Aderarea României la Spațiul Schengen [604063]

Aderarea României la Spațiul Schengen
_________________________ _____________________________________________________________

ADERAREA ROMÂNIEI LA SPAȚIUL SCHENGEN

Scurt istoric
La începutul anilor ’80, s-a demarat, la nivel european, o discuție în legătură cu
importanța termenului libertate de mișcare. În anul 1984, fostul cancelar german
Helmut Kohl s -a întâlnit cu președint ele de atunci al Franței, Francois Mitterand, la
trecerea frontierei „Golden Brenn” din apropiere de Saarbrücken. Aici au luat decizia de
a elimina controalele la frontiera dintre Germania și Franța. Viziunea lor a condus, într -o
primă fază, la un acord în tre Germania, Franța, Țările de Jos, Belgia și Luxem burg,
încheiat în 1985, pe nava „Astrid” pe râul Mosel, în dreptul localității de frontieră
Schengen din Luxemburg.
A urmat semnarea Conve nției de Implementare a Acordului Schengen, în data de
19 iunie 1 990. În momentul intrării în vigoare, în anul 1995, aceasta a eliminat
controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și a creat o singură frontieră
externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.
De asemenea, au fost s tabilite reguli comune în materie de vize, migrație, azil ,
precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală . Toate
aceste măsuri, împreună cu Acordul Schengen, Convenția de Implementare a Acordului
Schengen, deciziile adoptate de către Comitetul Executiv Schengen stabilit în 1990,
precum și protocoalele și acordurile de aderare care au urmat constituie acquis -ul
Schengen.
Inițial, acquis -ul Schengen nu a făcut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest
lucru s -a schimbat însă , odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, în data de 2
octombrie 1997, intrat în vigoare la data de 1 mai 1999. Un Proto col ataș at Tratatului de
la Amsterdam încorporează acquis -ul Schengen în cadrul legislativ și instituțional al
Uniunii Europene.
Începând cu acest moment, acquis -ul Schengen face parte din legislația
comunitară și a fost transferat în noul Titlu IV – Vize, azil, imigrație și alte politici legate
de libera circulație a persoanelor, al TUE (Tratatul Uniunii Europene).

Statele membre a le Acordului

În prezent, 24 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen:

Belgia
Italia
Danemarca
Franța
Portugalia
Suedia
Germania
Spania
Finlanda
Luxemburg
Grecia
Islanda

Aderarea României la Spațiul Schengen
______________________________________________________________________________________
– 2 –
Olanda
Austria
Norvegia
Cehia
Estonia
Letonia
Lituania
Malta
Polonia
Slovacia
Slovenia
Ungaria
VIITOARE STATE MEMBRE ALE ACORDULUI SCHENGEN
Bulgaria
Cipru
Romania
Elvetia
Liechtenstein

Nota:
2 state semnatare ale Acordului Schengen, nu sunt state membre ale Uniunii Euro pene,
respectiv:
 Islanda
 Norvegia

2 state membre ale Uniunii Europene au decis să nu aplice în totalitate acquis -ul
Schengen, dar colaborează cu statele membre Schengen în anumite domenii, respectiv:
 Irlanda
 Marea Britanie

Extinderea Spațiului Schengen

Spațiul Schengen reprezintă o zonă de libertate de mișcare unde controalele la frontierele
interne ale statelor au fost eliminate și a fost creată o singură frontieră externă unde
controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.

A. Cronologia aderării la Spațiul Schengen:

1985 – Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania și Franța
1990 – Italia
1991 – Spania și Portugalia
1991 – Grecia
1995 – Austria
1996 – Danemarca, Suedia și Finlanda
2001 – Islanda și Norvegia
2004 – Cehia, Lituania, Slovacia, Estonia, Malta, Slovenia, Letonia, Poloni a, Ungaria

Aderarea României la Spațiul Schengen
______________________________________________________________________________________
– 3 –
 Participarea Islandei și Regatului Norvegiei
Alături de Suedia, Finlanda și Danemarca, Norvegia și Islanda iau parte în Uniunea
Nordică a Pașapoartelor, în cadrul căreia au fost eliminate controalele la frontierele
interne. Islanda și Norvegi a a semnat un Acord cu UE în mai 1999, în urma căruia cele
două state pot participa la elaborarea noilor instrumente legislative ale acquis -ului
Schengen. Actele sunt adoptate doar de către statele membre UE, dar se aplică și Islandei
și Norvegiei. În pra ctică, această asociere ia forma unui Comitet mixt în afara cadrului
UE, format din reprezentanți ai Islandei, Norvegiei, Consiliului UE și Comisiei
Europene.

B. Decizia privind extinderea Spațiului Schengen

Această decizie a fost luată la sfârșitul anului 2007 de Consiliul UE , la data de 21
decembrie 2007, astfel că au fost eliminate controalele la frontierele terestre și maritime
pentru cele 9 state membre (excepție face Cipru) care au aderat la UE în 2004, iar la
sfârșitul lunii martie 2008 au fost elimi nate controalele pentru zborurile interne Schengen
în aeroporturi , și anume: Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia,
Slovenia, Ungaria.

Libertatea de mișcare a persoanelor este asigurată pe teritoriul a 24 state membre ale
Spațiului S chengen, fără controale la frontierele interne terestre și maritime – din
Portugalia în Polonia și din Grecia în Finlanda.

C. State ce urmează a adera la Spațiul Schengen

● Elveția și Lichtenstein doresc să adere la Spațiul Schengen. În anul 2002,
Comis ia Europeană a început negocierile cu Elveția . Aceste negocieri au avut ca
finalizare semnarea de către Uniunea Europeană și Elveția a unui acord de asociere a
Elveției la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis -ului Schengen. În luna mai
2007, Elve ția și -a anunțat intenția de a se conecta la SISone4ALL, pentru anul 2008.
Lichtenstein se află în prezent în procedura de negocieri privind aderarea la Acordul de
Asociere între Elveția și UE/CE.
● Cipru , deși a devenit membru UE în anul 2004, va adera la Spațiul Schengen,
cel mai probabil, în cursul anului 2009.
● România și Bulgaria. Acquis -ul Schengen a fost acceptat în totalitate odată cu
pregătirile pentru aderarea la UE. Ambele state au depus Declarația de Pregătire pentru
evaluarea Schengen. Anu l 2011 reprezintă orizontul de timp pentru aderarea celor două
state membre la spațiul Schengen.

Beneficii aduse de aderare

Aderarea la Spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele
interne ale statelor membre Schengen, care a plică în întregime acquis -ul Sche ngen,
fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui

Aderarea României la Spațiul Schengen
______________________________________________________________________________________
– 4 –
set de reguli clare în materie de vize, migrațiune, azil , precum și măsuri referitoare la
cooperare polițienească, judiciară sau vamală.

Ridicarea controalelor între frontierele interne ale
statelor membre Schengen

 Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de oră și prin orice loc iar
cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupr a lor,
un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemănată cu o
călătorie în interiorul țării.

 Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioadă
limitată în timp din motive de ordine publică sa u de securitate națională, decizie ce este
luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen.

Liberatea de mișcare a cetățenilor statelor membre reprezintă beneficiul adus de
aderarea la spațiul Schengen fără ca acesta să fie înțeles ca absolut

 Odată cu e liminarea controalelor la frontiere ar putea crește pericolele pentru
securitate a internă a țărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se lasă „cale
liberă” infractorilor.
 Astfel, se impune o cooperare transfrontalieră, în special prin înființarea
serviciilor comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră (în cadrul Centrelor,
Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care să aibă
ca scop protecția propriilor cetățeni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen,
asistența operativă reciprocă și schimbul direct de informații între forțele de poliție,
precum și supravegherea și urmărirea transfrontalieră a infractorilor reprezintă
mijloace de luptă împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de ființe uma ne și
a imigrației ilegale. În același timp, a fost adoptat un set de reguli uniform e care să
asigure cetățenilor statelor membre protecția datelor cu caracter personal împotriva
oricărei încălcări a drepturilor fundamentale.

Un set de mă suri care să comp enseze impactul negativ al eliminării
controalelor la frontierele interne

Set de măsuri compensatorii

În afara beneficiilor aduse, eliminarea controalelor la frontiere interne poate avea un
impact negativ pentru securitatea internă a statelor membre.

Pentru prevenirea unor astfel de inconveniente, statele Schengen introduc un set de
măsuri compensatorii prevăzute în detaliu de acquis -ul Schengen și de recomandările
referitoare la punerea lor în practică.

Aderarea României la Spațiul Schengen
______________________________________________________________________________________
– 5 –
Din cele 142 de articole ale Convenției de apl icare a Acordului Schengen (CAAS)
articolul 2 se referă la eliminarea controalelor persoanelor la fro ntierele interne ale
statelor contractante. Aproape toate celelalte articole conțin măsuri compensatorii pentru
eliminarea controalelor la frontiere. A cest mănunchi de măsuri compensatorii din CAAS
reprezintă de fapt progresul cooperării europene în domeniul poliției, justiției și regimului
cetățenilor străini.

Măsurile compensatorii ale CAAS pot fi clasificate după cum urmează:

 Circulația persoanelor (viz e și cooperare consulară);
 Cooperare polițienească:
– sprijinul reciproc al polițiilor în domeniul asistenței judiciare ;
– schimbul de ofițeri de legătură între poliții;
– cooperarea transfrontalieră la granițele interne, în special prin înființarea
serviciilo r comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră pentru toate
statele contractante;
– misiuni de supraveghere și urmărire transfrontalieră a poliției .
● Cooperarea judiciară a statelor membre Schengen.

Cea mai semnificativă măsură compensator ie o reprezintă înființarea unui sistem comun
european de urmărire polițienească transfrontalieră, numit Sistemul Informatic
Schengen. Toate statele membre introduc date în sistem direct de la bazele de date
naționale.

O altă măsură compensatorie se refer ă la protecția datelor cu caracter personal care
reprezintă dreptul persoanei fizice de a -i fi apărate acele caracteristici care conduc la
identificarea sa și obligația corelativă a statului de a adopta măsuri adecvate pentru a
asigura o protecție eficient ă pornind de la faptul că numeroase informații privind datele
persona le se transferă între statele membre.

Eliminarea controalelor la frontierele interne și implicit aderarea la spațiul Schengen este
precedată de un proces de evaluare pe parcursul căruia România va trebui să primească
și să răspundă unui chestionar extins, la întrebări suplimentare din partea statelor
membre și va fi supusă totodată unor vizite de evaluare în teren.

Calendarul privind demararea și desfășurarea procesului de evaluare se va stabili în
comun, de către Secretariatul General al Consiliului UE, statele membre și România, în
cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen.

Vizitele de evaluare vor viza următoarele domenii:

 frontiere terestre, aeriene și maritime (pentru mai multe detalii vizitați site -ul
POLIȚIA DE FRONTIERĂ ROMÂNĂ )
 cooperare polițienească (pentru mai multe detalii vizitați site -urile CENTRUL DE
COOPERARE POLIȚIENEASCĂ INTERNAȚIONALĂ, POLIȚIA ROMÂNĂ,
POLIȚIA DE FRONTIERĂ ROMÂNĂ, JANDARMERIA ROMÂNĂ )
 vize (pentru ma i multe detalii vizitați site -ul VIZE ȘI SERVICII CONSULARE )

Aderarea României la Spațiul Schengen
______________________________________________________________________________________
– 6 –
 protecția datelor pentru mai multe detalii vizitați site -ul AUTORITATEA
NAȚI ONALĂ DE SUPRAVEGHERE A PRELUCR ĂRII DATELOR CU
CARACTER PERSONAL
 implementarea Sistemului Informatic Schengen în Român ia pentru mai multe
detalii vizitați site -ul SIS ROMANIA .

Începând cu anul 2009, România va fi pregătită să primească primele misiuni de
evaluare Schengen pe următoarele domenii: cooperare polițienească, vize,
protecția datelor.

Având în vedere efortu rile susținute pe care România le depune pentru aderarea la spațiul
Schengen, se apreciază că orizontul de timp cel mai adecvat pentru demararea vizitelor de
evaluare pe domeniile frontiere terestre, aeriene și maritime și Sistemul Informatic
Schengen îl reprezintă luna decembrie 2009, respectiv primul semestru a l anului 2010.

Procesul de evaluare Schengen

1. Categorii de prevederi ale acquis -ului Schengen
2. Etapele procesului de evaluare
3. Cooperare România -Bulgaria

1. Categorii de prevederi ale acquis -ului Sc hengen

Potrivit articolului 8 din Protocolul privind integrarea acquis -ului Schengen în cad rul
Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de
instituire a Comunității Europene, denumit în continuare Protocolul Schengen, R omânia
trebuie să accepte în totalitate acquis -ul Schengen.

Există două categorii de prevederi ale acquis -ului Schengen:
A. Prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne
(Categoria I, etapa de pre -aderare la UE);
B. Prevederi di rect legate de ridicarea controalelor la frontierele interne (Categoria a
II-a, etapa post -aderare la UE).

Prevederile din cea de -a doua categorie trebuie implementate și aplicate simultan cu
ridicarea controalelor la frontierele interne și sunt supuse pr ocesului de evaluare
Schengen. În acest context, România trebuie să -și demonstreze capacitate a de a îndeplini
cerințele relevante din acquis -ul Schengen într -o manieră corectă, uniformă și eficientă,
fiind supusă apoi unei decizii unanime a Consiliului UE.

* Implementarea și aplicarea prevederilor din Categoria I

România a implementat prevederile din prima categorie înainte de aderarea la Uniunea
Europeană, fără să fie supusă procesului de evaluare Schengen. Implementarea și
monitorizarea prevederilor di n această categorie au făcut parte din procesul de
pregătire pentru aderarea la UE.

Aderarea României la Spațiul Schengen
______________________________________________________________________________________
– 7 –
* Procesul de evaluare anterior implement ării și aplicării prevederilor C ategoria a II -a

Implementarea și aplicarea prevederilor din Categoria a II -a presupun ca toate pre-
condițiile legislative, operative și tehnice să fie îndeplinite, în special cerințele
referitoare la accesul la SIS II și la un control eficient la frontierele externe. În acest
context, România trebuie să țină cont inclusiv de recomandările și cele ma i bune practici
reliefate în cadrul evaluărilor Schengen care se derulează în alte state membre UE.

Procesul de evaluare constă în verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor necesare
implementării depline a acquis -ului Schengen. Acest lucru presupune că România trebuie
să-și demonstreze capacitatea de a îndeplini cerințele acquis -ului Schengen într -o
manieră uniformă, corectă, consistentă și eficientă. Evaluarea Schengen este în
responsabilitatea Grupului de Lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.

2. Etapele procesului de evaluare

Procesul de evaluare Schengen constă în verificarea ca toate condițiile necesare acquis –
ului Schengen să fie îndeplinite. Acest lucru presupune că statul candidat trebuie să
demonstreze capacitatea sa de a îndeplini cerințele acquis -ului Schengen într -o manieră
uniformă, corectă, consistentă și eficientă.

Evluarea Schengen este responsabilitatea Grupului de Lucru Evaluare Schengen din
cadrul Consiliului UE.

Etape:

Transmiterea , de către România a unei Declarații de pregătire – Declaration of
readiness privind pregătirea pentru demararea procesului de evaluare Schengen
(la data de 28 iunie 2007, România a transmis Declarația de Pregătire prin care a
propus a doua jumatate a anului 2008 ca dată privvind începerea procesului de
evaluare pe 3 domenii: Cooperare polițienească, Vize și Protecția datelor )

▼

Transmiterea, de către Secretariatul General, a unui chestionar extins care va conține
întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea și aplicarea
prevederilor Schengen Categoriei II

▼

Completarea de către România a chestionarului și transmiterea acestuia
către Consiliul UE

▼

Aderarea României la Spațiul Schengen
______________________________________________________________________________________
– 8 –

Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de întrebări suplimentare,
chestionare, etc.

▼

Redacta rea unui raport care va analiza stadiul de pregătire a fiecărui stat
membru pentru aplicarea prevederilor Categoriei II. Acest raport include
recomandări pentru corectarea sau îmbunătățirea aspectelor mai puțin
satisfăcătoare

▼

Decizia Consiliului UE c u privire la eliminarea controalelor la frontierele
interne

3. Cooperarea România – Republica Bulgaria privind aderarea în comun la Spațiul
Schengen

 În data de 29 noiembrie 2007 a avut loc o întâlnire informală cu reprezentanții
Bulgariei și Români ei, la inițiativa viitoarele președinții ale UE (Slovenia și Franța).
Subiecte abordate :
– viitorul calendar al Grupului de lucru Evaluare Schengen
– demararea procesului de eval uare Schengen pentru România și Bulgaria

○ procesul de evaluare trebuie abordat în comun de cele două state pentru a evita
costuri suplimentare, paralelisme în programul de evaluare, precum și
evaluarea frontierei comune ca viitoare frontieră externă și nu ca frontieră
internă ;
○ miniștrii de interne ai Bulgariei și ai României vor transmite Grupului de
Evaluare Schengen până cel târziu în martie 2008 o declarație politică comună
unde se va asuma m artie 2011 ca data de aderare l a Spațiul Scheng en și se va
preciza faptul că cele două țări vor parcurge procesul de evaluare Schengen
împreună.

 În perioada 8 -9 ianuarie 2008 , la Sofia, a avut loc o întâlnire bilaterală cu
partenerii bulgari, ocazie cu care a fost convenit textul Declarației Comune România –
Bulgaria privind ade rarea la spațiul Schengen și au fost stabilite activități comune
pentru atingerea obiectivului asumat.

 În perioada 24 -26 ianuarie 2008 , cu ocazia Co nsiliului JAI desfășurat la Brdo , a
fost semnată de minișt rii de inter ne ale ce lor două țări Declarația Comună România –

Aderarea României la Spațiul Schengen
______________________________________________________________________________________
– 9 –
Bulgaria și depusă la Secretariatul General al Consiliulu i UE. Astfel a fost asumat anul
2011 ca dată de aderare comună la Spațiul Schengen.

 16 martie 2008 , a avut loc la Constanța, în marja reuniunii celor doi m iniștri de
interne, dl. Cristian David și dl. Rumen Petkov, o întâlnire pe problematica Schengen .
Această reuniune a fost o continuare a întâlnirii de la Sofia, din ianuarie 2008, cu
ocazia căreia s -a agreat Declarația Comună România -Bulgaria privind ader area la
spațiul Schengen.

Cu această ocazie, cele două părți au stabilit, de comun acord, calendarul misiunilor de
evaluare Schengen, care vor demara la începutul anului 2009.

Misiunile de evaluare Schengen se vor desfășura pe parcursul a doi ani: 2009 -2010, în
următoarele domenii: cooperare polițienească, protecția datelor, vize, frontiere
maritime, aeriene, terestre și SIS.

 În data de 19 iunie 2008 , la Ruse -Republica Bulgaria, a avut loc o întâlnire de
lucru între delegația română, condusă de domnul se cretar de stat dr. Vasile
Gabriel Niță, șef al Departamentului Schengen și o delegație a Ministerului bulgar
de Interne, condusă de domnul Goran Yonov, adjunct al ministrului de interne.

Pe agenda discuțiilor dintre oficialii celor două țări s -au aflat o serie de subiecte de
interes, printre care stadiul pregătirilor României pentru domeniul cooperare
polițienească și prezentarea Biroului SIRENE România.

*

SCHENGEN – ROMÂNIA

Ministerul Internelor și Reformei Administrative – instituția coordonatoare a
procesului de aderare;

 Aderarea la Spațiul Schengen reprezintă obiectivul primordial al Ministerului
Internelor și Reformei Administrative după 1 ianuarie 2007. Pregătirile pentru atingerea
acestui deziderat au demarat sub coordonarea Ministerului Intern elor și Reformai
Administrative, în paralel cu lansarea procesului de negociere pe Cap. 24 Justiție și
Afaceri Interne la 30 noiembrie 2001 și au inclus activi tăți de redactare a unor documen te
strategice, de construcție instituțională, de implementare a p revederilor din Categoria I și
de monitorizare a angajamentelor asumate.
 La nivelul MIRA, în calitate de instituție coordonatoare a procesului de aderare la
Spațiul Schengen, a fost creat cadrul general pentru o abordare unitară la toate nivelurile
(legisl ativ, instituțional, financiar și pregătire) a acestei problematici.
 Coordonarea int er-instituțională a problemelor legate de aderarea la spațiul
Schengen este realizată de Comisia Națională de auto -evaluare Schengen (Comisia
Națională), organism consultat iv, fără personalitate juridică, înființat prin HG
882/05.07.2006. Comisia Națională este formată din reprezentanți ai tuturor instituțiilor

Aderarea României la Spațiul Schengen
______________________________________________________________________________________
– 10 – cu responsabilități în domeniu și funcționează pe lângă Ministerul Internelor și Reformei
Administrative. Secretari atul Comisiei este asigurat de MIRA.
 Prin HG nr. 1317/2007 a fost constituit în cadrul MIRA, Departamentul
Schengen, care asigură și răspunde de îndeplinirea condițiilor necesare privind aderarea
la spațiul Schengen.
 De asemenea, Ministerul Internelor și R eformei Administrative este Autoritatea
Responsabilă pentru Facilitatea Schengen, având responsabilitatea coordonării
implementării asistenței comunitare prin Facilitatea Schengen.

Departamentul SCHENGEN

 În vederea asigurării unui caracter coerent și uni tar al procesului de pregătire a
aderării României la Spațiul Schengen, prin HG nr. 1317/2007 a fost înființat
Departamentul Schengen , autoritate națională în domeniu , care coordonează și
monitorizează îndeplinirea tuturor condițiilor necesare pentru aplic area integrală a
prevederilor Acordului Schengen din 14.06.1985 privind eliminarea treptată a
controalelor la frontierele comune și Convenției de aplicare a acestuia, precum și a
celorlalte prevederi specifice acquis -ului Schengen, astfel cum este acesta d efinit de către
documentele relevante ale Consiliului.
 Departamentul este structura specializată din cadrul Ministerul Internelor și
Reformei Administrative, fără personalitate juridică cu competență generală, la nivel
național, de coordonare și monitoriza re a activităților desfășurate de instituțiile și
autoritățile cu responsabilități în domeniu, în conformitate cu stra tegia Națională privind
aderarea la sp ațiul S chengen, P lanul Indicativ privind Facilitatea Schengen, Planul de
acțiune Schengen și Strateg ia națională de management integrat al frontierei de stat a
României.
 Departa mentul este condus de un Ș ef de Departament, cu rang de secretar de stat.
Numir ea și eliberarea din funcție a ș efului Departamentului Schengen se face prin decizie
a prim -ministru lui, la propunerea ministrului internelor și reformei administrative.
 La nivel național, Departamentul Schengen cooperează cu structurile din cadrul
Ministerului Internelor și Reformei Administrative care au responsabilități în domeniul
adoptării și aplică rii prevederilor acquis -ului Schengen, potrivit prevederilor actelor
normative în vigoare, cu structuri similare ale instituțiilor din domeniul apărării, ordinii
publice și siguranței naționale abilitate să întreprindă activități în domeniu, cu alte
instit uții din cadrul administrației publice centrale, precum și cu organizațiile
neguvernamentale și experți independenți din diverse sectoare de activitate.
 La nivel internațional , Departamentul stabilește și menține contactele necesare
îndeplinirii atribuții lor sale cu instituțiile similare din instituțiile omoloage ale statelor
membre UE, cu instituții specializate UE, cu reprezentanțele diplomatice din România
sau din străinătate ale Statelor Membre UE, precum și cu atașații de afaceri interne de pe
teritor iul României sau din străinătate, pe domeniul competență.
 Departamentul are în structură Direcția Generală Schengen alcătuită din
Serviciul Acquis Schengen; Serviciul Autoevaluare Schengen; Serviciul Programe
Facilitatea Schengen; Serviciul Sisteme Informa tice Schengen; Serviciul Cooperare –
Punct Unic de Contact; Serviciul Tehnic Secretariat și Biroul Documente Clasificate și
Secretariat.

Aderarea României la Spațiul Schengen
______________________________________________________________________________________
– 11 –
Direcția Generală Schengen este structura de specialitate a Departamentului care
îndeplinește:
– atribuții generale ș i specifice pentru a asigura coordonarea și
monitorizarea activităților legate de implementarea acquis -ului și
îndeplinirii criteriilor Schengen, în vederea aderării la spațiul Schengen;
– atribuții de Punct unic de contact, cu rol de transmitere a datelor ș i
informațiilor între autoritățile implicate în gestionarea și implementarea
instrumentului financiar Facilitatea Schengen și instituțiile europene.

Prezentare schema relaționare:

MINISTERUL INTERNELOR ȘI
REFORMEI ADMINISTRATIVE

↓

DEPARTAMENTUL SCHE NGEN

↓

DIRECȚIA GENERALĂ SCHENGEN

↓

Serviciul Acquis
Schengen

Serviciul Auto -evaluare
Schengen
Serviciul Facilitatea
Schengen

Serviciul
Cooperare Punct
–Unic de Contact
Serviciul Tehnic
Secretariat

Serviciul Sisteme
Informatice
Sche ngen

Biroul Documente
Clasificate și Secretariat

Aderarea României la Spațiul Schengen
______________________________________________________________________________________
– 12 –

Bibliografie:

1. www. schengen.mira.gov.ro
2. www. mira.gov.ro
3. Protocolul de colaborare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice în vederea
aderării la spațiul Schengen;
4. HG nr. 1317/2007 privind înf iințarea Departamentului Schengen.