CAPITOLUL . I.FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA PREȘCOLARI PRIN ACTIVIȚĂȚILE DE EDUCAȚIE ECOLOGICĂ I.1. Educația ecologică și necesitatea învăță… [604026]
2
Cuprins:
ARGUMENT ……………………………….
CAPITOLUL . I.FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA PREȘCOLARI
PRIN ACTIVIȚĂȚILE DE EDUCAȚIE ECOLOGICĂ
I.1. Educația ecologică și necesitatea învăță rii ei de la v ârste timpurii
I.2. Rolul cunoașterii mediului în deschiderea drumului către cunoașterea realității lumii
înconjurătoare
I.3. Modalități de realizare a educaț iei ecologice la nivel preșcolar
CAPITOLUL.II. PARTICULARITĂȚI ALE DEZVOLTĂRII LA COPILUL PREȘCOLAR
II.1.Particularitați ale dezvoltă rii phisice la copilul preșcolar
II.2.Dezvoltarea cognitivă la copilul preș colar
II.3.Metode și tehnici de realizare a educației ecologică din învățămantul preș colar
CAPITOLUL.III. EDUCAȚIA ECOLOGICĂ ÎN GRADINIȚĂ
III.1.Consideraț ii privind educația ecologică
III.2.Educaț ia pe ntru mediu premisă a dezvo ltării educației ecologice la v ârstă
preșcolară.Educația ecologică în cadrul activităților alese și în cadrul activităț iilor comune
III.3. Valoarea formativă a educaț iei ecologice prin activităț ile extracurriculare
CAPITOLUL . IV. CERCETARE COORDONATE METODOLOGICE PRIVIND
ASPECTE ALE MEDIULUI ȊNCONJURĂTOR
IV.1. Scopul și obiectivele cercetării
IV.2. Ipoteza cercetării
IV.3.Variabilele cercetării
IV.4.Metodologia cercetării
IV. 5. Prezentarea eșantionului cercetării
Concluzii
Bibliografie
Anexe
3
ARGUMENT
Motto:
„ Învățați -i pe copiii voștri ceea ce i -am învațat și noi pe ai noștri:c ă pămantul ,cu
tot ce are frumos,este mama noastră.Tot ceea ce i se intamp lă va ajunge să li se întample și
copiilor acestui păm ânt.Noi șt im cel puțin at ât:nu păm ântul aparține omului,ci omul
aparține păm ântului .Omul este firul care țese drama vieții și ce ea ce -i face păm ântului își
face lui însuși.”
Sieux Seattle
Educația pentru protecția mediului a devenit, î n multe țări,o nouă dimensiune a
curric ulumului,cu scopul de a iniția ș i promo va o atitudine responsabilă față de medi u ,de
a-i face pe tineri să conștientizeze pericolele unei degradări accentuate a mediului. Scopul
esențial al educației ecologice este îndeosebi acela de a form a la copii bazele unei gândiri
și atitudini centrate pe promovarea unui mediu natural propice vieții,de a le dezvolta
spiritul de responsabilitate față de ecosistem.Prin participarea tututor factorilor
educativi:școala,familie,com unitate,mass -media etc.,la reali zarea acestor intenții,copilul
întelege mai bine efectele pe care le are un comportament necorespunzător asupra
mediului.
Educația ecologica urmărește impulsionarea unei cunoașteri și conștientizări a necesității
căilor,mijl oacelor și obiectivelor în ocrotirea ș i ameliorarea mediului.Copiii mici tind să
dezvolte un atașament emoțional fața de ce le este familiar și față de care se simt bine.
Dacă trebuie să -și dezvolte un sentiment de interconectare cu natura,atunci au nevo ie de
experiențe pozitive cu lumea de afară.Oferirea de oportunități pentr u astfel de experiențe ș i
împăr tașirea lor cu copiii reprezinta esenț a educaț iei despre mediul înconjurător.
Un lucru care trebuie sa ți -l amintești atunci când lucrezi cu copiii preșcolari este că:
dacă ei nu pricep de ce ceva trebuie facut, ei înțeleg ca acel ceva trebuie făcut. Unele
atitudini pozitive față de mediu reperate la această vârsta includ acțiuni precum oprirea
apei în timpul spălării dinților, oprirea luminii atunci când nu ne este necesară folosirea ei
și faptul ca se știe despre hârtie ca trebuie reciclată.
Musser spune ca majoritatea lucr urilor care pot fi înva țate la această vârsta sunt pur și
simplu lucruri bune în viața.˝ Este un bun obicei de viața să nu lași apa să curgă aiurea, să
nu o risipeș ti ˝. ˝ Lucruri ca acestea trebuiesc învațate de la o vârstă fragedă ¨.
Având în vedere ca mediul înconjurător poate fi locul de desfășurare al educației, poate fi
subiect ul educației, scopul educației, este necesar să se deschidă ușile grădinițelor ca parte
integrantă din sistemul de învațământ.
4
Studierea problemelor legate de mediu trebuie sa înceapă de la cele mai fragede vârste
pentru a f i realizat cu maximă eficiență. Copilului i se pot transmite cunoștințe element are,
norme elementare de comportament ce reprezintă fundamentul unui cetățean preocu pat de
mediul în care trăieste. Educația despre mediul înconjurător pentru anii copilăriei se
concentrează în pri ncipal pe copiii care explorează și se bucură de natura sub îndumarea ș i
în compa nia unor adulți carora le pasă. Din experi ența educatoarelor care practică educația
ecologică în gradinița rezultă că pentru a obține rezultate deosebite în acest sens sunt
necesare: pasiune din partea cadrulu i didactic pentru ceea ce f ace ș i pentru ecologie la
modul general, orientarea copiilor pentru a învăța prin co operare , pe baza de observare ș i
experimentare, exersarea atitudinii de protejare a mediului, implicarea comunită ții în
procesul de instruire ș i educare a copiilor.
"Activ itățile din grădinița sunt astfel organizate încât permit abordarea problematicii
mediului sub diferite aspecte. Măiestria pedagogică a educatoarei intervine at ât în
selectarea temel or educației pentru mediu, cât ș i în stimularea interesului copilulu i pentru a
participa la activită ți ecologice"
1.1 Educatia ecologică și necesitatea învățării ei de la vâ rste timpurii
,,Ce este copilul ?!’’ Pare o întrebare obișnuit de banală.Ra spunsul poate cadea
fulgerator, orice adult știe ce este copilul ! Si totuși …Acest mic miracol pe car e mama il
ocrotește în trupul să u și apoi în bratele sale și , ceea ce este ș i mai neces ar , cu dragostea
sa timp de cațiva ani de zile, se lasă greu cunoscut, descifrat î n intimitatea structurii sale
psihologice, tocmai pentru că această ființă minusculă reprezintă un întreg univers posibil.
Dintr -o ființa în miniatura care vine pe lume pregatită sumar pentru a exista fizic, în
3 ani de vârstă se conturează o persoană, o indi vidualitate capabilă de participare la viața
socială, cu bucurii imense, dar și cu pos ibilitatea unor mahniri acerbe.E vantaiul
5
posibilităților sale de acțiune, de relații afectiv -sociale, de joc, de cunoaștere, acoperă o
arie extrem de mare ș i prefigurează într-o modalitate specifică individul adult.Cu alte
cuvinte, copilul este înzestrat pentru etapa în care se gasește să se adapteze mediului de
viața si de educație, incorporâ nd și preluând fluxurile de stimulare.Datorită acestor
posibi lități latente, cop ilul poate să evolueze atât de spectaculos în primii ani de viață și să
devină o persoana cu individualitate nu numa i biologică, ci și psihologică ș i socială.
Educația constituie în lumea contemporană o activ itate de infinită complicitate ș i de
o importanța majoră.Pentru oricare copil, din punct de vedere educațional, lumea nu se
împarte în parinț i, care au datoria să -l educe, ș i educatori profesioniști.Toți membrii unei
colectivități sociale sunt prin statutul lor modelatori de conștiințe, pentru ca toți reprezintă
conștiința unei națiuni în dinamica sa istorică.
Roadele bogate ale copilariei avansate și ale tinereții nu pot sa apară decât că
rezultate a ceea ce, cât și cum s -a sadit în copilăria timpurie.Cunoașterea și stimularea
dezvoltării din primele zile de viață ale copilului a devenit un deziderat major al societății
contemporane. Copilul foarte mic are un statut cu totu l deosebit de cel al copilului î n
general, ce rezidă din dependența lui aproape exhaustivă de adultul edu cator.În condiții
firești, dependentă afectivă față de mama este dominantă.În aces t sens, familia este
recunoscută ca un mediu primar natural și social în care trebuie să se dezvolte copilul mic,
iar mama este educatorul investit cu cele mai alese însușiri acordate la nevoile de creștere
și dezvoltare a copilului.Însu șirile materne generate de interacțiunea naturală, firească
dintre mamă și copil sunt, în acel ași timp, și un efect de cultură ș i civilizație.
În Romania, nevoile sociale, câ t și voca ția profesională impun ca, destul de timpuriu,
după nașterea copilului, femeia -mamă șă-și continue exercitare a acțiunilor profesionale,
cat și a altor funcții îndeplinite pană atunci.Din acest moment, în rolul instituției de ocrotire
și de stimulare a dezvoltării armonioase a copilululi mic devine esențial pentru mama, cât
și pentru copil.Ocrotirea ș i protecția copilului, evitarea influențelor nocive, izolarea
factorilor de risc ai îmbolnăvirii fizice ș i psihice, stimularea ș i optimizarea dez voltării
armonioase sunt tot atâ tea obiective ce urmează a fi realizate prin acțiunile convergente ale
familiei și creșei.Pentru copilul care este ocrotit și se dezvoltă în condițiile creșei de zi,
despărțirea tempora ră de mama și de familie nu generează în mod firesc o situație
frustantă.
Timpul pe care -l are mama rezervat acasă pentru copil sa fie ,,dens’’ ca încărcătură afectivă
și, în general, ca preocupari educative.Această condiție rezerv ă în special pregatirea
pedago gică a părinților, întelegerea sensului major al rolului de parinte și în nici un caz
descarcarea responsabilităților prin argumentul : ,,copilul meu este educat de creșă’’;
Existența unui climat optim -stimulativ în creșa, întreținut printr -un regim de viață științific
elaborat, prin conținutul activităților educative, prin metodele aplicate, prin climatul de joc
și activit ățile ocaziționale distractive; Competența profesională a personalului din creșă,
care obligă la încadrarea de specialiști cu preg atire psiho logică, pedagogică și medicală;
,,Selecția’’ persoanelor care se ocupă nemijlocit de copii, în funcție de anumite structuri de
personalitate și de tip de comportament, corelate cel puțin prin încărcătura afectivă și
6
responsabilit ate cu comportam entul parental; Compoziția grupului de copii, care
consideram că trebuie să răspundă unor exigențe de ordin psihologic și pedagogic ;
Prin respectarea acestor condiții, creșa devine familia largită a copilului mic, pregătindu -l
firesc dar ș i temeinic pentru grădiniță.Creșa de zi nu înlocuiește familia, nu o substituie pe
mama, ci completează lipsa ei, o compensează optim.
Caldura căminului părintesc, întelegerea și afecțiunea din familie sunt esențale
pentru buna dezvoltare a copilului.În creșterea și educarea copilului este nevoie de mult
tact, de o îmbinare perfectă a înțelegerii, afecțiunii și autorității părintești.S -a observat ca
deprinderile diverse, inclusiv limbajul, apar mult mai dev reme, evoluează mult mai rapid și
se consolidea ză mai sigu r în cadrul unor relații afective echilibrate între copil și
parinți.Întărzierile, uneori marcate întâlnite la copiii din colectivitățile închise, copiii fără
părinti se datorează acestui proces. În fine, un fapt de mare importanță este capacitatea
copilul ui de a imita gesturi, atitudini, acțiuni, comportamente.Tocmai de aceea ,,modelele’’
primare și hotărătoare sunt părinții și, în special, mama.Învățarea prin imitație
funcționează, la această vârstă a copilăriei timpurii prin acceptarea afectivă a modelu lui și
aprobarea a tot ceea ce face aceasta.
Nu trebuie omis faptul ca educația cuprinde o pluritate de componente care transfor mă
permanent viața individului , condițiile de hrană, necesară vieții, creșterii și dezvoltării
organismului uman (la noi, prin p olarizarea sărăciei, malnutriția provoacă diminu area
capacității intelectuale) .C ondițiile igienice, fizice și ecologice, cele care asigura stare a de
sanatate biologica și min tală a copilului și stimulează evoluția comportamentului
uman,n atura limbajului f olosit și climatul afectiv familial (afecțiunea, de exemplu, cu
gestul ei de tandrețe, de încredere în om, d uce la maturizarea psihică),c ondițiile materiale
și culturale ale existenței.
Prin urmare, interacțiunea dintre condițile educației ne conduce la de zvoltarea
comportamen tului copilului mic. Obiectivul programelor de Dezvoltare Timpurie este acela
de a ajuta dezvoltarea psihică, emoțională și socială a copiilor, și pe termen lung de a
promova supraviețuirea copilului. Focalizarea pe educația timpurie și anii preșcolarității
este importantă deoarece aceasta este perioad a cand copiii se dezvoltă rapid , și dacă
procesul de dezvoltare este neglijat în acest stadiu este mult mai dificil și costisitor să
compensezi aceste pierderi mai tarziu. Alegerile facute acum și acțiunile intreprinse de
părinți și societate în copilaria timpurie au o puternică și mai de durată influența asupra
progresului individual al copilului.
Strategiile și programele pentru Dezvoltarea Timpurie a Copilului trebuie să se adreseze
nevo ilor multiple ale copilului , ținandu -se cont de sănătate , nutriție, educație timpurie,
stimularea psiho -socială și -n acelasi timp întrind rolul mediului în care trăiește copilul.
Educația timpurie, ca primă treaptă de pregă tire pe ntru educațiaformală, se o cupă de
forma rea copilului de la naștere pană la intrarea în sistemul de învățămant obligatoriu, 6 -7
ani, și ține cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltării fiecarui copil. Fiecare copil
este unic, cu nevoile lui specifice și particulare ,ea începe în primele momente de la
naștere.Educația timpurie se referă, strict la momentele de învatar e ale copil ului cu vâ rstă
7
pană la 3 ani, în conceptul româ nesc. Educația timpurie, în sensul mai larg, înseamnă
dezvoltarea timpurie a copilului, presupune învățare, îngrijire și protecție.
Educația ti mpurie se realizează ca educație informală (în familie, în rel ații de vecină tate
și în relații comunitare, prin mass -media), ca educație formală (în creșe, grădinițe și alte
instituții de ocrotire și educație) și sub forma educaței nonformale (în cluburi s portive,
cluburi ale copiilor și elevilor, dar și prin biblioteci, muzee, activități ale unor organizații
nonguvernamentale )
În pedagogia romă nească educația timpurie reprezintă un concept nou. În mod tradițional,
problematică pedagogică a copilului de 0 -6/7 ani a fost considerată că edu cație preșcolară.
Actuala politică educațională nu include o secțiune specifică privind educația timpurie a
copilului în perioada 0 -3 ani. Din punct de vedere practic, focali zarea în domeniul
educației timpurii în cadrul ac tualei politici educaționale se face pe educația
preșcolară.At ât prioritățile pe plan național, cat și cele pe plan internațional impun cu
stringența stabilirea unei politici și a unui sistem de educație timpurie în cadrul
programului de Dezvoltare Timpuri e a Copilului. De asemenea, este important ca sistemul
național de educație timpurie să se dezvolte în contextul dat de Convenția pentru
Drepturile Copilului, de țintele Mileniului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse pană în
2015 și de manifestarea Romă niei, ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Scopul strategiei în domeniul educației timpurii a copilului este de a -i asigura fiecarui
copil dreptul la educație și la dezvoltare deplina pentru a -i da posibilitatea să -și atingă
potențialul maxi m în acord cu standard ele europene și internaționale. Focalizarea pe
educația timpurie și anii preșcolarității este importantă deoarece aceasta este perioada cand
copiii se dezvoltă rapid și, dacă procesul de dezvoltare este neglijat în acest stadiu, este
mult mai dificil și mai costisitor să compensezi aceste pierderi mai tarziu. Este
binecunoscut și evident faptul ca alegerile facute acum și acțiunile intreprinse de părinți și
de societate în copilaria timpurie au o puternică și mai de durată influență asu pra
progresului individual al copilului și asupra progre sului națiunilor, în sens larg. Calitatea
îngrijirii și a protecției în această perioadă sunt mijloacele care înlatură mor talitatea
infantilă, boala, întâ rzierea în creștere, traumele, proasta aliment ație, întarzierile de
dezvoltare. Acordand copilului atenția cuvenită, asigurandu -i creșterea și educația, îi creăm
condiții pentru a -și dezvolta o personalitate echilibrată și armonioasă.Specialistii
considera ca perioada de timp pentru educație timpurie este definită de la concepție pană la
varsta de 8 ani, perioada în care are loc cea mai rapidă dezvoltare a creierului. Cei mai
importanți sunt primii doi ani din viața, cand apar cele mai semnificative schimbări din
punct de vedere intelectual, emoționa l, psihologic și social.
Un program educativ eficient este un program care își propune să ia în seama copilul de la
primele momente ale existenței sale și care implica toți agenții educaționali care contribuie
la creșterea și dezvoltarea lui.
Conceptul de educație timpurie se referă așada r la două dimensiuni,începerea preocuparilor
educaționale de la varstele mici, implicarea familiei și comunității în educarea copilului mic
și preșcolar.În mod firesc, instituțiile de educație nu se pot substitui familiei, c i o sprijină și
8
contribuie la dezvoltarea relațiilor intra – si extrafamiliale. Nici o instituție, oricat de bună
ar fi ea, nu poate inlocui familia. Educația timpurie se preocupă de extinderea strategiilor
de stimulare și dezvoltare a copilului și in famil ie. Aceasta prevede parteneriate active cu
părinți copiilor, în așa fel încat aceștia sa continue acasă ceea ce se realizează la creșă sau
la grădinița și chiar să -și îmbunătațească practicile parentale. Familia și comunitatea
trebuie să participe activ și eficient înca din primul an de viață a copilului la creșterea,
îngrijirea, sanatatea și educația copilului și pană la intrarea lui la școală.Beneficiarii
primari ai educației timpurii sunt copiii, iar beneficiarii secundari sunt părinții, educatorii și
toți agenții educaționali din comunitate, iar prin efecte, societatea, în ansamblu.Știm ca
pană la 2 ani ,mama (tatal) poate legal să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului i ar la
varsta de 3 ani poate fi înscris la o forma de învă țământ preșcolar dar de la 2 la 3 ani parcă
nu-i mai pasă nimanui de el majoritate a părinților rămanâ nd neputincioși.
Unii dintre ei îș i sacrifică poate cariera alegâ nd să întrerupă activitatea
profesională,alții preferă sa -i lase în îngrijirea bunicilor care au și ei p roblemele lor și nu
întotdeuna reușesc să -i educe la nivelul așteptărilor părinților sau, în ultma instanță,
apelează la baby -siter care, nu numai ca este costisitor pentru majoritatea părinților dar nu
au nici pregatirea pedagogică adecvată.Tocmai de acee a ,este necesar să se elaboreze o
strategie punctuală cu privire la pregatirea resurselor umane care să se ocupe de educația
acestor copii precum și extinderea gamei de servicii destinate copilului pană la 3 ani.
Așadar, din perspectiva abordării integr ale a educației este necesar ca societatea să
conștientizeze și să respecte drepturile copilului, să schimbe mentalitățile abordand o nouă
concepție despre copil ca membru al comunității, să sprijine și să dezvolte relații de tip
democrat referitoare la co pil, familie,instituție educațională, comunitate.
9
1.2Rolul cunoașterii mediului în deschiderea drumului catre cunoașterea realități
lumii înconjurătoare
Învățămantul preșcolar reprezintă prima treaptă a sistemului de învațămant din țăra noastră.
Perioada preșcolară este de mare importanță,reverberațiile perioadei preșcolare răman o
sursă de susținere psihica în viață,pentru că prin toate dimensiunile sale și,mai ales,prin
atitudinile lucide față de viață și prin trăierea acestora,perioada acestora,etapa preșcolară
conține samburi de fericire ce uneori pot ameliora si chiar eroda angoasele,nesinguranțele
și neliniștile vieții adulte.Viața de fiecare zi presează înțelegerea copilului,implicația lui ca
spectator al ei,fapt ce constituie un al tfel de “joc„ mai subtil în care desfășoară
evenimente,incidente,accidente și nevoia de a le evalua ca permise sau
nepermise,condamnabile sau scuzabile.Ținand seama de mobilitatea si de receptivitatea
copilului,de setea de cunoastere,de interesul pentru de scoperire,de bucuria și satisfacția
prescolarului de a da răspuns la întrebări ,cat si de a întreba,actul educațional din grădiniță
trebuie să vizeze dezvoltarea întregii personalități a copilului.
Activitațile de cunoașterea mediului fac parte din aria cu rriculară a științelor și,în măsura
intereselor și posibilităților de cunoaștere,în special prin descoperire,dezvoltă la copii
capacități de cunoaștere,formează modalitați adecvate de explorare și trezesc interesul
pentru mediul înconjurător.Dezvoltarea co pilului preșcolar se realizează în procesul
complex de cunoaștere a mediului înconjurător,mediu care actionează asupra conștiinței
acestuia,fie nemijlocit prin stimuli concreti,fie mijlocit prin intermediul cuvantului.
Mediul înconjurator în care copiii își desfășoară activitatea,prin variatele lui
aspecto,constituie un prilej permanent de influența re asupra personalității acestora.Copilul
încă de la naștere intră în relații din ce în ce mai complexe cu mediul în care
trăiește,dezvoltandu -se sub inflența lui directă.Mai,întai de toate,mediul ambiant oferă
copilului posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru el,care îi starnește
curiozitatea,dorința de a -l cunoaște.Astfel,din contactul cu obiectele și jucăriile sale,cu
lucrurile personale și cele ale adulților,apar diferite întrebări din care rezultă ca preșcolarul
se interesează de denumirea,calitățile sau proveniența lor.Părinți,în familia, cat și
educatoarele la grădiniță trebuie să le satisfacă aceste interese.Prin raspunsurile date se
transmit atat cunostințele solicitate de copil cat și cuvintele cu privire la atitudinea pe care
trebuie să o aibă copilul față de fiecare lucru sau ființă.
Preșcolarii au nevoie sa perceapă cel mai mare adevăr din spațiul viu,plantele se
nasc,trăiesc și m or lăsand semințe pentru următoarea generație de plante.Sub bagheta
formativă a educatoarei toti copiii trebuie să înțeleagă cao rice ființă are dreptul să
trăiască,deci și plantele și animalele.Astfel,se înlesnește cunoașterea treptată a mediului
înconjur ător,ca și integrarea din ce în ce mai corectă a copilului în acest mediu.Totodată
noile cunoștințe dobandite devin un îndreptar prețios al acțiunilor întreprinse ulterior.
10
Observarea sistematică a dezvoltării și schimbării în timp a plantelor,a creșterii și îngrijirii
animalelor,educă atenția,spiritul de observație,deprinderea de a sesiza schimbările din
natură și dorința de a cunoaște cauzele acestora.Noile cunoștințe transmise copiilor cu
prilejul observării diferitelor fenomene ale naturii sunt înțeles e și memorate cu multă
ușurință.
Observarea sistematică a naturii de catre copii,sub îndrumarea educatoarei contribuie la
îmbogățirea cunoștințelor,la înțelegerea adecvată a fenomenelor naturii,la dezvoltarea
spiritului de observație,a gandirii și limbajul ui.Observand natura,copiii pot,de
asemenea,sub îndrumarea adultului să sesizeze frumusețile naturii.
Prin participarea sistematică la activitățile de cunoaștere a mediului înconjurător,copiii au
prilejul de a percepe procesele și fenomenele din mediul înco njurător.Prin intermediul
acestor activitați,preșcolarii își formează capacitatea de a sesiza transformările din
natura,relatiile dintre viețuitoare,unitatea dintre organism și mediu.
Mediul înconjurător oferă copiilor și alte posibilități de cunoaștere,cu noașterea muncii
oamenilor,a diferitelor meserii,a rezultatelor activității umane în diferite domenii.Copiii își
lărgesc orizontul,își dezvoltă interesul pentru cunoașterea activității omului li se educa
dragostea și respectul față de om și de rezultatle m uncii lui.
Rolul cunoasterii realitații înconjurătoare decurge din inflența covarșitoare pe care mediul
o are asupra întregii dezvoltări phisice a copilului,asupra procesului de formare a
personalități copilului.
Scopul și obiectivele cunoașterii mediului înconjurător.Grădinița de copii,ca parte
integrantă a învățămantului preuniversitar,are scopul de a oferi copiilor de varstă
preșcolară condițiile necesare pentru o dezvoltare normală și deplină.Ea are în vedere
asigurarea acelor experiențe cares ă țina se ama de ritmul propriu al copiilor,de nevoile sale
afective și de activitate sa fundamentală -jocul.
Pentru învățămantul preșcolar,ca o primă verigă a sistemului nostru de învățămant,rămane
esețială dezvoltarea armonioasă a personalității fiecărui copil în t otalitatea potențialităților
sale fizice si psihice,a aspectelor etice,potrivit particularitaților personale și culturale.
Fiecare copil poate deveni prieten al naturii,cu conditia sa respecte natura.Scopul principal
al educației privind mediul înconjurăto r este acela de a oferi oricărui copil posibilitatea de
a manifesta o atitudine personală,responsabilă față de mediul în care trăiește.De
aceea,trebuie mai întai sa dezvolte la prescolari capacitatea de cunoaștere și întelegere a
mediului înconjurator prec um și stimularea curiozitații pentru investigare acestuia,dar și
formarea și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire în vederea educarii unei
atitudini pozitive față de mediul înconjurător.
În grădinița de copii,procesul instructiv -educativ îmbr acă mai multe forme,jocul,activitatea
comună,munca.Toate aceste activități,care presupun implicarea directă a copiilor în propia
activitate de învățăre,vor determina cunoașterea despre realitatea înconjurătoare,cu efecte
asupra învățării și dezvoltării psi hice.
11
Activitatea comună este o formă importante de organizare a procesului instructiv –
educativ,dat fiind caraterul ei sistematic.Prin activitate,care are totuși rolul de conducător
în desfășurarea procesului instructiv – educativ din gradiniță,se doband esc în mod
organizat și sistematic cunoștințe,se formează capacități de cunoaștere ca și deprinderi de
muncă intelectuală și practică utile copiilor.
1.3 Modalități de realizare a educației ecologice la nivel preșcolar
12
“Noi locuitorii acestei planete, pe care viața este din ce în ce mai tulburătoare, strigăm cu
frenetica energie a fi, a fi, a fi! Răspunde acest pamant roditor dorinței noastre de a exista,
disperării noastre de a canta, cat mai multe pretexte de a trăi, așa cum plantele traiesc
pentru fructe, altele pentru floare, altele pentru simplul motiv ca au încolțit, altele pentru
desfatarea și hrana altor plante mai puternice decat ele ”Nichita Stane scu
Educația ecologică trebuie să inceapă încă din grădiniță. Să -I învațăm pe copii să fie
descoperitori, să privească, să asculte, să -și mobilizeze vibrațiile inimii descoperind și
pretuind comorile ascunse ale lumii, iar cunostințele și deprinderile form ate să constituie
piatra de temelie a educației ecologice, care să devină componenta importantă a educației
permanente.
Deși este “ o picătură într -un ocean ”, Programul de educație ecologică inițiat la nivel
național, vine în sprijinul efortului poporului nostru în protejarea și ocrotirea mediului
înconjurător.
Scopul acestei laturi a educaței a fost înarmarea copiilor cu abilități de protejare a naturii,
concretizate în capacități de investigare a naturii, de transfer și valorificare a cunoștințelor
în situații noi de utilizare a unui limbaj ecologic. În acest sens s -a urmarit alegerea unui
conȚinut adecvat, alegerea de mijloace Și strategii comportamentale și de abordare corectă
a diferitelor probleme ecologice.
Obiectivele programului de educație ecologi că a vizat sensibilizarea copiilor pentru a
deveni participanți activi la ocrotirea mediului, aplicand normele și regulile de protecție,
valorificarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor ecologice prin participarea la
concursuri, expoziții, drumeț ii și excursii ecologice.
Conștientizarea părinților privind rolul lor în raportul om – natura, pentru menținerea
echilibrului ecologic, esența vieții pe pămant.
Implicarea factorilor de decizie și educaționali pentru susținerea ideii de educație
ecologică.Ținand cont de faptul că reforma în învățămantul preșcolar s -a declanșat,
eliberand copilul de complexe și oferindu -i o adaptare socială individuală și o dezvo ltare
adecvată condițiilor socio -economice și experimentelor pe care le trăim, s -a constatat că
noua programă prevede obiective ce se realizeaza atat prin activitățile comune, prin cele
liber creative, cat și prin activitățile opționale. În proiectarea și organizarea acestor
activități se pune accentul pe libera opțiune a copilului, cat și pe selectarea acestor
aptitudini, în scopul acordării de sprijin copiilor cu aptitudini deosebite. Pentru
desfașurarea acestor activități se urmărește: Crearea unui cadru adecvat desfașurării
activităților; Confecționarea și procurarea de materiale și accesorii
corespunzătoare;Formarea unor comportamente ecologice prin cultivarea dragostei pentru
natura prin ocrotirea și conservarea mediului înconjurator; Formarea unor dep rinderi
practice de a proteja și întreține natura,Cunoașterea echilibrului ecologic din diverse medii
și a consecințelor distrugerii acestuia de catre om; Formarea conduitei ecologice a copiilor
prin îmbogățirea orizontului de cunoșținte, pri ceperi și depr inderi ecologice.Î n cadrul
programei existente a activităților din grădiniță, la fiecare capitol se pot realiza și aspecte
ale educației ecologice. Pot fi utilizate cu deosebită eficiență observările asupra mediului,
13
jocuri distractive, povestiri, diafilme , diapozitive, plimbări, drumeții, vizite, discuții libere
și convorbirile organizate.Toate acestea sunt mijloace prețioase de a -i educa pe copii
pentru cunoașterea mediului înconjurator, prezentandu -le relația dintre plante, animale și
om. Totodata trebui e să le dezvaluim și unele aspecte negative, pentru a -i pregăti mai bine
în dorința de a ocroti natura: Pericolul dispariției unor specii de animale și plante; Efectul
negativ al vanării unor animale și păsări aflate pe cale de dispariție; Pericolul în care se află
insectele în urma poluării apei și a aerului în condițiile în care constituie hrana acestor
viețuitoare;Acțiunile nefaste ale omului (defrișarea padurilor, distrugerea vegetației,
degradarea arborilor) și urmările lor.
În educarea deprinderilor de atitudine ecologică față de mediul înconjurător și natură,
educatoarele se vor ocupa de ur matoarele aspecte: Păstrarea curățeniei în curtea grădiniței,
în parcuri, grădin i, păduri cu diverse prilejuri. Mentinerea integritatii arborilor si florilor;
Intreti nerea spatiilor verzi; Plantarea de pomi, de flori si ingrijirea lor. Sa participe prac tic
la protejarea mediului. Ocaziile prin care se poate forma copiilor o educație ecologică sunt
multiple. În toate activitățile de observare a unor plante și animale, pe langă sistematizarea
cunoștințelor despre parțile componente, se va orienta activitatea spre sensibilizarea
copiilor în a le îngriji și ocroti pentru ca și acestea sunt ființe fragile, sensibile și lips ite de
orice mijloc de aparare. Prin -observarile cu tema „Crizantemă și tufanică”, „Ghiocelul și
vioreaua”, „Bujorul și trandafirul”, „Roșia și ardeiul”, copiii vad și înțeleg ca aceste plante
au nevoie de aer, apă, caldură și lumină, pentru a se menține în viață, că radacina absoarbe
apa și sărurile minera le, iar frunza prepară hrana plantei.Cunoașterea animalelor și a
mediului lor de viața sunt subiec te interesante pentru copii. Înț elegerea comportamentului
animalelor în scopul reglarii comportamentului uman față de ele constituie o cerință
importantă.
Ideaa de protecție a animalelor, de aparare a lor față de intemperii și față de acțiunil e
novice ale omului, ca și rela țiile de prietenie posibilă între copii și animale, constituie un
fond valoros, inepuizabil din punct de vedere educativ.
Observand pisica, cainele, etc., copiii au dovedit interes deosebit pentru a cunoaște parțile
corpului, aspectul blanii, modul de hranire și au manifestat dorința de a se juca cu acestea.
Atunci s -au specificat anumite reguli de igiena.Observarea cu tema „Ciocănitoarea” a
oferit copiilor pe langă cunoașterea particularităților acesteia, explicația denumirii acesteia
de „doctorul pădurii”. Copiii au înțeles de ce arborii parazitați sunt „consultați” de
ciocanitoare.
Temele despre stările de agregare a apei și precipitațiile a tmosferice, au evidențiat rol ul
apei în natura și societate. Convorbirile libere:„De ce trebuie curatati pomii?”„Ce s -ar
intampla daca n -am avea aer, apa sau lumina? „“Cum sunt pedepsiti cei care o
distrug?” Întrebările pe care copiii le pun, răspunsurile da te arată dorință copiilor de a
cunoaște obiectele și f enomenele ce se produc în natură , iar explicarea lor corectă este o
parghie de perceperea legăturii între fenomene și interdependența lor.Activitățile practice
de îngrijire a plantelor din sala de grupă, pregătirea materialului pentru semanat, oferă o
posibilitate de verificare a cunoștințelor referitoare la evoluția plantelor, să -și însușească
deprinderea de a îngrijii natura.
14
Dintre textele literare se recomanda:„Caldura prieteniei”„Pasărea de aur ”„Liniștea apelor
curate” sau din creația lui Claudiu Voda: „Vioara de argint”, „Lecție de ecologie”Prin
convorbiri la această activitate:„Pădurea -prietena mea”„În excursie la munte sau la
mare”„Iarna în pădure”
S-a aratat grija permanentă a oamenilor pent ru asigurarea celui mai benefic element pentru
viață – aerul, precum și grija lor pentru animale, asigurandu -le hrana pentru a ieși din
iarna.Jocurile cu rol „de -a grădinării”, „floraresele” – organizate la groapa de nisip le -au
dat posibilitatea sa amenaj eze randuri cu flori, straturi de legume si zarzavaturi, pe care le –
au săpat, le -au udat, le -au ingrijit, cum au știut mai bine manifestand o atitudine critică față
de cei care au încercat să le distrugă gradină.
Desenele reprezintă o modalitate de repreze ntare grafică a cunoștințelor. Prin desenele:
„Unde aș dori să -mi petrec vacanța” „Grădina bunicilor mei”Copiii au redat multe spații
verzi, flori, pomi, lacuri, munți.Cele mai frumoase activități sunt poveștirile create de
copii.
Aceste poveștiri reprez intă un real suport de verificare a cunoștințelor, a modului în care
copiii perc ep și interpreteaza realitatea înconjurătoare. Conținutul lor este în concordanța
cu gradul de dezvoltare a imaginației și volumului de cunoștințe acumulat.
În concluzie putem spune că nu există activități anume pentru o educație ecologică ci prin
toate activitățile și acțiunile ce le desfașuram în grădinițe copiii își pot însuși numeroase
noțiuni și cunoștințe despre problematica ecologiei. Să luam ca motto al activității noast e,
afirmația lui Piaget
„Copilul trebuie lasat să descopere el însuși adevărul acționand în mod practic, deoarece
scopul școlii este de a forma creatori, inventatori, și nu de a forma indivizi care să repete
ceea ce au învățat generațiile precedente .”
15
Capitolul II Particularități ale dezvoltării la varstă preșcolară
2.1 Particularităț i ale dezvoltării phisice la varstă preșcolară
Preșcolaritatea este perioa da care aduce schimb ări majore î n planul dezvoltă rii somatice,
psihice și în planul vieții relaț ionale ale copilului. Denumită și „varsta grației”,
preșcolaritatea este „varsta descop eririi realității, a realității fizice, umane ș i, mai ales, a
autodescoperir ii, de formare a deprinderilor și de î mbogăț ire a conduitel or de extindere a
cadrului relațional cu obiecte, cu alții, cu sinele, de îmbogăț ire a planului cognitiv ș i de
dezvoltare a personalităț ii copi lului”, de adoptare a acestuia în învățămantul preș colar .
Ca primă verigă a sistemului de învățămant romanesc, învățămantul preșc olar asigură
pregatirea copiilor de 3 – 6/7 ani, pentru integrarea optimă î n regimul activității
școlare. Activitățile instructive și de formare a copilului în grădiniță sunt dependente de
stadi ile de maturizare ale gandirii și limbajului preșcolarului, î n diferite etape de varsta,
precum ș i de modul specific de interac țiune a lor, în interiorul fiecarei etape.
Conform teoriei genetice a lui J. Piaget, dezvoltarea intelectuală a copilului de 3 – 6/7 ani
se realizează în mai multe stadii, fiecare avand o structură proprie, asimilarea cunoștințelor
matematice fiind prezentă în fiecare stadiu. J.Piaget denumește etapa cuprinsă între 3 – 7
ani „ stadiul gandirii preparatorii” și evidenț iază aspecte psiho – comportamentale. Astfel,
la varsta de 3 – 4 ani „cuvan tul devine principalul instrument d e vehiculare al transferului
acțiunii din planul extern î n cel intern, principala achiziț ie psiho – comportamentală fiind
legată de consolidarea limbajului. Procesele cognitive (percepția, memoria, imaginaț ia,
gandirea, l imbajul) se desfașoară în situații concrete și în contextul acț iunilo r practice,
obiectuale. Gandirea se formeaza și se dezvoltă în stransă legatură cu limbajul. Copilul
raționează numai prin analogii imediate, își formează imagini și reprezentări, dar n u
dobandeș te concepte referitoare la unele clase de obiecte, raționamentul să u fiind de tip
intuitiv, fiind specifice preconceptele și prerelaț iile.
Raționamentul este corect numai atunci cand î ntre raporturile re prezentative din planul
mental și cele din planul situațional există o cores pondență .Evidenț ierea caracteristicilor
gandirii preș colarului are drept scop determinarea implicaț iilor d ezvoltarii stadiale asupra
formării reprezentă rilor m atematice ale copilului prin acț iune cu obiectele. „Gandirea
preconceptuală și intuitivă este o gandire magică, nereușind să facă distincție între
16
realitatea obiectivă și cea personală, generează egocentrismul, preș colarul crezandu -se
centrul u niversului. Confuzia dintre Eu ș i lume duce la caracterul animist al gand irii, prin
atribui rea de calităț i umane obiectelor .Procesele afective sunt puternice ș i atesta
instabilitatea echilibrului emoț ional al copilulu i. Varsta de 4 – 7 ani marchează începutul
formării conceptelor. Î n acest st adiu gandirea este tot prelogică, da r creș te capacitatea de
intuire a unor acț iuni
„ Copilul este înca legat de percepție și își concretizează atenția pe etapa finală a unei
transformă ri”. (M. Neagu, G. Beraru, 1995). Analiza și sinteza însușirilor obiectelor este
realizată de preșcolar pri n percepț ie vizuală și tactila. „Percepția se detașează de situațiile
concrete, diferențiate prin intermediul activităț ilor obiectuale”
Copilul este în stare să identifice un ob iect pe fondul altor obiecte, să descompună mental
însușirile obiectului ident ificat și analizat și să -l recompună, potrivit cu raporturile parț ilor
componente ale acestuia. El î nvață sa examineze obiectele, operand cu diverse criterii : al
forme i, al culorii, marimii, suprafeței, volumului, numarului, învață să observe raporturil e
spațial poziționale ale obiectelor așezate în ordine crescătoare sau descrescătoare a irului
numeric. Ca și percepție, gandirea este sincretică , copilul operand de la particu lar la
particular prin transducț ie.Posibilitatea î nlocuir ii acț iunilor motorii co ncrete prin acte
simbolice, introduse cu ajutorul jocului, constituie de ase menea mijloace de schematizare
și integrare, formarea proceselor cognitive prin dezv oltarea limbajului constituind î nca un
progres.
Astfel, „copilul poate să efectueze operații în plan mental și să verbalizeze acțiunea și
raporturile stabilite î n plan concret, prin comunicare. (M. Neagu, G. Beraru, 1995, pag.2).
De asemenea, sunt influențate și procesele afective si volitive, de funcț ia reglatoare a
sistemului verbal. „Preșcolarul își dezvoltă și capacitatea de a -și dirija în mod conștient
expresiile emoț ionale, acestea devenind mijloace de comunicare cu celelalte persoane.” (A.
Dragu, S. Cristea, 2002, pag.42). Varsta de 6 ani se situează la trecerea de la gandirea
intuitiv, preop eratori e, la gandirea operatorie a preș colarului. Dezvoltarea intelectuala a
copilului poate fi considerată , prin folosirea unor metode didactice adecvate în educarea ș i
dirijarea unor caracteristici comportamentale.Interven ția didactico – pedagogică dirija tă
conduce la trecerea copilului de la caracteristicile gandirii preoperatorii la caracteristicile
gandirii operatorii. După E. Fischbein, caracteristicile comportamentale educative ale
copilului de 6 ani sunt : curiozitatea, in mare masura perceptiva ; activ itatea intelectuală, se
constituie odată cu interiorizarea aț tiunilor exterioare.Conse rvarea, clasificarea, serierea ș i
reversibilitatea se formea ză prin acțiunea nemijlocită cu obiecte. Acțiunea practică va
favoriza interiorizarea pană la nivelul exerciț iului operaț ional.Capac itatea de reprezentare
este bună la nivelul varstei de 6 ani, exersarea ei sistematica are rol determinat î n formarea
raționamentelor copilului.Anti ciparea prin reprezentarea desfășurării unor situaț ii simple
contribuie la dezvoltare a gandirii productive a copilul. Inclinația spre joc, este specifică
copilului de 3 – 7 ani ș i constituie elementul de susținere a oricarei activităț i mentale. Într-
un cadru de joc, copilul învață prin acțiune să clasifice obiecte își dezvoltă capacită ți de a
17
compara, seria și opera cu cunoș tinte artimetice. Memorarea la varsta preșcolară este
neselectivă, insuficient controlată critic și logic, dar se realizează cu mare uș urința. „Dacă
la varsta antepreșcolară , memoria are un caracter spontan, în preșcolari tate, datoria
dezvoltării gandirii ș i, mai ales a limbajului inter ior, alaturi de memoria mecanică se
dezvoltă memoria logică, alaturi de cea neintenționată apare cea intenț ionată .Datorită
dezvoltă rii pr ogresive a limbajului, memoria începe să capete anumite caracteristici,
devenind o memorie pe baza verbală .Memoria preșcolarului progresează mult și se
caracterizează prin creșterea trainiciei asociațiilor, î ndeosebi prin contiguitate. Atenția este
instabilă, copilul oboseș te repede.Acesta este motivul pentru care este necesară cultivarea
interesului pentru cunoaștere care să mențină starea activ – participativă ș i implicarea
conștientă în demersul învăță rii. „ Totuși, în preșcolaritate predomină atenția involuntară,
de aceea copiii pot fi ușor distrași de la sarcinile de îndeplinit. Se pun două probleme :
atragerea atenției involuntare și menținerea atenției voluntare pentru o perioadă cat mai
mare. Educarea atenției preșcolarului este necesar să urmarească dezvoltarea unei mobilităț i
diferite d e instabilitatea specifică atenției copilului mic, precum ș i creșterea caracterului
voluntar al atenț iei.Perioada preșcolară este caracterizată printr -o învățare ce face apel la
experienț a copilului, accelerarea dezvoltării psihice a preșcolarului obț inandu-se prin
introducerea de orientari intuitive sau verbale adecvate în acț iune.La copiii de 6 – 7 ani se
constată posibilitatea însușirii operaț iei lo gice de determinare a apartenenț ei la o clasa de
raport are a subclaselor la clase depaș indu-se fenomenele caracteristice gandirii
preoperaționale. „Copilul este capabil să desprindă însușirile corespunză toare claselor
(conceptelor) operațiile logice fiind însuș ite odata cu fo rmarea unui anumit sistem de
noțiuni”. Evidențierea structurilor cognitive ș i a celor operat orii este importantă datorita
implicațiilor lor asupra asimilării elementelor de matematică în stadiul
preoperaț ional. Structura cognitivă influențează semnificativ învățarea și reflectă
conținutul ș i organizarea ansamblului de cunoștinț e relevante d in domeniul matematic. În
procesul de învăț are, formarea structurilor cognit ive, a conceptelor este asociată cu
formarea unor str ucturi operatorii concretizate î n deprinderi, priceperi si abilităț i dobandite
ca efect al parcurgerii traseului de la acț ional spre cognitiv î n formarea conceptelor. Rolul
activităților matematice î n grădiniță este de a constitui o inițiere î n pro cesul de
matematizare ceea ce vă asigură înț elegere a unor modele uzuale ale realităț ii.
Procesul de matematizare trebuie conc eput ca o succesiune de activităț i : observare,
deducere, concretizare, abstractizare, fiecare conducand la un anumit rezultat.Doband irea
unor priceperi permite preșcolarului exersarea și aplicarea lor în situații noi de
învăț are.Cand sarcinile de învățare solicită anumite categorii de de prinderi ș i pricepe ri
acestea devin treptat abilităț i specifice. Abilitățile specifice activităților matematice
reprezintă ansambl ul priceperilor, deprinderilor și capacităților formate prin acțiunea
directă cu obiectele ce valorifică potenț ialul senzoria l și perceptiv al copilului. Abilităț ile
matematice sunt rezultatul dezvoltării bazei senzoriale de cunoaștere și al familiariză rii cu
toate formele de gandire matematica și logică .Ele decurg din activitatea concretă a
copilului î n cad rul oferit de act ivitățile matematice din grădinița, iar acțiunea declanșează
actul intelectual. Formarea și dezvoltarea într -un cadru organizat a abilităților matematice
conduce la înțelegerea noțiunii de numar prin percepția mulțimilor de obiecte, a ș irului
numeric, la e fectuarea de operații cu și fără numere și rezolvarea problemelor cu conț inut
18
concret. Activităților matematice în grădiniță le revine rolul de formare ș i dezvoltarea
abilităț ilor matematice pe care se va structura ulterior întreaga constr ucție matematică .
Obiectivele specifice activităților matematice din grădiniță evidențiaza prin conținutul ș i
succesiunea lor suita de abilităț i : deprinderi, priceperi, capacități ce favorizează structuri
perceptiv – motrice specifice conceptelor matemati ce.Abilitățile aritmetice dobandite în
activitățile matematice din grădiniță se pot ierarhiza în funcț ie de nivelul de dezvolt are a
bazei senzoriale de cunoaș tere astfel : Abilitate a de identificare a obiectelor și mulțimilor
;Abilitatea de apreciere glob ală a cantități; Abilitatea de grupare, asociere a obiectelor î n
perechi ; Abilitatea de sesizare a schimbărilor ce survin î ntr-o cantitate.
Educatoarele trebuie să acorde atenție primelor etape ale exersă rii corecte a deprinderilor
de lucru, urmarind real izarea unor experimente repetate ș i variate de exersare a unei
capacități, fiecare etapă fiind de o evaluare care să permită contr olul situaț iei
2.1Dezvoltarea cognitivă la copilul preș colar
Perioada întrebărilor debutează după vârsta de 3 ani și dacă până la vârsta de 4 ani, micuțul
nu își exprimă curiozitatea în legătură cu lumea din jurul lui, atunci acesta nu a beneficiat
de comunicare și stimulare pentru cunoaștere.
Psihologul elvetian J.Piaget consideră că între 2 – 4 ani are loc o trec ere la un stadiu mai
avansat a planului mental numit stadiul preoperator(2 -7/8 ani) în care persistă caracterul
autist si animist al gândirii copiilor mici și o dificultate structurală de a sesiza diferențele
dintre interdependență,cauzalitate,determinismul fen omenelor etc.
Din punctul de vedere a lui J.Piaget,copiii se află:până la vârsta de 4 ani într -o etapă de
gândire preconceptual -simbolică,o gândire situativă.Nu au o gândire complexă,nu au o
memorie profundă,de lungă durată,au o memorie rudimentară, între 3 /4-5 ani într -o etapă de
gândire cauzală,etapa interogativă,perioada lui „De ce?” și a lui „Ce este/înseamnă
asta?”,întrebări prin care copiii descoperă lumea și învață o multitudine de informații noi.
În această perioa dă ei sunt repetitivi,răspunsul la în trebarea „de ce?”duce către o nouă
întrebare,ei neavând bagajul nostru de cunoștințe.Aceasta perioadă se caracterizează prin
curiozitate(vreau să știu!),iar această curio zitate îi împinge spre învățare, 6-7 ani -gândirea
operativă complexă.
Activitatea cere brală a copilului în perioada preșcolarității este extrem de intensă,nicicând
creierul nostru nu este mai activ și mai pregătit să învețe ca în preșcolaritate,de aceea este
19
recomandat să se răspundă cu răbdare si cu blândețe, tuturor întrebărilor ,deoarece în
primii ani de viață copilul acumulează cele mai multe informații, chiar mai multe decât în
școală.Astfel vom hrăni nevoia lor de cunoaștere,vom forma o atitudine pozitivă față de
învățare și le vom păstra dinamică curiozitatea și spiritul de explorare, care îl vor ajuta în
etapa școlară să fie motivat spre învățare.
În toată această perioadă copilul poate fi comparat cu un „burete”, căci el “absoarbe”
fiecare informație, fiind dornic să afle cât mai multe despre ceea ce îl înconjoară, astfel este
tentat să asculte, să vadă, să încerce, să exploreze totul fără a părea că obosește.De
asemenea, acum copilul va trece încet de la o gândire concretă, la utilizarea unor structuri
cognitive mai complexe și încărcate de nuanțe (astfel apa r “De ce -urile?” si conti nuă
cu“Ce?/Cum?/Cât?/Unde?”
De îndată ce capătă ușurința în exprimare, copilul se folosește de limbaj în mod privilegiat,
pentru a descoperi lumea și a înțelege cum funcționează ea. Este perioada "de ce -urilor", pe
care o traversează fiecare copil.
-De ce cad frunzele din copaci?
– Pentru că este toamnă.
– De ce este toamnă ? De ce frunzele bradului nu cad? Dar cele ale plantelor verzi? De ce
se ofilesc florile chiar dacă sunt în apă?" Etc, ore în șir…
Copiii au deci tendința naturală de a pune un număr mare de întrebări despre tot și despre
orice, întrebări care uneori vin în rafale spre marea deznădejde a unor părinți sau educatori:
• De ce trebuie sa beau lapte? Fiindcă e bun pentru oasele tale…
• De ce e bun pentru oase? Fiindcă le ajută s a crească…
• Tu de ce nu bei lapte? Fiindcă eu am mai puțină nevoie, am terminat de crescut…
• De ce ai terminat de crescut ?Fiindcă, îmbătrânind nu mai crești.
• Deci ești bătrân? …
Acest șir de întrebări este normal; el dovedește inte resul copilului pentru lumea care –
l înconjoară. Curiozitatea este un element important in dezvoltarea copilului.
Răspunzându -i la întrebări, încurajăm o atitudine de deschidere și un spirit de analiză sau
de critică față de lumea din jur.Aceste atitudini î i vor fi mereu folositoare, pentru tot restul
vieții. Invers, evitând să -i răspundem la întrebări sau ignorându -le întotdeauna, riscăm să -i
înfrânăm evoluția si curiozitatea. Copiii merită răspunsurile noastre. A ignora intrebările
copilului înseamnă într -un fel a nu -l respecta și a -i transmite că nu e destul de important in
ochii noștri ca să ne ocupăm de el.Acest lucru nu face bine deloc stimei sale de sine.
Explicațiile trebuie sa fie adaptate la vârsta copilului. Am cunoscut un copil care nu
pune a întrebări niciodata tatălui său, pentru că acesta, crezând ,că face bine, se lansa de
fiecare dată în explicații complete si complexe, plictisitoare, care mergeau dincolo de ceea
20
ce copilul dorea să știe. Un răspuns scurt, de câteva fraze alcătuite din c uvinte simple, este
suficient de cele mai multe ori. În cazul în care copilul vrea mai multe detalii, sigur el le va
cere. Răspunsurile pe care le dăm copilului trebuie sa aibă un rol educativ, dar și de
informare. Ele vor fi, de multe ori, chiar punctul d e plecare pentru alte întrebări pe care
copilul le va pune in continuare.
Poate uneori este destul de greu să răspundem unei cascade de întrebări care se repetă
la fel ca un disc stricat “Dar de ce este așa,dar de ce nu se poate,dar de ce etc.”D eși
întrebările preșcolarului sunt uneori interminabile,poate chiar nelalocul lor, este important
să ne păstrăm răbdarea, calmul si să fim dispuși să le răspundem,deoarece răspunsurile
noastre vor ajuta copilul în formarea siguranței de sine,a echilibrului interior și în
dezvoltarea capacităților de cunoaștere si de comunicare. Nu contează că întreabă "de ce
cade apa din cer", "cum lumineaza soarele", "de ce prăjitura e dulce" etc. Pentru el toate au
o semnificatie și o utilitate. Toate întrebările lor au c a origine curiozitatea, care se
manifestă printr -o explozie de cuvinte, adică prin întrebări.Cum procedăm? trebuie sa
răpundem sincer la fiecare întrebare folosind un vocabular adecvat,cât mai aproape de
adevăr, pentru a nu crea o imagine distorsionată a l umii in mintea copilului; ne folosim de
exemple și scenarii familiare lui atunci când îi răspundem la întrebări ;le permitem să
exploreze lucruri si locatii noi în loc să îi răspundem verbal la o întrebare, va învăța mai
ușor dacă se confruntă cu ele; jocurile si cărțile sunt un mijloc esential de satisfacere a
curiozității la copil; încurajăm continuu să pună întrebări, chiar dacă sunt nenumărate și
întortocheate; numai așa poate acumula informații noi și se poate dezvolta din punct de
vedere cognitiv; încurajăm să găsească singur răspunsuri la întrebări; întrebăm care crede
el ca ar fi răspunsul; îi dă mai multă încredere în el și il ajută să găsească mai ușor soluții la
unele probleme. Atenție la ceea ce nu se poate vedea, deoarece copilul mic nu înțe lege
lucrurile abstracte.
Închei prin a spune că perioada preșcolară sau vârsta de aur a copilăriei este una foarte
importantă în dezvoltarea psihică a copilului, iar părintele și educatorul trebuie să îi fie
alături și să îl sprijine pe acesta în to ată “aventura” prin care trece, pentru că în mare parte
dezvoltarea lui va depinde de modul în care aceștia l -au susținut și educat. „Vârsta de ce –
urilor” este vârsta la care micuțul este interesat să știe ce se întâmplă în jurul lui.
Psihologia copilului arată că atunci când copilul manifestă interes gnoseologic, exact
atunci trebuie să fie ajutat să cunoască, atunci să fie concentrată atenția
educatorului/părintelui spre a -l conduce spre activități de cunoaștere care să -i dezvolte
imaginația, creativitate a, atenția distributivă, percepția corectă a lucrurilor, limbajul,
gândirea, inteligența – adică acele pârghii cu care micuțul va putea pătrunde în cunoașterea
«cărții vieții». Comunicarea verbală și nonverbală, afectivă, gestica față de copil reprezintă
trepte pe care, cu răbdare, trebuie să urci cu copilul de mână – TU,
PĂRINTE/EDUCATOR – pentru a -l ajuta să se dezvolte normal. Nu jucăriile îl vor face
mai fericit, ci dragostea ta, răspunsul calm și dat din suflet la întrebările puse de micuți în
drumul c unoașterii. Copilul trebuie să înțeleagă și să conștientizeze treptat că pregătirea sa
21
profesională este MUNCA LUI, și că el va avea nevoie de ea în viață, că formarea sa
profesională depinde doar de voința și dorința sa de a se realiza.
2.2Metode si tehnici de realizare a educatiei ecologice din invatamantul prescolar
Reforma sistemului educati v romanesc nu poate fi concepută fără o regandire la nivelul
tuturor celor tre i componente ale spiralei educației:predare -învăț are- evaluar e, rec unoscut
fiind unanim faptul ca între acestea exista o relație de intercondiționare reciprocă , fiecare
22
realizandu -se prin raportare la celelalte. O reforma educațională reală , pertinenta impune o
noua concepț ie asupra evaluarii progresului școlar, acea sta fiind impusă ș i de modificarile
interve nite la nivelul curriculumului ș colar, modificari care trebuie secondate de schimbari
în domeniul evaluarii rezultatelor. Fenomenul eval uator a capatat valente din ce î n ce mai
mai ample. El este astazi mai mult d ecat un proces final sau paralel cu învăț area , e ste un
act integrat structural și funcțional î n activitatea instructiv -educativă .
Analizand practicil e evaluative Ion T. Radu remarca ”Evaluarea performanțelor
școlare este tot mai mult înteleasă n u ca o acț iune de control…ci ca un proces ce se
interpune organic cu celelalte procese ale actu lui didactic, exercitand o funcție esențial
formativă, concretizată în a informa și a ajuta î n luarea unor decizii cu scop de ameliorare a
activitaț ii în ansambl u.”
Sensul schimbării î n domeniul evaluarii se face simț it atat prin schimbarea
accentu lui de pe evaluarea produselor învăță rii pe proc esele pe care acestea le implică , cat
și prin abordarea unor strategii didactice evaluative cat mai variate care pun accent pe
participarea c opilului la propria sa formare ș i evaluare. Metodele comp lementare de
evaluare reprezintă o alternativă viabilă la formele tradiționale de masurare și apreciere a
rezultatelor școlare . Ele sunt apreciate deoarece: reușesc să se imbine armonios cu
învățărea, interesează rezultatele școlare pentru o perioadă mai lungă de timp, vizează
formarea de capacități, dobandirea de competențe și schimbări î n planul intereselor,
aptitudinilor, prin tonusul lejer care -l impu n actului evaluativ au puterea de a elimina
tensiunile induse de metodele tradiț ionale de evaluare
Metodele al ternative de evaluare prezente î n mai toate materialele de specialitate ș i
care sunt mai frecvent utilizate în învăță mantul ro manesc sunt: o bservarea sistematica a
activității ș i a comportamentului copilului, proiectul, portofoliul, studiu de caz, metoda
R.A.I.,evaluarea cu ajutorul calculato rului, tehnica 3 -2-1, investigaț ia, interviul e.t.c. Multe
dintre aceste metode alternati ve de evaluare sunt aplicabile și în învățămantul preș colar. În
activitatea desfășurată cu preș colarii am cautat de fiecare dată să utilizez demersul
evaluativ cel mai potrivit, convinsă fiind că numai apeland la o varietate de metode de
evaluare imi po t forma o imagine cat mai corectă asupra progre selor atinse de fiecare copil
și numai astfel po t folosi rezultatele evaluarii î ntr-un mod constructiv avand drept urmare
revizuirea actului didactic.
PORTOFOLIUL numit î n multe materiale d e special itate “cartea de vizită ” a
copilului este un instrument evalu ativ care permite educatoarei, și nu numai, să urmarească
progresul copilului î n plan cogni tiv, atitudinal ș i comportamental pe parcu rsul unui interval
de timp mai îndelungat ( un semestru, un an școlar,sau c hiar pe parcursul perioadei
preșcolare). Structura t sub forma unei mape deschise în care în permanenț a se mai poate
adauga ceva, portofoliul este un element flexibil de evaluar e care permite fiecarui copil să
lucreze în ritmul său propriu, să -și pună în valoare toate calitățile cu care este
înzestrat.Scopul prin cipal al portofoliului nu vizeză numai evaluarea , ci mai ales urmarește
stimularea învățării, notă dată de implicarea directa a copiilor î n alcatuirea portofoliilor. În
activitățile de sfașurate cu preș colarii utilizez frecvent portofoliul. Ilustrative sunt
portof oliile alcatuite pentru activităț le artist ico-plastice. Cu prilejul evaluă rii ac estor
23
portofolii copiii sunt puși în situaț ia de a se autoevalua, manifesta dorinț a de a compl eta
anumite materiale, sesizează cu ușurinț a progresele facute, au posibilitatea de a -și prezenta
lucră rile care compun portofoliul. Urmarind atent copilul eu am prilejul de a o bserva
atitudinea copilului față d e propria muncă, mă folosesc de ocazie pentru a -i lauda reușitele
și incerc să -i atrag atenț ia asupra unor lucruri care necesită îmbunatăț iri. Sprijinindu -mă pe
elementele pozitive, cultiv copiilor sentimentul de încredere în forț ele p roprii,
determinandu -i astfel să se mobilizeze în vederea realizării unor lucrări mai reuș ite.
Un exemplu pentru un portofoliu de grup este cel destinat activi tăților ecologice.
Împreună cu „ecoprichindeii” de la grupa pe care o conduc ne -am propus alcatuirea
portof oliului „Ecoprichindeii în acțiune”.În acest portofoliu de grup se găsesc lucră ri
reprezentative pentru activitățile ecologice desfaș urate pe parcur sul derulării proiectului
„Grădiniț a mea rade sub soare.” Poze din timpul activităților ecologice, î ndemnuri
ecologi ce, imnul eco, desene, picture și aplica ții cu tema ecologică, diplome obț inute la
finele unor concursuri, imagini din timpul unor serbari cu tema eco, file de ierbar – sunt
elementele care c ompun acest remember al activităț ilor ecologice. Acest p ortofoliul de
grup ofera copiilor prilejul de a -și exprima opiniile față de situaț ii ce impun decizii cu
caracter ecologic, un imbold pentru activit ățile viitoare ș i posi bilitatea de evaluare a
activităților desfăș urate pe parcursul derularii proiectului.
Portofoliul nu este numai o metoda alternativa de evaluare a copilului ci, poate fi
ilustrativ pentru crearea unei imagini pozitive asupr a unei grupe sau a unei grădiniț e.
Cu prichindeii grupei mari lucram la alcatuirea portofoliului grupei. Pr ezentat sub forma
unei mape , portofoliul grupei c uprinde lucrari reprezentative și reuș ite, poze din timpul
unor activități mai deosebite, cat ș i din timpul unor activităț i extracurriculare ( excursii,
concursuri, activităț i socio -umanitare), de a semenea cuprinde mostre de lucră ri care au
necesitat cooperarea între doi sau mai mulți copii din grupă, diferite observații facute de
către copii privind mo dul în care au interacționat în timpul unor activități desfășurate pe
grupe sau î n perechi.
Aranj ate în ordine cronologică , materialele din componen ta portofoliului de grup
evidențiază progresele copi ilor, punctele tari ale activităților desfăș urate ș i analiza lor este
un prilej pentru st abilirea unor obiective noi de învățare și deprinderi sociale p e care ș i le
propun copiii grupei.
Portofoliul este o met oda de evaluare la care apelez în activitatea cu preș colarii
deoarece: ofera o privir e de ansamblu asupra copilului și a activității desfășurate de acesta
în grădiniță ; are un grad sporit de adaptabilitate la specificul diferitelor c ategorii de
activitate, a condițiilor existente î n grupa, a particularităților copilului preșcolar,cuprinde î n
actul evaluarii unele l ucrari realizate de copii care în mod obișnuit nu ar fi avute î n
veder e;poate fi utilizat cu succes în activitatea cu părinț ii.
PROIECTUL – recomandat atat ca modalitate de învățăre, cat ș i ca metoda de evaluare este
o activitate amplă ce se derulează pe parcursu l catorva zile sau saptamani ș i ofera copiilor
prilejul de a se afla într -o situație autentică de cercetare. Concentrat pe efortul voit al
copilului, pe întelegerea subiectului î n toata a mploarea lui , proiectul asigură o învățare
24
activă, oferă posibi litatea copiilor de a arata ce știu, dar mai ales ceea ce știu să facă, să -și
pună în valoare anumite capacități. Prin această metodă copiii intra direct î n contact cu
realitatea ,iar procesele, fenomene le, obiectele sunt investigate î n dimensiunile și
caracteristicile lor reale, așa cum se manifesta î n realitate. Ca metoda de evaluare, proiectul
este un instrument prognostic î ntrucat pe parcursul deru larii lui putem aprecia masura î n
care copilul are anumite aptitudini care -i pot permite o bținerea în viitor a unor
performanțe, și o valoare diagnostică fiind un bun pri lej de testare și verificare a
capacităț ilor intelect uale, de depistare a lacunelor și a greș elilor.
În ultimii ani proiectul se bucură de apreciere ș i este mult utiliza t în învățămantul
preșcolar. Pornind de la ideea potrivit careia acti vitate a de grup este stimulativă și din
dorinț a de a crea copiilor oportunitatea de a dezvolta o învățăre activă, extinsă pană la
limitele pe care și le stabilește copilul și bazandu -mă pe interesul manifestat de copii
pentru anumite subiecte am desfașurat cu p reșcolarii proiecte cu teme variate : ”Ploaia”,
”Painea”, ”Frunza”, ”Trenul”, „Animalele din jungla”, „Apa”, „Flori de toamna”, „ Cu ce
plecă m in calatorie”, „Cartea”, “Povestea sticlei”. Pe par cursul derularii proiectelor toți
copiii s -au implicat activ în sarcina de lucru, au p rocurat imagini, materiale, carți, au cerut
sprijinul parinților pentru îmbogățirea sferei de cunoștințelor,învăț area de versuri, ghicitori,
crearea de scurte povesti ri . Implicarea fiecarui copil î n derularea proiectului este urmar e a
interesului manifestat de că tre copii pentru realizarea demersului co lectiv lucru asigurat
prin desfășurarea unor activități și jocuri care să mențină treaz interesul copiilor pentru
tema proiectului.
În procesul de eva luare am avut î n vedere nu numai produsele finale, ci însuși
desfășurarea procesului de învăț are a constituit pentru mine ca educator un verita bil prilej
de a observa copiii î n timp ce lucreaz ă, de a urmari relațiile de colaborare stabilite între
copii î n timpul lucrului. Toate etapele derular ii proiectului sunt importante și pot implica
absolut toți copiii. Din pacate suntem înca tentați să ne centram atenț ia pe produsele finale
ale activității copilului, să judecam valoarea unei activităț i dupa calitatea produsului final ,
cand de fapt adevarata valoare a muncii unui copil stă în ceea ce a învăț at prin ea. Pentru a
argumenta afirmaț ia potrivit careia proiectul este o metoda cu un real potenț ial formator,
superior altor metode de evaluare pot aduce urmato arele argumente: copiii sunt implicați
activ în procesul de învățare, își construiesc învățarea prin operarea cu idei,cunoștințe și
concepții pe care le poseda deja, învață prin cooperare, interactionand unii cu ceilalți, sunt
încurajați să se exprime li ber, dar să manifeste respect pentru opinia c eluilalt. Deoarece
sunt antrenați în procurarea materialelor,în colectarea ș i analiza datelor copiii devi n mai
responsabili, au mai multă încredere în forțele proprii, au șansa de a -și planifica propriile
activ ități ș i au prilejul de a s e bucura de finalitatea activității desfaș urate.
STUDIU DE CAZ este o metoda care urmarește evaluarea capacității copiilor de a
analiza, î ntelege și interpreta anumite evenimente sau fenomene .A ceasta metoda poate fi
utilizată cu succes și în învățămantul preșcolar, îndeosebi la grupele mari, deș i aparent pare
un proces prea greu pentru această varstă . În munca desfașurată cu preș colarii urmaresc
să-i deprind de mici să observe și să analizeze situaț iile sau fenomene le supuse atenției, să
asculte și să accepte schimbul de opinii, să partic ipe activ la analiza unei situații problemă .
25
Prezentat s ub forma unei povestiri,a unei î ntamplari aparent veridice sau chiar a unei
situații reale, cazul supus analizei și dezbateri i determină copiii să se manifeste critic față
de o situație dată. A -i învăța pe copii să gandească critic înseamnă a -i învăța să gandească
democratic ș i multicauzal, ceea ce -i va face să caute soluții multiple la situațiile variate î n
care se vor gasi .
“Ce a greș it Ionel”, „Aventurile lui Gigel”, „Întamplarea din poiană”, „După faptă și
rasplată ”, „Minciuna are pici oare scurte”, „Despre prieteni ș i prietenie” sunt t emele unor
activități de educaț ie pentru societate care solicită copiii să ana lizeze situațiile supuse
atenției, să asculte și să accepte schimbul de idei, să se manifeste spontan, fără teama de
reacț iile celor din jur. Literatura pentru copii ofera multe texte valoroase, ca re sunt audiate
cu interes de către copii ș i care constituie tot atatea prilejuri de analiză a unor situații, de
formarea unor capacităț i de apreciere. Toți copiii, indife rent de dezvoltarea intelectuală ,
contribuie la elucidar ea unei situații,spunandu -și parerea. Urmarind copiii antrenați în
analiza ș i dezbaterea unui caz , a unei situaț ii mi se ofera prilejul de a -i evalua din cele mai
variate puncte de v edere: gandire, limbaj, interacțiune socială, judecată morală,
imaginaț ie, creativitate.
EVALUAREA CU AJUTORUL CALCULATORUL UI constituie u n mijloc modern
și util î n realizarea procesului evaluativ. Deoarece lucrul la calcu lator este o activitate
foarte îndrăgită de copii poate constitui un prilej de evaluare care asigură unitate
cunoașterii, depășind graniț ele disciplinelor printr -o abordar e interdisciplinara a
conținuturilor. Așa cum în viața de zi cu zi nu folosim cunoștinț ele disparate, a cumulate la
anumite discipline și nu valorificam capacităț i specifice unei materii este important să
forma m la copii o gandire integratoare. Jucandu -se la calculator jocu ri atractive, copilul
este pus în situația de a aplica în contexte noi și variate cunoștinț ele acumulate
anterior.Utilizez evaluarea cu ajutorul calcu latorului în diferite situații: la finele unor
activități frontale, î n timpul u nor jocuri didactice, a activităților integrate, în cadrul
activităților liber alese și la activitatea opțională “Prietenul meu ca lculatorul”. Jocurile: „La
fermă”,”Ne jucăm, matematica învatam”, „ Hai la școală”, ”Alfabetul”, „Vreau să știu”
pun copiii în situaț ia de a-si valorifica cunoștinț ele acumulate la di ferite arii curriculare (
cunoașterea mediului, activităț i matematic e, educarea limbajului, desen). Evaluarea cu
ajutorul calculatorului are cateva caracteristici: raspunsurile sunt apreciate cu exactitate,
timpul util de lucru este gestionat corect, rezultatele sunt confirmate sau infirmate
imediat,exista posibilitatea abordarii unui subiect printr -un joc, dar cu nivel diferit de
compl exitate, fapt ce ofera satisfacț ii tuturor copiilor .
METODA R.A. I. (raspunde, aruncă, întreabă) este o metodă deosebit de flexibila și
ușor de aplicat în activitățile desfășurate atat cu preșcolarii mari cat ș i cu elevi din ciclurile
superioare. Este un joc simplu de aruncare a unei mingi de la un copil la altul. Copil ul care
arunca mingea pune o intrebare celui care o prinde. Acesta raspunde la intrebare, apoi
arunca mingea altui coleg și -i adresează o altă întrebare vizand conț inutul evaluat.
Furați de mirajul jocului, chiar și cei mai timizi copii acceptă cu placere provocarea
acestui joc care, pri n caracterul sau antrenant, menține trează atenția copiilor. Participanț ii
iau totu l ca pe un joc binevenit la finalul unei activități de învățare și sunt atrași de
26
suspansul generat de întrebările neașteptate ș i de exercițiul de promptitudine la care îi
solicită jocul. R.A.I. este în egală masura o metoda -joc de evaluare dar și o strategie de
învățare care reușeste să îmbine cu succes competiția și colaborarea ș i care permite
realizarea unui feed -back ra pid. Meto dele de evaluare, fie ele tradiț ionale sau mod erne au
puncte tari ș i puncte slabe. Important este ca educatorul să cunoască aceste metode și să
încerce să aplice î n fiecare moment didactic acel de mers evaluativ care se pretează mai
bine la sit uatța didactică existentă în vederea asigură rii unui progr es rapid al fiecarui copil
în funcție de disponibilităț ile proprii. Opțiunea pentru o anume metodă de evaluare este
determinată de vars ta copiilor, de volumul de cunoș tinte, de categoria de activitate și,î n
mod deosebit , de obiectivele urmă rite.”Perfectionarea oricarei evaluari provine din
adecvarea ei la obiectivele pentru care este facuta.”
27
CAPITOLUL III.EDUCAȚIA ECOLOGICĂ ÎN GRĂDINIȚĂ
3.1Consideratii privind educatia ecologica
Așa cum îi învățăm pe copii să vorbească,să se comporte în familie,în școală și în
societate,să respecte normele de igienă,așa trebuie să -i învățam să se poarte în mediul
înconjurator.Deci,ca educatori,trebuie să determinăm nu numai sentimente de admirație
față de frumusețile naturii,ci să le formăm unele reprezentări si noțiuni concrete asupra
realității.Treptat,printr -o activitate permanentă,intensă și complexă,trebuie acționat ca
acestea să devină convingeri,dep rinderi de păstrare,de ocrotire a mediului înconjurator.Dar
simpla instruire la orele de curs nu asigură deplina realizare a obiectivelor urmărite.Este
necesar sa fac extinsă activitatea si în afara procesului de învățămant ,prin apropierea
copilului tot ma i mult de natură.Voi relata în continuare prin ce tipuri de activități am
realizat educația ecologică a micilor preșcolari în grădiniță.Folosind observația spontană
sau dirijată am urmărit să formez copiilor o gandire intuitivă în raport cu natura,pentru a le
dezvolta dragostea și respectul față de acesta ,dorință de a o ocroti.Prin intermediul
observărilor,copiii dobandesc cunostiințe elementare despre unele fenomene din natură
legate de succesiunea anotimpurilor(căderea frunzelor,ploaia,ceața,înghețarea apei,topirea
zăpezilor).Prescolarii își lărgesc și îsi conturează cunoștințele despre animale salbatice cu
modul lor specific.Ei învață să deosebească animalele domestice de cele sălbatice ,pasarile
migratoare de cele nemigratoare,animalele care aduc foloa se omului de cele care
pricinuiesc daune.Pentru realizarea acestui scop,copiii trebuie puși în situația de a le
observa.
Ocrotirea naturii,păstrarea echilibrelor biologice din ecosisteme trebuie să constituie o
preocupare a fiecărui om,începand încă de la varste fragede.Copilul manifestă o curiozitate
senzorială în plină dezvoltare și,dacă știm să -i prelungim acestă curiozitate,ea devine
suportul dorinței de cunoastere.Deși este o picătură într -un ocean,Programul de educație
ecologică inițiat la nivel na țional vine să sprijine eforturile poporului nostru înprotejarea și
ocrotirea mediului înconjurător.
Scopul acestei laturi a educației a fost înarmarea copiilor cu abilități de protejare a
naturii,concretizarea în capacități de investigare a naturii,de tr ansfer și valorificarea a
cunoștințelor în situații noi de utilizare a unui limbaj ecologic.În acest sens,s -a urmărit
alegerea de mijloace și strategii comportamentale și de abordare corectă a diferitelor
problemelor ecologice.
Obiectivele programului de e ducație ecologică inițiat și în învățămantul preșcolar,au vizat
sensibilizarea copiilor pentru a deveni participanti activi la ocrotirea mediului,aplicand
normele si regulile de protecție,valorificarea cunoștințelor,priceperilor și
deprinderilor,atitudinil or ecologice,prin mijloace specifice.Atingerea finalitaților și a
cadrelor didactice,care ar trebui să fie instrumente cu noi metode de abordare a
conținuturilor,cu noi forme de organizare a activităților,cu tip special de relații pedagogice
și un stil did actic inovator,cooperant,valorizant.Acestea sunt cateva motivații ale
28
introducerii educației ecologice în modelarea și conștientizarea preșcolarului în importanță
protectiei mediului.
Educația nu poate,ea singură modela viitorul își vor asuma depline rasp underi și vor
încerca să rezolve într -o modalitate optimă problemele care li se vor pune.Cunoașterea
resurselor specifice educatiei și a factorilor externi care o condiționează sporeste șansa
noastră de a participa la modelarea educației de maine și,astfel ,de a apropia cat mai mult
viitorul de aspirațiile și trebuințele oamenilor .Preșcolarii trebuie învățați să înteleagă
natura,să îi aprecieze frumusețea,să -i descopere componentele și particu laritățile,să se
apropie de ea ș i să o protejeze.
Natura oferă as pecte din abudență,iar mijloacele de realizare a unei educații pentru ocrotire
sunt diverse si multiple.Așă se face că în educația ecologică pot fi utilizate cu deosebită
eficiență observările asupra mediului ambient,lectura după imagini,jocurile
didactice ,plimbările excursiile,organizarea unui colț viu„în sala de grupă.Din multiplele
posibilități educative,observarea este cea mai la îndemană modalitate,este contactul direct
cu realitatea ea constituie un prilej permanent de influențare a copilului,de a des coperi
lucruri care îi starnesc curiozitatea,dorință de a le întelege și de a le cunoaște mai bine.
De la educația senzorială,ca factor de recepție a materialului de cunoaștere,la educația
pentru știință în sensul pregătirii copiilor pentru înțelegerea noțiunilor,se conturează o cale
de urmat în ascensiunea pentru educația ecologică.
Studiul naturii cu elementele sale componente,plante,animale,fenomene caracteristice celor
patru anotimpuri,orientate în timp,se acordă foarte bine cu dezvoltare a pshihologică a
copiilor.
Prin caraterul lor inventiv,activitățile de cunoaștere a mediului înconjurator și de protecție
a lui,ajută la exersarea acuități organelor senzoriale,deci a gandirii încă concret – intuitive
la preșcolari.Contacul direct cu natur a contribuie la dezvoltarea operațiilor gandirii.Dacă
scopul activitătii este ecologic,sunt solicitate să se dezvolte operațiile gandirii
ecologice,identificarea elementelor din natură care trebuie protejate,gruparea
lor,comparația situațiilor cand sunt pr otejate și cand nu,generalizarea.În
grădiniță,cunoașterea mediului nu reprezintă o activitate de sine
stătătoare.Totuși,preșcolarii își însușesc cunoștințele sumare bazate pe observațiile directe
despre anotimpuri,despre plante și aniamle,prin intermediul cunoașterii mediului și
dezvoltării vorbirii.În timpul acestor activități,preșcolarii pot fi antrenați în discuții despre
necesitatea existenței acestor plante sau animale,despre faptul că,dacă sunt îngrijite sunt
mai sănătoase și mai frumoase.Se poate des cuta despre dragostea copiilor față de animale
sau plante.Aceste discuții pot constitui un prim pas de la gandirea concret intuitivă la o
gandire cauzală,ecologică.
În sprijinul dezvoltări gandirii ecologicwe putem folosi
planșele,ilustrațiile,desenele,dispozi tivele,diafilmele,fotografiile,imag ini video,in locul
29
materialului didactic conservat cum ar fi,ierbare,insectar,ceea ce ar contrazice obiectivele
educației ecologice.
Un rol deosebit de important în modelarea ecologic ă a preșcolarilor îl are familia.Ea este
continuatorul a ceea ce grădiniță face pentru educația ecologică.Într -o plimbare prin oraș,în
spiritul celor însușite despre ocrotirea mediului.Dela grija de a nu arunca hartia pe jos,de a
nu rupe florile,pană la do rința de a înfrumuseță grădina din fața casei,casa în care
locuiesc,dorința de a avea un animal pe care să -l ocrotească și să -l iubească,toate acestea
atestă draagostea micului om pentru natură.Respectarea codului ecologic atrage dupa sine
aprecierea compo rtamentelor de protecție,ocrotire,îngrijirea mediului.Copii i primesc
complimente de la educatoare,familie,comunitate ei se simt apreciati pentru faptele lor,iar
adulții învață idată cu ei să dăruiască respect și să acorde atenția cuvenită celor mai
mărunte comportamente.Prin faptele lor,deseori copiii impun o atitudine respectoasă față
de mediu.Copiii se bucură de respect și atunci cand refuză sau nua dmit un anumit
comportamnet sau cand stopează pornirile agresive ale colegilor de joacă,”Nu trage cu
prașt ia!”, ”Nu rupe florile!,”Nu călca iarba! ”~
Responsabilitatea poate fi individuală sau în grup,pe o perioadă de timp,copiii avand
obligația de a răspunde de îndeplinirea unei sarcini cobcrete și fiind îndrumați monitorizați
și evaluați de către educatoare, apoi prezintă rezultatele actiunii lor(udatul
florilor).Astfel,copiii devin conștienți de importanța sarcinilor primite,acționează cu
seriozitate exersandu -se simțul răspunderii.Deseori,copiii mai mari au inițiativă.Eipropun
organizarea unor acțiuni de st rangerea gunoaielor,obligand adultii să inceapă
acțiunea,deoarece știu că fără ajutorul nostru orice actiune este compromisă.În astfel de
împrejurări sunt relevante comportamentele emoționale din partea copiilor si
adulților.Sensibilitatea, empatia sunt ge neratoare de manifestări de simpatie,prietenie între
cei implicați în activități.
Îndrăzneala si fermitatea sunt trăsaturi de caracter care se exersează în acțiuni de protecție
a mediului, copiii devin inventivi,gasesc soluții,scot la iveală probleme pe ca re adulții se
fac că nu le au, nu le văd, își exerseză imiginația pentru a le da o mană de ajutor rezolvării
problemelor comunității.
Educația ecologică este,astfel menită să permită o întelegere adecvată și deplină, să
contribuie la o soluționarea si evit area corespunzătoare a multiplelor și complexelor
probleme cu care se confruntă în prezent mediul înconjurător.
Ocrotirea este diferentiata, ca teorie și prac tică, pe mai multe ramuri specializate,care se
situează ,în anii de scoală și care are la ba ză premisele educației ecologice puse la varste
timpurii.În cunoașterea mediului înconjurător trebuie să predomine caraterul
atractiv,accesibil și ecologic.
Copiii au nevoie să perceapă cel mai mare adevăr din spațiul vital,plantele se nasc și
mor,lăsand sem ințe pentru următoarea generație.Preșcolrii pot să observe că praful și
fumul afectează și monumentele arhitecturale.
30
Activitațile cu un accentuat caracter ecologic,cat și cele referitoare la mediu constituie un
prilej de îmbogățire a vocabularului și de e xersare a limbajuluiecologic.În vocabularul
copiilor există termeni ca„a proteja”, „a ocroti”, „pericol”
Rolul educației e capital.Copiii nu distrug plante și nici animale din cauza că s -ar fi născut
cu un simț al distrugerii.Dimpotrivă, omul e înclinat s pre creație și numai o educație
deturnează aceasta înclinație de la cursul ei firesc.De exemplu,dacă un copil nu este educat
sa înteleaga frumusețea unei flori,nu va simți nici o părere de rău cand o va distruge.Multi
trec pe langă un peisaj fără să -l vad ă,fară să simtă emoție pentru că,pur si simplu, nu au
educația frumosului.Așa cum e nevoie să înveți a picta, chiar dacă există talentul pentru
pictura, e nevoie sa „citești” pictura, să o pretuiești artistic.Cei mici nu ar mai distruge
viețuitoarele daca a r fi învățati să cunoască și să prețuiască frumusețea și utilitatea
plantelor și animalelor.Atunci și -ar schimba atitudinea,în loc să distrugă, ar ocroti.Un rol
foarte important îl are îngrijirea de ei însuși a unei plante,a unui animal.
31
3.2Educația pentru mediu premisa a dezvoltării educației ecologice la varsta
preșcolară.Educația ecologică în cadrul activităților alese si în cadrul activită ților comune.
Pentru dezvoltarea capacitații de cunoaștere, înțelegere și investigare copilul preșcolar
trebuie să cunoască elemente ale lumii înconjurătoare prin studiul mediului concret.
Grădinița nu este doar un loc unde, dupa un anumit ritual didactic, se tratează o anumită
temă din programa. În conformitate cu particularitățile de vars tă individuale, se desfașoară
o activitate de cunoaștere a realități înconjurătoare, iar în paralel cu aceasta trebuie să se
facă și educația ecologică.
Printr -o măiestrie personală, copilului trebuie să -i trezim interesul de a cunoaște universul
care-l înconjoară și tototdată datoria pe care o are de a ocroti formele de viață ale acestuia.
El trebuie să știe că natura este un organism viu, care suferă în evoluția sa în timp
schimbări determinate de consecințele naturale și sociale. Fara o îndrumare
coresp unzătoare, copilul în mijlocul naturii are tendințe distructive. Ruperea florilor,
lovirea cainilor întalniți în cale, strivirea unui mușuroi de furnici este considerat de copii o
joacă. Ei nu știu ca toate acestea au viață și suferă cand sunt chinuite sau omorate.
Copilului trebuie să i se explice greșelile făcute și să fie pus în situația de a conștientiza
faptele sale. Dar o simplă interdicțe nu este suficientă. Copilului trebuie să -i fie explicat
minuțios de ce nu este bine să comita aceste fapte. Educa ția ecologică în învățămantul
preșcolar se realizează mai ales în cadrul activităților organizate de educatoare. La colțul
ecologic copiii îngrijesc florile, le udă, șterg frunzele de praf, îndepărtează parțile
degradate din plantă. Am facut observații per iodice, specificand faptul că florile ingrijite
mai bine cresc mai repede si mai viguroase asemenea lor, deci si ele au viață.
În curtea grădiniței, i -am antrenat la o serie de acțiuni ecologice: curățirea pomilor de
crengile uscate, sădirea de noi pomi și îngrijirea lor. Ca mici ocrotitori ai naturii, în cadrul
convorbirilor cu tema ” Cum ajutăm animalele în timpul iernii?”, i -am îndrumat pe copii
să ajute păsările rămase în ti mpul iernii la noi în țară să supraviețuiască deoarece condițiile
de hrană sunt precare.Prin multitudinea de activități ecologice desfășurate la clasa am
urmărit largirea sferei cunoștințelor în acest domeniu, cat ș i form area unei atitudini corecte
față de acesta, med iul natural fiind locul de viață al nostru, al tuturor.
Toate aceste activități au ca scopuri fundamentale,educarea copiilor în sensul păstrării
sănătății mediului natural în care trăiesc ,educarea capacității de a proteja și respecta natura
și planeta Pămant,conștientizarea necesitați de a economisi toate resursele
naturale(apa,lemnul,energia electrică ),antrenarea copiilor în activitațile menite să
contribuie la îngrijirea unor arbori, flori,a spațiului verde și nu în ultimul rand,formarea
unui comportament civic,și a deprinderilor de protejare a naturii.
32
Educația ecologica în cadrul activităților alese.
A antrena un copil în explorarea mediului însemnă a -i dezvolta echipamentul senzorio –
perceptiv și a -i stimula curiozitatea naturală și spirit ul explorativ.Principalul mijloc prin
care copilul învață și se dezvoltă la aceasta varstă este jocul,pe care l -am putea defini ca
motor al minții care vrea să exploreze mai mult decat pana acum,dar și al copilului care
este însetat după noi.Jocul este „in ima” unui program preșcolar de succes,intervenind în
viața copilului într -o mare varietate de feluri.
Modul în care copiii învață,determină în general ,modul în care trebuie învățat,volumul și
natura lui,notiuni concepte,proceduri,competențe,abilități,rezolvări de
probleme,atitudini,etc,determină în mod specific felul în care trebuie să prezentăm
informațiile,structurarea,succesiunea lor logică,precum și implicațiile care se impun.
Abordare integrata activității i nstructiv -educative se poate concepe începand chiar cua riile
de stimulare.Organizarea activitații copiiilor p arii de stimulare creează condiții pentru
investigații,experimente,descoperiri ale proprietăților unor obiecte și fenomene din mediul
înconjurăt or,asimilarea regulilor și normelor de comportare,în vederea protejării lui.
Categorii de activități de învățare prezente în noul plan de învățămant sunt ,Activităti pe
domenii de învățare(care pot fi activitați integrate sau pe discipline),Jocuri și activi tăți
alese și Activitați de dezvoltare personală.
Domeniul estetic și creativ acoperă abilitățile de a răspunde emoțional și intelectual la
experienț€ perceptive,sensibilitatea față de diferitele niveluri de manifestare a
calității,aprecierea frumosului și a adecvării la scop sau utilizare.
Muzica,arta clădită armonie și ritm,este principalul mijloc de sensibilizare a copiilor față
de natura înconjurătoare și totodată o modalitate de dezvoltare a gustului pentru valorile
autentice.Muzica constituie suportul afectiv prin care se înșusesc noțiuni de orice fel și
principalul mijloc de sensibilizare a copiilor față de natura înconjurătoare.
Un cantecel vesel despre un animal,o plantă ,un fenomen al naturii poate fi intonat în orice
moment al zilei ,de asemenea se pot utiliza instrumente din cutii sau sticle de plastic pe
post de maracașe,confecționate împreună cu copiii.Activitățile practice îi apropie pe copii
de mediul înconjurător, le dezvoltă dragostea pentru natură.Îngrijirea și ocrotirea plantelor
sunt un m od concret de formare a deprinderilor de gospodărie,care îi determină să
înțeleagă nemijlocit rolul pe care îl au ei în protejarea naturii.În special primăvara putem
antrena copiii în acțiuni practice de îngrijire a plantelor din curtea gradiniței.Este foa rte
important ca în dreptul rondurilor cu flori să plasăm tăblite cu diverse îndemnuri(Nu rupeti
florile,Nu călcați iarna)
33
III.3Valoarea formativă a educației ecologice prin activitățile extracurriculare
Educația elevilor în spiritul ocrotirii naturii constituie o sarcină majoră a procesului
instructiv -educativ și este de dorit să înceapă cat mai timpuriu,astfel încat copilul să
conștientizeze complexitatea mediului în care trăiește,să învețe sa iubească și să respecte
natura și să fie continuat ă în tot timpul anilor de școală,cat si în afara ei.
Activitățile extracurriculare contribuie la adancirea și completarea procesului de
învățămant,la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor,la organizarea rațională și
plăcută timpului lor liber .Ele prezintă unele particularități prin care se deosebesc de
activitățile din cadrul lecțiilor.Aceasta se referă la conținutul activităților,durata lor,la
metode folosite și la formele de organizare a
activitaților.Excursiile,vizitele,drumețiile,plimbăril e, ca forme adiacente de organizare a
procesului de învățămant,dau învățătorului și elevului,posibilități multiple de
redare,respectiv de însușire,consolidare,fixare a cunoștințelor,folosind interdisciplinaritatea
și trans disciplinarit atea.Pentru a concret iza aceste conținuturi am organizat concursuri pe
teme ecologice în colaborare cu părinții pentru că și aceștia trebuie sa conștientizeze
importanța ocrotirii mediului înconjurator pentru a ști ce să -i învețe pe urmașii lor.Marșul
ecologiștilor,Parada cost umelor din materiale refolosobile,Dansurile tematice oferite de
copiii promotori ai mediului sănătos și Mesajele micilor ecologiști pot conștientiza sau,cel
puțin pot atrage atenția opiniei publice cu privire la necesitatea respectării regulilor de
protecț ie a naturii,într -o școală și într -o localitate curată și sănătoasă.
Domeniul psihomotric acoperă coordonarea și controlul mișcărilor corporale,mobilitatea
generală și rezistența fizică,abilitățile motorii și de manipulare de finețe,ca și elemente de
cuno aștere,legate mai ales de anatomia și fiziologia omului.
Activitățile de educație psihomotrică contribuie la dezvoltarea sănătoasă,atat fizică cat și
psihică,a preșcolarilor iar educatoarea poate să insereze în cadrul acestor activități și
conținuturi ecol ogice prin diverse jocuri,comenzi ștafete,simulări etc.
Plimbării,excursii,vizite – pe de o parte,obisnuiță de a face plimbări și excursii în aer liber
oferă avantaje pentru menținerea sănătății fizice și psihice.Pe de altă parte,contactul cu
natura sporeș te eficiența demersului specific al educației ecologice.Plimbările sunt pentru
34
preșcolari adevărate experințe comportamentale atat în relația cu mediul,cat și cu ceilalți
copii.Ei învață în mod direct reguli pe care trebuie să le respecte tot timpul;păstra rea
curățeniei la locul de popas,interzicerea focului în pădure,interzicerea scrijelirii
trunchiurilor copacilor.
Cu prilejul organizării taberelor la munte,îi putem îndruma pe copii sa observe fenomenul
de defrișăre a arborilor,acțiune care aduce oamenilo r pagube imense.Le putem vorbi
copiilor despre multitudinea speciilor de plante dintr -o pădure.Dar,în momentul în care vor
observa direct toate aceste lucruri,vor sesiza și paleta de culori și forme dintr -o
pădure.Dacă în desenele lor de dinainte toți copa cii erau la fel,după aceste discuții în
mijlocul naturii se vor schimba cu siguranță.Este si acesta un pas în a vedea cat de
generoasă este natura si pentru a întelege sensul cuvantului „biodiversitate”.
În concluzie,educația ecologică a copiilor se realiz aeză cu succes dacă în acțiunile
organizate de educatoare se urmăresc obiective accesibile și posibil de realizat,cu
conținuturi,strategii didactice și tematici corespunzătoare.
„Așa cum îi învățăm pe copii să vorbească,să se comporte în familie,în școală și în
societate,să respecte normele de igienă,așă trebuie să -i învățăm să se poarte în mediul
înconjurător.
Treptat,printr -o activitate permanentă,intensă și complexă,trebuie acționat ca acestea să
devină convingeri,deprinderi de păstrare,de ocrotire a med iului înconjurător.Dra simpla
instruire la orele de curs nu asigură deplina realizare a obiectivelor urmărite.Este necesar să
fac extinsă activitatea și în afara procesului de învățămant,prin apropierea copilului tot mai
mult de natură”.
Mediul înconjurător în care copiii își desfășoara activitatea,prin variatele lui
aspecte, constituie un prilej permanent de influențare asupra personalității acestora.
Mai întai de toate,mediul ambiant oferă copilului posibilitatea de a veni mereu în contact
cu ceva nou pentru el,care îi starnește curiozitatea,dorința de a -l cunoaște.Astfel,din
contactul cu obiectele și jucăriile sale,cu lucrurile personale și cele ale adulților,apar
diferite întrebări din care rezultă că preșcolarulse interesează de denumirea,calitățile sau
proveniența lor.Adulții în familie,cat și educatoarele la grădiniță,trebuie să satisfacă aceste
interese.Prin răspunsul dat se transmit atat cunoști nțele solicitate de copil cat și cuvintele
cu privire la atitudinea pe care trebuie să o aibă copilul față de fiecare lucru sau ființă.Cu
35
alte cuvinte,concomitent cu transmiterea de cunoștințe,se formează copilului o atitudine
corespunzătoare,un anumit mod de comportare.Astfel,se înlesnește cunoașterea treptată a
mediului înconjurător,ca și integrarea din ce în ce mai corectă a copilului în acest
mediu.Totodată ,noile cunoștințe dobandite devin un îndreptar prețios al acțiunilor
întreprinse ulterior.
Curio zitatea pe care copiii o manifestă față de fenomenele naturii trebuie menținută și
transformată într -o puternică dorință de a o cunoaște și întelege din ce în ce mai
bine.Observarea sistematică a dezvoltării și schimbării în timp a plantelor,a cresterii și
îngrijiri animalelor,educă atenția,spiritul de observațile deprinderea de a seziza schimbările
din natură și dorință de a cunoaște cauzele acestora.Noile cunoștințe transmise copiilor cu
prilejul observării diferitelor fenomene ale naturii sunt înțelese și memorate cu multă
ușurință.
Răspunzand la întrebările preșcolarilor,educatoarea trebuie să le explice fenomenele
respective în raport cu capacitatea lor de înțelegere.
Astfel,orizontul de cunoaștere al copiilor se îmbogățește treptat,ceea ce permite să
înțeleagă că plantele și animalele au nevoie de anumite condiții de
dezvoltare(hrană,caldură,lumină,adăpost),că trebuie îngrijite de om;sau că fiecare fenomen
este rezultatul unei cauze,că fenomenele sunt legate între ele și depind unele de altele.
Un aspe ct al vieții sociale care place mult copiilor și care le dă posibilitatea să trăiască
sentimente puternice contribuind din plin la educarea dragostei față de poporul nostru,față
de sărbătorile naționale.
Pe fondul acelor trăiri intense,educatoarea transmi te copiilor cunoștințe despre ceea ce
reprezintă fiecare eveniment,motivele pentru care este sărbătorit.
Dezvoltarea copilului pe plan psihic este condiționată de mai mulți factori.Sub influența
jocului și activităților programate(observarea fenomenelor di n natură și a realităților
sociale,construcții,modelaj,desen) precum și îndrumările educatoarei,la copil apar
particularități psihice noi.Experiența lor cognitivă se amplifică sfera reprezentările se
extinde,operațiile gandirii devin mai complexe.
36
Spre sfa rșitul perioadei,preșcolarul începe să resimtă o atracție foarte puternică spre
școală,spre rolul de scolar.Imaginea de sine,proiectată în viitor,exercită o influență pozitivă
asupra dimensiunilor actuale ale individualității copilului.Faptul acesta atestă un indice și
un criteriu valoric obiectiv al maturizării psihologice a copilului în sensul capacității lui de
a desfășura cu succes o nouă formă de învățare de tip școlar.
Pentru o reușită deplină este necesar ca pr eșcolarul să trăiască experiența de cunoaștere,să
se angajeze în procesul cunoașterii să ne implice în acest proces,să participe cu mult interes
pentru a cunoaște cat mai mult din tainele naturii,din viața
plantelor,animalelor,fenomenelor din natură,cat și contribuită omului l a protecția mediului
înconjurător.
Motivația alegerii acestei teme este și constatarea privind starea actuală a mediului
înconjurător.
Degradarea continuă a mediului înconjurător ce se petrece sub ochii noștri,este un element
major al unei”crize de civiliz ație” și care se datorează tocmai intervenței omului în natură.
Acțiunile nefaste pe care le întreprinde omul: tăierea nerațională a pădurilor,distrugerea
livezilor,viilor,rezervațiilor naturale,poluarea aerului,parcarea autovehiculelor în spații
verzi și s pălarea lor cu detergenți pot fi înlăturate numai printr -o educație a generațiilor
actuale ce determină formarea unei concepții ecologice.
De aceea,am considerat că trebuie conștientizată necesitatea protecției mediului,a ocrotirii
vieții în cele mai varia nte forme ale sale.
37
CAPITOLUL IV. COORDONATE METODOLOGICE PRIVIND
ASPECTE ALE MEDIULUI ȊNCONJURĂTOR
IV. 1. Scopul si obiectivele cercetării
Scopul: Formarea unei atitudini responsabile și active pentru ocrotirea mediului
înconjurător, în vederea menținerii echilibrului ecologic.
“Un mediu curat – o viață sănătoasă”, ar trebui să fie o deviză pentru întreaga populație a
globului. Este ne voie de mai multă atenție și de mai multă responsabilitate din partea
tuturor pentru a trăi într -un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apă curată
și pentru a putea folosi condițiile de viață pe care ni le oferă natura.
Obiectivele propriu-zise ale cercetării:
– să descopere principalele componente ale m ediului înconju rător prin
implica rea sistematică a preșcolarilor în acțiuni de cuno așterea mediului;
– să identi fice surse de poluare și posibilități de eliminare a lor;
– să înțeleagă noțiunile de refolosire și reciclare, învățând să
economi sească; – să prelucreze mate riale din natu ră pentru realizarea
unor produse;
– să observe frumosul din natură și să simtă n evoia de a-l crea;
– să exprime g ânduri și sentimente față de mediu;
IV. 2. Ipoteza:
38
Dacă li se va prezenta copiilor un anumit aspect al mediului
înconjurător, atunci atitudinea lor față de acel aspect al mediului înconjurător
se va schimba.
IV.3. Variabilele cercetării :
a)Variabila independentă: utilizarea în mod sistematic a proiectelor ca metodă
alternativă de evaluare
b)Variabila dependentă: protejarea mediului înconjurător de la o vârstă fragedă
IV. 4. Metodologia cercetării:
DUR ATA CERCETĂRII: 4 SĂPTĂMÂNI
A. INSTRUMENTUL DE CERCETARE: Chestionar cu întrebări
închise cu răspunsuri dihotomice, având 12 itemi. Aplicarea aceluiași chestiona r
s-a facut înainte de a prezenta copiilo r un aspect al mediului înconjurator și după
prezent area aspectului respectiv al mediului înconjurator, în vederea
surprinderii dinamicii atitudinale a preșcolarilor, vizavi de aspectul de mediu
prezentat.
Chestionarul este una din tehnicile cele mai frecvent utilizate în
științele sociouman e, constituind astăzi „una din metode le de bază în
investigarea fenome nelor sociale„ după cum afirmă LAZARSFELD; P. PICHOT:
„chestiona rele sunt te ste compu se dintr-un număr mai mare sau mai mic de
întrebări prezentate în scris subiecților și se referă la opiniile,
preferințele, sentimentele, interesele și compo rtament ele lor în circumstanțe
precise”.
Chestionarul a constituit metoda principală de investigare folosită în această cercetare.
Testarea ipotezei cercetării a impus organizaea unor chestionare didactice .
B. FACTORUL EXPERIMENTAL – prezentarea aspectului de mediu
– s-a realizat cu ajuto rul METODEI PROIECTEL OR, ce cuprinde o gamă
largă de alte strategii didactice, descrise în pa ginile u rmătoare ale acestui
39
capitol.
METO DA PROIECTELOR
Metoda Proiectelor este o strategie de învăț are și evaluare a cărei caracteristică se
concentrează pe efortul delibe rat de cercetare, pe căutarea și găsirea răspunsurilor
legate de tema propusă. Această metodă a fost inițiată de JOHN DEWEY, care a
elabo rat o programă fundament ată pe nece sitățile și posibilit ățile copilu lui. Un proiect
este o e xtinde re, o inve stigare a unui subiect din sfera ide alului sau practicului către care
copilul își îndreaptă întreaga atenție și energie. Proiectul îi implică pe copii în
condu cerea investigației în mediul imediat, asupra fenomen elor și evenimentelo r despre
care doresc să învețe mai mult.
FAZELE
PROIECTULUI:
FAZA I
1. Alegerea subiectului. Sursele alegerii subiectului pot fi: copiii, atunci
când aceștia sunt deja familiarizați cu rutina derulării unui proiect tematic;
educatoarea, de regulă în perioada inițială a aplicării metodei proiectelor sau
educatoarea împreună cu copiii; ar fi bine de avut în vedere că proiectul
trebuie să se bazeze pe experiența ante rioară a copilul ui, în raport cu
particularitățile psiholo gice ale vârstei preșcolare.
2. Stabilirea direcțiilor de dezvoltare. După alegerea subiectului, am
alcătuit o hartă cu aspectele principale ale conținuturilor ce vor fi abordate
în cadrul proiectului. Harta Proiectului ghidează derularea proiectului, ea
rămâne deschisă adăugirilor și modi ficărilor pe tot parcursul derulării
proiectului; ea va fi „citită” de către copii pe pa rcurs, pentru a o înțeleg e,
pentru a marca pe ea punctele realizate, și de aceea este bine să rămână cât
mai clară, fără adăugiri inutile, fără aglome rări de imagini sau cuvinte;
concomitent cu întocmi rea hărții, le-am sugerat copiilo r să alcătuiască împreună
un inventa r al lucrurilor pe care le știu și doresc să le afle de spre subiectul
ales, un inventar de probleme, așadar. Harta și inventa rul de probleme
vor fi însoțite și de un poster pentru părinți, în care aceștia sunt informați cu
privire la intenția copiilo r și a educatoa rei de a studia împ reună un anumit subiect.
3. Crearea centrului tematic și procurarea materialelor pentru
proiect. O dată tema aleasă se vor lansa propun eri către: a)familiile
copiilor: aceștia pot aduce sub formă de împrumut albume, enciclopedii, imagini
40
din reviste, cărți cu povești, pliante etc., deșeuri textile, cutii cu chibrituri,
capace de bo rcane, deșeuri de plastic, diverse alte amba laje, cartoane; b)
copiii: colecții de piet ricele, ca stane, ghinde, conu ri, frunze, flori etc.;
CENTRUL TEMATIC este locul unde expunem mate riale legate de tema
proiectului, în așa fel încât copiii să le poată privi și mânui, să se poată juca cu
ele, să „cite ască” și să li se citească despre ele, să poată adăuga altele noi;
Materialele de care avem nevoie în cadrul proiectului vor fi trecute pe
afișul de anunța re a temei proiectului, după stabilirea direcțiilor de
dezvol tare, deci după elabo rarea hărții proiectului și a inventa rului de
problem e; pentru diferiți colabo ratori din comunitate sau parteneri educaționali
se pot întocmi mici scrisori de intenție, pent ru a se face cuno scute dorințele.
Din dotarea grădiniței se pot folosi planșe, cărți de colorat, jetoane, jucării
etc. Unele materiale pot fi confecționate de copii împ reună cu educatoarea în
etape premergătoare derulării proiectului.
FAZA A-II-A.
1. ACTIVITATEA DE DOCUMENTARE ȘI INVESTIGARE.
Implic area tot mai mare a copiilo r în munca și jocul lor condu ce la încredere
crescândă în forțele p roprii, dar și la ideea că educatoarea are încredere în ei.
Un spațiu educațional stimulativ va favoriza experimentul, document area și
implicit, educarea înc rederii în sine, împă rțirea sălii de grupă în arii de stimula re,
centre de interes, zone sau colțuri favorizează lucrul pe grupuri mici, asumarea
de roluri și experimentul.
Învățarea se face prin joc, se bazează pe interrelaționa re și se realizează într-o
manie ră integrată, iar educatoarea are rolul decisiv în influența rea și sprijinirea copilului în
procesul de asumare de roluri și responsabilități în această etapă; educatoarea îi va
sprijini pe copii să: man ifeste inte res și curiozitate pent ru lucruri, să lucreze
independent, fiind capabili să experimentez e, pe măsura posibilitățilo r proprii, ce-i
interesează în mod deosebit din tema dată, să analizeze datele p rimite, și, pe baza lor, să
exprime indep endent opinii, stări sufletești și să le motive ze.
2. ACTIVITĂȚILE DIN CAD RUL PROIECTULUI, CA
ACTIVITĂȚI INTEG RATE. În cadrul proiectului activitățile s -au plani ficat
ținând cont de planul de învățăm ânt. Am avut grijă să se respecte atât orarul
41
stabilit, cât și numă rul de activități propus de planul de învățământ pentru grupa
la care s -a desfășurat cercetarea. De asemenea, s-au desfășurat activități
integrate, alături de cele pe di scipline în c are accentul va c ădea pe activitățile de
grup, nu pe c ele cu înt reaga grupă. Activitățile integrate lasă mai multă
libertate de exprimare atât copilului, c ât și educatoarei.
FAZA A – III –A.
1. ADĂU GAREA DE DETALII ȘI ATRIBUIREA
UNOR FUNCȚIONALITĂȚI. O observare atentă și permanentă a
mani festărilor copilului și o cuno aștere reală a particula ritățilo r psihofizice și
individuale ale acestuia au fost in strumentele de lucru, atât în timpul
derulării proiectului, cât și în ulti ma fază, aceea a adăugării de detalii și a
atribuirii unor funcționalități rezultatelo r proiectului. Scopul central al acestei
faze este de a crea copiilo r o motivație mai pute rnică și de a-i implica
afectiv, jucăriile confecționate pot fi oferite de ziua de naștere a unui coleg din
grupă etc. .
2. EVALUAREA. În evaluarea activității copiil or s-a urmărit: modul în care au fost
folosite și valorificate materialele de către copii, în cadrul proiectului, conexiunile și
perspectivele interdisciplina re, compet ențele și abilitățile de ordin teoretic și practic,
care sunt competenț ele dobândite de copii și capacitatea acestora de a realiza transferul în
alte domenii, în alte context e, gradul de originalitate în căutarea unor soluții pentru
rezolva rea optimă a unor probleme.
Evaluarea proiectului a constat în: prezentarea unui film video cu
momente din desfășurarea proiectului; confecțion area unei „cărți” în care
copiii și-au adun at lucrările proprii, impresii și părerile dictate
educatoa rei, în urma desfășurării activitățilo r, expoziții cu lucrări executate
pe parcurs.
IV. 5. Prezentarea eșantionului cercetării:
a) Eșantionul de subiecți:
În cercetarea propriu-zisă am cuprins un lot format din 25 de copii de vârstă
preșcolară, de Nivel I (4-5 ani), grupa mijlocie de la Liceul Tehnologic
Nr.4. Grupa este formată din 12 fete și 13 băieți cu v ârste cup rinse între 4 și 5
ani, după cum reiese și din tabelul de mai jos:
Tabel 1 – Lotul de subiecți
42
Nr.crt.
Numele și prenumele
Gen
Vârsta
1.
A. D.
M
4
2.
A. G.
M
4
3.
B. A.
M
5
4.
C. B.
M
4
5.
D. G.
M
4
6.
D. V.
M
5
7.
D. M.
M
5
8.
F. S.A.
M
4
9.
G. G.
M
5
10.
K. A.
M
5
11.
M. M.
M
5
12.
M.N.
M
5
13.
N. C.
M
5
14.
N.L. M.
F
5
15.
O. R.
F
4
16.
O. T.
F
5
17.
P. P.
F
5
18.
P J.
F
5
19.
P. M.
F
5
20.
P. F.
F
5
21.
R. N.
F
5
22.
R. E.
F
5
23.
R. L.
F
5
24.
S. C.
F
5
25.
T. A.
F
4
M- masculin; F – feminin
b) Eșantionul de conținut:
PROIECT TEMATIC „PĂDUR EA”
NIVEL: I (4-5 ANI)
GRUPA: MIJLO CIE
TEM A ANUALĂ: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI AICI PE
43
PĂMÂNT?
TEM A PROIECTULUI: „PĂDU REA”
DURATA PROIECTULUI: 4 SĂPTĂMÂNI
SUBTEME LE PROIECTULUI:
– SĂPTĂMÂNA I: „VIAȚA ÎN PĂDURE”
– SĂPTĂMÂNA A – II –A: „VOCILE PĂDURII ”
– SĂPTĂMÂNA A – III –A: ”SĂ PROTEJĂM PĂDU REA”
– SĂPTĂMÂNA A – IV –A: „EVALUAREA PROIECTULUI”
OBIECTIVELE CAD RU: -cunoașterea elementelor componente ale
pădurii și mediului înconju rător;
– cuno așterea importanței pădu rii pentru menține rea echilib rului
ecologic și a stratului de ozon din atmo sferă;
– aprofunda rea cuno ștințelor legate de viețuitoa rele care trăiesc în pădure,
precum și a rolului și impo rtanței fiecăreia dint re ele în menține rea
echilib rului trofic;
– stârnirea interesului comunității pentru ocrotirea pădurii și prevenirea
dezastrelor ecologice;
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
DOME NIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE: – să participe la activitățile
de grup, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor;
– să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței,
activității personale, a relațiilo r cu ceilalți și simultan să utili zeze un
limbaj o ral corect din punct de vedere gramatic al.
DOME NIUL ȘTIINȚE:-să manifeste disponibilitate în a participa la
acțiuni de îngrijire și protejare a mediului, aplicând cunoștințele dobândite;
– să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătății și protecției
omului și naturii;
– să numere conștient și logic în concentrul 1-5;
DOME NIUL OM ȘI SOCIETATE:
– să mani feste interes pentru ocrotirea pădu rii și pentru prevenirea
deza strelor ecologice;
– să valorifice mate rialele din natură, precum și pe cele reciclabile p rin
obține rea unor produse practic utilita re;
44
DOME NIUL ESTETIC ȘI CREATIV:- să recunoa scă elemente ale
limbajului pla stic și să diferențieze forme și culori din mediul înconju rător;
– să compună în mod original și personal spațiul pla stic;
– să intoneze cântece pentru copii;
DOME NIUL PSIHOMOT RIC: -să fie apt să utilizeze deprinderi
motrice în sușite în di ferite contexte;
– să perceapă compon entele spațio-tempo rale.
DESCRI EREA PROIECTULUI
Pretextul, pentru a familiariza copiii cu tema „Pădurea” s-a vizionat un document ar
despre padure. După emisiune am purtat o scurtă conv ersație cu copiii referitoare la
subiectul acesteia – „Viața animalelor în pădure”, în urma căreia aceștia s-au dovedit a fi
interesați despre aspecte legate de pădu re. Împreună am stabilit că vom de sfășura un
proiect care se va numi „Pădurea”.O dată stabilită tema proiectului, am apli cat
chestiona rul cu privire la cuno ștințele și atitudini le copiilo r față mediu – pădu rea, pe
parcursul a două zile, în mod individua l, prin tehnica orală, răspunsurile fiind bifate
de mine într-o foaie/grilă de răspunsuri, pentru fiecare subiect în parte. Pe baza
rezultatelo r obținute și a întrebărilor puse de copii cu privire la alte a specte legate de
pădu re și necuprinse în chestionar am stabilit inventarul de probleme. Acesta a constituit
punctul de pornire în stabilirea direcțiilo r de dezvolta re a proiectului tematic și în
stabilirea persoanelor ce vor trebui cooptate pentru o bună desfășurare a proiectului
(profesor de biologie, pă rinți).
Pe baza direcțiilor de dezvoltare și cu ajuto rul câtorva materiale
existente d e j a în grădiniță am întocmit Harta Proiectului. Copi ii au lipit
imagini sugestive pentru fiecare direcție de dezvoltare: „Viața în pădu re”,
„Vocile pădu rii”, „Să protejăm pădu rea” . Atât Harta Proiectului, cât și
inventarul de probleme au fost expuse într-un loc vi zibil și accesibil copiilor,
rămânând deschise uno r eventuale compl etări.
Prin intermediul unor scrisori de intenție am solicitat ajuto rul
părinților și al profesorului de biologie din școală, pentru procurarea mate rialelor.
Cu o parte din mate rialele p rimite am realizat Centrul Tematic.
Strategiile didactice au fost armoni zate cu obiectivele și conținutu rile
pe care le-am propus pentru derularea proiectului „Pădurea”.
În săptăm âna dedicată evaluă rii proiectului am desfășurat o activitate
integrată, aceasta, însăși, fiind o modalitate de evaluare. La finalul proiectului am
45
aplicat din nou a celași chestiona r , urmând ca într-o altă etapă a cercetării
să analizez rezultatele obținute la același chestiona r aplicat în două mo mente
diferite ale cercetării.
Tabel 2 – Inventarul de proble me
Ce știu copiii?
Ce nu știu copiii și doresc să
afle?
– în pădure cresc copaci;
– în pădure cresc animale;
– lemnul copacului se folosește la
foc; – când este sărbătoare
mergem la pădure, la picnic, să
ne bucurăm de aerul ei curat;
– nu lăsăm resturile de mâncare
prin pădure;
– stingem focul , când plecăm
din pădure.
– copacii au „viață”;
– cine plantează copacii;
– de ce se usucă uneori copacii;
– dacă găsim hrană, adăpost și apă
în pădure;
– ce se poate fabrica din lemnul
copacului;
– ce sunt defrișările;
– care este importanța pădurii
pentru oameni;
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) RESURS E MATERIALE: cărți , pliante, atlase, imagini, jetoane ,
fișe, pove ști și poezii ilustrate, album e, puzzle, cubu ri cu imagini,
bețișoare, halate, mănuși, mate riale refolosibile, amba laje, truse de
construcții, unelte, acuarele, pensule, coli albe,creioane colorate, hârtie
glasată, lipici, plastilină, planșete, carioci, mate riale natu rale, refolosibile și
reciclabile etc. .
b) METO DE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: explozia
stelară,brainstormingul, observarea dirijată, explicația, demonstrația, învățarea
prin descoperire, problematizarea, modelarea, experimentul, jocul de rol,
conv ersația, expune rea, exercițiul, p ovestirea..
CENTRUL TEMATIC: în spațiul dedic at centrului tematic, ampl asat în raza
vizuală a copiilo r și accesibil părinților am expus mate riale aduse de copii:
46
imagini cu pădu ri din diferite zone ale țării/lumi i, figurine cu animale,
plante medicinal e, ciupe rcuțe, fructe de pădure, copaci în m iniatu ră.
Tabel 3 – Centre de interes
BIBLIOTE CA:
– cărți cu poezii și pove ști, reviste,
jetoane cu elem ente ale pădu rii, imagini
din pove ști și poezii folosite în cadrul
proiectului;
– cartoane, coli ,instrumente de scris,
fișe cu labi rinturi, caiete de lucru.
ȘTIINȚĂ:
– atlase, enciclopedii, plante, animale
de pluș, plante medicinal e, CD-uri,
compute r, imp rimantă, jucării de lemn,
pliante cu aspecte din pădure;
chibrituri, lumână ri, instrumente de
lucru: foarfeci, hârtie, in strumente de
scris: creioane, markere, coli albe, caiete
speciale.
JOC DE MASĂ:
– puzzle, jetoane, ținte, cubu ri, bețișoare,
tăblițe magnetice, siluete de anim ale
„Jocul umb relor”, „Loto cu păsări și
animale ”.
JOC DE ROL:
– măști de animale, halat e, unelte de
plantat, vase și tacâmuri de bucătă rie,
anim ale de pluș, costume de animale,
mate riale textile, truse pentru jocuri
specifice acestui centru.
ARTĂ:
– creioane colorate și cerate, acuarele,
pensule, coli A4, A2, blocu ri de desen,
ziare, paha re de plastic, peturi, ațe,
plastilină, pastă de lipit, cartoane
colorate, perforator, capsator, șnur
colorat, polip ropilenă expand ată,
carioca, siluete de( anim ale, oameni,
pasări, ciuperci, fructe de pădu re),
șervețel e, deșeuri textile decupate,
șabloan e, foarfeci, nasturi, materiale
naturale.
CONSTRUC ȚII:
– mate riale din natură, truse de construit,
cubu ri de lemn/p lastic, Lego, anim ale în
miniatu ră, siluete cu
flori/ciuperci/animale confecționate la
centrul „Artă”, mașinuțe de jucărie,
diverse unelte.
47
48
HARTA PROIECTULUI
Oameni
Copa ci i
Sunete ale pădurii:
„susurul ap ei”,
„trilul păsărelelor”,
„șoaptele vântului”
Plante
Lanț trofic „VIAȚA ÎN
PĂDU RE”
Animale
„ȘOAP TELE PĂDU REA
PĂDU RII”
Bogății ale
pădu rii:
lemn,
hrană, apă,
plante
medicinal e,
fructe de
pădu re
Micii
ecologiști
Tipu ri de
deșeuri
„SĂ OCROTIM
NATURA”
Dezastre
ecologice
Defrișările
masive
Acțiunile
nefaste
ale
omului în
natură
Focul, cel mai
mare dușman
Urmări
grave
49
50
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR DE ÎNVĂ ȚARE
Tabel 4 – SĂPTĂMÂNA I – „VIAȚA ÎN PĂDURE”
Activitățile de învățare
Tura I Tura a – II – a
ALA: I. a) Bibliotec ă: „Citim imagini cu animale din ALA: Artă – „Modelăm frunze și
pădure” copaci din cocă și plastili nă”
b) Știin ță: „Citim imagini din enciclopedie, din
viața pădurilo r” ADE: DȘ – Cunoașterea mediului:
II. ACTIVITATE COMPL. : „Piatra-n râu” – joc „Pădurea de conifere, pădurea
distra ctiv de foioase”
ADE: DȘ – Cunoașterea mediu lui: „Viața în pădure” –
lectură după imagini ADP: a) „Să numărăm copacii! ” –
ADP: I. RUTI NE: Întâlnirea de dimineață – „Salutul”, fișe individuale
„Cale ndarul naturii”, „Știrea zilei” b) „Citim imagini cu aspecte
Activitate de grup – „Curăță-mă ca să-ți dau aer din viața pădurii”
curat”
II. TRA NZIȚII: „Ghicitoare în mișcare”
ALA: I. a) Joc de masă: „Frunze și umbre”
b) Construcții: „Vizuina vulpii” – din materiale
naturale
II. ACTIVITATE COMPL. : „Veverițele după alune” –
joc de mișcare în aer liber
ADE: DLC – Educarea limba jului : „În pădure” – de
Geta Stanc iu – lectura educatoarei
DEC – Educație muzical ă: „Masă bună” – cântec; „Câte
unul pe cărare” – joc muzical”
ADP: I. RUTINE: Întâln irea de dimineață – „Salutul”,
„Cale ndarul naturii”, „Știrea zilei”
Activitate de grup – „Șoaptele
frunzelor” – povestea educatoa rei
II. TRA NZIȚII: „Podul de piatră” – joc distractiv
ALA: I. a) Artă: „Am prenta frunzei”, „Amp renta scoarței
de copac” – tehnici de pictură
b) Joc de rol: „De-a pădurarul”
II. ACTIVITATE COMPL. : „Vulpea și iepurele” – joc
de mișcare
ADE: DȘ – Activitate matematică: „Verificarea
număra tului în limitele 1-5”
DOS – Educa ție pentru socie tate: „Prietenă ne e natura”
de M. Peneș – lectura educatoa rei
ADP: I. RUTINE: Întâlnirea de dimineață – „Salutul”,
„Cale ndarul naturii”, „Știrea zilei”
Activitate de grup – „Pădurea ca o
casă” – discuție liberă
II. TRA NZIȚII: „Păsărelele la cuib” – joc
distra ctiv ALA: Biblio tecă – „Denumește ce
vezi în imagine”
ADE: DLC – Educarea limbajulu
spun una, tu spui multe!- joc exe
DEC – Activitate art
plastic ă: „Copacii, copii pădu
pictură
ADP: a) „Formă, mărime, culoare –
și scoarță de copac” – joc senzor
b) „Printre copaci”- joc distrac
ALA: Construcții – „Cantina
păsărelelor”
ADE:DȘ – Activitate matematică:
„Col orează tot atâți copaci,
cât arată cifra”
ADP: a) „Brazi” – exerciții grafice
b) „Spune care din culorile
pădurii sunt preferatele tale și
de ce” MARȚI MIERCUR I Ziua LUNI
51
JOI
ALA: I. a) Bibli otecă: „Legenda bradului ” – audiție
b) Const rucții: „Vizuina vulpii” din materiale
naturale
II. ACTIVITATE COMPL. : „Animalele din pădure” –
vizionare CD
ADE: DOS – Activitate practic ă: „Decupăm imagini din
reviste cu pădurile din țara noastră”
ADP: I. RUT INE: Întâlnir ea de dimineață – „Salutul”,
„Cale ndarul naturii”, „Știrea zilei”
Activitate de grup – „Zgomotul
mașinilor perturbă liniștea animalelor și
păsărilor din pădure”
II. TRA NZIȚII: „Păsă relele la cuib” – joc de
mișcare
ALA: Joc de masă – „Loto cu
păsări și animale”
ADE: DOS – Educa ție pentru
socie tate: „Puișorii” de Emil
Gârleanu
ADP: a) „Să numărăm animalele
din pădure” – fișe individuale
b) „Întinși pe iarbă” – joc
senzorial (în pădure)
VINERI
ALA: I. a) Artă: „Pictăm pe scoarță de copac” – element
de decor
b) Științ ă: „ Rolul pădurarul ui ” – vizionare CD
II. ACTIVITATE COMPL. : „Găsește și taci” – joc cu
reguli
ADE: DPM – Educa ție fizică: „Alergare spre diferite
direcții cu opriri și întoa rceri la semnal”
ADP: I. RUTINE: Întâlnirea de dimineață – „Salutul”,
„Cale ndarul naturii”, „Știrea zilei”
Activitate de grup – „Glasul
animalelor” – joc exercițiu
II. TRA NZIȚII: „Greierașul săltăreț”
ALA: Știință – „De ce unii copaci
rămân verzi toată iarna”
ADE: DPM – Educație fizică:
„Întrecere în pădure (mers
printre obstacole, alergare,
târâre, aruncarea/prinde rea
mingii ) – parcurs aplicativ
ADP: a) „Rolul apei, luminii și
căldurii în natură” – discuție
liberă
b) „Păsărelele la cuib” – joc
distra ctiv în aer liber
Tabel 5 – SĂPTĂMÂNA A – II – A: „ȘOAPTELE PĂDURII”
Ziua
Activitățile de învățare
Tura I
Tura a – II – a
52
LUNI
ALA: I. a) Știință: „Foloasele aduse de pădure:
aer curat, hrană, apă, plante
medicinale, lemn, adăpost” – discuție
liberă cu suport intuitiv
b) Artă „Ne facem mași nuțe cu roți din
castane” – asamblare
II. ACTIVITATE COMPL. : „Cine lipsește” –
joc distractiv
ADE: DȘ – Cuno așterea mediul ui: „Bogățiile
și tainele pădurii” – joc didactic
ADP: I. RUTINE: Întâlnirea de dimineață –
„Salutul”, „Calendarul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup –
„Animale libere, animale în
captivitate” – avantaje și dezavantaje
II. TRA NZIȚII: „Ghici cine e !” – joc de
atenție
ALA: Biblio tecă: „Ce știi despre ceea ce
vezi în imagine (plante medicinale,
ciuperci, lemn)
ADE: DȘ – Cuno așterea mediului:
„Romanița și Florin” – lectura
educatoa rei
ADP: a) „Să socotim câte animale au mai
rămas” – fișe individuale
b) „Mișcă vântul frunzele ” – cântec
53
MARȚI
ALA: I. a) Bibli otecă: „În poieniță ” – lectură
după im agini
b) Const rucții: „Cabana pădurarului” –
din materiale naturale
II. ACTIVITATE COMPL.: „Alergăm după
ciupercuțe” – joc de mișcare în aer
liber
ADE: DLC – Educar ea limba jului : „Povestea
brazilor și a hârtiei” – lectura
educatoa rei
DEC – Educație muzicală: „Țesătoarele” –
cântec; „Batem toba” – joc muzical
ADP: I. RUTINE: Întâlnirea de dimineață –
„Salutul”, „Calendarul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup –
„Lemnul copacului, bogăția pădurii” –
lectură după imagini
II. TRA NZIȚII: „Pe cărarea din pădure
mergem toți în pas vioi”
ALA: Artă – „În pădure” – tablou din
materiale naturale
ADE: DLC – Educarea limbajului: „Când
se întâmplă ”- joc exercițiu
DEC – Activitate artistico-
plastic ă: „Căsuțe pentru animale” –
modelaj
ADP: a) „Desenați săgeți pe fișe pentru a
arăta lanțul trofic”
b) „Citim imagini cu fructe de pădure”
MIE RCUR I
ALA: I. a) Joc de masă: „Alege siluetele
copacilor după culoa re”
b) Joc de rol: „Sanita rii pricepuți”
II. ACTIVITATE COMPL. : „Ocolește
stegulețele” – joc concurs în parc
ADE: DȘ – Activitate matematică: „Rez olvăm
probleme ilustrate”
DEC – Activitate artistico-plastică:
„Ne jucăm, învăț ăm, animale
desen ăm!”
ADP: I. RUTINE: Întâlnirea de dimineață
„Salutul”, „Calendarul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup
–„Animalele sălbatice ne
povestesc!” – mânuire de păpuși
II. TRA NZIȚII: „Podul de piatră” – joc
distra ctiv
ALA: Construc ții – „Fabrica de hârtie”
ADE: DȘ – Activitate matematică: „A
câta pasăre a zburat?” – joc exercițiu
ADP: a) „Desenează tot atâtea cerculețe, câte
animale sunt în imagine”
b) „Cine ajunge la clopoțel” – joc
distra ctiv
JOI
ALA: I. a) Știință: „Să protejăm plantele
b) Bibliotec ă: „Să alcătuim
propo ziții despre pădure”
II. ACTIVITATE COMPL. : „Broscuța” – joc
de mișcare
ADE: DOS – Educație pentru socie tate:
„Animale și plante ocrotite de
lege”
ADP: I. RUTI NE: Întâln irea de dimineață –
„Salutul”, „Calendarul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup – „Vreau
să aflu despre aer!”
II. TRA NZIȚII: „Ghicește
schimbarea ”– joc de mișcare
ALA: Joc de masă – „Sortăm ghinde,
castane, conuri de brad , semințe
ADE: DOS – Educație pentru societate:
„Vitaminele din fructele de pădure” –
educație pentru sănăt ate
ADP: a) „Expoziție cu lucrări ale copiilor”
b) „Numărăm cântând” – joc
distra ctiv în aer liber
54
JOI
ALA: I. a) Bibli otecă: „Legenda bradului ” – audiție
b) Const rucții: „Vizuina vulpii” din materiale
naturale
II. ACTIVITATE COMPL. : „Animalele din pădure” –
vizionare CD
ADE: DOS – Activitate practic ă: „Decupăm imagini din
reviste cu pădurile din țara noastră”
ADP: I. RUT INE: Întâlnir ea de dimineață – „Salutul”,
„Cale ndarul naturii”, „Știrea zilei”
Activitate de grup – „Zgomotul
mașinilor perturbă liniștea animalelor și
păsărilor din pădure”
II. TRA NZIȚII: „Păsă relele la cuib” – joc de
mișcare
ALA: Joc de masă – „Loto cu
păsări și animale”
ADE: DOS – Educa ție pentru
socie tate: „Puișorii” de Emil
Gârleanu
ADP: a) „Să numărăm animalele
din pădure” – fișe individuale
b) „Întinși pe iarbă” – joc
senzorial (în pădure)
VINERI
ALA: I. a) Artă: „Pictăm pe scoarță de copac” – element
de decor
b) Științ ă: „ Rolul pădurarul ui ” – vizionare CD
II. ACTIVITATE COMPL. : „Găsește și taci” – joc cu
reguli
ADE: DPM – Educa ție fizică: „Alergare spre diferite
direcții cu opriri și întoa rceri la semnal”
ADP: I. RUTINE: Întâlnirea de dimineață – „Salutul”,
„Cale ndarul naturii”, „Știrea zilei”
Activitate de grup – „Glasul
animalelor” – joc exercițiu
II. TRA NZIȚII: „Greierașul săltăreț”
ALA: Știință – „De ce unii copaci
rămân verzi toată iarna”
ADE: DPM – Educație fizică:
„Întrecere în pădure (mers
printre obstacole, alergare,
târâre, aruncarea/prinde rea
mingii ) – parcurs aplicativ
ADP: a) „Rolul apei, luminii și
căldurii în natură” – discuție
liberă
b) „Păsărelele la cuib” – joc
distra ctiv în aer liber
Tabel 6 – SĂPTĂMÂNA A – III – A: „SĂ OCROTIM PĂDUR EA”
Ziua
Activitățile de învățare
Tura I
Tura a – II – a
55
LUNI
ALA: I. a) Construcții: „Tabăra pentru copii”
b) Artă „Pictăm după șablon lozinca
S.O.S. – Pădurea”
II. ACTIVITATE COMPL. : „Cine lipsește” –
joc distractiv
ADE: DȘ – Cunoașterea mediului: „Să ocrotim
pădurea” de Loredana Mirițescu –
lectura educatoa rei
ADP: I. RUTINE: Întâlnirea de dimineață –
„Salutul”, „Calendarul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup –
„Respect pentru natură” (deprinde rea
de a îndeplini unele sarcini în spațul
verde al grădiniței)
II. TRA NZIȚII: „Pe cărare” – joc de
atenție
ALA: Bibliotecă: „Creați îndemnuri orale
oamenilor, pentru ocrotirea
naturii/pădurii” – exerciții de creație
ADE: DȘ – Cuno așterea mediului: „Focul
și efectele lui” – prezentare powerpoint
ADP: a) „Taie cu o linie imaginile care
reprezintă comportamente inadecvate
ale oamenilor în pădure!
b) „Podul de piatră” – joc distractiv
MARȚI
ALA: I. a) Joc de rol: „De-a pompierii”
b) Const rucții: „Drumul spre cabana
pădurarul ui”
II. ACTIVITATE COMPL.: „Vizionăm un CD
despre vânătoare și vânat”
ADE: DLC – Educarea limbajului : „Spune
mai departe!” – joc didactic
DEC – Educație muzica lă: „În pădurea cu
alune” – cântec; „Broscuțel e” – joc
muzical
ADP: I. RUTINE: Întâlnirea de dimineață –
„Salutul”, „Calendarul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup – „Ce știi
să ne spui despre pădure? – discuție
liberă
II. TRA NZIȚII: „Copacii mișcăto ri” –
joc distractiv
ALA: Artă – „Colorăm șiruri de copaci”
ADE: DLC – Educar ea limbajului: „Ce
mai poți spune” – joc exercițiu
DEC – Activitate artistico-
plastic ă: „Flăcările focului” – pictură
ADP: a) „Citim imagini cu plante
medicinale”
b) „Ursul și oile” – joc distractiv în
aer liber
56
MIERCURI
ALA: I. a) Bibli otecă: „Alcătuiți o scurtă
povestire după desenul din fișa de
lucru”
b) Știință: „Cum reacționează copacii,
dacă primesc apă poluată?” –
expe riment
II. ACTIVITATE COMPL.: „Lupul și
vânăto rul” – joc distractiv
ADE: DȘ – Activitate matematică: „Numără și
tu cu mine” – consolidarea
număra tului în limitele 1-5
DOS – Activitate prac tică: „Ne
confecționăm jucării din materiale
refol osibile !”
ADP: I. RUTINE: Întâlnirea de dimineață –
„Salutul”, „Calendarul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup –
„Împreună pentru a salva pădurea” –
discuție liberă
II. TRA NZIȚII: „Copaci veseli, copaci
triști” – joc de atenție
ALA: Joc de rol – „De-a vânătorii”
ADE: DȘ – Activitate matematică: „Câte
animale au plecat din poieniță” – fișe
matematice
ADP: a) „Taie cu o linie imaginile cu
elemente care poluează apa”
b) „Înfige stegulețul!” – joc distractiv
și de mișcare în aer liber
JOI
ALA: I. a) Joc de masă: „Din jumătăți, întreg”
b) Artă: „Focul în pădure” – desen
II. ACTIVITATE COMPL. : „Ce insectă a
venit în iarbă” joc de atenție
ADE: DOS – Educație pentru socie tate:
„Mașinile – sursă de poluare fonică” –
educație rutieră
ADP: I. RUTI NE: Întâln irea de dimineață –
„Salutul”, „Calendarul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup –
„Prietenii pădurii” – lectură după
imagini
II. TRA NZIȚII: „Broscuțele” – joc de
mișcare
ALA: Știin ță – „Vizionăm un filmuleț cu
păduri incendiate”
ADE: DOS – Educație pentru socie tate:
„De ce Ozonel este îngrijorat?” –
lectura educatoa rei
ADP: a) „Cum ne comportăm în fața
focului? – discuție liberă
b) „Rece, cald, fierbinte” – exercițiu
senzorial
VINERI
ALA: I. a)Bibli otecă: „Mesaje de ocrotire a
pădurii” – lectura educatoarei
b) Știin ță: „Așa da, așa nu” – joc de
atenție
II. ACTIVITATE COMPL.: „Trenulețul cu
surprize” – joc distractiv
ADE: DPM – Educație fizică: „Copăcelul trist”
– euritmie
ADP: I. RUTINE: Întâlnirea de dimineață –
„Salutul”, „Calendarul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup –
„Copaci și frunze” de M. Mitrea –
lectura educatoa rei
II. TRA NZIȚII: „Urșii” – joc distractiv
ALA: Știință – „Spune mai departe!” – joc
exerciț iu
ADE: DPM – Educație fizică: „Jos de pe
buște an!” – săritura în adâncime
ADP: a) „Să ne facem jucării din materiale
refol osibile !”
b) „Încercuie ște grupele de deșeuri” –
fișe indivi duale
57
Tabel 7 – SĂPTĂMÂNA A – IV – A: „EVALUAREA PROIEC TULUI”
Ziua
Activitățile de învățare
Tura I
Tura a – II – a
LUNI
ALA: I. a) Cum ar fi dacă aș fi !”-vizionare
DVD
b) Artă: „Peisaj din pădure” – pictură
II. ACTIVITATE COMPL.: „Tăietorii de
lemne” – joc de mișcare
ADE: DȘ – Cuno așterea mediului: „Să
alcătu im un tablou” – joc didactic
DOS – Activitate practică: „Pădurea,
prietena noastră” – machetă –
lucrare colectivă
ADP: I. RUTI NE: Întâlnir ea de dimineață –
„Salutul”, „Calenda rul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup – „Să
ne amintim regulile de ocrotire a
pădurii”
II. TRA NZIȚII: „Copaci veseli” – joc
distra ctiv
ALA: Biblio tecă: „O zi din pădure” –
poveste creată pe bază de imagini
ADE: DȘ – Cunoașterea mediului:
Căsuța păpușii – lectura educatoa rei
ADP: a) „De vorbă cu animalul preferat la
colțul căsuței”
b) „Cum sancționăm pe cei care încalcă
regulile de protecție a mediului”- joc de
creație
MARȚI
ALA: I a) Știin ță: „Ce se întâmplă cu
animalele când arde pădurea?”
b) Joc de rol: „De-a excursia”
II. ACTIVITATE COMPL.: „Să măsur ăm
grosimea unui copac din parc”
ADE: DLC – Educar ea limbajului : „Cum
mai putem spune pădure?” – joc
didactic (sinonime)
ADP: I. RUTI NE: Întâlnir ea de dimineață –
„Salutul”, „Calenda rul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup –
„Pompierii în acțiune” – discuție
liberă cu suport intuitiv
II. TRA NZIȚII: „Suntem pompieri” –
joc de mișcare
ALA: Construc ții – „Grădina zoologică ”
ADE: DLC – Educarea limbajului: „Ce te
legeni”, „Revedere” de Mihai Eminescu
– lectura educatoa rei
DEC – Educație muzicală: „Când
am fost noi la pădure” – cântec; joc
muzical – „Animalele la plimbare”
ADP: a) „Să facem postere cu lozinci de
ocrotire a pădurii!”
b) „Expoziție cu vânzare”
58
MIE RCUR I
ALA: I. a) Bibliotec ă: „Alcătuiți o scurtă
povestire după desenul din fișa de
lucru”
b) Construc ții: „Grădina botanică”
II. ACTIVITATE COMPL.: „Ce mi-a
povestit copăcelul?” – lectura
educatoa rei
ADE: DȘ – Activitate matematică:
„Răsp unde repede și bine!” – joc
didactic
ADP: I. RUTI NE: Întâlnir ea de dimineață –
„Salutul”, „Calenda rul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup –
„Con secințele tăierilor masive de
păduri” – discuție liberă
II. TRA NZIȚII: „Tăietorii de lemne” –
joc de mișcare
ALA: Joc de rol – „Te invit la un ceai”
ADE: DȘ – Activitate matematică: „Ce
putem construi din figurile geometrice
de pe masă!”
DOS – Educație pent ru socie tate: „Suntem
prietenii pădurii” – discuție liberă cu
suport intuitiv
ADP: a) „Focul este când folosito r, când
dăunător! – lectura educatoarei
b) „Prietenii pădurii” – concurs în aer
liber
JOI
ALA: I. a) Bibli otecă: „Creați o poveste cu
final fericit după imaginile date”
b) Artă: „Cui buri pentru păsărele” –
modelaj
II. ACTIVITATE COMPL.: „Prietenii
naturii” – șezătoare
ADE: DOS – Educa ție pentru socie tate: „Și
tu poți!” – conc urs
ADP: I. RUTINE: Întâl nirea de dimineață –
„Salutul”, „Calenda rul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup –
„Mesaje orale pentru oamenii care
nu știu să protejeze natura”
II. TRA NZIȚII: „Defilăm” – joc de
mișcare
ALA: Joc de masă – „Întregește imaginea”
ADE: DOS – Activitate practică: „Măști
de animale” – confecție din materiale
reciclabile
ADP: a) „Plimbare pe aleile parcului”
b) „Colecți onăm din parc plante pentru
ierbar”
VINERI
ALA: I. a)Bibli otecă: „Să ne amintim
consecințele tăierii masive de
copaci!”
b) Joc de rol: „De-a expediția”
II. ACTIVITATE COMPL.: „S.O.S.
Pădurea” – scenetă
ADE: DPM – Educa ție fizică: „Sari în lac” –
săritura în adâncime
ADP: I. RUTI NE: Întâlnir ea de dimineață –
„Salutul”, „Calenda rul naturii”,
„Știrea zilei”
Activitate de grup –
„Suntem prietenii pădurii, dacă
plant ăm un pomișor”
II. TRA NZIȚII: „Păsărelele” – joc
distra ctiv
ALA: Artă: „Coliere din materiale naturale”
ADE: DPM – Educa ție fizică: „Clopoțeii
liniștiți” – cu predarea ștafetei, târâre pe
sub sfoară
ADP: a) „Discuție cu profesorul de biologie
b) „Animalele din pădure stau de vorbă
despre viața lor” – mânuire de păpuși
59
VALENȚE FOMATIVE ALE ACTIVITĂȚILOR DE
CUNOAȘTEREA
MEDIULUI ÎN CADRUL PROIECTULUI TEMATIC
”PĂDUR EA” STRATEGII DIDACTICE ȘI CONȚINTUTRI
SĂPTĂMÎNA I: „VIAȚA ÎN PĂDURE” MIJLOACE DE REALIZARE:
1. Activități obligatorii: „Pădu rea” – observare (în natură);
„Viața în natură” – lectu ră după imagini ; „Pădu rea de conife re și foioa se”
– prezentare powe r point ;
2.Activități liber alese la centrul „Știință”: „Citim din enciclop edie
imagini din viața pădu rilor”; „Rolul pădu rarului” – vizionare CD; „De ce
unii copa ci rămân verzi toată iarna” – lectura educatoarei;
3. Activități extrașcolare: drumeție în parcul din apropierea
grădiniței; drumeție la pădu rea din apropierea orașului ”;
Prin intermediul „citirii” imaginilor copiii au înțeles că pădurile sunt
însemnate bo gății ale țării, planete i, împodobind munții și dealurile pe
suprafețe întinse; în țara noa stră sunt păduri de conifere, păduri de
foioase și păduri mixte, acestea având rolul de apăra pământul de eroziuni
provoc ate de vânt și apă, de a atrage precipitațiil e, de a fixa și susține solul,
de a purifica aerul; de asemenea, pădurile oferă fructe de pădure, plante
medicinal e, adăpostesc animale; bradul este o plantă lemnoa să, bogată în
rășină, datorită c ăreia rezistă la frig și la atacul dăunătoarelor; frumusețea
bradului este în mediul său natu ral; pentru a păstra obiceiul împodobi rii
bradului putem folosi și brazi artificiali; pădu rile contribuie la controlul
condițiilo r meteo rologice și climatice prin adăugarea de oxigen în atmo sferă.
Excursiile, drumețiile, vizitele reprezintă modalități eficiente și
distractive prin care se poate realiza atât observarea directă a mediului
înconju rător, cât și fixarea și consolida rea acestora. În mijlocul naturii copiii
au observat direct, dirijat și spontan caracteristicile esențiale ale pădurii, prin
antrenarea tuturor analizatorilor: prin exerciții de respirație au simțit aerul
proaspăt al pădu rii, miresmele ierbii, ale florilor, umidi tatea aerului; au
asimilat cuno ștințe despre evoluția unui copac până la matu ritate, înțelegând
cât de important este să plantezi un pom; au aflat că și copacii ca și florile pe
care le-au observat în activități anterioare au nevoie de elemente esențiale ale
60
vieții: aer, apă, soare (căldură și lumină), hrană (din pământ), deci, „au
viață”, „respiră”, „se hrănesc”.
La grădiniță ne-am format deprinderi practice de planta re corectă a unui pom, de
îngrijire a lui, de ocrotire, evitân d ruperea crengilor și spunând și
prietenilor cât de impo rtant este acest lucru pentru echilib rul vieții pe
pământ. Drumețiile au facilitat înțeleg erea faptului că mersul pe jos menține
organismul sănăto s.
Prin vizionarea unor filmulețe de pe CD, a unor prezentări powe r
point, a unor emisiuni – documentare, copiii au descoperit că datorită
intervenției negative a omului în natură, datorită schimbă rilor climatic e, multe
animale și plante au dispărut sau sunt pe cale de dispariție; au aflat care este
rolul pădu rarului în îngrijirea și ocrotirea cop acilor, animalelo r, plantelo r.
Prin intermediul enciclop ediilo r, preșcolarii au înțeles cum unii oameni se
adăpostesc în pădu ri, la marginile pădurilor, precum cei care mai t răiesc și
astăzi în cătunele de munte, iar viața lor depinde în totalitate de ceea ce le
oferă pădurea: hrană, apă, adăpost.
SĂPTĂMÂNA A – II – A: „ȘOAPTELE PĂDURII” MIJLOACE DE REALIZARE:
1. Activități obligatorii: „Bogății le și tainele pădu rii”
– joc didactic; „Romanița și Florin” de Marinela Bodea –
lectura educatoarei
2.Activități liber alese la centrul „Știință”: „Foloasele aduse de pădu re: aer
curat, hrană, apă, plante medicinale, lemn, adăpost” – discuție liberă;
„Să facem experimente cu aerul și cu apa”; „Lanțul trofic” – discuții cu suport
intuitiv ;
3. Activități extrașcolare : excursie la munte.
Copi ii au simțit p rospețimea a erului în mijlocul pădu rii, dar acesta este
mai greu de perceput. Astfel am recurs la metoda experimentului pentru ca
ei să înțelea gă că acest element este vital pentru viața pe pămâ nt și că
păstrarea aerului curat este o condiție a sănătății oamenilo r, plantelo r și
animalelo r, a planetei în general. Prin experiment preșcolarii învață mult
mai u șor despre aspectul p ropus.
EXPERIMENTE:
„Floarea închisă”: Se introduce într-o pungă o plantă în ghiveci și
61
se leagă pun ga pentru a nu pătrunde aerul. Copi ii vor observa că în câteva zile
pe pungă se strâng bobițe de apă, deci planta respiră, și apoi se usucă, ceea ce
denotă că lipsa aerului are ca rezultat „ moa rtea” plantei, de și ea are hrană,
lumină, apă , căldu ră.
În excursia la munte, pe Valea Vaserului , copiii au descoperit
pădu rile de coni fere care ascund izvoare reci, sursă de apă pentru oameni,
dar și sursă de hrană, izvoarele adăpostind și pești (pastravul); au ascultat
susurul apei, cântatul păsărelelo r, adierea vântului p rintre frunzișul copa cilor;
au admi rat pajiști cu flori și verdele copacilor.
Expe riment pentru observarea circuitului apei în natură: într-un
borcan am a șezat un strat de nisip, iar peste acesta un strat de pământ; într-
o parte am plantat o floare, iar în altă parte am pus un vas mic cu apă și apoi
am închi s borcanul și l-am pus la căldură; s-a observat evapo rarea și
condensarea ap ei și că planta și-a luat apă.
Prin intermediul jocului didactic, discuțiilor libere, a lecturilor
educatoa rei preșcolarii au aflat că pădurea ne oferă: hrană – fructe de pădu re,
carnea unor animale, prin vân atul legal, diverse specii de ciupe rci; de
asemen ea, pădurea este supranumită „farmacia verde” prin varietatea
plantelo r medicinale pe care oamenii le folosesc la ceaiuri și medicamen te
în vederea vindecării anumito r boli; fructele de pădu re și ciupe rcile
comestibile sunt adevărate surse de vitamin e; lemnul copacilor, este folosit
pentru construirea caselor, pentru încăl zirea sobelor, iarna, pentru
fabricarea unor obiecte de mobil ier, a unor instrumente muzicale și pentru
fabricarea hârtiei; pădurilor le trebuie foarte mulți ani să crească și de aceea
nu putem tăia ce copaci dorim noi, ci numai pe cei marcați de pădu rar; atunci
când tăiem un numă r mare de copaci trebuie să plantăm alții în loc; de
asemenea, pentru, a economisi lemnul copacilor, putem folosi mai puțină
hârtie, iar pe cea folosită, s-o ducem în centrele de colectare pentru a fi
reciclată; au înțeles că lanțul trofic impune respectarea fiecărui elem ent
component al natu rii pentru menține rea echilib rului a cesteia.
SĂPTĂMÂNA A – III- A: „SĂ PROTEJĂM NATURA” MIJLOACE DE
REALIZARE:
1. Activități obligatorii: „Heidi, fetița munților”,Johanna Spiry –
62
lectura educatoarei; „Focul și efectele lui”- prezentare powe r point.
2.Activități liber alese la centrul „Știință”: „Cum reacțion ează
copacii dacă primesc apă poluată? ” – experiment; „Așa da, așa nu” – joc
exercițiu – intervenția negati vă a omului în natură; „Spune mai departe!” – joc
exercițiu; „Vizionăm un filmuleț cu pădu ri incendiat e”.
3. Activități extrașcolare : drumeție în împrejurimile grădiniței ;
Prin intermediul lecturii educatoa rei am făcut cuno scute copiilo r
regulile de compo rtare față de mediul înconju rător, în speță, pădu rea: să
păstrăm curată iarba, prin strângerea de șeurilor; să păstrăm curate apele, prin
protejarea lor de deșeuri; să nu rupem crengi; să protejăm speciile de plante și
animale ocrotite de lege; să protejăm spațiile verzi încercuite; să nu lăsăm
focuri nesupravegheate în pădu re și să aprindem focul decât în locuri special
amen ajate ; să oprim tăierile masive de copaci, care au ca efecte deteriorarea
calității aerului, sporirea efectului de seră (a încălzirii global e), dispariția unor
specii de animale, păsări și plante, c reșterea pericolului inundațiilor; să plantăm
copaci pentru reîntine rirea pădurilor; să nu scrijelim copacii, protejând u-le
astfel creșterea în bune condiții și aspectul estetic; să-i sensibilizăm și pe
ceilalți oameni în vederea protecț iei mediului înconju rător, prin invitații,
pliante, afișe.
Jocul didactic Așa da, așa nu” a avut ca obiectiv, prezentarea
acțiunilo r nefaste ale oamenilo r, care produc deșeuri, poluând atât solul, cât și
apa și aerul; copiii au denumit princip alele surse de deșeuri, ușor vizibile:
ambalajele din hâ rtie, sticlă, plastic, metal etc., au aflat că apele în cursul lor
antrenează cantități uriașe de deșeuri, „gunoaie”, ceea ce duce la distrugerea
vieții acvatice, la înmulțirea insectelo r și rozătoarelor care transmit boli,
acestea toate ducând la îmbolnăvirea oamenilo r; au aflat că oamenii varsă în
râuri detergenți și alte substanțe care distrug viața pestilor și plantele din jur;
preșcolarii au înțeles că mirosurile neplă cute din aer se datorează tot
deșeurilor, gazelor emanate de mașini, de fumul de la fabrici etc., că
incendiile și defrișările masive provocate de oameni duc la dispariția unor
specii de animale și plant e.
Experiment – am pus separat trei flori în trei recipient e: în primul am
63
turnat apă cu rată, în al doile a, peste apă am turnat și ulei, iar în al treilea ,
peste apă am turnat dete rgent. Copi ii au constatat că floarea din primul vas
a rămas frumoa să, pe când florile din vasele al doilea și al treilea, s-au ofilit.
Deși și florile din vasele al doilea și al treilea au beneficiat , ca și floarea din
primul vas de lumină și căldură, floarea din vasul al doilea nu a beneficiat de
aer, iar floarea din vasul al treilea nu a beneficiat de apă nepoluat ă, deși a
avut și aer.
Reciclarea și refolosirea deșeurilor reduc polua rea aerului, solului și a
apei, de aceea am stimulat copiii în a descoperi soluții practice de utilizare a
deșeurilor.
SĂPTĂMÂNA A – IV – A: EVALAREA PROIECTULTUI MIJLOACE DE
REALIZARE:
1. Activități obligatorii: „Să alcătui m un tablou ” – joc didactic Ce mi –
a povestit copacelul” – lectura educatoarei;
2.Activități liber alese la centrul „Știință”: „Ce se întâmplă cu animalele când
arde pădu rea?” discuție cu suport intuitiv.
Pe parcursul derulării activităților de evaluare am urmărit: nivelul de
cunoștințe al copiilo r despre elementele componente ale pădurii;
identi ficarea elementelo r care polue ază pădu rea și îi strică echilib rul;
cuno așterea unor norme și reguli generale de protecție a mediulu i; gradul de
dezvol tare a deprinderilor practice privind activitățile de în grijire și ocrotire a
pădurii; capacitatea de comunicare, vocabularul activ al copiilo r cu te rmeni din
domeniul studiat; nivelul dezvol tării creativit ății privind utilizarea unor
mate riale din natură, deșeuri; calitățile artistice; munca în echipă, spiritul
competitiv și autoc ritic în evaluarea proprie și a celorlalți; trăsături de voință
și caracter; atitudini și compo rtamente – respect față de mediu.
Prin jocul didactic „Alcătuiți un tablou”, copiii au demon strat
că dețin cuno ștințe legate de elementele componente ale „pădu rii, despre
rolul și importanța fiecăruia. Au id entificat factorii ca re poluează și
dezechilib rează viața pădurii, precum și modalități de combate re a acestora.
După vizionarea filmulețelo r cu deza stre naturale, p reșcolarii au găsit, prin
intermediul altor categorii de activități, soluții pentru oprirea acestor efecte:
64
au demo nstrat că știu să plante ze un pom, că știu să îngrijească o plantă; au
realizat slogane de sensibilizare publică, măști, machete, obiecte de
decor din mate riale naturale, refolosibile și reciclabile.
Activitățile de evaluare ale proiectului tematic „Pădurea” au constituit
modali tăți eficiente de verificare a atingerii obie ctivelor propuse în c ercetare.
PRELUCRAR EA DATELO R, ANA LIZA ȘI INTERPRETAREA
REZULTATELOR CERCETĂRII
În funcție de corectitudinea răspunsurilor copiilo r la Chestiona rul
aplicat înainte și după intervenția prin Proiectul tematic „Pădurea”, s-au
înregistrat punctaje (în afară de itemul 1 , fiecare răspuns corect a primit 10
puncte, maximum – 100 puncte ). Am numit punctaje pretest rezultatele
inițiale, înainte de intervenția pedagogică și punctaje posttest
rezultatele ulterioare intervenției prin prezenta rea aspectului din mediul
înconju rător. În tabelul de mai jo s sunt evidențiate punctaj ele pretest și
posttest:
Tabel 8 – rezultate pretest – posttest
Nr.crt.
Numele și prenumele
Gen
Vârsta
1.
A. D.
M
4
2.
A. G.
M
4
3.
B. A.
M
5
4.
C. B.
M
4
5.
D. G.
M
4
6.
D. V.
M
5
7.
D. M.
M
5
8.
F. S.A.
M
4
9.
G. G.
M
5
10.
K. A.
M
5
11.
M. M.
M
5
65
12.
M.N.
M
5
13.
N. C.
M
5
14.
N.L. M.
F
5
15.
O. R.
F
4
16.
O. T.
F
5
17.
P. P.
F
5
18.
P J.
F
5
19.
P. M.
F
5
20.
P. F.
F
5
21.
R. N.
F
5
22.
R. E.
F
5
23.
R. L.
F
5
24.
S. C.
F
5
25.
T. A.
F
4
M- masculin; F – feminin
În analiza și inte rpretarea rezultatelo r am urmărit următoa rele aspecte:
– Analiza rezulatelo r la chestiona re (pre și posttest) în funcție de genul și
vârsta subiecților;
– Analiza și interpretarea răspunsurilor la chestionar (pre și posttest)
pentru fiecare item în p arte, grupați pent ru o mai coerentă expune re în trei
categorii:
– Itemi ce vizează atitudinea față de pădure și informații generale (itemii 1,2,
3)
– Itemi ce vizează informații legate de utilitatea pădu rii pentru noi,
oamenii (itemii 4 ,5,6,7,8,9,10 ) ;
– Itemi ce vizează reguli ce trebuie respectate în pădure (itemii 11, 1 2).
Scorurile obținute de cei 25 de preșcolari la pretestare au fost destul
de slabe (M=36,70, AS=19,90 ), ceea ce semni fică lipsa unor informații sau
informații eronate leg ate de ceea ce înseamnă pădu rea ca aspect al mediului
înconju rător (utilitate, reguli ce trebuie respectate); pe de altă parte, se
justifică demersul nostru complex de cercetare, ce vizează transmiterea
66
unor informații mai mult sau mai puțin comple xe preșcolarilor și formarea
unor atitudini pozitive față de mediul natural, în mod special față de pădure.
În graficele următoa re sunt prezentate rezultatele obținute de
subiecți la ch estiona r, înainte și după intervenție, evidențiind u-se diferențe în
funcție de vârstă și gen.
4 ani 5 ani
76.2 88.7
28.2 40
punctaj pretest punctaj posttest
Grafic 1 – punctajele obținute de subiecți în funcție de vârstă
Rezultatele obținute de copiii de 4 ani sunt mai scăzute decât cele ale
copiilor de 5 ani, atât la pretest cât și la posttest. Acest lucru era de
așteptat, datorită faptului că au un an în plus petrecut la grădiniță dar și a
dezvol tării cognitive și emoționale superioare la vârsta de 5 ani. De remarcat
este faptul că s-au înregistrat progrese foarte mari la ambele grupe de
vârstă, acest fapt constituind pent ru noi ca educatori un stimulent puternic în
favoa rea organizării activității didactice pe bază de proiecte tematic e. Se
confirmă încă o dată capacitatea de adaptare a psihicului copilului
preșcolar, ușurința și rapiditat ea asimilă rii noilor informații, inte resul și
curiozitatea preșcolarilor pentru ceea ce este nou și inedit.
Semni ficative în punctajele obținute, ce se pot remarca doar rezultatele
superioare ale ambelo r categorii (băieți și fete) la posttestare. (fetele au
“crescut” de la 38,3 la 83,25, ia r băieții de la 35,5 la 87,07).
Punctajtest în funcție de gen
\
100 87.0783.25
67
50 35.538.3
baieti
0 fete
punctaj pretestpunctaj posttest
Grafic 2 – punctajele obținute de subiecți în funcție de gen
În urma analizei generale a mediilo r rezultatelo r subiecților putem con cluziona că, în
ansamblu, rezultatele posttest au fost net superioare celor pretest, fapt ce
constituie con firmarea ipotezei luc rării noastre.
În cele ce urmează am realizat o analiză detalia tă a tuturor aspectelor
vizate în inte rvenția p edagogică.
Aspecte generale legate de pădu re
Primul item al chestionarului era următo rul: “Ție îți place să te
plimbi prin pădure cu părinții tăi?”
Grafic 3.
.
La această întrebare, au răspuns inițial afirmativ 21 de preșcolari și
negativ 4 preșcolari. În graficul alăturat se pot vedea rezultatele și în funcție
de gen. Observăm o ușoară diferență între fete și băieți, fetele preferă într-o
măsură mai mare decât băieții plimba rea în pădu re (11 fete față de 10 băieți ).
Testul post-intervenție arată că absolut toți copiii au afirmat că le place să
petreacă timp în mijlocul pădurii, deci și atitudinea neg ativă a celor patru
subiecți s-a modi ficat.
Al doilea item viza informații legate de cel care admini strează pădurea –
pădu rarul: “Pădurea este ingrijită de padurar? “
La acest item, un sfert din subiecți au răspuns corect, dovedind că
68
puțini copii cuno sc acest aspect legat de speciali știi care au în grijă flora și
fauna pădurii. Cei care au greșit la acest item au fost toți cei 7 preșcolari de 4
ani și 4 de 5 ani. Îmbucu rător este rezultatul la posttest, unde aproape toți
subiecții de 4 ani și peste trei sferturi din cei de 5 ani au răspuns afirmativ la
această întrebare. Astfel, copiii con știentizează existența unei persoane
specializate care are responsabilitatea îngrijirii și admini strării pădu rii, în
beneficiul tu turor.
Tabel 9 – răspu nsuri pretest și posttest în funcție de vârstă – Pădu rea este îngrijită de pădurar?
vârsta subiecțil or
Total
4.00
5.00
pretest
Total
da
0
7
7
nu
7
7
11
18
18
25
vârsta subiecțil or
Total
4.00
5.00
posttest
Total
da
6
14
20
nu
1
7
4
18
5
25
Al treilea item al chestionarului se referă la o problemă importantă și relevantă
pentru dezvol tarea etică și estetică – și anume legată de viața copacilor, ca elem ente
naturale ce “trăiesc” toate schimbă rile și transformările asemenea celorlalte elem ente
vii, de la apariție p ână la moarte.
La întrebarea “Copacii au viață?” , inițial au răspuns afirmativ 20% din
preșcolari și negativ 80%, nu apar diferențe semni ficative pe nivel de vârstă
(bineînțele s, subiecții de 4 ani au răspuns într-o măsură mai ma re negativ,
confirmându -ne intuiția ).Interesant este faptul că, după intervenția din cadrul
proiectului nostru, aproape 85% din copii au reținut că viața este una din
caracteristicile esențiale a le pădu rii, foarte probabil ajungând la această
concluzie prin implicarea directă (observare și descope riri proprii) în viața
pădu rii. Aceste rezultate confirmă încă o dată beneficiile aduse de
69
activitățile practice în dezvol tarea unei atitud ini pozitive față de mediul
înconju rător și în formarea unei percepții corecte asupra ceea ce înseamnă
cu adevărat natura și impl icațiile omului în păstrarea și îngrijirea . Copacii au
viața ?
da
Nu
Diagrama – 4 răspunsuri posttest
II. Utilitatea pădurii
Următo rul aspect al cercetării noastre viza identi ficarea gradului de
cunoaștere de către preșcolari a funcțiilo r și utilității pădu rii pentru viața
noastră. Astfel, pădu rea con stituie:
– Sursă de hrană (item 4 ), de apă (item 8), lemne
(item 7 ) – Adăpost (item 5 )
– Materie primă pentru obținerea hârtiei (item 6), a mobil ierului
(item 9) și pent ru construcții (item 10)
“În pădure găsim ceva de mâncare?” La această întrebare,
aproape două t reimi din preșcolari au răpuns negativ (64%), restul (36%)
cuno scând existența unor plante specific pădurii. Nu au existat diferențe
semni ficative între răspunsuri pe cele două grupe de vârstă, menținând u-se
constant superioritatea răspunsurilor corecte ale p reșcolarilor de 5 ani față de
cei de 4 ani. În tabelul de mai jos se poate observa foarte bine diferența dintre
cele două testări în favoarea răspunsurilor afirmative la posttestare. Se poate
concluziona că preșcolarii au obținut informații referitoare la pădu re, ca sursă
de hrană și mediu în care trăiesc plante și anim ale.
Tabel 10 – răspu nsuri pretest /posttest – În padu re gasim ceva de mancare?
posttest
Total
da
nu
70
pretest
Total
da
8
1
9
nu
14
22
2
3
16
25
“Pădurea ne oferă adăpost?” Răspunsurile la această întrebare
(vizualiz ate în graficul 4) scot în evide nță faptul că experiența redusă de viață a
copiilo r preșcolari nu îi ajută să își imagineze un adăpo st în mijlocul
pădurii, altfel decât sunt ei obișnuiți. Astfel, inițial, doa r un sfert dintre copii
asociau pădu rea cu un eventual loc de adăpostire în situații critice. Intervenția
noastră, prin proiectul desfășurat, a vizat și dezvolta rea spiritului practic al
copiilo r preșcolari, alătu ri de formarea unor atitud ini pozitive față de ceea ce
înseamnă viața în mijocul naturii și încurajarea activismulu i, a găsirii de
soluții dive rse la p robleme practice de viață.
Pretest posttest
92%
76%
24 % 8%
Da Nu
Grafic 5 – valori procentuale ale răspunsurilor pretest/p osttest – Pădurea ne oferă adăpost?
“Se poate fabrica hârtia din lemn?” La pretestare, 32% dintre copii
au răspuns afirmativ, față de 68% de copii cu răspunsuri negative, rezultate
explicabile prin lipsa uno r cuno ștințe de nivel superior care să facă posibilă
înțele gerea unei relații atât de compl exe – lemn →hârtie. Îmbucu rător este
faptul că după aplic area proiectului, raportul se schimbă, mai nume roase
fiind răspunsurile pozitive decât cele negative. Astfel, putem spune că
intervenția a avut un impa ct puternic în plan cognitiv și atitudinal. În
71
tabelul următor se poate vedea dinamica rezultatelo r la cele două testări, în
funcție de vârstă.
Tabel 11 – răspu nsuri pretest /posttest la cele două vârste – Se poate fabrica hartia din lemnul copacil or?
vârsta subiectil or
posttest
Total
da
nu
4.00
pretest
da
1
0
1
nu
3
3
6
Total
4
3
7
5.00
pretest
da
3
0
3
nu
10
5
15
Total
13
5
18
“Putem folosi lemnul copacilor la aprins focul?” Acest item este unul din
puținii care au primit un răspuns satisfăcător din punctul de vedere al
corectitudinii (doar 2 subiecți au dat răspuns greșit, dar și ei au răspuns
corect la posttestare). Folosirea lemnului pentru foc se pare că nu este o
activitate total străină copiilo r, ei cuno scând utilitatea lemnului pent ru foc
încă de la 4 ani sau mai d evreme.
“În padure gasim apă?” Unul din beneficiile pădu rii este acela de a “găzdui”
izvoare (în special în zona de munte), fapt puțin cuno scut de copiii de
grădiniță. În graficele de mai jos se poate vedea repartizarea răspunsurilor în
funcție de vârstă, și de această dată subiecții de 5 ani dovedind o mai bună
(dar nu satisfăcătoare) cuno aștere a acestui aspect legat de pădure. Rezul tatele
posttestare relevă o schimba re majo ră, doar unul dintre copiii de 4 ani și doi
din cei de 5 ani răspunzând negativ.
72
Grafic 6 – valori procentuale ale răspunsurilor pretest/ posttest în funcție de vârstă – În pădure găsim apă?
“Se pot fabrica obiecte de mobilier din lemnul copacului?”
La acest item, răspunsurile afirmative au fost în proporție foarte mică
la pretest (16%), față de posttest (68%), rezultate vizualiz ate în diagramele de
mai jos. În urma a ctivitățilo r practice, a experimentelor și a impli cării active
a copiilo r în sarcini de tip euristic, aceștia au reușit să conștienti zeze într-o
măsură mult mai mare utilitatea lemnului. Procesntul de 32% de
răspunsuri incorecte este dat în mare măsură de rezultatul p reșcolarilor
mici (de 4 ani) .
Diagr ama 5 – valori procentuale ale răspuns urilor pretest/p osttest – utlizarea lemnului pentru mobilier
“Ne putem construi o casă din lemn?”
Casa este mai apropiată ca și concept de lemn, decât mobil ierul,
73
poate datorită faptului că este o noțiune mai concretă, mult mai întâlnită în
viața de zi cu zi dar și în pove ști, basme, desene animate. La acest item
răspunsurile sunt foarte interesante – la testarea inițială, jumătate dintre fete și
doar un băiat din 12 au răspuns afirmativ (tabel 4 ). Oare percepția băieț ilor
cu privire la materialele de construcții este bazată doar pe mate rialele
utilizate în joc (plastic, metal), neexistând o legătură cu mate rialele
naturale !? Ar fi interesant de investigat acest aspect, pentru a descoperi dacă
este vorba de spre o tendință generală sau este doar un fenomen marginal.
În ceea ce privește di ferența dintre rezultatele la test – înainte și după
intervenție – acestea se alătu ră celor anterioare, observându-se foarte clar o
îmbunătăți re a nivelului de cuno ștințe în ceea ce p rivește de posibilitatea
construirii unei case din lemn .
Tabel 12 – răspu nsurile la pretest în funcție de gen – Ne putem construi o casă din lemn?
genul subiectilor
Total
masculin
feminin
pretest
Total
da
1
6
7
nu
12
13
6
12
18
25
III. Reguli de respectat
în pădure “Stingem
focul în pădure?”
La acest item, este încurajato r la pretestare răspunsul afirmativ a peste
jumătate din băieți (52%) și trei sfertui din fete (76%); putem spune
astfel că existau deja in formații cu privire la eventuale pericole și
impo rtanța prevenției unor incendii prin mă suri relativ simple și la îndemâ na
oricui. Diferența de scor dintre băieți și fete poate indica faptul că fetele dau
dovadă de o mai ma re responsabilitate sau poate cuno sc într-o mai mare
măsură pericolul focului în pădu re. Poate fi doar o speculație, dat fiind
numă rul mic de subiecți, dar cel puțin la lotul no stru putem spune că fetele
cuno sc într-o mă sură semni ficativ mai mare această regulă importantă ce are
drept scop prevenirea uno r incendii.În urma intervenției prin programul
74
educațional, doar 2 preșcolari din cei 25 au răspuns greșit la acest item, deci
putem afirma că obiectivul nostru a fost atins într-o mă sură extrem de mare
(graficul 5).
Grafic 5 – răspunsurile la pretest/p osttest – Stingem focul în pădure?
25 23
20 16
15
10 9pretest
5 posttest
Da NU
“Strâge m resturile de mâncare de pe iarbă, dupa ce servim
masa în padure?”
La această întrebare, răspunsurile afirmative diferă ușor din punctul de
vedere al vâ rstei (la 4 ani doar 28% din copii au răspuns afirmativ, în timp ce la
5 ani peste 85%). Acest fapt poate fi explicat prin lipsa responsabilităților unui
copil de 4 ani, printre care și ajuto r la strânsul mesei, responsabilitate care, o
dată cu dezvolta rea, devine din ce în ce mai evident ă. Faptul că între băieți și
fete nu sunt diferențe semni ficative este de bun au gur, constituind o premisă
pentru dezvolata rea la ambe le genu ri a unei atitud ini sănătoase și pozitive
față de implicarea în sarcini diverse, printre care și cele casnice. Răspunsurile
afirmative unanime la posttestare ne convi ng că această regulă a fost
interiorizată de toți copi ii, chia r și de cei de 4 ani.
posttest
NU
pretest DA
0% 50% 100% 150%
Grafic 6 – valori procentuale ale răspunsurilor pretest/posttest –
Strânge m resturile de mâncare din iarbă?
Obiectivul cercetării noastre a fost surprinderea dinamicii atitudinale a copilului
de grupa mijlocie vizavi de aspecte ale mediulu i. Astfel, în urma participării
75
la o serie de activități în mediul natural (pădurea), au fost vizate : asimilarea
de informații noi și con solida rea celor deja deținute cu privire la
caracteristicile pădu rii ca mediu natural de viață, resursă de mare va loare
pentru oameni, cu multiple funcți i; identi ficarea nivelului de cuno ștințe și al
atitudinilor vizând acest aspect al mediului înconju rător; realizarea uno r
activități diverse bazate în special pe conta ctul nemijlocit cu mediul natural,
prin care s-au încurajat experimentarea, descope rirea, cercetarea, soluționarea
de probleme ca metode active esențiale ; cuantificarea gradului în care s-au
produs schimbă rile în plan atitudinal.
Chestionarul utilizat a constituit princip ala modali tate practică prin care am
evidențiat schimbă rile produse. Sintetic, p rezentăm câteva idei esențiale :
Inainte de participa rea la Proiectul Educ ațioal „Pădurea” majo ritatea
preșcolarilor din lotul de cercetare dețineau puține informații despre
caracteristicile pădu rii – rol, funcții, p recum și despre regulile ce trebuie
respectate în acest mediu natu ral . Informațiile lacunare sau chiar eronate au
fost înlocuite într-o măsură semni ficativă de in formații corecte și complexe,
evidențiate foarte clar prin testarea ulterioară (unde s-au în registrat rezultate
mult mai bune ) ; la toți itemii chestiona rului s-au evidențiat di ferențe
semni ficative între rezultatele inițiale și cele ulterioare, dovezi de ordin
cantitativ ce sunt coroborate cu observațiile educatoa rei (de ordin calitativ ) ;
– Preșcolarii au dat dovadă că și-au însușit informații compl exe despre rolul
pădu rii în viața noastră, ca sursă de apă, aer, hrană, adăpost, mate rie primă.
De asemen ea, ei au mani festat o atitudine pozitivă față de menține rea
curățeni ei și prevenirea incendiilo r, menține rea și rațion alizarea resurselor.
Putem afirma că activitățile în pădu re, în aer liber, care au implicat cunoașterea
nemijlocită, sunt o modalitate extrem de valoroasă pentru dezvolta rea unor atitud ini
corecte față de mediul înconju rător, dar și față de tot ce înseamnă viață, constituind o
premisă impo rtantă nu numai pent ru educația ecologică, ci și pent ru cea etică și estetică.
76
CONCLUZII
Protecția mediului, depășind mult granițele educației civice, comportamentale,
atât în privința conceptului în sine, cât și în traducerea în fapt a acțiunilor ce le poate
acoperi, reprezintă o preocupare de bază în educarea și formarea tinerei generații.
Copiii acestei generații, precum și cei ai generațiilor viitoare vor fi adevărați
beneficiari ai grijii tuturor față de mediu, dacă obiectivele protecției mediului vor fi
atinse pe plan mondial la toate nivelurile.
Până atunci, la nivelul educației preș colare putem prevedea activități de educație
ecologică care, pe de o parte, formează deprinderi, dezvoltă capacități și cultivă
interesul copiilor pentru conduite ecologice, iar pe de altă parte contribuie direct la
constituirea unui mediu echilibrat, cura t, benefic unei dezvoltări fizice și mentale
sănătoase a copiilor.
A ocroti și îmbunătății mediul înconjurător reprezintă pentru întreaga societate un
obiectiv primordial, o sarcină a cărei realizare trebuie coordonată și armonizată foarte
bine în sistem ul educațional. Acțiunea de protejare a mediului nu este ușoară în
comunitate. Schimbarea mentalității oamenilor este dificilă, iar fără educația fiecărui
individ în acest sens, începând de la vârste timpurii, orice demers la scară socială de
ocrotire a m ediului este supus eșecului.
Educația ecologică a preșcolarilor este foarte importantă pentru: dezvoltarea
sentimentelor de afecțiune f ață de tot ceea ce -i înconjoară, corectarea atitudinilor
comportamentale sau chiar suplinirea părinților în form area com portamentelor copiilor,
formarea unor viitoare personalități
Educația ecologică a preșcolarilor se realizează mai ales la nivel afectiv. Astfel la copii
se conturează sentimente care se vor manifesta prin atitudini ce dovedesc atenția
acordată de acesta mediului. Puterea exemplului este foarte importantă la această vârstă.
Deoarece copiii imită tot ceea ce văd, adulții din jurul lor trebuie să -și controleze
comportamentul în permanență. Copiii sunt dornici să participe la acțiuni de amenajare
77
a mediului î n care trăiesc, se vor implica așadar în activități de îngrijire a plantelor și
animalelor, dar trebuie să fie la fel de entuziasmați și de participarea la acțiuni de
curățare a locului de joacă.
Noi toți suntem responsabili în a construi un mediu educ ațional care să motiveze
copilul în procesul de protejare a naturii, fiind esențial ca omul să fie educat în spiritul
respectului față de mediu. Sentimentele și atitudinile copiilor față de natură trebuie să
fie de respect și grijă, având în permanență co nvingerea că oamenii sunt parte integrantă
din natură și nicidecum superiorii acesteia.
78
Bibliografie
1.Curriculum pentru educatia timpurie a copiilor cu varsta intre nastere si 6 -7
ani/2008. Revista inv atamantului prescolar 3 -4/2005. Revista invatamantului prescolar
3/2007
Neacsu, I.,Stoica, A., Reforma sistemului de evaluare si de examinare, Bucuresti, Editura
Aramis, 1996.
2. Oprea, Crenguta, Lacramioara, Pedagogie. Alterna tive metodologice interactive .
Editura Universitatii, Bucuresti, 2003.
3. Radu, I.,T., Evaluarea in procesul didactic, Bucuresti, Editura didactica si
Pedagogica, 2000.
4. Tomsa, Gheorghe, Psihopedagogie prescolar a si scolara, Editura „Coresi”,
Bucuresti, 2005.
Bocoș Mușata, Chiș Vasile, Ferenczi Iuliu, Ionescu Miron, Lăscuș Voicu, Preda Vasile,
Radu Ioan, (2004). ,,Didactica modernă” – ediția a II -a revizuită, Ed. Dacia,Cluj -Napoca;
1. Strugren, B. (1994). Ecologie teoretică, Editura Sarmis, Cluj -Napoca;
2. Vaideanu, D., Vaideanu, E. – Educație ecologică, Editura Mirton, Timișoara,
3. Cuciinic, C. (2005). – Natura -prietena mea, Editura Aramis, București;
4. Lespezeanu Monica, (2007). ,,Tradițional și modern în învățământ ul preșcolar -o
metodică a activităților instructiv -educative” Ed. Omfal Esențial, București;
5. Mateiaș Alexandra, (2003). ,,Pedagogie pentru învățământ ul preșcolar -program
de dezvoltare generală prin tratare diferențiată”, E.D.P., R.A., București;
6. Comănescu Maria, Gheorghe Doina, (1998). ,,Cunoașterea mediului -grupa
pregătitoare, ghidul educatoarei”, E.D.P., R.A., București;
79
7. Ghid metodic pentru cadrele d idactice. Învățământ preșcolar – Educație
ecologică și protecția mediului;
8. http://www.didactic.ro/materiale -didactice/educatia -ecologica -in-gradinita
9. http://www.isjbraila.ro/actedu/Ed_eco -Ghid_prescolari.pdf
10. Editura „V & INTEGRAL”, (2005). Programa activit ății instructiv educative în
grădinița de copii;
11. Radu Ioan (Prof. Univ. Dr.), Universitatea ,,Babeș Bolyai”, Cluj -Napoca,
Facultatea de Psihologie și Științle Educației, Secția Psihologie, învățământ la
distanță, ,,Psihologie experimentală și analiza datel or”;
12. www.didactic.ro
13. www.pagini -scolare.ro
14. Toth, M. (2002). Mediul înconjurător în educație: educație ecologică, educație
pentru mediu sau educație privind mediul? Editur a Studium, Cluj -Napoca
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CAPITOLUL . I.FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA PREȘCOLARI PRIN ACTIVIȚĂȚILE DE EDUCAȚIE ECOLOGICĂ I.1. Educația ecologică și necesitatea învăță… [604026] (ID: 604026)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.