Proiect Control.docx [604118]
1. Curtea de Conturi Europeană- Institu ț ie independentă de control a
Uniunii Europene
1.1. Scurt istoric
Curtea de conturi Europeană a fost înfiin ț ată la data de 22 iulie 1975 prin Tratatul
de la Bruxelles , începându- ș i activitatea în luna octombrie 1977 , sediul situându-se la
Luxemburg .
În anul 1992 prin Tratatul de la Maastricht Curtea de Conturi Europeană a fost
ridicată la rangul de institu ț ie independentă a comunită ț ilor europene . Aceasta are
misiunea de a face publică o Declara ț ie de asigurare care constă în corectitudinea
conturilor comunitare ș i la legile ș i regulile pe care le impun aceste opera ț iuni .
Prin Tratatul de la Amsterdam din 2 octombrie 1997 , Curtea de Conturi a fost
ridicată la statul de institu ț ie a Uniunii Europene .
Două evenimente importante a dus la crearea Cur ț ii Europene de conturi ș i
anume : lărgirea puterilor Parlamentului European în materie de control bugetar ș i
finan ț area integrală a bugetului Uniunii Europene .
1.2. Rolul ș i activitatea Cur ț ii de Conturi
Curtea Europeană de Conturi a fost denumită de către unii speciali ș ti ca fiind
„con ș tiin ț a financiară” a Uniunii Europene , iar de al ț ii „gardianul finan ț elor sale ” ,
deoarece ea supervizează respectarea principiilor morale , administrative ș i contabile .
Rapoartele sale reprezintă o sursă importantă de informa ț ii pentru gestiunea financiară
a uniunii , dar ș i un mijloc de uniformizare asupra institu ț iilor , acestea asigurând o
bună gestiune asupra fondurilor .
Scopul principal al activită ț ii de control al Cur ț ii de conturi Europene este
reprezentat de bugetul ș i politicile Uniunii Europene , în special de ramurile care se
ocupă cu ocuparea for ț ei de muncă , cre ș terea economică , valoarea adăugată ,
finan ț ele publice ș i mediu . Aceasta asigură cetă ț enilor cea mai bună utilizare a
fondurilor Uniunii Europene pe toate nivelurile .
Curtea de Conturi Europeana verifică corectitudinea opera ț iunilor financiare ,
modul de executare al acestora ș i administrare în împrejurării care facilitează
eficacitatea ș i eficien ț a economiei .
Insitu ț ia controle ază organismele ș i persoanele care primesc fonduri comunitare
, în special institu ț ii ș i organisme comunitare , administra ț ii na ț ionale , regionale , locale ,
ace ș tia fiind beneficiari finali ale acestor fonduri . Curtea de conturi nu poate controla
toate opera ț iunile finan ciare comunitare , ea le verifică astfel siguran ț a sistemelor
punând în valoare reglementările europene utilizând controale prin sondaj .
Pentru a îndeplini misiunea de control , Curtea de Conturi are acces la toate
informa ț iile necesare . Pentru a verifica statele membre ale Uniunii Europene , Curtea
de conturi Europeană realizează o colaborare cu insti ț iile de control financiar sau
serviciile na ț ionale competente .
Pentru a informa cetă ț eanul european cu privire la activitatea pe care o
desfă ș oară ș i rezultatele ob ț inute , Curtea de Conturi realizează un raport anual cu
privire la executarea bugetului uniunii din anul anterior , o declara ț ie de siguran ț ă
corespunzătoare opera ț iunilor din exerci ț iul bugetar anterior , această mai publică atât
rapoarte anuale specifice organismelor comunitare cât ș i rapoarte pe teme de interes
particular .
Curtea de Conturi Europeană trebuie să fie consultată cu privire la adoptarea
proiectelor de reglementare comunitară ș i caracterul financiar al acestora . Rapoartele
au un caracter general fiind publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în toate
limbile comunitare ș i accesibile pe site-ul Cur ț ii Europene de Conturi , acestea sunt
transmise Parlamentului ș i Consiliului pentru aprobare .
Curtea nu are putere judecătorească , în momentul în care autorii cur ț ii se
confruntă cu fraude ș i neregularită ț i , informa ț iile culese sunt predate organelor
comunitare pentru rezolvarea corectă ș i legală a problemelei întâmpinate .
1.3.Organizare activită ț ii Cur ț ii Europene de Conturi
Curtea este formată din 28 de membri , câte un reprezentant al fiecăruit stat
membru , ace ș tia sunt numi ț i de Consiliu , după ce este consultat Parlamentul European
. Ace ș tia sunt ale ș i pe o perioadă de ș ase ani , având posibilitatea de a reînnoi .
Structura Cur ț ii Europene de Conturi este fromată din camere ș i comitete
.Aceasta are în componen ț ă cinci camere în cadrul lor fiind repartiza ț i membrii cur ț ii ș i
personalul de audit .
Obiectivele fiecărei camere constau în :
➢ Preluarea de rapoarte speciale ș i rapoarte anuale specifice
➢ Realizarea raportului anual cu privire la bugetul general al UE ș i al
fondurilor europene de dezvoltare pentru a fi adoptate de către plenul
Cur ț ii
Curtea se întrune ș te de două ori pe lună în formă completă pentru a dezbate ș i a
adopta documente ș i principalele publica ț ii anuale .
Camerele sunt conduse de către un decan , acesta este ales pe o perioadă de
doi ani de către membrii fiecărei camere .
Pre ș edintele este ales de către membrii Cur ț ii de Conturi pe o perioadă de trei
ani . Acesta are rolul cel dintâi ( primus inter pares ) , el conduce reuniunile cur ț ii ,
urmărind aplicarea deciziilor Cur ț ii ș i o bună administrare a acesteia . Reprezintă curtea
în rela ț iile externe , fiind responsabil de acestea ș i de Serviciul Juridic al Cur ț ii .
Membrii sunt numi ț i de către consiliu ,pe o durată de 6 ani ,după ce a fost
consultat Parlamentul European , la bază fiind propunerile pentru fiecare stat membru .
Ace ș ti mebrii sunt selec ta ț i dintre personalită ț ile care au facut sau fac parte din
institu ț iile de control financiar extern al statului lor sau care prezintă o califcare
deosebită .
Membrii î ș i exec ută sarcinile în mod independent în interesul Uniunii Europene
.Pe lângă aceste sarcini . ace ș tia sunt responsabili în principal în contextul controlului .
Fiecare membru are responsabilitatea să execute un anumit număr de misiuni de
control stabilite anual în programul de lucru al Cur ț ii , ace ș tia sunt asista ț i de ctre un
personal specializat de control .
………..
1.4.Controlul prin Curtea de Conturi Europeană
Curtea de Conturi Europeană
2. CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI
2.1. ISTORIC
Curtea de Conturi a României a fost instituită la data de 24 ianuarie 1864 prin
Legea publicată în Monitorul Oficial nr.18 purtând denumirea de „Înata Curte de
Compturi ” , legea a fost promulgată de Alexandru Ioan Cuza .
De la începutul func ț ionaării sale Înalta Curtea Compturi a avut sediul la
Bucure ș ti , func ț ionând ca organ auxiliar al reprezentan ț ei na ț ionale având ca sarcină
pregătirea lucrărilor controlului exercitat de puterea legislativă către finan ț ele statului
.Jurisdic ț ia reprezintă o importantă atribu ț ie a cur ț ii pentru aceasta fiind declarată
organism independent .
Prin Constitu ț ia din 1923 controlul preventiv ș i de gestiune sunt puse în sarcina
Înaltei Cur ț ii de Conturi .
Înalta Curte de Conturi este desfiin ț ată o dată cu Constitu ț ia de la 1948
,structurile statului comunist au preluat majoritate atribu ț iilor Cur ț ii , iar celelalte ș i-au
pierdut din importan ț ă ș i semnifica ț ie .
În 1973 a fost înfiin ț ată Curtea Superioară de Control Financiar , fiind desfiin ț ată
după prăbu ș irea regimu lui comunist .
Prin Constitu ț ia din 1991 Curtea Conturi a fost reînfiin ț ată , atribu ț iile acesteia
fiind de control financiar ș i de jurisdic ț ie , organizarea ș i func ț ionare Cur ț ii a fost impuse
prin Legea 94/1992 .
În anul 2003 , ca urmare a revizuirii Constitu ț iei , Curtea de conturi devine organ
suprem de control financiar , pierdându- ș i atribu ț ia jurisdic ț ională .
2.2. Organizarea Cur ț ii de Conturi
Curtea de Conturi este formată dintr-un organism colegial , numit Plen , acesta
fiind ș i el format din 18 membri , fiind consilieri de conturi .Parlamentul nume ș te membrii
Cur ț ii de Conturi , la bază fiind propunerea Comisiilor permanente pentru buget , finan ț e
ș i bănci a celor două camere . Membrii sunt ale ș i pentru un mandat de 9 ani care nu
poate fi prelungit sau înnoit .
Pentru a deveni consilier de conturi , persoanele trebuie să fie absolvente de
studii superioare economice sau juridice , să aibă o experien ț ă de minimum 10 ani în
specialitatea studiilor absolvite ș i să de ț ină o pregătirea profesională în domeniu .Pe
perioada mandatului consilierilor le este interzis să facă parte din partide politice sau să
desfă ș oare activită ț i publice cu caracter politic .
Parlamentul are datoria de a numi pre ș edin ț ii ș i vicepre ș edin ț ii Cur ț ii de Conturi ș i
Autorită ț ii de Audit dintre consilierii de conturi .
Doisprezece consilieri dintre cei optsprezece membri ai Plenului , u calitatea de
ș efi de departamente , ace ș tia fiind răspunzători de organiz area ș i desfă ș urarea
activită ț ilor specifice ale departamentului pe care le coordonează .
Curtea conturi este organizată în func ț ie de două structuri : o structură centrală ,
acestea cuprinzând departamente ș i una teritorială la nivel de jude ț e , cuprinzând
camerele de conturi jude ț ene ș i a Municipiului Bucure ș ti .
Structura centrală a Cur ț ii de Conturi este formată din 12 departamente :
În subordinea directă a pre ș edintelui Cur ț ii de Conturi se află :
– Direc ț ia Rela ț iei externe ș i protocol
– Direc ț ia de Control al achizi ț iilor publici , elaborar e a metodologiei în acest
domeniu ș i pregătire profesională a personalului de specialitate
– Serviciul comunicare , imagine ș i rela ț ii publice
– Biroul de Audit intern
– Secretariatul general
Atribu ț iile princip ale ale managerilor structurilor organizatorice ale
departamentelor sunt de planificare , organizare ș i coordonare a activită ț ilor din sfera de
competen ț ă .Ace ș tia au atribu ț ii de control analizând actele de control , legalitatea
constatărilor.
Pre ș edintelui Cur ț ii de Conturi a României îi revin următoarele atribu ț ii:
1) reprezintă Curtea de Conturi în rela ț iile acesteia cu persoane din ț ară sau
din străinătate;
2) este ordonatorul principal de credite, poate delega acestă atribu ț ie, în
condi ț ii prevăzute de lege;
3) coordonează activitatea Cur ț ii de Conturi inclusiv în domeniul integrării
europene;
4) urmăre ș te transmiterea către Parlament a rapoartelor;
5) aprobă structura organizatorică a Secretariatului General ș i atribu ț iile
compartimentelor;
6) nume ș te personalul Cur ț ii de Conturi;
7) comunica posturile vacante către Parlament, în vederea ocupării acestora;
8) aprobă fi ș ele posturilor personalului;
9) aprobă efectuarea concediilor anuale de odihnă ale personalului cu func ț ii
de conducere;
10) în exercitarea atribu ț iilor sale, pre ș edintele Cur ț ii emite ordine.
Membrii Cur ț ii de Conturi sunt obliga ț i:
a) să îndeplinească cu impar ț ialitate ș i respect func ț ia încredin ț ată;
b) să nu acorde consultan ț ă în mod privat, în probleme de competen ț ă a Cur ț ii de
Conturi;
c) să comunice Parlamentului în termen de maximum trei zile lucrătoare, în scris,
orice situa ț ie care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită,
până la decizia Parlamentului, consilierul de conturi este suspendat de drept;
d) să păstreze secretele de stat, de serviciu ș i orice alte secreteprotejate de lege
ș i să nu dezvăluie fapte ș i împrejurăricare le au fost aduse la cuno ș tin ț ă în cursul sau în
legătură cu exercitarea atribu ț iilor lor, decât în cazul unei anchete penale;
e) să se ob ț ină la orice manifestare sau activitate contrară independen ț ei ș i
demnită ț ii func ț iei lor.
Personalul Cur ț ii de Conturi
1)personalul este angajat pe bază de interes comun pe perioadă nedeterminată
sau determinată;
2)condi ț iile minim e pentru angajare sunt: studii superioare de lungă durată în
domeniul economic, experien ț a în domeniul economico – financiar de minimum un an;
3)Curtea de Conturi poate angaja personal de altă specialitate decât economică ,
pe durată determinată sau nedeterminată, în func ț ie de necesită ț i.
1.3.Controlul financiar ulterior al Cur ț ii de Conturi
Conform legii fundamentale , Constitu ț ia României , ș i a Legii nr.94/1992 ,
republicată ș i modificat ă ulterior prin Legea nr.77/2002 .Curtea de Conturi are obliga ț ia
de a- ș i exercita controlu l financiar ulterior extern pentru a analiza modul de formare , de
administrare ș i de folos in ț ă a resurselor financiare ale statu lui ș i ale sectorului public ,
dar ș i a modului de gestionare a patrimoniului public ș i privat al statutului ș i al unită ț ilor
administrativ-teritoriale .
Curtea de Conturi urmăre ș te prin controlul exercitat , respectarea legii în modul
de a gestiona mijloacele materiale ș i băne ș ti , iar din punct de vedere al eficien ț ei ,
economicită ț ii ș i eficacită ț ii analizează calitatea gestiunii financiare .
În exercitarea func ț iei de control , Curtea de Conturi controlează :
❖ Modul de formare ș i utilizare a resurselor bugetare ale statului , a
bugetului unită ț ilor teritoriale , a asigurărilor sociale de stat ș i mi ș carea
acestor fonduri între aceste bugete
❖ Modul de formare ș i gestionare a datoriei publice ș i situa ț ia garan ț iilor
guvernamentale pentru credite interne ș i externe
❖ Modul de constituire , utilizare ș i gestionare a fondurilor speciale ș i a
fondurilor de tezaur
❖ Cum are loc utilizarea aloca ț iilor bugetare pentru investi ț ii a subven ț iilor
din partea statului
❖ Situa ț ia , evolu ț ia ș i modul de administrare a patrimoniului public ș i privat
al statului ș i al unită ț ilor administrativ-teritorial e de către institu ț iile publice
❖ Modul de constituire , utilizare ș i gestionare a resurselor financiare privind
calitatea condi ț iilor de via ț ă ș i de muncă
❖ Modul de utilizare a fondurilor oferite de către Uniunea Europeană
României
Verificările conturilor anuale de execu ț ie bugetară
În baza Programului anual de control financiar , controlorii financiari ale ș i de
directorii direc ț iilor de control din aparatul central al Cur ț ii de Conturi , cu avizul
consilierilor de conturi ș i directorilor direc ț iilor de control financiar ulterior din cadru
camerelor de conturi , verifică fiecare cont de execu ț ie ce intră în competen ț a lor .
Conturile de execu ț ie bugetară ș i bilan ț urile contabile care sunt supuse verificării
de către organele de control ale Cur ț ii de Conturi , trebuie să îndeplinească condi ț iile ca
să fie întocmite de către organe competente ș i certificate de către auditori ș i să respecte
structura prevăzută de lege ș i să asigure concordan ț a soldurilor conturilor din execu ț ia
de casă a bugetului cu cele existente în eviden ț a Trezoreriei Statului.
Dacă se constatată că , conturile nu prezintă aceste condi ț ii pentru a face
posibilă verificarea lor , acestea sunt restituite titularilor acestora , controlorii financiari
consemnând această situa ț ie într-o notă de constatare , iar în nota de constatare va fi
trecut termenul fiecărei persoane juridice pentru refacerea sau completarea contului de
execu ț ie .
Curtea de conturi prin exercitarea controlului ulterior , are obliga ț ia să constate
dacă conturile supuse controlului sunt exacte ș i conforme cu realitatea ș i dacă
inventarierea patrimoniului public a fost făcută la termenele ș i în condi ț iile stabilite de
lege , iar ,veniturile statului , ale unită ț ilor administrativ teritoriale , asigurărilor sociale de
stat ș i ale institu ț iilor publice au fost stabilite legal ș i încasate la termenele legale .
Curtea de Conturi va efectua verificări conform atribu ț iilor sale , asupra fiecărui
sector de activitate potrivit obiectivelor nominalizate de ș efii structurilor de control ș i
aprobate în Normele de control ulterior .
În cazu în care se observă că există abateri financiar-contabile , prejudicii sau
fapte cu caracter infrac ț ional provenite din exerci ț iile financiare anterioare celui verificat
, controlul se va extinde ș i asupra acestora cu acordul consilierului de conturi sau
directorului direc ț iei de control financiar ulterior teritorial . În cazul în acre au loc aceste
verificări se consemnează în raportul de control intermediar .
Controlul se exercită de către Curtea de Conturi la fa ț a locului sau la sediul său
.Controlorii financiari care se ocupă de verificare întocmesc rapoarte în care prezintă
constatările ș i concluzi ile formulând propunerile cu privire la măsurile care trebuie luate
în legătură cu situa ț ia găsită . Rapoartele sunt evaluate de trei consilieri de conturi din
Sec ț ia de control ulterior , precum ș i ș eful compartimentului de control financiar al
camerei jude ț ene ș i doi controlori financiari (în teritoriu).
Curtea de conturi utilizează o metodologie proprie în exercitarea controlului
financiar ulterior , aceasta fiind singura institu ț ie competentă să aibă drept de decizie
asupra descărcării de gestiune . 1
1 Desc ă rcarea de gestiune este o form ă de legalitate supra constituirii , administr ă rii ș i întrebuin ț ă rii resurselor
financiare ale statelor ș i ale unit ă ț ilor administrativ-teritoriale . Aceast ă form ă de legalitate se acord ă ordonatorilor
2.4. Actele de contro financiar întocmite de Curtea de Conturi
Raportul de control, este întocmit de controlorii financiari, ace ș tia sunt desemna ț i
să verifice conturile de execu ț ie bugetară, fiind semnat doar de către ace ș tia. În raport
se înscriu obiectivele verificate, atunci când sunt constatate nereguli, ce impun
aplicarea unor măsuri abateri financiar-contabile, prejudicii, fapte care potrivit legii
penale constituie infrac ț iuni, acestea vor fi consemnate în rapoarte de control
intermediare, fiind semnate de controlorii financiari ș i de reprezentan ț ii persoanei fizice
controlate. în acest raport, controlorii financiari prezintă constatările ș i concluziile cu
privire la obiectivele ce intră în atribu ț iile Cur ț ii de Conturi, formulând propuneri pentru
măsurile ce vor fi luate în legătură cu situa ț ia conturilor.
În func ț ie de natura constatărilor, controlorii financiari pot propune:
a) descărcarea de gestiune în cazul în care au fost îndeplinite condi ț ii legale
b) sesizarea Colegiului jurisdic ț ional al Cur ț ii, sau a colegiului jurisdic ț ional al
camerelor de conturi pentru stabilirea răspunderii juridice ș i pentru virării
sumelor datorate bugetului statului
c) măsuri a înlătura abaterile sau neregulile cu caracter financiar-contabil
d) luarea de măsuri privind asigurarea , în limita valorii prejudiciului
constatat, atunci când există pericolul ca bunurile să fie înstrăinate ce
apa ț in persoanelor răspunzătoare.
de credite de c ă tre Curtea de Conturi în cazul în care în urma verific ă rii nu se constat ă prejudicii sau abateri cu
caracter financiar-contabil
Nota de constatare este întocmită în momentul în care Curtea de conturi
constată fapte pentru care răspunderea juridică nu este re ț inută la persoana juridică , ci
răspunderea se referă la o altă persoană .Nota de constatare se înserează anexă la
raportul de control. Controlul asupra celeilalte persoane juridice se va efectua de către
structura Cur ț ii de Conturi în a cărei competen ț ă de verificare se află aceasta .Această
botă este semnată de către controlorii financiari ș i reprezentan ț ii persoanei juridice
controlate .
În nota de constatare sunt trecute situa ț ii de fapt ș i măsurile care sunt luate
pentru remedierea deficien ț elor constatate , se recomandă să fie prezen ț i ș i martori,
Procesul verbal de constatare a contraven ț iilor se constituie de către
controlorii financiari atunci când se constată fapte , definite de lege contraven ț ii .
Procesul se înregistrează în registrul de intrare-ie ș ire a coresponden ț ei , depunătorul
primind o dovadă . Dosarul cauzei este trimis la Judecătoria din raza teritorială de unde
a fost săvâr ș ită contrav en ț ia .
Procesul verbal de constatare a abaterilor se elaborează de organele de
control atunci când sunt prezente fapte precum : nu sunt prezentate la termen conturile
ce trebuie verificate de Curtea de Conturi , nu sunt îndeplinite măsurile dispuse prin
decizii emise ș i definitiv e , sunt prezente încălcări de lege etc.
Pe raza unui teritoriu, Camerele jude ț ene de conturi înaintează obligatoriu
autorită ț ilor publice locale rapoarte cu privire la finan ț ele publice locale , acestea pot fi
înaintate ori de câte ori este necesar .
Studiu de caz
În iulie 2016, Statul Român a pierdut procesul intentat companiei italiene Enel la Curtea
Interna ț ională de Arbitraj de la Paris pentru nerespectarea contractului de privatizare a filialei
Electrica Muntenia Sud, deoarece Curtea de Conturi nu au venit cu dovezi concrete prin care să
sus ț ină rapoartele. [4]
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiect Control.docx [604118] (ID: 604118)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
