Specializarea Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin [604192]

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

1

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 1
1.1 Descrierea tehnologiei de injectare ………………………….. ………………………….. ………………… 3
Descriere generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 3
1.2 Descrierea tehnologiei de lăcuire ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
1.3 Fluxul tehnologic detaliat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 22
Cap 2. Decrierea materialelor folosite la realizare ornamentelor auto interioare
injectate. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 30
2.1 Descrierea Abs -ului ( Acrilonitril butadien stiren) ………………………….. ………………………….. ….30
2.2 Descrierea PC -Policarbonat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..32
Capitolul 3 – Reglementări și condiții de lucru pentru produsele folosite la lăcuire
considerate periculoase ………………………….. ………………………….. ………………………… 34
3.1.Cerințe legale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 34
3.2 Obligativitatea și Necesitatea Zonării „Ex” a liniei de lacuire având în vedere că se
lucrează cu produse periculoase. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …39
3.3 Prescripții tehnice pentru zonare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 40
Cap. 4 Evaluarea nivelului de risc pentru locul de muncă operator injecțtie mase
plastice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 44
4.1 Activitate defășurată ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 44
4.2 Factori de risc identificați ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 46
4.3 Fișa de evaluare a locului de muncă ………………………….. ………………………….. ………………….. 49
4.4 Nivelul de risc global al locului de munc ǎ ………………………….. ………………………….. …………… 55
4.5 Interpretarea rezutatatelor evaluării ………………………….. ………………………….. …………………… 59
4.5 Fișă de măsuri propuse pentru locul de muncă operator mașini de injecție mase plastice.
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 60
Cap 5. Concluzii ………………………….. ………………………….. . Error! Bookmark not defined.
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 71

Introducere
Prezentare generală NBHX

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

2
Începand cu 16 ianuarie 2017, compania Rolem își începe activitatea î n cadrul
Parcului Industrial Brașov. Activă î n sectorul automotive, compania este prezenta pe
piața românească înca di n 1994. Prima unitate de producț ie a fost deschisă la Codlea
și a generat 300 de locuri de muncă, ajungând să numere azi peste 1400 angajaț i.
Rolem produce ornamente auto pentru companii precum BMW, Mercedes, Audi si
Porsche. Compania este unul dintre puținii producători de elemente orna mentale din
lemn. ROLEM și -a început activitatea în anul 1994, când omul de afaceri Ion Țiriac,
împreună cu Daimler, a pus bazele uneia din primele multinaționale din
domeniul automotive din România, în Codlea, județul Brașov.În anul 1998, ROLEM a
fost cumpărată de germanii de la Dräxlmaier, moment în care compania a devenit
furnizor de prim rang de piese ornamentale din lemn nobil pentru alți important i
producători de mașini din segmentul premium, cum ar fi Mercedes, BMW, Audi,
Porsche , VW, Toyota sau Maybach.
La aniversarea de 10 ani, în 2004, ROLEM primește și confirmarea pentru sistemul de
management al calității prin certificatul ISO/TS 16949, care corespunde celor mai înalte
cerințe ale industriei automotive la nivel mondial.
Activitate
Producția din cele trei fabrici
ROLEM își desfășoară activitatea în trei unități de producție, unitatea principală fiind
cea din Codlea, cu o suprafață de 54.000 mp; a doua unitate, inaugurată în 2013 în
Cristian, are o suprafață de peste 17.000 mp, iar cea de -a treia unitate, de 15.300 mp, a
fost inaugurată la începutul acestui an în Ghimbav.
La fabricile ROLEM sunt produse piese ornamentale din furnir nobil, carbon sau plastic
lăcuit pentru industria producătoare de automobile. Produsele compani ei se adresează
vehiculelor din clasa premium, BMW, Mercedes, VW, Audi, Porsche și mai nou Volvo.
De asemenea, ROLEM își asumă răspunderea față de mediul înconjurător și față de
oameni prin aplicarea măsurilor necesare și prin implicarea în proiecte speci fice.
În dezvoltarea noii fabrici, ROLEM a investit în cele mai noi tehnologii existente la acest
moment pe piață, anume injectare plastic IMD, injectare plastic 2K și o linie proprie de
vopsire a pieselor de plastic.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

3
Drept urmare, în ianuarie 2017 compani a a construit ce -a de-a treia hală de producție
de la Ghimbav. În dezvoltarea acesteia s -au investit aproximativ 42 de milioane de euro,
din aceste investiții făcând parte echipamente, utilaje și mașini de ultimă generație,
printre care injectare plastic I MD, injectare plastic 2K și o linie proprie de vopsire a
pieselor de plastic.
În luna martie au fost produse deja primele piese din clasa A de la Mercedes, piese
destinate testării și validării proceselor de producție, însă se estimează că până în 2018,
în noua fabrică vor lucra aproximativ 270 de oameni pentru a produce piese
ornamentale pentru clasele A și B ale constructorului auto Mercedes.
Cap 1. Studiul tehnologiei de Injectare si lcuire a pieselor de ornamet auto
1.1 Descrierea tehnologiei de injectare
Descriere generală
Mașinile de injecț ie din seria CX cuprind segmentul mic și mijlociu în ceea ce privește
unitatea de închidere a mașinilor noastre. Acestea au:
– un sistem de închidere complet hidraulic în 2 platane ;
– o forț ă de închidere de la 350 kN până la 6.500 kN;
– cantitate material injectat de la 13 la 5.453 grame (PS) .
Mașinile din această gamă ofertă :
– obținerea unor produse de înaltă calitate ;
– pretare perfe ctă la cele mai ridicate exigențe ;
– adaptabilitate la cerințele dumneavoastră de producț ie;
– o productivitate și o calitate de invidiat ;
– o gamă largă de combinații ale unităților de închidere și injecție existente ;
– posibilitatea ale gerii unei mașini conform cerinț elor dumneavoastră ;

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

4

Fig. 1 Mașină de injectat Krauss Maffei
Opțiuni suplimentare pentru perfomanță și flexibilitate CX:
– Presiune de injecț ie până la 3000 bari specific ă;
– Temperatură de plas tifiere de până la 450°C ;
– Turaț ie șnec mărită (hidraulic) ;
– Acționare electrică șnec ;
Pompă separată pentru aruncător/miezuri ;
– Acumulator presiune pentru o putere mărită a injecț iei.
Pompa de acț ionare asigură mașinii debitul și presiunea corespunzătoare. Ambele sunt
măsurate și reglate în interiorul pompei și astfel se reduce considerabi l consumul de
energie.
Toate presiunile și vitezele sunt introduse digital în unitatea de comandă. Ve ntilele
proporționate, acț ionate electric asigură o repetabilitate ridicată și sunt capabile să
mențină valorile setate, perioade lungi de timp. Acest lucr u este foarte important pentru
un ciclu uniform al producției și o calitate excepțională a produselor.
Pentru o reglare mai exactă a presiunii și a vitezei și pentru o repetabilitate a valorilor,
se poate opta pentru un ventil de reglare adițional pentru procesul de injecție și de
plastifiere.
Componentele hidraulice sunt legate la unitatea centrală de comandă a mașinii, prin cea
mai modernă tehnologie BUS, oferind astfel:

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

5
– o prelucrare rapidă și exactă a datelor
– imunitate față de diverse influențe ext erioare
Mașinile din ser ia CX sunt foarte ușor de întreț inut, deoarece:
– componentele se pot monta/demonta cu ușurinț ă
– oferă un acces rapid la toate elementele hidraulice, oriunde ar fi acestea.

Fig. 2 Model mașină injectat seria CX
Seria CX are un sis tem special de păstrare și curăț are a uleiului hidraulic.
În modelul de bază, o pompă hidraulică produce presiunea și volumul uleiului pentru
toate mișc ările mașinii. Pentru performanț e mai ridicate sau pe ntru mișcări paralele ale
mașinii, vă oferim:
– acum ulator de presiune
– pompe adiționale ca și opț iuni
Aceste mașini sunt foarte silenș ioase, deoarece pompele sunt în interiorul unei carcase
izolate fonic.
Unitatea de închidere
Patru cilindri acționează forța de închidere simetric și asigură distr ibuția egală a
acesteia. Chiar și la o presiune maximă a injecț iei, nu există riscul deschiderii matriț ei.
Sistemul de închidere complet hidraulic cu cilindrii încorporaț i, permite mișcări rapide
de deschidere și închidere. Platanul mobil al matriț ei se fixează cu foarte mare
precizie pe batiul mașinii și astfel platanele sunt paralele fără a exista riscul înclinării sau
dealinierii.
Designul mașinii este astfel conceput încât să ofere vizibilitate în partea de închidere și
de ejectare. Pentru facilitarea l ucrărilor din zona matriței, ușile de protecție din faț ă și din

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

6
spate se deschid separat. Uși de protecț ie separate ajută la accesul în zona duzei și în
zona aruncătorului.
Sistemul de siguranță al matriț ei:
– se poate regla de la normal la foarte sensibil , (există până la 16 poziții) ;
– protejează matriț a;
– asigură o perioadă lungă de funcționare a matriț ei ;
– asigură cost uri mici de întreținere a matriț ei.
Sistemul autolubrifiant elimină ul eiul și grăsimea din zona matriț ei.

Fig. 3 Sistem autolubrifiant
Mașina este astfel concepută încâ t să permită montarea cu ușurință a unui robot. În
zona de ejecț ie este suficient spațiu pentru diverse opț iuni.
De asemenea în zona matriței este spaț iu suficient: platanul mobil poate sup orta și
greutăți mari ale matriț ei
.
Fig. 4 Zona matriței
Această mașină:

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

7
– este potrivită pentru producț ie în camere sterile ;
– conferă un mare avantaj, deoarece doar unitat ea de închidere trebuie să stea
înăuntru, iar unitatea de injecție stă afară ;
– reduce spaț iul necesar montării .
Seria CX oferă:
– unităț i de injecț ie și șnecuri potri vite pentru orice fel de producție
– o diversitate de capacităț i de lucru ;
– șnecuri cu diferite diametre, astfel încât să se obțină performanțele necesare
producției ;
– cea mai bună combinație pentru cerințele dvs. de producț ie.

Fig. 5 Vedere din fată mașină de injectat
Cerinț ele referitoare la unitatea de plastifiere sunt în continuă creștere, datorită
motivelor ca:
– continua creștere a volumului materialului care urmează a fi plastifiat ;
-temperaturi scăzute de topire ;
-o mixare și omogenitate mai bună ;
– noi formule pentru material ;
Pentr u a put ea satisface toate aceste cerinț e, vă oferim diverse tipuri de șnecuri și
lucrăm în continuare la diversificarea acestor oferte
Tipurile standard de șnecuri sunt următoarele:

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

8

Cilindrii șnecurilor sunt trataț i special pentru a put ea funcț iona la t emperaturi înalte.
Mișcă rile pentru plastifiere sunt acț ionate hidraulic, dar se poa te opta de asemenea
pentru o acț ionare electromotorică, dacă plastifierea trebuie să decurgă paralel c u alte
mișcări ale mașinii. Forț a este transferată direct la șnec prin pistonul de injecț ie – care
este un piston rotativ. Acest mecanism contribuie la reducerea frecării și are ca rezultat
un proces controlat.
De multe ori aditivii folosiți pentru îmbunătăț irea procesului sau al produsului final, au un
efect dăunător asupra șnecului sau asupra cilin drului acestuia . Materialele și
procedeele folosite pentru a proteja unităț ile de injectț ie lungesc viața mași nii și asigură
o calitate excepț ională a produselor.
Unitatea de injecț ie a mașinilor din seria CX se po ate decup la foarte ușor pentru a fi
curăț ată și poate fi ridicată apoi cu ajutorul unei macarale. Șnecul acestor mașini este
codat. La schimbarea unității de cilindru -șnec, mașina re cunoaște diametrul din
construcț ie și își reglează automat setările. Greșe li și date eronate s unt astfel înlăturate.
Comanda prin microprocesor MC 5, oferă un control simplu asupra mașinii .

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

9
– procesul este reprezentat simplu și exact pe ecran, fără a excela prin detalii
nesemnificative ;
– prin această comandă se obțin analize rapide și exacte ale procesului ;
– operatorul poate să -și dea seama imediat dacă mașina lucrează așa cum trebuie și
dacă necesită unele îmbunătățiri.
Reprezentarea grafică a procesului:
– este clară ;
– împiedică introducerea unor date eronate ;
– înlesnește în același timp memorarea programului potrivit.
Unitatea de comandă MC5 se caracterizează pri n:
– comandă de proces pe 32 biț i cu o procesare rapidă a semnalelor pentru o
reproducere exactă a datelor setate ;
– un sistem d e operare multitasking pe 32 biț i cu o viteză de prelucrare ridicată
pentru vizualizarea valorilor instantanee, graficelor etc.
– Memorarea de date pentru valorile proceselor și a valorilor instantanee ;
-Cuplarea rapidă la PC ;- Ecran color TFT 12” ;
– Sistem electric descentarlizat cu conectare în magistrală BUS ;
– Conexiune electrică de 24 V ;
– Componente standard preexamiante cu o rată scăzută de defectare, reduc
stocul de piese de schimb și permit o echipare rapidă și simplă ;
– Deplasarea este asigurată de senzori d e mișcare rapizi și de înaltă precizie
(precizia 0,01 mm, nu este totdeauna vizibilă pe ecran) ;
– Interfaț ă USB standard pentru stocarea de date, tastatură și imprimantă.
1.2 Descrierea tehnologiei de lă cuire
Dimensiunile liniei de vopsire sunt impresion abile, fiind a doua în Europa ca mărime,
întinzându -se pe o suprafață de peste 880 𝑚2 . Este dispusă pe 4 nivele (subsol, parter,
nivel acoperiș și nivel tehnic pentru controlul agentului termic ).
Asigură controlul ansamblului de elemente ale liniei prin intermediul interfețelor
instalate pe cele 3 desktop -uri interne, precum invertoarele, pompele de apa,
cuptoarele, pompele pentru substanțele chimice pentru rețeaua de apa internă cu
circuit închis, RTO, chillerele, manometrel e analogice. Specialiști i soluționează erorile
electrice, mecanice sau de programare și tratează cu succes toate problemele de
sistem apărute, propunând soluții tehnice pentru a crește eficiența liniei înainte de
predare.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

10

Instalare și materialele
Instalaț ia permite vopsirea diferitelor piese de interior auto. Piesa trece prin diferitele
zone ale procesului (încărcare, curățare, vopsire, uscare, IR, UV și cuptor) și procesul
este monitorizat de-a lungul întregii linii de producție pentru a informa dacă apare o
eroare.
Configuraț ie

Privire de ansamblu asupra proceselor p iesele care urmează a fi vopsite sunt
transferate de -a lungul liniei și prin diferitele zone de operare printr -o bandă
transportoare cu role, realizând un proces de vopsire complet de la zona de încărca re
până la cuptorul final de întărire și descărcare. Procesul începe cu încărcarea manuală
a piesei de către un operator, preluarea pieselor sau a cadrului com plet dintr -un spaț iu
tampon și plasarea acestuia pe bandă. Procesul liniei este compus din:

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

11
 Încărcare
 Zona de curățare cu CO2
 Cabină de vopsit 1
 Uscare
 Cabină de vopsit 2
 Uscare
 Infraroșu
 UV
 Cuptor
 Răcire
 Descărcare
Descărcarea, precum încărcarea, este o operație manuală. Există posibilități de sisteme
de vopsire:
 Sistem cu un strat: ce le două cabine funcționează în paralel. Banda merge
alternativ la cabina 1 sau la cabina 2.
 Sistem cu două straturi: după încărcare și curățare cu CO2, piesele merg mai
întâi în Cabina 1 și după ieșirea din cuptor, pentru al doilea strat, piesele merg
spre cabina 2 fără a merge în zona de descărcare. Numai după cel de -al doilea
strat piesele vor fi transportate în zona de descărcare.
Opriri de urgență
Există două tipuri diferite de opriri de urgență:
 Opriri locale de urgență: acestea pot include fie întrerupătoare de sfârșit de
cursă, fie butoane „ciupercă” de urgență, însă vor opri numai o componentă
sau o parte a mașinii. Nu vor opri întreaga linie.
 Opriri generale: Sunt butoane de urgență sau eleme nte de siguranță care,
din cauza unui risc sporit de siguranță sau de proces, întrerup brusc
întreaga mașină. În acest caz, întreaga linie va fi rearmată complet.

Echipamente și măsuri de protective

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

12
Compania care exploatează linia trebuie să instaleze toa te dispozitivele de siguranță
specificate în proiectarea liniei, să pună la dispoziția personalului echipamentele de
protecție individuală necesare și să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura
siguranța personalului pe toată durata vieții liniei.
Personalul trebuie să poarte echipament de protecție individuală adecvat în zonele de
muncă în care este prescris.
Operatorul va menționa în specificația de lucru echipamentele de protecție individuală
corespunzătoare fiecărei faze de viață a liniei. Orice indicație a producătorului
echipamentului de protecție se află pe etichetele mașinii și pe plan. Mai multe informații
detaliate cu privire la utilizarea echipamentului individual de protecție sunt disponibile în
manualele de instrucțiuni respective .
Componente Echipament individual de protecție
Zona sistemului de vopsit Protecție auditiva, respiratore, ochelari
de protecție, manuși de protectie,
uiformă de protecție,încalțăminte de
protective.
Cuptor Protecție auditivă, respiratorie,
încălțăminte a ntistatică, manuși,
protecțe termică.Este interzis accesul
individual!
Flash -off Protecție respiratorie, ochelari de
protecție, manuși de protecție,
uniformă de protecție, încalțăminte
antistatică.
Cabina de vopsit Protecție respiratorie, ochelari de
protecție, manuși de protecție,
uniformă de protecție, încalțăminte
aderentă
și antistatică de protecție.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

13

Utilajele folosite la injectare și lă cuire:
– Mașini injecț ie mase plastic e
GENERALITĂȚ I
Procesul de formare prin injecție constă î n aducerea amestecului pe baza de polimeri
termoplastici în stare plastică, urmată de introducerea sa sub presiune într -o matriță
relativ rece, în care trece î n stare so lidă. Prin injecție se pot prelucra aproape toți
compușii macromoleculari atât termopl astici cât ș i termorigizi.
In mod curent se prelucrează materiale termoplastice cum ar fi: polietilena,
polipropilena, polistiren, policlorura de vinil, poliamida, ABS, etc. Prin acest procedeu
de prelucrare se pot obține î n mod economic produs e variate , cu forme complicate și cu
proprietațile dorite. Productivitatea mașinilor de injecție este ridicată, durata unui ciclu
de injecție nu depașește î n general 1 -2 minute, chia r la piesele cu pereți groși ș i cu
greutate mare. In acest proces tehnologic de fabricare se pot utiliza matriț e cu un cuib Cabina CO2 Ochelari de protecție, manuși de
protecție, uniformă de
protecție,încălțăminte aderentă și
antistatic ă de protecție.
Unitate de osmoză Ochelari de protecție, mănuși de
protecție, încălțăminte aderentă și
antistatică de protecție.
UV Niciun echipament nu va proteja
pielea și ochii!
Interzis accesul cu lumina UV.
Camera cu uși din sticlă UV este
protejată printr -o folie de protecție
UV și un comutator de siguranță pe
ușă va opri razele UV daca le
activați.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

14
sau cu mai multe cuiburi. Acest f apt contribuie de asemenea la mărirea productivității
mașinii de injecț ie.
Procesul de injectare este un fenome n ciclic, fiecare ciclu cuprinzând mai multe
operaț ii:
– alimentarea materialului (dozarea) ;
– încalzirea si topirea materialului în cilindrul maș inii ;
– închiderea matriț ei;
– introducerea m aterialului topit sub presiune în matriță;
– răcirea și solid ificarea materialului din matriță;
– deschiderea matriț ei;
-eliminarea piesei injectate din matriț a Schematic .

Figure 1 Procesul de injectare a unei piese
a) injectarea materialului în matriță ;
b) solidificarea și ră cirea topiturii;
c) deschiderea matriței și aruncarea reperului din matriță ;
1. Platanul mobil;
2. Matriț a;
3. Platan fix;

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

15
4. Duza maș inii;
5. Cilindru;
6. Corp de încă lzire;
7. Melc;
8. Pâlnie de alimentare;
9. Sistem de antren are în mișcarea de rotaț ie;
10. Sistem de acț ionar e în mișcarea de translaț ie;
11. Piesa injectată .
Materia primî sub formă de granule se introduce în pâlnia de alimentare (8) de unde
cade î n cilindrul de injectare (5). Materialul plastic ajuns în cilindrul de injectare este
transportat de catre melcul (7) în timpul mișcarii d e rotaț ie, spre capul cilindrului, unde
se gasește duza de injectare (4). Mișcarea de rotaț ie a melcului se realizează cu
ajutorul sistemului de antrenare (9). In timpul transportului, g ranulele ajung în stare de
topitură ca urmare a frecă rilor, precum și a încălzirii cilindrului de către corpurile de
încălzire (6).Materialul plastic topit este împins sub presiune în matrită de injectat (2) de
catre melcul (7), ca urmare a presiun ii exercitate de sistemul de acționare 10. După
solidif icarea și răcirea materialului în matrița, platanul mobil (1) al maș inii de injectat
se îndepartează de platanul fix (3). Astfel, matrița se deschide și ca urmare a acționă rii
sistemului de aruncare al matriței, piesa injectată (11) este aruncată din matri ța.
Reprezentând grafic mișcarea melcului și a matriței î n cursu l procesului de injectare se
obține diagram a:

Intregul proces de injectare poate fi cuprins in urmatoarele trepte de proces:
– plastifierea

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

16
– umplerea matritei
– compactizarea
– racirea si demularea
Princ ipalii factori care influentează procesul de formare a materialelor
termoplastice sunt:
1. Proprietatile chimice, fizice si tehnologice ale mat erialului termoplastic in
condiț iile specifice procesului de injectare;
2. Regimul temperatu rilor;
3. Regimul presiunilor;
4. Durata necesară formarii
1* Proprietaț ile chimice, fizice si termodinamice sunt determinante pentru
desfaș urarea procesului de inje ctare, pentru stabilirea corectă a parametrilor de lucru
ai mașinii de injecție. Pro prietaț ile polimerilor sunt diferite, funcț ie de structura lor –
amorfa sau cristalina.
Fig. 1.2 Diagrama reprezentând deplasarea melcului și a matriței î n procesul de
injectare tu – timp de umplere matriț a; tul – timp de presiune ulterioară; tr – timp d e
răcire ; td – timp de demulare
2* Topirea materialului termoplas tic se face prin transmiterea că ldurii de la
peretele cilindrului la material sau prin transformarea prin fricț iune a energiei mecanice
în energie termică .
Cu cat temperatura materialulu i termoplastic este ma i ridicată cu atât acesta este mai
fluid, matrița se umple mai uș or, iar timpul de injecta re se reduce. Temperatura matriței
este hotărâtoare în faza de ră cire – solidificare a reperului. Presiunea din matriță și
temperatura materialului î n momentul sigilă rii sunt direct influențate de temperatura
matriței.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

17
Cu cât temperatura matriței este mai joasă, cu atâ t sigilarea mater ialului are loc la
temperature și presiune mai î nalte. Ca atare, presiunea recomandată va fi mai mare și
deci o temperatură mai joasă a matriț ei va compensa parțial efectul dilataț iei termice.
3* In timpul pro cesului de injectare se dezvoltă o serie de forț e care exercită
presiuni importante asupra materialului termoplastic. Procesul poate fi urmă rit
simplificat în figura de mai jos:

Fig. 1 .3 Schema simplificata a injectă rii pentru punerea in evidență a presiunilor:
1- matriț a;
2- cilindru;
3- melc;
4- cilindru hi draulic;
pi – presiune interioară;
pe- presiune exterioară ;
ph- presiune hidraulică.
Presiunea exercitată de melc transportă materialul plastic topit din camera cilindrului
mașinii prin duza și canalele matriței, până în matriță pentru umplerea cavităț ii
acesteia. Presiunea din matriță atinge valori maxime la sfârșitul cursei melcului și
depinde de forța exercitată de melcul piston , vâscozitatea polimerului și rezistența
hidraulică a traseu lui. Se definesc urmatoarele noț iuni:
– presiun ea exterioara Pe care reprezintă presiunea exercitată as upra
materialului plastic în cilindrul maș inii de injectat.
– presiunea interioară Pi care re prezintă presiunea din cavitatea matriței.
Presiunea interioară este mai mica decât cea exterioară datorită pierderilor de

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

18
presiune care apar la tre cerea mater ialului prin duza mașinii, duza matriței, rețeaua de
injectare, pereț ii piesei injectate.
– presi unea ulterioară Pue care reprezintă presiunea exercitată de melc asupra
materialului din cavitatea matriței. Această presiune compensează contracția rez ultată
in urma ră cirii materialului.
Fig. 1.3 Schema simplificată a injectării pentru punerea în evidență a presiunilor:
1- matriță;
2- cilindru;
3- melc;
4- cilindru hi draulic;
pi – presiune interioară ;
pe- presiune exterioară ;
ph- presiune hidraulică
– presiunea de sigilare Ps, definite ca presiunea exercitată asupra materialului
plastic î n cavitatea matri ței, în momentul solidifică rii culeii (corespunzator
punctului de sigilare).
– presiunea interioară remanentă Pr,care reprezintă presiunea din pi esa
injectată în momentul începerii deschiderii matriț ei. După sigilare, materialul se
contractă, datorită ră cirii și în consecință presiunea scade, f ără a atinge o
valoare egală cu zero. Prezentarea grafică a dependenț ei dintre presiunea din
matriță și timpul de injectare, definește curba caracteristică a ciclului de
injectare.

Ciclu de injectare

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

19
Ciclul de injectare se desfașoară după cele 4 stadii distincte:
Umplerea matriț ei are loc de la To la T2. In p rima parte (0 – 1 ) presiunea rămâne
constantă, iar apoi în momentul umplerii crește brusc la valoarea pi (porț iunea de curba
0 – 2). In stadiul de compacti zare polimerul se răceste și volumul scade. Se aplică
presiunea ulterioară care determină introducerea unor noi c anatități de topitură . Se
ajunge până la o valoare maxima a presiunii interioare Pi max., după care presiunea
va scadea până la valoarea presiu nii de sigilare Ps(2 -4). Răcirea se caracterizează
printr -o scadere mai lentă a presiunii ca urmare a sol idificarii (4 -5). La sfarșitul
stadiului, matrița se deschide ș i obiectul este evacuat din matrița. Presiunea remanentă
în punctul 5 trebuie să fie mai mare decâ t presiunea mediului pentru a asig ura
dimensiunile obiectului. Obț inerea unor produse de cal itate depinde în cea mai mare
măsură de presiunea și timpul de sigilare și în special de presiunea remanentă care
controlează contracț ia materialului.
4* Durata de formare depinde de caracteristicile polimerului, de dimen siunile
obiectului de injecta t și de sistemul de răcire al matriței. Durata de formare determină
productivitatea mașinii ș i calitatea pieselor injectate. Un element important în
determinarea duratei de formare il constituie raportul dintre greutatea piesei injectate si
capacitatea de plastifiere a agre gatului. La formarea prin injecț ie este necesar să fie
cunoscute urmatoarele caracteristici:
– Volumul materialului de injectat la o cursă completă dat de produsul dintre
suprafața pistonului și cursa
– Capacitatea de plastifiere, ce depinde de dimensiunile cilindrului și de cantitatea
de caldură ce se obț ine, kg/h
– Presiunea de injecție exercitată de piston, kgf/cmp (Mpa)
– Forța de închidere, este forța necesară pentru a menține matrița închisă , kN
(Mpa). – Ciclul de injecț ie es te timpul necesar tuturor operaț iilor p entru obținerea
unui produs prin injecț ie, sec. El cuprinde 3 etape importante:
 injectarea materialului
 racirea

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

20
 scoaterea piesei din matriț a

La prelu crarea prin injectare trebuie să se îndeplinească exigenț e pri vind calitatea
pieselor precum ș i preocuparea de reducere a costurilor de fabricaț ie. Real izarea
acestor deziderate este în mod hotărâ tor influențată de maș ina de injectat. Pentru
prelucrarea materialelor termoplastice au fost realizate o mare varieta te de tipuri
constructive de mașini de injectat. Imbunătaț irile aduse permanent mașinilor de injectat
vizează creșterea preciziei, creșterea fiabilității, economicitatea constructive și
posibilități sporite de automatizare.
Mașinile de injectare cuprind s istemul de alimentare cu mat erial, sistemul de plastifiere
și sistemul de injectare.
Unitatea de injectare cuprinde sistemul de alimentare cu mat erial, sistemul de plastifiere
și sistemul de injectare.
Unitatea de închidere realizează mișcările de deschid ere și închidere a matriț ei de
injectat . Cele mai răspândite sunt maș inile de injectat cu un singur cilindru de injectare.
Mașinile de injectat se pot clasifica dupa mai multe criterii:
1. După sistemul de acționare mașinile pot fi:
 manuale : Acestea s unt utilizate în general in laborator
 pneumatice : Sunt mașini de capacitate mică la car e pistonul de injectare
este acț ionat pneumatic
 Electromecanice: Sunt considerate depașite tehnic

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

21
 electrohidraulice : Sunt cele mai răspândite mașini, la care a cționarea,
atât a injectării cât și a închiderii, este hidrostatică
2. După direcția de lucru, maș inile de injectat se pot clas ifica î n:
– Sunt maș ini la care axele unității de injectare și de închidere sunt orizontale sau
verticale
– Sunt mașini având unitatea de injectare și de î nchidere cu axul vertical
 mașini cu unitatea de închidere orizontală ș i unitatea de injectare vertical ă
 mașini cu unitat ea de închidere verticală ș i unitatea de injectare orizontală
 mașini cu unitatea de închidere orizontală ș i unitatea de injectare
orizontală așezată în unghi de 90° .
3. Dupa tipul unităț ii de plastifiere – injectare, maș inile pot fi:
 cu piston
 cu melc piston
 cu piston ș i extruder auxiliar de plastifiere.
4. După numărul matrițelor , mașinile se clasifică î n:
 mașini normale cu o singură matriță
 mașini cu mai multe matrițe, aș ezate p e un carusel care le aduce pe rând
în fața unităț ii de injectare.
Injectarea m aterialelor plastice este condiționată, în afara de caracteristicile mașinii de
injectat ș i carac teristicile materialului plastic, și de caracteristicile matriței de injectat.
Matriț a este subansamblu mecanic care are rolul de a imprima material ului plastic o
anumită formă cu dimensiuni bine det erminate. Ele sunt constituite în principiu din 2
parți principale:
– semimatriț a din partea duzei de injectare
– semimatriț a din partea aruncarii.
Datorită varietăț ii foarte mari a formelor pieselor i njectate, a seriilor de fabricaț ie largi, a
sistemelor constructive dezvoltate pentru injectare, aru ncare, etc ., clasificarea matrițelor
se face după mai multe criterii:

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

22
1. După nr. de cuiburi matrițele se clasifică î n:
 matriț e cu un singur cuib
 matrițe cu 2 cuiburi
 matrițe cu mai multe cuiburi
2. După sistemul de injectare :
 cu injectare directă prin culee
 cu inj ectare punctiformă
 cu inje ctare cu canale de distribuție
 cu injectare cu canale încălzite
 cu injectare cu canal tunel
3. După modalitatea de acț ionare a sistemului de aruncare:
 cu aruncare mecanică
 cu aruncare pneumatică
 cu aruncare hidraulică

4. După modalitatea constructivă de realizare a matriței, în funcție de forma piesei:
 simple
 cu bacuri
 cu deșurubare
 cu mai multe planuri de separate.
1.3 Fluxul tehnologic detaliat
Detaliere flux tehnologic
Pentru derularea activității de producț ie a ornam entelor de interior de tip IMD și lăcuite ș i
a tutu ror celorlalte procese suport, î n cadrul Proiectului va fi utilizată clă direa, a ca ror
caracteristici tehnico -funcționale sunt prezentate î n cele ce urmează:
Cod
unic Obiecte de
construcț ie Arie
desfasurată
(mp) Funcț ionalitate
C1 Zona 1 – Injectare 5325mp Activități de producție – asigură
derularea proceselor de injectare

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

23
Cod
unic Obiecte de
construcț ie Arie
desfasurată
(mp) Funcț ionalitate
mase plastice, care sunt necesare
pentru a obț ine piesa de plastic
C2 Zona 2 – Lăcuire 1557mp Activități producție ți suport
producție (asigură derularea
procesului de lăcuire piesa plastic,
activităților de control al calității și
reparație după lă cuire)
C3 Zona 3 –
Montaj/Asamblare 3047mp Activități producție ș i suport
producție (asigură derularea
procesului de mont aj piesa cu
accesorii, activităților de control al
calităț ii)
C4 Zona 4 – Depozit 3333mp Activități recepție materii prime și
mărfuri/livrare produs finit
C5 Zona 5 – Spațiu
birouri 2159mp Activităț i sup ort producț ie (social –
administrative)
TOTAL 15421mp

Descrierea fluxului tehnologic
Obiectivul procesului de producț ie este fabricarea de ornamente pentru inter ior din
plastic cu finisaj IMD și lăcuite, denumiț i generic ornamente pentru industria auto. Piesa
finită care se livrează la client este formată din urmatoarele elemente :

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

24
 PIESA DECOR – din plastic finisată pe surafaț a cu folie sau cu lac, vizibilă în
interiorul maș inii
 PIESA SUPORT (TRAGGER) din plastic, pe care se fixează piesa decor și cu
ajutorul căreia piesa decor va fi montată în interiorul mașinii, nu este vizibilă în
mașină
 ACCESORIILE – în funcț ie de varianta comanda tă de client, p iesa decor poate fi
accesorizată cu : elemenete cromate, elemente baghete luminoase, clipsuri de
prindere

Pentru a ajunge produs finit, acesta va trece prin etape interm ediare ale procesului de
producție, fiind transformat mai întâi î n piesa decor din plastic finisat cu folie, pi esa
decor din plastic nefinisată , piesa suport din plastic.
Piesa decor din plastic, nefinisată , va trece prin etapa urmatoare de lăcuire, fiind
transformată în piesa decor finisată cu lac.
Piesele decor finisate cu folie și finisate cu lac, împreună cu piesa suport din plastic ș i
accesoriile, trec prin etapa urmat oare : montare/asamblare, ajungând astfel în forma
finală de produs finit. Pentru fabricare, societatea va achiziționa de la diferiț i furnizori
urmatoarele componente, care intră î ntr-un proc es complex de
prelucrare/producț ie:granule de plastic, folie, lacuri, elemente cromate, elemente
baghete luminoase, cleme de prindere.
Fluxul tehnologic de producț ie al ornamentel or pentru industria auto urmează
urmatoarele etape descrise în cele ce urmează :
I. Etapa de injectare plastic : – IMD
– 2K
-1 K
Piesa decor
Piesa suport
Accesoriu – element
cromat

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

25
II. Etapa de l ăcuire după injectarea 1K
III. Etapa de asamblare / montaj
IV. Expedierea catre clientul final
Etapele sunt prezentate î n urmatoarea imagine. Pentru fiecare etapă de producție este
necesar să fie achiziționate anumite echipamente/ maș ini specific e producț iei și
proceselor suport producț iei.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

26

I. Injectarea plastic

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

27
Procesul de injectare plastic este comun pe ntru toate produsele realizate în cadrul
proiectului și este prima etapă parcursă în procesul de fabricație, zona de clădire î n care
se deruleaza este C1, Zona 1. In cadrul procesului de injectare se vor produce
urmă toarele elemente din piesa finită :
 Piesa decor
 Piesa suport
Piesa decor – datorită stratului de finisaj, es te de 2 tipuri : piesa injectată cu finisaj folie
(identificat î n documenete ca proces/tehnologie IMD – Interior M aschine Design), piesa
injectată cu finisaj lac (identificată î n documente ca proce s/tehnologie 1K – 1
componenta î n materialul de tip plastic)
Piesa suport este comună, atâ t pent ru pie sele decor finisate IMD cât ș i pentru piesele
decor finisate cu lac.
Activele utilizate pentru realizarea acestui pro ces tehnologic sunt prezentate în cele ce
urmează .
Pentru procesul de injecție sunt necesare urmă toarele echipamente :
Pas proces injectare Echipament
Receptie material
Stocare granule plastic Siloz
Transport granule catre masina Instalatie granulat
Eliminare umiditate granule Uscator
Alimentare matrite cu apa calda Unitati temperare
Injectare Masina injectie/Matrita
Evacuare din masina Robot
Transport de la masina la operator Banda transportoare
Tratament UV Statii UV
Desprafuire impuritati Sistem de desprafuire
Schimbare matrita Sistem preincalzire matrite

In plus, față de procesul de injecție, î n etapa de injectare plastic, are și activităț i conexe
de schimbare matrițe, întrucâ t avem un număr de 60 de matrițe ș i doar 20 de mașini de
injecție, este necesară schimbarea matrițelor, operație care necesită sisteme de

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

28
preîncălzire matrițe până la 180 grade C înainte de a fi montate pe mașina de injectat.
După fiecare schimbare de matriță, aceasta se transferă î n zona de matrițerie unde
urmează etapele de mentenabilitate, astfel încât la următoarea utilizare, aceasta să nu
prezinte întreruperi la utilaje datorită unor potențiale nefuncționalităț i.
II. Etapa de l ăcuire
Procesul de lă cuire este specific doar pieselor de plastic nefinisate î n sectorul de
injectare, reprezentâ nd 65% din total piese livrate la client în cadrul proiectului, zona de
clădire în care se derulează este C2, Zona 2 – Lăcuire.
Linia de lă cuire este prevăzută cu o cameră de desprăfuire cu CO2 a piese lor, două
camere de lă cuire, un cup tor pentru temperare, zone de ră cire, t oate elementele
acesteia fiind încapsulate î ntr-un sistem.
Piesele se fixează pe dispozitive cu structură realizată astfel încat rețeaua de elemente
ale piesei să se încadreze perfec t în acestea, pentru a nu se deplasa în timpul
operațiilor de desprăfuire și lă cuire.Transportul pieselor pe to t parcursul liniei se
realizează cu ajutoru l unor benzi transportoare cu că i de rulare care permit deplasarea
pe toată lungimea liniei de lăcuir e. Linia este prevăzută cu 140 de că rucioare de
transport, care permit fixarea r amelor pentru orice tip de piesă .Toate operațiile realizate
în cadrul liniei de lăcuire se vor realiza cu roboț i (operația de desprăfuire cu CO2 și
operația de lăcuire) cu excepția operaț iilor de alimentare/evacuare linie.
Activitățile conexe ale liniei de lă cuire : controlul pieselor, corecț ia/repreluc rarea pieselor
prin lustruire (î n cazul pieselor care au fost con taminate în timpul operației de lăcuire cu
diferite impuri tăți) și măsurarea calității pieselor lăcuite dar ș i a parametrilor tehnologici.
III. Etapa de asamblare piese
Asamblarea este etapa î n care piesele componente s unt interconectate pentru a fi î n
concordanță cu geometria specifică piesei și cu legăturile electrice funcț ionale. Această
etapă urmează după injectarea IMD și după lăcuirea pieselor. Principalele etape ale
asamblării pieselor sunt : protejarea pieselor, sudarea și montajul.
Procesul de montaj este specific tuturor piese lor în cadrul proiectului , zona de clădire în
care se derulează este C3, Zona 3 – Montaj.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

29
Diagrama de proces :

Mașini de sudu ra și montaj piese
Procese suport
Pe lângă procesele de bază descrise mai sus, în cadrul facilității de producț ie, o serie de
alte procese suport se derulează pentru a asigura buna desfașurare a activităților, după
cum urmează :

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

30
 Urmărirea ș i monitorizarea computeriz ată a procesului de fabricaț ie printr -un
sistem informatic integrat (fiecare proces).
 Inspecția și verificarea generală a calitații produselor și mă surarea multipli lor
parametri de control care să asigure conformitatea cu standardele de calitate
NBHX, ISO și specificaț iile tehnice solicitate de client. O serie de teste realiza te
cu diferite dispozitive de măsurare ș i control asigur ă respectarea standardelelor
de calitate pentru fiec are serie de produse fabricate î n unit ățile de produc ție.
 Reciclarea produ selor reziduale î n vederea reutiliz ării.
 Depozitarea materialelor auxiliare procesului de producție , amplasate î n zona de
cladire C 4.
 Alte procese suport precum:
Asigurarea infrastructurii birotice si IT&C necesare derulării activității (reț ea internet,
calculatoa re, infrastructura software) atât în producție, cât ș i din punct de vedere
administrativ (în zona de clădire C5/Zona 5 Spațiu birouri)
Asigurarea infrast ructurii de transport persoane ș i produse, pentru deplasari / livră ri
absolut necesare.

Cap 2. Decrierea m aterialelor folosite la realizare orname ntelor auto interioare
injectat e.
2.1 Descrierea Abs -ului (Acrilonitril butadien stiren)
Acrilonitril Butadien Stiren (ABS) este un polimer amorf produs prin emulsie sau prin
polimerizarea în masă a acrilonitrilului cu stirenul în prezența polibutadienei. Cele mai
importante proprietăți ale ABS-ului sunt rezistența la impact ș i duritatea.
Printe mulți producă tori de ABS enumerăm: Trinseo, LG Chem, Chi -Mei și Styrolution.
Majoritatea producătorilor de ABS folosesc procesul numit emulsie, dar Trinseo
utilizează polimerizarea în masă.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

31

Fig. Formulele c himice ale monomerilor din ABS
ABS-ul este de obicei definit prin trei proprietăți principale:
 Procesabilitate
 Rezistență termică
 Rezistență la impact
Monomerul de stiren oferă ABS-ului procesabilitate, acrilonitrilul oferă rigiditate,
rezistență termică si chimică , în timp ce butadiena crește duritatea și reziliența
produsului chiar ș i la temperaturi scăzute. Modificarea procentului componentelor ABS-
ului și adaugarea unor aditivi spe ciali duce la crearea unor mai multor tipuri, cu
proprietăți diferite. ABS -ul are rezistență scăzută la influența factorilor de mediu și de
aceea este în general recomandat pentru aplicații de interior.
ABS-ul poate fi folosit, în general, în intervalul de temperaturi: -20°C la +80°C. ABS -ul
este rezistent la acizi slabi, alcali, acizi hidroclorici și fosforici concentrați, alcooli și
uleiuri animale, vegetale și minerale, dar este atacat de acizi sulfurici și azotici
concentrați. Acrilonitril butadien stir en (ABS) este solubil în esteri, cetone, diclorură de
etilenă sau acetonă.
ABS-ul poate fi procesat prin injecție sau extrudare.
Greutatea ușoară a ABS -ului și capacitatea de a fi turnat prin injecție și extrudat îl fac
util pentru fabricarea de produse cum ar fi sistemele de conducte de evacuare a
scurgerilor , instrumente muzicale (recordere, clarinete plastice și mișcări de pian) o
bună absorbție a șocurilor), componente pentru ornamente interioare auto.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

32

2.2 Descrierea PC -Policarbonat
Policarbonatul (PC) are o combinație unică de duritate, transparență, rigiditate și
rezistență mecanică. PC de asemenea oferă proprietăți electrice
excelente. Policarbonatul este amorf și transparent.
Policarbonatul este produs în general prin reacția de policondensare, descoperită de
Bayer Material Science și GE Plastics (în prezent Sabic Innovative Plastics), implicând
reacția BPA (bis -fenol A) cu fosgen (COCl2).

Fig. Formula chimică a policarbonatului.
Policarbonatul este prin natura sa unul dintre cei mai transparenți polimeri. În acela și
timp PC poate fi compoundat î n diferite culori, de la nuanțe transparente la culori
opace. Aspectul estetic al policarbonatului este la cel mai înalt nivel dintre
tehnopolimeri.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

33
Greutat ea lanțului molecular a PC -ului poate fi dezvoltat în timpul polimerizării pentru a –
i oferi indici de curgere diferiți (MFR sau MFI). Rata de curgere a PC variază în general
între 3 și 80 g/10 min. Policarbonatul este potrivit atât pentru injecție cât ș i pentru
extrudare. Policarbonatul poate fi folosit de asemenea în aplicații de extrudare -suflare.
Policarbonatul poate fi produs în așa fel î ncât să ofere diferite proprietăți, cum ar fi:
ignifugare cu tehnologii conforme cu noile standarde de mediu, r ezistență la zgâriere,
rigiditate, rezistență termică, rezistență la acțiunea factorilor de mediu,
biocompatibilitate, proprietăți optice bune și conformitate cu standarde exigente FDA și
USP.
Policarbonatul are proprietăți superioare de stabilitate la UV iar acestea mai pot fi
îmbunătățite prin adăugarea de aditivi UV. Alți aditivi ce pot fi folosiți sunt cei pentru
îmbunătățirea proprietăților termice sau pentru rezistența la acțiunea factorilor de mediu
(environmental stress cracking). Policarbonatul poa te fi ranforsat cu fibră de sticlă
pentru a crește și mai mult rigiditatea acestuia.
Date tehnice despre policarbonat
Valoare U.M STAS
Caracteristici
mecanice 𝑁
𝑚𝑚2 DI N 53455
Rezistența la
tracțiune >60 𝑁
𝑚𝑚2 DIN 53455
Limita de curgere la
tracțiune >70 % DN 53455
Deformarea
elastică 6 % DIN 53455
Alungire la rupere >100 𝑁
𝑚𝑚2 DIN 53457
Modul de
elasticitate 230 𝑚2DI N 53453
Rezistenț a la
impact 65 kj 𝑚2DI N 53453

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

34
Reziliența la +23 șC 35 𝐾𝑗
𝑚2DI N 53453
Rezistenț a la
impact dupa testul
Izod 700 𝐽
𝑚 ASTM 256 -56
Duritatea Brinnel
H30 11 0 𝑁
𝑚𝑚2 DI N53456
Caracteristici fizice
Densitate 1,2 𝑔
𝑚3 DIN 53479
Indice de refractive
nD 1,58 n0 DIN 53491
Absorția umidităț ii 0,36 % DIN 53495
Permeabilitatea la
abur(0,1 mm) 15 𝑔
𝑚2 DIN 53122
Caracteristici
termice
Coeficient de
dilatare termică 0,065 𝑚𝑚
𝑚 șC DIN 53752
Conductivitate
termică 0,21 𝑊
𝑚 șC DIN 52612
Temperatura de
înmuiere Vicat 145-150 șC DIN 53460
Capitolul 3 – Reglementări și condiții de l ucru pentru produsele folosite la lăcuire
considerate periculoase
3.1.Cerințe legale
OUG 195/2005

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

35
Art. 1. – (1) Obiectul prezentei ordonanțe de urgență îl constituie un ansamblu de
reglementări juridice privind protecția mediului, obiectiv de interes public major, p e baza
principiilor și elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă.
(2) Mediul reprezintă ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa,
solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmos ferice, toate
materiile organice si anorganice, precum si ființele vii, sistemele naturale în interacțiune,
cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale și spirituale,
calitatea vieții și condițiile care pot influența bunăstare a și sănătatea omului.
Art. 2. – În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai
jos au urmatoarea semnificație:
21. deșeuri periculoase – deșeurile încadrate generic, conform legislației specifice
privind regimul deșeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deșeuri și care au cel puțin
un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase ;
28. emisie – evacuarea directă ori indirectă, din surse punctuale sau difuze, de
substanțe, vibrații, radiații electrom agnetice și ionizante, căldura ori de zgomot în aer,
apă sau sol;
32. evaluarea riscului – lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest
drept, potrivit legii, prin care se realizează analiza probabilității și gravității principalelor
componente ale impactului asupra mediului și se stabilește necesitatea măsurilor de
prevenire, intervenție și/sau remediere;
38. – informația privind mediul – orice informație scrisă, vizuală, audio, electronică sau
sub orice formă materială despre:
f) starea sănătății și siguranței umane, inclusiv contaminarea, ori de cate ori este
relevantă, a lanțului trofic, condițiile de viață umană, siturile arheologice, monumentele
istorice și orice construcții, în măsura în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea
elementelor de mediu prevăzute la lit. a), sau, prin intermediul acestor elemente, de
factorii, măsurile și activitățile prevăzute la lit. b) si, respectiv, c).

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

36
50. poluant – orice substanță, preparat sub forma solidă, lichidă, gazoasă sau sub
forma de vapori ori de energie, radiație electromagnetica, ionizanta, termică, fonică sau
vibrații care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenților acestuia și al
organismelor vii și aduce daune bunurilor materiale.
Art. 28. – Persoanele fizice ș i juridice care gestionează substanțe și preparate
periculoase au urmatoarele obligații:
a) să respecte prevederile art. 24 privind substanțele și preparatele periculoase;
b) să țină evidența strictă – cantitate, caracteristici, mijloace de asigura re – a
substanțelor si preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor și ambalajelor acestora,
care intră în sfera lor de activitate, și să furnizeze informațiile și datele cerute de
autoritățile competente conform legislației specifice în vigoare;
c) să elimine, în condiții de siguranță pentru sănătatea populației și pentru mediu,
substanțele și preparatele periculoase care au devenit dețeuri ți sunt reglementate în
conformitate cu legislația specifică.
d) să identifice și să prevină riscurile pe care substanțele și preparatele periculoase le
pot reprezenta pentru sănătatea populației și să anunțe iminentă unor descărcări
neprevazute sau accidente autorităților pentru protecția mediului și de apărare civilă.
Regimul deșeurilor
Art. 29. – Gestionarea deșeurilor se efectuează în condiții de protecție a sănătății
populației și a mediului și se supune prevederilor prezentei ordonanțe de urgență,
precum și legislației specifice în vigoare.
Art. 30. – Controlul gestionării deșeurilor revi ne autorităților publice competente pentru
protecția mediului și celorlalte autorități cu competențe stabilite de legislația în vigoare.
Art. 31. – Autoritățile administrației publice locale, precum și persoanele fizice și
juridice care desfașoară acti vități de gestionare a dețeurilor au atribuții și obligații în
conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență și a celor specifice din
domeniul gestionării deșeurilor.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

37
Art. 32. – (1) Introducerea pe teritoriul României a deșeurilor de orice natură, în scopul
eliminării acestora, este interzisă.
Art. 94. – (1) Protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și
juridice, în care scop:
a) solicită și obțin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei ordo nanțe de
urgență și a legislației subsecvente;
b) respectă condițiile din actele de reglementare obținute;
c) nu pun în exploatare instalații ale caror emisii depășesc valorile limită stabilite prin
actele
de reglementare;
i) suportă costul pentru repararea prejudiciului și înlătură urmările produse de acesta,
restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul
plătește";
j) asigură sisteme proprii de supraveghere a instalațiilor și proceselor tehnologice și
pentru automonitorizarea emisiilor poluante; )
k) asigură evidența rezultatelor și raportează autorității competente pentru protecția
mediului rezultatele automonitorizării emisiilor poluante, conform prevederilor actelor d e
reglementare;
l) informează autoritățile competente, în caz de eliminări accidentale de poluanți în
mediu sau de accident major;
m) depozitează deșeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest
sens.
Hotărârea 804/2007
Art. 2. – (1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică amplasamentelor în cadrul cărora
sunt prezente substanțe periculoase în cantități egale sau mai mari decât cele

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

38
prevăzute în anexa nr. 1, partea 1 si partea a 2 -a, coloana 2, cu excepția prevederilor
art. 10, 12 si 14, care se aplică oricărui amplasament în cadrul căruia există substanțe
periculoase în cantități egale sau mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 1, partea 1
și partea a 2 – a, coloana 3.
Art. 3. – În sensul prezentei hotărâri, termenii și expresi ile de mai jos se definesc după
cum urmează:
a) accident major – producerea unei emisii importante de substanță, a unui incendiu sau
a unei explozii, care rezultă dintr -un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui
amplasament, care intră sub incide nța prezentei hotărâri și care conduce la apariția
imediată sau intârziată a unor pericole grave asupra sănătății populației și/sau asupra
mediului, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, și în care sunt implicate una
sau mai multe substanțe peri culoase;
b) amplasament – zona aflată sub controlul aceluiași operator în care, în una sau mai
multe instalații, inclusiv în activitățile și infrastructurile comune, sunt prezente substanțe
periculoase;
c) avarie/incident – eveniment care nu generează cons ecințe majore asupra sănățatii
populației și/sau asupra mediului, dar care are potențial să producă un accident major;
f) instalație – unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate,
manipulate și/sau depozitate substanțe pericul oase. Instalația cuprinde toate
echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate
interne, docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalația, debarcaderele,
depozitele sau structurile similare, plutitoare or i de alta natură, necesare pentru
exploatarea instalației;
g) operator – orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deține cu orice titlu
un amplasament sau o instalație;
i) risc – probabilitatea producerii unui efect specific într -o perioadă sau în circumstanțe
precizate; riscul rezidual se referă la riscul rămas dupa înlăturarea unora dintre factorii
cauzatori de risc;

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

39
j) substanța periculoasă – o substanță, un amestec sau un preparat, prevazute în anexa
nr. 1, partea 1, sau care îndeplinesc criteriile din anexa nr. 1, partea a 2 -a, și care sunt
prezente sub forma de materii prime, produse, produse secundare, reziduale sau
intermediare, inclusiv acele substanțe despre care se presupune că pot fi generate în
cazul producerii unui accident .
Art. 10. -(1) Operatorul este obligat să elaboreze un raport de securitate în scopul:
a) de a demonstra că a implementat politica de prevenire a accidentelor majore, precum
și planul de management al securității pentru aplicarea acestei politici, potrivit
prevederilor anexei nr. 3;
b) de a demonstra că a identificat pericolele potențiale de accidente majore și au fost
luate măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente și limitarea
consecințelor acestora asupra sănătății populației și mediului;
c) de a demonstra că au fost incluse măsuri adecvate de siguranța în proiectarea,
construcția, exploatarea și întreținerea instalațiilor, unităților de stocare, echipamentului
și infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezintă riscuri de acci dente
majore;
Art. 14. -(1) Operatorul amplasamentului care intră sub incidența prevederilor art. 10
furnizează, din oficiu, periodic și în forma cea mai adecvată, informații privind măsurile
de securitate în exploatare și comportamentul în caz de accident tuturor persoanelor,
precum și factorilor de decizie din cadrul unităților care deservesc publicul, care ar putea
fi afectate de un accident major produs pe amplasament.
(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) trebuie revizuite la intervale de 3 ani. Unde este
necesar, se reiau și se actualizează, cel puțin în cazul modificărilor apărute în sensul
obligațiilor prevăzute la art. 11, și sunt repetate pentru public într -un interval de timp
care nu poate fi mai mare de 5 ani.

3.2 Obligativitatea și Necesitat ea Zonării „Ex” a liniei de lacuire având în vedere
că se lucrează cu produse periculoase.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

40
Din legislație însă s-a identificat faptul că aceste produse manipulate sunt produse cu
diferite faaze de risc, iar operatorul care le vehiculeaza are obligația legală conform HG
804/2007 să:
“ demonstreze că au fost incluse măsuri adecvate de siguranță în proiectarea,
construcția, exploatarea și întreținerea instalațiilor, unităților de stocare, echipamentului
și infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezintă riscuri de accidente
majore”.
Una dintre masurile foarte importante și în acelasi timp obligator ii, care s -au întreprins a
fost aceea de realizare a zonării “Ex” pentru a delimita cu siguranță zonele de influență
ale produselor petroliere care pot crea potențial de explozie. Această zonare s -a realizat
la toate echipamentele și instalațiile de lucru , dar și la spațiile de depozitare. În
continuare se va prezenta pe scurt care este impactul fiecărei zone “Ex”.
ȚȚinând cont de necesitatea luării unor măsuri suplimentare de securitate pentru
evitarea apariției sursei de aprindere, s -a definit conceptul de arii periculoase.
Se definește ca arie periculoasă aria în care o atmosferă explozivă gazoasă este
prezentă, sau în care e de așteptat să fie prezentă, în cantitate suficientă pentru a
necesita precauții speciale în materie de construcție, instalare și utilizare a aparaturii
electrice. Conceptul de clasificare al ariei periculoase recunoaște grade diferite de
probabilitate cu care pot apare în instalaț ii, concentrațiile explozive (inflamabile) de gaze
sau vapori infl amabili în funcție de frecvenț a apari ției și a duratei existenței în fiecare
ocazie.
3.3 Prescripții tehnice pentru zonare
Pentru clasificarea zonelor periculoase intr-o instala tie in care se vehiculeaz a,
manipuleaz a, prelucreaz a sau depoziteaz a lichide sau gaze combustibile, se va
proceda dupa cum urmeaz a:
ZONA “0” este aria în care o atmosferă explozivă gazoasă este prezentă în permanență
sau pe perioade lungi
ZONA “1” este aria în care e posibil ca o atmosferă explozivă gazoasă să apară la o
funcționare normală
ZONA “2” este aria în care nu e posibil ca o atmosferă explo zivă gazoasă să apară la o
funcț ionare normală, și unde, dacă apare, e posibil să apară numai uneori și doar pentru
o scurtă perioadă.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

41
În consecinț ă:
“ZONA 1” este zona în care amestecul exploziv de gaze sau vapori poate să apară:
 În mod in termitent sau periodic în condițiile unei funcț ionări normale;
 În mod frecvent, datorită intervenț iilor mecanice de între ținere și r eparații sau datorită
neetanșeităț ilor ce apar la utilaje dinamice.
În cazul analizat, în care avem vapor i de produse inflamabile cu densitatea relativă mai
mare de 1, extinderea zonei 1 re prezintă, în general, orice spațiu închis ce coț ine o
“sursă de pe ricol” sau orice spaț iu des chis care nu este ventilat adec at și care conține
una sau mai multe “surse de p ericol” clasificate ca “zonă 1” împreună cu un volum ce se
extinde orizonta l pe minimum 15m în toate direcțiile faț ă de orice sursă de pericol.
“ZONA 2” este zona în care amestecul exploziv de gaze sau vapori poate să apară în
condiții normale de funcț ionare numai accidental și numai pe o perioadă scurtă de timp,
drept pentru care “zona 2” este spațiul în care:
 Lichidele sau gazele inflamabile sunt stocate, manipulate sau procesate în
sisteme închise de unde pot scăpa în atmosfera ambientală numai în c az de
avarie sau în caz de funcț ionare anormală a sistemului;
 Concentrațiile periculoase de gaze sau vapori sunt, în mod normal,
împiedicate, printr -o ventilație mecanică pozitivă, dar care pot deveni
periculoase datorită unor opriri sau a unei funcționări def ectuase a
echipamentului de ventilație;
 Spațiile care sunt învecinate cu “zonele 1” și la care concentraț iile periculoase
de gaze sau vapori pot pătrunde ocazional.
 Produsele vehiculate de lacuire sunt urmãt oarele:
lacuri,vopsea,diluanți,î ntaritor pentru vopsea.
 Rezultatele evaluării potențialelor consecinț e asupra mediului ambiental și de
lucru precum și asupra lucrătorilor și a altor persoane aflat e în perimetrul de
acțiune a potenț ialului accident major sunt c oncretizate prin elaborarea
hărților de risc :

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

42

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

43

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

44

Cap. 4 Evaluarea nivelului de risc pentru locul de muncă operator injecțtie mase
plastice

FIȘA DE PREZENTARE

OPERATOR INJECTARE MASE PLASTICE
4.1 Activitate defășurată
 Programarea/reglarea maș inii de injectat mase plastice.
 Montarea/ demontarea matriț elor pe/de pe mașina de injectat mase plastice.
 Alimentarea si programarea alimen tării mașinilor cu materie primă .
 Scoaterea pieselor ș i așezarea ȋn cutii, suporț i, ambalaje.
 Transportă piesele.

ELEMENTE COMPONENTE ALE SISTEMULUI EVALUAT
A. EXECUTANȚ ȚI
 Efectuează verificarea stării utilajului ȋnainte de ȋnceperea lucrului.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

45
 Verifică starea tehnică a matriț elor.
 Execută operaț ii de introducere/scoater e a pieselor din matriț a mașinii.
 Așează piesele ȋn cutii, suporț i.
 Menține curăț enia la locul de muncă.
 Evacuează deșeurile.
 Angajații sunt apț i din punct de vedere medical pentru activitatea pe care o
desfășoară.
 Angajații sunt instruiț i pe linia securit ății muncii pentru operaț iile pe care le
execută.
B. MIJLOACE DE MUNCĂ
 Mașina de injecț ie mase plastic.
 Robot.
 Masa alimentare piese.
 Masa depozitare piese.
 Cutii, suporț i, ambalaje depozitare.
 Matriț e.
 Macara pe pod rulant.
 Alimentator de granule pentru utilaje injectat mase plastic.
 Mătură , făraș, perie.
 Coș deșeuri.
 Cărucioare.
 Reglochill – răcitor.

C. SARCINA DE MUNCĂ
 Programează mașina de injecț ie mase plastice.
 Scoate piesele finite din matriț a sau preia piesele de pe masa mașinii.
 Alimentează mașina de injecț ie mase plastice cu materie primă.
 Curăț ă/debarasează mașina de deșeuri.
 Transportă deș eurile la container.
D. MEDIUL DE MUNCĂ
 Operatorii mașinilor de injecț ie mase plastice își desfășoară activitatea ȋn sec ția
de produc ție.
 Confortul termic al secției de producție este asigurat de instalaț ia de climatizare

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

46
 Iluminatul este artificial și parț ial natural.
4.2 Factori de risc identificați
A. FACTORI DE RISC PROP RII MIJLOACELOR DE M UNCĂ
 Factori de risc mecanic:
– Deplasarea la/de la locul de muncă cu vehicule – lovire de către alte vehicule,
accidente rutiere;
– Deplasare prin secția de producț ie – acccidentare de către mijloacele de
transport utilizate ȋn secț ie.
– Suprafeț e sau contururi periculoase.
– Contactul cu suprafeț e înțepătoare, tăioase la manevrarea,
alimentar ea/scoaterea pieselor din mașină .
– Accidentarea datorită funcț ionării defectuoase a altor utilaje, linii de producț ie,
poduri rulante.
– Lovirea membrelor la transportul pieselor, deșeurilor, materiei prime.
– Cădere de l a același nivel pe suprafeș ele alunecoase din perimetrul mașinii.
– Cădere, ȋmpiedicare, lovire ȋn timpul scoaterii pieselor din mașină.
– Lovirea/strivirea corpului la mișcările d e balans sau desprinderea matriț ei ȋn
timpul transportului acesteia suspendat.
– Mișcarea periculoasă a braț ului robotului sau componentelor mașinii de
injecț ie.
 Factor i de risc electric:
– Electrocutare prin atingere direct ǎ (prize defecte, cabluri cu izola ția deteriorat ă,
instalaț ii electrice necarcasate etc.).
– Electrocutare prin atingere indi rectă la contactul cu utilajele
 Factori de risc termic:
– Contactul m ȃinilor cu suprafața fierbinte a matriț elor sau pieselor.
– Stropirea cu ulei, apa la spargera cond uctelor circuitelor hidraulice.
B. FACTORI DE RISC PROP RII MEDIULUI DE MUNC Ǎ
 Iluminat artificial permane nt la posturile de lucru – afecț iuni oculare
 Zgomote produse de funcționarea utilajelor – afecț iuni ale aparatului auditiv

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

47
 Inhalare de pulberi generați de locurile de muncă din secție – afecțiuni
pulmonare
 Inhalare de vapori ȋn timpul procesului de injectare – alergii, intoxic ări
 Calamitǎți naturale (seisme etc.).
C. FACTORI DE RISC PROP RII SARCINII DE MUNC Ǎ
 Solicitare fizică:
– Solicitarea coloanei vertebrale la manipularea greșită a greutăț ilor – afecț iuni
ale coloanei vertebrale
– Admiterea la lucru fără pregatirea profesională/psihologică corespunzătoare –
risc de accidentare
 Solicitare psihic ǎ:
– Stres neuropsihic – solicitarea permanentă a atenș iei ȋn realizarea sarcinilor
de serviciu.
– Monotonia muncii
D. FACTORI DE RISC PROP RII EXECUTANTULUI
 Acțiuni greșite:
 Începerea activității fără verificarea funcționării mașinii de injecș ie la
parametrii normali de funcț ionalitate.
 Efectuarea de operaț ii neprevazute ȋn sarcina de muncă – operări la alte
mașini, echipamente de lucru pentru care nu are instruire și autoriza re;
 Acceptarea de a lucra cu echipamentele aflate ȋn funcț ionare av ȃnd starea
tehnică necorespunzătoare.
 Nesupravegher ea mașinii pe toată durata funcț ionării ei.
 Cădere de la același nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare.
 Cădere de pe trepte pr in pășire în gol, alunecare, împiedicare sau
dezechilibrare;
 Deplasări, staț ionări ȋn zone periculoase din afara perimetrului de deservire al
mașinii.
 Pătrunderea ȋn zona protejată ȋn tim pul funcț ionării robotului sau mașinii de
injectare.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

48
 Nerespectarea instrucțiunilor de lucru, a instrucț iunilor de securitate și
sănătate ȋn muncă și a semnalizărilor de securitate.
 Curățarea mașinii cu substanț e neconforme.
 Îndepărtarea deșeurilor ȋn timpu l funcț ionării mașinii, robotului.
 Neutilizarea echi pamentului individual de protecț ie.
 Neutilizarea protecțiilor mașinii de injecț ie/robotului.
 Comportamentul socio –profesional:
 Relaț ii primare necorespunzătoare (relaț ii neprincipiale între colegi, stări
tensionate, agresiu ni verbale sau fizice, deficienț e în sistemu l de comunicare);
 Lipsa de satisfacț ie în muncă;
 Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la serviciu
obosit, în stare de ebrietate, sub influența substanț elor stupefiante sau
sedativelor.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

49
4.3 Fișa de evaluare a locului de m uncă
UNITATEA: S.C. ROLEM
SRL
PUNCT DE LUCRU ROLEM
III

3. FIȘA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNC Ǎ NUMǍR PERSOANE
EXPUSE:
DURATA EXPUNERII: 8 h
LOCUL/POSTUL DE
MUNCǍ: INJECTARE MASE
PLASTICE
ECHIPA DE EVALUARE:

COMPONEN TȚ
A SISTEMULUI
DE MUNC Ǎ
FACTORI
DE RISC
IDENTIFIC
FORMA CONCRET Ǎ DE MANIFESTARE A FACTORULUI DE RISC
CONSE –
CINȚȚA
MAXIMĂ
PREVIZI
-BILǍ CLAS
A DE
GRA
VITA
TE CL
A
S
A
DNIVE
L
PAR
ȚI-
AL
DE

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

50
AȚI E
P
R
O
B
A
BI
LI
TA
TE RIS
C
0 1 2 3 4 5 6

FACTORI
DE RISC
MECANIC

F1. Deplasarea la/de la locul de muncă cu vehicule – lovire de
către alte vehicule, accidente rutiere. DECES 7 1 3
F2. Deplasare prin secția de producț ie – acccidentare de către
mijloacele de transport utilizate ȋn sec ție. Invalidita
te 5 3 3
F3. Suprafeț e sau contururi periculoase. ITM 3 –
45 zile 3 3 3
F4. Contactul cu suprafeț e înțepătoare, tăioase la manevrarea, ITM 3 -3 3 2

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

51

MIJLOACE
DE
PRODUCȚIE

alimentarea/scoaterea pieselor din mașina de injectat mase
plastice. 45 zile
F5. Lovirea membrelor la transportul pieselor, deșeurilor,
materiei prime. ITM 3 –
45 zile 3 3 4
F6. Cădere de la același nivel pe suprafețele alunecoase din
perimetrul mașinii. ITM 3 –
45 zile 3 2 2
F7. Cădere, ȋmpiedicare, lovire ȋn timpul scoaterii pieselor din
mașina de injec ție mase plastice. ITM 3 –
45 zile 3 4 4
F8. Lovirea/strivirea corpului la mișcările de balans sau
desprinderea matriței ȋn timpul transportului acesteia suspendat. DECES 7 2 3
F9. Mișcarea pericul oasă a braț ului robotului sau componentelor
mașinii de injecț ie datorată dereglării acesteia. DECES 7 2 3

FACTORI
DE RISC
ELECTRIC F10. Electrocutare prin atingere direct ǎ (prize defecte, cabluri cu
izolaț ia deteriorat ă, aparatur ă necarcasat ă). DECES 7 2 3
F11. Electrocutare prin atingere indirectă la contactul cu utilaj ele
(defecțiuni ale instalaț iei de ȋmpământare și legare la nul sau din
lipsa unor circuite de protec ție, etc.). DECES 7 2 3

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

52
FACTORI
DE RISC
TERMIC F12. Contactul m ȃinilor cu suprafațele fierbinți a pieselor și/sau
matriț elor. ITM 3 –
45 zile 4 3 3
F13. Stropirea cu ulei, apa la spargerea conductelor/circuitelor
hidraulice aflate sub presiune. ITM 45 –
180 zile 5 3 3
MEDIUL DE
MUNCĂ FACTORI
DE RISC
FIZIC
F14. Iluminat artificial permane nt la posturile de lucru – afecț iuni
oculare. ITM < 3
zile 1 4 3
F15. Zgomote produse de funcționarea utilajelor – afecț iuni ale
aparatului auditiv. ITM 3 –
45 zile 2 3 2
F16. Inhalare de pulberi generați de locurile de muncă din secție
– afecț iuni pulmonare. ITM 3 –
45 zile 2 5 3
F17. Inhalare de vapori ȋn timpul procesului de injectare –
alergii, intoxicări. ITM 3 –
45 zile 3 2 2
F18.Mușcături de animale, ȋnțepături de insecte la deplasarea
ȋn exteriorul sec ției de produc ție, pe traseul la/de la locul de
muncă. ITM 3 –
45 zile 3 3 3
F19. Calamit ǎți naturale (seisme etc.). DECES 7 2 2

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

53
SARCINA DE
MUNCĂ SOLICITAR
E FIZICĂ F20. Solicitarea coloanei vertebrale la manipularea greșită a
greutăților – afecț iuni ale coloanei vertebrale. ITM 3 –
45 zile 2 5 3
F21. Admiterea la lucru fără pregătirea profesională/psihologică
corespunzatoare – risc de accidentare. DECES 7 2 2

SOLICITAR
E PSIHIC Ǎ F22. Stres neuropsihic – solicitarea permanentă a atenț iei ȋn
realizarea sarcinilor de serviciu. ITM 3 –
45 zile 2 4 3
F23. Monotonia muncii. ITM 3 –
45 zile 2 4 2
F24. Ambianț a luminoasă disconfortabilă. ITM < 3
zile 1 4 2
F25. Reacț ii spontane inadecvate ȋn situa ții de pericol. DECES 7 1 1

ACȚIUNI
GREȘITE F26. Cădere de pe trepte prin pășire în gol, alunecare,
împiedicare sau dezechilibrare; ITM 45 –
180 zile 3 3 3
F27. Cădere de la același nivel prin alunecare, împiedicare,
dezechilibrare; ITM 3 –
45 zile 2 4 3
F28. Începerea activităț ii fără verificar ea preliminară mașinii de
injecț ie mase plast ice din punct de vedere al funcționalităț ii ȋn DECES 7 2 2

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

54

EXECUTANT

parametrii tehnici.
F29. Acceptarea de a lucra cu echipamentele tehnice av ȃnd
starea tehnic ă necorespunzătoare. ITM 45 –
180 zile 4 2 3
F30. Efectuarea de operaț ii neprevazute ȋn sarcina de munc ă –
operări la alte ma șini, echipamente de lucru pentru care nu are
instruire și autorizare. DECES 7 2 3
F31. Deplasări, staț ionări ȋn zone periculoase din afara
perimetrului de deservire al ma șinii. DECES 7 2 3
F32. Pătrunderea ȋn zona protejat ă ȋn timpul func ționării
robotului sau ȋn zona ansamblelor mobile ale mașinii. DECES 7 2 2
F33. Prinderea m ȃinii ȋn zona de lucru a mesei de alimentare
dacă se lucreaz ă dincolo de bariera de protec ție. Invalidita
te 5 2 3
F34. Nerespectarea instrucțiunilor de lucru, a instrucț iunilor de
securitate și sănătate ȋn munc ă și a semnaliz ărilor de securitate. DECES 7 2 2
F35. Curăț area mașinii/pieselor cu substanț e neconforme. ITM 3 –
45 zile 3 2 2
F36. Îndepărtarea deșeurilor ȋn timpul func
ionării mașinii, robotului. DECES 7 2 2

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

55
F37. Neutilizarea echipam entului individual de protecț ie stabilit. ITM 3 –
45 zile 4 4 4
F38. Neutilizarea protecț iilor atȃt la componentele electrice c ȃt și
mecanice ale ma șinii de injec ție/robotului. DECES 7 2 2
COMPORTA
-MENT
SOCIO –
PROFESION
AL F39. Relaț ii necorespunzătoare, neprincipiale între colegi, stări
tensionate, agresiu ni verbale sau fizice, deficienț e în sistemul de
comunicare, joacă sau hârjoneală; ITM 3 –
45 zile 3 1 2
F40. Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin
prezentarea la serviciu obosit, în stare d e ebrietate, sub influența
substanț elor stupefiante sau sedativelor. ITM 45 –
180 zile 3 1 2

4.4 Nivelul de risc global al locului de munc ǎ

79,2105293
1121632043)11(1)22(16)33(20)44(3
40
140
1


ii
ririRi
Nrg

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

56

NIVELURILE DE RISC PARȚIALE PE FACTORI DE RISC ( Fig.nr.1 )

00.511.522.533.544.5
F1 F3 F5 F7 F9 F11 F13 F15 F17 F19 F21 F23 F25 F27 F29 F31 F33 F35 F37 F39Nivelul
parțial de
risc

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan Constantin

57

LEGEND Ǎ FIGURA NR. 1

F1. Deplasarea la/de la locul de muncă cu vehicule – lovire de către alte vehicule, accidente rutiere.
F2. Deplasare prin secția de producț ie – acccidentare de către mijloacele de transport utilizate ȋn sec ție.
F3. Suprafeț e sau contururi periculoase.
F4. Contactul cu s uprafețe înț epătoare, tăioase la manevrarea, alimentare a/scoaterea pieselor din mașina de injectat mase
plastice.
F5. Lovirea membrelor la transportul pieselor, deșeurilor, materiei prime.
F6. Cădere de la același nivel pe suprafeț ele alunecoase din perimetrul mașinii.
F7. Cădere, ȋmpiedicare, lovire ȋn timpul scoaterii pieselor din ma șina de injec ție mase plastice.
F8. Lovirea/strivirea corpului la mișcările d e balans sau desprinderea matriț ei ȋn timpul transportului acesteia suspendat.
F9. Mișcarea pericu loasă a braț ului robotului sau componentelor mași nii de injecț ie datorată dereglării acesteia.
F10. Electrocutare prin atingere direct ǎ (prize defecte, cabluri cu izola ția deteriorat ă, aparatură necarcasată).
F11. Electrocutare prin atingere indirectă la c ontactul cu utilajele (defecțiuni ale instalaț iei de ȋmpământare și legare la nul sau din
lipsa unor circuite de protec ție, etc.).

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

58

F12. Contactul m ȃinilor cu suprafa țele fierbin ți a pieselor și/sau matriț elor.
F13. Stropirea cu ulei, apa la spargerea conductelor/circuitelor hidraulice aflate sub
presiune.
F14. Iluminat artificial permane nt la posturile de lucru – afecț iuni oculare.
F15. Zgomote produse de funcționarea utilajelor – afecț iuni ale aparatului auditiv.
F16. Inhalare de pulberi generaț i de locu rile de muncă din secție – afecț iuni
pulmonare.
F17. Inhalare de vapori ȋn timpul procesului de injectare – alergii, intoxicări.
F18.Mușcături de animale, ȋnțepături de insecte la deplasarea ȋn exteriorul sec ției
de produc ție, pe traseul la/de la locul de munc ă.
F19. Calamit ǎți naturale (seisme etc.).
F20. Solicitarea coloanei vertebrale la manipularea greșită a greutăților – afecț iuni
ale coloanei vertebrale.
F21. Admiterea la lucru fără pregătirea profesională/psihologică corespunzatoare –
risc de accidentare.
F22. Stres neuropsihic – solicitarea permanentă a aten ției ȋn realizarea sarcinilor de
serviciu.
F23. Monotonia muncii.
F24. Ambianț a luminoasă disconfortabilă.
F25. Reac ții spontane inadecvate ȋn situa ții de pericol.
F26. Cădere de pe trepte prin pășire în gol, alunecare, împiedicare sau
dezechilibrare;
F27. Cădere de la același nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare;
F28. Începerea activităț ii fără verificar ea preliminară mașinii de injecț ie mase plast ice
din punct de vedere al funcț ionalităț ii ȋn parametrii te hnici.
F29. Acceptarea de a lucra cu echipamentele tehnice av ȃnd starea tehnic ă
necorespunzătoare.
F30. Efectuarea de operaț ii neprevazute ȋn sarcina de muncă – operăriți la alte
mașini, echipamente de lucru pentru care nu are instruire și autorizare.
F31. Deplasări, staț ionări ȋn zone periculoase din afara perimetrului de deservire al
mașinii.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

59
F32. Pătrunderea ȋn zona protejat ă ȋn timpul func ționării robotului sau ȋn zona
ansamblelor mobile ale mașinii.
F33. Prinderea m ȃinii ȋn zona de lucru a mesei de ali mentare dac ă se lucreaz ă
dincolo de bariera de protec ție.
F34. Nerespectarea instrucțiunilor de lucru, a instrucț iunilor de securitate și sănătate
ȋn munc ă și a semnalizărilor de securitate.
F35. Curăț area mașinii/pieselor cu subst anțe neconforme.
F36. Îndepărtarea deșeurilor ȋn timpul func ționării ma șinii, robotului.
F37. Neutilizarea echi pamentului individual de protecț ie stabilit.
F38. Neutilizarea protecț iilor atȃt la componentele electrice c ȃt și mecanice ale
mașinii de injec ție/robotului.
F39. Relaț ii necorespunzătoare, neprincipiale între colegi, stări tensionate, agresiuni
verbale sau fizice, deficiențe în sistemul de comunicare, joacă sau hârjoneală;
F40. Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la serviciu obosit,
în stare de ebrietate, sub influența substanț elor stupefiante sau sedativelor .

4.5 Interpretarea rezutatatelor evaluării
În urma analizei factorilor de risc și evaluării efectuate, nivelul de risc global (Ng)
calculat conform metodei are valoarea 2,79 încadrându -se în categoria riscurilor mici
spre medii (situate sub limita de acceptabilitate)
S-au identificat un număr de 41 de factori de risc, ce au niveluri parțiale de risc sub
limita admis ǎ;
Din punct de vedere al repartiției pe sursele generatoare s e remarc ǎ factorii generați
de executant cu o pondere de 37,97 % și factorii generați de mijloacele de producție
cu o pondere de 36,11 %, mediul de munc ǎ are o pondere de 13,89 % și sarcina de
muncă are o pondere de 12,03 %

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

60

4.5 Fișă de măsuri pro puse pentru locul de muncă operator mașini
de injecție mase plastice.

Mijloace de
producție , 36.11%
Mediul de lucru ,
13.89%Sarcina de muncă ,
12.03%Executant , 37.97%

Nr.crt.
Factori de risc Nivel
de
risc Măsuri propuse
Nominalizarea măsurii Răspunde
1 F1. Deplasarea la/de la
locul de muncă – lovire
de către mijloace auto
sau mijloace de
transport în comun,
accidente rutiere; 3 – Prelucrarea prevederilor
OUG nr.195/2002,
reactualizată, privind
circulația pe drumurile
publice a pietonilor și
autovehiculelor. Conducător
loc de muncă

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

61
– La traversarea
carosabilului lucrătorii
sunt obligați să se
asigure față de circulația
rutieră din ambele
sensuri și să traverseze
atunci când nu este nici
un pericol și prin locuri le
semnalizate.
– Se vor respecta regulile
de circulație pe drumurile
publice la deplasarea cu
autoturismul pe traseul
de deplasare de la
domiciliu la locul de
muncă și invers.
– La deplasarea cu
mijloacele de transport
ȋn comun de la domiciliu
la locul de muncă și
invers se interzice
urcarea sau cobor ȃrea
din mers,staționarea pe
scări, etc.
2 F2. Deplasări prin
secțiile de producție –
acccidentare de către
mijloacele de transport
utilizate ȋn secție. 3 MĂSURI TEHNICE:
– Traseele de deplasare
marcate din secții vor fi
menșinute vizibile și
libere.
– Spațiile de depozitare
din secție vor fi marcate
și semnalizate. Sef secție

Conducător
loc de muncă

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

62
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Deplasarea prin secție
se va face numai ȋn
condițiile ȋn care aceasta
este necesară și cu
acordul șefului direct.
– Se va prelucra periodic
modalitatea de deplasare
ȋn secțiile societății.
3 F3. Suprafețe sau
contururi periculoase 3
MĂSURI TEHNICE:
Suprafețele periculoase
(denivelate, instabile etc.)
vor semnalizate si
protejate pentru evitarea
accesului.
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Menținerea suprafețelor
din perimetrul mașinii de
injectat mase plastice ȋn
stare liberă, curate, și
nealunecoase.
Conducător
loc de mun că

Operator
4 F5. Lovirea membrelor
la transportul pieselor,
deșeurilor, materiei
prime.
4 MĂSURI TEHNICE:
– Se vor asigura mijloace
de transport interne
omologate destinate
transportului pieselor,
deșeurilor, materie prime
(cărucioare, lise de ridicat
etc.)
Șef secție

Operator

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

63
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Se va purta echipament
individual de protecție.
– Se vor respecta
traseele de deplasare din
secții.
5 F7. Cădere,
ȋmpiedicare, lovire ȋn
timpul
aliment ării/scoaterii
pieselor din mașina de
injecție m ase plastice. 4 MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Se va interzice urcarea
pe mașina de injectat
mase plastice. Conducător
loc de muncă
6 F8. Lovirea/strivirea
corpului la mișcările de
balans sau
desprinderea matriței ȋn
timpul transportului
acesteia suspendat. 3 MĂSURI TEHNICE:
Lucrul cu podul rulant se
va face de către
persoane instruite și
autorizate.
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Se va semnaliza sonor
de către operatorul
podului rulant la
deplasarea acestuia ȋn
aproprierea lucrătorilor.
– Prinderea obiectelor ȋn
cȃrligele podului rulant se
va face conform
procedurilor. Sef sectie

Operator pod
rulant
7 F9. Mișcarea
periculoasă a brațului 3 MĂSURI TEHNICE:
– Efectuarea reviziilor Departamentul
Mentenanță

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

64
robotului sau
componentelor mașinii
de injecție datorată
dereglării acesteia. periodice.
– Funcționarea
dispozitivelor de
protecție/acces ȋn zona
de manevră a robotului
ȋn timpul funcționării
acestuia.

MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Executarea corectă și
ȋn ordinea stabilită a
operațiilor de lucru.
– Oprirea lucrului c ȃnd se
constată dis funcționalități
ȋn modul de funcționare
al mașinii/robotului.

Conducător
loc de munca/
operator
mașina
8 F10. Electrocutare prin
atingere direct ǎ și
indirectǎ (prize defecte,
cabluri cu izola ția
deteriorat ă, aparatur ă
necarcasat ă, defec țiuni
ale instalației de
ȋmpământare și legare
la nul sau din lipsa unor
circuite de protec ție,
etc.) 3
MĂSURI TEHNICE:
– Izolarea și/sau
ȋ
nlocuirea tuturor
cablurilor electrice/prize
cu defecte de izola ție.
– Închiderea prin
carcasare, acoperirea cu
materiale electrizolante a
părților active (izolare de
protecție) ale instalațiilor
electrice.
– Efectuarea mentenanței
periodice. Departamentul
mentenanță

Departamentul
mentenanță

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

65

MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Efectuarea intervențiilor
la instalațiile electrice se
face numai de către
personal calificat și
autorizat ca electrician.
9 F12. Contactul m ȃinilor
cu suprafa țele fierbin ți a
pieselor și/sau
matri țelor. 3
MĂSURI TEHNICE:
– Asigurarea
echipamentului individual
de protecție – mănuși
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Purtarea
echipamentului individual
de protecție.

Conducător
loc de muncă
10 F13. Stropirea cu
ulei/apă la spargerea
conductelor/circuitelor
hidraulice aflate sub
presiune. 3
MĂSURI TEHNICE:
– Efectuarea mentenanței
periodice de către
persoane autorizate și
instruite.
– Schimbarea conductelor
și furtunelor sub presiune
conform prescripțiilor
tehnice.
– Asigurarea conductelor
și furtunelor
ȋ
mpotriva
desprinderii din Departamentul
mentenanță

Conducător
loc de muncă/
operator

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

66

racorduri/
ȋ
mbinări.
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Verificarea vizuală
privind scurgerile de
lichide din
coducte/furtune.
– Utilizarea
echipamentului individual
de protecție.
11 F14. Iluminat artificial
permanent la posturile
de lucru – afecțiuni
oculare. 3
MĂSURI TEHNICE:
– Deservirea și
ȋ
ntreținerea iluminatului
proiectat.
– Să nu se obtureze
iluminatul cu materiale,
ambalaje, rastele, rafturi
etc.
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Înlocuirea
becurilor/neoanelor arse. Departament
mentenanță

Departament
mentenanță
12 F20. Solicitarea
coloanei vertebrale la
manipularea greșită a
greutăților – afecțiuni
ale coloanei vertebrale. 3
MĂSURI TEHNICE:
– Asigurarea de mijloace
de transport intern pentru
transportul obiectelor
grele (cărucioare, lise de
ridicat) Conducător
loc de muncă.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

67

MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Transportul/ridicarea
lăzilor cu/fără piese se va
face
ȋ
n limitele fizice de
efort a fiecărui lucrător
ȋ
n
parte.
13 F22. Stres neuropsihic –
solicitarea permanentă
a atenției ȋn realizarea
sarcinilor de serviciu. 3
MĂSURI TEHNICE:
– Asigurarea locurilor
pentru fumat și
odihnă/relaxare.
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
Respectarea pauzelor
conform ROI Șef sector

Conducător
loc de muncă
14 F26. Cădere de pe
trepte prin pășire în g ol,
alunecare, împiedicare
sau dezechilibrare; 3
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Semnalizarea treptelor
umede
ȋ
n urma spălării
acestora.
– Se vor
ȋ
ndepărta
imediat lich idele scurse
accidental pe trepte și pe
casele scărilor. Conducător
loc de muncă
15 F27. Cădere de la
același nivel prin
alunecare, împied icare,
dezechilibrare; 3
MĂSURI TEHNICE:
– Asigurarea de materiale
necesare
ȋ
ndepărtării
lichidelo r scurse Conducăto r
loc de muncă

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

68

accidental pe podeaua
din perimetrul mașinii.
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Organizarea procesului
de lucru
ȋ
n așa fel
ȋ
nc
ȃ
t
să nu se
depoziteze/amplaseze
obiecte, scule, piese pe
pardoseală.
16 F30. Acceptarea de a
lucra cu echipamentele
tehnice av ȃnd starea
tehnic ă
necorespunzatoare. 3
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Prelucrarea
instrucțiunilor de lucru si
parametrii funcționali
ȋ
n
condiții de siguran ță la
utilizarea mașinii de
injectat mase plastice. Conducător
loc de muncă
17 F31. Efectuarea de
operații neprevazute ȋn
sarcina de munc ă –
operări la alte ma șini,
echipamente de lucru
pentru care nu are
instruire și autorizare. 3
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Instruirea privind
interzicerea accesului la
alte utilaje, mașini, scule
etc. pentru care lucrătorul
nu are autorizare și
instruire speci fică de
lucru și securitate în
muncă. Conducător
loc de muncă

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

69
18 F32. Deplasări,
staționări ȋn zone
periculoase din afara
perimetrului de
deservire al mașinii. 3
MĂSURI TEHNICE:
– Interzicerea lucratorilor
ȋ
n zonele periculoase
prin semnalizarea,
blocarea, marcarea
acestora.
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
Stabilirea precisa a
sarcinilor de lucru și
instruirea privind cerințele
minime pentru
semnalizarea de
securitate și/sau de
sănătate la locul de
muncă ( Hotărârea nr.
971/2006). Conducător
loc de muncă
19 F34. Prinderea m ȃinii
ȋn zona de lucru a
mesei de alimentare
dacă se luc rează
dincolo de bariera de
protec ție. 3
MĂSURI TEHNICE:
– Dispozitivele de
protecție trebuie să fie
montate.
MĂSURI
ORGANIZATORICE:
– Semnalizarea de
interzicere a accesului
ȋ
n
spațiul de lucru al mașinii
ȋ
n timpul fun cționării
acesteia. Conducător
loc de muncă

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

70

Cap 5. Concluzii

Pentru postul de operator injectare mase plastic precum și pentru celălalte posture
din cadrul fabricii,este important să se respecte instrucțiunile de lucru și prevederile
legale.
Un alt aspect important in cadrul fabricii il constituie cunoșterea fișelor tehnice de
securitate ale produselor folosite astfel încât să se poată preveni accidentele de
muncă.
De asemenea trebuie să se respecte legislația referitoare la semnalizarea de
securitate și de sănătate la locul de muncă.
De altfel și din analiza de risc ,ponderea situațiilor critice este influențată de
executant. Din acest motiv,la fiecare loc d emună sunt disponibile Instrucțiuni
Proprii de Lucru și de Securitatea Muncii care au rolul de a preveni aceste situații
neconforme produse potențial de executant.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor 2018
Specializarea – Ingineria Securității în industrie Simion Răzvan
Constantin

71

Bibliografie

http://www.plastics -bavaria.ro/injectie -mase -plastice -krauss -maffei -masini -injectie -seria -cx.htm
http://www.parc -industrial.ro/newsview/nbhx -rolem -in-parcul -industrial -brasov/language:ro
https://www.normandia.ro/instalarea -romania -unei -linii-de-vopsire -industriale -pentru -piese -auto –
interioare/
https:// en.wikipedia.org/wiki/Acrylonitrile_butadiene_styrene
https://en.wikipedia.org/wiki/Polycarbonate
http://www.resinex.ro/tipurile -de-polimeri/abs.html
http://www.resinex.ro/tipurile -de-polimeri/pc.html
https://lege5.ro/Gratuit/hazdinrs/ordonanta -de-urgenta -nr-195-2005 -privind -protectia -mediului
http://www.creeaza.com/r eferate/management/protectia -muncii/PRESCRIPTII -TEHNICE -PENTRU –
ZON556.php