TEMA: Drone, Intelligence și Securitate Națională [604010]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTE NȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA STUDII D E SECURITATE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
dr. Laurenț iu S. Han Absolvent: [anonimizat]
2014

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE SOCIOL OGIE ȘI ASISTENȚĂ SO CIALĂ
SPECIALIZAREA STUDII D E SECURITATE

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
TEMA: Drone, Intelligence și Securitate Națională

Coordonator științific:
dr. Laurențiu S. Han Absolvent: [anonimizat]-Eduard Preda

BUCUREȘTI
2014

Cuprins
ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
CAPITOLUL I – ROLUL DRONELOR ÎN INTELLIGENCE ………………………….. ………………………….. ……. 6
1.1. CONCEPTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 6
1.2. EFECTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 7
CAPITOLUL II – BENEFICII ȘI MODURI DE UTILIZARE ………………………….. ………………………….. …… 10
2.1. GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 10
2.2. ÎN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 12
CAPITOLUL III – CONSIDERENTE SOCIOLOGICE, ET ICE ȘI LEGALE ………………………….. ……….. 13
3.1. REGLEMENTĂRI PRIVIND DREPTUL LA VIAȚA PRIVATĂ ………………………….. ……………….. 13
3.2. LEGALITATEA ȘI MORALITATEA UTILIZĂRII SISTEMELOR FĂRĂ PILOT LA BORD ….. 16
CAPITOLUL IV – TEHNOLOGIA FĂRĂ PILOT ÎN ROMÂNIA ………………………….. …………………………. 19
4.1. POTENȚIALUL TEHNOLOGIC AL ROMÂNIEI ÎN DOMENIU ………………………….. ………………. 19
4.2. CONSIDERENTE STRATEGICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 22
4.3. EFECTE ASUPRA ECONOMIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 26
4.4. SITUAȚ IA ACTUALĂ ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ……………………… 28
4.5. BENEFICII PENTRU INSTITUȚIILE NAȚ IONALE DE SECURITATE ………………………….. ……. 30
4.6. ANALIZĂ SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 33
CAPITOLUL V – VIITORUL TEHNOLOGIEI ………………………….. ………………………….. ……………………….. 35
5.1. AUTONOMIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 35
5.2. VIITOARE PROIECTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 37
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 42
LISTA ANEXELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 49
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 50

5
Argument
Unmanned Aerial Vehicle (UAV) , dronă sau aparat de zbor fără pilot la bord
este un sistem aerian ghidat de la distanț ă sau printr -un program de zbor prestabilit.
Aceste aparate vin în forme și mărimi diferite și au aplicare în domeniul civil ,
științific, industrial și în special în cel militar unde sunt folosite pentru intelligence,
supraveghere, recunoaștere și atacuri armate. Motivele propagării acestora sunt
dezvoltarea tehnologiei de ghidare de la distanță și culegerea de informații la so l mai
precisă.
Lucrarea de față nu are menirea să demonstreze că sistemele fără pilot
capabile de intelligence, supraveghere și recunoaștere pot să înlocuiască complet
factorul uman, ci faptul că această tehnologie vine în completarea lui, în sprijinul
eforturilor sale de a furniza intelligence într -un mod mai eficient și mai rapid.
Aparatele de zbor fără pilot la bord utilizate în intelligence pot reprezenta pentru
România o unealtă extrem de importantă pentru provocările secolu lui 21. Dacă în
momentul de față necesitatea lor nu este evidentă, factorii corob orați din această
lucrare indică o tendință ascendentă și accelerată în domeniu, iar cererea unor astfel
de unelte este limitată doar de creativitatea și imaginația utilizatorilor . Din punct de
vedere a l intelligence -ului, putem afirma că progresul tehnologic al senzorilor și
apariția unui număr tot mai mare de soluții fără pilot vor putea satisface nevoile
structurilor de securitate ale statului român de a obține intelligence calitativ prin
astfel de ap arate de zbor fără pilot la bord.
Din aceste motive, lucrarea își propune să ofere indicatorii necesari pentru
stabilirea potențialului României de a fi în avangarda tehnologiei moderne de
apărare în domeniul aeronautic cu ajutorul aparatelor de zbor fără pilot și măsura în
care acestea ar putea întări poziția strategică a României în cadrul NATO și UE.
Aceste sisteme prezintă toate caracteristicile unui game changer deoarece au
potențialul de a transforma natura războiului modern.
Sursele folosite pentru r ealizarea lucrării sunt în întregime de tip Open
Source Intelligence, pe deoparte datorită multitudinii acestora, dar și datorită
transparenței companiilor aerospațiale și de apărare cu privire stadiul în care se află
cercetările întreprinse de aceste comp anii referitoare la tehnologia aparatelor de zbor
fără pilot la bord.

6
Capitolul I – Rolul dronelor în intelligence
1.1. Concepte
Departamentul de Apărare al Statelor Unite definește o dronă ca fiind „o
aeronavă care nu transportă un operator uman și este capabi lă de zbor cu sau fără
control de la distanță ”1, iar conform Dicționarului explicativ român, drona este „un
aparat de zbor fără pilot la bord, ghidat de la distanță”2.
Termenul de dron ă este mai puțin utilizat în Occident datorită asocierii cu
atacurile di n Afganistan, Pakistan, Somalia și Yemen soldate cu numeroase victime
și pagube colaterale . Mass -media a avut un rol hotărâtor în a forma opinia că toate
dronele sunt militare și sunt concepute doar în scopuri militare, creând impresia falsă
că toți cetățe nii ar putea deveni ținte odată cu introducerea acestor sisteme în spațiul
aerian național al unui stat.
„UAV -urile sunt sisteme sofist icate care încorporeaz ă cadre u șoare de
aeronave, propulsie avansat ă, leg ături securizate de date, sisteme de control de
înaltă tehnologie și de sarcini utile. ”3Aceste a sunt caracteristici le care confer ă
valoarea sistemelor f ără pilot în domeniul intelligence -ului, iar acest fapt împinge
spre înlocuirea metodelor conven ționale aeriene de ob ținere de intelligence în
favoarea unor soluții controlate de la distan ță.
Un concept folosit în domeniul afacerilor este actionable intelligence și
presupune „orice informații care pot fi utilizate pentru a crește poziția str ategică a
unei companii împotriva competiț iei. Intelligence -ul obținut trebuie să fie transferat
în acțiuni reale, care pot fi folosite pentru a lansa atacuri preventive sau pentru a
pregăti o contra -strategie”4. Deși vorbim de domeniul afacerilor, putem o bserva că
noțiunea de actionable intelligence ar putea reprezenta o componentă importantă în
domeniul aparatelor de zbor fără pilot la bord datorită capabilităților acestora de a
colecta și de a furniza informații î n timp real, fapt ce scade semnificativ t impul
dintre obținerea de intelligence , actul decizonal și acțiune . Astfel, avem ca exemplu
eliminarea unor ținte importante de pe teritoriul unor state non -ostile (Pakistan,
Yemen) de către un alt stat (Statele Unite) ca măsură preventivă în urma constată rii

1 Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms , Joint Publication 1 -02, 2014, p. 276.
2 http://dexonline.ro/definitie/dron%C4%83, accesat la data de 12.06.2014 ora 1:24.
3 http://www.uavs.org/index.php?page=what_is , accesat la data de 13 .06.2014 ora 11 :53.
4 http://www.businessdictionary.com/definition/actionable -intelligence.html, accesat la data de 12.06.2014 ora
1:58.

7
pericolului potențial al acelor ținte. În acest fel, se realizează transformarea
intelligence -ului în intelligence acționabil raportat la tehnologia fără pilot și nu
numai.
Un aspect foarte important din acest punct de vedere este că sistemele fără
pilot pot fi folosite în orice etapă a procesului de intelligence de la colectare până la
realizarea de atacuri, devenind parte integrată și direct asociată intelligence -ului.
Acest fapt duce la posibilitatea detașării aeronavelor fără pilot la bord de
compo nenta militară și conferă acestei tehnologii o versatilitate extrem de facilă.
„Inovațiile în capabilitățile de securitate națională nu trebuie să scadă
atunci când nevoile de securitate se ciocnesc cu bugete austere, liderii
guvernamentali și din industrie trebuie să contin ue promovarea inovației chiar d acă
tăierile bugetare impun re duceri în anumite capabilități. ”5
1.2. Efecte
Sistemele de zbor fără pilot armate au fost folosite prima dată în Afganistan
începând cu octombrie 2001, numărul lor crescând de la 167 de unități în 2002 la
peste 7000 în ziua de azi. Principalele aeronave fără pilot de atac ale Statelor Unite
sunt Predator MQ -1B, conceput pentru misiuni de intelligence6, supraveghere și
recunoaștere ( ISR) și MQ -9 Reaper, specializat în lovituri de înaltă precizie. Oricare
din aceste sis teme poate sta în aer până la 24 de ore fără oprire7.
Aeronavele fără pilot la bord au folosite ca răspuns la atacurile teroriste din 9
septembrie 2011, începând transformarea războiului convențional într -un război de
intelligence , fapt ce a dat naștere po liticii de target killing (lovitura prin etichetare)
întreprinsă de către Agenția Centrală de Informații (CIA) și nu de armată sau for țele
aeriene ale Statelor Unite, deș i încă din 2001, directorul de atunci George Tenet
„avea mustrări serioase cu privire la noua tehnologie de ucidere și etica și
legalitatea utilizării acesteia”8. Următoarea etapă în evoluția acestei politici a avut
loc în anul 2009, când loviturile au început să fi e îndreptate nu doar împotriva

5 Frank Strickland, An Insider's Perspective on Innova tion During Fiscal Austerity, Th e Early Evolution of the
Predator Drone , Studies in Intelligence Vol. 5 7, No. 1 (Extracts, March 2013), p. 1.
6 Richard K. Barn hart, Stephen B. Hottman, Douglas M. Marshall, Eric Shappee, Introduction to Unmanned
Aircraft Systems, Editura CRC Press, Boca Raton, 2011, p. 42.
7 Elizabeth Bone, Christopher C. Bolkom, Unmanned Aerial Vehicles: Background and Issues , Editura Novinka
Books, Washington D.C., 2004, p. 21.
8 Brian Glyn Williams, Predators: The CIA's Drone War on al Qaeda , Editura Potomac Books Inc., Washington
D.C., 2013, p. 24.

8
țintelor de mare valoare, în general ținte s ingulare, ci împotriva unor modele de
viață , mai exact „grupuri de oameni care posedă anumite particularități sau care
prezintă caractersici asociate activităț ii teroriste, dar a car or identitate este
necunoscută”9. Folosirea serviciilor de intelligence pe ntru a efectua astfel de lovituri
nu este întâmplătoare, acțiunile putând fi ușor secretizate și negabile, menținând în
același timp o eficiență crescută fără costuri suplimentare. Mai mult, asocierea
directă între un serviciu de intelligence și o tehnolog ie născută din intelligence sau
mai bine zis din nevoia de intelligence mai precis (în cazul acesta, în timp real)
reprez intă o sinergie mult mai logică tocmai datorită obținerii de actionable
intelligence ce îi permite sa acționeze precis și la momentul o portun.
Un fost operator de sisteme de zbor fără pilot la bord, într -un interviu10
pentru First Look, afirma că atunci când se întreprinde o lovitură prin etichetare,
eroarea în cele mai multe cazuri este că nu se ține cont de conținutul convorbirilor
ale S IM-ului urmărit și prin care se face geolocalizarea țintei, ci de modelele de
mișcare și comportament, astfel că de multe ori persoana care a vorbit la acel telefon
mobil nu este neapărat și în posesia telefonului. De aceea, în multe din atacurile
privind eliminarea țintelor de mare valoare, deși ar trebui să se bazeze pe cel puțin
două surse pentru a confirma dacă ținta este într -adevăr cea corectă, problema care
apare este că ambele surse provin de l a datele SIGINT colectate de Agenția de
Securitate Națio nală (NSA). O confirmare a spuselor lui, și deci a utilizării greșite a
intelligence -ului acționabil, este reprezentată de loviturile asupra unor ținte sau
manifestări politice, civile sau chiar asupra forțelor proprii din Afganistan care s -au
soldat numai cu victime nevinovate, din cauza interpretării greșite a datelor.
O investigație11 a Computer Weekly a dezvăluit faptul că infrastructura de
telecomunicații din Marea Britanie este direct implicată în misiunile de intelligence
privind aeronavele fără pilot la bord ale Statelor Unite și că acestea fac parte din
Rețeaua Informatică pentru Sisteme de Apărare (DISN), o linie de comunicații
supersecurizată care are ca scop „interconectarea tuturor comunicațiilor, forțelor,
comandanților, vehiculelor, armelor, se nzorilor de supraveghere, sateliților,
echipamentelor radio, sistemelor informatice, serviciilor de informații și aliaților săi

9 http://www.livingunderdrones.org/background -and-context, accesat la data de 12.06.2014 ora 2:1 3.
10 http://dissenter.firedoglake.com/2014/02/10/death -by-unreliable -metadata -how-nsa-contributes -to-drone –
assassinations -of-the-wrong -people, accesat la data de 14.02.2014 ora 18:21.
11 http://www.computerweekly.com/news/2240219969/UK -telecoms -infrastructu re-used-to-support –
controversial -US-drone -operations, accesat la data de 03.05.2014 ora 11:09.

9
într-o singură rețea ”. Mai exact, un internet militarizat pentru cele 350 0 de baze
americane din 88 de ță ri ca parte a Rețelei G lobale de Informații (GIG) de fuziune și
utilizare a tuturor datelor obținute din ISR în mod automat. Această rețea reprezintă
tranziț ia strategiei americane spre conceptul de Război Bazat pe Rețea (RBR) ce
presupune „generalizarea treptată a tehnologiei d igitale în spațiul de luptă al
secolului XXI, apariția noilor generații de arme inteligente, sistemele C4I2SR12,
tehnicile și tehnologiile războiului electronic, informațional și psihologic nu mai pot
lipsi din nicio confruntare armată și este evident că vor fi folosite masiv în viitoarele
operații”13, ceea ce în mod evident include și sistemele de zbor fără pilot la bord.
Deși Statele Unite este cel mai mare utilizator, Israel este cel mai mare
exportator de aparate de zbor fără pilot la bord, acestea fiind f olosite de șase armate
NATO în Afganistan. Numai Marea Britanie și Franța au cheltuit aproape 2 mld. de
dolari pe sisteme Hermes și Heron produse de Elbit Systems, respectiv Industria
Aeronautică Israeliană (IAI). De reținut că Israel a reușit să își țină programele de
sisteme fără pilot secrete, iar vânzările nu confirmă, dar nici nu infirmă posibilitatea
ca ele să fie folosite și pentru atacuri . Astfel, dacă loviturile prin etichetare ale CIA –
ului sunt puternic monitorizate și criticate de către ONG -uri, cele efectuate de Israel
în Fâșia Gaza trec aproape neobservate tocmai datorită eficienței israeliene de
secretizare a operați ilor de acest gen. Printre clienții Israelului se număra Statele
Unite, Marea Britanie, Canada, Franța, Australia, Germania, Spani a, Brazilia și
India. Aparent, sistemele fără pilot israeliene și -au câștigat notorietatea și încrederea
datorită dovedirii capabilităților lor în misiunile clasificate14 întreprinse de Israel.
Exportul de sisteme fără pilot la bord cu capabilități de atac de către Statele Unite nu
este permis, Congresul aprobând acest lucru doar pentru cel mai apropiat aliat,
Marea Britanie.
Dr. Frederik Rosén de la Institutul Danez pentru Studii Internaționale spunea
că „a vedea și a cunoaște declanșează obligații”15 din pu nct de vedere al
capabilităților de recunoaștere și spionare a sistemelor fără pilot la bord deoarece
acestea ridică „vălul de ceață” al războiului, astfel că legile internaționale trebuie
adaptate la noile conflicte armate caracterizate prin vizibilitate totală.

12 Comandă, Control, Comunicații, Calculatoare, Intelligence, Informații, Supraveghere și Recunoaștere.
13 http://www.rft.forter.ro/2010_2_t/02 -fm/03.htm, accesat la data de 13.05.2014 ora 13:36.
14 http://www.aljazeera.com/programmes/peopleandpower/2014/04/201442911431250545.html , accesat la data
de 02.05.2014 ora 19:22.
15 http://blog.oup.com/2013/11/drone -technology -international -humanitarian -human -rights -law/, accesat la data
de 05.05.2014 ora 12:57.

10
Capitolul II – Beneficii și moduri de utiliz are
2.1. Generale
Aparatele de zbor fără pilot la bord prezintă beneficii pentru toate sectoarele
de activitate. Impactul pe care l -ar putea avea în acestea ar reprezenta un feedback
important pentru adoptar ea și utilizarea lor în scopul securității naționale.
Domenii de activitate unde sisteme le fără pilot ar putea avea un impact
semnificativ :
a. Poliție16 – pentru monitorizare a traficului17, a mulțimilor predispuse la
violenț ă, supraveghere în timpul întâlnirilor internaționale , control și verificare18,
urmărirea și arestare a infractorilor, patrularea str ăzilor etc.
b. Autorit ățile vamale – pentru monitorizarea frontierei19;
c. Unitățile de interven ție rapid ă – pentru stabilirea efectelor unui dezastru,
misiuni de căutare și salvare etc.
d. Activit ăți militare – antrenament militar, ISR20 în timp real, mobilitate
prin „posibilitatea de a fi dislocate în zone de interes fără cheltuieli mari și fără
amenajări costisitoare”21, determinarea efectelor asupra adversarului, protej area
propriilor forțe22 etc.
e. Domeniul privat :
– de comerț, de transport de bunu ri, de livrări la domiciliu prin
reduce rea costurilor23 față de alte mijloace convenționale cu aceleași
capabilități ;
– monitorizarea, paza și pr otecția proprietăților private;

16 Un video fictiv privind folosirea sistemelor fără pilot de către autoritățile responsabile de siguranța publică
https://www.youtube.com/watch?v=CgLkWT246qU, accesat la data de 10.04.2014 ora 12:49.
17 http://www.cbsnews.com/news/ 8-totally -cool-uses-for-drones, accesat la data de 04.05.2014 ora 10:12.
18 http://www.suasnews.com/2014/05/29026/easyjet -to-use-unmanned -drones -to-inspect -its-aircraft/, accesat la
data de 02.06.2014 ora 13:40.
19 https://www.eff.org/deeplinks/2013/07/customs -border -protection -considered -weaponizing -drones , accesat la
data de 04.05.2014 ora 9:28.
20 http://www.rumaniamilitary.ro/viitorul -dronelor -in-romania, ac cesat la data de 23.05.2014 ora 14:15.
21 Laurențiu Răducu Popescu, Întrebuințarea sistemelor aerospațiale fără pilot uman la bord , Editura
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2012, p. 110.
22 http://www.lockheedmartin.com/us/news/featur es/2013/robots -protect.html, accesat la data de 14.04.2014 ora
18:03.
23 Reg Austin, Unmanned Air Systems: UAV Design, Development and Deployment , Editura John Wiley & Sons
Publication, Chichester, 2010, pp. 7 -8.

11
– verificarea oleoductelor și gazoductelor24, a complexelor industriale
etc.
– alte activități25 comerciale26 precum publicitate, promovare foto –
video, înregistrarea competițiilor și evenimentelor sportive, culturale
etc.
f. Mediul înconjurător – monitorizarea și protejarea faunei și vegetației,
rezervațiilor naturale și zonelor sălbatice, nivelurilor de poluare,
digurilor, cursurilor de apă, mărilor și oceanelor, detectarea
biohazardelor27 ș. a.
g. Agricultură : supravegherea suprafețelor agricole28 și pentru crește rea
animalelor, eva luarea necesității și cantității pesticidelor, monitorizarea
turmelor de animale, a sistemelor de irigații și a bazinelor hidrografice
etc. Tot mai mulți fermieri apelează la aceste sisteme fără pilot datorită
costurilor și perspectivelo r noi ce le permite să crească randamentul
agriculturii29;
h. Meteorologie – supravegherea atmosferei, modificărilor cli matice și
prognozelor meteo30;
i. Alte utilizări – în „topografie, cadastru, cartografiere automată a
șantierelor de construc ție, […] mine, cariere ș i alte situri asemănătoare
indiferent de teren”31.

24 http://www.sky -futures.com/new -video -just-released -oil-and-gas-uav-flare-inspection/, accesat la data de
25.05.2014 ora 20:07.
25 http://www.pcmag.com/slideshow/story/307900/beyond -warfare -12-non-lethal -uses-for-drones, accesat la
data de 20.05.2014 ora 11:40.
26 http://www.boston.com/business/2014/ 03/14/commercial -uses-for-
drones/dscS47PsQdPneIB2UQeY0M/story.html, accesat la data de 21.05.2014 ora 9:37.
27 http://www.telegram.com/article/20140126/NEWS/301269707/1116, accesat la data de 10.03.2014 ora 17:16.
28 http://www.technologyreview.com/featureds tory/526491/agricultural -drones/, accesat la data de 30.04.2014
ora 15:42.
29 http://news.nationalgeographic.com/news/2013/12/131202 -drone -uav-uas-amazon -octocopter -bezos -science –
aircraft -unmanned -robot/, accesat la data de 15.03.2014 ora 17:14.
30 http://w ww.annenbergclassroom.org/speakouts.aspx?name=do -domestic -drones -violate -the-right -to-privacy,
accesat la data de 22.05.2014 ora 20:11.
31 http://www.suasnews.com/2014/02/27574/topcon -announces -release -of-unmanned -aerial -positioning -system –
a-result -of-strategic-partnership -with-mavinci -gmbh/, accesat la data de 10.03.2014 ora 12:41.

12
2.2. În România
Considerente pentru România privind beneficiile utilizării sistemelor fără
pilot în arii de interes c u grad crescut de importan ță național ă:
a. Supravegherea granițelor32 ar putea de veni un serviciu de export pentru
țările care nu își permit. De exemplu, România ar putea să ofere un astfel de serviciu
Republicii Moldova. Mai mult, ar spori semnificat iv gradul de combatere33 a
traficu lui și a crim ei organizate transfrontaliere ;
b. Supravegherea activităților din nodurile portuare, feroviare și rutiere de
importan ță strategic ă;
c. Monitorizarea si protecția infrastructurii critice în colaborare cu
companiile private sau de stat;
d. Indust ria aeronautic ă ar putea genera noi locuri de muncă și venituri
fiscale la buget precum în Statele Unite34;
e. În agricultur ă se prognozează că în următorii 10 ani toate fermele vor
utiliza aparate de zbor fără pilot pentru supravegherea recoltelor în detr imentul
metodelor convenționale . Există posibilitatea dezvoltării unor firme specializate în
operarea aeronavelor fără pilot ș i analizarea datelor, care să satisfacă nevoile
agriculto rilor care nu au timpul, tehnica sau cunoștințele necesare să acționeze astfel
de aparate. Externalizarea acestui serviciu reprezintă de asemenea o oportunitate
majoră pentru România35 și mediul priva t autohton, iar o politică pentru promovarea
unor astfel de proiecte ar putea fi gata înainte de adoptarea reglementărilor finale
privind utilizarea sistemelor fără pilot în spațiul european;
f. Îmbun ătățirea capabilit ăților naționale de ap ărare și securitate pentru a
face fata noilor provoc ări ale mediului de securi tate global și regional .

32 http://www.truth -out.org/opinion/item/16422 -drones -over-the-homeland -from -border -security -to-national –
security, accesat la data de 022.05.2014 ora 15:02.
33 http://articles.latimes.com/2011/dec/10/nation/la -na-drone -arrest -20111211, accesat la data de 13.04.2014 ora
17:33.
34 http://www.usatoday.com/story/money/business/2014/03/23/drones -agriculture -growth/6665561/, accesat la
data de 25.03.2014 ora 11:51.
35 http://agrointel.ro/11024/din -2015 -agricultura -performanta -se-face-cu-drone -vehicule -aeriene -fara-pilot-vor-
fi-utilizate -pentru -fertilizari -si-irigatii/, accesat la data de 02.06.2014 ora 23:20.

13
Capitolul III – Considerente sociologice , etice și legale
3.1. Reglementări privind dreptul la v iața privat ă
Companii private din sectorul civil , precum Google sau Faceb ook, caută să
introducă sistemele fără pilot în operațiunile lor. Având în vedere că acestea sunt
doar două din cele mai mari companii ce își bazează activitățile pe interacțiunea cu
secțiuni foarte mari de populație, putem trage concluzia că astfel de înc ercări ar
ridica mari probleme cu privire la intimitatea și viața privată a persoanelor.
În era rețelelor de socializare și de expunere tot mai multă a vieții private în
spațiul public virtual indică faptul că linia dintre public și privat începe să dispa ră.
Pe deoparte, Google a revoluționat noțiunea de navigare, iar imaginile capturate de
pe tot globul și transpuse într -o hartă interactivă publică demonstrează acest fapt.
Astfel, în aprilie 2014, Google a achiziționat Titan Aerospace, o companie ce
produ ce aeronave fără pilot la bord capabile , în teorie, să stea în aer cel puțin 5 ani
fără oprire cu ajutorul energiei solare la altitudini de 20,000 de metri, o companie
pentru care licitase și Facebook. Titan Aerospace va contribui la Proiectul Loon36 și
la îmbunătățirea serviciilor de cartografiere ale Google Maps prin furnizarea de
imagini în timp real față de cele statice actuale. Dacă includem și dezvăluirile
referitoare la accesarea informațiilor private de către anumite structuri și servicii de
informaț ii, pu tem vedea de ce introducerea unor sisteme proiectate exact în scopul
supravegherii, recunoașterii și al culegerii de informații ar fi întâmpinate cu opoziție
din partea societății civile. Așa cum spunea și președintele executiv al Google, Eric
Schmid t și anume că „Google se bazează pe încredere – pierzi acea încredere, pierzi
clientul. […] Nu este în regulă să invadezi viața privată – doar pentru că ai uneltele
să o faci nu înseamnă că este corect.”37
Legea dreptului la viața privată nu a reușit să ț ină pasul cu dezvoltarea
tehnologiei fără pilot, precum și a noilor provocări care se ridică în urma acesteia.
Potrivit Administrației Federale a Aviației (FAA), până în 2020 vor fi operate
aproximativ 30,000 de aparate de zbor fără pilot numai în Statelor Unite. Mai mult,
FAA a declarat că nu va impune niciun impediment acestei tehnologii, ci o va lăsa să

36 O rețea ce va fu rniza internet wireless în zone izolate sau sărace cu ajutorul dirijabilelor și a sistemelor de
zbor fără pilot la bord răspândite pe tot globul la altitudini mai mici decât sateliții convenționali.
37 http://www.theguardian.com/technology/2014/feb/09/priva cy-concerns -google -streetview -facebook -drones,
accesat la data de 16.03.2014 ora 11:32.

14
își atingă potențialul maxim. Pe de altă parte, Comisia Europeană dorește să
stabilească standarde clare privind reglementarea tehnologiei fără pilot în Uniunea
Europeană astfel încât să acopere „siguranța , securitatea, confidențialitatea,
protecția datelor, asigurarea și tragerea la răspundere”38. Scopul ar fi să permită
industriei europene să devină lider global în acest acest domeniu, dar în același timp
să aibă fixate măsuri de protecție adecvate. Cu toate acestea, putem asuma că
motivul real este cel de contracarare a ambițiilor Statelor Unite de a monopoliza pe
cât posibil această tehnologie. Aparatele de zbor fără pilot la bord vor avea tendința
să de vină o competiție între statele dezvoltate.
Valoarea sistemelor fără pilot în in telligence reiese și din definiț ia dată de
avocata ONG -ului Fundația Frontierei Electronice (EFF), Jennifer Lynch, cu privire
la recomandările legislative referitoare la utiliz area aeronavelor fără pilot în spațiul
aerian al Statelor Unite astfel: „Sistemele aeriene fără pilot la bord sunt capabile de
supraveghere de înaltă tehnologie și aproape constantă prin transmisii video în timp
real, imagini termice și interceptarea comun icațiilor susținute de programe software
de recunoaștere a numerelor de înmatriculare, localizare GPS și de recunoaștere a
feței. Aceste sisteme pot acumula cantități mari de date private ale cetățenilor care
pot fi legate de datele colectate prin alte mij loace de guvern și de companii
private.”39 Prin urmare, au fost propuse 3 recomandări:
1. Autoritățile responsabile cu aplicarea legii să fie obligate să necesite un
mandat pentru colectarea de informații confidențiale.
2. Operatorilor de sisteme fără pilot comerciale să le fie impuse standarde de
confidențialitate și să fie transparenți cu activitățile lor.
3. Legislația să reglementeze clar diferența între utilizarea personală și cea
privind informarea publică.
În opinia acestui ONG, publicul are dreptul să știe unde sunt folosite aceste
sisteme fără pilot la bord , ce fel de informații colectează, cât timp vor fi stocate
datele, cine are acces la aceste date și dacă informațiile pot fi folosite și în alte
scopuri. De notat că majoritatea îngrijorărilor se referă doar la folosirea sistemelor
fără pilot cu capabilități de atac pe teritoriul național.

38 http://www.theinquirer.net/inquirer/news/2338729/ec -wants -to-regulate -drones -because -privacy, accesat la
data de 10.04.2014 ora 20:48.
39 https://www.eff.org/deeplinks /2013/06/all -drone -legislation -must -meet -these -three -requirements, accesat la
data de 20.03.2014 ora 15:04.

15
Pentru România este imperativ să înțelegem îngrijorările societății civile
privind posibilele intruziuni în viețile private ale cetățenilor pentru a putea aplica o
politică de adoptare corectă și eficientă a acestei tehnologii fără implicații negative
pe viitor. Înțelegerea acestei probleme reprezintă primul pas important pentru
viitorul aparatelor de zbor fără pilot la bord în sistemele naționale de securitate și
apărare ale României. Pregătirea legislației naționale ar duce la creșterea interesului
față de aceste sisteme și ar ajuta dezvoltarea acestui domeniu. Cu toate aceste, sunt
inconsistențe40 în cadrul Autorității Aeronautice Civile Române și a Ministerului
Transporturilor cu privire la reglementările speciale41 pentru operarea și utilizarea
aparatelor de zbor fără pilot la bord, iar procedurile de obținere a avizelor de zbor
sunt ambigue42. România participă prin ROMATSA43 la foruri internaționale privind
regle mentarea și cooperarea civilă și militară referitoare la tehnologia fără pilot.
Aparatele fără pilot comerciale moderne de mici dimensiuni nu mai necesită
un sistem proprietar de con trol, ci doar o aplicație mobilă din partea producătorului,
controlul real izându -se prin orice smartphone sau tableta cu sistem de operare iOS,
Android sau Windows44. Pe termen mediu, vor trebui găsite soluții la numeroase
întrebări precum: Ce poate opri o persoană să atașeze unui microsistem fără pilot o
bombă și să o dirijeze c ătre o țintă? Cum știm cine controlează sistemul respectiv? În
ce măsură poate cineva să doboare un astfel de sistem, proprietate a altei persoane,
sub pretextul încălcării spațiului și vieții private? Cât va mai dura până când vom
vedea lovituri prin etic hetare pe teritorii mai aproape de noi, poate chiar în Europa,
sub același pretext al dreptului de autoapărare al unui stat sau altul?
Propuneri:
1. Standardizarea sunetului produs de aparatele de zbor fără pilot civile.
Majoritatea acestor sisteme produc dej a un sunet specific, dar destul de variat, fapt
pentru care se poate aplica o astfel de soluție. De exemplu, atunci când suntem
înregistrați foto -video, în mod obișnuit, avem indicații vizuale că se desfășoară o
astfel de acțiune, vedem camera ridicată și îndreptată spre noi. O măsură
asemănătoare poate fi folosită și pentru aparatele de zbor fără pilot comerciale sau

40 http://www.caa.ro/supervizare/certificari -nationale, accesat la data de 15.01.2014 ora 23:49.
41 http://www.caa.ro/pdf/RACR%20AZAC.pdf, accesat la data de 15.01.2014 ora 23:59.
42 http://geo -spatial -org.2126404.n4.nabble.com/aprobari -UAV -td4656475.html, accesat la data de 16.01.2014
ora 0:07.
43 http://www.romatsa.ro/ro/node/118, accesat la data de 16.01.2014 ora 0:16.
44 http://www.engadget.com/2014/05/03/windows -8-ar-drone -2-0/, accesat la data de 04.05.2014 ora 10:20.

16
cele utilizate de amatori în scopuri personale, dar sub forma unui sunet specific care
să înștiințeze persoanele de pe o anumită rază că în a cea zonă se află un astfel de
aparat cu sau fără capabilități de înregistrare audio -video .
2. Repere vizuale pentru identificarea operatorului care controlează aparatul
de zbor fără pilot. De exemplu, un anumit set de culori, logo -uri, coduri etc.
3. Monitorizar ea obligatorie și permanentă de către autorități a locației
acestor sisteme prin GPS, astfel încât, dacă este sesizată o plângere, autoritățile pot
identifica imediat cui îi aparține sistemul în cauză.
Evident, astfel de măsuri vor necesita o reglementare aprofundată, dar
cunoașterea în prealabil a utilizării unei aeronave fără pilot în vecinătatea noastră ar
putea reprezenta primul pas spre găsirea unor soluții general favorabile privind
protejarea dreptul ui la viața privată și siguranța cetățenilor.
3.2. Legal itatea și moralitatea utiliz ării sistemelor f ără pilot la bord
Tehnologia fără pilot ridică probleme de natură jus ad bellum și dacă
utilizarea pe teritoriul altor state, cu sau fără consimțământul lor, este în
conformitate cu legislația internațională. În multe din aceste cazuri, justificarea este
reprezentată de dreptul la autoapărare și la protejarea intereselor naționale chiar și
dacă acestea sunt în detrimentul intereselor altor state. În războiul împotriva
terorismului, o justificare suplimentară adus ă în prim plan este și dacă stat ul, pe
teritoriul căruia se află amen ințările, nu dorește sau se află în imposibilitatea de a
acționa împotriva acestora prin forțe proprii. Legislația internațională are dificultăți
în a preciza când și ce persoane pot deve ni în mod justificat și legal ținte ale unui
stat ce utilizează aparate de zbor fără pilot la bord sau de ce folosirea unei astfel de
politici nu este considerată a fiind echivalentul acțiunilor de asasinare, acestea fiind
interzise.
Utilizarea sistemelor aeriene fără pilot la bord poate avea impact negativ
asupra comunităților adversare sau ale grupului țintă prin scăderea gradului de
încredere dintre membrii acelei comunități. Se cunoaște că multe din loviturile
preventive cu ajutorul sistemelor fără pilo t se efectuează în urma etichetării fizice și
directe a țintei prin mijloace tehnice, precum transmițătoare plasate în mod
intenționat de resursele umane de la fața locului, de obicei, pentru o recompensă.

17
Totuși, în regiunea tribală dintre Pakistan și Afg anistan, această metodă de etichetare
este folosită nu doar în scopul eliminării amenințărilor teroriste, ci și pentru
eliminarea reciprocă a membrilor dintre triburi, pentru rezolvarea unor feude,
răzbunare etc. Mai mult, au existat cazuri în care informa torii folosiți de CIA pentru
etichetarea ț intelor au acționat la întâmplare, plasând transmițătoarele pe ținte
aleatorii deoarece recompensa era oricum garantată. În plus, pe baza acelorași surse,
au fost reținuți în nenumărate rânduri presupuși teroriști care ulterior au fost dovediți
ca fiind nevinovați ceea ce ridică întrebarea ce s -ar fi întâmplat dacă ar fi fos t luați în
vizor pentru lovituri prin etichetare. Din aceste motive, orice stat posesor de sisteme
de zbor fără pilot cu capabilități de atac se va confrunta cu cel puțin două probleme:
riscul de victime și pagube colaterale și faptul că intelligence -ul pe care își va baza
loviturile trebuie să fie extrem de precis și să conf irme acuratețea datelor despre ț inta
vizată.
Există chiar și riscul provo cării unor traume emoționale în rândul populației
civile. Scade dorința membrilor comunităților de a se aduna, de a participa la
activități comune, economice, politice, educaționale (familiile nu își mai trimit copii
la școala de frică sau pentru a suplime nta veniturile ce proveneau de la membrii
pierduți, afectează concentrarea și atenția elevilor etc.), d e familie, întruniri culturale
ș. a. datorită temerii unei lovituri cu ajutorul sistemelor aeriene fără pilot. Există
posibilitatea ca această politică s ă fie folosită în mod deliberat pentru a provoca
anxietate, dar acest lucru ar presupune recunoașterea că ținta este chiar populația
civilă și nu cea militantă . În unele cazuri s -au raportat stări de panică, probleme de
sănătate fizică sau mintală doar de la auzul motoarelor aeronavelor fără pilot . Se
combate terorismul cu terorism.
Mai mult, atacurile de acest tip, cu implicații asupra populației civile, riscă să
genereze violență nu doar în statul respectiv, ci în întreaga regiune, iar grupările
teroriste utilizează loviturile prin etichetare45 ca propagandă de recrutare în rândul
populației afectate de pierderea rudelor în urma unor astfel de lovituri4647, asta deși o

45 http://www.nytimes.com/2014/02/11/world/asia/us -debates -drone -strike -on-american -terror -suspect -in-
pakistan.h tml?_r=0, accesat la data de 12.02.2014 ora 9:38.
46 http://www.usnews.com/opinion/blogs/world -report/2014/02/13/american -drones -are-creating -terrorists -in-
africa -and-asia, accesat la data de 13.02.2014 ora 23:46 .
47 http://www.theatlantic.com/international/ archive/2013/08/how -drones -create -more -terrorists/278743/, accesat
la data de 16.02.2014 ora 17:26.

18
politică de contra -terorism48 ar trebui să aibă ca funcție principală câștigarea
încrederii publice. „Chiar ș i Directorul Centrului Naț ional de Contraterorism,
Michael Leiter admitea: «Cu siguranță nu voi încerca să argumentez că unele din
acțiunile noastre nu au condus la radicalizarea unor persoane ».”49 De asemenea,
pot apărea și interpretări , astfel că distanța dintre atacator și țintă poate fi atât de
mare încât distorsionează informarea publică , populația care suferă putând interpreta
atacurile ca fiind îndreptate în mod voit asupra lor din orice fel de considerente. În
momentul de față, una din aceste int erpretări este presupusa dorință de eliminare a
populației musulmane.
Cu toate acestea, p rogramele de utilizare a aparatelor de zbor fără pilot la
bord în funcție de situație reprezintă proiecte și strategii în lucru. Maturizarea acestei
tehnologii, precum și a modurilor de utilizare evoluează constant și va exista „o
tendință de trecere la UAV -uri mai mici, mai flexibile și mai versatile”50. Din acest
punct de vedere, se pot explica deficiențele tehnice, victimele și pagubele colaterale.
În timp, această nouă politică bazată pe aparate de zbor fără pilot la bord se va
definitiva și mare parte din neajunsurile actuale se vor rezolva51. Rămâne incert dacă
alte mijloace de combatere a terorismului ar fi cauzat mai puțină pierdere de viață
umană.

48 http://www.rand.org/blog/2013/10/the -future -of-counterterrorism -fewer -drones -more -partnerships.html,
accesat la data de 14.01.2014 ora 0:41.
49 Charli Carp enter, Michael A. Cohen, Micah Zenko, Steven Metz, Thomas P.M. Barnett, Drones, Cyber and
Covert Ops: America's Invisible Wars , World Politics Review, 2012.
50 Kimon P. Valavanis, Advances in Unmanned Aerial Vehicles: State of the Art and the Road to Autono my,
Editura Springer, Dordrecht, 2007, p. 7.
51 Potrivit unei statistici ale Biroului de Investigații Jurnalistice din Londra, a fost observată o creștere a
frecvenței loviturilor cu sisteme fără pilot, dar în același timp și o scădere a numărului victimelo r colaterale per
lovitură, dovadă că tehnologia devine tot mai eficientă. http://tribune.com.pk/story/647672/un -passes -resolution –
against -drone -strikes -unanimously/, accesat la data de 11.01.2014 ora 14:04.

19
Capitolul IV – Tehnologia fără pilot în Rom ânia
4.1. Potențialul tehnologic al României în domeniu
Cercetarea tehnologiei fără pilot în România în scopuri militare și civile a
depășit fazele incipiente și prezintă capacități de proiectare superioare față de alț i
actori regionali. Cu toate acestea, nu există în momentul de față o strategie care să
unifice demersurile întreprinse de mediul academic, companiile de stat și cele
private pentru cooperarea și furnizarea unor soluții de lungă durată care să țină pasul
cu dezvoltarea tehnologiei și care să facă față competiției pe plan extern. Astfel,
putem enumera aceste demersuri:
– 1997 -2003 primele aeronave fără pilot militare moderne de
supraveghere și recunoaștere românești (IAR -T52) concepute și fabricate de Institutu l
Național de Cercetare -Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS). În prezent,
INCAS lucrează la sisteme complexe de integrare a aparatelor de zbor fără pilot în
infrastructura națională aeriană53. În 1999, au fost înlocuite cu 11 sisteme americane
de tipul RQ -7 Shadow 600, folosite în prezent în Afghanistan și Irak.
– 2005 -2006 Centrul de Cercetare pentru Aeronautică și Spațiu al
Universității de Politehnică din București alături de alți parteneri interni dezvoltă
„sisteme de comandă, control, culegere de dat e și comunicații prin sisteme fără
pilot”54.
– 2007 -2010 cercetări conduse de Agenția Spațială Română și alți
parteneri în domeniul zborului în formație55 al aparatelor de zbor fără pilot la bord.
– 2008 -2011 dezvoltarea unui „elicopter autoportant dirijab il fără
pilot”56 de către Agenția Spațială Română.
– februarie 2014 finalizat și testat cel mai mare și mai avansat sistem fără
pilot la bord autohton, Air Strat o57, dezvoltat și construit de Asoc iația Română

52 http://www.incas.ro/index.php?option=com_conten t&view=article&id=136&Itemid=119, accesat la data de
13.01.2014 ora 13:22.
53 http://www.incas.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=106:systems -department –
&catid=68:systems -department -&Itemid=89, accesat la data de 13.01.2014 ora 13:34.
54 http://www.pub -rcas.ro/dezvoltare%20uav -duav.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 14:11.
55 http://www.pub -rcas.ro/formatie%20uav -uri%20in%20zbor%20autonom.html, accesat la data de 13.01.2014
ora 14:17.
56 http://www.pub -rcas.ro/elicopter%20autoportant.html , accesat la data de 13.01.2014 ora 14:23.
57 http://jurnalul.ro/it/tehnica/drone -romania -arca-uav-arca-air-strato -661232.html, accesat la data de 15.02.2014
ora 09:06.

20
pentru Cosmonautică și Aeronautică58 (ARCA). Air Str ato are ca pabilități de înaltă
performanță având o greutate maximă la decolare de 280 de kg, anduranță de până la
3 zile cu ajutorul panourilor solare și o viteză maximă de 190 km/ h la o altitudine de
până la 18, 000 de metri. Scopul programului este de sup raveghere și cercetare
științifică, iar ARCA lucrează deja la următoarea versiune. Var ianta comercială a lui
Air Strat o va fi destinată doar mediului privat59, nu și instituțiilor statului român.
Este probabil cel mai avansat proiect de acest gen din Europa de Est în momentul de
față, prin urmare reprezintă un prim avantaj pentru România. Cu toate acestea ar
trebui ridicate semne de întrebare de ce un astfel de proiect ar fi destinat doar
mediului privat și de ce nu ar putea beneficia de el și instituțiile d e apărare și
securitate națională ale statului.
– mai 2014 lansată Boreal 560 primul sistem fără pilot mi litar operațional
de proveniență românească , aflat în teste din 2011 , cu capabilități de „supraveghere,
cercetare, recunoaștere, colectare și transmitere a informațiilor în timp real pe o
rază de sub 10 km”61, dezvoltat de Agenția de C ercetare pentru Tehnică și
Tehnologii Militare.
– Companii private și instituții academice române interesate de
cercetarea și dezvoltarea sistemelor fără pilot în sectorul milit ar62 și civil: Syscom
1863, Institutul de Științe Spațiale, BITNET -CCSS (din 2006 participă constant în
proiectele aerospațiale și de securitate ale României și NATO64), UTI Grup (din
2003 parteneriat65 cu Lockheed Martin pentru care dezvoltă aplicații softwar e pentru
sistemele fără pilot), Tohan SA, Mirsand, PROOPTICA SA, SEEKTRON, Uzina
Mecanică Plopeni, Electromecanica Ploiești (ATT -0166), Institutul pentru Tehnică de

58 http://www.arcaspace.com/, accesat la data de 15.02.2014 ora 09:24.
59 http://www.roman iatv.net/arca -dezvolta -o-aeronava -fara-pilot-de-inalta -performanta_126212.html, accesat la
data de 14.02.2014 ora 10:31.
60 Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare, Centrul de Testare Evaluare și Cercetare
Șiințifică pentru Armamente, Sistem mini U.A.V. de supraveghere apropiată în câmp tactic Boreal 5/5E , 2011.
61 http://www.dpa.ro/despre/sistemul -integrat -de-management -al-achizitiilor -pentru -aparare/programe/17 –
programe/627 -boreal, accesat la data de 14.02.2014 ora 12:38.
62 http://www.ac ttm.ro/romana/images/stories/Doc/Proiecte/pscd.pdf, accesat la data de 12.01.2014 ora 17:22.
63 http://www.syscom.ro/Military.asp, accesat la data de 13.01.2014 ora 14:41.
64 http://www.bitnet.info/bitnet_services.htm, accesat la data de 14.01.2014 ora 11:09 .
65 http://uti.eu.com/main.html?http://uti.eu.com/main.php?lang=fr&pageid=1041, accesat la data de 14.01.2014
ora 15:33.
66 http://www.elmecph.ro/pdf/ro_ATT -01.pdf, accesat la data de 14.01.2014 ora 10:20.

21
Calcul, Aerostar SA (începând cu 200867 dezvoltă capabilități pentru sisteme fără
pilot la bo rd), Aerocontrol UAV68.
– INAV SA, proiectare și dezvoltare de aeronave fără pilot pentru
domeniul civil și militar, precum: SISAERO69 (stadiu de proiect), Argus S70 (2005),
Argus XL71 (2007), SISUAR72 (proiectat special pentru supraveghere și recunoaștere
milita ră, stadiu de proiect).
– Autonomous Flight Technologies și Grupul TeamNet, proiectare și
dezvoltare de sisteme fără pilot militare (ȘOIM I73 și ȘOIM I I74). Comercializează în
prezent Hirrus75 cu capacități ISR pentru sectorul militar, poliție, misiuni de salva re,
cercetare etc.
Societatea civilă ar putea fi cel mai mare investitor și dezvoltator al
tehnologiei fără pilot în România . De aceea, î mpiedicarea proiectelor de tip pasiune,
ar putea reduce potențialul în domeniu. Astfel, statul român ar trebui să facă
radiografii constante și să promoveze în societatea civilă dezvoltarea unor astfel de
proiecte de mici dimensiuni ce ar putea fi apoi fructificate de către instituțiile
naționale responsabile de securitatea națională. Utilizarea greșită a sistemelor de
zbor fără pilot sau împotriva propriilor cetățeni ar putea avea efecte dezastruoase
asupra viitorului acestei t ehnologii pe teritoriul României.
Inițiative la nivel național :
– Asociația Unmanned Vehicle Systems România76 (UVSR), cel mai
important ONG din Român ia privind promovarea, dezvoltarea, proiectarea,
construcția și integrarea sistemelor de zbor fără pilot la nivel național.
– Interes crescut77 pentru astfel de aparate, numeroase inițiative mici cu
dezvoltare și producție limitată, dar cu potențial.

67 http://www.aerostar.ro/dezvoltare.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 12:01.
68 http://www.researchforindustry.ro/site/viewCompany/12, accesat la data de 12.01.2014 ora 12:19.
69 http://www.inav.ro/mediu_sisaero.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 12:43.
70 http://www.inav.ro/securitate_argus_s.php, a ccesat la data de 12.01.2014 ora 13:20.
71 http://www.inav.ro/securitate_argus_xl.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 13:37.
72 http://www.inav.ro/securitate_sisuar.php, accesat la data de 12.01.2014 ora 13:50.
73 http://www.aft.ro/index.php/soim -i.html, a ccesat la data de 13.01.2014 ora 18:02.
74 http://www.aft.ro/index.php/soim -ii.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 18:13.
75 http://www.aft.ro/index.php/hirrus.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 18:18.
76 https://uvsr.org/index.php?option=com_content &view=article&id=71&Itemid=8, accesat la data de
05.06.2014 ora 22:33.
77http://www.hotnews.ro/stiri -cultura -15641913 -10-ani-myth -busters -romania -drone -roboti -noaptea –
cercetatorilor.htm, accesat la data de 12.01.2014 ora 10:02.

22
– Tot mai multe orașe și consilii județene caută să achiziționeze astfel de
aparate pentru supravegherea traficului, a mediului natural și pentru situații de
urgență.
– Poliția româ nă78 este de asemenea interesată de achiziționarea unor
sisteme fără pilot și reprezintă o piață importantă atât pe plan intern, cât și extern cu
perspective de dezvoltare foarte mari pe viitor.
4.2. Considerente strategice
Sistemele aeriene fără pilot la bord au capacitatea de a perturba activitatea
adversarului . Acestea cre ează disconfort și îi reduce sentimentul de siguranță. Mai
mult, au un impact emoțional și de constrângere, fapt ce poa te reduce violența
armată și poate limita viitoare acțiuni. Este absolut necesar ca și acuratețea
intelligence -ului dobândit cu privire la ținte să fie bazat p e criterii clar definite . Așa
cum afirma Jane Mayer „acuratețea loviturilor premeditate cu ajutorul dronelor
sunt bune pe cât este și intelligence -ul din spatele lor”79, iar lipsa transparenț ei
asupra modului în care sunt dobândite informațiile ar putea l ăsa loc de îndoială
asupra eficienței sistemelor de zbor fără pilot.
O politică bazată pe lovituri prin etichetare risc ă să alieneze partenerii și
crește dificultatea stabilirii de viitoare acorduri sau alianțe, dar mai ales riscă să
creeze precedente pericu loase pentru alte state sau actori non -statali care ar putea să
acționeze în aceeași manieră de protejare a securității și a intereselor proprii. La
acest fapt contribuie și proliferarea accentuată a tehnologiei fără pilot atât din partea
statelor și a arm atelor, cât și din partea companiilor private în căutare constantă de
extindere și de mărire a profitului. Dacă acest proces nu este controlat, exista riscul
ca această tehnologie să ajungă și în mâinile adversarilor ceea ce poate afecta
securitatea și sta bilitatea globală. Conform Oficiului de Contabilitate al Statelor
Unite (GAO), cel puțin 76 de state au dezvoltat sau au procurat tehnologie fără
pilot80. China are în stadiul de dezvoltare nu mai puțin de 25 de astfel de sisteme, iar
din Iran au apărut inf ormații cu privire la existența unor sisteme de zbor fără pilot cu
capabilități de a acționa pe o rază de aproximativ de 1000 km. Mai mult, statul

78 http://stirileprotv.ro/%C5% 9Ftiri/timi%C5%9F/inspectoratul -de-politie -timis -si-a-luat-elicopter -drona -va-fi-
folosita -de-criminalisti.html, accesat la data de 13.01.2014 ora 23:06.
79 http://www.livingunderdrones.org/report -strategy/, accesat la data de 12.06.2014 ora 15:13.
80 United States Government Accountability Office, Agencies Could Improve Information Sharing and End -Use
Monitoring on Unmanned Aerial Vehicle Exports , 2012, p. 9.

23
iranian ar fi suspectat de aprovizionare cu astfel de aparate a organizației Hezbollah
și a regimului sirian Al Assad. „La urma urmei, un adevar al timpurilor noastre este
că niciun sistem de arme, indiferen t unde a fost creat prima dată, poate fi ț inut
pentru mult timp ca proprietate privată.”81 Deși Statele Unite încearcă să controleze
proliferarea acestei tehno logii, piața exporturilor este mult prea importantă și
aducătoare de profit, iar constructorii privați au pus suficiente presiuni Congresului
încât să fie aprobate exporturi de sisteme fără pilot către 66 de state. Există totuși
îngrijorarea că aceste expo rturi să aibă efecte inverse și să fie utilizate la un moment
dat împotriva Statelor Unite.
Peter Singer de la Institutul Brookings aseamănă sistemele fără pilot la bord
cu aeronavele din Primul Război Mondial care la început erau doar de observare,
deveni nd apoi armate și omniprezente. „În momentul de față, niciun stat dezvoltat
din Vest nu are în derulare proi ecte de aeronave cu pilot la bo rd, iar Forțele
Aeriene ale Statelor Unite antrenează mai mulți operatori de drone decât piloți.”82
Se estimează că în următorul deceniu, cheltuiel ile privind sistemele de zbor fără
pilot la bor d și tehnologiile aferente se vor ridica la 94 de mld. de dolari.
Având în vedere provocările și amenințările asimetrice ale secolului 21,
tehnologia fără pilot vine ca o soluție s imilară care să le combată. Dacă acum avem
ca exemple Afganistan și Irak privind utilizarea războiului convențional împotriva
unui inamic neconvențional, distanța dintre utilizatorii aparatelor de zbor fără pilot și
inamic aduce situația pe același plan, o soluție asimetrică pentru un război asimetric.
Această tehnologie permite proiectarea puterii fără riscurile asociate cu pierderile de
viață umană din rândurile proprii și fără riscurile politice și mediatice. Eliminarea
inamicului cu ajutorul sistemelor fără pilot a devenit o soluție mai favorabilă pentru
decidenți pe principiul că este mai ușor să elimini țintele de mare valoare decât să le
capturezi. În 2011, Ministerul Apărării al Regatului Unit ridica anumite semne de
întrebare cu privire la această s ituație a utilizării aeronavelor fără pilot ca opțiune
politică, punându -se problema cât de probabil ar fi ca decidenții politici să recurgă
mai repede și mai des la o acțiune violentă pentru rezolvarea unei situații
conflictuale.

81 Nick Turse, Tom Engelhardt, Terminator Planet: The First History of Drone Warfare , 2001 -2050, Editu ra
Dispatch Books, 2012, p. 4.
82 http://www.nytimes.com/2012/01/22/opinion/sunday/do -drones -undermine –
democracy.html?pagewanted=all&_r=0, accesat la data de 18.02.2014 ora 19:47.

24
Sistemele de zbor fără pi lot la bord reprezintă probabil cele mai eficiente
mijloace de a combate și de a estompa situațiile violente armate în regiunile eșuate și
permit acționarea acolo unde forțele convenționale, prin legislația internațională, nu
pot acționa. Mai mult, acestea pot proiecta o formă de control în spații extranaționale
în multe cazuri mult mai eficient decât prin mijloace pe sol.
Cea mai mare amenințare cu privire la înlocuirea sistemelor convenționale cu
cele fără pilot, semi -autonome sau autonome este războiul e lectronic și aici nu ne
referim doar la sabotarea sau deturnarea sistemelor de acest tip, ci la orice mijloc sau
formă de atac ce poate scoate din uz componentele electronice. Cea mai sigură
soluție pentru România ar fi operarea în tandem a sistemelor cont rolate de la distanță
cu cele convenționale. Bazarea în întregime a unui întreg aparat național de apărare
și securitate aerian pe sisteme fără pilot ar putea deveni o vulnerabilitate.
Majoritatea statelor din regiune dezvoltă aparate de zbor fără pilot ci vile și
militare, dar puține caută să le integreze în sistemele naționale aeriene care ar putea
influența în mod pozitiv viitoarele generații de aparate de zbor fără pilot la bord.
Doar România, Polonia și Turcia au inițializat proiecte sau dețin o infrast ructură
parțială referitoare la facilitățile necesare operării unor sisteme fără pilot la bord.
Proiectul SIMPAR83 (Sistem inteligent de monitorizare și dirijare a traficului cu
ajutorul platformelor aeriene robotizate) este un proiect avansat de integrare a
sistemelor aeriene fără pilot la nivel civil derulat între 2007 -2010. Proiectul este
nefinalizat, dar poate reprezenta un pas important având în vedere că România este
singura țară cu un astfel de proiect. Dacă infrastructura românească nu va ține pasul
cu dezvoltarea tehnologiei sistemelor fără pilot um an la bord, pe termen lung riscă
un decalaj greu de redresat.
Colaborarea în cadrul principalelor organizații politico -militare din regiune și
stabilirea unor parteneri privați sau de stat externi reprezin tă cei mai importanți
factori spre îndeplinirea obiectivului de stabilire a României ca centru tehnologic al
sistemelor fără pilot la bord. Neluarea în considerare a acestor factori ar putea reduce
drastic potențialul României datorită șanselor foarte mici de dezvoltare proprie a
tuturor tehnologiilor necesare și de obținere a fondurilor pentru dezvoltarea unor
platforme tehnologice avansate care să facă față cerințelor moderne atât pe plan
intern, cât și pe cel extern. Astfel, România a aderat la Alianța p entru Supraveghere

83 http://www.cpue.energ.pub.ro/simpar/index.html, accesat la data de 13.01.20 14 ora 19:10.

25
Terestră84 (AGS) alături de alte 13 state NATO (Statele Unite, Ge rmania, Italia,
Danemarca, Bulga ria, Estonia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Norvegia, Cehia,
Slovacia, Slovenia) și participă cu fonduri pentru achiziționarea în comun a 5
sisteme de zbor fără pilot la bord de ultimă generație Global Hawk8586 necesare
programului Smart Defence. Costurile se ridică la 1,2 mld. de euro pentru aparate și
2 mld. de euro pentru implementarea și funcționarea acestora. Compania Northrop
Grumman va fi cea care furniza alianței NATO sistemele de zbor fără pilot la bord
Global Hawk , ce vor fi redenumite în Euro Hawk87. Principala bază de operare a
AGS va fi la Sigonella, Sicila. Euro Hawk va fi dezvoltat în parteneriat cu EADS
Germania, Selex Galileo, Kon gsberg, Elettra Communications, dar și cu UTI
Systems88 (România). În mai 2014 a fost întreprins primul zbor de test în spațiul
aerian european89 în vederea pregătirii programului AGS.
Deși Organizația Națiunilor Unite a acuzat în mai multe rânduri Statele U nite
pentru folosirea aparatelor de zbor fără pilot la bord pentru atacuri în zone de interes,
aceasta a inițiat un program propriu de supraveghere90 cu ajutorul unor sisteme de
zbor fără pilot, de proveniența Finmeccanica Italia, a gra niței dintre Republic a
Democrată Congo și Rwanda în scopul sprijinirii misiunii de menținere a păcii din
regiune. Coasta de Fildeș a solicitat o inițiativă asemănătoare și pentru
supravegherea granițelor sale cu Sudanul de Sud. Astfel de misiuni reprezintă o altă
oportunitate pentru România deoarece sunt începutul unor proiecte ample de
monitorizare a tensiunilor de pe continentul african, iar acoperirea suprafețelor sale
ar putea reprezenta contracte lucrative pentru producătorii autohtoni.

84 http://www.gandul.info/politica/de -ce-a-platit -romania -pentru -drone -militare -in-valoare -de-3-miliarde -de-
euro-basescu -decat -sa-avem -propriile -noastre -avioane -mai-bine-ne-unim -toti-si-platim -cat-utilizam -9659624,
accesat la data de 11.01.201 4 ora 18:19.
85 John G. Drew, Russell D. Shaver , Kristin F. Lynch, Mahyar A. Amouzegar, Don Snyder, Unmanned Aerial
Vehicle End -to-End Support Considerations , Rand Publishing, 2005, p p. 55-57.
86 Printre cele mai mari și mai avansate sisteme fără pilot la b ord de tip HALE pentru supraveghere și colectare
de intelligence .
87 http://www.northropgrumman.com/Capabilities/EuroHawk/Pages/default.aspx, accesat la data de 14.05.2014
ora 13:52.
88 http://business -review.eu/featured/romania -teams -up-with-13-nato-members -to-buy-5-surveillance -drones/,
accesat la data de 23.03.2014 ora 10:19.
89 http://www.dailymail.co.uk/news/article -2642886/MoD -reveals -United -States -Air-Force -spy-drone -flown –
UK-airspace -50-000ft.html, acc esat la data de 29.05.2014 ora 17:03.
90 http://mg.co .za/article/2013 -12-03-un-to-start-using -surveillance -drones -in-drc, accesat la data de 28.04.2014
ora 22:40.

26
4.3. Efecte asupra economiei
„Efectele e conomice ale utilizării și implementării UA V vor fi masive.”91
Multe companii comerciale caută să schimbe numele de drone și să implementeze
aparatele de zbor fără pilot la scară largă în operațiunile lor. Acest fapt s -ar putea
accentua, de aceea România sa u orice companie autohtonă care dorește
implementarea și utilizarea sistemelor de zbor fără pilot în spațiul național aerian va
trebui să țină cont și să introducă de la bun început o percepție nouă, care să confere
siguranță și încredere cetățenilor sau c lienților săi.
Proiectarea, construcția și utilizarea sistemelor de zbor fără pilot poate avea
un impact favorabil pentru economia României. Asociația Internați onală a
Sistemelor de Vehicule F ără Pilot, cea mai mare organizație de comerț a acestei
industri i, a prezentat primul său studiu economic care previzionează o creștere
economică de 82 mld. de dolari până în 2025 numai din integ rarea și operarea
aeronavelor fără pilot la bord în spațiul național aerian al Statelor Unite. Până în
2017 de exemplu, statu l Massachusetts ar benef icia de 1985 de noi locuri muncă ,
386 mil. de dolari infuzie în economie și 3,36 mil. de dolari la buget din încasarea
taxelor.
În decembrie 2013, Amazon a dezvăluit primul proiect comercial de
anvergură privind integrarea și utiliz area sistemelor de zbor fără pilot pentru
îmbunătățirea serviciilor sale. Scopul programului, denumit Amazon Prime Air, este
livrarea bunurilor de dimensiuni reduse în cel mult 30 de minute de la plasarea
comenzii. De pe site -ul Amazon: „Din punct de veder e tehnologic suntem gata să
derulăm operațiuni comerciale de îndată ce reglementările necesare sunt la locul
lor”92 ceea ce se va întâmpla, conform FAA, din 201593. De ce este important acest
proiect? În primul rând pentru că și alte companii de profil, prec um United Parcel
Service (UPS) întreprind studii de fezabilitate asemănătoare privind utilizarea
acestor sisteme pentru livrări, iar un articol din Forbes evidenția de ce un astfel de
program ar putea să funcționeze: „În perioada sărbătorilor de iarnă, cum părăturile
pe internet cresc cu 20% în fiecare an, dar nu și metodele de livrare, iar găsirea
unei metode de livrare a pachetelor de mici dimensiuni, care alcătuiesc aproape

91 Jonathan Rupprecht, Drones: Their Many Civilian Uses and the U.S. Laws Surrounding Them , 2013.
92 http://www.amazon.com/b?node=8037720011, accesa t la data de 30.04.2014 ora 23:06.
93 Alissa M. Dolan, Richard M. Thompson II, Integration of Drones into Domestic Airspace: Selected Legal
Issues , Congressional Research Service, 2013, pp. 4-6.

27
80% din comenzi, a devenit un imperativ pentru sustenabilitatea acestei
afacerii.”9495 Pentru România, acest sector ar putea reprezenta o oportunitate foarte
importantă pentru piața locală și regională atunci când vor fi adoptate reglementările
necesare pentru efectuarea unor astfel de servicii, mai ales că aceste măsuri vor fi
standarde la nivelul întregii Uniuni Europene. Întâietatea aces tei tehnologii ar putea
înseamna pentru multe companii de profil de pe plan local o plus valoare pentru
serviciile lor și le -ar crea posibilitatea de a se extinde și pe alte piețe din vecinătatea
Românie i înaintea competiției, fapt ce ar însemna creșteri ale cifrei de afaceri și a
profitului.
„De 25 de ani nu a mai fost revoluționată industria aeronautică ”96.
Dezvoltarea și construcția aparatelor de zbor fără pilot la bord reprezintă un prilej
favorabil de creștere economică prin crearea a noi locuri de muncă, patentarea
inovațiilor și vânzarea aeronavelor fără pilot civile și militare. România nu duce
lipsă de creiere în acest domeniu, fapt ce poate da un avans important în această
revoluție tehnologică. D e aceea, o strategie care să unifice eforturile românești din
domeniu va trebui să înceapă în primul rând din mediul academic. Implicarea
tinerilor în astfel de proiecte ar aduce două beneficii majore: aceștia nu ar mai fi
tentați să plece din țară și ar p utea da un impuls important industriei aeronautice
locale de pe urma căreia ar putea beneficia toate structurile de securitate și apărare
alte țării fără a mai fi nevoite să se bazeze exclusiv pe soluții externe. Un exemplu în
acest sens este statul americ an Ohio care, prin eforturile sale de a deveni principala
locație de testare și dezvoltare a tehnologiilor fără pilot, s -a poziționat ca lider în
zona atrăgând „investitori majori, cercetători, dezvoltatori, fabricanți, furnizori,
antrenori și educatori”97 pentru o industrie evaluată la 4,5 mld. de dolari pe an, cu
perspective de dublare până în 2019. Statul Ohio a întreprins toate măsurile posibile
pentru atingerea scopului de a -și crea o imagine pozitivă și de încredere în domeniu ,

94 http://www.forbes.com/sites/stevebanker/2013/12/19/amazon -drones-here-is-why-it-will-work/, accesat la
data de 30.04.2014 ora 23:21.
95 Înafară de obstacolele de natură legislativă sunt și cele tehnice, precum distanț a limitată pe care o poate
parcurge un sistem de zbor fără pilot de dimensiuni reduse față de depozi tul de la care este livrat produsul. O
idee foarte bună, exprimată în articol, era utilizarea unui roi de sisteme care să livreze de la o stație mobilă,
adică de la mașinile de transport cu care se fac în momentul de față livrările. Astfel, sunt atinse dou ă obiective
importante: livrările se fac foarte rapid pe raza stației, de exemplu un cartier și există capacitatea de intervenție
umană la fața locului în caz de probleme.
96 http://www.cbsnews.com/news/the -future -of-drones -technology -vs-privacy/, accesat l a data de 17.03.2014
ora 19:35.
97 https://publicintelligence.net/rebuild -your-local -economy -with-the-drone -industry/, accesat la data de
27.03.2014 ora 15:19.

28
ce implică legiferare, s ocietatea civilă, mediul academic, colaborări cu companiil e
private de apărare și armata, inițiative guvernamentale de afaceri, acordarea de
granturi și declanșarea unei campanii care să schimbe percepția negativă a
sistemelor fără pilot prin publicitate ș i promovare a beneficiilor în numeroase
domenii. Într -o perioadă când multe state se confruntă cu probleme economice
severe, industria sistemelor fără pilot ar putea reprezenta un ajutor bine venit.
Companiile private și micii întreprinzători vor putea găs i nenumărate
utilizări98 a tehnologiei fără pilot pentru a le spori veniturile și a le îmbunătăți
serviciile. De exemplu, renumitul lanț de restaurante Domnino s -a anunțat intenția
de a livra la domiciliu prin aparate de zbor fără pilot, iar o firmă de cură țătorie
chimică promova o idee asemănătoare pentru haine.
Compania TeamNet este prima companie care a semnat protocolul de
operare a aparatelor de zbor fără pilot la bord în spațiul aerian al României și caută
să se extindă și pe alte piețe din Centrul și Estul Europei99.
4.4. Situa ția actual ă și propuneri
Pe piața românească se găsesc sisteme fără pilot accesibile ca pr eț și cu
capabilități performante în ceea ce privește captura de imagini foto -video, iar în
domeniul civil, interesul este destul de mare. „Astăz i, dronele devin tot mai mici și
mai accesibile.”100 În momentul de față, magazine online101 din România oferă o
gamă variată de astfel de sisteme la prețuri accesibile. De reținut totuși că
majoritatea acestor aparate de zbor fără pilot la bord provin din imp ort.
În România, apar tot mai multe site -uri102103 unde amatorii pot să posteze
capturi video cu ajutorul sistemelor fără pilot din comerț , dar î n data de 13 ianuarie
2014, Ministerul Transportului din România a emis Ordinul nr. 8/2014104 privind
reglementarea a paratelor de zbor fără pilot la bord în spațiul aerian național. Astfel,
până la definitivarea unei legislații la nivelul Uniunii Europene preconizată în 2016,

98 http://www.cbc.ca/news/technology/commercial -drones -could -have -endless -uses-under -canada -s-laws-
1.1386300, accesat la data de 15.01.2014 ora 01:14.
99 http://www.capital.ro/singura -companie -romaneasca -care-vinde -avioane -fara-pilot-vrea-sa-isi-dubleze -cifra-
de-afacer.html, accesat la data de 16.01.2014 ora 12:49.
100 Jerry LeMieux, James Poss, Drone En trepreneurship , Unmanned Vehicle University Press, 2013.
101 http://www.emag.ro/drona -parrot -ar-drone -2-0-hd-quadricopter -wi-fi-blue-pf721042/pd/DDNGFBBBM/,
accesat la data de 25.05.2014 ora 20:36.
102 http://teamdronat.ro/, accesat la data de 14.05.2014 ora 1 9:01.
103 http://www.eyeinthesky.ro/, accesat la data de 14.05.2014 ora 19:17.
104 http://lege5.ro/Gratuit/gm4dqmzwhe/ordinul -nr-8-2014 -pentru -stabilirea -conditiilor -de-operare -in-spatiul –
aerian -national -a-aeronavelor -civile -motorizate -fara-pilot-la-bord, acce sat la data de 20.03.2014 ora 23:49.

29
toate sistemele cu o greutate maximă la decolare de până la 150 de kg se supun
reglementărilor i nterne astfel că acestea vor trebui să fie înregistrate și asigurate
pentru a putea fi operate, iar Aut oritatea Aeronautică Civilă Română trebuie
anunțată cu cel puțin 45 de zile înainte de a se efectua activități. Ordinul nu se aplică
sistemelor fără pilo t cu greutate maximă la decolare de 1 kg, decât dacă sunt
capabile de captură video sau transmisie de date. Ordinul este valabil până la data de
30 ianuarie 2016.
O astfel de legislație, adoptată fără o analiză amănunțită105 a perspectivelor
sistemelor fă ră pilot uman la bord, împiedică capacitatea României de a obține
avantaje în acest domeniu. Limitarea și birocratizarea reprezintă pași înapoi pentru o
tehnologie care nu stă pe loc, chiar și dacă aceste măsuri sunt temporare. Pentru
statul român, inițiative le amatorilor106 interesați de activități privind utilizarea
sistemelor fără pilot la bord reprezintă feedback -ul necesar care să poziționeze
România ca lider regional în domeniu și mai ales poa te reprezenta baza de pornire a
unor proiecte mai mari și mai am bițioase pe măsură ce experiențele devin mai
sofisticate.
România are avantajul că nu există o percepție generală negativă a populației
cu privire la sistemele de zbor fără pilot la bord, iar dacă statul român reușește să
aplice o politică corectă și convi ngătoare, integrarea acestor sisteme în viața de zi cu
zi nu numai că ar permite dezvoltarea lor într -un mod natural și accelerat, ci ar crea
și un model pentru celelalte state din regiune. Pe acest concept se bazează și
Uniunea Europeană cu programele sal e107. Astfel, ideea promovării României ca
lider regional în domeniul tehnologiei fără pilot a apărut pentru prima dată și într -un
program politic108 pentru alegerile europarlamentare din 2014 ce are în vedere
susținerea Agenției Europene pentru Apărare prin p articiparea la programe comune
și parteneriate bilaterale.

105 http://www.go4it.ro/curiozitati/dronele -interzise -in-romania -ordinul -ministerului -transporturilor -11958156/,
accesat la data de 20.03.2014 ora 23:53.
106 http://www.romania -insider.com/new -romanian -drone -regulation -raises-questions -among -users/113749/,
accesat la data de 19.03.2014 ora 11:04.
107 http://europa.eu/rapid/press -release_IP -14-384_en.htm, accesat la data de 15.04.2014 ora 12:03.
108 http://www.mediafax.ro/politic/pnl -sustine -in-programul -pentru -pe-ca-romania -sa-fie-lider-regional -in-
productia -de-drone -militare -12525790, accesat la data de 20.05.2014 ora 14:02.

30
4.5. Beneficii pentru instituțiile naționale de securitate
Din punct de vedere al serviciilor de informații din România, sistemele fără
pilot la bord109 ar putea avea un rol semnificativ în sporirea capac ității de colectare a
informațiilor atât cantitativ, cât și calitativ110. „Avantajele lor față de alte arme și
sisteme de intelligence sunt bine cunoscute. Ele pot observa în tăcere un individ, un
grup, sau o locație ore în șir și pot acționa imediat dacă se ivește oportunitatea –
toate fără a pune un pilot la risc.”111 Pe plan intern, în misiunile de contraspionaj,
de combatere și prevenire a terorismului și a criminalității organizate
transfrontaliere , ar putea fi angajate soluții fără pilot care să reducă ri scurile asupra
personalului și să scadă șansele de compromitere. Pe plan extern, evenimentele
recente din Ucraina demonstrează necesitatea existenței unor sisteme de zbor cu
capabilități avansate de ISR pentru monitorizarea discretă a zonelor conflictuale
aflate la frontiera statului român.
Acte normative precum Ordinul 8/2014 complică aplicarea unor astfel de
soluții care au potențialul de a spori securitatea națională a României. Într -un stat de
drept ca România, serviciile de informații trebuie să se su pună legilor în vigoare,
prin urmare și acestui ordin. Astfel, am putea avea situația unui pericol iminent în
care ar fi mai favorabilă utilizarea unui sistem fără pilot la bord de mici dimensiuni
capabil de captură foto -video și audio, dar folosirea sa ar însemna încălcarea art. 1,
alin. 3 privind „înștiințarea Autorității Aeronautice Civile cu cel puțin 45 de zile
înainte de data prevăzută pentru începerea activității” și a art. 5, alin. 2, punctul b
privind utilizarea doar „într -o zonă deschisă, fără con strucții cu destinația de
locuință ” chiar și dacă aparatul de zbor ce ar urma să fie folosit are „masa maximă
la decolare mai mică sau egală cu 1 kg” . Ordinul 8/2014 este doar un exemplu de
impediment ce ar putea pune în dificultate România și ar putea cre a un decalaj față
de serviciile de informații ale altor state naționale.
Protecția infrastructurilor critice și securitatea energetică sunt alte domenii
care beneficiază de atenția serviciilor de informații. Utilizarea unor sisteme de zbor
fără pilot la bo rd pentru verificarea, supravegherea și prevenirea unor posibile

109 http://www.lockheedmartin.com/us/news/features/2014/140509 -mst-lm-partners -with-emerging -markets -for-
deployment -of-fixed -wing -and-vtol-aircraft.html, acce sat la data de 01.06.2014 ora 22:35.
110http://www.lockheedmartin.com/content/dam/lockheed/data/ms2/documents/procerus/Indago_VTOL_ System
s_Datasheet_080513.pdf, accesat la data de 01.06.2014 ora 22:48.
111 Micah Zenko, Reforming U.S. Drone Strike Policies , Council on Foreign Relations Press, 2013, p. vii.

31
amenințări la adresa acestor domenii ar putea crește gradul de securitate în mod
eficient și mai puțin costisitor, dar faptul că ar intra în responsabilitățile serviciilor
de informații însea mnă că vor necesita reglementări speciale deoarece ar putea exista
un conflict de legi. Astfel, pe deoparte avem instituțiile abilitate pe plan intern să
desfășoare activități de supraveghere ce țin de siguranța națională și de cealaltă parte
avem companii le private din domeniu care ar putea apela la soluții proprii de
îndeplinire a acestor scopuri sau la firme specializate exclusiv în acest domeniu, dar
care, începând din 2016 , ar putea să nu fie de origine autohtonă. În acest mod , s-ar
crea o stare de vul nerabilitate cu privire la controlul informațiilor strategice, ceea ce
ar impune stabilirea unui cadru legislativ în conformitate atât cu cel al Uniunii
Europene, cât și cu cel care reglementează legile siguranței naționale.
Recomandări:
1. Obligativitatea tu turor agenților comerciali cu atribuții strategice care
apelează la astfel de servicii să comunice în cel mai scurt timp constatările de natură
a aduce prejudicii directe la activitatea funcțională către structurile implicate în
siguranța națională în scop ul evaluării și stabilirii măsurilor adecvate.
2. Stocarea tuturor datelor înregistrate cu ajutorul aparatelor de zbor fără
pilot la bord pentru o perioadă limitată de timp în cazul unor eventuale situații ce ar
putea necesita accesarea acestor informații de către instituțiile de siguranța națională
ale statului.
3. Emiterea unor reglementări speciale aplicabile doar instituțiilor din
domeniul siguranței naționale care să definească modul și condițiile de utilizare a
acestor sisteme fără pilot în situații ce ar putea necesita o intervenție imediată.
4. Accesul instituțiilor cu atribuții în siguranța națională la documentele
care specifică activitățile dorite de companiile comerciale care apelează la serviciile
ce implică sisteme fără pil ot precum: durata zborului, z ona, scopul, specificațiile
tehnice și cap abilitățile sistemului folosit, toate acestea fiind deja stabilite în
reglementările Autorității Aeronautice Civile.
În data de 11 iunie 2014, Parlamentul României a adoptat modificarea și
completarea Ordonanței Gu vernului nr. 29/1997112 sub două aspecte majore pentru
viitorul tehnologiei fără pilot în România astfel:

112 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2013/pr550_13.pdf, accesat la data de 16.06.2014 ora 1:31.

32
1. Modificarea pct. 3.8 din art. 3 pentru a cuprinde aeronavele folosite de
instituțiile statului pentru servicii în domeniile apărării, ordinii publice , siguranței
naționale .
2. Introducerea în art. 3 prin punctul 3.81 a noțiunii de aeronave fără pilot și
definirea acestora.
Aceste modificări și completări ale Ordonanței Guvernului nr. 29/1997 sunt
importante deoarece permit operarea aparatelor de zbor f ără pilot la bord în spațiul
aerian național și cel mai important, permit echiparea cu astfel de aparate a tuturor
instituțiilor abilitate din domeniul apărării și securității naționale și nu doar a celor
militare cum era până în prezent. Deși este un pas important, prezenta lege nu
anulează Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 8/2014, fapt ce îi scade
semnificativ valoarea chiar și dacă această nouă lege se vrea a fi în conformitate cu
actuala legislație europeană în domeniul aparatelor de zbor fără pi lot la bord.

33
4.6. Analiz ă SWOT Intern Puncte tari (S) Puncte slabe (W)
Specialiști în informatică și inginerie
recunoscuți la nivel internațional.
Numeroase companii autohtone care dezvoltă
tehnologie fără pilot pentru domeniul civil .
Printre cele mai avans ate programe private de
cercetare, dezvoltare, proiectare și de
construiere a aeronavelor fără pilot la bord din
Europa Centrală și de Est.
Experiență în operarea aparatelor de zbor fără
pilot la bord începând cu 1999. Economie deficitară
Legislație incomp letă sau contraproductivă.
Calitatea redusă a programelor de reînnoire a
tehnicii militare .
Fondurile scăzute pentru cercetare și dezvoltare .
Inexistența unei strategii pe termen lung privind
adoptarea de tehnologii moderne și integrarea în
sistemele nați onale de apărare.
Lipsa infrastructurii privind menținerea și
securizarea transmisiilor și comun icațiilor dintre
operator și apa rat pe distanțe medii și lungi. Extern Oportunit ăți (O) Amenin țări (T)
Piața este la început, niciun stat având un
avantaj ma jor față de altul .
Găzduirea unui centru tehnologic a sistemelor
fără pilot asemănător celor ATLAS sau CEUS
din Spania care ar putea atrage parteneri fizici
și juridici din întreaga regiune.
Parteneriate cu alte companii importante din
industria aeronauti că preocupate de tehnologia
fără pilot.
Situația actuală din Ucraina și din regiunea
Marii Negre ar putea facilita accentuarea
dezvoltării tehnologiei fără pilot în România .
Dezvoltarea infrastructurii privind operarea
aparatelor de zbor fără pilot la bord prin
programe comune UE sau NATO datorită
poziționării statului român113.
Creșterea cererii de soluții fără pilot și impuls
pentru industria aeronautică autohtonă .
Dobândirea unei experiențe aprofundate în
domeniu din timp. Încetinirea progresului privind d ezvoltarea și
implementarea tehnologiei fără pilot datorită
eventualei prelungiri a crizei economice .
Sabotarea acțiunilor de către factori externi:
atacuri cibernetice; spionaj industrial; etc.
Crearea unui centru tehnologic militar crește
riscul de deven i o țintă importantă pentru
posibilii adversari datorită poziției de la granița
NATO și UE .
Concurența dură din partea Poloniei și Turciei.
Apariția unor soluții fără pilot militare
disponibile la nivel comercial și cost -eficiente
din partea industriilor d e apărare ale statelor din
regiune sau ale companiilor private non –
românești.
Prohibiția114 privind deținerea de sisteme fără
pilot la bord cu capabilități de atac decât în
anumite contexte.

113 Asemeni proiectului de amplasare a scutului antirachetă SM -3 Interceptor la Deveselu, Olt.
114 Statele Unite n u dorește ca alte state, fie ele și aliate , cu excepția Mari i Britanii, să dețină sisteme fără pilot
cu capabilități de atac.

34
Se recomandă o strategie de redresare, competitivă. Mediul extern este
favorabil și prezintă multe oportunități, dar în același timp există și deficiențe majore
care vor împiedica fructificarea oportunităților menți onate. Deși statul român se află
într-o piață emergentă , nu are resursele necesare să facă uz de poziția s a.
Punctele slabe ale statului român limitează potențialul și posibilitatea de a
folosi în mod avantajos oportunitățile, iar cel mai semnificativ punct slab este lipsa
unei strategii pe termen lung privind adoptarea tehnologiei fără pilot și integrarea în
sistemele naționale de apărare.

35
Capitolul V – Viitorul tehnologiei
5.1. Autonomie
Trebuie făcută o distincție clară asupra termenului de autonomie atunci când
vorbim de aparate de zbor fără pilot la bord. În momentul de față înțelegem prin
autonomie ca fiind acționarea fără intervenție umană d ecât în anumite condiții
precum pierderea legăturii dintre operator și aeronavă, moment în care aceasta
urmărește un set de instrucțiuni prestabilite care să o ajute să se întoarcă la bază și să
aterizeze în condiții de s iguranță. Tehnologia din spatele autonomiei cognitive este
în dezvoltare, dar utilizarea unor sisteme deplin autonome va ridica probleme mult
mai mari, dacă nu tehnice, cel puțin etice și politice cu privire la ce acțiuni pot
întreprinde. Există totuși și avantaje precum:
– abilitate decizională extrem de rapidă și precisă;
– elimină vulnerabilitatea conexi unii dintre operator și aeronavă
susceptibilă interferențelor și hacking -ului;
– reduce costurile deoarece operatorul și teh nica necesară sunt eliminate;
– pot acționa chiar și în cazul pierderii factorului decizional superior
(eliminarea bazei de comandament sa u a structurilor de conducere) ș . a.
În acest caz, accentul s -ar pune pe utilizarea unor roiuri de sisteme care
coopereze autonom între ele pentru a -și atinge obiectivul. Acestea ar putea dec ola
chiar de pe o platformă -mamă de dimensiuni mai mari care să alimenteze și să
coordoneze in mod ierarhic115 celelalte aeronave din flota sa, de la culegerea de
intelligence până la executarea misiunii, totul în timp r eal cu intervenție umană
minimă. Agenția de Cercetare pentru Proiecte Avansate de Apărare (DARPA)
lucrează la acest aspect și caută să implementeze soft ware -ul necesar numit Operații
de Colaborare în Medii Refuzate (CODE)116, iar dacă asociem această inițiat ivă a
unei instituții militare de cercetare cu progresul făcut de cei de la Universitatea din
Pennsylvania care au realizat un algoritm după care mini -aparate de zbor fără pilot
executau în tandem acțiuni complexe117118, putem afirma că implementarea în

115 Kenzo Nonami, Farid Kendoul, Satoshi Suzuki, Wei Wang, Daisuke Nakazawa , Autonomous Flying Robots:
Unmanned Aerial Vehicles and Micro Aerial Vehicles , Editura Springer, Tokyo, 2010, p. 24.
116 http://arstechnica.com/information -technology/2014/03/darpa -wants -drones -that-work -like-enders -game/,
accesat la data de 29.03.2014 ora 13:10.
117 https://www. youtube.com/watch?v=YQIMGV5vtd4 , acces at la data de 29.03.2014 ora 15:27.

36
domeni ul militar nu este departe119. Acestea ar putea funcționa pe aceleași principii
de identificare Prieten sau Dușman (IFF) folosit în aeronavele convenționale actuale.
Senzori specializați precum Microsoft Kinect120 și Google Project Tango121
ar putea amplifica și mai mult utilitatea unor astfel de mini -sisteme fără pilot
complet autonome prin faptul că le -ar putea permite să creeze o hartă 3D122 a
interiorului unei clădiri cu tot cu obiecte și persoane și să o transmită către operator.
Această facilitate ar putea fi utilă în verificarea clădirilor atunci când gradul de risc
este ridicat pentru unitățile intervenție rapidă (poliție, pompieri), pentru serviciile de
informații care ar putea obține intelligence din zone gre u de accesat sau pentru
forțele militare cărora le-ar putea furniza informații privind poziționarea inamicului
și a efectivelor sale. Mai mult , aceste sisteme ar putea fi capabile chiar și de hacking
de la distanță prin metode wireless123124 ceea ce deschide și mai mult gama de
posibilit ăți.
De notat că Northrop Grumman X -47B și -a desfășurat testele în regim
autonom125, prin rutine pre -programate, cu intervenție umană limitată. De aceea,
viitorul acestui progr am este important nu doar pentru Marina Statelor Unite, ci și
pentru faptul că ar putea redefini câmpul de luptă prin îmbinarea factorilor hardware
și software la un nivel extrem de avansat într -un timp mai scurt decât ne -am aștepta.

118 http://www.ted.com/talks/vijay_kumar_robots_that_fly_and_cooperate, accesat la data de 29.03.2014 ora
15:38.
119 http://www.nationaljournal.com/national -security/soon -drones -may-be-able-to-make -lethal -decisions -on-
their-own-20131008, accesat la data de 17.05.2014 ora 9:47.
120 http://www.wired.co.uk/news/ archive/2011 -03/31/kinect -drone , accesat la data de 13.05.2014 ora 16:14.
121 http://www.androidauthority.com/project -tango -flies-drone -7-inch-tablet -385038/ , accesat la data de
24.05.2014 ora 17:27.
122 http://www.ted.com/talks/vijay_kumar_robots_that_fly_and_cooperate, accesat la data de 29.03.2014 ora
15:38.
123 A fost conceput un sistem fără pilot capabil să acceseze, să intercepteze și să înregistreze de pe smartphone –
urile persoanelor de pe o anumită rază, informații precum agenda, mesaje, email -uri și parole, deghizându -se ca
un wi -fi deschis sau ca o antenă GSM. http://www.forbes.com/sites/andygreenberg/2011/07/28/flying -drone –
can-crack -wifi-networks -snoop -on-cell-phones/, accesat la data de 23.05.2014 ora 13:53.
124 http://www.enter prisenetworkingplanet.com/netsecur/drones -exploit -wi-fi-to-threaten -security.html, accesat
la data de 25.05.2014 ora 17:06.
125 http://www.navytimes.com/article/20140602/NEWS04/306020022/Tests -will-put-unmanned -carrier -jet-
alongside -F-18s, accesat la data de 02.06.2014 ora 23:43.

37
5.2. Viito are proiecte
„Tehnologia este pentru politică ceea ce vremea este pentru sport: Nu o
putem chiar controla, dar trebuie cu siguranță trebuie sa trăim cu ea.”126
Următoarea generație de armament specializat pentru sistemele de zbor fără
pilot la bord:
– Nanoenergetica, utiliz area anumitor nanoparticule pentru creșterea puterii
de distrugere și micșorarea pachetului de livrare.
– Materiale avansate: polimeri, metale, ceramici, compozite, inspirate din
mediul biologic etc. „Științele biologice au vazut progrese enorme în ultimul
deceniu, la măsura în care bioinginerii și inginerii aerospațiale vor lucra în curând
la proiecte comune de aeronave. Nevoia de aerostructuri mai ușoare, puternice a
dus de la lemn și aluminiu, la titan și compozite.”127
– Sistemul în sine va deveni armă: pract ic o rachetă de croazieră care odată
lansată survolează un anumit perimetru până la întâmpinarea inamicului.
Viitoare plaftorme tehnologice de zbor f ără pilot la bord:
Statul Proiecte
Statele
Unite  Lockheed Martin Sea Ghost128129, sistem proiectat pentru
contractul UCLASS și competitoare directă a lui X -47B. Deține
capabilități avansate de stealth130, ISR și altele preluate de la F -35.
Are la baza sistemul de generație anterioară, RQ -170 Sentinel131.
Principalul avantaj este posibilitatea utilizării mai multor aer onave
de acest tip de către un singur operator datorită semi -autonomiei
lor132. Primele teste de zbor sunt programate pentru 2017 -2018.

126 Daniel Goure, Tom Barry, David Cortright, Benjamin Wittes, Jason Kuznicki, How Drones Are Changing
Warfare, Cato Institute , 2012.
127 Laurence R. Newcome, Unmanned aviation: a brief history of unmanned aerial vehicles , America n Institute
of Aeronautics and Astronautics, 2004.
128 http://complex.foreignpolicy.com/posts/2013/04/08/heres_lockheeds_brand_new_stealth_drone_design,
accesat la data de 29.05.2014 ora 12:01.
129 http://complex.foreignpolicy.com/posts/2013/04/12/more_details_o n_lockheeds_new_stealth_drone, accesat
la data de 29.05.2014 ora 12:57.
130 Nu permite detectarea prin radar.
131 http://www.airforcetimes.com/article/20111209/NEWS/112090311/Iran -s-captured -RQ-170-How -bad-
damage -, accesat la data de 29.05.2014 ora 13:20.
132 http://www.scribd.com/doc/134742647/Lockheed -s-Sea-Ghost, accesat la data de 29.05.2014 ora 11:28.

38
 Boeing Phantom Ray133, realizată în scopuri demonstrative cu
capabilități ISR, de suprimare a apărării antiaeriene inamice ș i de
atacuri electronice. Viitoarele sisteme fără pilot Boeing se vor
baza pe acest prototip.
 General Atomics Predator Avenger C, denumit „următoarea
generație de aeronavă pentru misiuni multiple ISR și de
lovituri”134, este noua versiune a modelului MQ -9 Re aper, cu
capabilități îmbunătățite de ISR, senzori de ultima generație și
tehnologie stealth. Se afl ă în teste pe teatrele de operații din
Afganistan. Prețul unui astfel de aparat este estimat a fi între 12 și
15 mil. de dolari.
 Boeing A160 Hummingbird135, elicopter fără pilot la bord echipat
cu o cameră de 1,8 Gigapixeli. Acesta poate monitoriza simultan
până la 65 de ținte pe o rază de 40 de km de la o altitudine de
peste 6000 de metri timp de 12 ore fără oprire.
 AeroVironment Switchblade, sistem -arma de mi ci dimensiuni de
atac prin autodistrugere în țintă.
 AeroVironment Nano Hummingbird136, proiectat conform
specificațiilor DARPA, este un micro -sistem ce seamănă și zboară
asemeni unei păsări colibri , util pentru supraveghere și
recunoaștere.
 DARPA Vulture, o a eronavă fără pilot la bord de mari dimensiuni
cu capabilități multirol și de ISR specifice sateliților, fiind
proiectată pentru perioade îndelungate de menținere în aer de până
la 5 ani fără întrerupere datorită panourilor solare.
 În decembrie 2013, Marina Statelor Unite a lansat cu succes
sistem de zbor fără pilot cu capabilități ISR de pe un submarin
aflat în stare de submersie137. Deși aeronava are capacitatea de a

133 http://www.boeing.com/Features/2011/05/bds_phantom_ray_first_flight_05_04_11.html, accesat la data de
29.05.2014 ora 10:16.
134 http://www.ga -asi.com/products/air craft/predator_c.php, accesat la data de 28.05.2014 ora 19:48.
135 http://www.engadget.com/2011/12/27/us -armys -a160 -hummingbird -drone -copter -to-don-1-8-gigapixel -cam/,
accesat la data de 28.05.2014 ora 20:19.
136 http://www.avinc.com/nano, accesat la data de 30. 05.2014 ora 22:10.
137 http://theaviationist.com/2013/12/06/uas -from -submarine/, accesat la data de 30.05.2014 ora 09:51.

39
sta în aer câteva ore, ea nu mai poate fi recuperată. DARPA a
anunțat explorarea unor soluți i138 în această privință.
Israel  IAI139 Eitan, sistem fără pilot la bord de tip MALE140 pentru
misiuni de recunoaștere. Este versiunea îmbunătățită a IAI Heron
cu capabilități avansate de menținere în aer, în orice condiții
atmosferice și de decolare și ateriza re pe verticală.
 IAI Harop (Harpy 2), sistem -armă de mare putere ce atacă prin
autodistrugere în ținte.
Germania
și Spania  EADS Barracuda141, aflată sub dezvoltare cu capabilități stealth,
de recunoaștere și de lovituri. Acest proiect se afla în competiție
cu Dassault nEUROn pentru viitoarele contracte strategice de
apărare din Europa.
India  DRDO AURA142, aflată în stadiul de proiect prin care se dorește
obținerea unui sistem fără pilot la bord cu capabilități stealth și de
atacuri de înaltă precizie, prognoz at pentru 2019 -2020. Design -ul
este inspirat de bombardierul stealth Northrop Grumman B -2
Spirit.
Africa de
Sud  Bateleur, aflată în stadiul de dezvoltare de compania Denel
Dynamics143, este un aparat de zbor fără pilot la bord de tip
MALE cu capabilități IS R.
Iran  Shahed 129, sistem de tip MALE cu capabilități de recunoaștere și
de atac intrat în producție de masă începând cu 2012. Conform
specificațiilor are o anduranță de 24 de ore pe o rază de până la
1700 de km la o altitudine maximă de 7300 de metri și poate
monitoriza ținte pe o rază de 200 de km144. În aprilie 2014,

138 http://www.bbc.com/news/technology -21653364, accesat la data de 30.05.2014 ora 21:07.
139 http://www.iai.co.il/2013/18900 -en/IAI.aspx, acce sat la data de 29.05.2014 ora 14:17.
140 Altitudine Medie Anduranță Îndelungată.
141 http://www.cassidian.com/en_US/web/guest/605, accesat la data de 29.05.2014 ora 14:30.
142http://aviationweek.com/awin/new -imagery -details -indian -aura-ucav, accesat la data de 30.05.2014 ora 13:43.
143 http://www.deneldyna mics.co.za/, accesat la data de 30.05.2014 ora 16:39.
144 http://en.alalam.ir/news/1520701, accesat la data de 30.05.2014 ora 11:21.

40
opoziția din S iria a înregistrat posibilul sistem Shahed deasupra
Damascului145.
Federa ția
Rusă  Mikoyan Skat, cu capabilități de atac pe o rază de 2000 de km.
Încăpând cu 2013, compania Mikoy an (MiG) a fost însărcinată cu
cercetarea și dezvoltarea viitoarelor sisteme fără pilot la bord
rusești bazate pe conceptul Skat146.
 În ianuarie 2014, s -a anunțat echiparea tuturor regiunilor
administrative147 ale Rusiei cu sisteme de zbor fără pilot la b ord
pentru misiuni civile.
China  AVIC 601 -S Sharp Sword148, posibilă repl ică a sistemului
american X -47B. Are capabilități stealth, de recunoaștere, de atac
și este unul din puținele sisteme fără pilot chinezești care au trecut
de faza de concept. Surprin zător, China pare să fie semnificativ în
urma altor state și nu doar față de cele din Vest. Sharp Sword vine
ca urmare a tensiunilor di n Marea Chinei de Est și disputa
regional ă cu Japonia149. În noiembrie 2013, au avut loc teste de
zbor150.
 Potrivit unui rapo rt151 al organizației RA ND, 23 de state au
dezvoltat sau dezvolt ă sisteme fără pilot la bord cu capabilități de
atac. Îndată ce unele dintre aceste state vor începe să exporte,
tehnologia s -ar putea prolifera semnificativ în următorii 10 ani152
ceea ce ar pute a pune în dificultate aliații Statelor Unite datorită
reticen ței de a le furniza capabilități similare de atac și îi va

145 http://theaviationist.com/2014/04/10/shahed -drone -over-syria/, accesat la data de 30.05.2014 ora 17:30.
146 http://www.flightglo bal.com/news/articles/rac -mig-to-design -skat-based -unmanned -combat -air-vehicle –
386609/, accesat la data de 30.05.2014 ora 12:13.
147 http://en.ria.ru/military_news/20140106/186287462.html, accesat la data de 30.05.2014 ora 18:39.
148 http://news.xinhuanet.com/in fo/2013 -05/16/c_132386800.htm, accesat la data de 30.05.2014 ora 18:55.
149 http://rt.com/news/158464 -japan -us-drones -china/, accesat la data de 30.05.2014 ora 19:41.
150 http://www.wired.co.uk/news/archive/2013 -11/23/sharp -sword, accesat la data de 30.05.2014 o ra 19:59.
151 http://www.rand.org/content/dam/rand/pubs/research_reports/RR400/RR449/RAND_RR449.pdf, accesat la
data de 29.05.2014 ora 11:52.
152 http://www.defenseone.com/technology/2014/05/every -country -will-have -armed -drones -within -ten-
years/83878/?oref=d -skybox&&&&, accesat la data de 29.05.2014 ora 14:36.

41
împinge să creeze o cerere care ar putea fi satisfăcută de state
precum China153154. Un avantaj al statului chinez ar putea fi faptul
că n u este membru a Regimului de Control al Tehnologiei
Rachetelor (MTCR) sau a Acordului Wassenaar ce restricționează
exporturile de sisteme de zbor fără pilot la bord de atac. Limitarea
competiției ar putea fi benefică în viitorul apropiat pentru China,
dacă aceasta reușește să producă sisteme fără pilot la bord
sofisticate și capabile.

153 Medea Benjamin, Barbara Ehrenreich, Drone Warfare: Killing by Remote Control , Editura OR Books, New
York ș i Londra, 2012, p. 32.
154 http://breakingdefense.com/2013/06/china -set-to-grab-uav-market -while -us-restricts -sales/, accesat la data de
29.05.2014 ora 15:20.

42
Concluzii
Pe termen scurt și mediu, accentul vă fi pus pe găsirea unor modalități prin
care sistemele fără pilot și să lucreze împreună cu cele convenționale, așa cum s -a
reușit în aprilie 2014 cu nEUROn. Mai mult, vor crește în intensitate și eforturile din
spațiul virtual privind combaterea hacking -ului155, criptarea transmisiilor și protecția
datelor sensibile provenite de la sistemele fără pilot la bord. Cât despre menți nerea
superiorității tehnologice, aceasta va fi pusă în principal, pe lângă cercetările
întreprinse de mediul de apărare, pe seama dezvoltărilor din domeniul civil (aviz
României) de la care se vor adapta variantele militare.
Pe termen lung, se pare că vii torul156 ar aparține totuși aparatelor de zbor fără
pilot complet autonome și care vor putea coopera între ele sub formă de roi157. Până
în 2030, Pentagon -ul sper ă să obțină astfel de active, menite să îmbunătățească
semnificativ capabilitățile militare ale St atelor Unite. Departamentul de Apărare și -a
manifestat dorința de obținere a unor sisteme de zbor fără pilot la bord cu capabilități
de „percepere, analiz ă, planificare, reacție și luare a deciziilor fără intervenție
umană”158, mai exact inteligență artifici ală care să se adapteze în funcție de
schimbările situației și a mediului de operare.
„Viitorul sistemelor cu capabilități ISR persistente va necesita dezvoltarea
senzorilor, securizarea rețelelor de comunicații, consolidarea sistemului de
comanda -control, autonomie selectivă, inteligen ță artificială și tehnologii de fuziune
a datelor.”159
„Într -adevăr, capbilitățile sistemelor de zbor fără pilot s -au dezvoltat la un
punct în care multe din forțele aeriene de azi se întreabă dacă aeronavele robotice
vor înloc ui avioanele pilotate în următoarea generație de avione de luptă.”160
Companiile de apărare ale momentului împing tehnologia tot mai mult transformând
aeronave convenționale în sisteme fără pilot la bord. Un exemplu este QF -16161, o

155 Sisteme f ără pilot cu capabilit ăți de deturnare și capturare a altor aparate, conceptul de „drone -zombie”
http://www.motherjones.com/mojo/2013/12/zombie -drone -samy -kamkar -amazon -security , accesat la data de
02.06.2014 ora 23:43.
156 http://harvardnsj.org/2013/08/the -future -of-drone -warfare/, accesat la data de 14.03.2014 ora 19:17.
157 http://warontherocks.com/2014/01/20yy -the-future -of-warfare/, accesat la data de 16.04.2014 ora 21:04.
158 http://motherboa rd.vice.com/blog/the -pentagons -vision -for-the-future -of-military -drones, accesat la data de
11.01.2014 ora 10:45.
159 http://lockheedmartin.com/us/news/features/2014/isr -bigger -picture.html, accesat la data de 04.06.2014 ora
15:38.
160 Steven J. Zaloga, Unmanne d Aerial Vehicles: Robotic Air Warfare 1917 –2007 , Preview, Editura Osprey
Publishing, Oxford, 2008, p. 5.
161 http://www.bbc.com/news/technology -24231077, accesat la data de 18.04.2014 ora 22:41.

43
variantă a cunoscutului avio n de luptă F -16. Un utilizator al site -ului gizmag.com și –
a exprimat părerea astfel : „Ce i -ar trece prin minte unui pilot aflat într -o luptă
aeriană pe care nu o poate câștiga? Învingi un calculator și nu ai î nvins pe nimeni.
Și dacă câștigă (n.r. calculat orul), te ucide și nu i -ar păsa câtuși de puțin”162 Acest
simplu comentariu indică potențialul imens pe care aeronavele fără pilot la bord l -ar
putea avea în viitorul apropiat.
Orice viitor sistem fără pilot la bord cu capabilități ISR va trebui să aibă
capacitatea de a se adapta la o gamă tot mai largă de amenințări. De aceea,
următoarea generație de sisteme va necesita o proiectare complexă bazată pe module
care să permită echiparea facilă a senzorilor sau a îmbunatățirilor fără a modifica
platforma de bază , reducând necesitatea mai multor s isteme pentru misiuni diferite.
Războiul se digitalizează și va avea ten dința să se poarte de la depărtare, din
spatele unei platforme de comanda -control. Dualitatea umană163 se va transfera și în
viitoarele generații de platforme fără pilot și va influența atât scopul cât și modul lor
de utilizare. Imaginația omului este singur ul factor determinat care va stabili direcția
acestei tehnologii. Fie o va îmbunătăți pentru a -și spori calitatea vieții exponențial,
fie va proiecta sisteme tot mai complexe și mai eficiente pentru a -și distruge
adversarii. Paradoxul acestei dualități est e că ambele situații vor merge în paralel,
fiecare depinzând de cealaltă pentru a progresa. Stăpânirea acestei tehnologii ar
putea fi cheia viitorului în domeniul aerospațial și ar putea da omenirii impulsul de a
se extinde dincolo de limitele existente.
Proliferarea sistemelor fără pilot la uman bord va avea un efect negativ
asupra politicilor de utilizare a forței ca soluție de rezolvare a unui conflict, fie pe
plan intern sau pe plan internațional. Reducerea costurilor și a efectelor asupra
propriilor forțe armate ar putea stimula factorii decizionali să recurgă mai repede ș i
mai des la trimiterea în luptă a unor soluții robotizate.
Pentru România, stabilirea obiectivului de a deveni un centru tehnologic
pentru sistemele de zbor fără pilot la bord în Europa Centrală și de Est va trebui să
vină în urma unei analize aprofundate la nivel național și în cadrul NATO cu privire
la schimbăril e rapide ale tehnologiei de război și a implicațiilor asupra securității
naționale și regionale. Valorificarea poziției geostrategice ar atrage după sine
dezvoltarea unor proiecte menite să asigure și chiar să crească gradul de securitate al

162 http://www.gizmag.com/boeing -f16-jet-unmanned -drone/29203/, ac cesat la data de 20.03.2014 ora 17:39.
163 http://www.ted.com/talks/pw_singer_on_robots_of_war, accesat la data de 12.02.2014 ora 14:57.

44
României în fa ța unor posibile amenințări din imediata vecinătate. Faptul că
România are potențialul de a găzdui un centru tehnologic important pentru viitorul
Europei sau cel puțin de a beneficia de o infrastructură avansată constând în
aerodroame și infrastructură necesară operării viitoarelor sisteme de zbor fără pilot
europene, ar putea reprezenta un avantaj major pe plan regional atât pentru statul
roman cât și pentru stabilitatea regională. În acest caz, România va trebui să profite
de orice oportunitate de a parti cipa la proiecte europene sau în cadrul unor acorduri
la care poate participa având statut de membru, iar pentru adoptarea aparatelor de
zbor fără pilot la bo rd ca parte activă a structurilor responsabile de s ecuritatea
națională, România ar trebui să:
– Adopte o legislaț ie ce va permite extinderea utiliză rii, cercetării și
dezvoltă rii aparatelor de zbor fără pilot la bord p e teritoriul naț ional și în
conformitate cu normele europene. Un pri m pas a fost modificarea și completarea
Ordonanței Guvern ului nr. 29/1997.
– Creeze o platformă comună prin care programele militare, academice și
private să colaboreze în materie de tehnologie fără pilot;
– Inițieze demersurile necesare pent ru a atrage investitori, cercetători ș i
fonduri pentru stabilirea unui cent ru de proiecta re, cercetare, dezvoltare ș i testare a
aparatelor de zbor fără pilot civile ș i militare. Avem ca exemplu proiectul european
ELI-NP (Laserul de la Măgurele, Ilfov );
– Stabilească o strategie de impl ementare a aparatelor de zbor fără pilot la
bord în sistemele de apărare ș i de securitate și să asigure infrastructura necesară
operării lor , precum și o platform ă C4I2SR stabilă, securizată si capabilă de
procesare a unui volum mare de date164;
– Anticipeze evoluția tehnologiei fără pilot ș i cum se poate raport a la
cerinț ele militare sau civile ale viitorului ;
– Fie flexibilă în fața competiț iei regionale prin aplicarea unor măsuri care
sa îi permită statului român menținerea unei poziții de avangardă în domeniul
aeronautic și al tehnologiei fără pilot.

164 Isaac R. Porsche III, Bradley Wilson, Erin -Elizabeth Johnson, Shane Tierney, Evan Saltzman, data_flood
Helping the Navy Address the Rising Tide of Sensor Information , National Defense Research Institute, 2014 .

45
Bibliogra fie
CĂRȚI
 Austin, Reg, Unmanned Air System s: UAV Design, Development and
Deployment , Editura John Wiley & Sons Publicati on, Chichester, 2010.
 Barnhart, Ri chard K., Hottman, Stephen B., Marshall, Douglas M., Shappee,
Eric, Introduction to Unmanned Aircraft Systems , Editura CRC Press, Boca
Raton, 2011.
 Benjamin, Medea, Ehrenreich, Barbara, Drone Warfare: Killin g by Remote
Control , Editura OR Books, New York ș i Londra, 2012.
 Bone, Elizabeth, Bolkcom, Christopher C., Unmanned Aerial Vehicles:
Background and Iss ues, Editura Novinka Books, Washington D.C., 2004.
 Nonami, Kenzo, Kendoul, Farid, Suzuki, Satoshi, Wang, Wei, Nakazawa,
Daisuke, Autonomous Flying Robots: Unman ned Aerial Vehicles and Micro
Aerial Vehicles , Editura Springer, Tokyo, 2010.
 Popescu, Laurențiu Răducu, Întrebuințarea sistemelor aerospațiale fărăpilot
uman la bord , Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I” , București,
2012.
 Singer, P. W., Wired for War: The Robotics R evolution and Conflict in the 21st
Century , Editura Penguin Books, New York, 2009.
 Turse, Nick, Engelhardt, Tom, Terminator Planet: The First History of Drone
Warfare , 2001 -2050, Editura Dispatch Books, 2012.
 Turse, Nick, The Changing Face of Empire : Special Ops, Drones, Spies, Proxy
Fighters, Secret Bases, and Cyberwarf are, Preview , Editura Haymarket Books,
Chicago, 2012.
 Valavanis, Kimon P., Advances in Unmanned Aerial Vehicles: State of the Art
and the Road to Autonomy , Editura Springer, Dordrecht, 2007.
 Williams, Brian Glyn, Predators: The CIA's Drone War on al Qaeda , Edi tura
Potomac Books Inc., Washington D.C., 2013.
 Yenne, Bill, Birds of Prey: Predators, Reap ers and America's Newest UAVs in
Combat , Editura Specialty Pr Pub & Wholesalers, 2010.
 Zaloga, Steven J., Unmanned Aerial Vehi cles: Robotic Air Warfare 1917 –2007 ,
Preview, Editura Osprey Publishing, Oxford, 2008.
ARTICOLE, DOCUMENTE, RAPOARTE
1. Carpenter, Charli, Cohen, Michael A., Zenko, Micah, Metz, Steven , Barnett,
Thomas P.M., Drones, Cyber and Covert Ops: America's Invisible Wars , World
Politics Review, 2012.
2. Agen ția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare, Centrul de Testare
Evaluare și Cercetare Șiințifică pentru Armamente, Sistem mini U.A.V. de
supraveghere apropiată în câmp tactic Boreal 5/5E , 2011.
3. Department of Defense Dictionary of Military and As sociated Terms , Joint
Publication 1 -02, 2014.

46
4. Department of Defense, Unmanned Systems Integrated Roadmap FY2013 -2038 ,
2013.
5. Dolan, Alissa M., Thompson II, Richard M., Integration of Drones into
Domestic Airspace: Selected Legal Issues , Congressional Resear ch Service,
2013.
6. Drew, John G., Shaver, Russell D. , Lynch, Kristin F. , Amouzegar, Mahyar A.,
Snyder, Don, Unmanned Aerial Vehicle End -to-End Support Considerations ,
Rand Publishing, 2005.
7. European Council, Part I paragraphs 1 -22 of the European Council conclusions ,
2013.
8. Goure, Daniel, Barry, Tom, Cortright, David, Wittes, Benjamin, Kuznicki,
Jason, How Drones Are Changing Warfare , Cato Institute, 2012.
9. Jackson, Alan, Operational Reconnaissance and Intelligence Gathering is
Critical to Battle Success , Audio Visual Innovations Inc.
10. LeMieux, Jerry, Poss, James, Drone Entrepreneurship , Unmanned Vehicle
University Press, 2013.
11. Newcome, Laurence R., Unmanned aviatio n: a brief history of unmanned aerial
vehicles , American Institute of Aeronautics and Astronauti cs, 2004.
12. Parlamentul României, Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței
Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil , 11 iunie 2014.
13. Porsche III, Isaac R., Wilson, Bradley, Johnson , Erin -Elizabet h, Tierney, Shane,
Saltzman , Evan, data_flood Helping the Navy Address the Rising Tide of Sensor
Information , National Defense Research Institute, 2014.
14. Rupprecht, Jonathan, Drones: Their Many C ivilian Uses and the U.S. Laws
Surrounding Them , 2013.
15. Strickland, Frank, An Insider's Perspe ctive on Innovation During Fiscal
Austerity, The Early Evolution of the Predator Drone , Studies in Intelligence
Vol. 57, No. 1 (Extracts, March 2013).
16. The Washington Post, The Permanent Wa r: Rise of the D rones , Editura
Diversion Books, 2013.
17. Thompson II, Richard M., Drones in Domestic Surveillance Operations: Fourth
Amendment Implications and Legislative Responses , Congressional Research
Service, 2013.
18. United States Government Accountability Office, Agenci es Could Improve
Information Sharing and End -Use Monitoring on Unmanned Aerial Vehicle
Exports , 2012.
19. United States House of Representatives , Rise of the Drones: Unmanned Systems
and the Future of War , Editura Nimble Books LLC, 2010.
20. Zenko, Micah, Reformin g U.S. Drone Strike Policies , Council on Foreign
Relations Press, 2013.

47
SURSE INTERNET
www.24chasa.bg
www.558arp.by
www.acttm.ro
www.aerostar.ro
www.afcea.org
www.aft.ro
agrointel.ro
www.airbus -group.com
aircraftnut.blogspot.ro
airforce.mod.bg
www .airforcetimes.com
www.algemainer.com
www.aljazeera.com
www.amazon.com
www.amnesty.org
www.annenbergclassroom.org
www.androidauthority.com
www.aquacopters.com
www.arcaspace.com
www.armyrecognition.com
arstechnica.com
articles.latimes.com
aviationweek.com
www.avinc.com
www.bbc.com
www.bitnet.info
blog.oup.com
blogs.telegraph.co.uk
blogs.wsj.com
www.bloomberg.com
www.boeing.com
www.boston.com
breakingdefense.com
budapesttimes.hu
www.businessdictionary.com
business -review.eu
www.business -standard.com
www.caa.r o
www.capital.ro
www.cassidian.com
www.cbc.ca
www.cbsnews.com
www.cdep.ro
www.cfr.org
www.cia.gov
complex.foreignpolicy.com
www.computerweekly.com
www.consilium.europa.eu www.cpue.energ.pug.ro
www.dailymail.co.uk
www.dassault -aviation.com
www.defense.gov
www.defenceta lk.com
www.defenseindustrydaily.com
www.defensenews.com
www.defenseone.com
www.deneldynamics.co.za
dissenter.firedoglake.com
www.dpa.ro
dexonline.ro
www.eff.org
www.elmecph.ro
en.alalam.ir
www.engadget.com
en.ria.ru
www.enterprisenetworkingplanet.
com
epic.org
www.episcos.com
www.eurasianet.org
eurobserver.com
europa.eu
www.extremetech.com
www.eyeinthesky.ro
wwww.flightglobal.com
www.flytronic.pl
www.folkestoneherald.co.uk
www.forbes.com
www.forecastinternational.com
www.ga -asi.com
www.gao.gov
www.gandul.in fo
geo-spatial –
org.2126404.n4.nabble.com
www.gizmag.com
www.globalresearch.ca
www.go4it.ro
www.haf.gr
harvardnsj.org
www.hotnews.ro
www.hrvatski -vojnik.hr
www.hrw.org
www.huffingtonpost.com
www.hurriyetdailynews.com
www.iai.co.il
www.ibtimes.com

48
www.inav.r o
www.incas.ro
investor.northropgrumman.com
www.janes.com
jurist.org
jurnalul.ro
www.kormany.hu
www.kyivpost.com
lege5.ro
www.livingunderdrones.org
lockheedmartin.com
www.marketsandmarkets.com
www.mediafax.ro
meetingorganizer.copernicus.org
mg.co.za
www.mi l.ee
www.morh.hr
motherboard.vice.com
www.motherjones.com
www.nationaljournal.com
www.naukawposce.pap.pl
www.navytimes.com
news.nationalgeographic.com
news.postimees.ee
news.usni.org
news.xinhuanet.com
www.northropgrumman.com
www.nytimes.com
www.openbriefi ng.org
www.pcmag.com
www.politics.hu
www.politika.rs
publicintelligence.net
www.publicmind.fdu.edu
www.pub -rcas.ro
www.rand.org
www.researchindustry.ro
www.reuters.com
www.rft. forter. ro
www.romanian -insider.com www.romaniatv.net
www.romatsa.ro
rt.com
www.r ti.org
www.rumaniamilitary.ro
science.hotnews.ro
www.scribd.com
www.sierra.ro
www.sky -futures.com
www.suasnews.com
www.syscom.ro
stirileprotv.ro
www.tai.com.tr
teamdronat.ro
techcrunch.com
www.technologyreview.com
www.ted.com
www.telegram.com
www.theatlant ic.com
theaviationist.com
www.theguardian.com
www.theinquirer.net
www.todayszaman.com
tribune.com.pk
trumanproject.org
www.truth -out.org
www.uavs.org
www.usatoday.com
uti.eu.com
www.uvsr.org
www.vti.mod.gov.rs
wanderingraven.wordpress.com
warontherocks.com
www.washingt ontimes.com
www.wbj.pl
www.wired.co.uk
www.youtube.com
zpravy.idnes.cz

49
Lista anexelor
Anexa 1 .Clasificarea aparatelor de zbor fără pilot la bord
Anexa 2. Stadiul tehnologiei fără pilot în Statele Unite ale Americii
Anexa 3. Stadiul tehnologiei fără pilot în Uniunea Europeană
Anexa 4 . Stadiul tehnologiei fără pilot în statele din regiunea României
Anexa 5. Indicatori de avertizare timpurie

50
Anexe
Anexa 1 – Clasificarea165 aparatelor de zbor fără pilot la bord: In ordine crescătoare a dimensiunii, a
perform anțelor și a sarcinii utile de armamet
Capabile de
lovituri Grupa 5 Penetrare Greutate: >600 kg
Altitudine: >5500 de metri
Grupa 4 Persistente Greutate: > 600 kg
Altitudine: < 5500 de metri
Grupa 3 Tactice Greutate: < 600 km
Viteză: < 470 km/h
De m ici
dimensiuni Grupa 2 Mici Tactice Greutate: 10 -25 kg
Viteză: < 470 km/h
Grupa 1 Micro/Mini
Tactice Greutate: 0 -10 kg
Viteză: < 200 km/h

165 http://www.defense.gov/pubs/DOD -USRM -2013.pdf , accesat la data de 30.03.2014 ora 16:48.

51
Anexa 2 – Stadiul tehnologiei fără pilot în Statele Unite ale Americii
Unmanned Carrier -Launched Airborne Surve illance and Strike (UCLASS),
proiectat să intre în serviciu din 2019166 este cel mai avansat program de adoptare a
tehnologiei fără pilot în momentul de față și presupune echiparea portavioanelor
americane cu aparate de zbor fără pilot la bord având capabili tăți stealth și sarcină
utilă semnificativă de armament. UCLASS a fost definit ca fiind „o aeronavă fără
pilot la bord capabilă de lovituri precise într -un mediu ostil și de la care se așteaptă
o creștere și o extindere a misiunilor sale pentru a fi capabi lă și de culegerea de
intelligence, supraveghere, recunoaștere, război electronic, de anduranță și de
dominare a spațiului maritim”167. Programul a fost estimat la peste 4 mld. de dolari
pentru care concurează cele mai importante companii aerospațiale și de apărare din
Statele Unite: Northrop Grumman, Lockheed Martin, Boeing și General Atomic.
Dacă la început se dorea o aeronavă fără pilot cu capabilități în special de natură
militară, au apărut voci care susțin că o alternativă mai bună ar fi dezvoltarea ace stor
sisteme axate pe misiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere (ISR) cu rază
foarte mare de acțiune și anduranță îndelungată în medii ușor ostile, iar efectuarea de
lovituri să fie pe plan secundar. Motivul ar fi reducerea bugetului apărării, dar
aspectul transformării în doar o altă unealtă împotriva terorismului pune la îndoială
această afirmație. Chiar și un fost ofițer al Forțelor Aeriene spunea că „operarea
dronelor de pe teritoriul unui stat gazdă presupune mult mai multe restricții decât
dacă ar fi operate de pe mare”168. Mai mult, „analiștii de apărare spun că noua
dronă este destinată în parte și pentru a contracara rachetele cu rază lungă
«distrugatoare de portavione » pe care China le dezvoltă”169.
Acestă inițiativă este importantă din do uă motive:
În primul rând, sub aspectul proliferării tehnologiei militare fără pilot de
înaltă performanță, Statele Unite vor să domine nu doar proprietatea intelectuală din
spatele acestor sisteme, ci și prin ele.

166 Prototipul Northrop Grumman X -47B a efectuat cu succes teste privind decolarea și aterizarea de pe un
portavion aflat în mișcare, zbor pe timp de noapte și urmează s ă întreprindă aterizări și decolări alături de
aeronave de luptă convenționale și acțiuni de realimentare în zbor în vara anului 2014.
http://www.northropgrumman.com/Capabilities/X47BUCAS/Pages/default.aspx, accesat la data de 10.02.2014
ora 13:59.
167 http://warontherocks.com/2014/01/future -platforms -unmanned -naval -operations/, accesat la data de
03.03.2014 ora 15:26.
168 http://news.usni.org/2013/08/29/pentagon -altered -uclass -requirements -for-counterterrorism -mission, accesat
la data de 14.03.2014 ora 19:47.
169 The Washington Post, The Permanent War: Rise of the Drones , Editura Diversion Books, 2013.

52
În al doilea rând, ne demonstrează tend ința de înlocuire a tehnicii
convenționale de luptă în favoarea celei robotizate și controlate de la distanță. Fostul
Secretar al Apărării, Leon E. Panetta, evidenția noua direcție a forțelor Statelor
Unite astfel: „Viziunea unei forțe militare a viitorulu i trebuie să presupună o
armată de dimensiuni reduse și ușoară, dar mai agilă, mai flexibilă, rapid
dislocabilă și avansa tă tehnologic. O forță de ultimă generație […] pentru care se
va pune accentul pe protecția și prioritizarea investițiilor cheie în t ehnologii și
capabilități noi, precum și pe capacitatea de creștere, de adaptare, de mobilizare și
de dezlănțuire la nevoie.”170 Mai mult, anunța și „crearea unei noi agenții de
spionaj asemănătoare CIA -ului în interiorul Pentagonului numit Servciul Clandest in
de Apărare”171 ce ar avea ca rol, printre altele, de preluare a misiunilor de lovituri c u
ajutorul aparatelor de zbor fără pilot la bord.
Potrivit unui raport al Departamentului de Apărare al Statelor Unite, datorită
reducerilor bugetare și competiția din partea altor state cu propriile proiecte de
aeronave fără pilot la bord, se estimează că pe termen lung principalul utilizator nu
va fi Departamentul de Apărare, dar va încerca să fie cel mai inovativ din domeniu.
Până în 2022 se estimează că Statele Uni te vor fi responsabile pentru jumătate din
cercetarea și dezvoltarea sistemelor fără pilot la bord la nivel global urmate puternic
de Europa și Asia în special172, iar până în 2030 se presupune că jumătate din
aeronavele militare ale statelor dezvoltate ar p utea fi din categoria fără pilot.
Conform studiului Forecast Internațional „ Piața pentru sistemele UAV de
recunoaștere”173, totalul investițiilor de 28,7 mld. de dolari va fi repartizat astfel:
SUA – 38,4%, Asia – 26,9%, Europa de Vest – 18,1%, Europa de Est – 8,7%,
Orientul Mijlociu – 6,6% și America Latină – 1,3%. Totuși, se așteaptă ca Statele
Unite să piardă monopolul asupra tehnologiei datorită eforturilor altor state de a
ajunge din urmă.
Departamentul de Apărare al Statelor Unite motivează accentul pus pe
sistemele fără pilot la bord prin trei factori:

170 http://www.defense.gov/transcripts/transcript.aspx?transcriptid=4962, accesat la data de 14.03.2014 ora
21:03.
171 Nick Turse , The Changing Face of Empire: Specia l Ops, Drones, Spies, Proxy Fighters, Secret Bases, and
Cyberwarfare , Preview, Editura Haymarket Books, Chicago, 2012, p. 10.
172 http://www.washingtontimes.com/news/2014/apr/28/europe -asia-plan-to-spend -big-on-drone –
development/?page=all, accesat la data de 29.04.2014 ora 17:36.
173 http://www.forecastinternational.com/samples/F662.pdf, accesat la data de 22.05.2014 ora 11:27.

53
1. Au fost demonstrate capabilitățile militare ale sistemelor fără pilot în
operațiile combatante din Asia de Sud -Est ce au rezultat în creșterea ratei
de adoptare a tehnologiei fără pilot în structurile arm ate convenționale,
dar trebuie dezvoltată în continuare pentru a atinge nivelurile dorite de
eficiență, accesibilitate, integrare, interoperabilitate și alți parametri
cheie.
2. Reducerile bugetare vor impune necesitatea dezvoltării unor soluții
tehnice acces ibile și rentabile.
3. Schimbările din mediul de securitate prezintă provocări unice ce vor
necesita modificări strategice pentru îmbunătățirea abilitaților de negare a
accesului și contestarea spațiului aerian al inamicului și mai ales să ofere
posibilitatea deplasării rapide a forțelor la nivel global dintr -o zonă de
interes în alta.
Referitor la protecția datelor furnizate și a transmisiilor dintre operator și
sistemele de zbor fără pilot la bord, Departamentul de Apărare se bazează pe
soluțiile de criptare ale Agenției de Securitate Națională (NSA). Prin urmare,
serviciul de intelligence deține în mod practic controlul asupra aeronavelor fără pilot
și nu armata. Mai mult, un rol esențial îl joacă și capacitatea de exploatare a datelor
furnizate și obținute prin intermediul acestor sisteme deoarece volumul,
disponibilitatea și numărul senzorilor cresc în mod constant ceea ce impune
necesitatea „procesării automate”174175 a acestor date de la momentul furnizării lor
la intelligence acționabil astfel încât analiști i să nu mai fie nevoiți să lucreze cu
informații brute. Îmbunătățirea tehnologiei va crește performanța aparatelor și durata
de viață, va scădea numarul de personal, va reduce costurile și va permite furniza rea
de informații mai relevante.
Tot raportul De partamentului de Apărare se explică și de ce sunt necesare
sistemele fără pilot la bord. Această tehnologie a demonstrat că poate spori
conștientizarea unei situații, reduce volumul de muncă umană, îmbunătățește
performanța misiunilor și minimizează riscul de ansamblu asupra personalului civil
și militar la un cost redus. Foarte important este că majoritatea capabilităților
sistemelor fără pilot la bord sunt îndeplinite în aceeași măsură și de sistemele

174 P. W. Singer, Wired for War: The Robotics Revolution and Conflict in the 21st Century , Editura Penguin
Books, New York, 2009, p. 36 9.
175 United States House of Representatives, Rise of the Drones: Unmanned Systems and the Future of War ,
Editura Nimble Books LLC, 2010, p. 53.

54
convenționale , doar că unele dintre aceste capabilit ăți pot fi îndeplinite mai bine de
către sistemele fără pilot la bord. Astfel, acestea reprezintă alternativele preferate
pentru misiunile caracterizate ca fiind „plictisitoare [de lungă durată și rutină],
murdare [eliminarea riscului de expunere a persona lului la biohazarde] sau
periculoase [risc înalt privind punerea în pericol a piloților]”176. În acest sens,
strategia Statelor Unite privind sistemele fără pilot a fost exemplificată prin
identificarea177 a cel puțin 7 baze aeriene de lansare a aeronavelor fă ră pilot la bord
în Africa, o dovadă a extinderii programelor de utilizare a acestor sisteme pentru
proiectarea puterii în zone cu probleme, totul fără sau cu minimă intervenție la sol a
armatei americane. „Folosind tehnologia în mod corespunzător […] va salva trupele
forțelor americane și aliate, înainte ca orice individ să pună piciorul pe câmpul de
luptă.”178
Din punct de vedere al populației civile, potrivit unui sondaj179 RTI
Internat ional din martie 2013, peste două treimi din cetățenii americani susțin
folosirea sistemelor aeriene fără pilot la bord în misiuni pe teritoriul național al
Statelor Unite. Deși acest institut are strânse legături cu Departamentul Homeland
Security, beneficiarii direcți ai acestui sondaj, alte sondaje au indicat mai mult sau
mai puțin o susținere asemănătoare.
În momentul de față, în Statele Unite, 68 de instituții180 militează pentru
legalizarea sistemelor fără pilot în spațiul aerian național. Dintre aceste instituții,
doar jumătate sunt din domeniul apărării, restul fiind uni versități, administrații
locale, asociații de agricultori etc. Toate aceste grupuri generează presiune asupra
FAA, deoarece reglementările actuale reprezintă un obstacol pentru dezvoltare.
Alte proiecte americane aflate în dezvoltare:
– Sistemul de zbor fără pilot cu capabilități de impermeabilitate181 ce poate
sta pe suprafața apei sau la o distanță foarte mică de ea și se poate deplasa silențios
oferind posibilitatea colectării de informații atât cu senzorii aflați sub apă, cât și cu
cei de la suprafață.

176 http://www.defense.gov/pubs/DOD -USRM -2013.pdf, accesat la data de 30.03.2014 ora 16:48.
177 http://publicintelli gence.net/us -drones -in-africa/, accesat la data de 26.03.2014 ora 13:19.
178 Alan Jackson, Operational Reconnaissance and Intelligence Gathering is Critical to Battle Success , Audio
Visual Innovations Inc. p. 5.
179 http://www.rti.org/newsroom/news.cfm?obj=62B DC848 -5056 -B100 -0C6256D7F3203F25, accesat la data de
11.03.2014 ora 10:57.
180 http://www.engadget.com/2014/05/13/hollywood -drones/, accesat la data de 14.05.2014 ora 23:04.
181 http://www.aquacopters.com/, accesat la data de 03.06.2014 ora 12:49.

55
– Com pania Gofor a introdus conceptul unor aparate de zbor autonome cu
rol de asistent personal182, care să furnizeze la nevoie informații de interes privind
împrejurimile, alertare în caz de pericol, verificarea siguranței locuinței, asistare la
conducerea de au tovehicule prin anunțarea blocajelor sau a obstacolelor ce urmează
pe traseu, găsirea mai rapidă a unui spațiu de parcare etc. Inițiatorul din spatele
Gofor afirma că a primit cereri din partea unor companii mari ca Google sau Texas
Instruments pentru real izarea și punerea în aplicare a acestui concept.

182 http://mo therboard.vice.com/read/gofor -imagines -the-future -of-personal -assistant -drones, accesat la data de
03.06.2014 ora 15:16.

56
Anexa 3 – Stadiul tehnologiei fără pilot în Uniunea Europeană
La nivelul Uniunii Europene s -a pus problema restrângerii proiectelor de
dezvoltare a tehnologiilor militare datorită constrângerilor bugetare , dar pe de altă
parte, fragmentarea piețelor europene din domeniu amplifică nevoia și îngrijorarea
Uniunii Europene de a rămâne competitivă și independentă din punct de vedere al
industriei de apărare și de securitate. Astfel, una din concluziile ședinței Consiliului
European din decembrie 2013 a fost îndemnarea tuturor membrilor să -și unifice
eforturile pentru a face față cerințelor tehnologice și de inovație din plan civil și
militar, precum și pentru creșterea capa cității de a răspunde noilor provocări de
securitate în completare la cele NATO. Din acest punct de vedere, programele
privind dezvoltarea aparatelor de zbor fără pilot la bord au devenit prioritare și
constau în:
– proiectarea următoarei generații de aparate de supraveghere de tip MALE
pentru 2 020-2025183;
– stabilirea unei comunități la nivelul statelor membre participante;
– adoptarea legislației și a regulamentelor necesare pentru integrarea
acestor aeronave în Sistemul European de Aviație până în 2016;
– acordarea de fonduri pentru cercetare și de zvoltare începând cu 2014.
Cel mai important program european privind integrarea sistemelor militare
de zbor fără pilot la bord și aflat în ultima fază de testare este Dassault nEUROn184
din Franța, un bombardier fără pilot supersonic185, cu rază lungă de acți une, stealth și
capabil să execute atacuri cu armament nuclear. Acest sistem este dezvoltat în
colaborare cu Saab (Suedia), EAB (Grecia), Alenia (Italia), RUAG Aerospace
(Elveția) și EADS CASA (Spania). Reprezintă o contrapondere la proiectele
americane Bo eing X -45C și Northrop -Grumman X -47B, iar primele teste de zbor au
fost efectuate în decembrie 2012. Cu toate acestea, nEUROn reprezintă un prototip
demonstrativ pentru viitoarele aeronave fără pilot europene ce vor intra în producție
din 2020. Interesant este costul unui asemenea aparat, de 25 mil. de euro, în
comparație cu aeronave convenționale cu aproximativ aceleași capabilități respectiv
F-22 sau F -35 (108 mil. de euro) sau Eurofighter (90 mil. de euro). Dacă România
va dori să devină un centru al ac estei tehnologii, va trebui să se implice cât mai mult

183 European Council, Part I paragraphs 1 -22 of the European Council conclusions , 2013, p. 6.
184 http://www.dassault -aviation.com/en/defense/neuron/introduction/, accesat la data de 25.05.2014 ora 12:15.
185 http://investor.northropgrumman.com/phoenix.zhtml?c=112386&p=irol –
newsArticle_print&ID=1785981&highlight, accesat la data de 23.02.2014 ora 16:19.

57
în astfel de proiecte, deși șansele de a concura pe piața vestică în acest domeniu sunt
scăzute. În aprilie 2014, nEUROn a efectuat în premieră mondială186 un zbor în
formație cu aeronave militare și civ ile convenționale. Următoarele serii de teste vor
avea loc în Suedia187.
Tot în aprilie 2014, Comisia de Apărare a Camerei Comunelor din Marea
Britanie concluziona188 că aparatele de zbor fără pilot la bord reprezintă o
capabilitate militară cheie pentru viito r și că furnizarea de intelligence, supraveghere
și recunoaștere cu ajutorul acestora este de importanță strategică, deși prim -ministru
David Cameron afirma recent că Uniunea Europeană, ca entitate, nu ar trebui să
dețină astfel de capabilități. Acesta a r ecomandat Ministerului de Apărare britanic să
inițieze parteneriate de cercetare și dezvoltare. Un astfel de acord, sub forma unui
studiu de fezabilitate pe 2 ani în valoare de 120 mil. de lire, a fost semnat între BAE
Systems și Dassault, întărind astfel parteneriatul anglo -francez de interoperabilitate
privind aparate le de zbor fără pilot la bord. Practic, un program care să satisfacă
cerințele unei astfel de tehnologii ale ambelor state. Aceeași recomandare se poate
aplica și României care ar putea avea șanse mult mai mari de a se stabili ca pol
tehnologic important în Europa de Est, în colaborare cu alte state din regiune cel
puțin la fel de interesate de obținerea unor astfel de capabilități precum Polonia sau
Turcia.
BAE Systems Taranis189190 – „Inspirația unei națiuni”191, de producție
britanică cu participare din partea Rolls -Royce, GE Aviation Systems, QinetiQ și
Ministerul Apărării, este cea mai avansată aeronavă fără pilot la bord europeană,
competiție directă proiectelor americane și israeliene. Scopul sistemului Taranis este
de a demonstra potențialul tehnologiilor aerospațiale britanice de apărare și de a
plasa Marea Britanie ca unul din liderii din domeniu atât pe plan internațional, cât

186 http://www.dassault -aviation.com/en/dassault -aviation/press/press -kits/ucav -world -first-dassault -aviation/,
accesat la data de 12.04.2014 ora 19:16.
187 http://www.defencetalk.com/first -flight -of-neuron -uav-demonstrator -conducted -46899/, accesat la data d e
12.02.2014 ora 20:30.
188 http://www.openbriefing.org/issuedesks/remote -control -warfare -briefing -01/#ISR, accesat la data de
24.04.2014 ora 17:53.
189 http://www.flightglobal.com/news/articles/video -uk-ends-silence -on-taranis -testing -395574/, accesat la data
de 13.02.2014 ora 23:09.
190 http://aircraftnut.blogspot.ro/2013/05/stealth -drones -taranis -emerges.html, accesat la data de 09.04.2014 ora
10:49.
191 http://www.extremetech.com/extreme/176380 -the-uks-taranis -stealth -drone -showcases -the-scary -future -of-
riskle ss-warfare, accesat la data de 17.02.2014 ora 18:22.

58
mai ales în cadrul Uniunii Europene. Taranis are capabilități av ansate stealth și este
proiectată pentru lovituri de mare precizie pe distanțe foarte lungi.
În martie 2014, Spania a inaugurat ATLAS, cu sediul la Villacarrillo, primul
centru european proiectat special pentru activități de cercetare, dezvoltare și testar e a
aparatelor mici și medii de zbor fără pilot la bord. Această inițiativă are ca scop
poziționarea strategică a Spaniei la vârful acestei noi tehnologii. Centrul ATLAS va
avea un rol important în validarea sistemelor fără pilot și folosirea lor în operaț ii
civile precum „dezastre naturale, accidente de mediu, protecția mediului, aplicații
în agricultură și domeniul forestier, fotografie aeriană, cinematografie, cartografie,
apărare, securitate și protecție civilă”192. ATLAS este completat de CEUS cu sediul
tot în Spania la Moguer, acesta din urmă fiind proiectat pentru testarea aparatelor
mari de zbor fără pilot la bord.
Alte proiecte europene cu implicații asupra tehnologiei fără pilot:
– „Programul de Investiții Comune privind Introducerea RPAS193 în
Traficul Aerian” este un acord semnat de Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania,
Italia, Spania și Marea Britanie ce va permite aeronavelor fără pilot să opereze
alături de cele civile194.
– Fondul European de Dezvoltare Regională cofinanțează195 elaborarea de
proiecte inovative în domeniul sistemelor de zbor fără pilot de supraveghere și
recunoaștere.

192 http://www.suasnews.com/2014/03/28254/spanish -uas-test-centre -opens/, accesat la data de 02.04.2014 ora
19:13.
193 Remote Piloted Aicraft Systems .
194 http://euobserver.com/defence/122167, accesat la data de 12.01.2014 ora 20:07.
195 http://www.flytronic.pl/en/About -Us/EU -Programs/Action -1.4-POIG.aspx, accesat la data de 10.05.2014 ora
15:27.

59
Anexa 4 – Stadiul tehnologiei fără pilot în statele din regiunea României
State
membre
NATO și
UE Proiecte și starea curentă
Bulgaria  Din 2011, bazele aeriene Graf Ign atievo și Bezmer sunt folosite
drept puncte de lansare pentru aeronavele fără pilot la bord
americane196.
 Armstehno NITI197, singurul sistem fără pilot bulgar proiectat
pentru misiuni de supraveghere și recunoaștere eșuat în 2011
datorită defecțiunilor, constr ucției fragile și a ineficienței în cadrul
misiunilor pentru care a fost conceput. Compania Armstehno a
invocat proasta pregătire a piloților de către Ministerul de Interne
bulgar.
 Una din etapele de modernizare198 a Forțelor Aeriene Bulgare
presupune achizi ționarea de vehicule aeriene fără pilot pentru a
efectua recunoaștere aeriană și pentru furnizare de informații
secrete în timp real.
 In 2013199, Bulgaria urma să achiziționeze pentru prima oară
aeronave fără pilot la bord în scopul folosirii lor în cadrul
operațiilor globale NATO și în cadrul viitorului batalion
ISTAR200, numărul de aparate urmând a fi stabilit în funcție de
resursele financiare disponibile.
Ungaria  2007 -2012, program complex de cercetare și dezvoltare201 încheiat
cu lansarea primului sistem fă ră pilot de proveniență în totalitate
maghiară, conceput pentru funcții de control în cazul dezastrelor,

196 http://news.xinhuanet.com/english/ world/2011 -12/07/c_131294010.htm , accesat la data de 15.01.2014 ora
11:10.
197 http://www.24chasa.bg/Article.asp?ArticleId=822161 , accesat la data de 15.01.2014 ora 11:46.
198 http://airforce.mod.bg/bg/?page_id=443 , accesat la data de 15.01.2014 ora 11:10.
199 http://news.xinhuanet.com/english/world/2012 -07/27/c _131743469.htm , accesat la data de 15.01.2014 ora
11:17.
200 Intelligence, Supraveghere, Achiziționare a Țintei și Recunoaștere.
201 http://budapesttimes.hu/2012/11/12/hungarian -drones -create -a-buzz/ , accesat la data de 15.01.2014 ora
11:46.

60
misiuni de salvare și protejarea soldaților aflați în străinătate.
 Din 2013 se află în dezvoltare aparate de zbor fără pilot cu
posibile capabilități d e atac, adaptare a unei versiuni folosite
pentru supraveghere.
 Caută finanțare europeana pentru operarea unei flote de aeronave
fără pilot în scopul combaterii traficului de țigări. Ungaria ar putea
apela la aceste fonduri pentru a -și întări poziția cu Ofi ciul
European Anti -Fraudă202.
 Dezvoltă în colaborare cu Suedia un nou tip de material203 pentru
construcția aeronavelor stealth.
 Cercetări în domeniul meteorologic204 folosind sisteme fără pilot
echipate cu senzori de ultimă generație, rezultatele obținute fiind
folosite pentru proiectarea și ghidarea mai eficientă a aparatelor de
zbor fără pilot.
 Algeria, Libia, Mongolia și India205 și-au manifestat dorința de a
procura aparate de zbor fără pilot maghiare pentru a controla și
monitoriza oleoductele.
Croația206  În 2006, a achiziționat 6 sisteme fără pilot israeliene de mici
dimensiuni207.
 Acționează unități bazate pe conceptul ISTAR în Afganistan.
Batalionul de Informații Militare208 este recunoscut pentru
utilizarea operațională a sistemelor fără pilot cu privire la
HUM INT, SIGINT, OSINT și IMINT.
 Capacitățile de dezvoltare au dus la intrarea în serviciu a altor
două categorii de vehicule aeriene fără pilot.

202 http://www.politics.hu/20131212/hungary -aiming -to-use-eu-funds -for-anti-smuggling -surveillance -drones/ ,
accesat la data de 15.01.2014 ora 13:08.
203 http://www.korma ny.hu/en/ministry -of-defence/news/the -hungarian -defence -forces -are-working -on-
developments -for-use-in-both-military -and-civil-life, accesat la data de 15.01.2014 ora 15:40.
204 http://meetingorganizer.copernicus.org/EMS2013/EMS2013 -712.pdf , accesat la data de 15.01.2014 ora
12:20.
205 http://www.politics.hu/20130621/drones -for-hungarian -military -use-in-the-making -report -says/ , accesat la
data de 15.01.2014 ora 12:41.
206 http://www.morh.hr/hr/osrh/data/hrz_en.html , accesat la data de 15.01.2014 ora 15:44.
207 http://wanderingraven.wordpress.com/2011/07/15/elbit -systems -sales -to-european -countries/ , accesat la data
de 15.01.2014 ora 15:38.
208 http://www.hrvatski -vojnik.hr/hrvatski -vojnik/1582007/gasinci.asp , accesat la data de 15.01.2014 ora 15:52.

61
Cehia  Sojka III209, sistem de zbor fără pilot la bord de recunoaștere,
supraveghere, observație artilerie și războ i electronic. A fost scos
din uz în anul 2011 și înlocuit cu unul american folosit pentru
protejarea soldaților din Afganistan.
 Hacker Model Production este principala companie210 care
derulează programe de dezvoltare a sistemelor de zbor fără pilot în
confo rmitate cu necesitățile forțelor armate și ale poliție privind
asigurarea constantă de intelligence, supraveghere și recunoaștere.
Compania dezvoltă sisteme asemănătoare și pentru sectorul civil.
 În urma inundațiilor severe din Europa Centrală, Cehia a fin anțat o
companie privată cu scopul folosirii aeronavelor fără pilot pentru a
monitoriza evoluția inundațiilor211 24 de ore din 24.
Grecia  Din anul 2013, face parte din „clubul utilizatorilor de drone”212
alături de Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Po lonia și
Spania în scopul dezvoltării în comun a unor aparate de zbor fără
pilot la bord exclusiv europene menite să reducă decalajul față de
cele americane și israeliene. EADS, Dassault (Franța) și
Finmeccanica (Italia) și -au exprimat interesul de a parti cipa la
proiect.
 Singurul sistem fără pilot aflat în dotarea forțelor aeriene elene
este EAB Pegasus I213 dezvoltat de compania de stat Industria
Aeronautică Elenă (EAB) și are doar capabilități de supraveghere
și culegere de intelligence.
 În 2005 a început dezvoltarea lui EAB Pegasus II cu capabilități
MALE. EAB este partener strategic cu Airbus, Dassault Aviation,
EADS, Raytheon, Boeing, SNECMA, Aermacchi și General
Electric.

209 http://zpravy.idnes.cz/pruzkumnici -z-prostejova -dostali -dva-nove -bezpilotni -komplety -raven -1k6-
/zpr_nato.aspx?c=A091116_112218_zpr_nato_inc , accesat la data de 15.01.2014 ora 16:50.
210 http://www.epicos.com/EPCompanyProfileWeb/Content/esc/Unmanned_systems_HAES.pdf , accesat la data
de 15.01.2014 ora 17:20.
211 http://blogs.wsj.com/emergingeurope/2013/06/12/drones -play-peacetime -role-with-flood -coverage/ , accesat
la data de 15.01.2014 ora 17:31.
212 http://rt.com/news/drones -europe -nato-eu-us-008/, accesat la data de 13.01.2014 ora 13:05.
213 http://www.haf.gr/el/structure/units/ata/units/131sm_meaf.asp , accesat la data de 15.01.2014 ora 16:30.

62
Polonia  Începând cu 2014, investiții de 975 mil. de dolari pentru
stimularea prog ramului de dezvoltare și construcție a cel puțin 48
de aeronave fără pilot de ultimă generație în următorii 10 ani214.
Programul este condus de un consorțiu de companii poloneze în
frunte cu WB Electronics215 (recunoscută pentru tehnologiile de
apărare) și alț i parteneri europeni precum Dassault, EADS216,
Safran Sagem și Thales.
 Universitatea de Tehnologie din Varșovia a încheiat un
parteneriat217 cu Lockheed Martin privind cercetarea aplicată și
dezvoltarea unor soluții de integrare a sistemelor de zbor fără pilot
la bord alături de cele convenționale. Pentru Lockheed Martin,
acest parteneriat are ca scop motivarea studenților ingineri de a
satisface viitoarele nevoi ale industriei de apărare.
 Strategia Poloniei de dezvoltare, integrare și construcție a
sistemelor militare aeriene fără pilot este una din cele mai
avansate din UE, iar prin construcția propriilor sisteme fără pilot,
Polonia se aliniază cerințelor NATO cu privire la capabilitățile de
intelligence, supraveghere și recunoaștere.
 Va contribui cu 40 mil. d e euro la programul Smart Defence al
NATO în cadrul AGS.
 Dețin sistemele optice, de ghidare, de comunicații și de armament.
 Motivul principal al dezvoltării accentuate a tehnologiei fără pilot
este nevoia de supraveghere a forțelor armate dincolo de graniț ele
de est ale țării, mai exact ca răspuns la exercițiile militare ale
Federației Ruse în colaborare cu Belarus218.
 Este una din cele două state (celălalt fiind Turcia) din regiune cu
planuri clare de a procura sisteme de zbor fără pilot cu capabilități
de atac.

214 http://www.naukawpolsce.pap.pl/en/news/news,396909,polish -consortium -wants -to-build -a-family-of-
flying -drones.html , accesat la data de 15.01.2014 ora 18:44.
215 http://www.defensenews.com/article/20131211/DEFREG01/312110020/Poland -Seeks -Boost-Drone -Fleet ,
accesat la data de 15.01.2014 ora 18:35.
216 Compania Aeronautică Europeană Spațială și de Apărare.
217 http://www.suasnews.com/2014/03/28185/unmanned -aircraft -reach -new-heights -with-warsaw -polytechnic –
lockheed -martin -partnership/ , accesat la data de 25.04.2014 ora 12:51.
218 http:// theaviationist.com/2013/04/05/drones -over-poland/ , accesat la data de 15.01.2014 ora 18:52.

63
 Numeroase companii private poloneze ce dezvoltă aparate de zbor
fără pilot avansate în scopuri civile.
 Planuri să devină exportatoare de tehnologie fără pilot în Europa.
Estonia  Din 2003, dezvoltă plaftorme de tehnologie fără pilot de mici
dimensiuni pentru supraveghere și recunoaștere fiind dispuse în
cadrul câtorva unități tactice de intelligence și observare.
 În 2006, a testat cu succes SWAN219 în cadrul unor exerciții
militare.
 Au primit asistență militară220 din partea Congresului221 Statelor
Unite sub forma unor sisteme de recunoaștere Raven pentru a
servi unităților estoniene din Afganistan. Pregătirea piloților a fost
finanțată și asigurată de către Statele Unite222.
 În anul 2011, a fost introdus al doilea sistem de proveniență
estoniană, o adaptare a celui Raven.
 În 2013, Ministerul de Interne estonian a întreprins un studiu223
referitor la implementarea aparatelor de zbor fără pilot în
sistemele de securitate internă.
 Intenționează să achiziționeze în următorii ani sisteme fără pilot
noi cu capabilități de supraveghere și recunoaștere sporite față de
cele din dotare ca răspuns la activitățile Federației Ruse224.
State
membre
NATO,
non-UE Proiecte și starea curentă
Turcia  Din 2005 deține varianta îmbunătățită225 a sistemului israelian
Heron pentru colectare a de informații și Aerostar pentru

219 http://www.mil.ee/et/arhiiv/5342 , accesat la data de 15.01.2014 ora 12:52.
220 http://www.mil.ee/et/arhiiv/6716 , accesat la data de 15.01.2014 ora 13:13.
221 http://www.mil.ee/et/arhiiv/6779 , accesat la data de 15.01.2014 ora 13:20.
222 http://www.mil.ee/et/arhiiv/6702 , accesat la data de 15.01.2014 ora 16:24.
223 http://news.postimees.ee/1347104/estonian -interior -ministry -planning -use-of-drones , accesat la data de
15.01.2014 ora 15:22.
224 http://www.business -standard.com/article/news -ians/estonia -to-buy-surveillance -drones -to-face-russia –
114011100084_1.html , accesat la data de 15.01.2014 ora 15:30.

64
recunoaștere.
 Deține sisteme americane GNAT 750 (folosite de CIA în anii
1990), RQ/MQ -1 Predator și RQ -7 Shadow adaptate doar pentru
supraveghere și recunoaștere.
 Nu a reușit să procure MQ -9 Reaper226 cu capabilităț i de ata c din
Statele Unite.
 Statele Unite a blocat227 anumite companii să vândă tehnologie și
componente optice și de achiziție a țintei către Turcia pentru
sistemul Karayel.
 Dorește scăderea importului de aparate de zbor fără pilot în
favoarea propriilor solutii.
 Potențial de creștere a pieței228 în viitorul apropiat dacă debutul
industriei locale este bun. În această privință a fost încheiat primul
contract de achiziție a cel puțin 10 sisteme ANKA 229de ultimă
generație (MALE/HALE230, proiectate si pentru misiuni de ata c) în
2014, concepute și fabricate parțial de compania națională de
industrie aerospațială (TAI) pentru supravegherea frontierei cu
Siria și a mișcărilor separatiste kurde. Achiziția Chinei a uneia
dintre companiile externe ce furnizează motoarele pentru A NKA
riscă viitorul proiectului.
 TAI este partenerul principal al EADS pentru dezvoltarea
sistemului european Talarion231 pregătit pentru 2018.
 Este una din cele două state (celalat fiind Polonia) din regiune care
caută în mod activ să obțină sisteme de zbor fără pilot de atac
datorită perspectivei puterii lor și integrarea în sistemul avansat de

225 http://www.defenseindustrydaily.com/ israeli -manufacturers -win-150m -turkish -uav-contract -updated -0389/ ,
accesat la data de 14.01.2014 ora 12:23.
226 http://www.algemeiner.com/2013/10/23/analy sis-turkeys -fruitless -quest -for-armed -drones/ , accesat la data de
15.01.2014 ora 19:20.
227 http://www.todayszaman.com/news -333142 -us-blocks -compa ny-from -exporting -uav-tech-to-turkey.html ,
accesat la data de 15.01.2014 ora 19:36.
228 http://www.hurriyetdailynews.com/Default.aspx?pageID=238&nid=53280 , accesat la data de 15.01.2014 ora
19:11.
229 http://www.defensenews.com/article/20131030/DEFREG01/310300011/Turkey -Signs -Contract -First-
National -Drone , accesat la data de 15.01.2014 ora 19:15.
230 Altitudine Înaltă și Anduranță Îndelungată.
231 http://www.airbus -group.com/airbusgroup/int/en/news/pr ess.a73074f7 -f808-4ed6 -a92b -373fb92b34b8.html ,
accesat la data de 12.01.2014 ora 14:10.

65
comandă și control (C2) alături de celelalte capabilități electronice
și spațiale232.
 Discuții privind exportul de ANKA către Egipt și Arabia
Saudită233.
 Încearcă să imit e succesul Israelului care a devenit lider global în
domeniul exportului de tehnologie fără pilot de ultimă generație.
State
non-
NATO,
non-UE Proiecte și starea curentă
Serbia  Inițiativa începerii unor programe proprii în urma achiziționării de
sisteme f ără pilot din Israel.
 Institutul de Tehnică Militară (VTI) dezvoltă aparate de zbor fără
pilot de recunoaștere pe timp de zi și de noapte234. Forțele Armate
și poliția și -au exprimat dorința de a se baza tot mai mult pe astfel
de sisteme datorită eficienței lor.
 VTI are în derulare proiecte noi235.
Ucraina  Cooperare bilaterală cu Thailanda în urma Expoziției
Internaționale de Apărare și Securitate 2013 din Bangkok cu
privire la dezvoltarea de sisteme fără pilot la bord în comun și
produse în Ucraina236.
Belarus  În anul 2013, Belarus și Turkmenistan s -au angajat la construcția
unui centru de fabricare237 a sistemelor f ără pilot la bord. Belarus

232 http://www.defensenews.com/ar ticle/20131029/DEFREG01/310290011/Networking -UAVs -Drive -Turkey -s-
Effort -Control -Battlefield , accesat la data de 15.01.2014 ora 21:14.
233http://www.armyrecognition.com/april_2013_news_defence_army_military_industry_uk/saudi_arabia_could
_be_interested_to_buy_the_future_turkish_main_battle_tank_altay_uav_anka_2804 132.html , accesat la data de
15.01.2014 ora 22:05.
234 http://www.politika.rs/rubrike/Drustvo/Vrabac -novi-adut-Vojske -Srbije.sr.html , accesat la data de
15.01.2014 ora 17:56.
235 http://www.vti.mod.gov.rs/index.php?view=actuality&type=projects&category=1&id=138#!prettyPhoto ,
accesat la data de 15.01.201 4 ora 18:23.
236 http://www.kyivpost.com/content/business/ukraine -thailand -discuss -joint-aircraft -building -in-bangkok –
331721.html , accesat la data de 15.01.2014 ora 22:01.
237 http://www.eurasianet.org/node/67728 , accesat la data de 15.01.2014 ora 22:28.

66
speră să obțină colaborări asemănătoare și cu Vietnam, Laos,
Indonesia și Bangladesh. La sfârșitul aceluiași an a fost înc heiat
un acord asemănător cu Ecuador238.
 Belarus are în dotare aparate de zbor fără pilot tactice de fabricație
proprie239 pentru supraveghere și care ar putea fi adaptate pentru
situații combatante.

238 http://www.janes.com/article/31896/belarus -and-ecuador -to-collaborate -on-uav-development , accesat la data
de 15.01.2014 ora 22:32.
239 http://www.558arp.by/tactical -uav-eng.html , accesat la data de 15.01.2014 ora 22:49.

67
Anexa 5 – Indicatori de avertizare timpurie
Competiția r egională în domeniul tehnologiei fără pilot va necesita o
abordare flexibilă și precaută din partea României prin indicatori de avertizare
timpurie. Acești indicatori vor trebui să aibă în vedere capabilitățile tehnologice ale
tuturor statelor din zona Rom âniei, fie ele membre sau non -membre NATO sau UE,
prin:
a. Scanarea constantă a evoluțiilor și progresului tehnologic provenit din
mediul academic și civil pentru a determina posibilitatea acestora de a fi adoptate și
implementate în sectorul militar.
b. Determi narea fondurilor dislocate de statele competitoare din regiune
pentru dezvoltarea și cercetarea tehnologiei fără pilot.
c. Monitorizarea importurilor de tehnologie și a aparatelor de zbor fără
pilot la bord avansate de la liderii globali din domeniu.
d. Stabilir ea ratei de implementare a aparatelor de zbor fără pilot la bord
în sistemele naționale de securitate și a progresului cu privire la dezvoltarea
infrastructurilor necesare operării lor.