CCCOOONNNSSSIIILLLIIIUUULLL NNNAAAȚȚȚIIIOOONNNAAALLL AAALLL PPPEEERRRSSSOOOAAANNNEEELLLOOORRR VVVÂÂÂRRRSSSTTTNNNIIICCCEEE [604223]

CCCOOONNNSSSIIILLLIIIUUULLL NNNAAAȚȚȚIIIOOONNNAAALLL AAALLL PPPEEERRRSSSOOOAAANNNEEELLLOOORRR VVVÂÂÂRRRSSSTTTNNNIIICCCEEE

Mai
2009

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

2 Cuprins
I. Procesul de îmbătrânire al populației din țările europene………………………… …………… 3
. 1.1. Aspecte generale…………………….. …………………….. …………………….. …………………….. . 3
1.2.Factori demografici determinanți ai procesul ui de imbătrânire a populației… ……… ………
1.2.1.Indicele conju nctural al fertilității …………………. ………………………………………….. ……..
1.2.2.Rata de mortalitate. ……………………………………………………………………………….. …….
1.2.3.Creșterea speranței de viață………….. …….. …….. ……. … ……………………………. ……..
a)la naștere……. ……………………………………………………… ………………………………….. .
b)la 60 ani……………………………………………………………………………………………………..
c)la 80 ani……………………………………………………………………………………………….. ……
1.2.4.Amplitudinea și viteza de îmbătrânire a populației….. …………………………………. …… 7
7
8
10
10
10
11
11
1.3.Modificările în structura populației… .……… ……………………………. ……………. ………
1.3.1.Distribuția populației pe grupe mari de vârstă……………………………… …………
1.3.2.Evoluția segmentui depopulație cu vârst a de 80 ani și peste……. ………………..
1.3.3.Indexul de îmbătrânire………………… …………………………………………… …..…
1.3.4.Vârsta medie a populației………………………………………… …………………….. … .
1.3.5. Rata de dependență demografică …………………………………………………..….. 12
12
15
16
16
17
1.4.Profilul demogr afic al populației vârstnice……… ……………………………………… ….….
1.4.1.Structura pe grupe de vâr stă…………………………………………………… ………
1.4.2.Raportul de masculinitate… ……………………………………………………..… ……. 18
18
19
1.5. Veniturile vârstnicilor ………… ………..………………………………………..……………. 20
1.6.Participarea vârstnicilor pe piața forței de muncă.. ……… ………………. ……………………….. 28
II. Fenomenul de îmbătrânire al populației di n România……… ……. ………………………….. …….. 30
2.1.Caracteristicile demografice și regionale ale per soanelor vârstnice ………………… ……….
2.2.Evoluția îmbătrâniri i populației ………………… ….. …………………………………………..
2.3.Prognoza populației la orizontul anului 2025….. …………… …………….. ……..…….. ……
2.3.1.Popula ția tânără ………..…………………. …………….. .……………….. ………….. ……
2.3.2.Popula ția în vârstă de muncă …………… ..……………………………….………… ……
2.3.3.Popula ția vârstnică .………….. ……………………..…… …………………….. ……………….
2.3.4.Raportul de d ependen ță economică și demografică ………. …….……………………..
2.3.5.Popula ția feminină de vârstă fertilă…………….. …………………….……………. …..
2.4.Consecințele ale îmbă trânirii populației …………………. ……… …… …………… ………….
2.4.1.Consecin țe economice…………… ………… .……………………………………..…
2.4.2.Consecin țe sociale………… ………………… ……………………………………..….
2.4.3.Consecin țe medico -sanitare și medico -sociale… ..…………… …………………….
2.4.4.Consecin țe psiho -sociale și s ocio-culturale…… ..………… …………… ….…….….
2.4.5.Alte consecin țe…………………………………….. ……………………………… ..…. 31
32
35
38
40
42
44
45
47
48
52
56
59
61
III.
IV. Concluzii………………………………………… …………….. ………………………………………
Propuneri…………………………………………… ……………………………………… ……….
Bibliografie. …………………………………………………………………………………………
Anexe……………………………………………………………………………………………….. 62
68
76
77

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

3 Capitolul I
PROCESUL DE ÎMBĂTRÂ NIRE A POPULA ȚIEI DIN TĂ RILE EUROPENE
1.1.A specte generale

Realizarea cadrului organizatoric care să sti muleze fundamentarea opțiunilor de
dezvoltare (a localităților), sistematizarea și protecția ecologică, inițiativa particulară, asigurarea
unui standard de viață decent prin măsuri economice și de protecție socială trebuie să
pornească de la cunoaștere a populației fiecărei țări .
Nu se pot concepe măsuri viabile, economice și administrative , fără informații privind
structura și efectivul populației pe vârste și pe sexe, ocupații și nivel de instruire, dimensiunea
actuală și evoluția probabilă a familii lor și gospodăriilor din rândul populației .
Termenul de « îmbătrânire » desemnează în primul rând, un fenomen individual,
respectiv cel al incidenței vârstei în dimensiunil e sale biologice și psihologice asupra persoanei,
de la naștere până la deces. Prin « îmbătrânire demografică » se înțelege creșterea relativă a
populației vârstnice de 60 ani și peste în totalul populației, ca un proces ferm și de lungă durată,
paralel cu scăderea numărului de persoane din grupul tânăr de populație aparținând vârstei d e
0-14 ani, în timp ce ponderea persoanelor adulte, de 15 -59 ani înregistrează modificări
nesemnificative.
Îmbătrânirea demografică reprezintă în esență un joc de ponderi în ceea ce privește
compoziția unei populații pe cele 3 grupe mari de vârstă: „tână ră”, „adultă” și „vârstnică”.
Creșterea numărului absolut al persoanelor vârstnice, oricât de mare ar fi acesta, dacă este
urmată de creșteri similare și în rândul populațiilor tinere și adulte, nu conduce la un proces de
îmbătrânire demografică.
De asem nea, îmbătrânirea demografică reprezintă o tendință fermă și de lungă durată de
evoluție a colectivităților umane și nu un anumit nivel conjunctural, la un anume moment de
timp, cu numeroase implicații în toate sferele activității umane.
Îmbătrânirea popul ației este un fenomen mondial. Conform datelor O rganizației Națiunilor
Unite, proporția populației vârstnice se va mări, pe termen lung, chiar în regiunile unde rata
natalității este superioară ratei de înlocuire. La nivel mondial ponderea persoanelor de 6 0 ani și
peste, în total, a crescut mai rapid decât ponderea oricărui alt segment de vârstă. În anii 2025,
respectiv 2050, numărul vârstnicilor va ajunge la 1,2 miliarde, respectiv 2 miliarde, cu 241,0%,

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

4 respectiv 462,8% mai mult decât în 1975, reprezentân d un procent de 15,1%, respectiv 21,7%
în total ul populației , față de 8,6% în 1975 (Anexa nr. 1).
În ceea ce privește situația din Europa, în anii 2025, respectiv 2050, numărul vârstnicilor
va ajunge la 197,9 milioane, respectiv 225,4 milioane, cu 78,5%, respectiv 103,3% mai mult
decât în 1975, reprezentând un procent de 28,0%, respectiv 34,5% în total ul populației , față de
16,4% în 1975 (Anexa nr. 1).
Comisia Europeană avertizează că începând cu anul 2015, numărul deceselor va fi mai
mare decât al nașter ilor, la nivelul țărilor Uniunii Europene, astfel încât, până în anul 2060, unul
din trei europeni va avea peste 65 de ani, economia și finanțele publice urmând a fi
suprasolicitate,
Potrivit unui raport al Eurostat, o amenii trăiesc din ce în ce mai mult, iar rata fertilității1
este în scădere constantă în Europa, astfel încât creșterea naturală2 a populației se va opri în
jurul anului 2015, urmând ca, începând cu 2035, fluxurile migratoare să devină insuficinte pentru
a contrabalans a sporul negativ al pop ulației.
Dacă tendințele actuale se vor menține, raportul actual de patru cetățeni activi la un
pensionar se va reduce până la doi la unu în următorii 50 ani, rezultatul fiind o adevărată
“bombă cu ceas” în ceea ce privește plata pensiilor , în toată Europ a.
Situația cea mai complicată va fi înregistrată în Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania,
Polonia, România, Slovenia și Slovacia, deoarece în aceste țări emigrația va conduce la
atingerea unui raport de 1,5 persoane active la un pensionar.
La polul opus s -ar putea afla țări precum Danemarca, Irlanda, Cipru, Luxemburg și
Marea Britanie, unde creșterea populației este probabil să se mențină, mai ales datorită
nivelurilor înalte ale imigrației.
Potrivit proiecției, în 2060, Marea Britanie ar deveni membra UE c u populația cea mai
mare – 77 milioane de locuitori, în comparație cu 61 milioane astăzi. Germania, cea mai
populată țară în prezent , ar putea avea o scădere a populației de la 82 la 79 milioane până în
2035, ajungând la 70,7 milioane până în 2060.
Deși ex istă prudență în privința acurateții acestor proiecții, Comisia Europeană și -a
exprimat îngrijorarea legată de povara pe care o va pune procesul de îmbătrânire asupra

1 Născuți vii la 1.000 femei în vârstă de 15 -49 ani
2 Surplusul numărului de nașteri asupra numărului de decese din cadrul unei populații, într -o anumitã perioadã de
timp

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

5 economiei și bugetului. “Suntem preocupați să aflăm dacă statele membre vor fi capabile să
acopere costurile legate de îmbătrânire”, a spus purtătoarea de cuvânt a Comisiei Economic e.
Schimbările în structura pe grupe mari de vârstă au un puternic impact asupra nivelul
proceselor economice, sociale și politice. Pe măsură ce populațiile îmbăt rânesc, unele beneficii
cum ar fi pensiile, asistența medicală sau susținerea materială pentru persoanele vârstnice
trebuie acordate pe perioade mai mari de timp . Pentru a rămâne sustenabile, sistemele de
securitate socială trebuie să se schimbe. Creștere a longevității vieții poate antrena costuri
medicale și creșterea cererii pentru serviciile de sănătate, deoarece persoanele vârstnice sunt
mai vulnerabile de a contracta boli cronice.
Reducerea ratei de fertilitate și a ratei de mortalitate sunt principal ele cauze
determinante ale declanșării și extinderii procesului de îmbătrânire.
Dintre factorii economico -sociali cu rol în scăderea ratei fertilității în țările dezvoltate
precizăm:
⇒scăderea ponderii gospodăriilor agricole tradiționale, caracterizate printr-o rata a
fertilit ății înaltă, necesară atât pentru activitatea productivă , cât și pentru asigurarea se curității
persoanelor vârstnice;
⇒emanciparea femeilor, accesul la învățământul de toate gradele și atrager ea lor în
activități neagricole ;
⇒exigențe le sporite ale părinților relativ la creșterea și educația copiilor care necesit ă
timp și cheltuieli importante;
⇒extinderea asigurărilor sociale, mai ales a sistemelor publice de pensii și a instituțiilor
de îngrijire a persoanelor vârstnice dependente , care au redus rolul copiilor în susținerea
părinților la bătrânețe.
⇒creșterea timpului liber, accesul la divertisment cât mai variat și la mijloace moderne de
transport colectiv și individual, dorința persoanelor adulte și a familiilor lor de abeneficia d e
aceste facilități.
Evident că în societatea modernă rata fertilit ății este influențată și de alți factori care țin
de cultură, pol itică demografică sau religie, care ca și cei amintiți mai sus acționează diferit de la
o țară la alta.
O importantă consec ință a reducerii ratei de fertilitate o constituie reducerea progresivă a
generațiilor viitoare apte să intre pe piața forței de muncă și să contribuie la fond ul de asigură ri
sociale și de sănătate pentru cei ce vor fi atunci pensionari. Acestă situație p oate avea un

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

6 impact semnificativ asupra bună stării persoanelor vârstnice, în special în țările sărace, cu
posibilități reduse de a acorda suport acestei categorii de populație.
Asigurarea sustenabilității finanțelor publice , având în vedere îmbătrânirea po pulației ,
este o provocare cheie pentru factorii de decizie politică în cadrul UE.Aceasta se poate realiza
prin:
• reducerea datoriei c u un ritm rapid;
• creșterea ratei de activitate și a productivităț ii muncii;
• reformarea sistem elor publice de pensii, de să nătate și îngrijiri de lungă durată a
persoanelor vârstnice .
Totodată, este importantă și viteza acestui pr oces, deoarece atunci când ponderea
vârstnicilor în total populație creș te într-o perioadă scurtă de timp , devine dificil ca instituțiie
abilitate s ă se adapteze în ritm rapid .
Modificarea structurii pe grupe mari de vârste, în sensul creșterii procentului populației de
60 ani și peste în total, determinând scăderea ponderii celorlalte grupe de vârstă, tinde să
creeze presiuni sociale și politice dete rminate de schimbarea modulului de alocare a resurselor
în societate, provocând conflicte între generații.
O scădere a ratei potențiale de sprijin3, implicit o rată de dependență demografică
crescută, indică c ă un numă r în creștere de beneficiari ai sist emelor publice de sănătate și de
pensii, va fi „suporta t” de un număr tot mai mic de contribuabili. Astfel, populația î n vârstă de
muncă va fi „împovă rată” prin plata unor taxe mai mari și de contribuții care să asigure
pensionarilor un venit stabil și s uficient.
Familia rămâne o sursă principală de sprijin pentru persoanele vârstnice și are un
rol important pentru pers oanele foarte vârstnice, ale că ror nevoi socio -economice sunt mai
mari. Procesul de îmbătrânire are două componente importante: avansare a în vârstă a însăși
segmentului actual de populație vârstnică și faptul că femeile reușesc să ajungă la vârste mai
avansate decât barbații.
Creșterea rapidă a proporției „celor mai în vârstă dintre vârstnici” în total ul vârstnici lor are
o importanță s pecială în termeni de politici publice, deoarece acest segment de vârstă, din
cauza degradării firești a stării de sănatate, reclamă îngrijiri special izate și individualizate pe
termen lung.

3Rata potențială de sprijin reprezintă numărul persoanelor cu vârsta între 15 -64 ani, raportat procentual la
persoanele de 65 ani și peste, iar rata de dependen ță demografică reprezintă numărul persoanelor de 65 ani și
peste raportat procentual la numărul de persoane cu vârsta între 15 – 64 ani.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

7 Segmentul populației de 80 ani și peste este în creștere rapidă în majoritatea țărilor
europene și este de așteptat să crească în continuare cel puțin până la orizontul anului 2050.
Deși la nivelul întregii populații europene, procentul celor de 80 ani și peste a fost în 2007 de
numai 3,8% , acesta va crește în total p opulație (5,3% – 2025 , 2050 – 9,6%), cât și în total ul
populație i vârstnice (2007 -18,1%, 2025 -18,8%, 2050 -27,8%).

1.2.Factorii demografici determinan ți ai procesului de îmbătrâ nire a
popula ției
1.2.1.I ndicele conju nctural al fertilității

Reducerea i ndicelui conju nctural al fertilității4 a fost și este cauza de bază a procesului de
îmbătrânire, deoarece pe m ăsură ce atinge nivele cât mai scăzute, oamenii aflați la vârstele de
reproducere au mai puțini copii, determinând reducerea proporției copiilor ș i a tinerilor în total
populație, ceea ce conduce la creșterea ponderii populaței vârstnice în totalul populației .
În prezent, 5 țări din Uniunea Europeană (Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia și Slovenia)
au nivelul indicelui conju nctural al fertilității de 1,2 copii la o femeie, nivel fără precedent în
istoria umanității. Situaț ia acestora nu se va îmbunătăți î n viitor.
În perspectiva anilor 2025 -2050 se preconizează o ușoară creștere a ratei de fertilitate în
unele țări, respectiv majorarea procentului populației din grupa [0 -14] ani.
Nivelul de î nlocuire al generațiilor ar putea fi asigurat de un indice conju nctural al
fertilității de 2,1 copii la o femeie, nivel ce nu va fi atins de nici o țară, până în anul 2050,
rezultând că declinul demografic, v a fi ameliorat, dar nu va începe stoparea acestuia.
Consecințele îmbătrânirii demografice la care a condus scăderea ratei fertilității se po t
plasa pe 2 paliere în ceea ce privește domeniul financiar și anume :
• creșterea costului serviciilor de sănătate;
• dificultatea asigurării unui nivel de trai decent pensionarilor

4 Se calculează prin însumarea ratelor de fertilitate pentru fiecare an din intervalul [15 -49] și apoi se raportează la
1.000 și reprezintă în medie n umărul de copii născuți de o femeie în cursul vieții sale fertile.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

8 1.2.2.R ata de mortalitate

În România , ratele de mortalitate5 sunt în scădere la toate grupele de vârstă, în special
la grupele de vârstă înaintată. În condițiile în care rata de fertilita te scade și continuă să rămână
scăzută, reducerea ratelor de mortalitate la vârstnici este o cauză importantă a îmbătrânirii
populației.
În contextul țărilor din Uniunea Europeană, România ocupă un loc extrem la acest
indicator, fiind depășită, la grupa de 65 ani și peste (62,6 decese la 1.000 locuitori), numai de
Bulgaria, cu o rat ă de mortalitate de 65,0 decese la 1.000 locuitori (date din anul 2006).
In România , în anul 2007 au fost 251.965 decese, cu 6.129 mai puține decât în anul
2006 (258.094), rat a mortalității ajungând la 11,7 decese la 100 0 de locuitori. Rata mortalității
masculine de 12,7 o/oo a fost superioară celei feminine (10,7 o/oo).
Mortalitatea generală a înregistrat, în anul 2007 , un minim de 25,30/oo la grupa de vârstă
65-69 ani și un maxim de 197,2 0/oo la grupa de vârstă 85 ani și peste.
Potrivit datelor din tabelul următor, rezultă că, în anul 2007, au decedat 182,6 mii
persoane vârstnice (reprezentând 72,5% din totalul deceselor generale), în creștere cu 6,5%
față de anul 1992. Rata mortalității populației vârstnice a fost, însă, în scădere: de la 67,7 în
1992 la 57,1 în 2007. (tabelul nr.1)
Tabelul nr. 1
1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006 2007
Decese la
persoane
vârstnice Valori
absolute
(mii pers.) 171,4 170,2 187,1 178,2 174,8 188,5 184,4
189,7 198,3 182,6
Procente
(în total
decese) 65,0 64,0 65,4 66,2 68,3 69,9 71,2
72,4 76,8 72,5
Rata mortalității
vârstnicilor
(decese persoane
vârstnice la 1000
persoane vârstnice) 67,7 64,1 67,6 61,8 58,5 61,6 58,6

59,4

62,2

57,1

În intervalul 1992 – 2007, rata mortalității populației vârstnice (65 ani și peste) din
mediul rural a depășit -o pe cea din mediul urban. (tabelul nr. 2)

5 Decedați la 1.000 locuitori .

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

9 Tabelul nr.2
decese la 1.000 locuitori
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 67,54 65,3 64,1 64,2 67,6 64,1 61,8 61,8 58,5 58,2 61,6 60,5 58,6 59,4 58,8 57,2
Urban 66,56 63,4 62,1 61,7 63,7 61,9 59,9 59,4 57,3 56,4 59,1 58,0 56,5 57,6 57,0 55,8
Rural 68,13 66,5 65,3 65,7 70,1 65,5 63,0 63,4 59,3 59,5 63,2 62,3 60,1 60,8 60,2 58,2
Diferența
Rural –
Urban 1,6 3,1 3,3 3,9 6,5 3,6 3,1 4,1 2,0 3,1 4,1 4,3 3,6 3,2 3,2 2,4

Accesibilitatea mai dificilă la serviciile de îngrjire medicală, numărul redus și slaba dotare
a unităților din sistemul sanitar, gradul mai mare de îmbătrânire demogra fică a populației, au
fost principalele cauze care au determinat o rata a mortalit ății mai ridicată în mediul rural. În
schimb, poluarea mai ridicată, alimentația nesănătoasă și insuficientă, singurătatea și stresul au
fost factori importanți care au afect at sănătatea populației vârstnice din mediul urban.
În perioada 1992 -2007, s e manifestă o scădere a ratei mortalității vârstnicilor la toate
grupele de vârstă, atât pentru bărbați, cât și pentru femei (tabelul nr.3). Ratele de mortalitate
sunt net superio are în favoarea sexului masculin, la intervalele de vârstă mai mici, urmând ca
diferențele să se aplatizeze pe măsură ce se avansează în vârstă.
Tabelul nr. 3
Rata mortalității populației vârstnice (+ 65 ani), pe sexe și
pe grupe de vârstă
decese la 1.0 00 locuitori
Anul
Sexul 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani 85 ani și peste

1992 Total 30,2 46,5 82,8 133,2 237,9
Masculin 40,0 58,4 95,5 146,6 247,7
Feminin 22,3 38,5 74,7 124,7 232,1
2004 Total 27,3 41,8 68,5 112,8 222,0
Masculin 38,1 54,0 82,5 127,0 229,7
Feminin 19,0 32,8 59,2 104,8 218,2
2006 Total 26,1 40,7 66,2 112,2 212,9
Masculin 37,0 53,2 80,2 125,7 219,3
Feminin 17,7 31,9 56,9 104,4 209,7
2007 Total 25,3 38,5 62,7 106,1 197,2
Masculin 35,4 50,6 75,6 119,8 202,9
Feminin 17,5 29,8 54,1 98,0 194,4

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

10 1.2.3.C reșterea speranței de viață

a)la naștere

Speranța de viață la naștere este reprezentată de numărul de ani pe care i -ar trăi un
nou născut dacă s -ar menține modelul actual de mortalitate.Prelungirea speranței de viață este
o constantă în țările dezvolt ate.
Speranța de viață la naștere este în creștere în toate țările Uniunii Europene, pe toate
intervalele de prognoză6.
In intervalul 2005 -2010, speranța de viață este maximă în: Suedia (80,8 ani -total, 78,6
ani – masculin) și Spania (83,8 ani – femin i n ) ș i m i n i m ă î n : România (72,1 ani – total și 75,7
ani – feminin ) și Estonia (67,0 ani – masculin) (Anexa nr.2).
Situația nu se va schimba nici în viitor (in intervalele 2025 -2030 și 2045 -2050), când
valorile vor rămâne minime pentru România (total și feminin ) și Estonia (masculin).
Speranța de viață la naștere este mai mare la femei decât la bărbați, pentru toate cele
trei intervale, cele mai mari diferențe înregistrându -se, în ordine, în: Estonia (10,9 ani), Lituania
(8,9 ani) și Lituania (8,0 ani) și cele mai mici diferen țe în: Suedia (4,4 ani), Suedia (4,2 ani) și
Marea Britanie (3,9 ani).

b)la 60 ani
Speranța de viață la 60 ani este reprezentată de numărul de ani pe care i -ar trăi o
persoană ajunsă la 60 ani, dacă s -ar menține modelu l actual de mortalitate.
Pentru toate intervalele de analiză, speranța de viață la 60 ani, este maximă în Italia
(23,5 ani – pentru 2005 -2010, 25,2 ani – pentru 2025 -2030 și 27,0 ani – pentru 2045 -2050) și
minimă în Bulgaria (18,0 ani și 1 9,9 ani) – pentru primele două intervale și România (21,6 ani) –
pentru intervalul (2045 -2050).
Speranța de viață la 60 ani este mai mare la femei decât la bărbați pentru toate cele
trei intervalele, cele mai mari diferențe înregistrându -se, în ordine, în: Letonia (6,6 ani), Estonia
(6,3 ani) și Letonia (6,6 ani) și cele mai mici diferențe în: Cipru (3,2 ani), Grecia (3 ,6 ani) și
Marea Britanie (3,6 ani).

6 Datele folosite în subcapitolele 1.2.3, 1.2.4, 1.3 și 1.4 sunt pe 3 intervalele de prognoză : 2005 -2010, 2025 -2030
și 2045 -2050, structură furnizată de o previziune a Organizației Națiunilor Unite în publicația ” World population
Ageing,2007 ”, Department of Economic and Social Affairs , Population Division, New York, 2007

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

11 c)la 80 ani

Speranța de viață la 80 ani este reprezentată de numărul de ani pe care i -ar trăi o
persoană ajunsă la 80 ani, d acă s -ar menține modelul actual de mortalitate.
Speranța de viață la 80 ani, este maximă în Franța (9,1 ani – pentru 2005 -2010) și Italia
(10,1 ani – pentru 2025 -2030 și 11,3 ani – pentru 2045 -2050) și minimă în Bulgaria (6,2 ani –
pentru 2005 -2010, 7,1 ani – pentru 2025 -2030 și 8,1 ani – pentru 2045 -2050).
Speranța de viață la 80 ani este mai mare la femei decât la bărbați, pentru toate cele
trei intervale, cele mai mari diferențe înregistr ându -se, în ordine, în: Letonia (3,8 ani),
Luxemburg (3,0 ani) și Letonia (3,9 ani) și cele mai mici diferențe în: România (0,8 ani), Grecia
(1,2 ani) și Marea Britanie (1,6 ani).

1.2.4.A mplitudinea și v iteza de îmbătrânire a populației

Rata de creșt ere (descreștere) medie a populației pe total și pe vârste este calculată
pornind de la pr ognozarea că fenomenul este continuu în cele trei intervale de studiu: 2005 –
2010, 2025 -2030, 2045 -2050.
Populațiile țărilor din Europa Estică (inclusiv Rom ânia), o parte a populațiilor țărilor
Europei de Nord (Estonia, Letonia, Lituania), Europei de Sud (Grecia,Italia, Slovenia,Spania) și
Europei de Vest (Franța, Germania, Olanda) scad pe toate intervalele de prognoză (Anexa
nr.3).
Țările a căror populație va crește numeric sunt: Cipru, Luxemburg, Danemarca, Irlanda,
Marea Britanie și Suedia, acestea având ritmuri de creștere pozitive a populațiilor, pe toate
intervalele de prognoză.
In prezent, pe intervalul 2005 -2010, țările cu cele mai mari ritmuri de cr eștere a populației
de 60 ani și peste, sunt: Malta (3,9%), Finlanda (3,2%), Irlanda (2,9%), Olanda (2,8%) și cu cele
mai mici: Ungaria (0,5%), Estonia (0,4%), Germania (0,4%) și Letonia (0,1%),
În intervalul de prognoză 2025 -2030, țările cu cele mai cresc ute ritmuri de creștere a
populației de 60 ani și peste, vor fi: Irlanda (3,1%), Luxemburg (2,6%), Spania (2,0%), Austria
(1,9%) și cu cele mai scăzute Malta (0,4%) Polonia (0,3%), Estonia (0,1%) și Letonia (0,1%).
La orizontul anilor 2045 -2050, câteva țări din Europa de Vest: Belgia ( -0,1%) , Germania
(-0,1%), Olanda( -0,2%), Europa de Sud: Grecia ( -0,2%), Portugalia ( -0,2%), Slovenia ( -0,2%),
Spania( -0,4%), Italia( -0,7%) și Europa de Nord: Danemarca ( -0,2%), vor înregistra o ușoară
“împrospătare” a pop ulațiilor, cu ritmuri de scădere a populației de 60 ani și pest e.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

12 1.3.Modific ările î n structura populaț iei

1.3.1.D istribuția populației pe grupe mari de vârstă
Pentru analiză, populația țărilor este împărțită în trei grupe mari de vârstă: 0 – 14 ani
(copii), 15 – 59 ani (persoane apte de muncă) și 60 ani și peste (vârstnicii).
Urmare procesului de îmbătrânire, segmentul de v ârstă de 60 ani și peste va crește
exploziv, depăși nd în toate țările, 25,0%, la orizontul anului 2050. Pentru acest segment de
vârstă, creșterea procentuală va oscila între 4,2% – 9,2%,(între al doilea interval de prognoză
față de primul interval), respectiv 1,0% -14,0%, (între al treilea interval de prognoză față de al
doilea interval) .
Procentul persoanelor de 60 ani și peste, c are pentru unele țări, este în prezent, în jurul
valorii de 25,0% din totalul populației, va ajunge, în intervalul 2045 – 2050, între 35,0% -40,0%.
În detaliu, pe țări și pe intervale de prognoză, situația se prezint ă, după cum urmează:
Tabel ul nr. 4
% în totalul populației
Țara Intervalul de prognoză
2005 -2010 2025 -2030 2045 -2050
Italia 26,4 34,4 38,8
Germania 25,3 32,1 35,0
Suedia 24,1 28,3 30,9
Grecia 23,4 28,4 36,8
Austria 23,3 31,1 37,2
Bulgaria 22,9 28,2 38,8
Belgia 22,9 30,1 33,3
Letonia 22,8 28,0 38,3
Portugalia 22,8 29,1 36,3
Finlanda 22,6 30,8 32,6
Franta 21,9 29,0 33,0
Danemarca 21,9 27,2 28,2
Estonia 21,8 26,0 33,6
Marea Britanie7 21,8 26,5 29,4
Spania 21,7 28,6 39,7
Ungaria 21,3 27,0 36,2
Slovenia 21,2 30,7 40,2
Cehia 21,1 28,7 39,3
Lituania 20,9 27,1 37,9
Olanda 20,1 28,6 31,3
Malta 20,1 29,0 35,2
România8 19,6 23,9 37,6
Luxemburg 18,4 22,8 27,3
Polonia 17,4 26,6 37,9
Cipru 17,4 23,3 29,7
Slovacia 16,8 25,7 38,6
Irlanda 15,5 21,2 32,3

7 Inclusiv Irlanda de Nord
8 Datele României pentru intervalul de prognoză 2005 -2010, se referă la 1 iulie 2008

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

13 Creșterea segmentului de populație de 60 ani și peste se va face pe seama reducerii
segmentului de populație de15 -59 ani și în unele cazuri (în țările cu rate de fertilitate redusă) a
segmentului de populație de 0 -14 ani.Situația segmentului de populație activă (15 -59 ani), pe
intervalele de prognoză, se prezintă astfel:

Tabelul nr. 5
% în totalul populației
Țara Intervalul de prognoză
2005 -2010 2025 -2030 2045 -2050
Slovacia 67,4 61,0 48,7
Polonia 67,1 59,5 48,8
România8 65,2 62,6 49,0
Slovenia 65,3 57,0 47,2
Cehia 64,9 58,4 47,5
Irlanda 64,4 61,4 52,3
Bulgaria 63,7 59,5 48,3
Spania 63,7 58,0 46,0
Cipru 63,7 59,7 54,4
Lituania 63,6 58,6 48,9
Ungaria 63,5 59,6 50,1
Estonia 63,5 56,2 50,6
Letonia 63,3 57,9 48,0
Malta 63,1 55,4 50,1
Luxemburg 62,9 60,3 56,1
Grecia 62,5 58,9 49,5
Olanda 62,0 55,9 53,1
Austria 61,8 55,6 49,2
Portugalia 61,4 57,0 49,3
Germania 60,8 54,2 50,1
Marea Britanie7 60,7 56,6 54,2
Finlanda 60,6 53,1 52,0
Belgia 60,6 54,7 51,4
Franta 60,0 54,5 51,2
Italia 59,7 53,7 45,6
Danemarca 59,5 56,1 55,1
Suedia 59,0 54,7 53,0

Reducerea segmentului de populație cu vârsta de 15 -59 ani, va fi, pentru primul int erval
de prognoză, cea mai mică în Luxemburg (2,6%), urmat de România (2,9%) , Irlan da (3,0%) și
cea mai mare în Finlanda (7,5%), Polonia (7,6%), Malta(7,7%) și Slovenia (8,3%).
Pentru al doilea interval de prognoză, procentul populației de 15 -59 ani, se va reduce cel
mai puțin în: Danemarca (1,0%), Finlanda (1,1%), Suedia (1,7%), Marea Britanie
(2,4%) și cel mai mult în: Bulgaria (11,2%), Spania (12,0%), Slovacia (12,3%) și România
(13,6%)
Se constată că în câteva decenii, România va trece de la o situație bună (intervalul 2025 –
2030), când acest segment va reprezenta 62,6% din t otalul populație i, la o situație critică
(intervalul 2045 -2050) când acest segment va reprezenta numai 49,0% din total ul populație i.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

14 Populația de 0 -14 ani va înregistra creșteri în perioada dintre inte rvalele 2005 -2010 și
2025 -2030 în Estonia (1,1%), Let onia (0,2%) și Suedia (0,1%), iar în perioada dintre intervalele
2025 -2030 și 2045 -2050 în Italia (1,2%), Germania (1,2%), Grecia (1,0%), Spania (0,9%),
Bulgaria(0,6%), Portugalia (0,5%), Austria (0,3%), Cehia (0,3%), Slovenia (0,3%), Ungaria
(0,3%), Belg ia (0,1%) și Olanda (0,1).
Situația segmentului de popu lație 0 -14 ani, pe țări, pe intervale de prognoză este
următoarea:
Tabelul nr.6
% în totalul populației
Țara Intervalul de prognoză
2005 -2010 2025 -2030 2045 -2050
Irlanda 20,1 17,4 15,5
Cipru 18,9 17,0 15,9
Luxemburg 18,7 16,9 16,6
Danemarca 18,6 16,7 16,7
Franta 18,1 16,5 15,8
Olanda 17,9 15,5 15,6
Marea Britanie7 17,5 16,9 16,4
Suedia 16,9 17,0 16,1
Finlanda 16,8 16,1 15,4
Malta 16,8 15,6 14,7
Belgia 16,5 15,2 15,3
Slovacia 15,8 13,3 12,7
Portugalia 15,8 13,9 14,4
Polonia 15,5 13,9 13,3
Lituania 15,5 14,3 13,2
Ungaria 15,2 13,4 13,7
Romania8 15,2 13,5 13,4
Austria 14,9 13,3 13,6
Estonia 14,7 15,8 15,8
Spania 14,6 13,4 14,3
Grecia 14,1 12,7 13,7
Cehia 14,0 12,9 13,2
Letonia 13,9 14,1 13,7
Italia 13,9 11,9 13,1
Germania 13,9 13,7 14,9
Slovenia 13,5 12,3 12,6
Bulgaria 13,3 12,3 12,9

În cea ce privește România , la data de 1 iulie 2008 și la orizontul anului 2025, populația
pe grupe mari de vârstă se prognozează a fi următoarea:
Tabelul nr. 7
mii persoane
Grupe de
vârstă 1 iulie 2008 2025
Număr Pondere
( % ) Număr Ponder e
( % )
Total 21.504,4 100,0 19.858,4 100,0
0-14 ani 3.265, 4 15,2 2.680,9 13,5
15-59 ani 14.034, 3 65,3 12.431,4 62,6
60 ani și peste 4.204, 7 19,5 4.746,1 23,9

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

15 Se constată că pe fondul menținerii unor valori scăzute ale ratelor natalității și
fertilit ății, precum și datorită înaintării în vârstă a generațiilor, structura pe grupe mari de vârstă
a populației României va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului și ponderii
tinerilor (0 -14 ani) și al creșterii numărului și ponderii vârstni cilor (+60 ani) (tabelul nr. 7).

1.3.2.E voluția segmentui de populație de vârstă de 80 ani și peste

Populația de 80 ani și peste va ”exploda” în următorii ani, ajungând, la nivel mondial, în
2025 și 2050 la 160,2 milioane, respectiv 394,2 milioane față de 31,5 milioane în 1975 și 94,2
milioane în 2007. În Europa, numărul persoanelor de 80 ani și peste, va atinge în 2025 și 2050,
37,2 milioane, respectiv 62,8 milioane față de 11,9 milioane în 1975 și 27,8 milioane în 2007
(Anexa nr.1) .

Tabelul nr.8
E v oluția procentului persoanelor de 80 ani și peste în anul
2007 și perioadele 2025 -2030 și 2045 -2050
% în totalul populației
Nr crt Țara 2007 Țara 2025 -2030 Țara 2045 -2050
1 Italia 5,6 Italia 8,4 Italia 15,2
2 Suedia 5,3 Germania 7,5 Austria 12,9
3 Franta 5,0 Austria 6,8 Spania 12,3
4 Belgia 4,9 Suedia 6,6 Slovenia 10,9
5 Germania 4,8 Spania 6,1 Franta 10,9
6 Austria 4,7 Belgia 6,1 Belgia 10,8
7 Marea Britanie 4,5 Finlanda 6,1 Finlanda 10,5
8 Spania 4,5 Franta 6,0 Olanda 10,1
9 Finlanda 4,2 Latvia 5,9 Portugalia 9,9
10 Danemarca 4,2 Grecia 5,8 Suedia 9,7

Se constată că unele țări: Italia, Suedia, Franța, Belgia, Austria, Spania, Finlanda se vor
menține în primele 10 poziții ca procent al populației de 80 ani și peste, cu oarecare oscilații, pe
când Marea B ritanie și Danemarca coboară în clasament în perioada 2025 -2030, iar Marea
Britanie, Danemarca și Germania în perioada 2045 -2050.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

16 1.3.3.I ndexul de imbătrânire

Indexul de imbătrânire reprezintă raportul dintre numărul persoanelor de 60 ani și
peste, calculat la 100 copii (din intervalul 0 -14 ani).
In prezent, acest indice are valorea sub 120, în următoarele țări: Irlanda(77,0),
Cipru(91,8), Luxemburg (98,6), Polania(112,3), Olanda(112,6), Danemarca(117,9), Malta(119,9 )
(Anexa nr. 4).
Numărul vârstnicilor îl depășește cu mult pe cel al copiilor, în: Ita lia(189,8),
Germania(182,3), Bulgaria(172,5), Grecia(166,0), Letonia(164,4).
O situație intermediară, dar cu perspective nedorite în viitor se găsește în Franța(121,1),
Marea Britanie (124,7), România (128,8), Finlanda (134,3), Lituania (134,3), Belgia ( 139,2),
Ungaria (140,1), Suedia (142,8), Portugalia (144,3), Estonia (148,3), Spania (149,2), Cehia
(150,7), Slovenia (155,9), Austria (156,1).
In următoarele decenii, până în anul 2050, pentru unele țări acest index va crește mai
mult de 2 ori, față de v aloarea din prezent: Malta(2,00 ori), Slovenia (2,03 ori), Cipru (2,04 ori),
Lituania (2,14 ori), România (2,16 ori), Polonia (2,54 ori), Irlanda (2,71 ori), Slovacia (2,87 ori).
La nivelul României, la 1 iulie 2008, indexul de îmbătrânire a fost de 128,8 , iar pe
regiuni: București -Ilfov (154,8), Sud -Vest(146,6), Sud -Muntenia (145,7), Vest (136,3), Sud -Est
(127,8), Nord -Vest (121,2), Centru(120,8) și Nord -Est (103,7).

1.3.4.V ârsta medie a populației

Ca urmare firească a procesului de îmbătrânire, pentr u toate țările, vârsta medie9 a
populației va crește. Astfel, în prezent, printre cele mai “vârstnice” țări se numără: Italia(42,3
ani), Germania(42,1 ani), Finlanda (40,9 ani), iar printre cele mai “tinere” Slovacia (35,6 ani),
Cipru(35,3 ani), Irlanda(34 ,3 ani) (Anexa nr. 5).
În perioada 202 5-2030, vârsta medie va avansa, astfel încât chiar și în cea mai “tânără”
țară, va depăși 40 de ani. Astfel, printre cele mai “vârstnice” ț ări, locul întâi îl va ocupa Italia
(50,5 ani), urmată de Slovenia (47,4 ani), Spania (47,2 ani), iar printre cele mai “tinere” Marea
Britanie (41,4 ani), Luxemburg (41,3 ani), Cipru (40,2 ani).

9 Indicatorul vârsta medie se determinã ca medie aritmeticã ponderatã a vârstelor exprimate în ani, folosind ca
ponderi, structura pe grupe de vârstă a populației

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

17 În perioada 2045 -2050, pe primele locuri se va situa Italia (52,5 ani), Slovenia (51,9 ani),
Slovacia (51,8 ani), iar pe ultimele locuri Ma rea Britanie (42,9 ani), Luxemburg (42,9 ani),
Danemarca (42,8 ani).
La nivelul României, la 1 iulie 2008 vârsta medie a fost de 38, 9 ani, iar pe regiuni : Sud –
Muntenia (39,9 ani), București -Ilfov (39,8 ani), Sud -Vest (39,8 ani), Vest (39,2 ani), Sud -Est
(38,9 ani), Centru (38,4 ani), Nord -Vest (38,2 ani), Nord -Est (37,4 ani).

1.3.5.R ata de dependență demografică

Rata de dependență demografică reprezint ă numărul de persoane de 65 ani și peste
raportat procentual la numărul de persoane cu vârste între 15 – 64 ani.
Se ridică întrebarea dacă un număr din ce în ce mai restrâns de persoane active
economic pot să ofere “suport ” pentru un număr din ce în ce ma i mare de persoane
dependente economic, în special vârstnice.
În prezent, această rată de dependență are cele mai mari valori în: Italia (31,1%),
Germania (29,5%), Grecia (27,1%) și cele mai mici în Cipru (18,1%), Slovacia (16,6%), Irlanda
(15,9%) (Anexa nr.6).
Valorile acestei rate sunt în creștere în toate țările, în perioada 2025 -2030 fiind
prognozate cele mai mari valori în: Italia (42,7%), Finlanda (40,5%) și Germania (38,2%), iar
cele mai mici în: Cipru (26,3%), Luxemburg (24,5%) și Irlanda (22,8%).
Pentru intervalul 2045 -2050, valorile acestui indicator va atinge cote foarte mari în : Italia
(69,2%), Spania (66,0%), Slovenia (60,1%), Cehia (58,3%) și Austria(55,0%)
La nivelul României , la 1 iulie 2008, rata de dependență a fost de 21,3%, iar pe regiuni :
Sud-Muntenia (24,3%), Sud -Vest (23,6%), Nord -Est (21,5%) Sud -Est (21,1%), Vest (20,2),
Centru (19,8%), Nord -Vest (19,6%), Bucure ști-Ilfov (19,3%).
Acest indicator este unul din cei mai importanți folosiți în evaluarea incidenței financiare a
procesu lui de îmbătrânire asupra sistemului de pensii.
Totodată,cea mai mare parte din persoanele vârstnice constituie o resursă indispensabilă
pentru familie și comunitate. Mulți continuă să muncească.
De menționat că această rată furnizează o i nformație a proxim ativă privind gradul de
împovărare al populației active dintr -o societate. Nu toată populația cu vârste între 15 – 64 ani
este activă economic sau toată populația cu vârstă de 65 ani și peste este retrasă din activitate.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

18 Simultan trebuie aplicate politic i și programe care să ajute vârstnicii să rămână
activi, astfel încât să continue să lucreze în limita capacităților și preferințelor lor, pentru a
preveni sau stopa incapacitățile și maladiile cronice, costisitoare pentru vârstnic, familie și
sistemul de îngrijiri de sănătate.

1.4.Profilul demografic al populației vâ rstnice

1.4.1.S tructura pe grupe de vârstă

În cele mai multe țări, corespunzător poziției lor regionale și a gradului de dezvoltare,
procentul populației de 80 ani și peste crește mai mult decât orice alt segment de populație
vârstnică.
Astfel, procentul maxim al populației de 80 ani și peste în total, pe cele trei intervale de
prognoză este de : 5,6%, 8,4%, 15,2% și se înregistr ează în Italia. Procentul populației de 60 ani
și peste în tota l, este maxim pentru intervalul 2005 -2010 în Franța (22,9%) și pentru intervalele
de prognoză, 2025 -2030 și 2045 -2050 în Italia(24,3% și 36,8%)
La nivelul României, la 1 iulie 2008, situația se prezintă astfel:
Tabelul nr.9
% în totalul popula ț ie i
Populația de 80 ani – in total Populația de plus
80 ani, în
populația de plus
60 ani Total Masculin 80 plus
(fata de total
masculin) Feminin 80 plus
(față de total
feminin)
Total 2,9 2,1 3,6 14,7
Nord -Est 2,8 2,2 3,5 15,3
Sud-Est 2,7 2,0 3,4 14,2
Sud 3,2 2,4 4,0 14,9
Sud-Vest 3,1 2,3 3,8 14,3
Vest 2,7 1,9 3,4 13,7
Nord -Vest 2,5 1,9 3,1 13,3
Centru 2,8 2,0 3,5 14,8
București 3,2 2,3 3,9 16,9

Cele mai mici valori, pentru procentul populației de 80 ani și peste în total, cât și pen tru
procentul populației de 60 ani și peste în total, se înregistrează în regiunea Nord -Vest (2,5% ,
respectiv 13,3%) și cele mai mari în regiunea București (3,2%, respectiv 16,9%).

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

19 1.4.2.R aportul de masculinitate

Acest indicator reprezintă numărul populației de sex masculin raportat la numărul
populației de sex feminin, exprimat procentual.
Deoarece speranța de viață e mai ridicată în rândul femeilor decât al bărbaților, femeile
vârstnice constituie un procent semnificativ în totalul popula ției vârstnice, dar și în totalul
populație i.
Astfel, în perioada 2005 -2010, pentru populația de 60 ani și peste, raportul de
masculinitate este favorabil următoarelor țări: Irlanda (84,0 %), Cipru (83,9 %), Suedia (83,4 %) și
cel mai mic pentru Lituania (56,3 %), Estonia(53,6 %), Letonia (51,3 %).
Astfel, în perioada 2005 -2010, pentru populația de 80 ani și peste, raportul de
masculinitate este favorabil următoarelor țări: Grecia (67,2 %), Cipru(67,0 %), Suedia(57,3 %),
România (56,3 %) și cel mai mic pentru Sloveni a (34,7 %), Estonia (27,9 %), Letonia (19,8 %).
Situația pentru intervalele 2025 -2030 , 2045 -2050 este prezentată în Anexa nr.7.
În ceea ce privește raportul de masculinitate în România, pentru populația de 60 ani și
peste, la data de 1 iulie 2008, situați a se prezintă astfel:
Tabelul nr.10

Regiunea
Total (persoane) Raport de
masculinitate
( % ) Ambele
sexe M F
Total 4.204.677 1.764.128 2.440.549 72,3
Nord -Est 686.850 294.716 392.134 75,2
Sud-Est 540.951 230.231 310.720 74,1
Sud 711.064 295.444 415.620 71,1
Sud-Vest 486.707 206.467 280.240 73,7
Vest 374.053 154.569 219.484 70,4
Nord -Vest 513.343 214.727 298.616 71,9
Centru 470.376 199.417 270.959 73,6
București 421.333 168.557 252.776 66,7

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

20
Pentru populația de 80 ani și peste, raportul de masculinitate este :
Tabelul nr.11
Regiunea
Total (persoane) Raport de
masculinitate
( % ) Ambele
sexe M F
Total 617.133 222.388 394.745 56,3
Nord -Est 104.775 39.708 65.067 61,0
Sud-Est 77.021 28.156 48.865 57,6
Sud 105.885 37.928 67.957 55,8
Sud-Vest 69.378 25.061 44.317 56,5
Vest 51.413 17.884 33.529 53,3
Nord -Vest 68.072 24.800 43.272 57,3
Centru 69.546 24.738 44.808 55,2
București 71.043 24.113 46.930 51,4

Se constată că, pe măsură ce populația avansează în vârstă, raportul de masculinitate se
diminuează, din cauza speranței de viață mai ridicată pentru sexul feminin.

1.5.V eniturile vârstnicilor
Persoanele vârstnice d in UE menționează ca surse de securitate financiară: pensiile,
economiile personale (procentul cel mai mare în Germania și cel mai mic în Spania), sănătatea
(Franța, Portugalia, Spania) și susținerea familiei (cel mai important în Grecia și cel mai puțin
important în Olanda și Danemarca).
În ceea ce privește venitul mediu net lunar al persoanelor de 65 ani și peste (Anexa nr.8),
se constată că venituri mai mari se înregistrează în: Luxemburg (2.762 €), Austria (1.634 €),
Danemarca (1.577 €), Olanda (1.471 €), și mai mici în: Slovacia (302 €) , Letonia (265 €),
Estonia (262 €), Lituania (240 €). Veniturile sunt net favorabile sexului masculin, cele mai mari
diferențe fiind în Suedia, Marea Britanie, Finlanda, Austria și cele mai mici în Slovacia, Cehia,
Estonia, Malta.
Pensiile nu sunt considerate ca fiind pe deplin satisfăcătoare în țările Uniunii Europene.
45,0% din respondenți le consideră mai degrabă insuficiente sau total insuficiente. Există
diferențe notabile între țări , ca de exemplu :
 pens ii adecvate: Danemarca, Germania, Luxemburg, Olanda;
 pensii mai mult sau mai puțin adecvate: Belgia, Franța, Irlanda, Italia, Spania, Marea
Britanie;

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

21  pensii insuficiente: Grecia, Portugalia.
Europenii privesc cu pesimism onorarea contractului de pensionare în viitor. Se crede
că pensiile vor fi mai puțin importante pentru guverne . Dezbater ile privind costurile îmbătrânirii
populației a alimentat pesimismul sugerând amenințări serioase asupra veniturilor vârstnicilor .
În România , veniturile se referă la sal arii, sume provenite din activități independente,
venituri din agricultură, venituri din proprietate (arendă, chirii, dobânzi și dividende din fo ndurile
investite), pensii și a lte prestații sociale și sume din transferuri curente. Veniturile furnizează o
informație asupra resurselor disponibile într -o gospodărie pentru consum și economi sire.
Cheltuielile de consum ale une i gospodării reprezintă cumpărăt urile de zi cu zi care pot fi
finanțate din venituri permanente , dar și prin acumularea de datorii.
Nivelul veniturilor reprezintă un factor important care determină calitatea vieții
persoanelor vârstnice. Inegalitatea veniturilor în rândul persoanelor vârstnice este corelată cu
vârsta, sexul, sănătatea, aranjamentele de locuit, etnicitatea și mediul de loc uit (urban, rural).
În anul 200710, veniturile medii totale lunare ale gospodăriilor de pensionari11, în sumă
de 1.274,1 lei s -au situat sub nivelul veniturilor tuturor celorlalte tipuri de gospodării, cu excepția
celor de șomeri. Media lunară a venituril or totale pe o gospodărie de pensionar i reprezintă
75,5% din media totală a gospodăriilor și 54,3% din media gospodăriilor de salariați.
Veniturile gospodăriilor de pensionari au ca surse principale , în ordine: venituri din
prestații sociale (46,0%) (din c are 93,6% pensii), salarii și alte drepturi salariale (22,3%), venituri
în natură (24,9%) și venituri din vânzarea de produse agroalimentare (produse în gospodărie)
și alte venituri (6,8%).
Pensia medie de asigurări sociale de stat (fără agricultori) a fo st în 200 8, de 593 lei:
Pentru limit ă de vârstă, total – 691 lei
• cu stagiu complet – 816 lei
• cu stagiu incomplet – 457 lei
Pensia medie din sistemul agricultorilor a fost mai redusă, re spectiv de 253 lei.
Pentru limit ă de vârstă, total – 270 lei
• cu stagiu complet – 316 lei
• cu stagiu incomplet – 240 lei

10 Informațiile au fost preluate din lucrarea: ”Coordonate ale nivelului de trai în România.Veniturile și consumul
populației ”, Institutul Național de Statistică, 2008
11 Numărul mediu de persoane care a compus o gospodărie de pensionari a fost de 2,454 persoane la nivelul
României , 2,384 persoane în mediul urban și 2,523 persoane în mediul rural

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

22 In anul 200 812, pensiile medii cele mai mari s -au regăsit în Municipiul București ( 752 lei),
județele Brașov (713 lei) și Hunedoara ( 710) și cele mai mici în județele Vaslui (500 lei),
Botoșani (493 lei) și Giurgiu (479 lei).
Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, persoanele
vârstnice caracterizează situația veniturilor familiilor lor, ca fiind:
• foarte proastă – 20,0%;
• proastă – 34,0%;
• satisfăcătoare – 36,0%;
• bună – 9,0%
• foarte bună – 1,0%
Totodată, ele sunt nemulțumite de veniturile lor provenite din pensii din cauza
următoarelor motive :
Tabelul nr.12
-procente –
Nu ajung nici pentru strictul necesar 41,8
Ajung numai pentru strictul necesar 40,0
Ajung pentru un trai decent, dar nu ne putem permite cumpărarea unor
obiecte mai scumpe 14,2
Reușesc să cumpere și unele obiecte mai scumpe , dar cu eforturi mari 2,9
Reușesc să aibe tot ce le trebuie fără mari eforturi 1,1

Situația vârstnicilor față de anul precedent s -a înrăutățit sau a rămas aproximativ la fel,
iar pentru viitor nu se speră la schimbări importante : 53,0% dintre v ârstnic i declară că, pe ei
personal, schimbările de după 1989 mai degrabă i -au dezavantajat.
Cheltuiala totală medie lunară pe o gospodărie de pensionari a fost în anul 2007 de
1.170,3 lei, respectiv 91,9% din venitul total și 75,9% din media cheltuielilor totale ale
gospodăriilor . Pe categorii de cheltuieli, structura a fost următoarea:
• cheltuieli totale medii lunare în gospodăria de pensionari 1.170,3 lei
• cheltuieli totale de consum, din care: 881,0 lei
o cheltuieli bănești de co nsum 725,2 lei
o contravaloarea consumului din resurse proprii 155,8 lei
• produse alimentare și băuturi neconsumate 31,1 lei
• cheltuieli pentru investiții 13,7 lei

12 Sursa datelor : ”Buletinul trimestrial în domeniul muncii și protecției sociale nr.1(6 5)/200 9”, Ministerul Muncii,
Familiei și Protecției Sociale.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

23 • cheltuieli totale de producție 148,0 lei
• impozite, contribuții, cotizații și taxe 81,7 lei
• alte cheltuieli 14,8 lei
Sub formă de ponderi în cheltuielile totale de consum, situația a fost pentru gospodăriile
de pensionari, următoarea :
o consum alimentar 48,4%
o consum nealimentar 28,8%
o plata serviciilor 22,8%
În tabelul nr. 13, gospodăriile de pensionari s -au diferențiat în două categori: cele care au
putut face față cu venitul total net lunar realizat13 cheltuielilor (49,1%) și cele care nu au putut
face față (50,9%), situație ce demonstrează că pensionarii au întâmpinat mari dificultăți în
acoperirea cheltuielilor strict necesare din venitul total net lunar rea lizat.

Tabelul nr.13
-procente –
Total Urban Rural

Gospodării care pot face față cheltuielilor cu venitul
total net lunar realizat 49,1 49,4 48,7
Gospodării care
își pot permite:
o săptămână de conce diu în
afara casei 9,7 13,5 5,9
înlocuirea mobilei uzate 3,5 4,3 2,8
cumpărarea de produse
electrocasnice 10,0 11,2 8,7
cumpărarea de haine noi 26,1 30,0 22,3
vizionarea unui spectacol de
teatru, cinema 7,3 11,7 2,8
cumpărarea de cărți, reviste,
ziare 20,4 30,3 10,5
nici una din cauza economiilor
prea mici 59,3 50,7 67,9

13Determinate prin scăderea din veniturile totale ale gospodăriilor, a impozitelor asupra veniturilor și a contribuțiilor
reglementate prin lege aflate în sarcina membrilor acestora, precum și a unor cheltuieli legate de producția
gospodăriei (bănești și în natură), veniturile nete reprezintă acea parte a veniturilor care rămâne la dispoziția
gospodăriilor pentru acoperirea cheltuielilor de consum și pentru economisire.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

24 Total Urban Rural

Gospodării care nu pot face față cheltuielilor cu
venitul total net realizat

50,9

50,6

51,3
Gospodării care,
datorită lipsei
resurselor financ iare,
s-au aflat în
imposibilitatea: de a plăti la timp chiria 0,7 0,9 0,5
de a plăti la timp întreținerea
locuinței 32,5 37,4 27,8
de a plăti la timp energia
electrică 16,8 13,3 20,3
de a plăti la timp telefonul 5,5 6,4 4,7
de a plăti la timp abon amentul
radio -TV 7,3 7,0 7,6
de a cumpăra produse
alimentare suficiente pentru
asigurarea hranei 82,4 82,9 81,9
Gospodării care,
pentru a putea face
față cheltuielilor
curente, au apelat la
alte surse, cum ar fi: economii 16,5 13,6 19,3
împrumuturi la rude, prieteni,
alte persoane 22,5 24,3 20,7
muncă suplimentară 9,0 5,2 12,7
ajutoare financiare, fără
obligația de restituire, de la
rude, prieteni 20,0 23,0 17,2
nu au apelat 43,2 43,9 42,5
82,4% din gospodăriile de pensionari care nu au putut fa ce față cheltuielilor cu
veniturile au fost în imposibilitatea de a cumpăra produse alimentare suficiente pentru
asigurarea minimului de hran ă, 32,5% nu au putut plăti la timp întreținerea, 16,8% energia
electrică, 7,3% abonamentul radio -TV, 5,5% telefonu l și 0 , 7 % chiria .
Gospodăriile de pensionari14, din punct de vedere al gradului de satisfacție referitor la
măsura în care reușesc să acopere cheltuielile curente, pe medii de rezidență se prezintă după
cum urmează :
Tabelul nr.14
-procente –
Măsura în care fac față cheltuielilor curente
Total Cu mare
dificultate
Cu
dificultate Cu oarecare
dificultate Destul de
ușor Ușor Foarte
ușor
Total 100,0 30,0 30,4 28,9 7,2 3,1 0,4
Urban 100,0 31,3 30,3 28,0 6,8 3,4 0,2
Rural 100,0 28,3 30,6 30,2 7,7 2,5 0,7

14 Sursa datelor : ”Condițiile de viață ale populației din România”, Institutul Național de Statistică, 2008

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

25 În România, v aloarea reală a pensiilor a scăzut în timp, chiar dacă în ultima perioadă
datorită indexărilor a înregistrat o revigorare. Pensia medie de bază (în termeni reali) a
reprezentat în luna noiembrie 2007, 98,7% din cea din 1990 și a crescut în lunile de indexare,
respectiv ianuarie 2008 -104,7% și octombrie 2008 – 121,0% , iar în lunile dintre indexări, s -a
înscris pe un palier descendent.
Deși actualii pensionari o duc mai bine decât acum cinci ani, ei sunt însă mai săraci
decât la începutul anilor '90. Dacă luăm în calcul raportul dintre pensia medie și salariul mediu,
valoarea netă a pensiei15 medii a scăzut de la 51,1% din valoarea salariului net mediu în
octombrie 1990, la 45,8% în luna decembrie 2008 .
Procesul este explic abil deoarece indexarea pensiilor a urmat într -o oarecare măsură
indicele de inflație, în timp ce salariile au crescut mai repede, urmând logica pieței odată cu alți
indicatori, ca: productivitatea muncii, creșterea economică etc. Rezultatul este că pensio narii
au devenit tot mai saraci comparativ cu ceilalți membri ai societății.
Creșterea continuă a prețurilor pe parcursul trimestrului I 2009 la principalele mărfuri
alimentare : fructe proaspete (4,0% -10,0%), cartofi (5,4%), brânzeturi (1,0% -2,0%), lactate
(1,0% – 2,0%), la servicii : apă, canal și servicii de salubritate (3,0%), transport (2,6%), telefon
(1,5%), precum și combustibil (4,0%) , a solicitat un efort financiar suplimentar din partea
pensionarilor ceea ce a erodat substanțial majorarea valorii p unctului de pensie aplicată în
ianuarie și octombrie 2008 și aprilie 2009, diminuând puterea de cumpărare a pensiilor în lunile
dintre majorări . Astfel, mulți pensionari au fost obligați s ă renunțe la achiziționarea unor bunuri
alimentare și nealimenta re, medicamente etc pentru a -și putea achita cheltuielile curente cu
întreținerea locuinței și diversele servicii .

Tabelul nr.15
Evoluția puterii de cumpărare a pensiei și a salariului me diu net, față de octombrie 1990
-procente –
Dec -02 Dec -03 Dec -04 Dec -05 Dec -06 Dec -07 Dec-08 Ian-09 Feb-09 M a r-09
Pensia medie de baza 47.8 50.3 57.4 59.7 72.7 98.3 120.5 119.1 118.9 118.3
Pensia de baza lvvc 47.9 52.3 60.3 62.3 75.4 101.8 125.3 123.8 123.9 123.4
Salariu mediu net 68.2 74.7 83.1 94.4 97.7 126.0 139.4 125.3 124.5 127,9

15 Pensiile constituie cea m ai importantă prestație de asigurări sociale ce se acordă în cadrul sistemului public de
pensii, reprezentând un venit de înlocuire care se plătește în cazul pierderii totale sau parțiale a veniturilor
profesionale ca urmare a atingerii unei vârste limită sau a apariției invalidității.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

26 Evoluția puterii de cumpărare a pensiei medii de bază, a pensiei pentru limită de vârstă și
vechime completă și a salariului mediu net, în perioada decembrie 2002-2008,
ianuarie – martie 2009
118.3123.4139.4
127.9
119.1 118.9 120.5
98.3
72.7
59.757.4
50.347.8123.9 123.8
47.9
52.3125.3
101.8
75.4
62.3
60.3124.5125.3 126.0
97.794.4
83.1
74.7
68.2
0.020.040.060.080.0100.0120.0140.0160.0
Dec -02 Dec -03 Dec -04 Dec -05 Dec -06 Dec -07 Dec-08 Ian-09 Feb-09 Mar-09Pensia medie de baza
Pensia de baza lvvc
Salariu mediu net

Din aceste date rezultă că puterea de cumpărare a pensiilor înregistrează creșteri numai
în lunile de majorare a valorii punctului de pensie, după c are urmează imediat scăderi continue
datorită creșterii prețurilor la produsele alimentare de bază, la produsele nealimentare și la
principalele servicii.
În luna martie 2009, puterea de cumpărare a pensiei medii de bază în sistemul
asigurărilor sociale de stat față de luna octombrie 1990, a fost de 118,33% , potrivit raportului :
3.940,6 (creșterea pensiei medii de asigurări sociale de stat în perioada 1.X.1990 -30.III.2009) x 100
3.330,1 (creșterea prețurilor în perioada 1.X.1990 -30.III.2009)

De me nționat că puterea de cumpărare a pensiei medii de bază în luna martie 2009, a
reprezentat numai 92,53% din puterea de cumpărare a salariului mediu net (calculată față de
luna octombrie 1990, respectiv 127,89 %).
Raportul între pensia medie de bază și s alariul mediu net a fost în luna martie 2009 de
49,0%, iar raportul între pensia pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare și salariul
mediu net a fost de 67,8%, iar față de salariul mediu brut procentele au fost de
35,8% pentru pens ia medie de bază și de 49,4% pentru pensia pentru limită de vârstă cu stagiu
complet de cotizare .

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

27 Salariul mediu net a fost în luna martie 2009 de 1.402 lei, respectiv de 2,04 ori mai mare
decât pensia medie de bază (687 lei) și de 1, 48 ori mai mare decât pensia medie
pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (9 50 lei).
În timp ce salariul mediu net pe țară în luna martie 2009 a crescut de 4.258,9
ori, iar salariul mediu brut de 4.746,9 ori comparativ cu lun a octombrie 1990, pensiile au
înregistrat o creștere mai mic ă comparativ cu aceea și perioadă , după cum urmează:
• pensia medie de asigur ări sociale de stat – de 3.940,6 ori.
• pensia medie pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare – de 4.110,8 ori.
127.9%124.5% 125.3%139.4%
126.0%
97.7%94.4%
83.1%
74.7%68.2%100.0%118.3% 118.9% 119.1% 120.5%
98.3%
72.7%
59.7%57.4%
50.3%47.8%100.0%
Oct. 1990 Dec. 2002 Dec. 2003 Dec. 2004 Dec.2005 Dec. 2006 Dec. 2007 Dec.2008 Ian.2009 Feb.2009 Mar.2009Pensia medie de bazăSalariul mediu netEvoluția puterii de cumpărare a pensiei medii de bază și a salariului mediu net
față de luna octombrie 1990, în perioada decembrie 2002-2008, ianuarie-martie 2009
Pensia medie de bază Salariul mediu net

Deci și în primele trei luni ale anului 2009 , veniturile provenite din pensie au fost
insuficiente pentru ca vârstnicii să poată beneficia de un trai decent, cu toate majorările
efectuate asupra valorii punctului de pensie, deoarece puterea de cumpă rare a pensiilor se
află într -o dinamică descrescătoare, situație care necesită aplicarea unor măsuri
excepționale în scopul redresării imediate a nivelului de trai al mari majorități a
pensionarilor.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

28 1.6.P articiparea vârstnicilor pe piața forței de m uncă

Parlamentul Europe an solicită stat elor membre să promoveze rolul persoanelor vârstnice
pe piața muncii, evidențiind beneficiile aduse de angajarea lor și determinând angajatorii să
adopte practici flexibile de lucru care să încurajeze persoanele vârs tnice să reintre pe piața
muncii.
Europarlamentarii îndeamnă Comisia Europeană și statele membre să acorde de urgență
atenție sprijinului pentru încadrarea în muncă a persoanelor vârstnice , având în vedere
creșterea vârstei de pensionare în multe state mem bre. Se propune să se promoveze instituirea
de norme și convenții care să permită prelungirea vieții active, la cerere , dincolo de 65 de ani,
cu beneficii fiscale și sociale atât pentru angajați , cât și pentru angajatori , conduc ând la un venit
lunar cores punzător al pensi onarilor ș i la asigurarea succesul ui de durată al imp lementării
reformelor în sistemele publice d e pensii.
Astăzi, în întreaga lume, aproximativ 25 ,0% din persoanele v ârstnice sunt active .
De-a lungul timpului, acest procent a rămas aproxi mativ constant, cu modificări pe sexe și
categorii de vârstă . Astfel, în rândul bărbaților vârstnici (65 an i și peste), rata de activitate16 a
scăzut de la 35,0% în 1980, la 30 ,0% în 2007 și se așteaptă să ajungă la 27,0% în 2020. Printre
femeile vârstnice (65 an i și peste), rata de activitate a crescut de la 10,0% în 1980, la 12,0% în
2007 și se așteaptă să ajungă la 14,0% în 2020.
Între 1980 -2007, rata de activitate printre persoanele vârstnice a scăzut în Europa cu
aproape o treime, de la 8,0% în 1980 la 5,0% în 2007. În majoritatea țărilor, rata de activitate a
bărbaților vârstnici a scăzut, pe când cea a femeilor vârstnice a crescut (Anexa nr.9).
Rata de activitate la nivel general va crește de la 63,0% în 2003 la 71,0% în 2050. Rata
de activitate a persoanelor vârstnice (cu vârsta între 55 -64 ani) va crește de la 40,0% în 2003 la
59,0% în 2050, pentru bărbați – de la 50,0% (2003) la 64,8% (2050) și pentru femei de la 30,4%
(2003) la 53,0% (2050).
Țările cu un procent foarte redus de participare econom ică a persoanelor vârstnice au
fost în 2007 : Luxemburg (0,8%), Slovacia (0,8%) și Franța (0,9%), iar la polul opus se situeză
Portugalia (19,9%) și România (31,3%). Cea mai mare scădere a acestui procent s -a înregistrat
în Slovacia de la 11, 0% în 1980, l a 0,8% în 2007, iar cea mai mare creștere s -a înregistrat în
România, de la 5,0% în 1980 la 31,0% în 2007.

16 Rata de activitate reprezintă ponderea populației active (populația ocupată și șomerii) din grupa de vârstă x în
populația totală din aceeași grupă de vârstă x.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

29 O parte apreciabilă dintre persoanele vârstnice din România corespunde definițiilor de
populație ocupată (conform AMIGO, în cursul săptămânii de refe rință au desfășurat o muncă
oarecare, plătită sau aducătoare de venit, chiar dacă beneficiau de pensie). În perioada 2001 –
2008 rata de ocupare17, pe trimestre, a populației de 65 ani și peste a scăzut de la 31,4% la
14,8%, respectiv la bărbați de la 36,9% l a 17,3 %, iar la femei de la 27,6% la 13,1%. În mediul
rural, procentul, pe trimestre, a scăzut de la 49,7% la 24,9%, în timp ce în mediul urban a scăzut
de la 3,6% la 1,8%.
Valorile ratei de ocupare sunt mai mari la bărbații vârstnicii decât la femeile vâr stnice și
mult mai mari în mediul rural decât în mediul urban.
Prezența vârstnicilor de peste 65 ani pe piața muncii nu este determinată numai de o
disponibilitate a acestora pentru o activitate aducătoare de venit ilustrând astfel „principiul
activizării ” al protecției sociale, ci mai degrabă de nevoia de a munci pentru câștigarea traiului
zilnic, în condițiile absenței sau insuficienței surselor de venit (mai ales în mediul rural).
Relevant este și faptul că, din populația activă de peste 65 de ani, numa i 2,2% persoane au
avut un nivel universitar de pregătire (200 7).

17 Rata de ocupare reprezintă ponderea populației ocupate di n grupa de vârstă x în populația totală din aceeași
grupă de vârstă x.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

30 Capitolul II
FENOMENUL DE ÎMBĂTRÂNIRE A POPULAȚIEI DIN ROMÂNIA

România a cunoscut în ultimele decenii modificări semnificative în structura populației, în
parte datorită parcurgeri i perioadei de tranziție demografică, cât și datorită modificărilor politice
care au avut o influență puternică asupra evoluției fenomenelor demografice.
Tranziția demografică a devenit un proces tot mai complex, fiind parte integrantă a
procesului de de zvoltare social -economică, de modernizare a societății și aceasta deoarece
interdependența dintre variabilele demografice și variabilele socio -economice devine tot mai
pregnantă.
Transformările intervenite după 1989 în sistemul politic, în economie, în via ța socială ca
și în mentalitatea populației au influențat comportamentul demografic al acesteia.
In primele faze ale actualului proces de tranziție demografică, scăderea ratei de fertilitate
a fost cea mai importantă, urmând ca atunci când procesul va ati nge ultimele faze, reducerea
ratei de mortalitate în special la vârstele înaintate să contribuie la creșterea numărului de
persoane vârstnice și implicit la accelerarea procesului de îmbătrânire.
Efectele procesului de îmbătrânire s -au făcut simțite în România , începând cu 1 ianuarie
2000, când populația vârstică a întrecut numeric și procentual populația tânără.
Astfel, la 1 ianuarie 2000, numărul total al populației României a fost de 22.455.485
persoane.Numărul persoanelor de peste 60 ani a fost de 4.196.40 9 persoane (18,7%) și l -a
devansat cu 36.84 2 persoane pe cel al ce lor cu vârsta între 0 -14 ani, respectiv 4.159.567
persoane , (18,5% ).
Proiectarea populației României în ipoteza menținerii indicelui conjunctural al fertilității
actual (1,3) prefig urează un inevitabil derapaj demografic, ce se va instala după anii 2025 -2030,
o dată cu atingerea vârstelor de 20 -40 ani de către generațiile reduse numeric, născute după
anul 1989.
Dacă în România astăzi sunt aproximativ 21,5 milioane de locuitori, Euro stat
prognozează că se va ajunge la 19,6 milioane în 2035 (scădere cu 8,4%) și sub 17,0 milioane
în 2060 (scădere cu 21,0%).

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

31 2.1.Caracteristicile demografice și regionale ale persoanelor vârstnice

La 1 iulie 2008, populația României era de 21.50 1.442 persoane, din care 11.026.831
femei (51,3%) și 10.477.611 bărbați (48,7%), din care în mediul urban 11.835.328 persoane
(55,0%) și în mediul rural 9.669.114 persoane (45,0%).
P o p u l a ț i a d e 6 0 d e a n i ș i p e s t e ( 4 . 2 0 4 . 6 7 7 p e r s o a n e ) r e p r e z e n t a l a 1 i u l i e 2 0 0 8
19,6% din totalul populației României, procent în continuă creștere începând din anul 1990.
Deci, România se înscrie în rândul țărilor în care populația îmbătrânește, cu toate consecințele
care decurg din acest fenomen, la nivel individual , național și social.
Tabelul nr. 16
-persoane –
Total Urban Rural
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
Populația – total 21.50 1.442 10.477.611 11.026.831 11.835.328 5.658.512 6.176.816 9.669.114 1.819.099 1.850.015
Populația
v ârstnică
(60 ani și peste) 4,204,677 1.761.088 2.440.549 1.913.745 796.284 1.117.461 2.290.892 967.804 1.323.088
% populația
vârstnică în total
populație 19,6 16,8 22,1 16,2 14,1 18,1 23,7 20,1 27,3
% populația
vârstnică, pe
sexe, î n total 100,0 42,0 58,0 100,0 41,6 58,4 100,0 42,2 57,8

Repartiția pe sexe a populației vârstnice, respectiv 1.76 1.088 (42,0%) pentru bărbați și
2.440.549 (58,0%) pentru femei, evidențiează un surplus de 676.461 persoane în favoarea
populației feminine vârstnice.
În mediul urban trăiește 45,5% din populația vârstnică din România (1.913.745
persoane ) și în mediul rural 54,5% (2.290.892 persoane ). Astfel , în mediul rural se
concentrează ce a mai mare parte a populației vârstnice, respectiv 23,7% din tot alul populației
din mediul rural , față de mediul urban, unde persoanele vârstnice reprezintă 16,2% din total.
Îmbătrânirea populației în mediul rural s -a realizat cu precădere pe seama populației feminine;
femeile vârstnice reprezintă 27,3% din total feme i, iar b ărbații vârstn ici 20,1% din total bărbați.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

32 Numărul populației de 60 ani și peste în total populație , la 1 iulie 2008, a avut
următoarea configurație:
Tabelul nr.17
Nord – Est Sud – Est Sud-Muntenia Sud-Vest Vest Nord -Vest Centru București
Persoane de
60 ani și
peste 686.850 540.951 711.064 486.707 371.053 513.343 470.376 421.333
Total
persoane 3.719.102 2.819.565 3.281.525 2.262.274 1.925.377 2.722.063 2.523.510 2.248.026
% 18,5 19,2 21,6 21,5 19,4 18,9 18,6 18,7

Astfel cele mai îmbătrânite regiuni sunt Sud -Muntenia (21,6%), Sud-Vest (21,5%), Vest
(19,4%) și Sud-Est (19,2%) .

2.2.Evoluția îmbătrânirii populației
România se confruntă cu schimbări demografice care au implicații pe termen mediu și
lung, determinate de d eteriorarea structurilor celor 3 componente ale dinamicii populației –
natalitatea, mortalitatea și migrația externă.
Comparând datele oferite de ultimele două recensăminte ale populației României,
rezultă că în anul 1992 populația României a fost de 22.810.035 locuitori, din care 11.213.763
bărbați (49,2%) și 11.596.272 femei (50,8%), în timp ce în anul 2002, populația a fost de
21.680.974 locuitori, din care 10.568.741 bărbați (48,8%) și 11.112.233 femei (51,2%),
înregistrându -se o scădere semnificativă a populaț iei, de peste 1 milion de persoane.
Pe cele două grupe ale persoanelor vârstnice, situația se prezintă dup ă cum urmeaz ă,
evidențiindu -se o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică :
• popula ția din grupa 60 -64 ani în anul 1992 a fost de 1.232.053 persoane ( 5,4% din total),
iar în anul 2002 de 1.143.333 persoane ( 5,3% din total) ;
• populația din grupa de 65 ani și peste a fost în anul 1992 de 2.510.259 persoane,
reprezentând 11,0% din totalul populației, din care 1.040.703 bărbați ( 41,5% ) și
1.469.556 femei ( 58,5%) ; în anul 2002, această grupă de populație a fost de 3.049.882
persoane, reprezentând 13,4% din totalul populației, din care 1.261.349 bărbați (41,5 %)
și 1.785.533 femei (58,5 %);
Tendința de reducere a populației s -a menținut și dup ă recensământul din anul 2002,
respectiv cu 176,5 mii persoane ; astfel, la 1 iulie 2008, populația României era de 21.50 1.442

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

33 persoane, din care 11.026.831 femei (51,3%) și 10.477.611 bărbați (48,7%), iar cele două
grupe ale persoanelor vârstnice au fost:
• populația din grupa 60 -64 ani, a fost de 1.006.419 persoane (4,7% din total), din care
462.481 bărbați (46,0%) și 543.938 femei (54,0%), în mediul rural locuind 48,8% dintre
aceștia și 51,2% în me diul urban;
• populația din grupa de 65 ani și peste a fost de 3.198.218 persoane, reprezentând
14,9% din totalul populației României, din care 1.301.607 bărbați (40,7%) și 1.896.611
femei (59,3%), în mediul rural locuind 56,3% dintre aceștia și 43,7% în mediul urban.
Grafic, situația se prezintă după cu m umează :
2,507,5003,049,8823,198,218
1,039,2001,264,3491,301,6071,468,3001,785,5331,896,611
Total Masculin Feminin1992
2002
1 iulie 2008

Așadar, între cele două rece nsăminte (1992 și 2002), populația vârstnică din grupa de 65
ani și peste a României a crescut cu circa 600.000 persoane, datorită :
 schimbării comportamentului demografic al cuplurilor față de propria reproducer e;
 scăderii naturale și soldul negativ al migrației externe care a condus la reducerea
numărului populației tinere ;
 creșter ii mortalității generale .

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

34 Schimbările în structura și dinamica populației din România sunt rezultatul direct al
tendințelor înregi strate la nivelul fenomenelor demografice (natalitatea, mortalitatea și migrația).
Astfel, se remarcă reducerea ponderii populației tinere de 0 -14 ani, de la 22,7% (în 1992) la
15,2% (la 1 iulie 2008) și creșterea celei vârstnice de 65 ani și peste, de la 11,0% (în 1992) la
14,9% (la 1 iulie 2008).
Populația vârstnică nu poate fi privită ca o entitate omogenă, ea incluzând subgrupa de
vârstnici “mai tineri” (65 -74 ani) și subgrupa de vârstnici “mai bătrâni” (75 ani și peste).
În ultimii ani se constată te ndința de creștere mai mare a numărului vârstnicilor “mai
tineri” (de la 1.587.851 persoane în 1992 la 1.881.722 persoane în iulie 2008), față de subgrupa
de vârstnici “mai bătrâni” (de la 992.408 persoane în 1992, la 1.316.496 persoane în iulie 2008).
În iulie 2008 ”longevivii” (segmentul populației de 80 ani și peste), erau 617.133
persoane, adică 2,9% din totalul populației, în creștere comparativ cu anul 2002 (1,9%) .La
categoria de 80 ani și peste, ponderea în totalul populație i a fost superioară la femeile vârstnice
(3,6% față de 2,1% la bărbați) și în special în mediul rural (4,6% față de 2,8% la bărbați).
La ultimul recensământ al populației din 18 martie 2002, s -au înregistrat 310 persoane
centenare, din care 228 femei.
Structura populației vâ rstnice a evidenți at la 1 iulie 2008, următoarea situație: la 1000
femei de 65 ani și peste au revenit 686 bărbați vârstnici. În timp ce în grupa de vârstă de 65 -74
ani raportul de masculinitate a fost de 741 bărbați la 1000 femei, în grupa de vârstă 75 -84 ani a
fost de 635 bărbați, iar în grupa de vârstă 85 ani ș i peste, populația feminină a fost de 2 ori mai
mare decât cea masculină.
Îmbătrânirea demografică este mai accentuată în mediul rural decât în mediul
urban (în principal din cauza migrației po pulației tinere la oraș). În mediul rural la 1 iulie 2008
18,6% din populație depășea vârsta de 65 ani și peste, față de 11,8% în mediul urban . În totalul
populației feminine din mediul rural ponderea femeilor vârstnice era de 21,8%.
În perioada 1992 – 2008, vârsta medie a populației României a înregistrat o creștere
semnificativă, de la 35,8 ani la 38,9 ani, reflectând un proces lent, dar continuu de îmbătrânire
demografică. Vârsta medie a crescut în această perioadă de la 35,6 ani pentru femei și
respect iv 33,4 ani pentru bărbați, la 40 ,3 ani pentru femei (mai îmbătrânită decât cea
masculină cu 2,9 ani), respectiv 37 ,4 ani pentru bărbați.
În tabelul nr.1 8 este prezentată evoluția vârstei medii pe sexe și medii de rezidență a
populației României în perioada 2002 – 2008. Așa cum se constată, vârsta medie este mai
mare în mediul rural decât în mediul urban, urmare migrației masive din ultimele decenii din

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

35 mediul rural spre mediul urban.Deși după anul1990 acest proces s -a diminuat, dezechilibrul nu
s-a resorbit, populația din mediul rural fiind mai îmbătrânită decât cea din mediul urban, în
special în favoarea populației feminine.
Vârsta medie a populației din mediul rural a fost de 39,6 ani, mai mare c u 1,3 ani decât
cea din mediul urban (38,3 an i) În mediul urban, vârsta medie a populației feminine a fost cu
2,6 ani mai mare decât a populației masculine, iar în mediul rural cu 3,3 ani.

Tabelul nr. 18
-ani-
Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Varsta medie – Total 37.8 38.1 38.3 38.6 38.8 39.0 38.9
Masculin 36.4 36.7 36.9 37.1 37.3 37.6 37.4
Feminin 39.1 39.4 39.7 39.9 40.1 40.4 40.3
Varsta medie – URBAN 36.9 37.2 37.5 37.9 38.1 38.4 38.3
Masculin 35.7 36.0 36.3 36.6 36.9 37.1 36.9
Feminin 37.9 38.3 38.7 39.0 39.3 39.6 39.5
Varsta medie – RURAL 38.9 39.0 39.3 39.4 39.6 39.8 39.6
Masculin 37.3 37.4 37.6 37.7 37.9 38.1 37.9
Feminin 40.5 40.7 40.9 41.0 41.2 41.4 41.2

O altă statistică evidențiază faptul că la 1 iulie 2008, la 1.000 persoane adulte (15 -64 ani)
reveneau 430 persoane tinere și vârstnice (din totalul persoanelor tinere și vârstnice populația
vârstnică reprezenta 49,5%) față de 509 persoane tinere și vârstn ice în anul 1992 (când
procentul populației vârstnice era de 33,0%). Numărul persoanelor vârstnice de 65 ani și peste
care revin la 1000 persoane adulte a crescut de la 166 persoane (în 1992) la 213 persoane (la 1
iulie 2008), generând o sarcină socială sp orită pentru adulți.
Indexul de îmbătrânire s -a dublat, crescând de la 484 persoane vârstnice la 1000
persoane tinere (1992) la 979 persoane (la 1 iulie 2008).

2.3.Prognoza populației la orizontul anului 2025
Evoluția fenomenelor demografice în România , în ultimele decenii, s -a reflectat și în
schimbările intervenite în structura pe vârste a populației, cu implicații atât pe plan demografic,
cât și social -economic. Aceasta confirmă un proces lent, dar continuu de îmbătrânire
demografică, determinat de creșterea numărului și ponderii populației adulte și vârstnice,
concomitent cu scăderea numărului și a ponderii populației tinere (sub 15 ani ).

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

36 Proiectarea populației României la orizontul anulu i 2025 are în vedere 4 variante . În
variantele de proiecta re constantă, medie și pesimistă s-a estimat că actualele tendințe
negative ale fenomenelor demografice se vor menține sau se vor accentua, în perioade diferite
în timp. În varianta constantă s-a presupus că ratele de fertilitate pe grupe de vârstă vor
rămâne constante până în anul 2025, indicatorul conju nctural al fertilității (ICF) menținându -se la
valoarea actuală, respectiv la 1,2 7, iar pentru varianta medie s-a folosit în calcul media IFC –ul
ultimilor 4 ani. În varianta pesimistă , ICF -ul se consider ă că va continua să scadă, mai
accentuat până în anul 2010 și apoi mai ponderat până în 2025. În cea de a patra variantă,
respectiv cea optimistă , ICF-ul va crește în întregul interval prognozat, la început mai ușor pe
seama nașterilor amânate ale generați ilor de peste 25 ani, iar apoi mai mult datorită creșterii
fertilității generațiilor tinere.
La 1 iulie 2008 populația României a fost de 21,5 milioane locuitori și este anticipat să
scadă în continuare până în anul 2025 cu aproximativ 2,3 milioane perso ane. Scăderea
populației va fi moderată până în anul 2015 și mai accentuată spre sfârșitul orizontului anului
2025 , principalul factor al acestor evoluții fiind scăderea naturală (tabelul nr. 19).
Tabelul nr. 1 9
1 iulie 2008
Varianta
2015 2025
Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural

mii
persoane

21.504,4

11.835,3

9.669,1 Constant ă 20.867,8 11.228,7 9.639,1 19.564, 4 10.166,2 9.398,2
Medie 20.834,4 11.192,2 9.642,2 19.464,5 10.053,4 9.411,1
Optimist ă 21.138,2 11.36 8,6 9.769,6 20.360, 7 10.586,3 9.774, 4
Pesimist ă 20.727,2 11.121,9 9.605,3 19,194, 6 9.910,1 9.284, 5

%
100,0
55,0
45,0 Constant ă 100,0 53,8 46,2 100,0 52,0 48,0
Medie 100,0 53.7 46,3 100,0 51,6 48,4
Optimist ă 100,0 53.8 46,2 100,0 52,0 48,0
Pesimist ă 100,0 53.7 46,3 100,0 51,6 48,4

Varianta
2015/2008 2025/2008
mii persoane % mii persoane %
Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural
Constant ă -636,6 -606,6 -30,0 -3,0 -5,1 -0,3 -1.940, 0 -1.669, 1 -270,9 -9,0 -14,1 -2,8
Medie -670,0 -643,1 -26,9 -3,1 -5,4 -0,3 -2.039,9 -1.781,9 -258,0 -9,5 -15,1 -2,7
Optimist ă -366,2 -466,7 100,5 -1,7 -3,9 1,0 -1.143, 7 -1.249,0 105,3 -5,3 -10,6 1,1
Pesimist ă -777,2 -713,4 -63,8 -3,6 -6,0 -0,7 -2.309,8 -1.925,2 -384,6 -10,7 -16,3 -4,0

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

37 Până în anul 2025, în varianta constantă , populația României se va diminua cu 1.9 40,0
mii persoane, iar scăderea se va realiza preponderent pe seama mediului urban , diminuarea
populației din municipii și orașe fiind de 6, 2 ori m ai mare decât în sate și comune.
În nici o variantă de proiectare populația nu va înregistra creșteri. În varianta
optimistă , în anul 2025 vom fi cu 1.1 43,7 mii persoane mai puțini, iar în cea pesimistă cu
2.309,8 mii persoane . În varianta medie vom înregistra o scădere a populației cu 2.0 39,9 mii
persoane .
În toate variantele, atât populația din mediul urban cât și din mediul rural, va scade , cu
excepția variant ei optimist e, unde în mediul rural, populația va înregistra o ușoară creștere,
atât la ni velul anului 2015, cât și al anului 2025 .
Pe fondul menținerii unor valori scăzute ale ratei natalității și ratei fertilității, precum și
datorită înaintării în vârstă a generațiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă a
populației va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului și ponderii tinerilor (0 -14
ani) și al creșterii numărului și ponderii populației vâr stnice (+65 ani) (tabelul nr. 20).
Tabelul nr. 20
Grupe de vârstă 1 iulie 2008 2025
Mii persoane
Pondere
( % ) Varianta
Mii persoane
Pondere
( % )

Total

21.504,4

100,0 Constant ă 19.564,4 100,0
Medie 19.464,5 100,0
Optimist ă 20.360,7 100,0
Pesimist ă 19.194,6 100,0

0-14 ani

3.265,5

15,2 Constant ă 2.654,6 13,6
Medie 2.634,0 13,5
Optimist ă 2.733,8 13,4
Pesimist ă 2.484,0 12,9

15-64 ani

15.040,7

69,9 Constant ă 13.444,5 68,7
Medie 13.404.4 68,9
Optimist ă 13.537,0 66,5
Pesimist ă 13.332,0 69,5

65 ani și peste

3.198,2

14,9 Constant ă 3.465,3 17,7
Medie 3.426,1 17,6
Optimist ă 4.089,9 20,1
Pesimist ă 3.378,6 17,6

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

38 2.3.1.Popula ția tânără

După cum se constată din datele prezentate în tabelul nr. 20, populația tânără (0-14 ani),
va scădea, indiferent de varianta de proiectare .Cea mai mică scădere fiind la varianta
optimistă , variantă la care procentul populației vârstnice este foarte ridicat, respectiv 20,1%.
Segmentul populației vârstnice este redus la varianta pesimistă , însă și procentul populației
tinere în total este redus, resp ectiv 12,9%.
În cazul menținerii indicelui conju nctural al fertilit ății actual , care este sub niv elul de
înlocuire a generațiilor (varianta constant ă), populația tânără (0 -14 ani) va cunoaște o scădere
semnificativă, de la 3,3 milioane în iulie 2008 la aproximativ 2,7 milioane persoane în anul 2025
(tabelul nr. 20). Ponderea tinerilor în totalul populației se va diminua, la rândul său, de la 15,2%
la 1 iulie 200 8 la aproximativ 13,6% în 2025.
Tabelul nr.21
E v o l u ția populației tinere (0-14 ani) , pe total și pe medii în perioada 2008 – 2025

1 iulie 2008 Varianta 2025
mii pers % mii pers %

Total

3.265,5

15,2 Constant ă 2.654,6 13,6
Medie 2.634,0 13,5
Optimist ă
2.733, 8 13,4
Pesimist ă 2.484,0 12,9

Urban

1.600, 1

13,5 Constant ă 1.225,0 12,0
Medie 1.164.2 11,6
Optimist ă
1.164.1 11,0
Pesimist ă 1.083,0 10,9

Rural

1.665, 4

17,2 Constant ă 1.429,6 15,2
Medie 1.469,8 15,6
Optimist ă
1.569,7 16,1
Pesimist ă 1.401,0 15,1
În toate variantele de proiectare po pulația tânără se va reduce semnificativ , oscilând în
mediul urban între 10,9% (varianta pesimistă) și 12,0%( varianta constantă), iar în mediul rural
între 15,1% (varianta pesimistă) și 16,1% (varianta optimistă) (tabelul nr.21) .
În varianta constantă , populația tânără va reprezenta în anul 2025, în mediul urban ,
numai 12,0% din populație, iar în mediul rural 15,2%. Pe întreaga perioadă 2008 -2025, numărul
tinerilor se va reduce cel mai puțin în varianta constantă , în mediul urban față de mediul
rural , respectiv 1,6 ori, urmat de varianta pesimistă cu 2,0 ori, de varianta medie cu 2,2 ori și
cu 4,6 ori varianta optimistă (tabelul nr.21) .

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

39 În iulie 200 8, respectiv în anul 2025, regiunile cu cele mai mici, respectiv mai mari
ponderi ale populației ti nere (0 -14 ani) au fost și vor fi următoarele:
Tabelul nr.22
Ponderea tinerilor (0 -14 ani) în totalul populației din regiuni
-procente –
1 iulie 2008 2025
Regi uni cu cele mai
mici ponderi Regiuni cu cele mai
mari ponderi Ipoteza
de lucru Regi uni cu ce le mai mici
ponderi Regi uni cu cele mai mari
ponderi
Bucure ști – Ilfov
(12,1 ) Nord – Est
(17,8 )

Constant ă București – Ilfov (11,5) Nord – Est (16,2)
Sud – Vest Oltenia (12,3) Nord – Vest (13,9)
Sud – Muntenia (12,8) Centru (13,9)
Vest (12,9) Sud – Est (13,3)
Vest
(14,3 ) Nord – Vest
(15,6)
Medie București – Ilfov (11,0) Nord – Est (16,5)
Sud – Vest Oltenia (12,6) Nord – Vest (13,9)
Vest (12,7) Centru (13,6)
Sud – Muntenia (12,8) Sud – Est (13,4)
Sud – Vest Oltenia
(14,7) Cent ru
(15,4)

Optimist ă București – Ilfov (10,8) Nord – Est (16,1)
Sud – Vest Oltenia (12,6) Nord – Vest (13,9)
Sud – Muntenia (12,8) Centru (13,6)
Vest (12,9) Sud – Est (12,9)
Sud – Muntenia
(14,8) Sud-Est
(15,0 )

Pesimist ă București – Ilfov (10,5) Nord – Est (15,6)
Vest (11,9) Nord – Vest (13,7)
Sud – Muntenia (12,3) Centru (12,9)
Sud – Est (12,4) Sud – Vest Oltenia (12,4)

După cum se constată din tabelul nr. 22, regiuni le cu cele mai mici ponderi ale populației
tinere vor fi: Bu curești – Ilfov, Vest, Sud – Vest Oltenia, Sud – Muntenia, și cu cele mai mari
Nord -Est, Nord -Vest și Centru, situație aproape identică cu cea din prezent.
În varianta medie , populația tâ nără urbană va oscila în anul 2025, între 10,8% (regiunea
București – Ilfov) și 12,8% (regiunea Nord -Est), iar cea rurală între 12,0% (regiunea București –
Ilfov) și 18.9% (regiunea Nord – Est) (Anexa nr. 10).

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

40 2.3.2.P opula ția în vârstă de muncă

Populația în vârstă de muncă (15-64 ani) a crescut în ultimele 2 decenii cu o medie
anuală de numai 0,4%, datorită generațiilor puțin numeroase născute în timpul războiului și a
celor din perioada 1960 -1965. Ca urmare a acestei evoluții, ponderea acestui segment de
populație nu s -a schi mbat esențial, oscilând într e 60,8%(1990) -69,9%(2008) .
Pe termen scurt, până în anul 2015 , în toate variantele de proiectare, populația acestei
subgrupe se va menține în jur de 15 milioane de persoane . După 2010, în populația cu vârstă
de muncă vor începe să intre generațiile mai puțin num eroase născute după anul 1990. De
aceea segmentul de populație de 15-24 ani se va reduce treptat, ajungând să reprezinte în anul
2025 între 15,4% și 15,6%. În toate variantele de proiectare, populația între 15 – 64 ani se va
reduce, ajungându -se în anul 2 025 la aproximativ 7,0 milioane persoane în mediul urban și 6,4
milioane persoane în mediul rural. (tabelul nr. 23)
Tabelul nr. 23
E v o l u ția populației în vârstă de muncă (15-64 ani) în perioada 2008 – 2025

1 iulie 2008 Varianta 2025
mii pers % mii pers %
Constant ă 13.444,5 68,7
Total
15.040, 7 69,9 Medie 13.404,4 68,9
Optimist ă
13.537,0 66,5
Pesimist ă 13.332,0 69,5

Urban

8.837,0

74,7 Constant ă 7.042,3 69,3
Medie 7.014,3 69,8
Optimist ă
7.014,3 66,3
Pesimist ă 6.972,2 70,4

Rural

6.203,8

64,2
Constant ă 6.402,2 68,1
Medie 6.390,1 67,9
Optimist ă
6.522,7 66,7
Pesimist ă 6.359,8 68,5

După cum se constată din tabelul nr. 23, segmentul de populație cu vârsta între 15 -64 ani
va scădea ca procent în total pentru mediul urban și va înregistra creșteri în mediul rural.
Valorile vor fi cuprinse în mediul urban între 66,3%(varianta optimistă) și 70,4%(varianta
pesimistă) , iar în mediul rural între 66,7%(varianta optimistă) și 68,5%(varianta pesimistă) .

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

41 În iulie 2008, respectiv în anul 2025, regiunile cu cele mai mici, respectiv mai mari
ponderi ale populației în vârstă de muncă (15 -64 ani) au fost și vor fi următoarele:

Tabelul nr.2 4
Ponderea vârstă de muncă(15 -64 ani) în totalul populației din regiuni
-procente –
1 iulie 2008 2025
Regi uni cu cele mai
mici ponderi Regiuni cu cele mai
mari pond eri Ipoteza
de lucru Regi uni cu cele mai
mici ponderi Regi uni cu cele mai
mari ponderi
Nord -Es t
(67,7 ) Bucure ști – Ilfov
(73,7)

Constant ă Nord – Est (67 ,5) Vest ( 69,8)
Sud – Est (68 ,3) Nord – Vest (69 ,6)
Centru (68,4 ) Sud – Vest Oltenia (69,5)
Sud – Muntenia (68,4 ) București – Ilfov (69,4)
Sud – Muntenia
(68,5 ) Vest
(71,4)

Medie Nord – Est (67 ,4) Vest ( 70,0)
Sud – Est (68, 4) București – Ilfov ( 70,0)
Sud – Muntenia (68,6) Nord – Vest (69, 7)
Centru (68,7) Sud- Vest Oltenia (69,4)
Sud – Vest Oltenia
(69,0 ) Centru
(70,6 )

Optimist ă Nord – Est (6 5,4) Vest ( 67,3)
Centru (66,2) Sud –Vest Oltenia (67,2)
Sud – Est (66,5) Nord – Vest (6 7,1)
București – Ilfov (6 6,6) Sud –Muntenia (66,7)
Sud – Est
(70,2) Nord -Vest
(70,6 )

Pesimist ă Nord – Est (68,2) Vest (70,7)
Sud – Muntenia (69,2) București – Ilfov (70,4)
Centru (69,3) Nord –Vest (70,0)
Sud-Est (69,3) Sud –Vest Oltenia (69,7)
După cum se constată din tabelul nr.24, în toate variantele de proiect are regiun ea Vest va
trece pe prima poziție, cu cele mai mari ponderi ale populației în vârstă de muncă, iar regiunile
Nord – Vest și Sud – Vest Oltenia vor urca în ierarhie, ocupând poziții fruntașe,pe când regiunea
București – Ilfov, care în prezent est e prima va coborî în toate clasamentele, ocupând poziția a
doua (variantele medie, pesimistă) sau a patra – cincea(variantele constantă, optimistă)
În anul anul 2025, indiferent de varianta de proiectare, cele mai multe persoane în vârstă
de muncă (15 -64 ani) vor fi în regiunea Sud – Vest Oltenia și Nord – Vest (în mediul urban) și
regiunea București – Ilfov și Vest (în mediul rural)(Anexa nr.10) .
În varianta medie , în anul 2025, ponderea populației în vârstă de muncă va oscila în
mediul urban ître 68,9% ( regiunea Nord -Est) și 72,4%( regiunea Sud – Vest Oltenia ), iar în
mediul rural între 66,4%(regiunea Nord -Est) și 73,8%( regiunea București –Ilfov) )(Anexa
nr.10 ).

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

42 2.3.3.P opula ția vârstnică

Îmbătrânirea demografică a populației , caracterizată prin r educerea numărului și ponderii
tinerilor în cadrul populației, simultan cu creșterea numărului și ponderii persoanelor vârstnice
(65 ani și peste) , va continua, accentuându -se până în anul 2025.
În viitor procesul de îmbătrânire demografică va continua îns ă cu intensități diferite.
Indiferent de varianta de proiectare aleasă, ponderea popula ției de 65 ani și peste va crește
continuu pe întreg orizontul de prognoză.
Populația vârstnică a crescut continuu în ultima jumătate de secol, atât numeric, cât și
procentual. Ponderea acestui segment de populație a crescut de la 9,9% în 1956 la 13,0% în
2000, la 14,3% în 2004, la 14,7% în 2005 și la 14,9% la 1 iulie 2008.
Ca și la 1 iulie 2008, în 2025 populația feminină va predomina în cadrul populației
vârstnice. T rei din cinci persoane vârstnice au fost femei în iulie 2008, iar numărul lor va ajunge
în 2025, de aproape 2 ori mai mare decât cel al bărbaților.
Tabelul nr.2 5
E v o l u ția populației în vârstnice (65 ani și peste) în perioada 2008 – 2025

1 iulie 2008 Varianta 2025
mii pers % mii pers %
Constant ă 3.465,3 17,7
Total
Medie 3.426,1 17,6
3.198,2 14,9 Optimist ă
4.089,9 20,1
Pesimist ă 3378,6 17,6

Urban
1.398,2
11,8 Constant ă 1.898,8 18,7
Medie 1.874,9 18,6
Optimist ă
2.408,0 22,7
Pesimist ă 1.854,9 18,7

Rural

1.800,0

18,6 Constant ă 1.566,5 16,7
Medie 1.551,2 16,5
Optimist ă
1.681,9 17,2
Pesimist ă 1.523,7 16,4

Pentru populația în vârstă de 65 ani și peste este anticipată o creștere numerică
continuă. Astf el, numărul populației vârstnice va crește la nivel național, de la 3,2 milioane
persoane în iulie 2008 la aproximativ 3,5 milioane în anul 2025, ponderea acesteia în totalul
populației majorându -se de la 14,9% la 17,7%(varianta constant ă).

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

43 Evoluția pop ulației vârstnice, la orizontul anilor 2 015-2025, pe grupe de vârstă, în
variantele de proiectare se prezintă în tabelul următor :
Tabelul nr. 26
Grupa de
v â r s t a Varianta constantă Varianta optimistă Varianta pesimistă
2015 2020 2025 2015 2020 2025 2015 2020 2025
60-64 1.340,6 1.259,4 974,2 1.350,3 1.275,9 993,8 1.307,1 1.211,5 924,8
65-69 1.001,2 1.187,9 1.115,1 1.010,4 1.207,6 1.143,7 970,6 1.133,6 1.047,6
70-74 734,9 836,9 991,7 743,7 854,6 1.024,1 707,2 790,4 919,4
75-79 651,3 548,9 629,0 661,7 564,6 656 620,3 510,4 572,2
80-84 429,5 409,7 344,7 437,7 424 363,2 404,7 374,7 306,4
85+ 247,4 263,8 259,7 254,3 277,3 280,6 226,9 231,7 218,7
În iulie 200 8, respectiv 2025, regiunile cu cele mai mici, respectiv mari ponderi ale
populației v ârstnice (65 ani și peste ) au fost și vor fi următoarele:

Ponderea vârstnicilor (65 ani și peste ) în totalul populației din regiuni
Tabelul nr.27
-procente –
1 iulie 2008 2025
Regiuni cu cele mai
mici ponderi Regi uni cu cele
mai mari ponderi Varianta Regi uni cu cele mai
mici ponderi Regi uni cu cele mai
mari ponderi
Nord – Vest
(13,8) Sud-Muntenia
(16,7)

Constant ă Nord – Est (16,3) București – Ilfov (19,1)
Nord –Vest (16, 5) Sud – Muntenia (18,8)
Vest ( 17,3) Sud – Est (18,4)
Centru (17,7) Sud – Vest Oltenia (18,2)
Nord – Est (16,1) București – ilfov (19,0)
Centru Sud – Vest Oltenia Medie Nord – Vest (16,4) Sud – Muntenia (18,6)
(14,0 ) (16,3) Vest (17,3) Sud – Est (18,2)
Centru (17,7) Sud – Vest Oltenia (18,0)
Nord – Est (18,5) București – ilfov (22,6)
Bucure ști– Ilfov Sud – Est Optimist ă Nord – Vest (19,0) Sud – Est (20,6)
(14,2) (14,8) Vest (19,8) Sud – Muntenia (20,5)
Centru (20,2) Sud – Vest Oltenia (20,2)
Nord – Est (1 6,2) București – Ilfov (19,1)
Vest Nord – Est Pesimist ă Nord – Vest (16,3) Sud – Muntenia (18,5)
(14,4 ) (14,5) Vest (17,4) Sud – Est (18,3)
Centru (17,8) Sud – Vest Oltenia (17,9)
Rezultă că principalele regiuni cu cele mai mici ponderi ale popula ției vârstnice vor fi:
Nord -Est, Nord -Vest, Vest și Centru, iar cu cele mai mari: București – Ilfov, Sud – Muntenia,
Sud – Est și Sud – Vest Oltenia , situație similară celei din prezent, cu excepția regiunii
București – Ifov.
Începând cu anul 2015, pond erea vârstnicilor , va cre ște în mediul urban , variind în
2025, între 17,6% (varianta pesimistă) și 18,3% (varianta opimistă).

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

44 În anul 2025, în varianta medie , ponderea populației vârstnice din mediul urban va
oscila între 16,2% (regiunea Sud – Vest Ol tenia) și 19,9% (regiunea Sud – Est), iar a celei din
mediul rural între 14,2%( regiunea București – Ilfov) și 19, 8% (regiunea Sud – Vest Oltenia )(
Anexa nr.10) .
La recens ământul populației din anul 2002, din totalul celor 4,2 milioane persoane
vârstnice , 3,6 milioane erau pensionar i, cu o pondere de circa 86,0% în totalul vârstnicilor. Din
cei 3,8 milioane vârstnici inactivi, pensionarii dețineau o pondere majoritară (94,1%). (tabelul
nr.28).
Tabelul nr. 28
Indicatorii 1992 2002
Populația vâr stică – mii persoane 3.742,3 4.193,2
Pensionarii vârstnici – mii persoane 2. 911,3 3.575,2
Pensionari vârstnici în populația vârstnică (%) 77,8 85,3
Pensionari vârstnici în populația vârstnică inactivă (%) 85,7 94,1
Pensionari vârstnici în total pens ionari (%) 73,5 70,5
Pe termen lung, procesul de imbâtrânire implică atât creșterea populației vârstnice
pensionabilă, cât și scăderea populației în vârstă aptă de muncă.
2.3.4.R aportul de dependen ță economică și demografică
Concomitent cu creșterea num ărului pensionarilor s -a înregistrat o diminuare numărului
populației ocupate. În acest cadru are loc o accentuare a dependenței demografice. Astfel, de la
629,7 pensionari18 la 1000 salariați în 1996, s -a ajuns la 958,2 pensionari la 1000 salariați în
2001, la 1.01 1,4 pension ari la 1000 salariați în 2005, la 992,7 pensionari la 1000 salariați în
2006, la 9 50,5 pensionari la 1000 salariați în 2007 și la 970,6 pensionari la 1000 salariați în
2008;
În iulie 200 8, la 100 persoane adulte reveneau 21,3 perso ane vârstnice, cu 5,3 persoane
mai multe decât în 1990. Raportul total de dependență (numărul tinerilor și a vârstnicilor la 100
persoane adulte) a scăzut treptat în ultima perioadă de timp, de la 51,4% (1990) la 44,35 %
(2004) și la 4 2,97% (1 iulie 200 8); aceasta s -a realizat prin sc ăderea raportului de dependen ță
al tinerilor de la 35,6 % (1990) la 2 1,7% (1 iulie 200 8). (tabelul nr.2 9)

18 Au fost considerați numai pensionarii de asigurări sociale de stat, iar în anii 2006 – 2008 oscilația raportului de
dependență economică s -a datorat oscilației ușoare a numărului de s alariați.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

45 Tabelul nr.2 9
-persoane –

1 iulie
2008
2015 2025 pe variante
constant ă medie optimist ă pesimist ă
Tineri și vârstni ci ce revin la 100 adulți
-urban
-rural 43
34
56 43
36
50 46
44
47 45
43
47 50
51
50 44
42
46
Tineri ce revin la 100 adulți
-urban
-rural 22
18
27 21
18
25 20
17
22 19
17
23 20
17
24 19
16
22
Vârstnici ce revin la 100 adulți
-urban
-rural 21
16
29 22
18
26 26
27
25 26
27
24 30
34
26 25
27
24
În toate variantele de proiectare, numărul tinerilor care revin la 100 persoane adulte va
continua să scadă, ajungând, în anul 2025, în varianta pesimist ă la 18,6 persoane, iar în cea
optimist ă la 20,2 persoane.
Schimbările anticipate să intervină în structura pe grupe de vârstă a p opulației vor
determina o ușoară r educere a numărului de persoane sub 15 ani și peste 65 ani (considerate
“dependente”) ce revin la 100 persoane adulte. Popula ția în vârstă de muncă va fi încă bine
reprezentată în intervalul de proiectare ales, dar structura pe grupe de vârste va începe să fie
dezechilibrată. Vor predomina grupele de vârstă “bătrâne” (aflate în pragul pensionării) din
cadrul acestui segment de populație.
Pe termen mediu și lung raportul dintre pensionari și salariați se va menține ridicat,
structura populației României fiind una atipică, cu generații foarte numeroase la vârsta de 20 –
43 ani (rezultat al politicilor pro – nataliste agresive din perioada Ceaușescu) și foarte mici la
vârstele de 0 – 19 ani (generațiile tran ziției). Ca urmare, pe piața mu ncii vor intra în viitor
generații puțin numeroase, iar numărul de salariați nu va crește foarte mult.
De aceea raportul de dependență al vârstnicilor va crește continuu , esti mându -se că
după 2025 va începe să crească constant ca urmare a intrării masive în populația în vârstă de
65 ani și peste a generațiilor numeroase născute după anul 1966.

2.3.5.P opula ția feminină de vârstă fertilă

Poten țialul reproductiv este dat de numărul și structura femeilor de vârstă fertilă (15 –
49 ani) și în special din grup a de vârstă 20 -29 ani (vârstele mamelor care nasc cei mai mulți
copii).

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

46 Tabelul nr. 30
Populația feminină de vârstă fertilă ( 15-49 ani) în perioada 200 8 – 2025
-mii persoane –
1 iulie
2008 2015 Varianta 2025

total: Constant ă 4.596,8
Medie 4.589,8
5.451,0 5.253,6
Optimist ă
4.645,1
Pesimist ă 4.566,3

din care 20 -29 ani Constant ă 1.037,5
1.646,7 1.434,0
Medie 1.036,8
Optimist ă
1.041,4
Pesimist ă 1.035,0

-urban:

3.317,8

2.997,2 Constant ă 2.501,0
Medie 2.494,5
Optimist ă
2.525,8
Pesimist ă 2.480,1

din care 20 -29 ani

1.012,1

790,7 Constant ă 495,4
Medie 495,0
Optimist ă
497,1
Pesimist ă 494,3

-rural:

2.133,2

2.256,4 Constant ă 2.095,8
Medie 2.095,3

Optimist ă
2.119,3
Pesimist ă 2.086,2

din care 20 -29 ani

634,6

643,3 Constant ă 542,1
Medie 541,8
Optimist ă
544,3
Pesimist ă 540,6
Rezultă că numărul femeilor de vârstă fertilă se va reduce continuu până în anul 2025
(tabelul nr. 30). Creșterea numerică începută din anii ’80, care s-a datorat intrării în vârstele
fertile a femeilor din generațiile numeroase n ăscute după 1966, s -a diminuat an de an.
Deși numărul femeilor fertile se va reduce treptat (cu intensități diferite în funcție de
ipoteza formulată), distribuția acestora va continua să rămână favorabilă (în sensul unui număr
relativ mai mare de femei î n vârstă de 20 -29 ani) până în anul 2015, când în grupele respective
de vârstă vor intra generațiile mai puțin numerice născute d upă anul 1990 (perioadă
caracterizată printr -o rată a natalit ății scăzută).
Până în anul 2025, numărul femeilor cu vârsta de 15 – 49 ani va scădea în toate
variantele de proiectare. Scăderea se va realiza în special în mediul urban. În mediul rural, deși
pe total numărul femeilor de vârstă fertilă nu va scădea semnificativ, grup ele de vârstă 20 – 29
ani, cu cel mai mare potenți al reproductiv, vor c unoaște cea mai mare reducere.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

47 În varianta medie, până în anul 2025 numărul femeilor din contingentul fertil se va
diminua cu 861,2 mii persoane. Segmentul feminin fertil cu vârsta între 20 -29 ani va scădea cu
609,9 mii persoane, reducerile în mediul urban (5 17,1 mii persoane) fiind de 5,6 ori mai mari
decât cele din mediul rural (92 ,8 mii persoane).
În toate variantele de proiectare, reducerea populației în vârstă fertilă se va face în
principal pe seama mediului urban și a segm entului de populație cu vârsta între 20 -29 ani.

2.4.Consecin țe ale îmbătrânirii populației

Și în România, ca și în celelalte țări afectate de procesul de îmbătrânire demografică,
cauzele directe care au condus la afirmarea procesului de îmbătrânire al populației au fost cele
de ordin demografic:scăderea ratei natalit ății și a ratei mortalității și influența fluxurilor
migraționale.
Rolul principal l -a jucat scăderea ratei natalității care a influențat considerabil structura
pe vârste a populației, c ontribuind la accelerarea procesului de îmbătrânire demografică ;
scăderea mortalității sau în alți termeni creșterea duratei medii a vieții a avut un rol secundar.
În România, diminuarea ratei natalității a fost influențată esențial de fenomenul de
dezrădă cinare a populației tinere din mediul rural care strămutându -se masiv în mediul urban,
treptat a abandonat comportamentul demografic tradițional țărănesc procreativ și a trecut la un
nou comportament demografic bazat pe o planificare riguroasă a nașterilo r. Astfel s -a produs o
accentuare a îmbătrânirii demografice în mediul rural și un decalaj între cele două medii.
Fenomenul de părăsire a țării , în principal de către populația tânără și adultă , se înscrie
de asemenea ca un factor c are a condus la accelera rea procesului de îmbătrânire demografică
în România.
Evoluția fenomenelor și proceselor demografice în România a fost influențată în mod
specific și de factori nedemografici de ordin economic, social, politic, cultura l, medico -sanitar
care au acționat î n mod direct asupra nivelului și tendințelor factorilor demografici: natalitate,
mortalitate și migrație.
Scăderea ratei natalității în România se înscrie într -o tendință specifică modelului
demografic european, iar îmbătrânirea demografică ca rezultat al acestei tendințe reprezintă un
proces normal care s -a dezvoltat și va evolua, în continuare, în concordanță cu specificul acestui
model european de ansamblu.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

48 2.4.1.C onsecin țe economice
Spre deosebire de consecințele de ordin demografic, oarecum ma i latente, cele
economice își manifestă de mai multă vreme caracterul lor acut, devenind deosebit de grave în
ultimii ani.
Societatea românească resimte a stăzi din plin, efectele unor procese de îmbătrânire, nu
tocmai avansate comparativ cu alte țări, dar cu o dinamică alertă în perioadele următoare .
Declinul economic și efectele restructurării crează probleme greu de rezolvat pe linia
asigurării unei protecții economico -sociale minime, în cadrul căreia ponderea cea mai
importantă a beneficiarilor o dețin p ersoanele vârstnice.
Costurile proceselor de îmbătrânire d eja nu au o acoperire corespunzătoare cu fonduri și
cel puțin pe termen scurt apreciem că aceste probleme își vor găsi cu greu rezolvarea în viitor .
Principalele consecințe economice ale procesului de îmbătrânire în România au în
vedere:
⇒dependența economică ;
⇒dependența demografică ;
⇒consumul și satisfacerea corespunzătoare de către societate a nevoilor de consum
pentru populația vârstnică ;
⇒asigurarea cheltuielilor bugetare leg ate de pensii, aj utoare și alte forme de sprijin cu
caracter special.
În contextul economic național, raportul de dependență economică a cunoscut o
deteriorare continuă în perioada postbelică, ca urmare a faptului că în totalul populației s -a
redus ponderea persoanelor a ctive19, paralel cu sporirea celei a persoanelor inactive20.
Datele statistice înregistrate relevă că la nivelul țării între anii 1956 -2007, deși numărul
absolut al populației active a oscilat multă vreme în jurul valorii de 10,5 milioane persoane,
pondere a acestei categor ii în total s -a diminuat de la 59,7% la 46,4%, cu o tendința de scădere
în număr abs olut care continuă în ultimii ani .

19 Populația activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forța de muncă
disponibilă pentru producția de bunuri și servicii î n timpul perioadei de referință ( includ e populația ocupată și
șomerii ).
20 Populația inac t i v ă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care n u au lucrat și nici nu erau
șomeri în perioada de referință, aflându -se în una din următoarele situații: elevi sau studenți, pensionari (de toate
categoriile), casnice(care efectuează doar activități casnice în gospodărie), persoane întreținute de alte persoane
ori de stat sau care se întrețin din alte venituri (chirii, dobânzi, rente, etc).

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

49 Tabelul n r.31
-mii pers oane –
1956 1966 1977 1992 2002 2007
Total 17.489, 4 19.103, 2 21.559, 9 22.810, 0 21.814, 1 21.551,3
Activ 10.449, 3 10.362, 2 10.793, 6 10.465, 5 10.079, 5 9.994,3
Inactiv 7.040, 1 8.741, 0 10.766, 3 12.344, 5 11.734, 6 11.557,0
-procente –
1956 1966 1977 1992 2002 2007
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Activ 59,7 54,2 50,1 45,9 46,2 46,4
Inactiv 40,3 45,8 49,9 54,1 53,8 53,6
Asemenea modificări în structura populației pe cele 2 categorii de persoane active și
inactive au influențat semnificativ valorile raportului de dependență economică (numărul
persoanelor inactive ce revin la 1.000 persoane active).
Între 1956 -2007, valorile acestui indicator au sporit pe ansamblu , cât și pe medii și sexe.
Cele mai mari creșteri au fost în mediul rural, la ambele sexe, dar mai mult la sexul feminine,
unde creșterile au fost semnif icative.
Tabelul nr. 32
Numărul persoanelor inactive ce revin la 1000 persoane active, pe total,
la recensămintele din 1956,19 66,1977,1992,2002 și anul 2007
Total urban rural
Total mas fem Total mas fem Total Mas fem
1956 674 488 898 1.013 481 2.075 554 491 619
1965 844 648 1.081 1.086 664 1.792 720 638 804
1977 997 811 1.219 1.055 782 1.416 955 834 1.089
1992 1.180 938 1.178 1.120 930 1.340 1.255 949 1.667
2002 1.164 928 1.451 1.234 … … 1.091 … …
2007 1.156 905 1.466 1.159 … … 1.153 … …
Evoluția persoanelor inactive ca procent în total populație inactivă relevă o creștere
semnificativă a proporției persoanelor inact ive la toate grupele de vârstă, cu o descreștere netă
la sexul masculine la grupa de populație adultă 15 -59 ani, de la 56,5%(1956) la 39,2%(2007).
Tabelul nr. 33
Procentul persoanelor inactive pe grupe de v ârstă în total persoane
inactive , la recensămintele din 1956,1966,1977,1992,2002 și anul 2007
total
1956 1966 1977 1992 2002 2007
0-14 ani 43,6 44,6 47,6 49,4 32,5 28,6
15-59 ani 49,7 41,3 29,5 18,1 39,8 42,3
60 plus ani 6,7 14,1 22,9 32,5 27,7 29,1
masculin
1956 1966 1977 1992 2002 2007
0-14 ani 40,6 41,6 49,1 45,6 38,1 34,0
15-59 ani 56,5 49,4 33,8 29,6 35,9 39,2
60 plus ani 2,9 9 17,1 24,8 26,0 26,8
feminin
1956 1966 1977 1992 2002 2007
0-14 ani 47,2 48,1 44,8 54,1 28,2 24,5
15-59 ani 41,4 31,5 25,9 4,0 42,8 44,7
60 plus ani 11,4 20,4 29,3 41,9 29,0 30,8

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

50 Cele mai importante creșteri se constată la grupul de populație vârstnică, pe total și cel
mai pregnant la sexul feminin față de sexul masculin.
Raportul de dependență de mografică oferă o măsură relativă consecințelor e conomice
cauzate de procesul de îmbătrânire demografică.
Tabelul nr. 34
-procente –
A n i i Nr persoane in
vârsta de 0 -14 ani și
60+ la 100 persoane
in vârstă de 15 -59
ani Nr persoane in
vârsta de 0 -14 ani la
100 persoane in
vârstă de 15 -59 ani Nr persoane în
vârsta de 60+ la
100 pers în vârstă
de 15 -59 ani Nr persoane în vârstă
de 0-14 ani la 100 pers
in vârstă de 60+ ani Nr persoane in
varsta de 60+ani la
100 pers in
vârstă de 0 -14 ani
1955 59,9 44,0 15,9 409,2 36,1
1960 63,5 45,8 17,7 259,1 38,6
1965 62,7 43,0 19,7 218,3 45,8
1970 65,4 42,7 22,7 196,1 51,0
1975 65,3 41,7 23,6 176,9 56,5
1980 66,5 44,4 22,1 201,3 49,7
1985 63,9 40,4 23,5 171,8 58,2
1993 62,9 35,4 27,5 128,7 77,7
2002 57,6 27,3 30,3 90,3 110,7
iul 2008 53,3 23,3 30,0 77,7 128,8
Evoluția indicatorilor indică accelerarea procesului de îmbătrânire demografică după anul
2000, când populația vârstnică (plus 60 ani) a depășit numeric populația tânără (0 -14 ani), fapt
reliefat și de ultimele două coloane ale tabelului nr. 31.
Consumul și satisfacerea corespunzătoare de către societate a nevoilor de
consum pentru populația vârstnică reprezintă un alt grup de consecințe de ordin economic ,
întrucât rezolvarea acestora depinde de nivelul veniturilor persoanelor vârstnice și implict de
nivelul de trai al acestora, precum și de calitatea vieții lor.
Deși nivelul pensiilor a crescut ca valoare nominală în ultimii ani, din punct de vedere al
valorii reale și al puterii de cumpărare a cestea au înregistrat un declin alarmant, ca urmare tot
mai mu lți vârstnici nu -și pot asigura din pensie acoperirea cheltuielilor minime cotidiene, legate
de alim entație, întreținerea locuinței și a medicamentelor. Situația devine tot mai grea atunci
când vârstnicii rămân singuri, fără familie sau alte rude.
Conform anexei nr. 11, se constat ă că față de anul 1990, pe întrega perioadă 1990 -2007,
indicele real al pensiei medii de bază a avut o evoluție oscilantă, nereușind să depășească
100,0%, cu două puncte de minim: 55,0% în 1994 și 44,0% în 2000.
Diminuarea nivelului real al pensiei determinată de avalanșa de creștere a prețurilor
produselor și serviciilor a condus la erodarea profundă a puterii de cumpărare cu efecte asupra
nivelului de trai și a calității vieții persoanelor vârstnice.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

51 La nivelul anului 2007, pondere a alocată consumului alimentar, din totalul cheltuielilor de
consum, de căt re gospodăriile de pensionari, respectiv 48,4% pe total și 43,4% în mediul
urban, respectiv 54,7% în mediul rural, indică gradul destul de avansat de sărăcie în cadrul
acestei cat egorii de populație.
Între consecințele generate pe plan economic de procesul de îmbătrânire demografică,
cele de ordin financiar privind acoperirea costurilor acestui fenomen , prezintă o
importanță cu totul specială, căci în funcție de modul în care ele sunt rezolvate depinde în mare
măsură soluționarea multor alte consecințe , cum ar fi cele de natură socială, medico -socială sau
socio -culturală.
Dintre toate cheltuielile, cele cu pensiile dețin ponderea cea mai ridicată, iar examinarea
acestora impune mai întâi o analiză a evoluției numărului de pensionari și a structurii acestei
categorii de populație pe tipuri de pensii (tabelul nr. 35).

Tabelul nr. 35
Evoluția numărului de pensionari pe categorii, în perioada 1990 -2008
Nr.crt 1989 1990 1992 1993 2002 2008
1 Pensionari asig soc (fara agricultori) 2233.0 2495.0 3126.0 3177.0 4665.0 4663.9
Pensie pt limita de varsta 1547.0 1801.0 2318.0 2306.0 3216.0 3067.1
• cu vechime completă 906.0 1107.0 1530.0 1545.0 2381.0 2002.2
• cu vechime incompletă 641.0 691.0 788.0 761.0 835.0 1061.9
• pensie anticipat ă – – – – 8.0 10.1
• pensie anticipate parțială – – – – 63.0 112.7
Invaliditate 205.0 201.0 259.0 301.0 706.0 886.2
• gr1 11.0 11.0 16.0 18.0 28.0 40.3
• gr2 190.0 187.0 211.0 248.0 553.0 541.9
• gr3 1.0 3.0 29.0 38.0 125.0 301.0
urmaș 481.0 490.0 549.0 567.0 672.0 587.8
2 Pensionari asig soc agricultori 1007.0 1007.0 999.0 1139.0 1677.0 866.1
3 Benef Ajut soc 38.0 35.0 27.0 22.0 6.0 2.1
4 Pensionari IOVR 70.0 67.0 65.0 62.0 30.0 13.4
invaliditate 16.0 16.0 19.0 19.0 9.0 …
urmasi 51.0 51.0 46.0 43.0 21.0 …
Total (1+2+3+4) 3348.0 3601.0 4217.0 4400.0 6378.0 5545.5

Potrivit datelor statistice , în anul 2008, existau în plată, un număr de 5,5 milioane
persoane (pensionar i și beneficiari de ajutor social ), cu circa 2,2 milioane mai mult decât în anul
1989, spor dat de creșterea efectivă a pensionarilor de asigurări sociale de stat .
Pe categorii de pensii, ponderea cea mai importantă revine grupului pensionarilo r de
asigurări sociale de stat – 84,1%, urmat în ordine de pensionarii agricultori – 15,6%, pensionarii
IOVR – 0,2% și beneficiarii de ajutor social – 0,1%.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

52 Raportat la numărul total al populați ei, în 2008, 25,7 % din aceasta are statu tul de
pensionar21, reprezentând față de numărul salariaților , un surplus de 15,0% , situație care este
întradevăr îngrijorătoare.
Creșterea numărului de pensionari a înregistrat o dinamic ă importantă după anul 1990
care se datorează:
• reducerii numărului populației din mediul rural ca urmare a migrației sat -oraș; astfel un
important număr de țărani, strămutați la oraș la ieșirea din activitate au contribuit la
sporirea numărului pensionarilor;
• creșter ii duratei medii de viață, care a făcut ca un număr tot mai mare de persoane
ajunse pensionare să beneficieze de pensie un număr tot mai mare de ani, comparativ cu
alte perioade când numărul de supraviețuitori și speranța de viață la vârste înaintate erau
mai reduse.
• creării unor pensii pentru populația din mediul rural, membri ai fostelor CAP -uri sau țărani
cu gospodăr ii individuale din zonele necooperativizate.

2.4.2.C onsecin țe sociale

Problema con secințelor sociale pe care le implică îmbătrânirea grupurilor de persoane
reprezintă un dom eniu de cercetare datorită multiplelor situații în care se află această categorie
de populație și care prezintă particularități diverse .
În acest cadru se impune ca ele să fie investigate diferențiat pe subcolectivități omogene,
deoarece unele implicații generează de pildă grupul persoanelor vârstnice sau al longevivillor,
după cum altele sunt implicațiile în rândul persoanelor vârstnice de sex masculin față de cele de
sex feminin, sau a celor căsătoriți, comparativ cu cei văduvi, divorțați, singuri.
Deopotrivă, consecințele sociale variază în raport de alte aspecte cum ar fi cele :
economice, socio -culturale, psiho -sociale și socio -medicale.
Dintre consecințele sociale ale îmbătrânirii demografic e, menționăm:
• Dezangajarea și încetarea activității profesionale care determină efecte de ordin
social, familial și individual.
În literatura de specialitate se arată că impactul unui asemenea moment este resimțit
diferit de la individ la individ și prezintă particularități legate de sex, mediu social și pregătire
profesională .

21 Sunt incluși pensionarii de asigurări sociale de stat și pensionarii agricultori

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

53 Femeile traversează cu m ai multă ușurință acest eveniment față de bărbați, explicabil
prin rolurile diferite ale acestora în cadrul familiei și gospodăriei, în sensul că femeile sunt mai
ocupate cu rezolvarea diferitelor activități gospodărești și deci, având de îndeplinit activi tăți
cotidiene utile privesc cu oarecare detașare ieșirea la pensie și uneori chiar ca o ușurare de
sarcini . În schimb bărbații mai puțin implicați în asemenea activități se văd inutili, manifestând
indispoziție și uneori insatisfacție și apatie. Asemenea manifestări sunt mai acute în rândul
bărbaților din mediul urban comparativ cu cei din mediul rural, cărora ieșirea la pensie le crează
mai mult timp liber pentru a se putea ocupa în liniște de activitățile gospodăriei.
Cât privește gradul de pregătire pr ofesională , s-a constatat că șocul pensionării, aparent
este mai intens în rândul persoanelor cu pregătire superioară și în general calificate, comparativ
cu persoanele c u un nivel de pregătire inferioară sau necalificate.
În perioada imediată după pension are, se produc o serie de modificări legate de
schimbarea modului de viață, întreruperea relațiilor de muncă, schimbarea poziției în cadrul
familiei și a grupului social căruia îi aparține fiecare persoană în parte .
Declinul fiziologic devine în scurt timp preocuparea esențială, iar sentimentele de izolare
și marginalizare se acutizează.Pensionarul se vede depășit de evenimente, iar în familie simte
pierderea prestigiului și chiar a independenței.Asemenea manifestări se produc atunci când
întreruperea acti vității are loc în mod brusc și atunci când un asemenea eveniment nu
corespunde întotdeauna cu pierderea capacității de muncă.Șocul este în l inii generale
asemănător, indif erent de nivelul de calificare, însă în rândul persoanelor calificate este mai
inten s în etapa de debut, aceste persoane fiind conștiente de urmări, ulterior se pare că ele se
adaptează mai bine decât necalificații, mai ales când cultivă anumite hobby -uri, participă la
rezolvarea diferitelor activități lucrative sau obștești care Ie pasio nează și dezvo ltă anumite
relații sociale cu alți pensionari și chiar cu persoanele tinere și adulte.
Se apreciează că se impune o pregătire a populației înainte de pension are care să
prevină așa -numita “boală a pensionării”.
• Sentimentele de inutilitate și izolare socială cu consecințe s ociale generate de
îmbătrânire
Aceste probleme sunt strâns legate de cea a dezangajării și trecerii la pensie, fiind
exacerbate în cazul persoanelor vârstnice lipsite de ocupație.
Caracteristicele acestor consecințe în cad rul grupuril or de persoane vârstnice ieșit e la
pensie sunt asemănătoare în linii mari, cu cele expuse anterior, referitor la implicațiile sociale
ale pen sionării.Ele sunt deci mai pregnante în rân dul persoanelor de sex masculin și al celor din

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

54 mediul urba n față de mediul rural, precum și la persoanele cu pregătire precară față de grupul
persoanelor calificate și îndeosebi al celor cu pregătire superioară. De asemenea, aceste stări
se accentuează odată cu înaintarea în vârstă și la persoanele handicapate. L a rândul lor, aceste
stări influențează negativ starea sănătății vârstnicilor, favorizând instalarea unor boli psihice
grave, cu deosebire cele depresive și anxioase.
• Îmbătrânirea familiei și a membrilor gospodăriei care atrage unele consecințe
sociale
Modificările intervenite în evoluția familiei și a gospodăriei în cazul dezorganizării crează
proble me sociale atât pentru individu l care îmbătrânește, cât și pentru societate.
Dacă înainte problemele vârstnicului se rezolvau în familie, astăzi societatea este nevoită
să intervină din ce în ce mai mult . Respectul, atenția și afecțiunea cu care erau înconjurate
persoanele vârstnice în familiile tradiționale, în care coabitau mai multe generații, au dispărut
treptat o dată cu destrămarea acestor tipuri de fa milie care au cunoscut o nuclearizare
accentuată, nu numai în mediul urban, unde rar se mai poate întâlni o familie complexă, cât și în
mediul rural.
• Singurătatea , consecinț ă socială negativă și tot mai des întâlnită
Ea înregistrează o pondere importantă în rândul femeilor, mai ales ca urmare a
dezechilibrului pe sexe în favoarea sexului feminin la vârste înaintate , ca urm are a
supramortalității masculine .
Sentimentul singurătății se accentuează odată cu vârsta și determină probleme speciale
pentru societa te căreia îi revin o serie de obligații pe linia supravegherii și îngrijirii unor persoane
lipsite de sprijin. Un rol important îl au în rezolvarea acestor cazuri serviciile publice de asistență
socială , cât și alte structur i specializate pentru ajutor men ajer și prestarea d e servicii legate de
aprovizionare, îngrijire și supraveghere calificată în cazul unor situații extreme – persoane
nedeplasabile, hand icapate fizic și psihic, cu boli cronice invalidante etc.
Studiile de specialitate recomandă pe cât pos ibil să se recurgă la păstrare a vârstnicului
în familie, apelâ ndu-se la instituționalizare, ca o ultimă soluție . Mențin erea pe cât posibil a
acestuia în familie trebuie supravegheată activ prin serviciile comunale și intervenția asociaților
și societăților de caritate, a fundațiilor și cultelor, prin orice alte forme bazate pe voluntariat.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

55 • Relațiile sociale ale vârstnicilor cu congenerii și celelalte categorii de vârstă,
îndeosebi tinerii
Izolarea de viața productivă are o serie de consecințe nefaste p entru persoanele
vârstnice: pierderea contactelor stabilite în timp și întreuperea fluxului de informații, un adevărat
suport pentru depășirea greutăților vieții și al grijilor cotidiene.
Pierderea relațiilor sociale accentuează sentimentul de singurătate, favorizează izolarea
socială și instalarea stărilor depresive.
Desconsidera rea și marginalizarea vârstnicilor de către generația tânără are efecte
negative puternice pe planul stării de sănătate.
Vârstnicii au nevoie de socializare cu cei tineri și activi . Recunoașterea lor ca membr ii
folositor i societății are o importanță vitală pentru ace știa.
În ansamblul ”terapeuticii sociale”, menținerea relațiilor sociale reprezintă unul din cele
mai importante elemente. Rezolvarea favorabilă a unei astfel de proble me ține atât de individ
cât și de societate.Aceasta este datoare să inițieze și să dezvolte forme speciale care să
favorizeze menținerea relațiilor interpersonale ale vârstnicilor. În acest sens un rol important îl
au organi zațiile și cluburile pensionari lor.
Totodată, u n rol important revine familiei, prietenilor, rudelor, cunoștințelor care pot să
stimuleze menținerea relațiilor sociale ale vârstnicului.
Cercetările efectuate în acest domeniu indică necesitatea sensibilizării mai puternice a
opiniei publ ice pentru problemele vârstnicilor , iar aceasta trebuie să se facă pe toate căile, cu
participarea tuturor factorilor capabili s -o influențeze pozitiv : școala, instituțiile de asistență
socială, organizații le și fundații le neguvernamentale care au sarcini p e linia sprijinirii persoanelor
vârstnice, cultele și nu în ultimul rând mass -media.
• Organizarea timpului liber al vârstnicilor
Dacă pentru persoanele adulte timpul liber înseamnă o activitate de recreere
independentă de obligațiile profesionale, pentru v ârstnici , acesta constituie o etapă e sențială a
vieții și de aceea trebuie organizat folosit or atât pentru persoană , cât și pentru familie și
societat e.
Antrenarea vârstnicilor la rezolvarea diferitelor activități în familie și societate le crează
acestor a un sentiment de utilitate socială, factor deosebit de important.
Alte forme de organizare a timpului liber pentru persoanele vârstnice le pot constitui
acțiunile de turism geriatric care pe lângă organizarea de excursii și petrecerea plăcută a
timpului liber au în vedere efectuarea unor cure și proceduri balneare, de fizioterapie și

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

56 kinetoterapie, de cultură fizică medicală cu exerciții conduse de personal calif icat și adaptate
afecțiunilor individuale .
* *
*
Dezvoltarea unor asemenea forme de sprijin ș i socializare a persoanelor vârstnice
contribuie la menținerea sistemului relațiilor sociale ale vârstnicilor cu efecte benefice asupra
echilibrului psiho -fiziologic al acestei categorii de populație .

2.4.3.C onsecin țe medico -sanitare și medico -sociale

În asamblu, asemenea consecințe privesc mai multe grupe de probleme ca de exemplu :
• morbiditatea persoanelor prevârstnice, vârstnice și a longevivilor și starea de sănătate a
acestor grupuri de populație;
• nivelul mortalității specifice acestor grupuri, cauze le de deces și tendințele fenomen ului;
• adresabilitatea la serviciile de sănătate și de ordin social și modul în care unitățile de
profil asigură nevoile de asistență medico -socială a persoanelor prevâ rstnice, vârstnice și
longevive;
• forme și mijloace de i ntervenție medico -socială specifice persoanelor prevârstnice,
vârstnice și longevive ;
În ceea ce privește caracteristicile generale și specifice ale morbidității persoanelor
vârstnice , acestea se pot sintetiza după cum urmează :
⇒polipatologia persoanelor vârstnice în raport cu celelalte grupe de popul ație.Studiile
întreprinse indică o supramorbiditate a acestora , în rândul cărora se constată existența în medie
a 2-3 afecțiuni cornice/ persoană, iar la vârstele avansate, numărul afec țiunilor pe persoană est e
mai crescut.
⇒frecvența ridicată a îmbolnăvirilor reprezintă o altă caracteristică a morbidității
persoanelor vârstnice și longevive. La vârsta de 60 ani și peste, comparativ cu persoanele de
15-59 ani, indicele global de prevalență este de 2,4 ori mai ma re, cu diferențe mari în bolile
cardio -vasculare (de circa 6 ori), în bolile reumatice, bronhopneumopatii le cronice obstructive,
bolile renale cronice și litiaza aparatului urinar (de peste 3 ori).
⇒principalele cauze de îmbolnăvire a persoanelor vârstnic e sunt: tulburările de auz și de
vedere, bolile os teo-articulare și reumatismale ( osteoporoza ), care pe lângă faptul că deține o
frecvență ridicată are consecințe sociale severe, afecțiunile cardiace și ale ap aratului circulator

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

57 (cardiopatiile, arteroscl eroza și arterioscleroza, hipertensiunea arterială ), problemele de
incontinență urinară, demența senilă, căderile și fracturile consecutive și altele.
Dacă la persoanele prevârstnice vârfurile de morbiditate sunt reprezentate de bolile
cardiovasculare, car e determină supramortalitate îndeosebi la bărbați, la persoanel e vârstnice
predomină pe lângă a fecțiunile cardio -vasculare, bolile reumatismale, cele ale a paratului
respirator, digestiv și urinar.
La vârstele de peste 80 ani, bolile au caracter cronic, de lungă durată, care necesită un
consum mare de asistență medicală (consultații, tratamente medicamentoase, spitalizări
repetate și de durată) și asistență medico -socială (supravegheri și îngrijiri cu caracter
permanent, ajutor menajer și igienă personală, instituționalizare) și sunt mult mai frecvente. În
cadrul acestei grupe de populație, o incidență crescută au și tulburările psihice, precum și
diferite forme de senilitate.
Cunoașterea particularită ților morbidității la populați a îmbătrânit ă prezintă o mare
importanță pentru orientarea activităților profilactice și de intervenție medico -socială care trebuie
să fie făcute diferențiat, pe grupe de populație, pe categorii de localități urbane și rural e, în
raport cu gradul de îmbătrânire demografică, pe sex e, zone geografice sau alte categorii de
subpopulații.
În acest fel se cunoaște bine etiologia bolilor și factorii favorizanți , atât de ordin
genetic sau bilologic, dar și de mediu fizic și social , între care un rol esențial îl au modul de
viață, condiții le de muncă, alimentația, clima și microclim atul, stresul, sedentarismul, fu matul,
toxicomaniile minore – reprezentate de consumul exagerat de cafea și alcool.
Ponderea deceselor persoanelor vârstnice (60 și peste) în total decese a crescut
permanent în pe rioada 1960 -2007, de la 54,7% la 79,2%.
Tabelul nr. 36
Structura pe grupe mari de vârstă a deceselor, în perioada 1960 -2007
-procente –

Anul
Total Grupa de vârstă
0-4 5-44 45-59 60 și peste
1960 100.0 20,1 10,3 14,9 54,7
1965 100.0 9,0 10,2 13,6 67,2
1970 100.0 12,9 9,2 11,9 66,0
1975 100.0 9,0 8,8 11,6 70,6
1980 100.0 6,2 8,1 14,7 71,0
1985 100.0 4,7 7,8 15,5 72,0
1990 100.0 4,5 8,3 15,1 72,1
1993 100.0 2,9 8,0 15,0 74,1
2002 100.0 1,6 6,1 14,1 78,2
2007 100.0 1,2 5,1 14,5 79,2

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

58 Diminuarea nivelului mortalității specifice a grupelor de vârstă infantile, tinere și adult –
tinere a condus la o creștere a valorii acestui indicator începând cu vârstele adulte și vârstnic –
adulte și îndeosebi după vârsta de 60 ani.
Tabelul nr.37
Rata de mortalitate generală pe grupe de vârstă în anii 19 60-2007
-decese la 1000 persoane –
Anii 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1993 2002 2007
Total 8,7 8,6 9,5 9,3 10,4 10,9 10,6 11,6 12,4 11,7
0-4 18,0 10,3 12,2 9,2 6,7 6,7 6,2 5,2 4,0 2,9
5-9 0,9 0,6 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0,6 0,4 0,3
10-14 0,6 0,5 0,6 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,3
15-19 1,0 0,9 0,9 0,8 0,8 0,7 0,7 0,7 0,5 0,6
20-24 1,3 1,2 1,2 1,1 1,1 1,1 1,0 1,0 0,7 0,6
25-29 1,5 1,3 1,3 1,2 1,3 1,4 1,3 1,2 0,9 0,7
30-34 1,8 1,7 1,8 1,5 1,6 1,8 1,8 1,9 1,4 1,1
35-39 2,3 2,1 2,2 2,1 2,5 2,5 2,7 2,9 2,4 1,7
40-44 3,0 2,9 3,0 3,0 3,7 3,9 3,8 4,5 4,2 3,2
45-49 4,8 4,3 4,4 4,5 5,6 5,9 6,0 6,5 6,5 5,5
50-54 7,5 6,9 7,1 6,8 6,1 8,6 8,8 10,3 9,5 8,3
55-59 12,2 11,2 11,1 10,7 12,1 12,8 12,8 13,9 13,2 11,7
60-64 18,8 18,6 18,6 17,2 18,3 19,0 18,7 20,2 19,8 17,0
65-69 30,9 30,9 30,7 28,3 30,2 30,2 29,4 29,4 28,9 25,3
70-74 52,3 52,3 52,8 48,0 51,5 49,2 44,4 46,2 44,5 38,5
75-79 90,2 96,7 87,8 83,7 78,3 84,4 75,1 81,2 73,5 62,7
80-84 110,7 143,1 142,1 136,6 154,7 142,6 128,8 129,8 115,0 106,1
85 plus 152,6 184,5 222,8 219,4 277,2 286,7 242,7 229,4 234,1 197,2
Din analiza ratelor de mort alitate la grupele de 60 ani și peste se constată o reducere a
acestui indicator, în ultimii ani, urmare a scăderii ratei mortalității în special la aceste vârste și a
creșterii speranței de viață.
Unul din determinan ții scăderii ratelor de mortalitate este dat de creșterea duratei me dii
de viață,conform tabel nr. 38.
Tabel nr.38
-ani/persoană –
Total Masc Fem Ecart
(Fem -Mas)
1956 63,17 61,48 64,69 3,21
1964 -1967 68,51 66,45 70,51 4,06
1981 -1983 69,60 66,83 72,40 5,57
1993 -1995 69,40 65,70 73,36 7,66
2002 -2004 71,32 67,74 75,06 7,32
2005 -2007 72,61 69,17 76,14 6,97

În 1956, ecartul dintre cele 2 sexe în ceea ce privește durata medie a vieții era de 3,21
ani,iar în anul 2007 , acesta a ajuns la 6,97 ani .

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

59 Pe planul adresabilității, consecințele medico -sanitare și medico -sociale derivă din
numărul cres cut al persoanelor vârstnice .Comparativ cu grupurile tinere de populație, cu
excepția celor de vârstă infantilă, gradul de adresabilitate este mult mai ridicat la persoanele
prevârstnice, vârstnice și longevivi, iar acesta crește o dată cu înaintarea în vâ rstă.
Aglomerarea serviciilor de sănătate din partea persoanelor vârstnice prezintă unele
particularități în raport de sex, vârstă, m ediu social, nivel de pregătire , grad de cultură în general
și de cultură sanitară în special, precum și în raport de alți factori.
Dacă la persoanele prevârstnice predomină bolile acute, iar accentul se pune pe
asistența profilactică, la persoanele vârstnice și longevive bolile c ronice și invalidante
înregistrează o pondere mai crescută, iar acestea necesită internări dese, u neori de lungă
durată.
Probleme deosebite ridică longevivii în rândul cărora nevoile preponderente sunt de
ordin medico -social. Din partea acestora sporește gradul de adresabilitate la o serie de servicii
speciale de îngrijire care îmbracă forme multiple: la domiciliu, ambulatoriu și în cadrul unor
unități spitalicești și de ocrotire. Mulți dintre aceștia au mari probleme sociale, fiind singuri, cu
venituri insuficiente sau fără venituri și cu un grad ridicat de dependen ță.
Importante consecințe de ordin medico -sanitar și medico -social provoacă procesele de
îmbătrânire demografică pe planul organizării și planificării sanitare, al alocării resurselor pentru
dezvoltare și al dotării tehnice, pentru dezvoltarea și modernizarea unor unități spitalicești și d e
ocrotire speciale, pentru formarea și perfecționarea personalului, pentru cercetare.
Procesele de îmbătrâni re demografică reprezintă o problemă deosebită pentru
sănătate a publică. În acest sens, gerontologia și geriatria au devenit specialitate medical ă.

2.4.4.Consecin țe psiho -sociale și socio -culturale

Îmbătrânirea colectivităților provoacă o serie de consecințe psihologice, psihosociale și
socio -culturale cu efecte negative asupra capaci tății de adaptare a persoanelor și cu implicații
asupra traiul ui și integrării lor sociale.
Expresia implicațiilor psihosociale și socio -culturale genera t de procesele de îmbă trânire
demografică este extrem de diferită în raport cu o serie de caracteristici – demografice (vârsta,
starea civilă), economice (stare mate rială și venit),sociale (familie, relații sociale, e ducaționale,

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

60 nivel de pregătire , preocupări, hobby -uri), teritoriale(mediu social, zona de locuire), medicale
(stare de sănătate).
Psihologia grupurilor umane s -a format în timp, fiind influențată de con dițiile specifice
concrete de ordin istoric, geografic, economic, social, cultural, de tradiții și obiceiuri
caracteristice.
Procesele de îmbătrânire au accentuat și modificat multe din aceste trăsături.
De exemplu , modificările pe care le -a cunoscut insti tuția familiei în România în sensul
nuclearizării aceste ia a condus la accentuarea unor trăsături psihologice ale persoanelor în
vârstă cum ar fi singurătatea, sentimentele de inutilitate și inferioritate, tendințele de introvertire,
stările de anxietate ș i depresivitate mai crescute.
De asemenea , pierderea relațiilor sociale întăresc convingerea vârstnicilor că se află în
declin și produc o schimbare a liniilor de perspectivă.Adaptarea la noile perspective constituie
un proces complex care pe unele planur i ale vieții se realizează mai ușor, pe altele mai greu,
uneori cu multiple stări conflictuale.
Modificările psihologice sunt cauzate de un complex de factori biologici și de mediu c are
asigură modelarea adaptivă și personalitatea, ansamblu dinamic ce conf eră omului caracterul
său unic și individual.
Este cun oscut că înaintarea în vârstă a duce modificări importante în personalitatea
individului, iar capacitatea de adaptare scade, ajungând la unii indivizi la adevărate forme de
neadaptare.
Unul dintre cele mai mari handicapuri pe linia adaptării profesionale a vârstnicilor este
pierderea încrederii în capacitatea de a învăța și de a se adapta la situații noi.
Scăderea memoriei și a atenției sunt factori care îngrijorează persoanele vârstnice și din
acest mo tiv, ele sunt refractare la nou și devin conservatoare. Conservatorismul persoanelor
vârstnice este responsabil în multe privințe de acomodare a cu celelalte grupuri de populație –
tânără și adultă. De multe ori aceste situații antrenează modificări de comp ortament și o serie
de tulburări psihice, existând o tendință de cronicizare a acestora pe măsura avansării în
vârstă.
Pe plan socio – cultural, consecințele trebuie anali zate în strânsă corelație cu doi factori:
unul de ordin economic – reprezentat de nivelul venitului care poate asigura o independență
relativă a vârstnicului și al doilea, nivelul de pregătire – în raport de care vârstnicii știu să își
organizeze timpul și modul de viață în general prin îndeplinirea unor activități, cultivarea unor

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

61 hobby-uri și relații sociale cu ef ect compensatoriu și stimulatoriu pentru menținerea dorinței de
viață, a sentimentului de utilitate social ă și a stării de sănătate.
2.4.5.A lte consecințe

În afară consecințel or prezentate , procesele de îmbătrânire demografic ă generează și alte
implicații, la fel de importante pe plan politic, juridic, administrativ, educațional, care privesc
nemijlocit relația persoanelor vârstnice cu societatea.
Pe plan politic , asemenea consecințe decurg din calitatea vârstnicilor c a persoane ce
compun o parte din electorat.Decurge de aici interesul ce trebuie să îl dovedească partidele
poltice față de acest grup de populație prin includerea în cadrul programelor electorale a unor
măsuri favorabile vârsatnicilor pentru a le câștig a sprijinul.
Pe plan juridic , creșterea numărului persoanelor vârstnice impune atenție sporită față de
cunoașterea nevoilor acestui grup de populație și transpunerea lor în acte normative pe toate
planurile, îndeosebi pe planul securități sociale și medicale.
Intervențiile trebuie făcute atât global la nivelul întregului grup de popul ație vârstnică, dar
mai ales diferențiat p entru a s prijini, îndeosebi, acele categori defavorizate material și medico –
social.
Pe plan administrativ se impune o mai largă și susținută activit ate din partea factorilor
locali, care cunosc cel mai bine nevoile concrete ale persoanelor vârstnice din cadrul
comuni tăților . Consil iile locale și instituțiile din unitățile administrativ – teritoriale, trebuie să se
implice mai mult pentru soluționarea favorabilă a problemelor cotidiene ale persoanelor
vâstnice.
Pe plan educațional , există probleme serioase îndeosebi în unele localități rurale
îmbătrânite, de a asigura completarea efecti velor școlare. Este de remarcat că nu atât tendința
de scădere a ratei natalității este responsabilă de asemenea situații, cât mai ales existența în
mediul rural a unor structuri demografice îmbătrânite , care nu își pot aduce aportul la
“produc ția” de vieți omenești.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

62 Capitolul III
CONCLUZII

România a cunoscut în ultimele decenii modificări semnificative în structura populației, în
parte datorită parcurgerii perioadei de tranziție demografică, cât și datorită modificărilor politice
care au avut o influență puternic ă asupra evoluției fenomenelor demografice.
Tranziția demografică a devenit un proces tot mai complex, fiind parte integrantă a
procesului de dezvoltare social -economică, de modernizare a societății și aceasta deoarece
interdependența dintre variabilele demografice și variabilele socio -economice devine tot mai
pregnantă.
Transformările intervenite după 1989 în sistemul politic, în economie, în viața socială ca
și în mentalitatea populației au influențat comportamentul demografic al acesteia.
Structura pe vârste a populației României reflectă un proces lent, dar continuu de
îmbătrânire demografică, determinat în principal de scăderea ratei natalității care a condus la
reducerea absolută și relativă a populației tinere (0 -14 ani) și la creșterea ponderii po pulației
vârstnice de 65 ani și peste.
Se remarcă reducerea ponderii populației tinere de 0 -14 ani de la 23,6% în 1990, la
17,3% în 2002 și la 15,2% în iulie 2008, însoțită de creșterea continuă a segmentului de vârstă
de 65 ani și peste: 11,0% în 1992, 13,4% în 2002,14,9% în iulie 2008 , fapt ce necesită
adoptarea imediată de politici și programe care să ajute populația să “îmbătrânească și să
rămână activă”, adică care să favorizeze sănătatea, participarea și securitatea persoanelor
vârstnic e. Aceste po litici și programe trebuie să se bazeze pe drepturile, nevoile, preferințele și
capacitățile persoanelor vârstnice.
Accelerarea procesului îmbătrânirii, începând cu anul 2010 are importanță majoră pentru
politicile sociale. Obiectivul acestora îl constitu ie garantarea unui standard de viață decent , într-
o societate a cărei populație îmbătrânește. Menținerea unui grad ridicat de protecție este o
importantă provocare pentru Guvern și organele administrației publice centrale cu atribuții și
responsabilități î n domeniu. România nu poate reveni la condițiile de viață anterioare , când
familia lărgită asigura mijloacele de existență și îngrijirea persoanelor vârstnice.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

63 Populația vârstnică nu trebuie lăsată să cadă în sărăcie , situație ce implică o mai
mare solici tare financiară ulterioară pentru îngrijirile de sănătate, la domiciliu și cele specifice,
precum și la aplicarea măsurilor care asigură o mai bună coeziune socială.
Creșterea tranșei de vârstă de 80 ani și peste (1,9% în 1992, 2,9% în iulie 2008) este cea
care pune, îndeosebi, problema sănătății și a îngrijirilor. Această grupă de vârstă are o
importanță deosebită pentru politicile sociale și cele privind sănătatea publică și îngrijirea
persoanelor depe ndente. Ea implică exigențe noi în privința locuirii ș i asistării, a posibilităților de
deplasare și a autogospodăririi.
În prezent, majoritatea persoanelor care necesită îngrijiri permanente sunt îngrijite de
familie, serviciile specializate și profesionalizate fiind reduse. Având în vedere că speranța de
viață este în continuă creștere, se întrevede că și nevoile de îngrijire permanentă vor crește
pentru grupa de vârstă de 80 ani și peste, ceea ce va conduce la majorarea numărului de
persoane dependente și respectiv la majorarea cererii de îngrijiri prof esionale și specializate.
Membrii familiilor vor locui la distanță, iar pe de altă parte vor fi din ce în ce mai puțini
copii capabili să se ocupe de un număr din ce în ce mai mare de persoane vârstnice, unele cu
afecțiuni cronice. Apare astfel, în mod fi resc, mărirea cererii de servicii de îngrijire și creșterea
cererii de prestații de îngrijire adresate instituțiilor publice specializate și societății civile –
organizațiilor neguvernamentale.
Efectele procesului de îmbătrânire asupra desfășurării vieții economice și sociale, cât și
asupra evoluțiilor demografice viitoare vor apare în timp, determinând perturbații la nivelul
populației școlare, populației fertile și populației în vârstă de muncă.
Îmbătrânirea populației în România, care a devenit o situa ție de fapt, implică, în general,
soluționarea principalelor probleme, grupate pe domenii :
⇒ Pensii și asigurări sociale
• Concomintent cu creșterea numărului pensionarilor, s -a înregistrat o diminuare a
numărului populației ocupate , având loc o accentuare a raportului de dependență .
Astfel, de la 315,1 pensionari de asigurări sociale de stat22 la 1000 salariați în 1990, s-a
ajuns la 629,7 pensionari la 1000 salariați în 1996, 958,2 pensionari la 1000 salariați în
2001, la 1.011,4 pensionari la 1000 salariați în 2005, la 992,7 pensionari la 1000
salariați în 2006, la 950,5 pensionari la 1000 salariați în 2007 și la 970,6 pensionari la
1000 salariați în 2008;

22 Au fost consider ați doar pensionarii de asigur ări sociale de stat, iar în anii 2007 – 2008 scăderea raportului de
dependență economică s -a datorat creșterii ușoare a numărului de salariați .

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

64 • Nivelul pensiilor în sistemul public se men ține mic față de cel al salariilor (pensia
medie de asigu rări sociale (fără agricultori) a reprezentat în luna martie 2009 numai
49,0% din salariul mediu net), deși și salariile sunt departe de ceea ce ar fi necesar, nu
doar pentru un trai decent, ci pentru a constitui un mijloc de atragere a forței de muncă ;
• Erodarea puterii de cumpărare a pensiilor datorită creșterii inflației reale , cu toate
majorările aplicate valorii punctului de pensie.
Sistemul public de pensii din România se găsește, în prezent, într -o situație critică, cu
deficite financiare curente și oferă pensii în cuantum insuficient unui trai decent marii majorități
a pensionarilor.
⇒Protecția socială
• Protecția socială a vârstnicilor nu se asigură pa baza unui Program Național
aprobat de Parlament, ceea ce face să se materializeze pri n măsuri sporadice și să se
situeze cu mult sub nivelul din țările europene;
• Sistemul de servicii sociale este reglementat și dezvoltat fragmentat , asistența
bătrânilor singuri, care nu se mai pot autogospodări și a celor cu dizabilități ca grupuri
principale de risc, nu se realizează coordonat într -un sistem articulat de servicii și
instituții care prin cooperare permanent ă să garanteze eficientizarea serviciilor
acordate;
• Capacitatea de asistare a persoanelor v ârstnice în instituții specializate este foarte
redusă și nu acoperă nici pe departe solicitările;
• Creșterea progresivă și necontrolată a costurilor întreținerii locuinței, servicii lor și
alimente lor de bază coroborat cu veniturile insuficiente ale pensionarilor fac ca aceștia să
nu mai poată acoperi cheltuielile strict necesare pentru procurarea medicamentelor
de intreținere a sănătății și pentru plata unor servicii medicale în ambulatoriu sau în
spitale .
• Deși combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale în rândul persoanelor
vârstnice continuă să reprezinte un deziderat major, acestea nu sunt reglementate
prin acte normative ;

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

65 ⇒ Asistența socială
• În cazul unităților de asistență medico -socială se constată, de asemenea, că în
componența colectivului de a ngajați nu sunt incluși medici cu specialitatea
geriatrie și din acest motiv în aceste unități nu se pot efectua terapii specifice
persoanelor vârstnice și nici terapii recuperatorii pe ntru bolile cronice ale asistaților ;
• Se constată o slabă dezvol tare a serviciilor pentru vârstnicii aflați în dificultate
comparativ cu alte categorii defavorizate de populație (copii, persoane cu dizabilități) și o
insuficientă dezvoltare a structurilor la nivelul autorităților publice centrale și locale care
să moni torizeze cazurile sociale;
• Legislația în domeniul financiar nu încurajează suficient transferurile între sectorul
public și cel privat , astfel încât r esursele sunt insuficiente și inegal repartizate la nivelul
comunităților, cu di ferențe majore între loca lități;
• Nu există o autoritate la nivel național care să monitorizeze aplicarea măsurilor și să
gestion eze baza de date cu persoanele vârstnice cărora li se acordă protecție;
• Nu există servicii/departamente destinate persoanelor vârstnice în cadrul dire cțiilor
de asistență socială județene, persoanele vârstnice intrând în categoria persoane lor
adulte sau cu dizabilități;
• Legea nr.17/2000 a devenit un act normativ depășit față de situația actuală ceea ce
face ca administrația publică centrală cu atribuț ii în domeniu să nu fie în măsură să
poată elimina situații le de abuz și neglijență la care sunt expuse persoanele vârstnice;
⇒Îngrijirea la domiciliu23
• Rețeaua geriatrică la nivel national este insuficient dezvoltată ;
• Lipsesc medicii geriatri care ar treb ui să evalueze persoanele vârstnice inițial și
periodic și să facă recomandări pentru întocmirea planului individual de intervenție;
• Echipa multidisciplinară nu funcționează , astfel încât de cele mai multe ori evaluarea
persoanei vârstnice și decizia în vederea îngrijirii sunt fracționate fără ca specialiștii să
poată comunica în stabilirea recomandărilor ;
• Structura de personal a unităților publice și private de asistare și îngrijire a
vârstnicilor (cămine, centre de zi, unități medico/sociale, centre de i ngrijire și asistență,

23 Avantajele pe care îngrijirea la domiciliu le prezintă în raport cu asistarea în centre rezidențiale sunt cunoscute ca
fiind: creșterea confortului psihic, conservarea autonomiei și funcțiilor sociale ale persoanei, prevenirea izolării și
menținerea unei vieți active, descongestionarea unităților sanitare și de asistență socială, cât și creștere a calității
îngrijirii prin implicarea specialiștilor.

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

66 adăposturi de noapte, cluburi ale pensionarilor) este incompletă , lipsind specialiști
precum: ergoterapeuți, kinetoterapeuți, medici stomatologi ;
• Nu există unități cu program permanent și foarte puțini dintre furnizori asigură
asiste nță medicală de urgență, deși problematica specifică vârstnicilor ar impune
înființarea unui asemenea tip de intervenție permanentă ;
• Lipsesc fondurile și personalul acreditat pentru derularea programelor de îngrijire
la domiciliu a persoanelor vârstnice ;
• Serviciile sociale, socio -medicale și medicale oferite în prezent persoanelor vârstnice
cuprind un pachet de bază care este necesar să fie revizuit și completat în funcție de
nevoile individuale identificate în rândul populației vârstnice;
• Repartizarea fur nizorilor de servicii de îngrijire în teritoriu este inegală – în detrimentul
vârstnicilor din mediul rural – oferta de servicii fiind mult mai redusă pentru
localitățile mici și pentru cele rurale . Această discrepanță trebuie eliminată prin
distribuirea f ondurilor de la bugetul de stat și local în vederea acordării servicii lor la
domiciliu și vârstnicilor din mediul rural care au rămas singuri datorită migrației
generați ilor tinere către mediul urban.
⇒ Sănătate
• Datele statistice demonstrează că starea de să nătate a pensionarilor , a vârstnicilor în
general, a devenit îngrijorătoare datorată accesibilității greoaie a acestora la serviciile
medicale de urgență, precum și în procurarea medicamentelor;
• Din perspectiva furnizorilor de servicii socio -medicale la domiciliu principalele greutăți
identificate sunt: lipsa spațiilor în care să își desfășoare activitatea și lipsa fondurilor
pentru susținerea programelor și asigurarea continuității derulării lor;
• Vârstnicii din mediul rural sunt în continuare dezavanta jați de disfuncțiile existente în
sistemul actual, deoarece în multe localități nu există cabinete ale medicilor de familie
sau acestea funcționează în spații improprii. De asemenea, numărul farmaciilor și al
punctelor farmaceutice în mediul rural este fo arte mic , comparativ cu cel din orașe.
Situația este aceeași și pentru centrele de recoltare și laboratoarele pentru analize. O
problemă care vine în completarea acestora și reduce considerabil accesibilitatea la
serviciile medicale și la produsele farmace utice, constă în lipsa infrastructurii, inclusiv a
mijloacelor de transport către localitățile urbane, situație care izolează unele comunități,
cunoscut fiind faptul că în localitățile mici populația este preponderent vârstnică;

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

67 • Platforma gerontologică preconizată a se implementa se regăsește numai parțial în
practica instituțiilor publice de sănătate și a organizațiilor societății civile.
• Serviciile comunitare de îngrijire socio -medicală continuă să se situeze într-un stadiu
incipient și se manifestă timid față de nevoile reale individuale ale vârstnicilor aflați în
dificultate ;
• Fondurile alocate pentru asistența medicală stomatologică sunt subevaluate în
raport cu necesitățile reale, vârstnicii constituind categoria de populație cea mai afectată
de impl icații dintre cele mai nefavorabile în acest domeniu ;

⇒ Participarea pe piața forței de muncă
• Nu sunt dezvoltate programe de reinserție și de menținere a unei vieți active și a
unei participări semnificative a persoanelor vârstnice în societate ; mai mult , recent s -a
reglementat imposibilitatea cumulării de către aceștia a pensiei cu salariul în unitățile de
stat;
• Persoanele vârstnice fără afecțiuni de sănătate majore sunt obligate să participe la
acțiuni aducătoare de venit pentru asigurarea traiului ziln ic; totodat ă, trebuie
evide nțiată creșterea numărului cerșetorilor în rândul vârstnicilor;
⇒ Reglementări legislative
• Legislația în domeniul sanitar nu încurajează furnizorii de servicii medicale pentru a
încheia contracte cu casele județene de asigurări d e sănătate, iar sumele decontate de
către acestea sunt considerate insuficiente pentru acoperirea costurilor programelor
derulate ;
• Legea nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice nu acoperă
întreaga problematică a acestei categorii de po pulație , iar prevederile sale nu sunt
aplicate corespunzător ;
• Lipsește o lege cadru pentru protecția drepturilor persoanelor vârstnice , așa cum
există pentru copiii și persoanele cu handicap.
• Lipsește un Program Național pentru Protecția Socială a Persoan elor Vârstnice
care să fie însușit și aprobat de Parlament, astfel încât guvernul actual și cele viitoare să
aibă obligația să -l aplice în condiții de responsabilitate .

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

68 Capitolul IV
PROPUNERI
În vederea preîntâmpinării consecințelor îmbătrânirii în Ro mânia, precum și pentru ca
persoanele vârstnice să se bucure de o bătrânețe demnă și o viață cât mai lungă, supunem
atenției organismelor abilitate în domeniu, următoarele principale acțiuni :
⇒în domeniul d emografic
• Intervenția energică și profesionalizată a Guvernului, pentru a stopa declinul demografic
prin p olitici de stimulare a ratei fertilității, deoarece menținerea de durată a ratei fertității
actuale (1,3 copii la o femeie) conduce la creșterea progresivă a ponderii persoanelor de
65 ani și peste în totalul populației; de asemenea, este necesară reducere a migrației
externe a populației tinere (18 -40 ani), având în vedere că populația tânără care a
emigrat legal din anul 1991 și până în prezent a ajuns la 55 ,0% din totalul celor care au
emigrat .
⇒în domeniul asigurărilor sociale
o Reconsiderarea prevederilor Legii nr.19/2000, în sensul promovării în regim de urgență
a unui sistem unitar național public de pensii care să reglementeze, într -o con cepție
îmbunătățită, următoarele principalele probleme:
 aplicarea unui algoritm unic de calcul al cuantumului pensiei pentru toate
categoriile socio -profesionale indiferent de sectorul în care și -au desfășurat activitatea și
abrogarea tuturor actelor normative neconstituționale prin care s -au instituit pensii de
serviciu;
 stabilirea anuală a valorii punctului de pensie la cel puțin 45,0% din nivelul
câștigului mediu brut pe economie corect prognozat;
 indexarea periodică a pensiilor pentru acoperirea integrală a ratei reale a inflației
ca urmare creșterii prețului la alimentele de bază, medicamente și servicii;
 stabilirea de criter ii mult mai riguroase , în cazul pensionării de invaliditate și
monitorizarea severă a beneficiarilor acestor pensii;
 subvenționarea anuală de la bugetul de stat, până la nivelul necesaru lui, a
fondului public de pensii, având în vedere că guvernul este girantul și administratorul
acestui fond;

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

69  acoperirea integrală a solicitărilor de bilete de tratament balnear ;
 eliminarea impozitării pensiilor .
o În vederea îmbunătățirii sustenabilității sistemului public de pensii este necesar să se
acționeze prin aplicarea de măsuri coercitive severe pentru creșterea numărului de
contribuabili (persoanele care lucrează « la negru », femeile casnice, sezonierii din
agricultură, persoanele care lucrează î n alte țări, pensionarii etc). Atragerea de noi
asigurați din rândul populației active le -ar putea garanta acestora o formă de venit și, în
plus, prin contribuția lor ar participa la întregirea fondului public de pensii.
o Atragerea tinerilor pentru înscrier ea la fondurile de pensii facultative alături de pensiile
private obligatorii astfel încât să beneficieze la pensie de venituri mult mai mari decât
cele cuvenite din sistemul public de pensii.
o Aplicarea de politici specifice de stimulare a nașterii celui d e-al doilea copil pentru
tinerele familii.
⇒în domeniul protecției sociale
• Elaborarea de către specialiștii în domeniu a unui studiu complex privind percepția
societății contemporane asupra persoanelor vârstnice ;
• Inițierea și aprobarea Legii pentru protec ția drepturilor persoanelor vârstnice care să aibă
în vedere:
– luarea în considerare a particularităților, definițiilor și procedurilor stabilite în
legislația Comunității Europene, pentru corespondența organizatorică, funcțională
și administrativă cu pract icile din țările Uniunii Europene în domeniul protecției
sociale a persoanelor vârstnice;
– adoptarea unei noi definiții a persoanei vârstnice și precizarea în mod clar a
situațiilor în care aceasta intră în procesul de evaluare socio -medicală și de
particip are la un program de servicii sociale sau socio -medicale ;
– detalierea în mod clar a tuturor drepturilor persoanelor vârstnice și a procedurilor
de acces la acestea;
– înlocuirea termenului de „nevoie” a persoanei vârstnice cu un termen care să
exprime un mini m de cerințe firești pentru ca persoana respectivă să poată
beneficia de un trai decent;
– extinderea modalităților de soluționare a problem elor vârstnicilor prin introducerea
de prestații, facilități și accesibilități ce se pot acorda acestora, reglementar ea

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

70 condițiilor de sprijin a celor în dificultate și stabilirea instituților implicate și obligate
să le soluționeze solicitările;
– reglementarea principiilor, criteriilor și modului de calcul al contribuției individuale a
persoanelor vârstnice asistate în u nități de stat și private, precum și situațiile în
care asistatul nu are venituri suficiente și susținători legali. În acest dome niu,
trebuie să se stabilească î n mod clar aportul consiliilor locale și județene, precum
și ale persoanelor juridice private c are derulează programe de servicii pentru
persoanele vârstnice (acreditare, costuri, standarde);
– stabilirea pachetelor minimale de servicii ce se justifică a fi acorde pentru
principalele situații socio -medicale ce se întâlnesc în mod curent la persoanele
vârstnice aflate în dificultate, cât și cele oferite în regim de urgență;
– reglementarea procedurilor de contractare și finanțare a serviciilor, precum și
modul de furnizare a acestora, astfel încât ele să fie de calitate și să răspundă
obiectivelor program elor stabilite de către comisiile de evaluare a situației socio –
medicale a persoanelor vârstnice;
– stabilirea procedurilor care privesc acordarea îngrijirilor pentru persoanele
vârstnice, realizarea acestora pe baza unui plan individualizat elaborat prin
aplicarea grilei de evaluare a nevoilor și a fișei socio -medicale, în care fiecare
specialist să propună măsuri, termene și moda lități de evaluare a activităților
desfășurate ;
– reglementarea procedurilor de lucru pentru înstrăinarea bunurilor proprietate
personală în scopul de a proteja dreptul de proprietate și de a conserva bunurile
mobile și imobile ale persoanelor vârstnice aflate în situații vulnerabile și de risc;
– acordarea unei alocații sociale pentru vârstnicii care formează familii/cupluri sau
sunt singuri și au venituri foarte mici pentru ca aceștia să poată beneficia de un
trai decent (instituirea unui supliment bănesc calculat pe baza ”coșului zilnic al
persoanelor vârstnice”, reglementat printr -un act normativ , deoarece cel care
asigură pensia mi nimă garantată este insuficient );
– reglementarea îndatoririlor, obligațiilor și a răspunderii civile și după caz penale a
persoanelor fizice desemnate să acorde servicii de îngrijire persoanelor vârstnice;
– instituirea obligației ca fiecare primărie să cuno ască vârstnicii din cadrul
comunității care se găsesc în situație de risc socio -medical și în colaborare cu

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

71 instituțiile de specialitate și reprezentanții societății civile să acționeze operativ
pentru ameliolarea condițiilor de trai a acestor persoane ;
– organizarea evidenței și monitorizării cazurilor sociale, ce privesc persoanele
vârstnice, pentru o evaluare a cererii și ofertei de servicii, utilă la reglementarea
rețelei de servicii sociale potrivit nevoilor identificate;
– instituirea coșului minim de co nsum pentru familia de pensionari și persoana
vârstnică singură, al cărui cuantum să fie aprobat prin hotărâre a guvernului, nivel
față de care guvernul și organele abilitate să dispună indexări ale veniturilor
persoanelor vârstnice, facilități, scutiri sa u diminuări ale taxelor locale și a
impozitelor etc;
– aplicarea de măsuri active, pentru eliminarea riscului de excluziune socială a
persoanelor vârstnice, rămase singure (inclusiv din mediul rural), fără familie.
– asigurarea de către poliția de proximitat e a unei mai mari siguranțe și securit ăți
vârstnicilor, potențiale victime ale infracționalității, violenței și abuzului.
⇒în domeniul asistenței sociale
• Completarea actualei legi nr. 47/2006 privindsistemul național de asistență socială cu un
capital dist inct referitor la asistența socială a persoanelor vârstnice, în acord cu drepturile
persoanelor vârst nice adoptate la nivel european și care să reglementeze în principal :
– îmbunătățirea și extinderea tipurilor de servicii ce le sunt asigurate vârstnicilor în
instituțiile de asistență socială în regim rezidențial, respectiv programe de terapie
ocupațională, recuperare etc;
– dezvoltarea sistemului rezidențial de asistență socială pentru vârstnici prin reabilitarea
căminelor existente pentru persoane vârstnic e și construcția de noi cămine,
îmbunătățirea confortului în cămine prin dotarea cu echipamente, aparatura medicală,
electrocasnică, electronică și mobilier;
– completarea instituțiilor de asistență socială cu personal și cu respectarea obligatorie
a structu rii minimale de personal de specialitate reglementată în Hotărârea de Guvern
nr. 1007/2005;
– perfecționarea personalului care activează în programe de sprijin pentru persoanele
vârstnice prin participarea la schimburi de experiență și cursuri de formare, at ragerea
de specialiști cu experiență, angajarea unui număr tot mai mare de specialiști și
organizarea unei rețele comunitare de medici geriatrii prin dubla spec ializare a
medicilor de medicină internă ;

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

72 – crearea unor profesii necesare acordării serviciilor s ociale profesionalizate pentru
persoanele vârstnice: asistentul medical comunitar, asistentul medical de geriatrie și
gerontopsihiatrie și terapeutul ocupațional specializat în re cuperarea persoanelor
vârstnice;
– susținerea implicării active a persoanelor v ârstnice în viața socială prin informare,
sprijin și consiliere, nominalizarea în organismele consultative la nivel de comunitate
în vederea participării lor active la soluționarea problemelor pe plan local și
valorificarea competențelor dobândite în viaț a activă ;
– crearea unor punți între generațiile tinere și vârstnici prin organizarea de rețele de
voluntari tineri care să se implice pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor
vârstnice instituționalizate și a celor care locuiesc singuri și prin pr omovarea oricăror
alte inițiative menite să realizeze un schimb reciproc de informații pentru
familiarizarea cu problematica celor două generații.
• Dezvoltarea sistemului de îngrijiri la domiciliu de lungă durată, pentru a nu fi compromisă
existența pers oanelor vârstnice, deoarece odată cu înaintarea în vârstă, crește riscul
de a prezenta boli, invalidate și implicit dependență;
• Îmbunătățirea, extinderea și diversificarea serviciilor ce se acordă vârstnicilor asistați la
domiciliu, dezvoltarea programe lor de terapie ocupațională, recuperare, activități cultural
– artistice etc;
• Lărgirea structuril or de îngrijire la domiciliu a persoanelor vâr stnice, încuraj area și
dezvolt area centrelor locale de monitorizare și diagnoză medicală pentru detectarea
precoc e și pre venirea îmbolnăvirilor celor cu venituri mici;
• Instituirea prin lege de compensații financiare și de facilități în vederea promovării,
încurajării și stimulării îngrijirii în familie a persoanelor vârstnice dependente.
⇒în domeniul sănătății public e
o Revizuirea și îmbunătățirea pachetului de legi care reglementează sănătatea populației,
asigurarea acestuia a unei concepții moderne privind prevenirea îmbolnăvirii și asistența
medicală a vârstnicilor prin :
– organiz area pentru persoanele vârstnice a unui program național distinct de sănătate
care să asigure prevenția și tratamente medicale alternaltive pentru asigurarea și
menținerea unei bune stări de sănătate ;

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

73 – educarea persoanelor vârstnice pentru a deveni conștiente de factorii de risc la
vârsta a t reia și a cunoaște măsurile de prevenție necesare pentru a evita
complicațiile serioase în domeniul sănătății (fumatul, consumul de alcool, folosirea
exclusivă a medicamentelor și a automedicației);
– elaborarea și implementarea de programe naționale privind prevenirea îmbătrânirii
precoce și a situației de dependență (promovarea dezvoltării de cabinete de asistență
socială în cadrul spitalelor și întărirea colaborării asistentului social cu medicul de
familie, orientarea serviciilor de îngrijire primară spre modelul social de abordare a
pacientului).
– creșterea accesului la serviciile de protecție a sănătății și îndeosebi la serviciile
medicale de bază; derularea de programe speciale la nivel național destinate
persoanelor vârstnice;
– înființarea de centre med icale în toate unitățile administrativ – teritoriale care să
asigure serviciile medicale de urgență și supraveghe re în tratamentul ambulatoriu al
persoanelor vârstnice;
– înființarea de secții de geriatrie în toate spitalele și a cabinetelor de geriatrie î n toate
municipiile și orașele mari;
– acordarea de asistență medicală gratuită persoanelor vârstnice , precum și de
gratuități la medicamentele destinate întreținerii sănătății și în mod deosebit pen tru
cele prescrise în cazul bolilor cronice;
– stabilirea unu i sistem rațional de aprovizionare a farmaciilor cu medicamente
compensate și gratuite și în mod special cu cele destinate întreținerii stării de
sănătate a persoanelor vârstnice;
– asigurarea gratuității analizelor de laborator și a investigațiilor în regim de urgență
pentru persoanele vârstnice , pe toată perioa da lunii, indiferent de decadă;
– îmbunătățirea colaborării între casele de asigurări de sănătate județene și direcțiile
sanitare județene prin stabilirea de atribuții și responsabilități clare și preci se în
regulamente le cadru aprobate prin ordin al ministrului sănătății;
– aplicarea de măsuri organizatorice care să conducă la scăderea duratei de
prezentare a echipei de salvare, la locul și la ora solicitării;
– asigurarea accesului la servicii le medi cale d e baz ă și la medicamentele gratuite și
compensate pentru vârstnicii de la sate , înființarea de cabinete de medicină de
familie și farmacii sau puncte farmaceutice în toate localitățile rurale ;

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

74 – implementarea în toate zonele țării a programelor de îngrijiri la domiciliu pentru
persoanele vârstnice;
– încurajarea marilor producători de medicamente din R omânia să fabrice echivalente
ale produselor străine pentru care nu există corespondent printre produsele
românești, prin acordarea unor facilități la comercializ area medicamentelor, scutiri
de taxe și impozite etc ;

⇒în domeniul p articipării pe piața forței de muncă

• Majorarea vârstei de pensionare la 65 ani atât pentru bărbați cât și pentru femei ,
precum și un stagiu minim de cotizare de 35 de ani în cazul pensie i cu vechime
completă, pentru eliminarea dis criminării existente în prezent ;
• Renunțarea la pensia anticipată în sistemul public ;
• Aplicarea de practici flexibile de lucru care să încurajeze persoanele vârstnice să reintre
pe piața muncii ; instituirea de co nvenții care să permită prelungirea vieții active peste
65 de ani, la cererea, cu beneficii fiscale și sociale atât pentru vârstnici, cât și pentru
angajatori ;
• Reintegrarea mai rapidă pe piața muncii a femeilor după perioada de maternitate ;
• Adoptarea princ ipiului “o societate pentru toate v ârstele ”, care să stea la baza tuturor
reglementărilor care se referă la populație ;
• Promovarea “îmbătrânirii active” care presupune educația și formarea pe parcursul
întregii vieți, retragerea din activitate mai târziu ș i mai progresiv, practicarea activităților
care ocrotesc cap acitățile și sănătatea, contribuind astfel la reducerea dependenței și a
costurilor retragerii din activitate și ale îngrijirilor ulterioare de sănătate.
• Susținerea implicării active a persoanelo r vârstnice în viața societății pentru a favoriza
păstrarea lor cât mai mult timp în activitate, ca persoane utile, cu un grad crescut de
autonomie, care să influențeze starea lor psihică și care, în final, să conducă la creșterea
calității vieții;
• “Grizo narea” populației, prin stabilirea și aplicarea de pol itici flexibile de adaptare a
instituților și proceselor sociale la noua structură a populației. Armonizare a vieții
profesionale și familial e, în special în favoarea femeilor, inclusiv prin crearea de n oi
structuri necesare creșterii copiilor , cu drepturi legitime în cadrul sistemului de asigurări
sociale .

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

75 • Încurajarea rolului familiei și a diferitel or tipuri de transferuri financiare, materiale,
nonmateriale care au loc în ambele sensuri cu sprijinul so cietății civile și furnizorii de
servicii sociale și socio -medicale în unități specializate și la domiciliul beneficiarilor.
• Reconsiderarea și reglementarea rolului comunității și al familiei în satisfacerea nevoilor
generale și specifice ale persoanelor v ârstnice.
• Antrenarea populației vârstnice în realizarea unor servicii utile pentru vârstnicii
dependenți, stimulându -le astfel sentimentul de utilitate și solidaritate socială;
promovarea voluntariatului în rândul persoanelor vârstnice în paralel cu dezvol tarea și
diversifica rea acțiunilor de întrajutorare.
⇒în domeniul mass -media
• Organizarea de campanii de popularizare (materiale publicitare audio -vizuale) a
instituțiilor care au atribuții de protecție socială , pentru ca persoanelor vârstnice să poată
fi informate permanent cu privire la acces ul la drepturile și facilitățile acordate prin legi și
diverse alte reglementări;
• Realizarea de programe specifice cu și despre persoanele vârstnice;
• Prezentarea imaginii persoanelor vârstnice pozitiv și proactiv; medi atizarea unor cazuri
sau situații deosebit e pentru a fi cunoscute de către membrii societății;
• Prezentarea modului de soluționare a unor cazuri sociale deosebite care privesc
persoanele vârstnice, prin colaborarea cu organele administrației publice;
• Reali zarea de emisiuni unde să participe reprezentanții organizațiilor centrale
reprezentative ale pensionarilor în care să se dezbată probleme curente ale acestei
categorii de populație.
x
x x
La stabilirea politicilor , strategiilor, măsurilor și acțiuni lor apreciem necesar să fie
consultate structurile asociative ale pensionarilor și Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice,
deoarece ele sunt în măsură să cunoască cel mai bine nevoile și problematica acestui segment
de populație .
Director general Șef birou „Analize și studii” Realizator
Florin Pașa Alina Matei Olguța Ersilia Mihart
Georgiana Cojocaru

“Îmbătrânirea populației în context european și în România ”

76 Bibliografie
• Situatia demografică a populației vârstnice în perioada 1990 -2002 , Institutului Națio nal de
Statistică, 2003;
• “Proiectarea populației României până în anul 2025”, Institutului Național de Statistică,
2005;
• ”Mortalitatea 200 7”, Institutului Național de Statistică, 200 8;
• ”Forța de muncă î n Ro mânia.O cupare ș i somaj, anul 2007 ”, Institutu lui Național de
Statistică, 2008 ;
• “Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și Consumul populației, anul 2007 ”,
Institutului Național de Statistică, 200 8;
• ”Populația României la 1 iulie 2008. Principalele caracteristici demografice”, Institutul
Național de Statistică, 2008 ;
• ”Buletinul trimestrial în domeniul muncii și protecției sociale nr.1(6 5)/2009”, Ministerul
Muncii, Familiei și Egalității de Șanse
• Balaci Marin ”Analiza Procesului de imbatranire demografică”, teză de doctorat, 1996.
• Mariana Stanciu,”Politici sociale și globalizare în țările europene”, articol în revista
Calitatea Vieții, XVIII, nr.1 -2
• Virgil Sora, Constanța Mihăescu, Dana Colibaba, Giani Grădinaru, Ariela Danciu ”Analiza
Statistico -Demografica.Teorie și Aplicații”, Editura Economică, 2002
• ”Europe’s demographic future:FACTS AND FIGURES ON CHALLENGES AND
OPPORTUNITIES”, European Commission, Directorate -General for Employment, Social
Affairs and Equal Opportunities, Octombrie 2007
• “World population Ageing,2007”, United Nation, Department of Economic and” Social
Affairs, Population Division, New York, 2007
Facts and figures on challenges and opportunities

nd figures on challenges and opportunities