AASSUUPPRRAA AACCTTIIVVIITTAATTIIII RREETTEELLEEII DDEE MMEEDDIICCIINNAA LLEEGGAALLAA IINN AANNUULL 2200112211 I. STRUCTURA ORGANIZATORICA Reteaua… [604099]

RR AA PP OO RR TT

AASSUUPPRRAA AACCTTIIVVIITTAATTIIII RREETTEELLEEII DDEE MMEEDDIICCIINNAA LLEEGGAALLAA
IINN AANNUULL 2200112211

I. STRUCTURA ORGANIZATORICA

Reteaua nationala de medicina legala este alcatuita din 53 unitati medico -legale:
– Institutul National de Medicina Legala “Mina Minovici” Bucuresti;
– 5 Institute de Medicina Legala in Iasi, Cluj -Napoca, Craiova, Targu -Mures, Timisoara;

Legenda – Arondare Servicii de Medicina Legala Judetene:

– 36 Servi cii de Medicina Legala Judetene in municipiile resedinta de judet (cu
exceptia celor din centrele universitare in care functioneaza Institute de Medicina
Legala si in municipiul Bucuresti).
– 11 Cabinete medico -legale subordonate Serviciilor Judetene respec tive, situate in
orase sau municipii neresedinta de judet: Lugoj, Cimpulung -Arges, Comanesti, Fagaras, Petrosani, Sighetul
Marmatiei, Medias, Cimpulung Moldovenesc, Radauti, Barlad, Onesti.

In aceste 53 unitati medico -legale au activat in cursul anului 2 012 un numar de 975 persoane fata de 947
in 2011.
Chiar daca s -a ameliorat raportat la anul 2011 , in momentul actual incadrarea cu personal in marea
majoritate a institutiilor medico -legale se situeaza mult sub nivelul minim acceptabil (in raport cu vol umul de
munca).
La aceasta lipsa acuta de personal se adauga o repartizarea dizarmonica pe judete si municipii a medicilor
legisti, neexistind nici un fel de corelatie cu populatia judetelor deservite, 28 de SMLJ se situeaza mult sub

1 Datele populationale la care se face referire provin din Recensamintul populatiei efectuat in 2011 de catre INS
http://www.recensamantromania.ro/wp -content/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011_.pdf
Materialul acestui raport po ate fi consultat in format PDF si pe site -ul oficial al retelei nationale de Medicina Legala
http://www.legmed.ro INML “Mina Minovici” Bucuresti
IML Iasi
IML Craiova
IML Timisoara
IML Cluj Napoca
IML Tg Mures

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

2 necesarul minim de 1 medic legist la 100.000 de locuitori: Ialomita 0,4; Calarasi 0,63 ; Galati 0,64 ; pentru a da
numai citeva exemple.
Reperul de u n medic legist/100.000 locuitori nu reprezinta un maxim ideal ci reprezinta un minimum
minimorum aflat la limita functionalitati sistemului medico -legal. In situatia cind exista un singur medic legist
incadrat intr -un serviciu judetean de medicina legala e ste iluzoriu sa se vorbeasca de calitatea si celeritatea
activitatii judiciare.

Asigu rarea unui serviciu de garda permanenta la nivelul serviciilor judetene de medicina legala (asa cum o
solicita insistent si absolut justificat organele judiciare) pare a fi , in aceste conditii de subdimensionare a
personalului specialitatii , o cerinta desp rinsa de realitate, apartinand domeniului fantasticului . Sistemul judiciar ne
solicita, pe drept cuv ant, calitate si celeritate in efectuarea expertizelor – cum pot fi atinse insa aceste deziderate
in conditiile unei subdotari dramatice cu personal ?
Dinco lo de subdotarea cu personal trebuie sa aducem inca o data la cunostinta celor in drept ca exista
multe servicii judetene de medicina legala care nu poseda nici cele mai elementare posibilitati de investigare
toxicologica, anatomopatologica sau serologica, ceea ce perturba si mai mu lt functionalitatea sistemului, acest gen
de investigatiii trebuind sa fie efectuate de Insitutul Medico -legal teritorial, ceea ce inseamna, cheltuieli
suplimentare de transport al probelor si prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor.
Astfel exista 2 SMLJ fara laborator de toxicologie , 13 SJML fara laborator de anatomie -patologica si 16
SJML care nu pot efectua nici cea mai elementara investigatie serologica (grup sange, etc.). Sa adaugam ca
majoritatea celor care pose da laborator de toxicologie sint capabile sa efectueze doar determinarea alcoolemiilor
intrucat sunt lipsite de mijloace de determinare a drogurilor stupefiante (HPLC, GCMS, etc.).

DOTAREA CU
LABORATOARE A
SERVICIILOR
MEDICO -LEGALE
JUDETENE
ALBA
ARAD
ARGE S
BACAU
BIHOR
BISTRITA
BOTOSANI
BRAILA
BRASOV
BUZAU
CALARASI
CARAS SEVERIN
CONSTANTA
COVASNA
DIMBOVITA
GALATI
GIURGIU
GORJ
HARGHITA
HUNEDOARA
IALOMITA
ILFOV
MARAMURES
MEHEDINTI
NEAMT
OLT
PRAHOVA
SALAJ
SATU MARE
SIBIU
SUCEAVA
TELEORMAN
TULCEA
VASLUI
VILCEA
VRANCEA
Toxicologie T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T
Anatomie patologica AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP AP
Serologie S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S
PERSONAL 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
medici legisti 191 195 193 197 186 186 187 186 180 182 185
medici legisti -cadre univ 33 34 39 40 41 48 51 48 45 46 46
medici alte specialitati 14 16 20 17 18 19 23 30 29 27 30
alt personal superior 80 82 80 87 87 85 87 92 94 99 109
personal mediu 294 290 299 299 333 336 360 364 373 356 368
alte categorii de personal 212 219 217 204 198 193 190 224 188 188 193
personal administrativ -contabil 45 63 62 47 52 62 68 49 46 49 44
Total 869 899 910 891 915 929 966 993 955 947 975

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

3 Poate ca unii apreciaza ca zugravim intr -un mod
prea dramatic situatia existenta. O facem doar in
conformitate cu realitatea: exista de exemplu un SMLJ care
nu are o sala proprie de autopsie si nici macar o autosanitara
de transport; desigur ca in acest loc autopsiile se efectu eaza
in conditii rudimentare, care nu pot asigura un minimum de
protectie personalului si care nu permit in nici un caz
efectuarea autopsiei la standarde europene de calitate !

Daca resursele financiare, materiale si uman e sunt
atat de limitate si nu pot fi imbunatatite poate o solutie ar
putea fi concentrarea resurselor catre dotarea
corespunzatoare a labora -toarelor Institutelor de Medicina
Legala, dotare atit umana cat si tehnica, pentru a face fata
solicitarilor de inv estigatii a SMLJ arondate.
Centralizarea investigatiilor in IML -uri poate fi
eficienta numai daca se rezolva problema promptitudinii
transportului probelor si a circuitelor financiare de
decontare rapide cat si subdotarea IML -urilor intrucat si
laboratoa rele institutelor de medicina legala se confrunta cu
grave probleme de dotare cu aparatura si personal.
Legat de organizarea actuala a retelei, in care
Servicii Judetene de Medicina Legala (SMLJ) sunt
subordonate Spitalelor Judetene (in sensul ca banii al ocati
de la buget sunt gestionati de Spital) si implicit subordonate
Consiliilor locale, semnalam in anii trecuti multiple probleme
rezultate din aceasta subordonare, probleme care se
perpetueaza si se acutizeaza:
– spitalele cunosc probleme financiare si or ganizatorice
deosebite astfel incat nevoile de dotare cu aparatura
medicala si personal ale spitalului fac ca sa nevoile SMLJ
sa fie trecute pe un plan secundar (cu toate ca
finantarea este total diferita)
– cel mai adesea directorul spitalului judetean asi mileaza Serviciul Judetean de Medicina Legala cu o sectie de
spital ceea ce favorizeaza atitudini abuzive, se efectueaza incadrari de personal fara specializarea necesara,
destituiri sau numiri in functia de sef de serviciu abuzive, incercari de intimidare sau amestec in organizarea
SMLJ si chiar imixtiuni in activitatea medico -legala
– in unele judete se observa obstructionarea de catre Spitalul Judetean a folosirii fondurilor proprii ale SMLJ
acumulate din prestatiile medico -legale (care conform legii trebu ie sa se afle in administrarea exclusiva a
unitatilor respective)
– achizitiile pentru SMLJ se fac de catre Spitalulul Judetean, dar datorita datoriilor acumulate de spital, furnizorii
nu livreaza produsele necesare, rezultand de aici intirzieri inadmisibile in aprovizionarea SMLJ cu reactivi,
materiale sanitare si echipamente de protectie, consumabile, birotica . Aprovizionarea se face prin achizitia
publica a institutiei desi fondurile sunt separate si activitatea separata.
– planurile de investitii sunt trunc hiate si amanate de catre administratia Spitalulul Judetean pe intervale sine
die astfel incat nu pot fi puse in aplicare etapizat si functional
– se ignora cu buna stiinta organigrama minima pentru institutiile medico -legale (chiar normele Ministerului
Sana tatii sunt incalcate prin subdotare cu personal)
– Spitalulul Judetean refuza sistematic aplicarea prevederilor legale privind salarizarea personalului SMLJ, plata
a sporurilor de periclitate, a orelor de garda si a orelor de munca prestate sambata, duminica si in timpul
sarbatorilor legale
– lipsa coordonarii administativ financiare a cabinetelor aflate pe structura spitalelor municipale

Incepand cu luna iulie a anului 2010, serviciile judetene de medicina legala sint finantate de catre
Ministerul Sanatatii p rin intermediul institutelor de medicina legala de care apartin din punct de vedere
metodologic.
Pentru finantarea cu sumele necesare achitarii salariilor personalului din cadrul serviciilor judetene de
medicina legala au fost incheiate conform Ordonantei de Urgenta nr.48/2010 art.I alin.35/art.1903 contracte de
prestari servicii intre Spitalele judetene si Institutele de Medicina Legala.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

4 Acest fapt a ingreunat atat activitatea ins titutelor de medicina legala cat si cea a spitalelor la care sunt
arondate aceste servicii judetene de medicina legala, intrucat actele necesare derularii in conditii legale a
contractelor de prestari servicii au dus la cresterea volumului de munca.
Solutia optima pentru o buna functionare a serviciilor judetene de medicina le gala este arondarea lor atat
din punct de vedere metodologic
cat si financiar institutelor de
medicina legala de pe raza
teritoriala de care acestea
apartin.
Pentru a pune in
functiune aceasta modificare
Ministerul Sanatatii trebuie insa
sa tina seama de anumite
elemente strict necesare:
 aprobarea reglementari
unitare la nivel national
privind organigrama privind
dotarea minima necesara
pentru un SMLJ (numar de
oameni, numar si tipuri de
laboratoare) pe care Consiliul
Superior de Medicina Legala a elaborat -o si a trimis -o spre aprobare inca din luna noiembrie 2008.
 spatiile ocupate de SJML -uri precum si dotarile materiale trebuie sa ramin a in custodia MS spre folosinta
SMLJ -urilor
 rezolvarea rapida a problemelor legate de dotarea dizarmonica a SJML -urilor
 Multe SMLJ nu au sediu propriu (ex: Ilfov, Galati) sau au sedii improprii ca spatiu si amenajare
 personal insuficient, mult sub normativele in vigoare
 2 SMLJ nu au laborator de toxicologie (Ex. SML Calarasi) (majoritatea SMLJ care poseda un asfel de
laborat or su nt capabile sa efectueze doar determinarea alcoolemiilor – Ex. SML Buzau, Galati)
 13 SMLJ nu au l aborator de anatomie -patologica ; numar mult redus fata de necesitati de medici
anatomopatologi (SML Bihor)
 16 SMLJ nu pot efectua nici cea mai elementara investigatie serologica.
 exista SMLJ care nu au o sala de autopsie proprie,
 multe SMLJ nu au autosanitara de transport cadavre
 dotare absenta/ insuficientă cu tehnică de calcul, imagistică, mijloace de comunicare rapidă (internet,
fax);
 Suplimentarea al ocatiilor bugetare pentru Institute le de Medicina Legala,
 dotarea cu aparatura si personal a laboratoarelor Institutelor de Medicina Legala avand in vedere si
necesitatea asigurarii investigatiilor de laborator solicitate de SJML -uri
 aprobarea de catre MS a fondurilor necesare finalizarii amenajarii sediului IML Timisoara, a SML
Galati, proiect inaintat spre aprobare in 2007, alocarea de catre MS a fondurilor pentru proiectarea si
constructia IML Craiova.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

5 II. ACTIVITATEA DE EXPERTIZA

a) Expertiza pe cada vre

In anul 2012 s-au efectuat in intreaga tara un numar de 18745 autopsii. Din numarul total de autopsii
medico -legale, 57% au fost reprezentate de mortile violente iar 43% au fost reprezentate de morti neviolente.
Tot ca si in anii trecuti, un num ar mare ( 17%) din autopsii nu se efectueaza la sediul institutiilor medico –
legale, ci teritoriul
judetului, in conditii
mai mult sau mai putin
improvizate . Pentru a
schimba aceasta stare
de fapt ar trebui ca
toate SMLJ sa aiba sala
de autopsie proprie si
mijloace de transport
proprii, ceea ce din
pacate dupa cum s -a
aratat mai sus nu este
cazul.
Trebuie
reamintit ca in
aproximativ 20% din
autopsii, medicii legisti
trebuie sa efectueze
necropsia asupra unor
cadavre prezentind un
risc biologic considerabil ( TBC activ, Hepatita B si C, SIDA, putrefactie avansata) , aspect mult prea usor “uitat” de
autoritati.
Trebuie subliniat ca in ciuda folosiri i unor echipamente de protectie , riscul de contaminare a personalului
care efectueaza autopsia NU poate fi eliminat , ceea ce explica incidenta crescuta a TBC si Hepatitelor in rindul
personalului din institutiile de medicina legala.

Circumstantele de producere a mortilor violente au fost deosebit de variate: pe primul loc ca frecventa, s -au
situat decesele in circu mstante accidentale 72%. Pe primele locuri se situeaza decesele produse in cursul
accidentelor rutiere (28%) si sinuciderile (reprezentind 2 7% din totalul mortilor violente).

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

6
lovire cu corp dur
31,6%
lovire cu corp
taietor/intepator
2,0%
lovire cu
corp
despicato
r
0,3% impuscare
0,4%
sugrumare
0,3% sufocare
0,8%
spinzurare
20,9% submersie
6,7% compresie toraco –
abdominala
2,2% alte forme de asfixie
4,3% intoxicatii
9,6% refrigeratie
3,6% electrocutii
1,8% arsuri
3,8% explozii
0,3% alte mecanisme
tanatogeneratoare
11,5% Mecanisme tanatogeneratoare
Mecanisme tanatogeneratoare Analizind structura de ceselor de cauza violenta prin prisma mecanismelor
tanatogeneratoare, cele mai frecvente sint : lovire cu corp dur, asfixie mecanica prin spinzurare, intoxicatii .

Omucideri In 2012 au fost inregistrate la nivel national 489 de cazuri de omucideri, confirmind trendul
descrescator observat in ultimii 12 ani .

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

7

Accidentele rutiere. Decesele produse in circumstantele accidentelor rutiere inregistreaza o scadere constanta in
ultimii 4 ani: i n 2012 producindu -se un numar 2163 de decese .

Accidentele mortale de munca au inregistrat 219 victime in anul 2011 , in scadere fata de anul 2011.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

8

Sinucideri
Un indicator important din categoria mortilor violente este si acela al sinuciderilor care in cu rsul anului
precedent au inregistrat pe tara 2753 cazuri , reprezentind o scadere nesemnificativa fata de cifra inregistrata in
2011 (2784 cazuri).

Analizind evolutia multianuala a incident ei sinuciderilor in Bucuresti se poate observa ca variatiile anuale
ale numarului de sinucideri nu se suprapune perfect peste evolutia sinuciderilor la nivel national.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

9

Cele mai frecvent folosite modalitati de sinucidere au fost in ordinea descrescatoare a frecventei:
Spinzurare 82%, In toxicatie voluntara 6%, Precipitare 5%.

Spectrul metodelor suicidare a inregistrat fluctuatii relativ mici in ultimii 8 ani, remarcabila fiind constanta
preferintei pentru spinzurare ca metoda suicidara.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

10 Cauze de deces nonvi olente

Numarul total de cazuri nontraumatice
de deces intalnite pe parcursul anului 2012 a fost
de 7864 (43%), distribuite pe patologii de organ
conform graficului de mai sus.
Datele obtinute evidentiaza o mare
discrepanta intre frecventa princip alelor cauze de
deces in sistemul medico -legal comparativ cu cea
din populatia generala, cauzata de
particularitatile de selectie a cazuisticii intalnite.
Cu o frecventa crescuta intalnim
urmatoarele patologii drept cauza de de ces:
infarctul miocardic acut (2115 ), miocardofibroza
(553), pneumonii/bronhopneumonii ( 853),
cardiomiopatii ( 984), hemoragii intra cerebrale
(394) si ciroza hepatica (360) .
Cauzele deceselor cu determinare
nontraumatica se incadreaza intr -un spectr u ale
carui locuri principale su nt oc upate de cauze
cardiovasculare (6 1,3%), respiratorii ( 18,8 %),
digestive ( 10,7%) si meningo -encefalice ( 8,6%).

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

11 b) Expertizele medico -legale pe persoana in viata

In anul 2012 au fost efectuate 105387 constatari, expertize si noi expertize medico -legale ( inclizind
expertize antropologice, expertize de stabilire a filiatiei si expertize de calcul retroactiv a a alcoolemiei) fie la
solicitarea autoritatilor judiciare fie de catre persoane fizice).
La acestea se adauga 1484 evaluari efectuate de Comisii le de Avizare si Control al Actelor Medico -Legale
si 262 de expertize analizate in cadrul Comisiei Superioare Medico -Legale, ajungindu -se la un total de 107133 .

Acest volum enorm de expertize (fara sa mai vorbim de
autopsiile medico -legale si numaru l enorm de investigatii de laborator)
au fost efectuate in conditiile unor restrictii bugetare severe, a unor
dotari de laborator insuficiente si a unui numar de personal situat mult
sub cifra minima acceptabila.
Este mai mult decit justificata iritarea beneficiarilor
expertizelor medico -legale fata de prelungirea termenelor de efectuare
dar aceasta iritare trebuie sa se indrepte catre adevaratele cauze:
 subdotare cu oameni
 subdotare cu echipament de laborator
 subdotare cu echipament informatic si
 subdotare cu mijloace de comunicare si transport.
In ordinea frecventei, expertizele medico -legale au fost
solicitate pentru:
 evaluarea gravitatii leziunilor corporale produse ca urmare a unei
agresiuni 62,8% ;
 evaluarea gravitatii leziunilor corporale produse prin accidente de
circulatie 13% din cazuri ;
 expertize psihiatrice 1 4,2%
 expertize pentru societatile de asigurari 1% ;
 expertize pentru aminarea/intreruperea pedepsei pentru motive
medicale 1% ;
 expertize genitale 4%
o agresiuni sexuale 2%,
o examinar i genitale pentru constatarea starii de virginitate 1,8%
 alte expertize 4 %.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

12 Expertizele pentru amanarea sau intreruperea executarii pedepselor privative de libertate datorita unor
motive medicale. Din aceasta categorie au fost efectuate in 201 2 la nivelul intregii tari 753 expertize si re –
expertizari (noi expertize). Cifra se incadreaza in trendul descrescator al acestui parametru in ultimii ani.
Din totalul de expertize de acest gen doar in 5,4% din expertizele efectuate s -au recomandat
aminari/intreruper i de pedeapsa pentru tratarea unor afectiuni medicale in unitatile medicale ale Ministerului
Sanatatii.

In legatura cu aceasta categorie de expertize trebuie sa semnalam perpetuarea si amplificarea unui
fenomen observat anii trecuti si anume cresterea numarului de cazuri in care persoana detinuta (care a solicitat
efectuarea expertizei) refuza (sub semnatura) efectuarea acesteia. Numai la nivelul INML “Mina Minovici”
refuzurile au reprezentat peste 20% din totalul expertizelor dispuse de organele judici are! Trebuie subliniat ca
efectuarea unei asfel de expertize implica cheltuieli materiale foarte mari legate de transferul detinutilor din
penitenciarul de stationare in Spitalul penitenciar Bucuresti, cheltuieli de cazare etc.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

13 Mai trebuie adaugat si faptul ca acest fenomen actioneaza in detrimentul persoanelor care beneficiaza cu
adevarat de acest gen de expertiza, prelungind in mod artificial listele de asteptare si intervalul de timp in care o
astfel de expertiza se finalizeaza.

Expertize medico -legale psihiatrice si examene psihologice

In 2012 au fost efectuate 13473 expertize medico -legale psihiatrice, din care 39% in cauze civile si 61% in
cauze penale.
Nu trebuie pierdut din vedere ca a cest volum
enorm de solicitari a trebuit rezolvat cu a celasi numar
insufi cent de specialisti . Ca si la alte tipuri de activitati
expertale nu exista nici un mecanism flexibil de
adaptare prompta a necesarului de personal la nivelul
solicitarilor organelor judiciare .
Problemele cu care ne confruntam in
desf asurarea acestui tip de expertiza, deosebit de
complexa de dificila si care implica un grad deosebit de
raspundere, sint ac eleasi pe care le -am semnalat in
repetate ra nduri, fara a observa vreo reactie din partea
autoritatilor responsabile.
Se constată i nca, într -un număr mare de
cazuri, nu numai necunoașterea procedurilor specifice
de efectuare a expertizelor medico -legale psihiatrice,
dar și a principilor generale de efectuare a acestui tip
de expertiză, dispunându -se de organele judiciare
efectuarea ex pertizelor într -un timp aberant de scurt,
fără a se pune la dispoziție materialele necesare,
urmate de solicitări ultimative și amenințări de
sancționări cu amendă penală.
 In toate cazurile ca nd se dispune efectuarea
unei expertize medico -legale psihiatric e,
trebuie puse la d ispozitia comisiei un istoric
cat mai detaliat din care sa rezult e: fapta,
mobilul, modul de sava rsire al acesteia,
comportamentul ante si post -faptic,
antecedentele penale si me dicale etc. Aceste
informatii su nt extrem de importante, i n lipsa
acestora efectuarea expe rtizei este mult ingreunata puta nd constitui o importanta sursa de eroare in
concluziile acesteia; daca comisia de expertiza este obligata sa solicite dosarul cauzei, atunci in fin alizarea
expertizei survin inta rzieri mari .
 In suparator de multe cazuri, organul judiciar care dispune efectuarea unei expertize medico -legale
psihiatrice nu pune la dispozitia comisiei actele medicale si medico -legale anterioare. Aceste documente
sunt extrem de importante si de aceea Comisia de expertiza este obligata sa solicite copii dupa aceste
documente de la diferite institutii sanitare. Aceasta corespondenta poate dura saptamani si chiar luni,
intarziind considerabil realizarea expertizei solicitate. Mai mult decit atat, multe unitati sanit are refuza
eliberarea documentelor solicitate motivind ca nu au nici o obligatie fata de institutiile medico -legale.

Solutia pentru aceste situatii este evidenta: organul judiciar, care este cel mai in masura sa cunoasca toate
internarile anterioare prec um si toate expertizele efectuate persoanei in cauza, trebuie sa le puna integral si de la
bun inceput la dispozitia comisiei de expertiza.
Se constata totusi o imbunatatire a colaborarii cu institutiile beneficiare, mai ales datorita demersurilor
facute de noi, prin care am incunostiintat cu orice ocazie instantele si parchetele despre metodologia de efectuare
a expertizelor medico -legale psihiatrice.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

14

In 2012 se mentine tendinta observata in ultimii 7 ani, de scadere a numarului de expertize medico -legale psihiatrice
in cauze penale.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

15

Analizind evolutia raportului minori/adulti supusi expertizelor medico -legale psihiatrice in cauze penale se
poate observa in ultimii 5 ani o tendinta de a crestere expertizelor medico -legale penale la adulti si in paralel o
scadere progresiva a numarului expertizelor in cazul minorilor.

Creșterea de la an la an a numărului certificatelor medico -legale psihiatrice, care se întocmesc exclusiv în
vederea încheierii unor acte de dispoziție, confirmă utilitatea un ui astfel de demers, înțeles de notarii publici, și

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

16 care constituie la ora actuală unul dintre cele mai importante mijloace de împiedicare a manipulării persoanelor
vârstnice de către persoane interesate în acest sens.

III. ACTIVITATEA COMISIILOR MEDICO -LEGALE

Comisiile pentru interpretarea si calculul retroactiv al alcoolemiei

In anul 201 2 s-au efectuat 3898 expertize pentru calculul si interpretarea retroactiva a alcoolemiei. Se
remarca scaderea progresiva in ultimii 4 a ni a numarului solicitarilor pentru efectuarea acestui tip de expertize.

Din cele 3898 expertize in 68% din cazuri s -a calculat ca alcoolemia in momentul evenimentului rutier a
fost mai mare de 0,8g/L.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

17 În acest tip de expertiză se constată creșterea acurateței rezultatelor pe baza perfecționării metodei de
calcul prin elaborarea unui program computerizat conceput de către specialiștii Institutului Național de Medicină
Legală „Mina Minovici” București și verificat în practică la nivelul tuturor institutelor.
Programul respectă metodologia de calcul stabilită și aprobată de Consiliul Superior de Medicină Legală și
reprezintă un succes absolut.

Comisiile de avizare si control
Comisiile de avizare si control ale actelor medico -legale au controlat si avizat in cursul anului precedent un
numar de 1484 de expertize medico -legale.
Daca in general marea majoritate a expertizelor (8 7%) au fost aprobate de Comisiile de avizare, ceea ce
inseamna un nivel de calitate bun, trebuie totusi sa remarcam ca intr -un procent apreciabil de cazuri expertizele
sufera datorita unui stil telegrafic de redactare, care depaseste necesitatea de concizie si ingreuneaza evaluarilor
efectuate de Comisiile de Contol si Avizare ; consideram ca se impune o mai mare rigoare si minutiozitate in modul
de redactare al lucrarilor medico -legale.

Se constata din activitatea Comisiilor , ca exista relativ frecvent cazuri in au loc nerespe ctari ale normelor
procedurale, de exemplu situatii in care, pentru aceeasi persoana, acelasi medic legist efectueaz a atat raportul de
constatare ca t si raportul de expertiza solicitat ulterior.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

18 Comisia Superioara Medico -Legala

Comisia Superioara Medico -Legala a analizat un numar de 262 expertize. In general, in majoritate
cazurilor Comisia Superioara a aprobat expertizele supuse avizarii (83%) . Doar in 8% din cazuri, Comisia a
considerat necesar pentru elucidarea deplina a cazului efectuarea unei noi expertize medico -legale. Acest fapt
demonstreaza ca activitatea Comisiilor de avizare s -a desfasurat la un nivel inalt de profesionalism.

IV. ACTIVITATEA LABORATOARELOR DE ANALIZE

A. TOXICOLOGIE
In anul 2012 s-au
efectuat 78309 investigatii
toxicologice, din care 71525
determinari ale alcoolemiei la
persoane si la cadavre
(expertizele de recalcularea
alcoolemiei fiind prezentate
anterior), 5184 investigatii
toxicologice complexe pentru
identificarea si dozarea unor
toxice, a ltele decat alcoolul si
drogurile, 1600 investigatii
toxicologice pentru
determinarea prezentei
drogurilor si dozarea acestora
precum si urgente spitalicesti
in cazuri de intoxicatii acute .
Si in domeniul
toxicologiei medico -legale se
inregistreaza aceleas i probleme de subdotare de personal, echipamente si reactivi. Poate aici este si mai pregnant
intrucat daca autopsia medico -legala per se, nu costa organul de justitie care a comandat -o o suma mare de bani,
in schimb investigatiile complementare precum tox icologia medico -legala performanta costa.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

19 Din nefericire in reteaua de medicina legala nu avem nici baza dotarii cu echipamente ce sa mai discutam
de aparatura performanta mentinandu -se aceeasi dramatica lipsa a unei dotari cu aparatura moderna, a reacti vilor
necesari pentru unele investigatii toxicologice elementare. Exista astfel 13 servicii judetene a caror activitate a
laboratorului de
toxicologie se rezuma
doar la determinarea
alcoolemiilor fara a
efectua nici un fel de
alte examene
toxicologice, sit uatie
ce poate fi explicata
prin lipsa dotarii cu
aparatura, reactivi si
personal.
Mai mult
decit atat exista dupa
cum s -a aratat in
raport numeroase
Servicii de Medicina
Legala nu au
posibilitatea sa
efectueze nici cea
mai elementara
investigatie toxic ologica.
Nici Institutel e de medicina legala nu stau mai bine, aparatura de laborator este insuficienta, si invechita,
aprovizionarea cu reactivi este grevata de sincope frecvente .
Cu toata consideratia p entru realizari aceste dotari su nt in mod eviden t insuficiente; este nevoie de un
efort financiar sustinut pentru ca si celelate institute de medicina legala sa fie dotate corespunzator.
Nu poate fi acceptabil ca in Romania o tara cu peste 20 milioane locuitori sa existe in sistemul medico –
legal doar 3 laboratoare apte sa detecteze drogurile stupefiante. Tara noastra a trecut din pacate de la stadiul de
tara de trecere la cel de tara de consum si acest fapt se vede saptamanal in cazuistica inregistrata, din pacate
letala.
De asemenea este nevoie ca s i ana lizele toxicologice, altele deca t drogurile sa beneficieze de un upgrade
similar.
Nu in ultimul ra nd trebuie subliniata nevoia urgenta de a schimba metoda oficiala de dozare a alcolemiei
cu o metoda moderna corespunzator cu standartele europene (gaz cromatografica).

B. HISTOPATOLOGIE
1. Investigatii histologice si histochimice
In intreaga tara intr -un numar de 12120 cazuri s-au efectuat exami nari histopatologice, reprezenta nd
peste 76992 lame realizate si examinate. In 111 cazuri s -au efectuat inve stigatii imunohistochimice.
3. Investigatii tanatochimice
S-au examinat 905 cazuri, pentru care s -au efectuat 3117 determinari.
4. Investigatii microbiologice
S-au examinat 61cazuri, pentru care s -au efectuat 171 determinari.

C. SEROLOGIE/CRIMINA LISTI CA / ANTROPOLOGIE

S-au efectuat in anul 2012 un numar de:
 Expertize pe corpuri delicte in 831 cazuri (pentru care s -au efectuat 606 determinari grup de singe,
131determinarea prezentei spermei, 282 alte determinari)
 Investigatii serologice la cadavru efec tuate in 2751 cazuri ( 2720 determinari de grupa sanguin, 132
determinarea prezentei spermei)
 Investigatii serologice la persoane efectuate in 1383 cazuri ( 1238 determinari de grupa sanguin, 1203
investigari prezenta sperma)
 Expertizele pentru cercetarea fi liatiei au totalizat pe intreaga tara un numar de 435 cupluri expertizate: 77
prima expertiza, 79 a doua expertiza, 28 HLA, 251 ADN. Investigatiile au permis 109 excluderi ale barbatului
In 2012 s -au efectuat 49370 determinari ale alco olemiei la conducatorii auto. In 55%
din cazuri alcoolemia a fost pozitiva. De remarcat ca in 7% din cazuri alcoolemia
depasea 2 g/‰!!!

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

20 fals invinuit ( 31excluderi prin serologie clasica, 71 ADN, 7 HLA). D e asemenea s -au efectuat 19 determinari ale
perioadei de conceptie.
 Au fost efectuate 102 expertize antropologice pe pieses scheletice si 487 expertize antropologice de stabire a
virstei.

D. ACTIVITATEA LABOR ATORULUI DE GENETICA AL INML « MINA M INOVICI »

In ultimii 15 ani a avut loc o adevarata revolutie in domeniul geneticii
judiciare prin faptul ca tot mai multe categorii de infractiuni, de la agresiuni
sexuale, omoruri, talharii sau accidente rutiere, pana la trafic de persoane, crima
organi zata si terorism, au ajuns sa fie rezolvate de rutina cu ajutorul investigatiilor
ADN. Profilurile genetice obtinute din urmele biologice sunt comparate cu
profilurile ADN de referinta ale suspectilor direct sau prin cautare in bazele de date
nationale si internationale. Datorita impresionantului salt stiintifico -tehnologic
realizat in domeniul bio -stiintelor, testtele ADN isi aduc in prezent un aport decisiv
la infaptuirea actului de justitie pretutindeni in lume.
Laboratorul de Genetica al INML « Mina M inovici » implineste in 2013 un
numar de 15 ani de la infiintarea sa, in tot acest interval de timp fiind martor, dar si

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

21 participant activ la intreg procesul evolutiv petrecut in domeniul geneticii judiciare. Laboratorul de Genetica al
INML a evoluat perma nent pe parcursul acestor ani, modernizandu -se si sporindu -si permanent capacitatea de
lucru si dotarile tehnice.
Laboratorul de Genetica al INML si -a demonstrat performantele si capacitatea de a satisface standardele
de analiza ADN impuse pe plan interna țional si in 2012, participand cu succes la testele internationale
interlaboratoare pentru domeniul geneticii judiciare, cat si pentru domeniul geneticii medicale, astfel incat tinde sa
reprezinte o entitate de referinta la nivel national si European. Ast fel, a obtinut pentru al 11 -lea an consecutiv
(2002 – 2012 inclusiv), un Certificat de excelenta din partea Comisiei de Paternitati a Societatii Internationale de
Genetica Judiciara (Paternity Commission – International Society of Forensic Genetics ) in ur ma participarii la trialul
anual de verificare a performantelor in testarea ADN a paternitatii si relatiilor de inrudire.
O alta confirmare a
performantelor laboratorului o
reprezinta Certificatul de exceleta
internationala obtinut la trialul
GEDNAP (German DNA Profiling
Group – International Society of
Forensic Genetics ), pentru al 9 -lea an
consecutiv (2004 – 2012 inclusiv),
Trialul GEDNAP ce verifica
performantele de testarea ADN
judiciara. ramane pentru
laboratoarele din intreaga lume unul
dintre cel e mai dificile trialuri,
intrucat presupune rezolvarea unei
multitudini de
probleme de ordin tehnic, dar si de
interpretare a rezultatelor din partea
participantilor.
Obtinerea certificatului de excelenta
GEDNAP se constituie intr -o garantie a calitatii in testarea ADN care permite schimburile de date la nivel
international, acreditarea standardelor ISO ale laboratorului precum si facilitarea accesului pentru publicarea
cercetarilor laboratorului in jurnale de specialitate de impact.

In 2012, specialist ii Laboratorului de Genetica al INML au
primit diplome de excelenta din partea Directiei Generale de
Informatii a Apararii – MApN pentru ca si -au adus contributia in
calitate de formatori la pregatirea unei grupe de ofiteri pentru
misiuni din domeniul WIT (Weapon Intelligence Team ). A fost
astfel apreciata activitatea de pregatire oferita militarilor romani
in conditiile in care acestia au obtinut, in teatrele de operatiuni, in
2012, rezultate calificate drept excelente din partea membrilor
coalitiei NATO.

Criteriile de raportare a rezultatelor in expertizele ADN judiciare respecta recomandarile forurilor
stintifice internationale, respectiv ale ISFG:
1. Excluderea unui suspect :
presupune identificarea
unor neconcordante intre
profi lul ADN de referinta al
suspectului si profilul
evidentiat la nivelul
corpului delict –
neconcordantele trebuie
edetectate la nivelul a
minimum doi dintre
markerii ADN investigati
2. Confirmarea identitatii unui suspect : existenta unei concordante perfecte intre profilul ADN de referinta
al suspectului si profilul probei judiciare la nivelul tuturor markerilor ADN investigati. Raportarea acestei Categorii de markeri STR utilizati curent in investigatiile medico -legale civile si penale
Markeri STR d e tip tetra si pentarepetitii/ miniSTR Nr. de markeri investigati*
autozomali specifici cromozomilor 1 -22 15 – 25
gonozomiali specific cromozomilor X si Y – Amelogenin unic*
specifici cromozomului Y 12 – 16
specifici crom ozomului X 12
* nr. de markeri disponibil in prezent in laborator
** marker investigat obligatoriu in toate circumstantele, inclus in toate kiturile PCR comerciale

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

22 corespondente se formuleaza in termeni de probabilitate – parametru raportat este indicele de
probabilitate (“ind ice de incriminare”)
Investigatiile ADN medico -legale civile si judiciare se deruleaza in laborator folosind protocoale de lucru
si markeri ADN validati pentru identificarile de persoane, precum si echipamente omologate pentru acest gen de
testari genet ice.
Un protocol de investigatie ADN curpinde urmatoarele etape principale de lucru :
1. Extractia ADN din probele biologice se efectueaza folosind kituri comerciale de reactivi sau metode
proprii, preluate din literatura de specialitate si optimizate. In Laboratorul de Genetica INML prezent, pot fi supuse
prelucrarii in scopul izolarii de ADN orice tipuri de probe biologice : sange si urme de sange , saliva si urme de
saliva , sperma si urme de sperma pe diferite suporturi materiale, fire de par , unghi si depozite subunveale , secretii
vaginale si anal e prelevate pe tampon sau etalate pe lame (inclusiv pe frotiuri colorate HE), tesuturi proaspete,
tesuturi etalate pe lame colorate sau tesuturi arhivate prin includere in bloc de parafina , tesut osos (in principa l
dinti si oase lungi), produse de chiuretaj , lichid amniotic , urme de contact (celule epiteliale remanente).
2. Evaluarea cantitativa si calitativa a ADN izolat din probele biologice se realizeaza in principal prin
metode foarte sensibile, cum ar fi cele de detectie -cuantificare a ADN specific uman prin real -time PCR. Metodele
“clasice” spectrofotometrice sunt rezervate doar extractelor ADN realizate din sange si tesuturi.
Aceasta etapa poate fi considerata ca fiind una critica pentru procesul de analiza, intrucat in functie de
cantitatea si calitatea ADN existent intr -o proba, se decide continuarea sau nu a protocolului de investigatie
genetica, ce tip de protocol de amplificare va fi urmat sau ce markeri pot fi investigati.
3. Amplicarea ADN prin PCR se deruleaza folosind kituri comerciale ce curpind seturi de markeri ADN
validati pentru identificarea de persoane: markeri STR (secvente tinta de tip repetitiv localizate la nivelul
cromozomilor autozomali si gonozomiali) sau markeri SNP (secvente tinta ce c ontin polimorfisme de tip single –
nucleotide ). Reactiile PCR pot viza fie amplificarea unei secvente tinta unice (PCR de tip singleplex), fie amplificarea
simultana a unui intreg set de secvente tinta (PCR de tip multiplex). Pentru etapa PCR se utilizeaza e chipamente
dedicate de tip termocycler.
4. Detectia si identificarea produsilor de reactie PCR se realizeaza cu ajutorul analizoarelor genetice
automate de tip ABI Prism 3100 Avant Genetic Analyser si 3130 Genetic Analyser (Applied Biosystems, SUA), avand
incorporate softuri de analiza specifice tip GeneMapper ID v. 3.2 (Applied Biosystems, SUA). Semnalele evidentiate
sunt inspectate de catre expertul genetician pentru a se identifica eventualele artefacte.
5. Interpretarea rezultatelor si formularea concluzii lor unei expertize ADN reprezinta etapa in care se
compara profilele ADN evidentiate din probele biologice de referinta si cele judiciare. Rezultatele obtinute sunt
apoi iprelucrate statistic si exprimate in termeni de probabilitate sau absoluti.
Invest igatiile ADN de genetica judiciara efectuate in 2012 in cadrul Laboratorului de Genetica al INML
“Mina Minovici” s -au concretizat in 413 expertize genetice judiciare , aceasta cifra cumuland lucrarile efectuate
pentru spete civile si penale (vezi reprezenta rea grafica a dinamicii cazurilor analizate pe ultimii 4 ani).
Activitatea Laboratorului de Genetica din INML a fost realizata in 2012 de o echipa multidisciplinara
cuprinzand un numar de 10 specialisti: un medic legist, un medic primar medicina de labor ator, trei biochimisti
principali, doi medici specialisti genetic medicala si doi asistenti medicali de laborator.

Dinamica Expertizelor ADN efectuate in Laboratorul de
Genetica al INML in intervalul 2009 – 2012

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

23 Cazuistica vizand cercetarea paternitatii si altor tipuri de relatii de inrudire biologica
Au fost realizate un numar de 250 experti ze, cu o medie de 22-23 expetize/luna. Fata de 2011, in 2012 s –
a inregistrat o scadere de 15.54% a expertizelor ADN pentru cercetarea filiatiei (vezi cele doua grafice de mai jos)
. Solicitarile oficiale, venite din partea instantelor de judecata, dar si a altor institutii ale statului (directii de
protectia minorilor din primarii, centre de protectie a minorilor, maternitati, etc.) au fost cu 11.11% mai putine
comparativ cu 2011, in timp ce solicitarile private au inregistrat o usoara crestere.
Rezulta tele expertizelor
ADN de filiatie au fost raportate
conform recomandarilor ISFG.
Astfel, concluzia de excludere de la
paternitate/ maternitate a fost
formulata in termeni absoluti, in
timp ce confirmarea a fost
exprimata in termeni de
probabilitate.
 Probabilitatea de
paternitate/ maternitate dupa
analiza unui trio (M -C-Prezumtiv T)
sau cuplu (C -Prezumtiv parinte) a
fost raportata dupa atingerea unui
minim de 99,999% .
 Excluderea de la
paternitate s-a raportat atunci cand au fost identificate minimum un numar minim de 3 neconcordante intre
profilul ADN al copilului si prezumtivului parinte (“regula celor minim 3 excluderi”). Numarul excluderilor de la
parentitate sau alt tip inrudire prezumata a fost pentru cazuistica analiza in 2012 de 60 cazuri.

Cazuistica vizand cercetarea spetelor judiciare:
A totalizat in 2012 un numar de 163 expertize (media fiind de 15-16 expetize / luna) . Fata de anul
precedent, solicitarile de expertize ADN judiciare au inregistrat o crestere semnificativa, respectiv de 44.25%.
Cresterea numarului de expertize s -a datorat pe de o parte faptului ca laboratorul INML si -a castigat increderea
institutiilor solicitante (parchete, instante, politie), dar si faptului ca, intr -o anumita perioada anului 2012, a fost
singurul lab orator de profil din tara care a oferit acest tip de investigatii stiintifice. Profilul cazuisticii vizand cercetarea relatiilor de inrudire
biologica prin expertize ADN
Dinamica expertizelor ADN de Filiatie in functie
de categoriile de solicitanti

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

24

In cadrul investigatiilor ADN judiciare (civile si penale cumulate) au fost prelucrate 1982 de probe
biologice , media fiind de 168-172 probe / luna. S-a putut constata de la an la an o crestere constanta a
numarului total de probe prelucrate in Laboratorul de Genetica .
Laboratorul de Genetica al INML INML « Mina Minovici » deruleaza in paralel cu activitatea medico -legala
curenta si protocoale de diagnostic genetic molecul ar medical si proiecte de cercetare. Laboratorul este partener
in doua Programe Nationale de sanatate finantate de Ministerul Sanatatii ce reprezinta continuarea cu succes a
doua proiecte de cercetare CEEX din perioada 2005 -2008. Pentru aceste activitati au fost prelucrate un numar de
peste 1000 de probe si in 2012.
 Un program vizeaza Diagnosticul și managementul d istrofiilor musculare de tip Duchenne (DMD) si
Becker (DMB) și prevenirea transmiterii ereditare a bolii (Programul 8 din Programul National de diagnostic si
tratament pentru boli rare si sepsis sever). Programul reprezinta o continuare a unui proiect de cercetare dezvoltat
intre 2005 -2008 in partenriat cu clinicile de neuropediatrie din Bucuresti (Grant de cercetare 40/2005, CEEX2005
Min.Ed.Cercet.). Prin implicarea echipei de geneticieni din cadrul INML in acest program natio nal se asigura in
prezent accesul neingradit la investigatii genetice al pacientilor cu distrofinopatii din Romania, al membrilor cu
risc din familiile lor si al cazurilor unde se impune diagnosticul prenatal. De mentionat ca desi a fost optimizat si
valid at la noi intara inca din 2008, protocolul de investigatie genetica moleculara se realizeaza si in momentul de
fata exclusiv la nivelul Laboratorului de Genetica al INML Bucuresti , niciun alt laboratoar din tara neimplicandu -se
pentru implementarea sa in i ntervalul 2008 -2012. Numarul pacientilor si rudelor la risc investigate genetic se
apropie in prezent de 750.
Costurile testarii genetice sunt in prezent finantate prin programul Ministerului Sanatatii, desi trebuie
spus ca bugetul alocat acopera doar co sturile cu reactivii de laborator si
reprezinta doar cca 1/4 din sumele alocate pentru programe similare in
alte tari europene (costul unei investigatii moleculare complete variaza
intre 600 – 1200 Euro in laboratoarele din Europa).
Accesul la testarea ge netica moleculara reprezinta un mare
benefciu pentru pacienti si familiile lor intrucat numai astfel se poate
preciza tipul afectarii clinice si prognosticul bolii – afectare medie Becker
sau majora Duchenne. In plus, pacientii inrolati in Programul Nation al si
avand o caracterizare precisa a mutatiei genetice, sunt inscrisi in Registrul
National al pacientilor cu DMD/DMB , afiliat la Registrul European al
organizatiei Treat -NMD . Prin registrul european se asigura accesul
pacientilor la anumite terapii genic e, unele aflate in stadiul de studiu clinic
in tari vest – europene.
Protocolul de investigare genetica moleculara si sfat genetic
este in prezent complet si realizat la standardele cerute la nivel
european, marturie stand Certificatele de excelenta cu cal ificative
maxime obtinute anual in intervalul 2007 -2012, la trialurile de verificare a
performantelor de lucru organizate de European Molecular Quality
Network si EuroGenTest (NOTA: pentru 2011 rezultatele au fost

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

25 comunicate doar pe site -ul ww.emqn.org , insa certificatele nu au fost emise ).
Ca urmare a certificarii standardelor sale de analiza moleculara, Laboratorul de Genetica al INML a fost
acceptat din 2009 ca membru in Treat -NMD network avand misiunea de a se alatura registrului european de
neurodistr ofii Duchenne. Laboratorul de Genetica al INML este si curatorul datelor genetice pentru Registrul
National al pacientilor cu DMD/DMB .

 Celalalt program intitulat Urmarirea moleculara a pacientilor cu allotransplant de celule stem
hematopoietice (TCS H) (Programul 5 din Programul National de transplant) reprezinta la randul sau tot o
continuare a unui proiect de cercetare, dezvoltat intre 2005 -2008 in partenriat cu Departamentul de Transplant
Medular al Institutului Clinic Fundeni (Grant de cercetare 7 8/2005, CEEX2005 Min.Ed.Cercet.).
In cursul proiectului de cercetare, echipa
de geneticieni din cadrul INML a contribuit la
optimizarea si certificarea la nivel european a
unui protocol de investigare in dinamica a
chimerismelor sangvine postTCSH si afil ierea la
Grupul de Lucru specializat al European Federation
of Immunigenetics. Prin Programul National se
asigura in prezent accesul la investigarea genetica
a pacientilor transplantati in Bucuresti, dar si in
alte centre de transplant medular din Romania,
costurile fiind finantate prin programul
Ministerului Sanatatii (bugetul alocat acopera doar
costurile cu reactivii de laborator).
Monitorizarea moleculara a chimerismului
sangvin postransplant realizata la standardele cerute in plan international reprezi nta un mare avantaj pentru
pacienti deoarece permite o conditionare minima a terapiei imunosupresoare, cu benficii mari pentru evolutia pe
termen lung a grefei medulare .

V. EVALUAREA APLICARII SISTEMULUI DE MANAGEMENT IN MEDICINA LEGALA2

Termenul de ma nagement al calitatii surprinzator nu se refera la certificarea unei “bune calitati” a unui
produs (ex. actele medico -legale) sau a activitatii unei organizatii (ex. activitatea unui serviciu/institut medico –
legal) ci la certificarea unui sistem format din procese menit sa conduca spre a obtine calitatea unui produs ori a
activitatii unei organizatii. Orice sistem de calitate efectueaza planificarea calitatii, controlul calitatii, asigurarea
calitatii si imbunatatirea calitatii.
Cu alte cuvinte managementul calitatii se refera cu prioritate la sistemul si procesele continute in
activitate si numai privind prin prisma acestora, la produsul final insusi. Daca in general produsul final si calitatea
acestuia sunt scopul in sine al activitatii umane, in medicina legala, ca un domeniu particular de activitate la
interferenta dintre medical -biologic si juridic, procesele care asigura repetabilitatea si obiectivitatea sunt aspectele
esentiale ale activitatii.
Cele 4 componente ale unui sistem de management, planifica rea-controlul -asigurarea si imbunatatirea
sistemului insusi se reunesc pentru a intregi nevoia oricarei organizatii medico -legale (cabinet, serviciu, institut
medico -legal) cat si constituirea cu obiectivitate a probatoriului pe care il poate pune la dispo zitie specialitatea
medico -legala sistemului juridic.
Intre anii 1950 -1960 bunurile din Japonia erau echivalente cu o calitate redusa. Dupa anii 1970 s -a produs
o schimbare dramatica in bine in aceasta tara care intr -un ritm rapid a transformat Japonia in ceea ce cunoastem
astazi: fenomenul a avut la baza implementarea sistemului de management al calitatii prin consultanta oferita de
catre W. Edward Deming [1]. Acesta a fundamentat o noua filozofie a calitatii diferita de abordarea individuala de

2 Conf. Univ. Dr. Cristian Curca, reprezentant al managementului calitatii INML Mina Minovici Bucuresti
Protocolul de investigare genetica a distrofinopatiilor presupune parcurgerea mai multor etape , din care prima este reprezentata de semnarea
unui consimtamant informat, subiectii testati sau apartinatorii lor legali declarandu -se de acord cu efectuarea testelor moleculare. In urmatoarea etapa
se realizeaza testarile genetice propriu -zise, cu ajutorul mai mul tor tehnici de laborator, pornind de la probe de sange (cca 2ml). Se incepe cu
screeningul defectelor genice de mari dimensiuni prin tehnica MLPA, si se continua cu detectia defectelor genice de mici dimensiuni si
punctiforme prin secventiere genica . Timpu l de realizare a unei investigatii genetice variaza intre 2 luni daca mutatia este identificata prin testul de
screening MLPA sau pana la 6 -9 luni, daca este necesara secventierea regiunilor codante ale genei distrofinei.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

26 breasla ca re depindea atat de mult de abilitatile si insusirile lucratorului catre abordarea integrata in echipa,
calitatea produsului devenind o reusita a echipei.
Principiile atestate de W.Edward Deming [1] care au schimbat fata unei tari si a unei bune parti a l umii
sunt valabile si in domeniul medico -legal si se regasesc in ceea ce s -a aplicat pana acum in interiorul sistemului de
management al calitatii in toate organizatiile medico -legale care le -au asimilat.
1.Desfiintarea barierelor dintre departamente/labor atoare (nevoia de colaborare, comunicare si
socializare de pe pozitiile solidaritatii si colegialitatii, atenuand exprimarea personalitatii accentuate ori a
orgoliilor care separa –echipe largite -)
2.Responsabilizare si leadership (responsabilizarea la loc ul de munca si in raport cu echipamentul ori
mijlocul de munca, auto -asumare a sarcinilor, asumarea conducerii)
3.Supravegherea oamenilor si mijloacelor cu care acestia lucreaza pentru a functiona mai bine (din
perspectiva leaedership -ului si a pozitiei de control supravegherea departamentului / laboratorului)
4.Imbunatatirea constanta a sistemului, a service -ului si a comunicarii (dezvoltarea in spirala ascendenta a
sistemului)
5.Educatie si auto -perfectionare sustinuta (auto -dezvoltare, auto -asumare)
Plan ificarea -controlul -asigurarea si imbunatatirea proceselor constituie organizarea sistemului pentru a
produce calitatea asteptata (in cazul domeniului nostru, acte medico -legale cu calitate stiintifica, analize
repetatibile si obiective, etc.), altfel spus cadrul de producere a calitatii.
Pe de alta parte principiile mai sus atestate se adreseaza factorului uman fara a carui auto -dezvoltare
atingerea calitatii nu este posibila. Impreuna organizarea si factorul uman determina saltul calitativ. Acest salt est e
auto -asumat prin auto -ridicarea stachetei calitatii la nivelul pe care il poate sustine organizatia.
Este important a avea tehnologia dar in egala masura este important a atrage, apoi a dezvolta si mai apoi
a crea nevoia auto -dezvoltarii factorului uman care lucreaza cu aceasta tehnologie. Sistemul incepe sa produca o
buna calitate cat timp factorul uman ajunge sa se auto -controleze si sa se auto -dezvolte pentru a munci nu numai
mai bine (a se citi mai eficient) dar si mai placut precum si pentru a avea o buna dezvoltare individuala (ceea ce va
atrage si meritele cuvenite).
Medicina legala, specialistii ei, sistemul institutional medico -legal in ansamblu, justitia finalmente, au
numai de castigat din implementarea sistemului de management al calitatii si a principiilor calitatii.
Functionarea sistemului din interiorul certificarii arata ca prin generalizarea standardelor de calitate se
cupleaza intr -un mod fericit sisteme de certificare similare din alte institutii medico -legale din tara, dovedind cat
de im portant este ca o institutie medico -legala sa aiba proceduri certificabile si certificate pe care sa le poata
repeta si reproduce in situatii curente dar si sa le respecte definind astfel un standard de calitate recunoscut si
acceptat de catre sistemul med ico-legal.
Continua sa fie necesara generalizarea certificarii ISO 9001:2008 la toate institutiile si serviciile medico –
legale, recomandabil fiind ca sistemul de calitate sa fie construit si calibrat pe criterii comune, principii comune ale
calitatii, astf el incat sa se creeze premizele unei bune functionalitati in parte a fiecarui serviciu/institut medico –
legal dar si a ansamblului sistemului care prin norme si proceduri similare ori chiar comune sa confere stabilitate
sistemului, soliditate probatiunii si valoare sociala specialitatii.

La sfirsitul anului 2012 situatia certificarii ISO 9001 la nivel national sta astfel:

Denumirea instituției Stadiul implementării/ certificării ISO 9001:2008
1. Institutul Național de Medicină Legală “Mina
Minovici” București certificare ISO 9001 obținută în februarie 2008 ;
recertificarea sistemului obținută în februarie 2011
2. Institutul de Medicină Legală Iași certificare ISO 9001 obținută în noiembrie 2008;
recertificarea sistemului obținută în noiembrie 2011
3. Institutul de Medicină Legală Timișoara certificare ISO 9001 obținută în mai 2009;
recertificarea sistemului obținută în mai 2012
4. Institut ul de Medicină Legală Craiova certificare ISO 9001 obținută în decembrie 2010
5. Institutul de Medicină Legală Târgu -Mureș sistem de management al calității implementat
începând cu decembrie 2012
6. Serviciul Județean de Medicină Legală Covasna certificare I SO 9001 obținută în noiembrie 2008;
recertificarea sistemului obținută în noiembrie 2011
7. Serviciul Județean de Medicină Legală Călărași certificare ISO 9001 obținută în aprilie 2009;
recertificarea sistemului obținută în aprilie 2012
8. Serviciul Județean de Medicină Legală Arad certificare ISO 9001 obținută în mai 2009 ;
recertificarea sistemului obținută în mai 2012

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

27 9. Serviciul Județean de Medicină Legală Ialomița certificare ISO 9001 obținută în iunie 2009;
recertificarea sistemului obținută în iunie 201 2
10. Serviciul Județean de Medicină Legală Harghita certificare ISO 9001 obținută în septembrie 2009;
recertificarea sistemului obținută în septembrie
2012
11. Serviciul Județean de Medicină Legală Constanța certificare ISO 9001 obținută în decembrie 2009;
recertificarea sistemului obținută în decembrie
2012
12. Serviciul Județean de Medicină Legală Brăila certificare ISO 9001 obținută în decembrie 2009;
recertificarea sistemului obținută în decembrie
2012
13. Serviciul Județean de Medicină Legală Caraș
Severin certificare ISO 9001 obținută în aprilie 2010
14. Serviciul Județean de Medicină Legală Buzău certificare ISO 9001 obținută în decembrie 2010
15. Serviciul Județean de Medicină Legală Galați certificare ISO 9001 obținută în mai 2011
16. Serviciul Județean de Medici nă Legală Giurgiu certificare ISO 9001 obținută în iunie 2011
17. Serviciul Județean de Medicină Legală Suceava certificare ISO 9001 obținută în noiembrie 2012
18. Serviciul Județean de Medicină Legală Vâlcea sistem de management al calității implementat
începând cu octombrie 2012
19. Serviciul Județean de Medicină Legală Neamț sistem de management al calității implementat
începând cu octombrie 2012

Fig. 1 Situația certificărilor/ implementărilor sistemului de management al calității ISO 9001: 2008 pe model ul
INML „Mina Minovici” București, în funcție de institutul metodologic coordonator

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

28

Fig. 2 Situația certificărilor/ implementărilor sistemului de management al calității ISO 9001: 2008 pe modelul
INML „Mina Minovici” București, la nivel național

VI. Consiliul Superior de Medicina Legala

În ceea ce privește activitatea Consiliului superior de medicină legală care coordonează din punct de
vedere științific și metodologic activitatea de medicină legală în contextul creșterii cantitative a solicităril or din
partea persoanelor interesate care de cele mai multe ori confundă această instituție cu organele judiciare, s -a
remarcat o sporire a eficienței în ceea ce privește răspunsurile remise solicitanților după constituirea Biroului
executiv care asigură g estionarea activității plenului Consiliului superior de medicină legală fără însă a se substitui
acestuia.
Multitudinea și diversitatea subiectelor cu care se confruntă Consiliul superior de medicină legală necesită
alocarea unui timp corespunzător astfel încât pregătirea unei sesiuni a plenului necesită eforturi eosebite mai ales
că trebuie creat un numitor comun îmbrățișat de toți membrii consiliului, astfel încât, hotărârile adoptate să
reflecte cea mai justă poziție în raport cu natura speței supusă de zbaterilor.
Problemele mai deosebite cu care s -a confruntat Consiliul superior de medicină legală au fost în principal
consecința subordonării administrative a serviciilor județene de mediicnă legală, Direcțiilor de Sănătate Publică
Județene care, prin ma nagerul spitalului județean de urgență în cadrul căruia funcționează serviciul județean de
medicină legală, au generat imixtiuni în activitatea medico -legală datorită confuziei legislative ce permite, printr -o
interpretare subiectivă și literală, asimilia rea secțiilor clinice din cadrul spitalului cu serviciul județean de medicină
legală.
În acest sens se poate exemplifica cu situația generată la Serviciul Județean de Medicină Legală Vrancea
(angajare personal fără acordul medicului legist șef), la Servici ul Județean de Medicină Legală Dâmbovița (înlocuire
medic legist șef), la Serviciul Județean de Medicină Legală Giurgiu ( angajare prin redistribuire, personal fără
acordul medicului legist șef), la la Serviciul Județean de Medicină Legală Constanța (înloc uire medic legist șef), față
de care Consiliul superior de medicină legală și -a manifestat dezacordul și a informat Ministerul Sănăății. Dacă
unele dintre aceste situații au fost remediate relațiile în cadrul colectivităților locale, au fost remediate pri n

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

29 intervenția Ministerului Sănătății în alte cazuri situația, nefiind corectată, a escaladat determinând conflicte pe
plan local cu repercusiuni negative în activitatea medico -legală. Aceste disfuncționalități ce apar ca urmare a
ingerinței în activitate a medico -legală trebuie să fie corectate de urgență prin revenire serviciilor județene de
medicină legală în aria de competență administrativă a institutului de mediicnă legală teritorial așa cum de fapt, s –
a pronunțat în multe situații Consiliul superior de medicină legală.
În acest sens a fost înaintat Ministerului Sănătății proiectul de lege ce vizează modul de organizare și
desfășurare a activității medico – legale care sperăm să fie promovat într -un timp cât mai scurt. Prin această nouă
legislație adopt ată actualelor cerințe ale probațiunii judiciare se va putea reface structura rețelei de medicină
legală care, printr -o inabilitate legislativă a fost fragmentată din punct de vedere a subordonării administrative.
De asemenea, trebuie semnalat efortul Cons iliului superior de medicină legală de a armoniza practica de
probațiune medico -legală cu noile orientări în materie, prin elaborarea mai multor norme metodologice dintre
care amintim pe cele ce vizează estimarea retroactivă a alcoolemiei, activitatea di n cadrul comisiilor medico -legale
constituite în vederea stabilirii competenței psihice sau, după caz, a discernământului unei persoane ori a celor
vizând stabilirea stării de boală în vederea posibilitățiii participării persoanei la desfășurarea fazelor procesului
penal sau a executării pedepsei.
În acest sens se remarcă faptul că, prin intervenția Administrației Naționale a Penitenciarelor în
conformitate cu normele emise de Consiliul superior de medicină legală, numărul unităților medico -legale la
nive lul cărora pot fi efectuate expertize medico -legale în vederea stabilirii stării de boală a unei persoane, din
perspectivă judiciară, s -a redus în mod semnificativ astfel încât, în prezent această activitate se desfășoară la
nivelul institutelor de med icină legală și la 13 servicii județene de medicină legală, ceea ce implică posibilitatea
unui control mai riguros asupra propunerilor de amânare/întrerupere a executării pedepsei ori de suspendare a
urmării penale/judecății pe motive medicale, exercitat d e institutul de medicină legală teritorial și de Direcția
medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Luând act de o serie de dificultăți constatate în activitatea practică aplicării consecutiv a Ordonanței nr.
376/2006 al ministrului sănătății referitor la recoltarea probelor biologice de la persoane în vederea stabilirii
alcoolemiei, Consiliul superior de medicină legală a elaborat în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției
Române proeictul unui nou ordin al ministrului sănă tății în acest domeniu, ce urmează a fi emis cât de curând.
Nu trebuie omis importantul act normativ întocmit de asemenea de către Consiliul superior de medicină
legală prin care a fost reglementată activitatea experților medico -legali recomandați, numiți de către organele
judiciare la solicitarea părților, prin care a fost delimitată în mod clar activitatea experților oficiali de cea care
poate fi desfășurată de experții recomandați. Totodată prin aceste norme metodologice s -a interzis ca experții
recoma ndați să facă parte din instituția medico -legală în care este dispusă expertiza oficială, ceea ce a înlăturat
disfuncționalitatea generată de imposibilitatea repartizării spre rezolvare a lucrărilor medico -legale într -o
instituție medico -legală atunci câ nd unu dintre medicii legiști aveau și calitatea de expert recomandat. Deși a creat
nemulțumiri în cadrul colectivului de specialitate în calitate de experți recomandați, această măsură și -a dovedit
utilitatea în activitatea practică oficială de probațiun e medico -legală cu atât mai mult cu cât este prevăzută și în
noile reglementări penale ce urmează să intre în vigoare.
Din păcate pe adresa Consiliului superior de medicină legală sosesc multe sesizări ce au în prim plan
diverse documente medico -legale in terpretate de către contestatari ca fiind nelegale sau că au fost întocmite
contrar normelor metodologice, uneori cu concluzii îndoielnice, ceea ce nu poate fi de bun augur pentru instituția
medico -legală în ansamblul său. Dacă adăugăm la aceasta și divers ele știri nu tocmai pozitive prezentate persuasiv
în mass media cu privire la unele aspecte legate de activitatea medico -legală poate nu ar fi rău, dacă ne -am
reconsidera poziția astfel încât instituția medico -legală să nu mai apară în prim planul mediatic cu elementele
negative care, deși nu sunt chiar atât de numeroase umbresc imaginea per anasamblu a instituției.
Nu în ultimul rând referitor la activitatea Consiliului superior de medicină legală trebuie remarcată
colaborarea foarte bună pe care acesta o are cu reprezentanții celor patru ministere (Ministerul Sănătății,
Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Administrației și Internelor) care, de fiecare dată au răspuns cu
promptitudinea fructuoasă ce s -a statornicit între aceste institu ții care își aduc aportul, într -o măsură ai mare sau
mai mică, la probațiunea judiciară.

VII. ACTIVITATEA DE CERCETARE STIINTIFICA
In ciuda absentei totale a oricaror alocatii bugetare destinate cercetarii precum si a restrictiilor financiare
aproape ins urmontabile, activitatea de cercetare a continuat in 201 2 derularea proiectelor de cercetare initiate
anterior:
Consent in psychiatry in Romania. Historiography, research ethics and social consequences
(Consimtamant in psihiatria romaneasca. Istoriografie, etica cercetarii si consecinte sociale.)
– Proiect PN2 -PCCA, Nr 215/2012
– parteneriat UMF – IML – UB

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

30 – director proiect: Conf.Dr. Buda Octavian
– responsabil proiect IML: Conf.Dr. Curca George Cristian

Institutul de Medicină Legală Iași a
demarat in aprilie 2010 proiectul
strategic, finanțat din fonduri
structurale europene nerambursabile
derulate prin Fondul Social European
(FSE), Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa 1 prior itară, domeniul major de intervenție 1.5, Programe postdoctorale,
"Standarde europene pentru programe postdoctorale competitive de formare in domeniul managementului
cercetarii avansate si expertizei psihiatrice medico -legale" .
Proiectul s -a derulat in par ametrii optimi in 2011 si in 2012, asigurind formarea la standarde europene a
200 de cercetători și experți în domeniul dintre care vor fi selectati primii specialisti certificati in domeniul
expertizei psihiatrice medico -legale.
Date generale ale proiect ului
• Perioada de derulare 2010 -2013
• Beneficiar : IML Iasi
• Parteneri : UMF Gr. T Popa Iasi, INML București , IML Timișoara
Grup tinta – 200 medici (medicina legala, psihiatrie) si psihologi, doctori in stiinte medicale/psihologie
Obiectivul general
Dezvolta rea competențelor la standarde europene în managementul cercetării avansate și expertizei
psihiatrice medico -legale
Obiective specifice
 Formare de experti in managementul cercetarii avansate si psihiatriei medico -legale
 Sistem de parteneriate
 Initierea a patru centre de psihiatrie medico -legală
Rezultate
• 4 centre dotate pentru pentru documentare, informare si sustenabilitate a activitatilor, functionale, puse
la dispozitia expertilor
• Cursuri derulate in domeniul managementului cercetarii avansate si exper tizei psihiatrice medico -legale
• 200 experti in managementul cercetarii avansate
• 100 experti in domeniul expertizei medico -legale psihiatrice
• Parteneriate cu institutii prestigioase din tara si strainatate
• Site functional www.psihiatriemedicolegala.ro
• 300 volume curs (limba romana si limba engleza)
• Editarea lucrarii Expertiza Medico -Legala Psihiatrică – Abordare Interdisciplinară

Geneza lucra rii ”Expertiza Medico -Legala Psihiatrică – Abordare
Interdisciplinară” a pornit de la nevoia pregnantă de constituire a unui corp de
cunoștințe comune și integrate profesioniștii cu specializări distincte implicați în
activitatea de expertiză medico -legală psihiatrică. Un alt scop esențial al acestei lucrări
este de a susține colaborarea si comunicarea profesională a acestora. Pentru a realiza
acest demers, editorii acestui volum a u coordonat efortul comun al unor specialiști cu
vastă experiență și recunoaștere națională și internațională în psihiatria medico -legală. S –
a realizat un text cuprinzător care acoperă nevoile de formare interdisciplinară ale
psihiatrilor, legiștilor si ps ihologilor care activează în comisiile de expertiză psihiatrică
medico -legală.
Pentru a realiza acest demers a fost nevoie de efortul conjugat al tuturor
Institutelor de Medicina Legală din țară. Astfel, s -a construit proiectul ,,Standarde
europene pentru programe postdoctorale competitive de formare în domeniul
managementului cercetării avansate și expertizei psihiatrice medico -legale”, în cadrul
Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, coordonat de Institutul de Medicină Legală din
Iasi. Lucrarea de față oferă, pentru prima dată în România, o perspectivă integrativă asupra problematicii specifice
expertizei medico -legale psihiatrice, din punctul de vedere al zonelor de intersecție a trei specialități distincte. În
plus, această lucra re creează premizele stabilirii unor standarde comune aliniate celor internationale, pentru
practica comisiilor de expertiză medico -legală.

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

31 O particularitate a acestui adevărat tratat de expertiză medico -legală psihiatrică este abordarea
problematicii medi co-legale a copilului și adolescentului, pe lângă cea a adultului. O atenție semnificativă este
acordată tulburărilor de atenție și hiperactivitate, precum și tulburărilor de conduită, opoziționist -provocatoare
sau celor reactive și de adaptare. Particular itățile tulburării de stress post -traumatic la copil sunt apoi trecute în
revistă, împreună cu psihotrumatologia infantilă, abuzul fizic și sexual asupra copilului și consecințele medico –
legale ale violenței în familie.
În contextul abordării exhaustive a particularităților expertizei medico -legale ale întregului spectru de
dezvoltare, sunt abordate noțiuni fundamentale de psihiatrie geriatrică judiciară și neuro -psiho -degenerescența
psihologică și patologică.
Rolul medic inei legale este abordat din perspectiva expertizei medico -legale psihiatrică și acoperă
noțiunile și instrumentele fundamentale ale medicinei legale, oferind în acest context exemplificări minuțioase prin
analize de caz. Urmează o prezentare analitică a p roblemelor și dilemelor legate de activitatea de expertiză
medico -legală psihiatrică, precum și o trecere în revistă și analiza comparativă a practicii psihiatriei medico -legale
în România și Balcani, din perspectiva standardelor europene și internaționale .
O componentă importantă a abordării interdisciplinare ce transpare pe parcursul textului este perspectiva
psihologiei ca știință dar și a psihologului ca expert asupra problematicii și activităților de expertiză medico -legala
psihiatrică. Sunt astfel tra tate pe larg atât principiile managementului integrat al informațiilor cu semnificație
psihologică cât și metode specifice de analiză comportamentală în contextul activității expertale.
Componentele etice ale practicii expertale sunt abordate pe larg în fi nalul cărții și în acest context este
discutat rolul psihiatrului ca expert -martor în cadrul instantelor de judecată. Un corolar al acestor abordări îl
reprezintă prezentarea dilemelor etice legate de vulnerabilitatea pacientului în contextul expertizei me dico -legale
psihiatrice, din punctul de vedere al principialismului și diferitelor valențe ale autonomiei pacientului. Acest capitol
de final oferă o perspectivă extrem de necesară asupra fundamentelor morale ale psihiatriei medico -legale.
În concluzie, ac est adevărat tratat de expertiză medico -legală psihiatrică reprezintă un instrument esențial
pentru practica expertală nu numai prin vasta sa extindere și complexitate ci mai ales prin abordarea integrată și
perspectiva interdisciplinară. De asemenea, volu mul pune la dispoziția cititorului cunoștințele necesare pentru a
naviga în sistemul juridic din perspectiva practicii psihiatrice medico -legale, înțelegerii rolului fiecăruia dintre
experți în comisiile de evaluare psihiatrică medico -legală, precum și cun oștințe fundamentale pentru practica
profesională și etică.

VIII. ACTIVITATI STIINTIFICE NATIONALE SI INTERNATIONALE

In 201 1 Congresul de Medicina Legala a av ut loc la Sinaia , in perioada 24 – 27 mai sub prezidiul Prof.Dr.
Dan Dermengiu si Prof.Dr. Vasile Astarastoae.

TEMATICA STIINTIFICA:
Valoarea si limitele investigatiilor tanatochimice
 Aprecieri asupra punerii in primejdie a vietii
 Etica activitatii medic o-legale
 Actualitati privind expertiza medico -legala psihiatrica
 Sedinta Societatii Romane de Medicina Legala

Seminar de pregatire pentru reprezentanti legali
ai minorilor neinsotiti.
Organizator UNHCR in Romania

In zilele de 9 si 10.04.2013 reprez entanta in Romania a Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati a
organizat in Bucuresti un seminar de pregatire pentru reprezentantii legali ai minorilor neinsotiti, unde a fost
invitat din partea INML Mina Minovici, dl. dr. Cătălin Dogăroiu, seful Laborat orului de Identificare Medico -Legala,
pentru a prezenta audientei formata din juristi, asistenti sociali, psihologi, metodologia expertizei medico -legale

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

32 de estimare a varstei minorilor, influenta factorilor etnici/rasiali si socio -economici asupra dezvol tarii scheletale,
tendinte moderne ale acestui tip de expertiza medico -legala.

IX. REVISTA ROMANA DE MEDICINA LEGALA

Revista de Medicina
Legala a intrat in al 21-lea an de
aparitie neintrerupta, o perioada
remarcabila avind in vedere
greutatile financiare si
organizatorice.
In ciuda acestor obstacole
Revista a devenit din ce in ce mai
cunoscuta atit pe plan intern cit si
pe plan international, asfel incit
personalitati de prestigiu din tari
precum Germania, Danemarca,
Japonia, Spania, USA, India, Scotia,
Hong -Kong, au publicat peste 20
cercetari stiintifice originale.
In 2003 Revista a fost
acreditata si de CNCSIS ( CONSILIUL
NATIONAL AL CERCETARII STIINTIFICE
DIN INVATAMANTUL SUPERIOR ),
acreditare care a fost reinoita la
inceputul lui 2005.
Prin perseverenta editorilor aceasta tribuna a medicinei legale romanesti a reusit sa -si cistige prestigiul
international fiind inclusa in mari nomenclatoare ( nomenclatorul Ulrich’s Periodical Directory ) si in baze de date
informatizate int ernationale ( Embase – Excerpta Medica ). De asemenea Revista a fost inclusa in doua din cele mai
mari biblioteci din lume, dupa Biblioteca Congresului American: Biblioteca Britanica si Biblioteca Dietei Japoneze.
O realizare remarcabila este faptul ca in p rezent Revista Romana de Medicina Legala este indexata de
Thomson Reuters in SciSearch si Journal Citation Report / Science Edition, de Scopus Database, Index Copernicus,
CrossRef -Pila,

X. SITUATIA FINANCIARA

In anul 2012 suma alocata ca subventie de la bugetu l de stat in
anul 2012 a repreze ntat doar 83% din cheltuielile de personal, diferenta
de 17% fiind suportata din venituri proprii, respectiv:

In contextul unei subfinantari care se deruleaza de ani buni, si in urma majorarii salariilor in luna
decembrie 2012, contributia din veniturilor proprii se va majora de aproximativ 27% din totalul cheltuielilor de
personal. Majorarea sumei alocate din ve nituri proprii pentru capitolul cheltuieli de personal duce la micsorarea
sumei alocate pentru capitolul cheltuieli materiale si capitolul cheltuieli de capital, capitole finantate integral din
venituri proprii si implicit la imposibilitatea procurarii de consumabile si aparatura de laborator necesare efectuarii
investigatiilor medico -legale.
In urma numeroaselor demersuri si somatii adresate institutiilor statului beneficiare ale prestatiilor
medico -legale si care au inregistrat de -a lungul anilor debite de valori exorbitante la plata prestatiilor medico
legale facturate, s -a reusit pe parcursul anului 2012 recuperarea aproape in totalitate a sumelor datorate
(respectiv 6.016 mii lei in cazul Institutului National de Medicina Legala Mina Minovici Bucurest i).

La sfarsitul anului 2012 restantele inregistrate se ridica la suma de 420 mii lei, din care cea mai mare
parte apartin Ministerului Justitiei, respective Tribunalelor.
In ceea ce priveste greutatile intampinate in recuperarea restantelor inregistr ate de Tribunale mentionam
ca experti zele solicitate sunt prestate in baza ordonantelor transmi se de acestea, moment in care este emisa si

Cheltuieli de personal 2012 (lei)
Din ven ituri proprii 1.964.342
Din subventii de la buget 9.494.000

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

33 factura corespunzatoare prestatiei medico legale efectuate. Pe parcursul derularii proceselor si pana la momentul
platii, apar situatii ca cele in care in incheierea de sedinta instanta decide ca “plata revine in sarcina partilor” din
dosarul respective. In acest e cazuri, in mare parte datoriile nu pot fi recuperate intrucat partile ori nu achita
contravaloarea prestat iilor medico legale, ori nu trimit institutiei noastre chitante sau copii ale chitantelor cu care
au fost achitate aceste prestatii , iar marea majoritate a instantelor nu ne sprijina in incercarile noastre de a
recupera aceste sume.
Mai mult, ca raspuns l a solicitarile noastre adresate instantelor, si chiar Ministerului Justitiei ni s -a
comunicat sa ne preocupam singuri pentru recuperarea debitelor, eventual lund masuri de executare silita, solutia
sugerata rezolvand doar partial situatia intrucat in incer carea noastra de a lua legatura cu persoanele respective s –
a constatat fie decesul partilor, fie ca nu mai locuiesc la adresele mentionate de instante sau chiar ca se afla in
arest si nu au posibilitate achitarii acestor prestatii medico legale.

Incepan d cu finalul anului 2012, in urma elaborarii “procedurii privind decontarea contravalorii
expertizelor , constatarilor si altor lucrari medico -legale dispuse/solicitate de Politia Romana” se inregistreaza o
ingreunare semnificativa a incasarilor sumelor fa cturate institutiilor din cadrul Ministerului de Interne datorata
pct.4.6 – 4.10 din prezenta procedura.

Neincasarea acestor datorii a generat o lipsa acuta de aparatura si consumabile din import (seruri si
reactivi) atat de necesare in desfasurarea si rea lizarea investigatiilor medico -legale, perturbind grav si desfasurarea
programelor de cercetare contractate.
Aceasta subfinantare, care se adauga la o lunga perioada de subfinatare cronica, a creat in toate unitatile
din reteaua medico -legala dificultati m ajore in ceea ce priveste plata personalului, angajarea de personal nou pe
posturile deficitare, amenajarea si modernizarea serviciilor medico -legale la normele UE, achizitia de reactivi,
utilitare, etc.
Efortul bugetar trebuie sustinut pe o perioada mai lunga pentru a oferi posibilitatea unei dezvoltari
tehnico -stiintifica serioase, pentru a putea recupera handicapul tehnologic care ne desparte de tarile Uniunii
Europene.

XI. PROBLEME CARE TREBUIESC REZOLVATE CU PRIORITATE

MEDICINA LEGALA
Numeroase s emnale arata ca la nivelul serviciilor judetene se resimte din ce in ce mai acut nevoia unui
sistem de lucru unitar la nivel national. De aceea se impune un efort mai sustinut la nivelul Consiliului Superior de
Medicina Legala in sensul elaborarii normelor metodologice privind diferitele tipuri de activitati medico -legale. De
asemenea este imperios necesara realizarea unor circuite mai eficiente de comunicare intre INML, IML -uri si SML –
urile arondate.
Am receptionat de asemenea multiple semnale care conver g spre ideea necesitatii unor informari
stiintifice si metodologice mai active, realizarii unui numar crescut de conferinte, intruniri, mese rotunde.

COLABORAREA CU CADRE LE MEDICALE DIN UNITA TI SANITARE
– intirzieri mari institutiile medico -legale solicita copii ale Foilor de Observatie, protocoale operatorii,
investigatiilor paraclinice; acestea sosesc foarte tirziu, sint frecvent ilizibile, incomplete, unele documente nu
se mai regasesc in arhivele unitatilor sanitare. Se intirzie in acest fel foarte mult efectuarea expertizelor
medico -legale si nu de putine ori medicii legisti sint amendati de catre un judecator iritat de intirzierea
expertizei.
– frecvent ne izbim chiar refuzul de a pune la dispozitie copii dupa documente medicale, de multe ori cu
justific area absurda ca acestea nu pot fi trimise pentru ca sint “documente medico -legale”; am explicat in
repetate rinduri ca in institutiile medico -legale documentele se arhiveaza pe termen nelimitat (spre deosebire
de unitatile sanitare un exista un termen limi ta de pastrare), am explicat de asemenea ca exista prevederi
legale clare, dar se pare ca ordinele unui director de spital pot fi mai puternice decit un text de lege.
– alta problema este legata de consulturile solicitate de catre institutiile medico -legale unor unitati sanitare in
cazul victimelor unor agresiuni sau accidente rutiere, pentru care unitatile sanitare percep bani in ciuda
faptului ca persoana este asigurata medical si are in mod evident nevoie de o evaluare a starii de sanatate, de
stabilirea u nui diagnostic corect si de un tratament adecvat – din acest dublu standard aplicat de unitatile
sanitare rezulta un conflict etic flagrant .

RAPORT ASUPRA ACTIVI TATII RETELEI DE MED ICINA LEGALA IN ANUL 2012

34 SPITALE JUDETENE
Au fost semnalate dificultati in aprovizionare, accentuate mai ales in a doua jumatate a anul ui.
Numeroasele disfunctionalitati aparute in colaborarea SMLJ cu Spitalele Judetene contureaza ideea necesitatii
redactarii unei reglementari strict e a relatiei manager spital – sef serviciu ML (Brasov);

MINISTERUL SANATATII
Semnalele provenite din terit oriu au subliniat citeva probleme acute:
– subfinantarea privind alocatia bugetara pentru cheltuielile de personal;
– accesarea cu mare greutate a fondurilor proprii ;
– deficit de personal care a de pasit cotele de alarma .
– necesitatea stringenta de reactualizare a tarifelor prestatiilor medico -legale, astfel incat acestea sa acopere
macar pretul de cost al prestatiei.
Revenirea SJML in aria de competenta administrativa a IML -urilor teritoriale.

MINISTERUL DE INTERNE
– Solicitarea efectuarii unor acte medico -legal e care din punct de vedere procedural nu pot fi efectuate :
o O situatie intilnita frecvent este solicita rea efectuarea unei constatari medico -legala la un interval foarte
mare de timp de la un episod traumatic desi constatarile medico -legale se efectueaza i n urgenta, cand
exista pericol de disparitie sau de modificare a unor stari de fapt.
o Un alt exemplu este solicitarea efectuarii unei noi expertize medico -legal e de catre alta echipa de medici
legisti, desi exista un Raport de Noua Expertiza Medico -Legala , si s-ar putea solici ta completarea lucrarii .
– Nerespectarea arondarii teritoriale;
– Nerespectarea ierarhizarii actelor medico -legale prevazuta in normele procedurale (solicitarea avizului
Comisiei Superiaore de Medicina Legala dupa prima eml sau un certific at medico -legal.
– Frecvent o rdonante le nu contin obiective sau contin obiective neclare, confuze sau chiar aberante;
– Solicitari in paralel , prin 2 adrese distincte , pentru aceeasi cauza
o una de efectuare a Raport de Noua Expertiza Medico -Legala dupa o Prima Expertiza Medico -Legala si una
de solicitare a avizului CAC pentru Prima Expertiza Medico -Legala efectuata in cauza ;
o solicitarea efectuarii unei eml doar pe baza de acte medicale si solicitarea pentru aceeasi cauza de
efectuare a unei eml cu examinarea p acientului care prezinta adesea si alte acte medicale decat ce le
inaintate initial de Politie .
– Blocaje si sincope generate de circuitul de decontare:
o multiple cazuri de plati partiale ale facturilor sau refuzuri de plata ale prestatiilor medico -legale soli citate
si efectuate
o achitarea cu intarziere a examenelor complementare si p rimirea tardiva a rezultatelor;
o s-au inmultit situatiile in care se solicita efectuarea unei expertize, iar cind aceasta este finalizata si
facturata, Politia ne returneaza factura sub motivul ca expertiza nu mai este necesara pentru ca dosarul a
fost solutionat, fara insa sa ne fi informat anterior ca expertiza nu mai este necesara!!!!

MINISTERUL JUSTITIEI
1. Plata prestatiilor medico -legale se efectueaza extrem de greoi, cu intir zieri atit in cazul Parchete lor cit si al
Instante lor.

2. Problema termenelelor fixate arbitrar pentru efectuarea expertizelor
– un număr foarte mare de ordonanțe ne impun termene imposibil de respectat, De unde știe judecătorul în cât
timp se poate efect ua un anumit tip de expertiză medico legală daca nu ne intreaba?
– de multe ori termenul impus (arbitrar) in ordonanta coincide chiar cu ziua în care primim ordonanța;
– institutiile medico -legale sunt amendate pentru nerespectarea termenelor cu toate că răspu nderea aparține
în cea mai redusă măsură medicinei legale (și în mult m ai mare măsură altor institutii , de exemplu in cazul
Expertizelor pentru aminarea pedepsei, raspunderea apartine Administratiei Nationale a Penitentiarelor și
unităților sanitare din r ețeaua Ministerului Sănătății la care suntem obligați să apelăm pentru investigații
medicale de specialitate );
– disponibilitatea din ce în ce mai redusă a specialiștilor din unitățile sanitare ale Ministerului Sănătății de a mai
efectua consulturi de speci alitate și investigații paraclinice;

3. Competenta teritoriala a institutiilor medico -legale, asa cum este definita de pachetul legislativ care normeaza
organizarea si functionarea medicinei legale nu e respectata in multiple cazuri chiar de autoritatile judiciare.