toate variantele de proiectare, num ărul tin erilor care revin la 100 persoane adulte
va continua s ă scad ă, ajungând, în anul 20 30, în varianta pesimist ă la 19,1 persoane (17,1
persoane în 2060 ), iar în cea optimist ă la 20,5 persoane (22,7 persoane în anul 2060 ).

14 Au fost considerați doar pensionarii de asigur ări sociale de stat, iar în anii 2006 – 2013 oscilația raportului
de dependență economică s -a datorat oscilației u șoare a numărului de salariați.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

30 Schimb ările anticipate s ă intervin ă în structura pe grupe de vârst ă a popula ției vor
determina o creștere a num ărului de persoane considerate “dependente” , respectiv sub 15
ani și peste 65 ani , ce revin la 100 persoane adulte , cu cele mai mici valori în varianta
pesimist ă. Popula ția în vârst ă de munc ă, deși în sc ădere masiv ă în perioada 2030 -2060,
va reprezenta circa 60,0% din totalul popula ției pe parcursul orizontului de prognoz ă
(tabelul nr. 15), dar structura pe grupe de vârste va începe s ă fie dezechilibrat ă. Din cadrul
acestui segment de popula ție, cel pu țin pân ă în anul 2030 , vor predomina grupele de
vârst ă “bătrâne” (aflate în pragul pension ării).
Pe termen mediu și lung raportul dintre pensionari și salaria ți se va men ține ridicat,
structura popula ției României fiind una atipic ă, cu ge nerații foarte numeroase la vârsta de
23 – 48 ani (rezultat al politicilor pro – nataliste agresive din perioada Ceau șescu) și foarte
mici pentru vârstele de 0 – 22 ani (genera țiile tran ziției). Ca urmare, pe pia ța mu ncii au
început deja s ă intre genera ții puțin numeroase, iar num ărul de salaria ți nu va cre ște foarte
mult.
Numărul vârstnicilor ce revin la 100 adul ți va crește continuu , estimându -se că după
anul 2030 va începe s ă creasc ă constant ca urmare a intr ării masive în popula ția în vârst ă
de 65 ani și peste a genera țiilor numeroase n ăscute dup ă anul 1966 . Astfel dacă în anul
2030 acest raport va fi în jur de 30,0%, în anul 2060 va ajunge la 44,9% în varianta
optimist ă, 43,6% în varianta constant ă și la 42,7% în varianta pesimist ă (tabelul nr. 17).

2.1.5. Popula ția feminin ă de vârst ă fertil ă

Poten țialul reproductiv este dat de num ărul și structura femeilor de vârst ă fertilă (15
– 49 ani) și în special din grup a de vârst ă 20-29 ani (vârstele mamelor care nasc cei mai
mulți copii).
Tabelul nr. 18 – Populația feminină – total și de vârstă ferti lă (15 -49 ani), pe variante de
proiectare , în perioada 2012 – 2060
– mii persoane –
1 iulie 2012 Varianta 2030 2060

Total 10.941,2
Constant ă 9.280,1 6.668,8
Optimist ă
9.392,3 7.191,3
Pesimist ă 9.153,6 6.181,2

Total 15 -49 ani
5.316,5
Constant ă 3.802,9
2.477,1
Optimist ă
3.812,1
2.636,8
. Pesimist ă 3.791,4
2.305,2

din care 20 -29 ani 1.551,3
Constant ă 1.011,6 646,2
Optimist ă
1.012,6 706,7
Pesimist ă 1.010,2 581,8
48,6 Constant ă 41,0 37,1
Optimist ă
40,6 36,7

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

31 Procent 1 5-49 ani în
total Pesimist ă 41,4 37,3

Procent 20 -29 ani în
total 15 -49 ani 29,2 Constant ă 26,6 26,1
Optimist ă
26,6 26,8
Pesimist ă 26,6 25,2

Sursa datelor : Institutul Național de Sta tistică (2012) ș i ”Proiectarea populației României la
orizontul anului 2060 (2030,2060) , pp. 29-44

Având în vedere evoluția prognozată pe grupe de vârstă, numărul femeilor de
vârst ă fertilă (15-49 ani) se va reduce continuu pe parcursul orizontului de prognoz ă, cu
aproximativ 1 ,5 milioane persoane pân ă în anul 2030 și între 2, 7 milioane persoane
(varianta optimist ă) și 3,0 milioane persoane ( varianta pesimist ă) până în anul 2060
(tabelul nr. 18). În ceea ce prive ște ponderea acestora în total femei, se observ ă o
reducere de la 4 8,6% (iulie 2012 ) la 40,0-42,0% în anul 2030 și la 36,0% -38,0% în 2060.
De asemenea , numărul femei lor în vârst ă de 20 -29 ani se va reduce treptat ,
ajungând s ă reprezinte în anul 2030 circa 65 ,2% din num ărul acestora în iulie 201 2, iar în
anul 2060 între 37 ,5% (varianta pesimist ă) și 45,6% (varianta optimist ă). Ponderea
acestora în totalul femeilor de vârst ă fertilă (15-49 ani) se va reduce de la 29,2% în iulie
2012, la 26,6% în anul 2030, și între 25,2% – 26,8% în anul 2060.

2.2. Consecin țe ale îmbătrânirii popula ției

2.2.1. Aspecte generale

Și în România, ca și în celelalte țări afectate de procesul de îmb ătrânire
demografic ă, cauzele di recte care au condus la îmb ătrânire a popula ției au fost cele de
ordin d emografic: scăderea ratei natalit ății și a ratei mortalității alături de influen ța fluxurilor
migra ționale.
Rolul principal l -a jucat sc ăderea ratei natalit ății care a influen țat considerabil
structura pe grupe de vârst ă ale popula ției, contribuind la accelerarea procesulu i de
îmbătrânire demografic ă. Scăderea mortalit ății sau în al ți termeni cre șterea duratei medii a
vieții a avut un rol secundar.
În România, diminuarea ratei natalit ății a fost influen țată esen țial de fenomenul de
dezrădăcinare a popula ției tinere din medi ul rural care str ămutându -se masiv în mediul
urban, treptat a abandonat comportamentul demografic tradi țional țărănesc procreativ și a
trecut la un nou comportament demografic bazat pe o planificare riguroas ă a na șterilor.
Astfel s -a produs o accentuare a îmbătrânirii demografice în mediul rural și un decalaj între
cele dou ă medii.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

32 Fenomenul de p ărăsire a țării, în principal de c ătre popula ția tân ără și adult ă, se
înscrie de asemenea ca un factor c are a condus la accelerarea procesului de îmb ătrânire
demogr afică în România.
Evoluția fenomenelor și proceselor demografice în România a fost influen țată în
mod specific și de factori nedemografici de ordin economic, social, politic, cultura l, medico –
sanitar , care au ac ționat în mod direct asupra nivelului și tend ințelor factorilor demografici:
natalitate, mortalitate și migra ție.
Scăderea ratei natalit ății în România se înscrie într -o tendin ță specific ă modelului
demografic european, iar ca rezultat al acestei tendin țe, îmbătrânirea demografic ă
reprezint ă un proc es normal care s -a dezvoltat și va evolua, în continuare, în concordan ță
cu specificul acestui model european de ansamblu.

2.2.2. Consecin țe economice
Spre deosebire de consecin țele de ordin demogra fic, oarecum mai latente, cele
economice î și manifest ă de mai mult ă vreme caracterul lor acut, devenind deosebit de
grave în ultimii ani.
Societatea româneasc ă resimte a stăzi din plin, efectele unor procese de
îmbătrânire, nu tocmai avansate comparativ cu alte țări, dar c u o dinamic ă alertă în
perioadele următoare.
Declinul economic și efectele restructur ării creea ză probleme greu de rezolvat pe
linia asigur ării unei protec ții economico -sociale minime, în cadrul c ăreia ponderea cea mai
important ă a beneficiarilor o de țin persoanele vârstnice.
Costurile proceselo r de îmb ătrânire d eja nu au o acoperire corespunz ătoare cu
fonduri și cel pu țin pe termen scurt apreciem c ă aceste probleme î și vor g ăsi cu greu
rezolvarea.
Principalele consecin țe economice ale procesului de îmb ătrânire în România au în
vedere:
 dependen ța economic ă;
 dependen ța demografic ă;
 consumul și satisfacerea corespunz ătoare de c ătre societate a nevoilor de
consum pentru populația vârstnic ă;
 asigurarea cheltuielilor bugetare leg ate de pensii, ajutoare și alte forme de sprijin
cu caracter speci al.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

33 În contextul economic na țional, raportul de dependen ță economic ă a cunoscut o
deteriorare continu ă în perioada postbelic ă, ca urmare a faptului c ă în totalul popula ției s-a
redus ponderea persoanelor active15, paralel cu sporirea celei a persoanelor in active16.
Datele statistice înregistrate relev ă că la nivelul țării între anii 1956 – 2011, num ărul
absolut al popula ției active a oscilat mult ă vreme în jurul valorii de 10,5 milioane persoane
(până în anul 2002), tendin ța fiind de sc ădere în num ăr absolut , iar ponderea acestei
categor ii în total s -a diminuat d e la 59,7% în 1956, la 40,8% în 2002 , cu o ușoară
redresare la 45,6% în 2011 (tabelul nr. 19).
Tabelul nr. 19 – Numărul persoanelor active ș i inactive – total și procente la
recensămintele din 1956,1 966,1977,1992,2002 ,2011
– mii persoane –
1956 1966 1977 1992 2002 2011
Total 17.489,4 19.103,2 21.559,9 22.810,0 21.680,9 20.121,6
Activ 10.449,3 10.362,2 10.793,6 10.465,5 8.851,8 9.180,3
Inactiv 7.040,1 8.741,0 10.766,3 12.344,5 12.829,1 10.941,3
–
– %-
1956 1966 1977 1992 2002 2011
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Activ 59,7 54,2 50,1 45,9 40,8 45,6
Inactiv 40,3 45,8 49,9 54,1 59,2 54,4
Sursa datelor : ”Recensământul populației și al locuințelor , în anii 1956 – 2011 ”

Asemenea modific ări în structura popula ției pe cele 2 categorii de persoane active
și inactive au influen țat semnificativ valorile raportului de dependen ță economic ă (num ărul
persoanelor i nactive ce revin la 1.000 persoane active).
Între 1956 -2011 , tendin ța acestui indicator a fost de cre ștere, pe ansamblu, c ât și
pe medii și sexe, cu o u șoară scădere în anul 2011. (tabelul nr. 20).

15 Populația activă din punct de vedere eco nomic cuprinde toate persoanele care furnizează forța de muncă
disponibilă pentru producția de bunuri și servicii î n timpul perioadei de referință ( includ e populația ocupată și
șomerii ).
16 Populația inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate per soanele care n u au lucrat și nici nu
erau șomeri în perioada de referință, aflându -se în una din următoarele situații: elevi sau studenți, pensionari
(de toate categoriile), casnice (care efectuează doar activități casnice în gospodărie), persoane întrețin ute de
alte persoane ori de stat sau care se întrețin din alte venituri (chirii, dobânzi, rente, etc .).

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

34 Tabelul nr. 20 – Numărul persoanelor inactive ce revin la 1000 persoane active, pe total,
la recensămintele din 1956,1966,1977,1992,2002 , 2011

Anii Total Urban Rural
Total Mas Fem Total Mas Fem Total Mas Fem
1956 674 488 898 1.013 481 2.075 554 491 619
1965 844 648 1.081 1.086 664 1.792 720 638 804
1977 997 811 1.219 1.055 782 1.416 955 834 1.089
1992 1.180 938 1.178 1.120 930 1.340 1.255 949 1.667
2002 1.449 1.098 1.913 1.329 1.098 1.594 1.599 1.098 2.393
2011 1.192 918 1.535 1.131 850 1.474 1.268 1.001 1.612
Sursa datelor : ”Recensământul populației și al locuințelor , în anii 1956 – 2011 ”

Evolu ția persoanelor inactive , pe tran șe de vârst ă, ca procent în total popula ție
inactiv ă indică o des creștere net ă la sexul masculin la grupa de popula ție adult ă 15-59 ani,
de la 56,5 % în 1956 , la 37,6% în 2011 (tabelul nr.2 1).
Tabelul nr. 21 – Procentul persoanelor inactive , pe grupe de vârstă , în total persoane
inactive, la recensămintele din anii 1956, 1966,1977, 1992,2002 și 2011
%- total
1956 1966 1977 1992 2002 2011
0-14 an i 43,6 44,6 47,6 49,4 32,5 29,2
15-59 ani 49,7 41,3 29,5 18,1 39,8 39,1
60 plus ani 6,7 14,1 22,9 32,5 27,7 31,7
% – masculin
1956 1966 1977 1992 2002 2011
0-14 ani 40,6 41,6 49,1 45,6 38,1 35,0
15-59 ani 56,5 49,4 33,8 29,6 35,9 37,6
60 plus ani 2,9 9,0 17,1 24,8 26,0 27,4
% – feminin
1956 1966 1977 1992 2002 2011
0-14 ani 47,2 48,1 44,8 41,9 28,2 24,8
15-59 ani 41,4 31,5 25,9 30,6 42,8 40,2
60 plus ani 11,4 20,4 29,3 27,5 29,0 35,0
Sursa datelor : ”Recensământul populației și al locuințelor , în anii 1956 – 2011 ”

Cele mai importante cre șteri ale ponderii persoanelor inactive, în total persoane
inactive, se constat ă la grupul de popula ție vârstnic ă, pe total și cel mai pregnant la sexul
feminin fa ță de sexul masculin (tabelul nr.2 1).

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

35 Raportul de dependen ță demografic ă oferă o măsură relativ ă consecin țelor
economice cauzate de procesul de îmb ătrânire demografic ă.

Tabelul nr. 22 – Raportul de dependență al persoanelor tinere și al persoanelor
de 60 an i și peste în perioda 1955 – 2012

– procente –
Anii Nr persoane in vârsta
de ( 0 -14 ani și 60 ani și
peste) la 100 persoane
in vârstă de (15 -59 ani) Nr persoane in
vârsta de (0-14 ani )
la 100 persoane in
vârstă de ( 15-59 ani ) Nr persoane în vârsta de
60 ani și peste la 100
persoane în vârstă de
(15-59 ani ) Nr persoane în vârstă
de (0-14 ani ) la 100
pers oane in vârstă de
60 ani și peste Nr persoane in varsta
de 60 ani și peste la
100 pers oane in
vârstă de (0-14 ani )
1955 59,9 44,0 15,9 409,2 36,1
1960 63,5 45,8 17,7 259,1 38,6
1965 62,7 43,0 19,7 218,3 45,8
1970 64,4 42,6 21,7 196,1 51,0
1975 65,3 41,7 23,6 176,9 56,5
1980 66,5 44,4 22,1 201,2 49,7
1985 63,9 40,4 23,5 171,8 58,2
1993 62,9 35,4 27,5 128,8 77,7
2002 57,6 27,3 30,2 90,3 110,7
2008 53,2 23,3 30,0 77,7 128,8
2011 61,7 25,6 36,1 71,0 140,8
2012 56,2 23,4 32,8 71,3 140,2
Sursa datelor : ”Anuarul demografic al României, ediția 2006 ”(1970 -2002) , ”Popula ția României –
principalele caracteristici demografice anul 2009 ”(2008) , Tabelul nr.2 – “Populația stabilă pe sexe și
grupe de vârstă – categorii de localități, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe “ din
”Recensământul populației și al locuințelor – 2011 ”(2011) și Institutul Național de Statistică (1955,
1960, 1965, 2012)
Evolu ția indicatorilor indic ă accelerarea procesului de îmb ătrânire demografic ă după
anul 2000, când popula ția vârstnic ă (60 de ani și peste ) a dep ășit numeric popula ția cu
vârstă cuprinsă între 0 și14 ani (tabelului nr. 22).
Consumul și satisfacerea corespunz ătoare de c ătre societate a nevoilor de
consum pentru popula ția vârstnic ă reprezint ă pot fi considerate alte consecin țe de ord in
economic, în trucât rezolvarea acestora depinde de nivelul veniturilor persoanelor vârstnice
și implicit de nivelul de trai al acestora, cu repercursiuni directe asupra calitat ății vieții lor.
Deși nivelul pensiilor a crescut ca valoare nominal ă în ultim ii ani, din punct de
vedere al puterii de cump ărare a cestea au înregistrat un declin , tot mai mul ți vârstnici
neputându -și asigura din pensie acoperirea cheltuielilor minime cotidiene legate de
alimentație, între ținerea locuin ței și a medicamentelor. Situa ția devine tot mai grea atunci
când vârstnicii r ămân singuri, f ără familie sau alte rude.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

36 Diminuarea nivelului real al pensiei determinat ă de avalan șa de cre ștere a pre țurilor
produselor și serviciilor a condus la erodarea profund ă a puterii de cump ărare c u efecte
asupra nivelului de trai și a calit ății vieții persoanelor vârstnice.
La nivelul anului 20 12, ponderea alocat ă consumului alimentar în cadrul
gospod ăriilor de pensionari , din totalul cheltuielilor de consum, de 36,7%17, indic ă gradul
destul de avan sat de s ărăcie în cadrul acestei categorii de popula ție.
Între consecin țele generate pe plan economic de procesul de îmb ătrânire demografic ă,
cele de ordin financiar privind acoperirea costurilor acestui fenomen, prezint ă o
importan ță cu totul special ă, căci în func ție de modul în care ele sunt rezolvate depinde în
mare m ăsură soluționarea multor alte consecin țe, cum ar fi cele de natur ă social ă, medico –
social ă sau socio -cultural ă.
Dintre toate cheltuielile pentru persoanele vârstnice , cele cu pensiile de țin ponderea
cea mai ridicat ă, iar examinarea acestora impune mai întâi o analiz ă a evolu ției num ărului
de pensionari și a structurii acestei categorii de popula ție pe tipuri de pensii (tabelul nr. 23).

Tabelul nr. 23 -Evoluția numărului de pensionari pe categorii, în perioada 1989 -2013

-mii persoane –
Nr.crt Indicatori 1989 1990 1992 1993 2002 2008 2013
1 Pensionari asig soc (fara agricultori) 2.233,0 2.495,0 3.126,0 3,177,0 4.665,0 4.663,9 4.682,0
Pensie p entru limit ă de vârstă 1.547,0 1.801,0 2.318,0 2,306,0 3.216,0 3.067,1 3.298,2
 cu vechime completă 906,0 1.107,0 1.530,0 1,545,0 2.381,0 2.002,2 …
 cu vechime incompletă 641,0 694,0 788,0 761,0 835,0 1.064,9 …
 pensie anticipat ă – – – – 8,0 10,1 13,9
 pensie anticipate parțială – – – – 63,0 112,7 101,5
Invaliditate 205,0 204,0 259,0 304,0 706,0 886,2 729,0
 gr1 14,0 14,0 16,0 18,0 28,0 40,3 38,1
 gr2 190,0 187,0 214,0 248,0 553,0 541,9 339,6
 gr3 1,0 3,0 29,0 38,0 125,0 301,0 351,3
urmaș 481,0 490,0 549,0 567,0 672,0 587.8 538,6
2 Pensionari agricultori 1007,0 1.007,0 999,0 1.139,0 1.677,0 866,1 564,0
3 Benef iciari a jutor social 38,0 35,0 27,0 22,0 60,0 2,1 0,8
4 Pensionari IOVR 70,0 67,0 65,0 62,0 30,0 13,4 5,0
invaliditate 16,0 16,0 19,0 19,0 9,0 … …
urmasi 54,0 51,0 46,0 43,0 21,0 … …
Total (1+2+3+4) 3.348,0 3.604,0 4.217,0 4.400,0 6.378,0 5.545,5 5.251,8
Sursa datelor : www.cnpas.org

17Date prelucrate pe baza informațiilor din lucrarea – ”Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile
și consumul populației, în anul 2012”, pg . 130

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

37 Potrivit datelor statistice , în anul 20 13, existau în plat ă, un num ăr de 5,2 milioane
persoane (pensionar i și beneficiari de ajutor social ), cu circa 1,9 milioane mai mult decât în
anul 1989, spor dat d e cre șterea efectiv ă a numărului pensionarilor de asigur ări sociale de
stat.
Pe categorii de pensii18, ponderea cea mai important ă revine grupului pensionarilor
de asi gurări sociale de stat – 89,2%, urmat în ordine de pensionarii agricultori – 10,7% și
de pensionarii IOVR – 0,1%.
Raportând numărul de 5,2 milioane persoane (pensionari și beneficiari de ajutor
social) la numărul salaria ților, respectiv 4,4 milioane persoane, rezult ă că în anul 2013 ,
numărul pensionarilor ș i beneficiari lor de ajutor social a fost cu 18 ,2% mai mare decât
numărull salariaților , situa ție care este într-adevăr îngrijor ătoare.
Creșterea num ărului de pensionari a înregistrat o dinamic ă important ă după anul
1990 care se datoreaz ă:
 reducerii num ărului popula ției din mediul rural ca urmare a migra ției sat -oraș; astfel
un important num ăr de țărani, str ămuta ți la ora ș la ieșirea din activitate au contribuit
la sporirea num ărului pensionarilor;
 creșterii duratei medii de via ță, care a făcut ca un num ăr tot mai mare de persoane
ajunse pens ionare s ă beneficieze de pensie un num ăr tot mai mare de ani,
comparativ cu alte perioade când num ărul de supravie țuitori și speran ța de via ță la
vârste înaintate erau mai reduse.
 creării unor pensii pentru popula ția din mediul rural, membri ai fostelor CA P-uri sau
țărani cu gospod ării individuale din zonele necooperativizate.

2.2.3. Consecin țe sociale

Problema con secin țelor sociale pe care le implic ă îmbătrânirea grupurilor de
persoane reprezint ă un dom eniu de cercetare datorit ă multiplelor situa ții în care se afl ă
aceast ă categorie de popula ție și care prezint ă particularit ăți diverse .
În acest cadru se impune ca ele s ă fie investigate diferen țiat pe subcolectivit ăți
omogene, deoarece grupul persoanelor vârstnice sau al longevivilor , de exemplu,
genere ază unele implica ții, dup ă cum altele sunt implica țiile în rândul persoanelor
vârstnice de sex masculin fa ță de cele de sex feminin, sau a celor c ăsătoriți, comparativ cu
cei văduvi, divor țați, singuri.

18 Procentul beneficiarilor de ajutor social a reprezentat mult sub 0,1%, respectiv 0,02%.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

38 Deopotriv ă, consecin țele sociale variaz ă în raport de alte aspecte cum ar fi cele :
economice, socio -culturale, psiho -sociale și socio -medicale.
Dezvoltarea unor asemenea forme de sprijin și socializare a persoanelor vârstnice
contribuie la men ținerea sistemului rela țiilor sociale ale vârstnicilor cu efecte b enefice
asupra echilibrului psiho -fiziologic al acestei categorii de popula ție.
Dintre consecin țele sociale ale îmb ătrânirii demografic e, menționăm:
 Dezangajarea și încetarea activit ății profesionale care determin ă efecte de
ordin social, familial și indiv idual.
În literatura de specialitate se arat ă că impactul unui asemenea moment este
resim țit diferit de la individ la individ și prezint ă particularit ăți legate de sex, mediu social și
pregătire profesional ă.
Femeile traverseaz ă cu mai mult ă ușurință acest eveniment fa ță de b ărbați,
explicabil prin rolurile diferite ale acestora în cadrul familiei și gospod ăriei, în sensul c ă
femeile sunt mai ocupate cu rezolvarea diferitelor activit ăți gospod ărești și deci, având de
îndeplinit activit ăți cotidiene utile , privesc cu oarecare deta șare ie șirea la pensie și uneori
chiar ca o u șurare de sarcini . În schimb b ărbații mai pu țin implica ți în asemenea activit ăți
se v ăd inutili, manifestând indispozi ție și uneori insatisfac ție și apatie. Asemenea
manifest ări sunt mai a cute în rândul b ărbaților din mediul urban comparativ cu cei din
mediul rural, c ărora ieșirea la pensie le creea ză mai mult timp liber pentru a se putea
ocupa în lini ște de activit ățile gospod ăriei.
Cât prive ște gradul de pregătire profesional ă, s-a consta tat că șocul pension ării,
aparent este mai intens în rândul persoanelor cu preg ătire superioar ă și în gener al
calificate, comparativ cu persoanele cu un nivel de preg ătire inferioar ă sau necalificate.
În perioada imediat ă după pension are, se produc o serie de modific ări legate de
schimbarea modului de via ță, întreruperea rela țiilor de munc ă, schimbarea pozi ției în
cadrul familiei și a grupului social c ăruia îi apar ține fiecare persoan ă în parte .
Declinul fiziologic devine în scurt timp preocuparea esen țială, iar sentimentele de
izolare și marginalizare se acutizeaz ă. Pensionarul se vede dep ășit de evenimente, iar în
familie simte pierderea prestigiului și chiar a independen ței. Asemenea manifest ări se
produc atunci când întreruperea activit ății are loc în mo d brusc și atunci când un
asemenea eveniment nu corespunde întotdeauna cu pierderea capacit ății de munc ă.
Șocul este în l inii generale asem ănător, indif erent de nivelul de calificare, îns ă în rândul
persoanelor calificate este mai intens în etapa de debut, aceste persoane fiind con știente
de urm ări, ulterior se pare c ă ele se adapteaz ă mai bine decât necalifica ții, mai ales când
cultiv ă anumite hobby -uri, particip ă la rezolvarea diferitelor activit ăți lucrative sau ob ștești

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

39 care Ie pasioneaz ă și dezvo ltă anumite rela ții sociale cu al ți pensionari și chiar cu
persoanele tinere și adulte.
Se apreciază că se impune o pregătire a popula ției înainte de pension are care s ă
previn ă așa-numita “boal ă a pension ării”.
 Sentimentele de inutilitate și izolare social ă cu consecin țe sociale generate de
îmbătrânire
Aceste probleme sunt strâns legate de cea a dezangaj ării și trecerii la pensie, fiind
exacerbate în cazul persoanelor vârstnice lipsite de ocupa ție.
Caracteristicele acestor consecin țe în cadrul grupurilor de persoane vârstnice ie șite
la pensie sunt asem ănătoare în linii mari, cu cele expuse anterior, referitor la implica țiile
sociale ale pen sionării. Ele sunt deci mai pregnante în rândul persoanelor de sex masculin
și al celor din mediul urban fa ță de mediul rura l, precum și la persoanele cu pregătire
superioar ă și în general calificate, comparativ cu persoanele cu un nivel de preg ătire
inferioar ă sau necalificate . De asemenea, aceste st ări se accentueaz ă odată cu înaintarea
în vârst ă și la persoanele handicapate. La rândul lor, aceste st ări influen țează negativ
starea s ănătății vârstnicilor, favorizând instalarea unor boli psihice grave, cu deosebire
cele depresive și anxioase.
 Îmbătrânirea familiei și a membrilor gospod ăriei care atrage unele consecin țe
sociale
Modific ările intervenite în evolu ția familiei și a gospod ăriei în cazul dezorganiz ării
creea ză probleme sociale atât pentru individul care îmb ătrâne ște, cât și pentru societate.
Dacă înainte problemele vârstnicului se rezolvau în familie, ast ăzi societatea este
nevoit ă să intervin ă din ce în ce mai mult . Respectul, aten ția și afec țiunea cu care erau
înconjurate persoanele vârstnice în familiile tradi ționale, în care coabitau mai multe
genera ții, au disp ărut treptat o dat ă cu destr ămarea acestor tipuri de fa milie care au
cunoscut o nuclearizare accentuat ă, nu numai în mediul urban, unde rar se mai poate
întâlni o familie complex ă, cât și în mediul rural.
 Singur ătatea , consecin ță social ă negativ ă și tot mai des întâlnit ă
Singurătatea înregistreaz ă o pondere im portant ă în rândul femeilor, mai ales ca
urmare a dezechilibrului pe sexe în favoarea sexului feminin la vârste înaintate , ca urmare
a supra mortali tății masculine.
Sentimentul singur ătății se accentueaz ă odată cu vârsta și determin ă probleme
speciale pent ru societate c ăreia îi revin o serie de obliga ții pe linia supravegherii și îngrijirii
unor persoane lipsite de sprijin. Un rol important îl au în rezolvarea acestor cazuri serviciile
publice de asisten ță social ă, cât și alte structuri specializate pentru ajutor menajer și

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

40 prestarea d e servicii legate de aprovizionare, îngrijire și supraveghere calificat ă în cazul
unor situa ții extreme – persoane nedeplasabile, hand icapate fizic și psihic, cu boli cronice
invalidante etc.
Studiile de specialitate recomand ă pe cât posibil s ă se recurg ă la păstrare a
vârstnicului în familie, apelâ ndu-se la institu ționalizare, ca o ultim ă soluție. Men ținerea pe
cât posibil a acestuia în familie trebuie supravegheat ă activ prin serviciile comunale și
interven ția asocia ților și societăților de caritate, a funda țiilor și cultelor, prin orice alte forme
bazate pe voluntariat.
 Rela țiile sociale ale vârstnicilor cu congenerii și celelalte categorii de vârst ă,
îndeosebi tinerii
Izolarea de via ța productiv ă are o serie de consecin țe nefa ste pentru persoanele
vârstnice: pierderea contactelor stabilite în timp și întreruperea fluxului de informa ții, un
adev ărat suport pentru dep ășirea greut ăților vie ții și al grijilor cotidiene.
Pierderea rela țiilor sociale accentueaz ă sentimentul de singur ătate, favorizeaz ă
izolarea social ă și instalarea st ărilor depresive.
Desconsidera rea și marginalizarea vârstnicilor de către genera ția tân ără are efecte
negative puternice pe planul st ării de s ănătate.
Vârstnicii au nevoie de socializare cu cei tineri și activi. Recunoa șterea lor ca
membr ii folositor i societ ății are o importan ță vitală pentru ace știa.
În ansamblul ”terapeuticii sociale”, men ținerea rela țiilor sociale reprezint ă unul din
cele mai importante elemente. Rezolvarea favorabil ă a unei astfel de p robleme ține atât de
individ cât și de societate. Aceasta este datoare s ă inițieze și să dezvolte forme speciale
care s ă favorizeze men ținerea rela țiilor interpersonale ale vârstnicilor. În acest sens un rol
important îl au organi zațiile și cluburile pensi onari lor.
Totodat ă, un rol important revine familiei, prietenilor, rudelor, cuno ștințelor care pot
să stimuleze men ținerea rela țiilor sociale ale vârstnicului.
Cercet ările efectuate în acest domeniu indică necesitatea sensibiliz ării mai
puternice a opiniei publice pentru problemele vârstnicilor , iar aceasta trebuie s ă se fac ă pe
toate c ăile, cu participarea tuturor factorilor capabili s -o influe nțeze pozitiv: școala,
institu țiile de asisten ță social ă, organiza țiile și funda țiile neguvernamentale care au sar cini
pe linia sprijinirii persoanelor vârstnice, cultele și nu în ultimul rând mass -media.
 Organizarea timpului liber al vârstnicilor
Dacă pentru persoanele adulte timpul liber înseamn ă o activitate de recreere
independent ă de obliga țiile profesionale, pe ntru vârstnici , acesta constituie o etap ă

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

41 esențială a vie ții și de aceea trebuie organizat folosit or atât pentru persoan ă, cât și pentru
familie și societate.
Antrenarea vârstnicilor la rezolvarea diferitelor activit ăți în familie și societate le
creea ză acestora un sentiment de utilitate social ă, factor deosebit de important.
Alte forme de organizare a timpului liber pentru persoanele vârstnice le pot
constitui acțiunile de turism geriatric , care pe lâng ă organizarea de excursii și petrecerea
plăcută a timpului liber , au în vedere efectuarea unor cure și proceduri balneare, de
fizioterapie și kinetoterapie, de cultur ă fizică medical ă cu exerci ții conduse de personal
calificat și adaptate afecțiunilor individuale .

2.2.4. Consecin țe medico -sanitare și medic o-sociale
În ansamblu , asemenea consecin țe privesc mai multe grupe de probleme ca de
exemplu :
 morbiditatea persoanelor pre vârstnice , vârstnice și a longevivilor și starea de
sănătate a acestor grupuri de popula ție;
 nivelul mortalit ății specifice acestor g rupuri, cauzel e de deces și tendin țele
fenomen ului;
 adresabilitatea la serviciile de s ănătate și de ordin social și modul în care unit ățile
de profil asigur ă nevoile de asisten ță medico -social ă a persoanelor pre vârstnice ,
vârstnice și longevive;
 forme și mijloace de interven ție medico -social ă specifice persoanelor pre vârstnice ,
vârstnice și longevive .
În ceea ce prive ște caracteristicile generale și specifice ale morbidit ății persoanelor
vârstnice , acestea se pot sintetiza dup ă cum urmeaz ă:
 poli patolog ia persoanelor vârstnice în raport cu celelalte grupe de popul ație.
Studiile întreprinse indic ă o supra morbiditate a acestora , în rândul c ărora se constat ă
existen ța în medie a 2 -3 afec țiuni cornice /persoan ă, iar la vârstele avansate, num ărul
afecțiunilo r pe persoan ă este mai crescut.
 frecven ța ridicat ă a îmboln ăvirilor reprezint ă o altă caracteristic ă a morbidit ății
persoanelor vârstnice și longevive. La vârsta de 6 5 ani și peste, comparativ cu persoanele
de 15 -64 ani, rata de morbiditate , a fost în an ul 2012, de 1,8 ori mai mare, cu diferen țe
mari la bolile aparatului circulator (de aproape 4 ori), urmate de bolile sistemului nervos ,
bolile ochiului si anexelor sale, bolile sistemului osteo -articular, ale mu șchilor, ale țesutului

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

42 conjunctiv, tumorile, tulbur ările mentale și de comportament și bolile urechii și apofizei
mastoide (între 2 și 3 ori).
 principalele cauze de îmboln ăvire a persoanelor vârstnice sunt: tulbur ările de auz
și de vedere, bolile os teo-articulare și reumatismale ( osteoporoza – care pe lâng ă faptul c ă
deține o frecven ță ridicat ă are consecin țe sociale severe ), afec țiunile cardiace și ale
aparatului circulator ( cardiopatiile, arteroscleroza și arterioscleroza, hipertensiunea
arterial ă), problemele de incontinen ță urinar ă, demen ța seni lă, căderile și fracturile
consecutive și altele.
Dacă la persoanele pre vârstnice vârfurile de morbiditate sunt reprezentate de bolile
cardiovasculare, care determin ă supra mortalitate îndeosebi la b ărbați, la persoanel e
vârstnice pe lâng ă afecțiunile car dio-vasculare, apar bolile reumatismale, cele ale
aparatului respirator, digestiv și urinar.
La vârstele de peste 80 ani, bolile au caracter cronic , de lung ă durat ă, care necesit ă
un consum mare de asisten ță medical ă (consulta ții, tratamente medicamentoas e,
spitaliz ări repetate și de durat ă) și asisten ță medico -social ă (supravegheri și îngrijiri cu
caracter permanent, ajutor menajer și igien ă personal ă, institu ționalizare) și sunt mult mai
frecvente. În cadrul acestei grupe de popula ție, o inciden ță crescu tă au și tulbur ările
psihice, precum și diferite forme de senilitate.
Cunoa șterea particularit ăților morbidit ății la popula ția îmbătrânit ă prezint ă o mare
importan ță pentru orientarea activit ăților profilactice și de interven ție medico -social ă care
trebui e să fie făcute diferen țiat, pe grupe de popula ție, pe categorii de localit ăți urbane și
rurale, în raport cu gradul de îmb ătrânire demografic ă, pe sexe, zone geografice sau alte
categorii de subpopula ții.
În acest fel se cunoa ște bine etiologia bolilor și factorii favorizan ți, atât de ordin
genetic sau biologic , dar și de mediu fizic și social, între care un rol esen țial îl au modul de
viață, condi țiile de munc ă, alimenta ția, clima și microclim atul, stresul, sedentarismul,
fumatul, toxicomaniile minore – reprezentate de consumul exagerat de cafea și alcool.
Ponderea deceselor persoanelor vârstnice (60 și peste) în total decese a crescut
permanent în perioada 1960 -2012, de la 54,7% la 82 ,4%.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

43 Tabelul nr. 24 – Structura pe grupe mari de vârstă a deceselor, în perioada 1960 -2012
– procente –

Anul
Total Grupa de vârstă
0-4 5-44 45-59 60 și peste
1960 100,0 20,1 10,3 14,9 54,7
1965 100,0 9,0 10,2 13,6 67,2
1970 100,0 12,9 9,2 11,9 66,0
1975 100,0 9,0 8,6 11,5 70,9
1980 100,0 6,2 8,1 14,7 71,0
1985 100,0 4.7 7.7 15.5 72.1
1990 100,0 4,5 8,3 15,1 72,1
1993 100,0 2,9 8,2 15,0 73,9
2002 100,0 1,6 6,1 14,1 78,2
2008 100,0 1,1 8,0 12,0 78,9
2012 100,0 0.8 4.4 12,4 82,4
Sursa datelor : Anuarul demografic al României, ediția 2006 ”(1960 -2002) și ” ”
Mortalitatea – 2008, 2012 ” (2008,2012)

Diminuarea nivelului mortalit ății specifice a grupelor de vârst ă infantile, tinere și
adult -tinere a condus la o cre ștere a valorii acestui indicator începând cu vârstele adul te și
vârstnic -adulte și îndeosebi dup ă vârsta de 60 ani.
Tabelul nr. 25 – Rata de mortalitate generală și pe grupe de vârstă , în perioada 1960-2012
-decese la 1000 persoane –
Anii 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1993 2002 2008 2012
Total 8,7 8,6 9,5 9,3 10,4 10,9 10,6 11,6 12,4 11,8 12,0
0-4 17,9 10,2 12,2 9,2 7,2 6,7 6,2 5,2 4,0 2,7 2,0
5-9 0,9 0,6 0,7 0,7 0,7 0,7 0,6 0,6 0,4 0,3 0,2
10-14 0,6 0,5 0,6 0,5 0,5 0,5 0,5 0,4 0,5 0,3 0,3
15-19 1,0 0,9 0,9 0,8 0,8 0,7 0,7 0,7 0,5 0,6 0,5
20-24 1,3 1,2 1,2 1,0 1,1 1,1 1,0 0,9 0,7 0,7 0,6
25-29 1,5 1,3 1,3 1,2 1,3 1,4 1,3 1,2 0,9 0,7 0,6
30-34 1,8 1,7 1,7 1,5 1,6 1,8 1,8 1,9 1,4 1,1 0,8
35-39 2,3 2,1 2,2 2,1 2,5 2,5 2,7 2,9 2,4 1,7 1,4
40-44 3,0 2,9 3,0 3,0 3,7 3,9 3,8 4,5 4,2 3,0 2,4
45-49 4,8 4,2 4,4 4,5 5,6 5,9 6,0 6,5 6,5 5,4 4,4
50-54 7,5 7,0 7,1 6,8 8,1 8,6 8,8 10,3 9,5 8,6 7,4
55-59 12,2 11,2 11,1 10,7 12,1 12,8 12,8 13,9 13,2 12,1 11,2
60-64 18,8 19,0 18,6 17,2 18,3 19,0 18,7 20,2 19,8 16,8 15,8
65-69 30,9 30,4 30,7 28,3 30,2 29,4 28,3 29,9 28,9 24,6 22,7
70-74 52,3 51,1 52,8 48,0 51,5 49,2 44,4 46,2 44,5 38,2 35,8
75-79 90,2 96,7 87,8 83,7 87,3 84,4 75,1 81,2 73,5 61,1 58,5
80-84 110,7 143,1 142,0 136,6 154,7 142,6 128,8 129,8 115,0 102,7 98,5
85 plus 152,6 184,5 222,7 219,2 277,1 286,8 231,8 229,5 234,1 191,9 194,6

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

44 Sursa datelor : Anuarul demografic al României, ediția 2006 ”(1960 -2002), pp180 -181,
”Mortalitatea 2008 ”, pagina 11 (decese 2008) , ”Anuarul României, ediția 2012 ” (populaț ia
2008), ”Mortalitatea 2012 ” , pagina 11 (dece se 2012) și Institutului Național de Statistică
(populaț ia 2012)

Din analiza ratelor de mortalitate la grupele de 60 ani și peste se constat ă o
tendin ță de reducere a acestui indicator în ultimii ani, urmare a sc ăderii ratei mortalit ății în
special la ac este vârste și a cre șterii speran ței de via ță.
Unul din determinan ții scăderii ratelor de mortalitate este dat de cre șterea duratei
medii de viață (Anexei nr. 3).
În 1956, ecartul dintre cele 2 sexe în ceea ce prive ște durata medie a vieții era de
3,21 ani, iar în anul 20 12, acesta a ajuns la 7,14 ani.
Numărul crescut al persoanelor vârstnice determin ă nevoia de îngrijiri medico –
sanitare și medico -sociale . Comparativ cu grupurile tinere de popula ție, cu excep ția celor
de vârst ă infantilă, nevoia de îngrij iri este mult mai ridicat ă la persoanele pre vârstnice ,
vârstnice, iar ace astă nevoie crește o dat ă cu înaintarea în vârst ă (longevivii) .
Solicitarea serviciilor de s ănătate mai accentuat ă din partea persoanelor vârstnice
prezint ă unele particularit ăți în raport de sex, vârst ă, mediu social, nivel de preg ătire, grad
de cultur ă în general și de cultur ă sanitar ă în special, precum și în raport de al ți factori.
Dacă la persoanele pre vârstnice predomin ă bolile acute, iar accentul se pune pe
asisten ța profilact ică, la persoanele vârstnice și longevive bolile cronice și care determin ă
invalid itate înregistreaz ă o pondere mai crescut ă, iar acestea necesit ă intern ări dese,
uneori de lung ă durat ă.
Probleme deosebite ridic ă longevivii în rândul c ărora nevoile prepond erente sunt de
ordin medico -social. Din partea acestora spore ște gradul de adresabilitate la o serie de
servicii speciale de îngrijire care îmbrac ă forme multiple: la domiciliu, ambulatoriu și în
cadrul unor unit ăți spitalice ști și de ocrotire. Mul ți dintr e ace știa au mari probleme sociale,
fiind singuri, cu venituri insuficiente sau f ără venituri și cu un grad ridicat de dependen ță.
Importante consecin țe de ordin medico -sanitar și medico -social provoac ă procesele
de îmb ătrânire demogra fică pe planul organi zării și planific ării sanitare, al aloc ării
resurselor pentru dezvoltare și al dot ării tehnice, pentru dezvoltarea și modernizarea unor
unități spitalice ști și de ocrotire speciale, pentru formarea și perfec ționarea personalului,
pentru cercetare.
Procesel e de îmb ătrânire demografic ă reprezint ă o problem ă deosebit ă pentru
sănătatea public ă. În acest sens, gerontologia și geriatria au devenit specialitate medical ă.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

45 2.2.5. Consecin țe psiho -sociale și socio -culturale

Îmbătrânirea colectivit ăților provoac ă o serie de consecin țe psihologice,
psihosociale și socio -culturale cu efecte negative asupra capaci tății de adaptare a
persoanelor și cu implica ții asupra traiului și integr ării lor sociale.
Expresia implica țiilor psihosociale și socio -culturale , genera t de procesele de
îmbătrânire demografic ă, este extrem de diferit ă în raport cu o serie de caracteristici :
demografice (vârsta, starea civil ă), economice (stare material ă și venit), sociale (familie,
relații sociale, e duca ționale, nivel de preg ătire, preocup ări, hobby -uri), teritoriale (mediu
social, zona de locuire), medicale (stare de s ănătate).
Psihologia grupurilor umane s-a format în timp, fiind influen țată de condi țiile
specifice concrete de ordin istoric, geografic, economic, social, cultural, de tradi ții și
obiceiuri caracteristice.
Procesele de îmb ătrânire au accentuat și modificat multe din aceste tr ăsături.
De exemplu , modific ările pe care le -a cunoscut institu ția familiei în România , în
sensul constituirii nucleului familial al aceste ia, a condus la accentuarea unor tr ăsături
psihologice ale persoanelor în vârst ă cum ar fi singur ătatea, sentimentele de inutilitate și
inferioritate, tendin țele de introvertire, st ările de anxietate și depresivitate mai crescute.
De asemenea , pierderea rela țiilor sociale întăresc convingerea vârstnicilor c ă se
află în declin și produc o schimbare a liniilor de perspectiv ă. Adaptarea la noile perspective
constituie un proces complex care pe unele planuri ale vie ții se realizeaz ă mai u șor, pe
altele mai greu, uneori cu mult iple st ări conflictuale.
Modific ările psihologice sunt cauzate de un complex de factori biologici și de mediu
care asigur ă modelarea adaptiv ă și personalitatea, ansamblu dinamic ce confer ă omului
caracterul s ău unic și individual.
Este cun oscut c ă înaintar ea în vârst ă aduce modific ări importante în personalitatea
individului, iar capacitatea de adaptare scade, ajungând la unii indivizi la adev ărate forme
de neadaptare.
Unul dintre cele mai mari handicapuri pe linia adapt ării profesionale a vârstnicilor
este pierderea încrederii în capacitatea de a înv ăța și de a se adapta la situa ții noi.
Scăderea memoriei și a aten ției sunt factori care îngrijoreaz ă persoanele vârstnice
și din acest motiv, ele sunt refractare la nou și devin conservatoare. Conservatorismul
persoanelor vârstnice este responsabil în multe privin țe de acomodare a cu celelalte
grupuri de popula ție – tânără și adult ă. De multe ori aceste situa ții antreneaz ă modific ări

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

46 de comportament și o serie de tulbur ări psihice, existând o tendin ță de croniciz are a
acestora pe m ăsura avans ării în vârst ă.
Pe plan socio – cultural, consecin țele trebuie anali zate în strâns ă corela ție cu doi
factori: unul de ordin economic – reprezentat de nivelul venitului care poate asigura o
independen ță relativ ă a vârstnicului și al doilea, nivelul de pregătire – în raport de care
vârstnicii știu să își organizeze timpul și modul de via ță în general prin îndeplinirea unor
activit ăți, cultivarea unor hobby -uri și rela ții sociale cu efect compensatoriu și stimulatoriu
pentru men ținerea dorin ței de via ță, a sentimentului de utilitate social ă și a st ării de
sănătate.

2.2.6. Alte consecin țe
În afar ă consecin țelor prezentate , procesele de îmb ătrânire demografic ă genereaz ă
și alte implica ții, la fel de importante pe plan po litic, jurid ic, administrativ, educa țional, care
privesc nemijlocit rela ția persoanelor vârstnice cu societatea.
Pe plan politic , asemenea consecin țe decurg din calitatea vârstnicilor ca persoane
ce compun o parte din electorat. Decurge de aici interesul ce trebuie s ă îl dovedeasc ă
partidele politice față de acest grup de popula ție prin includerea în cadrul programelor
electorale a unor m ăsuri favorabile vârstnicilor pentru a le câ știga sprijinul.
Pe plan juridic , creșterea num ărului persoanelor vârstnice impune atenție sporit ă
față de cunoa șterea nevoilor acestui grup de popula ție și transpunerea lor în acte
normative pe toate planurile, îndeosebi pe planul securit ăți sociale și medicale. Interven țiile
trebuie f ăcute atât global la nivelul întregului grup de popul ație vârstnic ă, dar mai ales
diferen țiat pentru a s prijini, îndeosebi, acele categorii defavorizate material și medico –
social.
Pe plan administrativ se impune o mai larg ă și sus ținută activit ate di n partea
factorilor locali, care cunosc cel mai bine nevoile c oncrete ale persoanelor vârstnice din
cadrul comuni tăților. Consil iile locale și institu țiile din unit ățile administrativ – teritoriale,
trebuie s ă se implice mai mult pentru solu ționarea favorabil ă a problemelor cotidiene ale
persoanelor vrâstnice .
Pe pla n educa țional , exist ă probleme serioase îndeosebi în unele localit ăți rurale
îmbătrânite, de a asigura completarea efecti velor școlare. Este de remarcat c ă nu atât
tendin ța de sc ădere a ratei natalit ății este responsabil ă de asemenea situa ții, cât mai ales
existen ța în mediul rural a unor structuri demografice îmb ătrânite , care nu își pot aduce
aportul la creșterea numărului de vie ți omene ști.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

47 Capitolul III
CONCLUZII

România a cunoscut în ultimele decenii modific ări semnificative în structura
popula ției, în parte datorit ă parcurgerii perioadei de tranzi ție demografic ă, cât și datorit ă
modific ărilor politice care au avut o influen ță puternic ă asupra evolu ției fenomenelor
demografice.
Ultimii 22 de ani s -au caracterizat prin continuarea sc ăderii nu merice a p opula ției cu
circa 1,9 milioane de locuitori (21,3 milioane de locuitori în iulie 2012 , față de 23,2 milioane
de locuitori în anul 1990 ). Schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor fa ță de
reproducere, cre șterea mortalit ății precum și migra ția ex ternă, au f ăcut ca popula ția țării să
se reduc ă continuu . Tendin ța de reducere va continua , astfel încât în anul 2030, popula ția
României va ajunge la 18,0 milioane de locuitori (reducere cu 3,3 milioane de locuitori f ață
de iulie 2012), iar în anul 2060, popula ția României va ajunge la 12,9 m ilioane de locuitori
(reducere cu 8,4 milioane de locuitori față de iulie 2012). (varianta constant ă).
La 1 iulie 2012, popula ția României era de 21.316.420 persoane, din care
10.941.220 femei (51,3%) și 10.375.200 bărbați (48,7%).
Structura pe vârste a popula ției României reflect ă un proces lent, dar continuu de
îmbătrânire demografic ă, determinat în principal de sc ăderea ratei natalit ății care a condus
la reducerea absolut ă și relativ ă a popula ției tinere (0 -14 ani) și la cre șterea ponderii
popula ției vârstnice de 65 ani și peste.
Se remarc ă reducerea ponderii popula ției tinere de 0 -14 ani de la 23, 6% în 1990, la
17,3% în 2002 și la 15, 0% la 1 iulie 2012 , înso țită de creșterea continu ă a segmentului de
vârst ă de 65 an i și peste , de la 10,4% în 199 0 la 15,0% la 1 iulie 2012, fapt ce necesit ă
adoptarea imediat ă de politici și programe care s ă ajute popula ția să “îmbătrâneasc ă și să
rămână activă”, adic ă care s ă favorizeze s ănătatea, participarea la viața economică și
socială, precum și securitatea persoanelor vârstnice. Aceste politici și programe trebuie s ă
se bazeze pe drepturile, nevoile, preferin țele și capacit ățile persoanelor vârstnice. De
asem enea acest decalaj se va adânci în viitor, când popula ției tân ără de 0-14 ani se va
reduce la 13,3% în anul 2030 și la 12,1% în anul 2060, iar popula ția de vârst ă de 65 ani și
peste va cre ște la 19,7% în anul 2030 și la 26,7% în anul 206 0.(varianta constant ă).
Accelerarea procesului îmb ătrânirii, are importan ță major ă pentru p oliticile sociale.
Obiectivul acestora îl constituie garantarea unui standard de via ță decent, într -o societate

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

48 a cărei popula ție îmb ătrâne ște. Men ținerea unui grad ridicat de protec ție este o important ă
provocare pentru Guvern și organele administra ției p ublice centrale cu atribu ții și
responsabilit ăți în domeniu. România nu poate reveni la condi țiile de via ță anterioare, când
familia l ărgită asigura mijloacele de existen ță și îngrijirea persoanelor vârstnice.
Popula ția vârstnic ă nu trebuie l ăsată să cadă în sărăcie, situa ție ce implic ă o mai
mare solicitare financiar ă ulterioar ă pentru îngrijirile de s ănătate, la domiciliu și cele
specifice, precum și la aplicarea m ăsurilor care asigur ă o mai bun ă coeziune social ă.
Creșterea ponderii grupei de vârst ă de 80 ani și peste ( de la 1,9% în 1992, la 3,4%
la 1 iulie 2012 ) și perspectivele viitoare 5,0% în 203 0 și 7,9% în 2060 ( varianta constant ă –
Anexa nr. 1) pune, îndeosebi, problema s ănătății și a îngrijirilor. Aceast ă grupă de vârst ă
are o importan ță deosebit ă pentru politicile sociale și cele privind s ănătatea public ă și
îngrijirea persoanelor dependente. Ea implic ă exigen țe noi în privin ța locuirii și asist ării, a
posibilit ăților de deplasare și a autogospod ăririi.
În prezent, majoritatea persoanelor care nec esită îngrijiri permanente sunt îngrijite
de familie, serviciile specializate și profesionalizate fiind reduse. Având în vedere c ă
speran ța de via ță este în continu ă creștere, se întrevede c ă și nevoile de îngrijire
permanent ă vor cre ște pentru grupa de vâ rstă de 80 ani și peste, ceea ce va conduce la
majorarea num ărului de persoane dependente și respectiv la majorarea cererii de îngrijiri
profesionale și specializate.
Membrii familiilor vor locui la distan ță, iar pe de alt ă parte vor fi din ce în ce mai
puțini copii capabili s ă se ocupe de un num ăr din ce în ce mai mare de persoane vârstnice,
unele cu afec țiuni cronice. Apare astfel, în mod firesc, m ărirea cererii de servicii de îngrijire
și cre șterea cererii de presta ții de îngrijire adresate institu țiilor publice specializate și
societ ății civile – organiza țiilor neguvernamentale.
Efectele procesului de îmb ătrânire asupra desf ășurării vie ții economice și sociale,
cât și asupra evolu țiilor demografice viitoare vor apare în timp, determinând perturba ții la
nivelul popula ției școlare, popula ției fertile și popula ției în vârst ă aptă de munc ă.
Îmbătrânirea popula ției în România, care a devenit o situa ție de fapt, implic ă, în
general, solu ționarea principalelor probleme, grupate pe domenii:
 Pensii și asigur ări sociale
 Concomitent cu creșterea num ărului pensionarilor , s-a înregistrat o diminuare a
numărului popula ției ocupate , având loc o accentuare a raportului de dependen ță.
Astfel, de la 315,1 pensionari de asigur ări sociale de stat19 la 1000 salaria ți în 1990 ,

19 Au fost considerați doar pensionarii de asigur ări sociale de stat, iar în anii 2006 – 2013 oscilația raportului
de dependență economică s -a datorat oscilației ușoare a numărului de salariați.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

49 s-a ajuns la 1.125,0 pensionari la 1000 salaria ți în anul 2010 , după care s -a
înregistrat o ușoară scădere ( 1.073,1 pensionari la 1000 salaria ți în anul 2013 );
 Nivelul pensiilor în sistemul public se men ține mic fa ță de cel al salariilor (pensia
medie de asigur ări sociale – fără agricultori – a reprezentat în luna martie 2014
numai 49,5 % din salariul mediu net ), de și și salariile sunt departe de ceea ce ar fi
necesar, nu doar pentru un trai decent, ci pentru a constitui un mijloc de atragere a
forței de m uncă.
Sistemul public de pensii din România se g ăsește, în prezent, într -o situa ție critic ă, cu
deficite financiare curente și ofer ă pensii în cuantum insuficient unui trai decent marii
majorit ăți a pensionarilor.
 Protec ția social ă
 Protec ția social ă a vârstnicilor nu se asigur ă pa baza unui Program Na țional
aprobat de Parlament, ceea ce face s ă se materializeze prin m ăsuri sporadice și să
se situeze cu mult sub nivelul din țările europene;
 Sistemul de servicii sociale este reglementat și dezvoltat fragm entat , asisten ța
bătrânilor singuri, care nu se mai pot autogospod ări și a celor cu dizabilit ăți ca
grupuri principale de risc nu se realizeaz ă coordonat într -un sistem articulat de
servicii și institu ții care prin cooperare permanent ă să garanteze eficien tizarea
serviciilor acordate;
 Capacitatea de asistare a persoanelor v ârstnice în institu ții specializate este foarte
redus ă și nu acoper ă solicit ările;
 Creșterea progresiv ă și necontrolat ă a costurilor între ținerii locuin ței, serviciilor și
alimentelor de bază, coroborat cu veniturile insuficiente ale pensionarilor , fac ca
aceștia să nu-și mai poat ă acoperi cheltuielile strict necesare pentru procurarea
medicamentelor de întreținere a sănătății și pentru plata unor servicii medicale în
ambulatoriu sau în spitale .
 Asisten ța social ă
 În cazul c ăminelor de b ătrâni și al unit ăților de asisten ță medico -social ă se constat ă,
de asemenea, c ă în componen ța colectivului de angaja ți nu sunt inclu și medici cu
specialitatea geriatrie și din acest motiv în aceste unit ăți nu se pot efectua terapii
specifice persoanelor vârstnice și nici terapii recuperatorii pentru bolile cronice ale
asista ților;
 Se constat ă o slabă dezvoltare a serviciilor pentru vârstnicii aflați în dificultate
comparativ cu alte categorii defavorizate de popula ție (copii, persoane cu

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

50 dizabilit ăți) și o insuficient ă dezvoltare a structurilor la nivelul autorit ăților publice
centrale și locale care s ă monitorizeze cazurile sociale;
 Legisla ția în domeniul financiar nu încurajeaz ă suficient transferurile înt re sectorul
public și cel privat , astfel încât r esursele sunt insuficiente și inegal repartizate la
nivelul comunit ăților, cu diferen țe majore între localit ăți;
 Nu exist ă o autoritate la nivel na țional care să monitorizeze aplicarea m ăsurilor și să
gestio neze baza de date cu persoanele vârstnice c ărora li se acord ă protec ție;
 Nu exist ă servicii /departamente destinate persoanelor vârstnice în cadrul direc țiilor
de asisten ță social ă județene, persoanele vârstnice intrând în categoria persoanelor
adulte sau cu dizabilit ăți;
 Legea nr. 17/2000 a devenit un act normativ dep ășit față de situa ția actual ă, cât și
față de actuala Lege nr. 292/2011 a asisten ței sociale, ceea ce face ca administra ția
public ă central ă cu atribu ții în domeniu s ă nu fie în m ăsură să poată elimina
situa țiile de abuz și neglijen ță la care sunt expuse persoanele vârstnice;
 Îngrijirea la domiciliu20
 Rețeaua geriatric ă la nivel na țional este insuficient dezvoltat ă;
 Lipsesc medicii geriatri care ar trebui s ă evalueze persoanele vârstnice ini țial și
periodic și să facă recomand ări pentru întocmirea planului individual de interven ție;
 Echipa multidisciplinar ă nu func ționeaz ă, astfel încât de cele mai multe ori
evaluarea persoanei vârstnice și decizia în vederea îngrijirii sunt frac ționate f ără ca
speciali știi să poată comunica în stabilirea recomand ărilor;
 Structura de personal a unit ăților publice și private de asistare și îngrijire a
vârstnicilor (c ămine, centre d e zi, unit ăți medico -sociale, centre de îngrijire și
asisten ță, adăposturi de noa pte, cluburi ale pensionarilor) este incomplet ă, lipsind
speciali ști precum: ergo terapeuți , kinetoterapeu ți, medici stomatologi ;
 Nu exist ă unități cu program permanent și foar te pu țini dintre furnizori asigur ă
asisten ță medical ă de urgen ță, deși problemat ica specific ă vârstnicilor ar impune
înfiin țarea unui asemenea tip de interven ție permanent ă;
 Lipsesc fondurile și personalul acreditat pentru derularea programelor de îngrijire la
domiciliu a persoanelor vârstnice ;

20 Avantajele pe care îngrijirea la domiciliu le prezintă în raport cu asistarea în centre rezidențiale sunt
cunoscute ca fiind: cre șterea confortului psihic, conservarea autonomiei și funcțiilor sociale ale persoanei,
prevenirea izolării și menținerea unei vieți active, descongestionarea unităților sanitare și de asistență
socială, cât și creștere a calității îngrijirii prin implicarea speciali știlor.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

51  Serviciile sociale, socio -medicale și me dicale oferite în prezent persoanelor
vârstnice cuprind un pachet de baz ă care este necesar s ă fie revizuit și completat în
funcție de nevoile individuale identificate în rândul popula ției vârstnice;
 Repartizarea furnizorilor de servicii de îngrijire în te ritoriu este inegal ă – în
detrimentul vârstnicilor din mediul rural – oferta de servicii fiind mult mai redus ă
pentru localit ățile mici și pentru cele rurale . Aceast ă discrep anță trebuie eliminat ă
prin distribuirea fondurilor de la bugetul de stat și local în vederea acord ării
serviciilor la domiciliu și vârstnicilor din mediul rural care au r ămas singuri datorit ă
migra ției genera țiilor tinere c ătre mediul urban.
 Îmbătrânirea activ ă
 Îmbătrânirea activ ă este acel proces prin care persoanele vârstnice sunt încurajate
să rămână în câmpul muncii și să împărtășeasc ă din experien ța lor celorlalte
genera ții. Totodat ă, presupune încurajarea seniorilor societ ății de a se implica
voluntar în diverse activit ăți culturale, comunitare și economice ce contribuie la
dezv oltarea societ ății în care tr ăiesc. Îmb ătrânirea nu presupune retragerea
individului din societate, ci posibilitatea de a juca un rol activ prin a duce o via ță
sănătoasă, independent ă și împlinit ă.
 Pentru a ajuta persoanele vârstnice s ă rămână active, est e necesar s ă le oferim
șansa de a participa pe deplin la via ța societ ății, să le cre ăm oportunit ăți de
angajare, s ă le facilit ăm accesul la activit ăți de voluntariat (îngrijirea membrilor
familiei), s ă le cre ăm condi țiile pentru a duce o via ță autonom ă, prin adaptarea
locuin țelor, a mijloacelor de transport, a infrastructurii, etc.
 Creșterea num ărului de persoane vârstnice este considerat ă o povar ă pentru
popula ția tân ără și activ ă. Și totu și, în ziua de azi, starea de s ănătate a persoanelor
în vârst ă este din ce în ce mai bun ă. În plus, acestea au acumulat experien ță și
competen țe care pot fi utile pentru cei tineri. Solu ția la problema îmb ătrânirii
demografice este men ținerea persoanelor vârstnice în activitate, fie c ă este vorba
despre via ța profesional ă, fie de alte activit ăți în cadrul comunit ății în care tr ăiesc.
 În unele țări ale Uniunii Europene, deja sunt elaborate programe de adaptare a
capacit ăților profesionale de ținute de persoanele vârstnice pentru a putea fi integra ți
ușor pe pia ța muncii sau pentru a r ămâne timp îndelungat activi din punct de vedere
profesional.
 Dezvoltarea strategiilor de promovare a îmb ătrânirii active și a solidarit ății între
genera ții va fi intens ă în perioada 2010 -2020, fiind una dintre principalele teme de

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

52 lucru de pe a genda Uniunii Europene și mai recent a Băncii Mondiale . Aceste
strategii se vor axa pe urm ătoarele obiective: diminuarea barierelor impuse
persoanelor vârstnice pe pia ța muncii; schimbarea atitudinii cu privire la vârsta
pension ării și la perioada de pensi onare (pensiei îi pot fi ad ăugate venituri
suplimentare prin continuarea activit ății profesionale); crearea unei politici „age –
friendly”; schimbarea percep ției asupra persoanelor vârstnice și a capacit ăților lor
de către genera țiile mai tinere; definirea c lară a termenilor „tinere țe” și „bătrâne țe”.
 Popula ția îmb ătrâne ște, iar media de vârst ă va cre ște de la 40,6 de ani (2011) la
47,0 ani pân ă în anul 2050. Spre deosebire de deceniile anterioare, popula ția
vârstnic ă are șansa de a tr ăi mai mult, ceea ce îi confer ă șansa de a r ămâne activ ă
în societate pentru a -și îndeplini țelurile și așteptările.
 Participarea pe pia ța for ței de munc ă
 Nu sunt dezvoltate programe de reinser ție și de men ținere a unei vie ți active și a
unei particip ări semnificative a persoan elor vârstnice în societate ; mai mult, s -a
reglementat imposibilitatea cumul ării de c ătre ace știa a pensiei cu salariul în
unitățile de stat ;
 Persoanele vârstnice fără afecțiuni de s ănătate majore sunt obligate s ă participe la
acțiuni aduc ătoare de venit p entru asigurarea traiului zilnic ; totodat ă, trebuie
evide nțiată creșterea numărului cer șetorilor în rândul vârstnicilor;

 Reglement ări legislative
 Legisla ția în domeniul sanitar nu încurajeaz ă furnizorii de servicii medicale pentru a
încheia contracte cu casele jude țene de asigur ări de s ănătate, iar sumele decontate
de c ătre acestea sunt considerate insuficiente pentru acoperirea costurilor
programelor derulate ;
 Legea nr. 17/2000 privind asisten ța social ă a persoanelor vârstnice nu acoper ă
întreaga proble matic ă a acestei categorii de popula ție, iar prevederile sale nu sunt
aplicate corespunz ător;
 Lipse ște o lege cadru pentru protec ția drepturilor persoanelor vârstnice , așa cum
există pentru copiii și persoanele cu handicap.
 Lipse ște un Program Na țional pen tru Protec ția Social ă a Persoanelor Vârstnice
care s ă fie însu șit și aprobat de Parlament, astfel încât guvernul actual și cele
viitoare s ă aibă obliga ția să-l aplice în condi ții de responsabilitate.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

53 Capitolul IV
PROPUNERI
În vederea preîntâmpin ării cons ecințelor îmb ătrânirii în România, precum și pentru
ca persoanele vârstnice s ă se bucure de o b ătrâne țe demn ă și o via ță cât mai lung ă,
supunem aten ției organismelor abilitate în domeniu, urm ătoarele principale ac țiuni:
 în domeniul d emografic
 Interven ția energic ă și profesionalizat ă a Guvernului, pentru a stopa declinul
demografic prin p olitici de stimulare a ratei fertilit ății, deoarece men ținerea de durat ă
a indicelui conjunctural al fertilit ății (1,3 copii la o femeie) a condus la cre șterea
progresiv ă a ponderii persoanelor de 65 ani și peste în totalul popula ției; de
asemenea, este necesar ă reducerea migra ției externe a popula ției tinere (18 -40
ani), având în vedere c ă popula ția tân ără care a emigrat legal în perioada 199 0 –
2012 a ajuns la 49 ,8% din t otalul celor care au emigrat.
 în domeniul sistemului public de pensii
 Legisla ția în domeniul pensiilor s ă prevad ă în mod expres reglementarea valorii
punctului de pensie la cel pu țin 45,0% din salariu mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigur ărilor sociale de stat;
 În perspectiv ă, motivarea și încurajarea angaja ților și angajatorilor s ă participe la
Pilonul III21 de pensii, cu avantajul unor beneficii de natur ă fiscal ă pentru ace știa, iar
pentru angajat cu avantaju l acumul ării și fructific ării contribu țiilor strânse de -a lungul
vieții, în conturile personale din cadrul fondului de pensii facultative, contribu ții pe
care le va putea folosi din momentul pension ării;
 Menținerea pe termen scurt și creșterea (pe termen lung) a num ărului de angaja ți
cu forme legale prin politici active în sfera ocup ării for ței de munc ă, investi ții (care
să creeze noi locuri de munc ă și să creasc ă veniturile);
 Creșterea num ărului de contribuitori prin atragerea celor care lucreaz ă în agricultur ă
sau ca liber întreprinz ători și care în prezent sunt neasigura ți, precum și prin
includerea altor categorii de persoane care ob țin venituri.

21 Pilonul III este denumirea dată sistemului de pensii facultative, admi nistrate de companii private, sistem
bazat pe conturi individuale și aderare facultativă . Participarea la pensiile facultative din acest pilon nu este
interzisă în funcție de vârstă.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

54  în domeniul asisten ței sociale
 Inițierea și aprobarea Legii pentru protec ția drepturilor persoanelor vârstnice care s ă
aibă în vedere:
– luarea în considerare a particularit ăților, defini țiilor și procedurilor stabilite în
legisla ția Comunit ății Europene, pentru coresponden ța organizatoric ă,
funcțional ă și administrativ ă cu practicile din țările Uniunii Europene î n
domeniul protec ției social e a persoanelor vârstnice;
– adoptarea unei noi defini ții a persoanei vârstnice și precizarea în mod clar a
situa țiilor în care aceasta intr ă în procesul de evaluare socio -medical ă și de
participare la un program de servicii sociale sau socio -medicale;
– detal ierea în mod clar a tuturor drepturilor persoanelor vârstnice și a
procedurilor de acces la acestea;
– înlocuirea termenului de „nevoie” a persoanei vârstnice cu un termen care s ă
exprime un minim de cerin țe fire ști pentru ca persoana respectiv ă să poată
beneficia de un trai decent;
– extinderea modalit ăților de solu ționare a problemelor vârstnicilor prin
introducerea de beneficii , facilit ăți și accesibilit ăți ce se pot acorda acestora,
reglementarea condi țiilor de sprijin a celor în dificultate și stabilirea institu țiilor
implicate și obligate s ă le solu ționeze solicit ările;
– reglementarea principiilor, criteriilor și modului de calcul al contribu ției
individuale a persoanelor vârstnice asistate în unit ăți de stat și private,
precum și situa țiile în care asistat ul nu are venituri suficiente și sus ținători
legali. În acest domeniu, trebuie s ă se stabileasc ă în mod clar aportul
consiliilor locale și jude țene, precum și ale persoanelor juridice private care
deruleaz ă programe de servicii pentru persoanele vârstnice (acreditare,
costuri, standarde);
– reglementarea procedurilor de contractare și finan țare a serviciilor, precum și
modul de furnizare a acestora, astfel încât ele s ă fie de calitate și să
răspund ă obiectivelor programelor stabilite de c ătre comisiile de eva luare a
situa ției socio -medicale a persoanelor vârstnice;
– reglementarea proceduri lor de lucru pentru înstr ăinarea bunurilor proprietate
personal ă în scopul de a proteja dreptul de proprietate și de a conserva
bunurile mobile și imobile ale persoanelor vârs tnice aflate în situa ții
vulnerabile și de risc;

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

55 – acordarea unei aloca ții sociale pentru vârstnicii care formeaz ă familii /cupluri
sau sunt singuri și au venituri foarte mici pentru ca ace știa să poată beneficia
de un trai decent ;
– reglementarea obliga țiilor și a r ăspunderii civile și dup ă caz penale a
persoanelor fizice desemnate s ă acorde servicii de îngrijire persoanelor
vârstnice;
– instituirea obliga ției ca fiecare prim ărie s ă cunoasc ă vârstnicii din cadrul
comun ității care se g ăsesc în situa ție de risc s ocio-medical și în colaborare
cu institu țiile de specialitate și reprezentan ții societ ății civile s ă acționeze
operativ pentru ameliorarea condi țiilor de trai a acestor persoane;
– organizarea eviden ței și monitori zării cazurilor sociale, ce privesc persoane le
vârstnice, pentru o evaluare a cererii și ofertei de servicii, util ă la
reglementarea re țelei de servicii sociale potrivit nevoilor identificate;
– instituirea co șului minim de consum pentru familia de pensionar i și persoana
vârstnic ă singur ă, al c ărui cu antum s ă fie aprobat prin hot ărâre a guvernului,
nivel fa ță de care guvernul și organele abilitate s ă dispun ă index ări ale
veniturilor persoanelor vârstnice, facilit ăți, scutiri sau diminu ări ale taxelor
locale și a impozitelor etc .;
– aplicarea de m ăsuri ac tive, pentru eliminarea riscului de excluziune social ă a
persoanelor vârstnice, r ămase singure (inclusiv din mediul rural), f ără familie.
– îmbun ătățirea și extinderea tipurilor de servicii ce le sunt asigurate
vârstnicilor în institu țiile de asisten ță socia lă în regim reziden țial, respectiv
programe de terapie ocupa țional ă, recuperare etc .;
– reabilitarea c ăminelor existente pentru persoane vârstnice și construc ția de
noi c ămine, îmbun ătățirea confortului în c ămine prin dotarea cu
echipamente, aparatura medic ală, electrocasnic ă, electronic ă și mobilier;
– completarea institu țiilor de asisten ță social ă cu personal și cu respectarea
obligatorie a structurii minimale de personal de specialitate conform
reglement ărilor în vigoare ;
– perfec ționarea personalului care ac tiveaz ă în programe de sprijin pentru
persoanele vârstnice prin participarea la schimburi de experien ță și cursuri
de formare, atragerea de speciali ști cu experien ță, angajarea unui num ăr tot
mai mare de speciali ști și organizarea unei re țele com unitare de medici
geriatrii prin dubla specializare a medicilor de medicin ă intern ă;

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

56 – crearea unor profesii necesare acord ării serviciilor sociale profesionalizate
pentru persoanele vârstnice: asistentul medical comunitar, asistentul medical
de geriatrie și gerontops ihiatrie și terapeutul ocupa țional specializat în
recuperarea persoanelor vârstnice;
– susținerea implic ării active a persoanelor vârstnice în via ța social ă prin
informare, sprijin și con siliere, nominalizarea în organismele consultative la
nivel de comunita te în vederea particip ării lor active la solu ționarea
problemelor pe plan local și valorificarea competen țelor dobândite în via ța
activă;
– crearea unor pun ți între genera țiile tinere și vârstnici prin organizarea de
rețele de voluntari tineri care s ă se imp lice pentru îmbun ătățirea calit ății vieții
persoanelor vârstnice institu ționalizate și a celor care locuiesc singuri și prin
promovarea oricăror alte ini țiative menite s ă realizeze un schimb reciproc de
informa ții pentru familiarizarea cu prob lematica celo r dou ă genera ții.
 Dezvoltarea sistemului de îngrijiri la domiciliu de lung ă durat ă, pentru a nu fi
compromis ă existen ța persoanelor vârstnice, deoarece odat ă cu înaintarea în
vârst ă, crește riscul de a prezenta boli, invalidate și implicit dependen ță;
 Îmbu nătățirea, extinderea și diversificarea serviciilor ce se acord ă vârstnicilor
asista ți la domiciliu, dezvoltarea programelor de terapie ocupa țional ă, recuperare,
activit ăți cultural – artistice etc .;
 Lărgirea structurilor de îngrijire la domiciliu a persoa nelor vârstnice, încurajarea și
dezvoltarea centrelor locale de monitorizare și diagnoz ă medical ă pentru detectarea
precoce și prevenirea îmboln ăvirilor celor cu venituri mici;
 Instituirea prin lege de compensa ții financiare și de facilit ăți în vederea pro movării,
încuraj ării și stimul ării îngrijirii în familie a persoanelor vârstnice dependente.
 în domeniul îmbătrânirii active
 Pentru a ajuta persoanele vârstnice s ă rămână active, este necesar s ă le oferim
șansa de a participa pe deplin la via ța societ ății, să le cre ăm oportunit ăți de
angajare, s ă le facilit ăm accesul la activit ăți de voluntariat (îngrijirea membrilor
familiei), s ă le cre ăm condi țiile pentru a duce o via ță autonom ă, prin adaptarea
locuin țelor, a mijloacelor de transport, a infrastructurii, etc.
 Pentru a îmb ătrâni activ, popula ția trebuie s ă recurg ă la metode de prevenire a
bolilor b ătrâne ții prin îngrijire medical ă supravegheat ă, prin schimbarea stilului de
viață într-unul s ănătos și prin men ținerea activ ă a func țiilor fizice și intelectual e.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

57 Traiul independent prin furnizarea de venituri suplimentare pensiei le va oferi șansa
de a-și exprima liber opinia în societate.
 Promovarea îmbătrânirii active” care presupune educa ția și formarea pe parcursul
întregii vie ți, retragerea din activitate mai târziu și mai progresiv, practicarea
activit ăților care ocrotesc capacit ățile și sănătatea, contribuind astfel la reducerea
dependen ței și a costurilor retragerii din activitate și ale îngrijirilor ulterioare de
sănătate.
 Susținerea implic ării active a persoanelor vârstnice în via ța societ ății pentru a
favoriza p ăstrarea lor cât mai mult timp în activitate, ca persoane utile, cu un grad
crescut de autonomie, care s ă influen țeze starea lor psihic ă și care, în final, s ă
conduc ă la cre șterea calit ății vieții;
 în domeniul p articip ării pe pia ța for ței de munc ă
 Reducerea num ărului de pensionari ( și implicit a ratei de dependen ță), prin:
o aplicarea de practici flexibile de lucru care s ă încurajeze persoanele
vârstnice s ă rămână sau să reintre pe pia ța muncii ;
o instituirea de norme și conven ții care s ă permit ă prelungirea vie ții active,
dincolo de 65 de ani, cu beneficii fiscale și sociale atât pentru vârstnici, cât și
pentru angajatori;
 Desfiin țarea pensiei anticipate și parțial anticipate;
 Eliminarea obligat ivității pension ării la atingerea vârstei legale de pensionare;
 Revizuirea cadrului legislativ privind cumulul dintre pensie și veniturile salariale;
 Adoptarea principiului „societate pentru toate vârstele”, care s ă stea la baza tuturor
reglement ărilor car e se refer ă la popula ție;
 „Grizonarea” popula ției, prin stabilirea și aplicarea de politici flexibile de adaptare a
institu țiilor și proceselor sociale la noua structur ă a popula ției. Armonizarea vie ții
profesionale și familiale, în special în favoarea fem eilor, inclusiv prin crearea de noi
structuri necesare cre șterii copiilor, cu drept uri legitime în cadrul sistemului de
asigur ări sociale;
 Încurajarea rolului familiei și a diferitelor tipuri de transferuri financiare, materiale,
nonmateriale care au loc î n ambele sensuri cu sprijinul societ ății civile și furnizorii
de servicii sociale și socio -medicale în unit ăți specializate și la domiciliul
beneficiarilor.
 Reconsiderarea și reglementarea rolului comunit ății și al familiei în satisfacerea
nevoilor general e și specifice ale persoanelor vârstnice.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

58  Antrenarea popula ției vârstnice în reali zarea unor servicii utile pentru vârstnicii
dependen ți, stimulându -le astfel sentimentul de utilitate și solidaritate social ă;
 Promovarea voluntariatului în rândul persoanelo r vârstnice în paralel cu dezvoltarea
și diversificarea ac țiunilor de întrajutorar e.
 în domeniul mass -media
 Organizarea de campanii de popularizare (materiale publicitare audio -vizuale) a
institu țiilor care au atribu ții de protec ție social ă, pentru ca pe rsoanelor vârstnice s ă
poată fi informate permanent cu privire la accesul la drepturile și facilit ățile acordate
prin legi și diverse alte reglement ări;
 Realizarea de programe specifice cu și despre persoanele vârstnice;
 Prezentarea imaginii persoanelor vâ rstnice pozitiv și pro activ ; mediatizarea unor
cazuri sau situa ții deosebit e pentru a fi cunoscute de c ătre membrii societ ății;
 Prezentarea modului de solu ționare a unor cazuri sociale deosebite care privesc
persoanele vârstnice, prin colaborarea cu organ ele administra ției publice;
Realizarea de emisiuni unde s ă participe reprezentan ții organiza țiilor centrale
reprezentative ale pensionarilor în care s ă se dezbat ă probleme curente ale acestei
categorii de popula ție.
La stabilirea politicilor, strategiilor, măsurilor și acțiunilor apreciem necesar s ă fie
consultate structu rile asociative ale pensionarilor și Consiliul Na țional al Persoanelor
Vârstnice, deoarece ele sunt în m ăsură să cunoasc ă cel mai bine nevoile și problematica
acestui segment de popula ție.

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

59 Bibliografie

 ”Analiza procesului de îmbătrânire demografic ă”, teză de doctorat, Balaci Marin,
1996.

 ”Anuarul demografic al României, edi ția 2006 ” , Institutului Na țional de Statistic ă,
2007;

 ”Anuarul României, edi țiile 2012, 2013 ” , Institutului Na țional de Statistic ă, 2013,
2014;

 ”Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul popula ției, în anul
2012”, Institutului Na țional de Stati stică, 2013;

 ”Forța de munc ă în România. Ocupare și șomaj , anul 2012 ”, Institutului Na țional de
Statistic ă”, 2013;

 ”Îmbătrânirea popula ției României ”, Institutului Na țional de Statistic ă, 2012;

 ”Mortalitatea – 2008, 2010,2012 ” – Institutul Na țional de Statistic ă, 2009, 2011, 2013

 ”Popula ția României – principalele cara cteristici demografice anii 20 06-2010 ”,
”Institutului Na țional de Statistic ă, 200 7-2011;

 ”Proiectarea popula ției României la orizontul anului 2060 ”, Institutului Na țional de
Statistic ă, 2013 ;

 ”Recens ământul popula ției și al locuin țelor, în anii 1956 – 2011”

nd figures on challed op portunities

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

60 Anexa nr.1
Popula ția de 60 ani și peste, popula ția de 80 ani și peste, pe total și pe sexe, în cele 3 variante de prognoz ă,
cu migra ție extern ă în anii 2020 -2060

-persoane –
Varianta 60 ani și peste 80 ani și peste Total
Constanta Optimis ta Pesimista Constanta Optimista Pesimista Constanta Optimista Pesimista
2020
Total 4.915.804 4.937.273 4.890.518 890.591 897.020 883.041 19.330.610 19.387.052 19.263.824
Feminin 2.852.899 2.865.344 2.839.660 583.164 587.466 578.487 9.934.027 9.962.534 9.902.597
Masculin 2.062.905 2.071.929 2.050.858 307.427 309.554 304.554 9.396.583 9.424.518 9.361.227
2030
Total 4.954.513 5.041.054 4.851.092 894.913 921.412 864375 18.046.984 18.270.252 17.777.572
Feminin 2.854.450 2.903.605 2.801.332 585.185 602.913 566.272 9.280.123 9.392.321 9.153.564
Masculin 2.100.063 2.137.449 2.049.760 309.728 318.499 298.103 8.766.861 8.877.931 8.624.008
2040
Total 5.162.970 5.338.356 4.963.202 995.803 1.055.111 932.402 16.490.158 16.943.585 15.967.784
Feminin 2.953. 548 3.051.963 2.854.045 648.608 688.240 609.866 8.485.701 8.714.544 8.240.120
Masculin 2.209.422 2.286.393 2.109.157 347.195 366.871 322.536 8.004.457 8.229.041 7.727.664
2050
Total 4.958.253 5220571 4.683.405 989.232 1.079.722 901.729 14.774.979 15.500.164 13.999.564
Feminin 2.833.599 2.983.111 2.697.739 634.411 694.488 582.418 7.615.895 7.985.853 7.248.350
Masculin 2.124.654 2.237.460 1.985.666 354.821 385.234 319.311 7.159.084 7.514.311 6.751.214
2060
Total 4.350.081 4.670.599 4.038.997 1.022. 441 1.152.327 907.742 12.946.710 13.966.824 11.926.401
Feminin 2.487.714 2.674.130 2.333.144 658.245 745.157 590.540 6.668 .848 7.191.345 6.181.196
Masculin 1.862.367 1.996.469 1.705.853 364.196 407.170 317.202 6.277 .862 6.775.479 5.745.205

Sursa datelo r: ”Proiectarea popula ției României la orizontul anului 2060 ”, Institutului Na țional de Statistic ă, 2013, pp29 -44

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

61

Anexa nr.1 -continuare

Structura popula ției de 60 ani și peste, popula ția de 80 ani și peste, pe total și pe sexe,
în cele 3 variante de prognoz ă, cu migra ție extern ă în anii 2020 -2060

-procente –
Varianta 60 ani și peste 80 ani și peste Total
Constanta Optimista Pesimista Constanta Optimista Pesimista Pesimista Constanta Optimista
2020
Total 25,4 25,5 25,4 4,6 4,6 4,6 100,0 100,0 100,0
Feminin 28,7 28,8 28,7 5,9 5,9 5,8 100,0 100,0 100,0
Masculin 22,0 22,0 21,9 3,3 3,3 3,3 100,0 100,0 100,0
2030
Total 27,5 27,6 27,3 5,0 5,0 4,9 100,0 100,0 100,0
Feminin 30,8 30,9 30,6 6,3 6,4 6,2 100,0 100,0 100,0
Masculin 24,0 24,1 23,8 3,5 3,6 3,5 100,0 100,0 100,0
2040
Total 31,3 31,5 31,1 6,0 6,2 5,8 100,0 100,0 100,0
Feminin 34,8 35,0 34,6 7,6 7,9 7,4 100,0 100,0 100,0
Masculin 27,6 27,8 27,3 4,3 4,5 4,2 100,0 100,0 100,0
2050
Total 33,6 33,7 33,5 6,7 7,0 6,4 100,0 100,0 100,0
Femi nin 37,2 37,4 37,2 8,3 8,7 8,0 100,0 100,0 100,0
Masculin 29,7 29,8 29,4 5,0 5,1 4,7 100,0 100,0 100,0
2060
Total 33,6 33,4 33,9 7,9 8,3 7,6 100,0 100,0 100,0
Feminin 37,3 37,2 37,7 9,9 10,4 9,6 100,0 100,0 100,0
Masculin 29,7 29,5 29,7 5,8 6,0 5,5 100,0 100,0 100,0

Sursa datelor : ”Proiectarea popula ției României la orizontul anului 2060 ”, Institutului Na țional de Statistic ă, 2013, pp29 -44

Anexa nr.2
Popula ția pe grupe mari de vârst ă, pe total și pe sexe, în cele 3 va riante de prognoz ă, cu m igrație extern ă în anii 2020 -2060

-persoane –
Varianta 0-14 15-64 65 plus Total
Constanta Optimista Pesimista Constanta Optimista Pesimista Constanta Optimista Pesimista Constanta Optimista Pesimista
2020
Total 2.850.196 2.874.338 2.822.406 12.808.387 12.822.670 1.2790.493 3.672.027 3.690.044 3.650.925 19.330.610 19.387.052 19.263.824
Feminin 1.385.813 1.397.618 1.372.307 6.360.545 6.366.390 6.354.168 2.187.669 2.198.526 2.176.122 9.934.027 9.962.534 9.902.597
Masculin 1.464.383 1.476.720 1.450.099 6.447.842 6.456.280 6.436.325 1.484.358 1.491.518 1.474.803 9.396.583 9.424.518 9.361.227
2030
Total 2.397.570 2.490.402 2.290.320 12.808.387 12.822.670 12.790.493 3.550.274 3621839 3.465.870 18.046.984 18.270.252 17.777.572
Feminin 1.165.746 1.211.086 1.113.572 6.360.545 6.366.390 6.354..168 2.116.684 2.159.382 2.070.841 9.280.123 9.392321 9.153.564
Masculin 1.231.824 1.279.316 1.176.748 6.447.842 6.456.280 6.436.325 1.433.590 1.462.457 1.395.029 8.766.861 8.877.931 8.624.008
2040
Total 2.108.909 2.271.980 1.931.534 10.499.919 10.640.864 10.322.464 3.881.330 4.030.741 3.713.786 16.490.158 16.943.585 1.596.7784
Feminin 1.025.393 1.105.016 9.390.65 5.184.640 5.246.785 5.112.595 2.275.668 2.362.743 2.188.460 8.485.701 8.714.544 8.240.120
Masculin 1.083.516 1.166.964 9.924.69 5.315.279 5.394.079 5.209.869 1.605.662 1.667.998 1.525.326 8.004.457 8.229.041 7.727.664
2050
Total 1.831236 2.070.975 1596942 9.120.114 9.376.481 8.814.612 3.823.629 4.052.708 3.588.010 14.774.979 15.500.164 13.999.564
Femini n 890.388 1.007.429 776356 4.479.940 4.597.830 4.347.675 2.245.567 2.380.594 2.124.319 7.615.895 7.985.853 7.248.350
Masculin 940.848 1.063.546 820586 4.640.174 4.778.651 4.466.937 1.578.062 1.672.114 1.463.691 7.159.084 7.514.311 6.751.214
2060
Total 1.567.829 1.889.946 1.277.561 7.921.883 8333154 7464721 3.456.998 3.743.724 3.184.119 12.946.710 13.966.824 11.926.401
Feminin 762.314 919.479 621.050 3.881.696 4075621 3675492 2.024.838 2.196.245 1.884.654 6.668.848 7.191.345 6.181.196
Masculin 805.515 970.467 656511 4..040.187 4257533 3789229 1.432.160 1.547.479 1.299.465 6.277.862 6.775.479 5.745.205

Sursa datelor : ”Proiectarea popula ției României la orizontul anului 2060 ”, Institutului Na țional de Statistic ă, 2013, pp29 -44

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

63

Anexa nr.2 -cont inuare

Structura popula ției pe grupe mari de vârst ă, pe total și pe sexe, în cele 3 va riante de prognoz ă, cu migra ție extern ă, în anii 2020 -2060
-procente –
Varianta 0-14 15-64 65 plus Total
Constanta Optimista Pesimista Constanta Optimista Pesimista Constanta Optimista Pesimista Constanta Optimista Pesimista
2020
Total 14,7 14,8 14,6 66,3 66,2 66,4 19,0 19,0 19,0 100,0 100,0 100,0
Feminin 14,0 14,0 13,8 64,0 63,9 64,2 22,0 22,1 22,0 100,0 100,0 100,0
Masculin 15,6 15,7 15,5 68,6 68,5 68,8 15,8 15,8 15,7 100,0 100,0 100,0
2030
Total 13,3 13,6 12,9 67,0 66,6 67,6 19,7 19,8 19,5 100,0 100,0 100,0
Feminin 12,6 12,9 12,2 64,6 64,1 65,2 22,8 23,0 22,6 100,0 100,0 100,0
Masculin 14,0 14,4 13,6 69,6 69,1 70,2 16,4 16,5 16,2 100,0 100,0 100,0
2040
Total 12,8 13,4 12,1 63,7 62,8 64,6 23,5 23,8 23,3 100,0 100,0 100,0
Feminin 12,1 12,7 11,4 61,1 60,2 62,0 26,8 27,1 26,6 100,0 100,0 100,0
Masculin 13,5 14,2 12,9 66,4 65,5 67,4 20,1 20,3 19,7 100,0 100,0 100,0
2050
Total 12,4 13,4 11,4 61,7 60,5 63,0 25,9 26,1 25,6 100,0 100,0 100,0
Feminin 11,7 12,6 10,7 58,8 57,6 60,0 29,5 29,8 29,3 100,0 100,0 100,0
Masculin 13,1 14,1 12,1 64,8 63,6 66,2 22,1 22,3 21,7 100,0 100,0 100,0
2060
Total 12,1 13,5 10,7 61,2 59,7 62,6 26,7 26,8 26,7 100,0 100,0 100,0
Feminin 11,4 12,8 10,0 58,2 56,7 59,5 30,4 30,5 30,5 100,0 100,0 100,0
Masculin 12,8 14,3 11,4 64,4 62,8 66,0 22,8 22,9 22,6 100,0 100,0 100,0

Sursa datelor : ”Proiectarea popula ției României la orizontul anului 2060 ”, Institutului Na țional de Statistic ă, 2013, pp29 -44

“Proiectarea populației vârstnice a României la orizontul an ului 20 60”

64 Anexa nr.3
Durata medie a vie ții, pe sexe și medii în perioada 1956 -2012
-ani-

Sursa datelor : ”Anuarul României, edi ția 2013 ” , Institutului Na țional de Statistic ă, 2014 Anii Pe sexe Pe medii
Total Masculin Feminin Urban Rural
Total
Masculin
Feminin
Total
Masculin
Feminin

1956 63,17 61,48 64,99 ,,, ,,, ,,, ,,, ,,, ,,,
1961 65,96 64,19 67,70 ,,, ,,, ,,, ,,, ,,, ,,,
1967 68,51 66,45 70,51 ,,, ,,, ,,, ,,, ,,, ,,,
1970 67,33 65,07 69,51 68,27 65,79 70,67 66,63 64,40 68,83
1980 69,21 66,68 71,75 69,82 67,02 72,59 68,59 66,21 71,03
1990 69,56 66,56 72,65 70,25 67,06 73,46 68,70 65,70 71,80
2000 70,53 67,03 74,20 71,31 67,84 74,86 69,53 65,93 73,49
2001 71,19 67,69 74,84 71,94 68,50 75,42 70,20 66,57 74,17
2002 71,18 67,61 74,90 72,02 68,55 75,51 70,08 66,35 74,20
2003 71,01 67,42 74,78 71,81 68,24 75,42 70,08 66,41 74,14
2004 71,32 67,74 75,06 72,15 68,62 75,70 70,34 66,67 74,41
2005 71,76 68,19 75,47 72,53 69,04 76,01 70,78 67,12 74,83
2006 72,22 68,74 75,80 72,98 69,56 76,34 71,23 67,69 75,13
2007 72,61 69,17 76,14 73,34 69,96 76,64 71,64 68,13 75,50
2008 73,03 69,49 76,68 73,76 70,29 77,16 72,05 68,42 76,05
2009 73,33 69,68 77,09 74,16 70,58 77,67 72,23 68,51 76,36
2010 73,47 69,76 77,30 74,38 70,78 77,91 72,26 68,45 76,54
2011 73,77 70,11 77,53 74,62 71,07 78,08 72,63 68,88 76,81
2012 74,26 70,72 77,86 75,05 71,59 78,37 73,21 69,60 77,19