D4201 Drept International Privat 2019 [604001]

TRAIAN LASZLO
FELEZEU TUDOR
BICSKEI HEDWIG

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

2019

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

2

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

3

CUPRINS

CAPITOLUL 1
NOȚIUNEA DREPTULUI INTERNAȚIONAL PRIVAT ȘI DELIMITAREA
DE ALTE RAMURI DE DREPT
I.1.Raporturile juridice de drept internațional privat – obiect de reglementare al
dreptului internațional privat. pag.9
I.2.Trasaturile elementului de extraneitate. pag.9
I.3. Norma conflictuala pag.11
CAPITOLUL 2
CALIFICAREA SI RETRIMITEREA
II.1. Calificarea pag.14
II.2. Retrimiterea pag.16
II.3. Cazurile în care legea str ăină competent ă nu se aplic ă pag.25
CAPITOLUL 3
NORME CONFLICTUALE ÎN UNELE DOMENII ALE DREPTULUI
PRIVAT
III.1. S tarea si capacitatea persoanei fizice în dreptul interna țional privat pag.31
III.2. Starea perso anei juridice în dreptul interna țional privat pag.31
III.3. C ăsătoria în dreptul interna țional privat pag.32
III.4. Actul juridic în dreptul interna țional privat pag.34
Bibliografie

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

4

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

5
INTRODUCERE

Stimate cursant,
Acest curs incearca sa sintetizeze un domeniu vast numit Drept international
privat si urmărește să contureze o imagine cât mai cuprinzătoare asupra sistemelor
actuale de reglementare interna si internationala.
Sper ca acest curs va fi util tuturor celor il rasfoiesc , nu n eparat numai celor
care desfasoara activitati didactice sau administrative ci si celor care sunt interesati
de dobandirea unor cunostinte specifice in acest domeniu.

OBIECTIVELE CURSULUI

Obiectivul central al cursului este familiarizarea cursantilor cu problematica
generala si conceptele esentiale ale dreptului international privat , care sa le permita
implementarea in mod direct a prerogativelor conferite de dreptul
intern și recunoscute de dreptul internațional fiecărui individ,
în raporturile sale cu colectivitatea și cu statul, în contextul
economico -social, politic, cultural și istoric, a unei anumite societăți.

Prin prezenta rea aspectelor menționate, cursul își propune să contribuie la
formarea unui nivel de evaluare analitică a legislației și practicii în raport cu
standardele internaționale în materia dreptului international privat.

Cum ti se par aceste obiective? Sper ca ele corespund in mare masura cu
asteptarile tale despre acest curs. Daca nu te rog sa ma informezi cu ocazia
primei lucrari de verificare.

MODUL IN CARE CURSUL ESTE CONCEPUT

Prezentul curs este prin structura sa un curs de educatie prin
corespondenta. Cursul necesita aproximativ 10 ore de studiu
individual.Timpul precizat poate fi mai scurt sau mai lung in functie de
cunostintele anterioare ale cursantului, de cantitatea de munca a subiectului in
studiu pe care cursantul este dispus sa o aloce.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

6
Cursul e ste divizat in trei unitati de studiu care se numesc capitole si
cuprinde o lucrare de verificare care va fi transmisa pentru corectare si
comentarii titularului de curs, dupa finalizarea studiului intregului curs si este
parte integranta din evaluarea con tinua a cursantilor. In cazul prezentului
curs prin Lucrarea de verificare se realizeaza si verificarea finala.
Cursul este structurat pe patru unitati de invatare, fiecare unitate
abordand o problematica importanta a studierii dreptului international
privat.
Fiecare unitate contine: obiectivele, structura tematica si analiza fiecarei
probleme, teste de autoevaluare care asigura intr -o oarecare masura
comunicarea simulata cu cursantul si o bibliografie de referinta.La finalul
cursului se afla o lucrare de v erificare si o bibliografie minimala.
In cadrul fiecarei unitati de invatare, Obiectivele – enunta cunostintele
ce urmeaza a fi dobandite pe parcursul acesteia. Continutul fiecarei unitati de
invatare este structurat astfel incat cantitatea de informatie noua pe unitatea
de invatare sa fie accesibila si asimilabila in conditiile educatiei la
distanta.Pentru a realiza aceste deziderate s -a urmarit ca structura
continutului unitatilor sa fie in concordanta cu cerintele unei educatii active.
Testele de autoev aluare reprezinta un exemplu tipic de sarcini de
invatare, avand un rol specific, acela de a testa daca obiectivele educationale
au fost realizate.
Probele cuprinse in Lucrarea de verificare , plasata la sfarsitul cursului
sunt proiectate sa cuantifice in mod adecvat nivelul de performanta atins in
formarea fiecarei competente vizate de obiectivele intregului curs.

Cursul are o structura si un mod de asezare diferit in pagina fata de alte
cursuri traditionale. Conceptul care sta la baza acestei abordari es te specifica
cursurilor destinate Educatiei la Distanta, este studiul individual activ
completat cu un dialog la distanta cu titularul de curs.
Manseta alba de circa 3 cm. lasata libera in stanga paginii are un rol
dublu si anume:
-adnotarile inscrise aic i atrag atentia si te ajuta la identificarea sau
consolidarea unor infirmatii importante;
-spatiul alb poate fi folosit pentru notite, completari, observatii samd.

ATENTIE !! Utilizeaza manseta alba !!! Ea are rolul de a te ajuta la
invatare .

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

7
Continutul cursului este intrerupt din loc in lod de diferite sarcini de lucru,
care sunt cuprinse in chenar si sunt anuntate prin titluri specifice si prin imagini
sugestive.

Este util sa raspunzi cu consecventa la intrebarile formukate in testee de
evaluare si sa rcinile de evaluare imediat dupa ce ai parcurs cursurile tematice. In
acest fel este mai usor sa raspunzi la lucrarile de verificare precum si evaluarea
finala.

Raspunsurile la sarcinile de lucru se gasesc la sfarsitul cursului, in sectiunea
raspunsuri si cometarii la teste de autoevaluare si sunt asociate cu un simbol grafic.
Lucrarile de evaluare rezolvate individual vor fi transmise tutorelui in modul
si datele anuntate la inceputul semestrului.

Evaluarea finala va tine cont de intreaga activitate desf asurata de cursant pe
parcurs prin participarea activa la dialogul la distanta initiat de titular si de
raspunsurile oferite in lucrarea de verificare.

Studiu individual
Ajungand la acest moment va recomand sa va rezervati timp pentru a
parcurge acest cur s si sa va faceti o imagine globala asupra modului in care acesta a
fost conceput.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

8

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

9
CAPITOLUL 1
NOȚIUNEA DREPTULUI INTERNAȚIONAL PRIVAT ȘI DELIMITAREA
DE ALTE RAMURI DE DREPT
I.1. Raporturile juridice de drept internațional privat – obiect de
reglementare al dreptului internațional privat.
I.2. Trasaturile elementului de extraneitate.
I.3. Norma con flictuala
OBIECTIVELE Capitolului 1
Dupa studiul capitolului 1 vei fi capabil sa demonstrezi ca a i dobandit suficiente
cunostinte pentru :

• Însușirea cunoștințelor teoretice fundamentale privind raporturile juridice de
drept internațional privat; insti tuțiile; procedurile ;
• Delimitarea drept internațional privat de drept internațional public;
• Consolidarea cunostintelor prin aprofundarea trasaturilor esentiale care
diferentiaza cele doua institutii.

I.1. Raporturile juridice de drept internaționa l privat – obiect de
reglementare al dreptului internațional privat

Raportul juridic de drept internațional privat Este un raport exclusiv de drept
intern și de drept privat – nu intr ă în sfera acestor raporturi relațiile de drept public.
Acestea sunt ra porturi de autoritate în care cel pu țin una dintre p ărți acționeaz ă ca
subiect investit cu putere public ă (de ex. în dreptul penal, statul trage la r ăspundere
persoana care a s ăvârșit infrac țiunea; în dreptul financiar, se reglementeaz ă
problema impozitelo r pe care cet ățeanul este obligat s ă le plăteasc ă statului).
Dreptul privat poate fi luat în considerare în litigiile de drept public (de ex. în
cazul chestiunilor prealabile ivite în procesele generate de raporturi de drept penal,
de drept administrativ, de drept financiar etc.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

10

Raportul de drept interna țional privat se stabile ște întotdeauna între
particulari. Persoanele fizice și persoanele juridice se afl ă în dreptul interna țional
privat pe pozi ție de egalitate juridic ă, spre deosebire de dreptul publ ic unde una
dintre p ărți se g ăsește de regul ă în raport de subordonare fa ță de cealalt ă. În
raportul de drept interna țional privat, statul apare ca persoana juridic ă de drept
privat.

Până la intrarea în vigoare a Legii 105/1992 se aplica Codul Civil din 1 964,
care con ținea câteva articole de drept interna țional privat. În 1992 a fost adoptat ă
prima lege de anvergur ă care reglementa raporturile cu element de extraneitate
după modelul legii federale elve țiene din 1911.

Prin Noul Cod Civil a fost abrogat ă parțială Legea 105/1992 în sensul c ă au
rămas valabile înc ă o perioad ă de timp câteva dispozi ții privind obliga ția legal ă de
întreținere și dispozi țiile aplicabile în procesele care au pe rol cauze cu element de
extraneitate.

Odat ă cu intrarea în vigoarea a Noului Cod de Procedur ă Civil ă va înceta
aplicabilitatea normelor Codului Civil.

De la 1 octombrie 2011 dreptul interna țional este reglementat de Noul Cod
Civil – Cartea VII.

Recunoscut unanim drept criteriu care distinge raporturile de drept
interna țional privat de alte raporturi juridice de drept privat, elementul de
extraneitate are o fizionomie complexă și o semnificație aparte în contextul
dreptului internațional privat.
Elementul de extraneitate este un fapt juridic de atașare care
privește elem entele raportului juridic și care are aptitudinea de a genera
conflictul de legi (conflictul pozitiv de legi) – atrăgând incidența a două
sau mai multe sisteme de drept – sau de a da vocație de aplicare normelor
materiale ori celor unificate, după caz. Fap tul juridic de ata șare este o
împrejurare de fapt, care pune raportul juridic în leg ătură cu dou ă sau mai
multe sisteme juridice. Alegerea legii aplicabile urmând a se face între legile
acestor sisteme.
Conflictul pozitiv apare în situa ția în care fiecare dintre legile în
prezen ță își reclam ă deopotriv ă aplicabilitatea. (un cet ățean francez se

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

11
căsătorește cu un cet ățean englez în Spania și cere recunoa șterea efectelor
căsătoriei în România).
De asemenea, conflictul negativ este situa ția în care niciuna din legile în
prezen ță nu dore ște a se aplica, fiecare lege conferind competen ță de aplicare
celeilalte. (legea român ă trimite la legea francez ă, dar legea francez ă refuz ă
competen ța de aplicare și trimite mai departe).
I.2.Trasaturile elementului de extrane itate:
a.Elementul extraneitate nu este un element structural al raportului juridic;
b.Elementul de extraneitate este o împrejurare de fapt care pune în rela ție raportul
juridic cu 2 sau mai multe legi care sunt susceptibile de aplicare
În mod obi șnuit ra portul juridic are 3 elemente : subiecte , con ținut , obiect
aceste elemente fiind nu numai necesare dar și suficiente pentru existen ța oric ărui
raport juridic. A șa fiind, elementul de extraneitate nu apare ca fiind integrat al
organiz ării interne a raport ului juridic, ci este doar o împrejurare de fapt care pune
în rela ție raportul juridic cu 2 sau mai multe legi care sunt susceptibile de aplicare.
Așadar, la fel ca în cazul celorlalte raporturi juridice, care aparțin altor
ramuri de drept, raportul de d rept internațional privat nu poate exista decât în
prezența cumulativă a subiectelor, conținutului și obiectului; elementul de
extraneitate este faptul juridic de atașare care se referă la unul sau mai multe dintre
cele trei componente de structură, confer ind o fizionomie particulară raporturilor
de drept internațional privat.
c. Elementul de extraneitate este cel care configureaz ă în mod specific raportul
juridic cu element de extraneitate. Se poate afirma, deci, că elementul de
extraneitate constituie di ferența specifică a raporturilor de drept internațional
privat1.

1 D.A. Popescu, Itinerarii și evoluții în dreptul internațional privat. Spre un drept internațional privat european, în RRDP,
nr.1/2007;

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

12
Fapte juridice de atașare, fapte juridice materiale

Este cunoscut că existența raportului juridic2 concret este condiționată, între
altele, de împrejurarea (actul sau faptul juridic con cret) de care legea leagă nașterea
unui astfel de raport. Faptele juridice, în sens larg, sunt atât acțiunile omenești,
săvârșite cu sau fără intenția de a produce efecte juridice, cât și evenimentele sau
faptele naturale. Așadar, lato sensu, noțiunea de f apt juridic este sinonimă cu cea de
izvor al raportului juridic concret.
Din marea diversitate a faptelor juridice, privite în sens larg, interesează, în
acest context, acele împrejurări care au ca efect legarea raportului juridic concret de
legislația un ui anumit stat. Orice evenimente sau acțiuni au loc în circumstanțe care
determină aplicarea unui anumit sistem de drept: delictul civil se produce pe un
anumit teritoriu; rezultatul prejudiciabil apare fie între frontierele statului unde s -a
produs delict ul, fie pe teritoriul altui stat, fie în ambele părți; viitorii soți au
cetățenii diferite; actul juridic se perfectează pe teritoriul unui stat, iar locul
executării obligațiilor părților este în altă țară etc.

Faptele juridice care, prin efectele lor, d etermină structura raportului juridic
– subiecte, conținut, obiect – au fost denumite în literatura de drept internațional
privat fapte juridice materiale. Faptele juridice care leagă faptele juridice materiale
de legislația unui anume stat sunt fapte juri dice de atașare . Cele două denumiri
sunt convenționale și au rolul de a facilita identificarea elementului de extraneitate,
precum și delimitarea acestuia de alte împrejurări de fapt. S -a subliniat, în acest
sens, că faptele juridice de atașare „evocă o no țiune generică, care cuprinde, în
sfera sa, totalitatea faptelor de natură să stabilească legătura, pe de o parte, între
raportul juridic civil (abstracție făcând de posibilitatea disjungerii acestuia în mai
multe obiecte de coliziuni) și, pe de altă parte , între legislația civilă aplicabilă”3.

Elementul de extraneitate se include în categoria faptelor juridice de atașare,
întrucât supune raportul juridic concret de o lege străină4, producând, prin efectul
atribuit de normele dreptului internațional privat , conflictul de legi.

2 Raportul juridic este o relație socială reglementat ă de normele juridice (a se vedea Gh. C. Mihai, R.I. Motica,
Fundamentele dreptului. Teoria și filozofia dreptului, Editura All, București, 1997
3 Ibidem, p. 118.
4 Avem în vedere sensul larg la termenului lege, care desemnează orice act care cuprinde no rme juridice de
conduită – lege, în sens restrâns, decret -lege, ordonanță a Guvernului etc. (a se vedea M. Mureșan, Drept civil. Partea
generală, Editura Cordial Lex, Cluj -Napoca, 1996)

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

13
Nu rareori, raporturile civile sunt generate de o pluralitate de fapte juridice
materiale, dintre care unele sunt legate de legislația internă a unui stat, iar altele de
una ori mai multe legislații străine.

Clasificarea faptelor juridice de atașare
– După cum fac legătura cu sistemul de drept intern ori cu o legislație
străină, faptele juridice de atașare sunt interne și, respectiv, externe .
În măsura în care faptul juridic de atașare leagă raportul juridic de legislația
intern ă (legislația forului), suntem în prezența unui fapt de atașare intern. Dacă,
dimpotrivă, legătura se stabilește cu unul sau mai multe sisteme de drept străine,
faptul de atașare este extern, fiind calificat drept element de extraneitate.
Dacă faptele de atașare din prima clasă se regăsesc în toate raporturile
juridice, „prezența elementelor de extraneitate este doar eventuală. De aceea, când
din cuprinsul raporturilor civile lipsesc elementele de extraneitate, ne aflăm în
prezența unor raporturi civile ob ișnuite, cărora li se va aplica legea internă, în timp
ce în situația când alături de faptele de atașare interne, întâlnim unul sau mai multe
elemente de extraneitate, ne aflăm în prezența unor raporturi civile care vor genera
în mod necesar conflicte de l egi.
Altfel spus, faptele juridice de atașare interne sunt legice, necesare, în toate
raporturile civile, pe când elementele de extraneitate sunt numai incidentale,
eventuale, iar existența lor, și numai aceasta, este cea care determină conflictele de
legi”.
Rezultă că noțiunea faptelor juridice de atașare este genul proxim, iar
noțiunea elementului de extraneitate reprezintă diferența specifică. În alte cuvinte,
diferența de sferă între faptele juridice de atașare și faptele juridice interne de
atașare o constituie elementele de extraneitate;

– După efectele pe care le au în raport cu conflictele de legi, faptele juridice
de atașare sunt generatoare de conflicte de legi și, respectiv, de natură să rezolve
conflictele de legi.
Conflictul de legi este p rodus de acțiunea conjugată a mai multor fapte de
atașare. Prima categorie de fapte juridice de atașare își restrânge efectele la
declanșarea conflictului de legi. Cea de -a doua categorie cuprinde fapte de atașare
al căror efect se extinde și asupra soluți onării conflictului de legi. Din pluralitatea
de fapte de atașare în prezență, norma conflictuală desemnează „unul singur și
anume acela care este considerat că stabilește legătura cea mai puternică între
raportul juridic și reglementarea civilă ce urmează a i se aplica”.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

14
Asemănări și deosebiri între faptele juridice de atașare și faptele juridice
materiale

Prezența ambelor este concomitentă în cadrul raportului juridic: faptul
material nu are, prin el însuși, aptitudinea de a produce efecte juridice. El
dobândește semnificație pentru ordinea de drept prin mijlocirea unei norme juridice
care aparține unui sistem determinat. Iar incidența unei legislații anume este atrasă
tocmai prin efectul faptelor juridice de atașare.

În schimb, modalitatea de obiectiv are diferă. De exemplu, „consimțământul
părților în contract sau fapta ilicită producătoare de prejudicii, ca izvoare de
raporturi juridice civile, precum și vârsta, filiația, rudenia ș.a., care contribuie la
determinarea stării și capacității civile a per soanei, sunt fapte juridice materiale
subordonate legislației determinate prin fapte juridice de atașare, cum sunt: locul
producerii faptului juridic material generator de raporturi juridice civile, respectiv
cetățenia, sau, în anumite condiții speciale, d omiciliul sau chiar reședința persoanei
fizice”.

I.3. Norma conflictuala
Norma conflictuală este norma juridică specifică dreptului internațional
privat care soluționează conflictul de legi, adică desemnează legea internă
competentă să cârmuiască raportu l juridic cu element străin. Sistemul de drept
astfel determinat poartă denumirea de „legea cauzei” .

Norma conflictuală are rolul de a stabili care dintre sistemele de drept în
prezență este chemat să se aplice pe parcursul existenței raportului juridic. Din
momentul desemnării legii competente rolul normei conflictuale încetează.

Cel mai important izvor intern al normei conflictuale îl constituie Legea
nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat;
in dreptul conve ntional, e ste vorba de tratatele internaționale la care țara noastră
este parte.

Continutul normei conflictuale e ste reprezentat de totalitatea raporturilor
juridice la care se referă norma conflictuală. El determină câmpul de aplicare în
spațiu al unei legi.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

15
Uneori normele conflictuale pot diferi, din punct de vedere al conținutului
lor, chiar în aceeași materie. Noul Cod Civil prevede c ă în materia statutului
personal legea aplicabil ă e legea na țional ă, formularea o urm ărește starea civil ă și
capacit atea persoanei fizice sunt supuse legii na ționale, dac ă prin dispozi ție expres ă
nu se prevede altfel.

În acest text con ținutul normei conflictuale e reprezentat ă de „starea civil ă și
capacitatea persoanei” .

Din punct de vedere al structurii sale, Legătu ra normei conflictuale se
concretizează în punctul de legătură. Este acea parte a normei ce indică legea
aplicabilă raportului juridic în cauză. Acesta este elementul prin care se stabilește
relația între un raport juridic și o lege.

În enun țul legal le gătura normei conflictuale e exprimat ă de „se aplic ă legea
național ă a persoanei fizice dac ă nu se prevede expres altfel” este reprezentat ă în
ceea ce prive ște nucleul s ău de punctul de leg ătură

Principalele puncte de leg ătură potrivit Noului Cod Civil:

1. Cetățenia este punct de leg ătură principal statutului persoanei fizice și punct de
legătură subsidiar în alte materii cum sunt forma testamentului care poate fi
întocmit prin apelul la legea na țional ă a testatorului, promisiunea de c ăsătorie și în
condițiile legii raportul de drept procesual civil cu element de extraneitate

2. Reședința persoanei fizice. Noul Cod Civil utilizeaz ă reședința obi șnuită a
persoanei fizice acoperind astfel situa ția în care pers. Fizice care are mai multe
reședințe Prin re ședința obi șnuită se înțelege locuin ța principal ă.

Reședința obi șnuită este punct de leg ătură în urm ătoarele materii: mo ștenirea
bunurilor mobile (care anterior era guvernat ă de legea na țional ă, iar dup ă Noul Cod
Civil dup ă reședința lui de cuius), în ma teria promisiunii de c ăsătorie (logodna), în
materia formei testamentului (ca punct de leg ătură subsidiar),

3. Sediul social al persoanei juridice e principalul punct de leg ătură în materia
statului organic al persoanei juridice Noul Cod Civil precizeaz ă că persoana
juridic ă are na ționalitatea statului pe al teritoriul c ăruia și-a stabilit sediul social

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

16
Dacă exist ă sedii în mai multe state are relevan ță sediul real, adic ă locul
principal de conducere și gestiune a pers. Juridice, chiar dac ă hotărârile se iau de
către ac ționari afla ți în mai multe state

4. Pavilionul navei sau aeronavei e punctul de leg ătură principal pentru
raporturile juridice în care sunt implicate aceste mijloace de transport.

5. Locul producerii faptului juridic ilicit guverneaz ă materia r ăspunderii civile
delictuale.

6. Voin ța părților e unul dintre cele mai importante puncte de leg ătură în
urmatoarele materii: actul juridic civil (actul unilateral e supus legii alese de autorul
său pe când contractul e supus legii alese prin con sens de p ărți).

Testamentul (mo ștenirea testamentar ă este supus ă legii pe care teritoriul o
alege fie pentru întregul testament, fie pentru o parte).

Legea aplicabil ă este lex causae, care nu face parte din structura raportului de drept
interna țional p rivat, ci face parte din sistemul de drept al statului unde a luat
naștere.

TEST DE AUTOEVALUARE NR.1

1.Definiti notiunea de “element de extraneitate “ si caracterizati -o pe scurt.

Raspunsurile si comentariile la testul de autoevaluare le poti gasi la pag.37
Scrieti raspunsurile in spatiile libere din chenar !

Bibliografie
D.A. Popescu, Itinerarii și evoluții în dreptul internațional privat. Spre un drept
internațional privat european, în RRDP, nr.1/2007;
Harosa Liviu -Marius, Popescu Dan Andr ei, Drept Interna țional Privat. Tratat
Elementar, Editura Lumina Lex, București, 1999

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

17
CAPITOLUL 2

CALIFICAREA SI RETRIMITEREA
II.1.Calificarea

II.2..Retrimiterea

II.3. Cazurile în care legea str ăină competent ă nu se aplic ă

OBIECTIVELE Capitolul ui 2

Dupa studiul capitolului 2 vei fi capabil sa demonstrezi ca ai dobandit suficiente
cunostinte pentru :

• Însușirea cunoștințelor teoretice fundamentale privind calificarea si
retrimiterea;

• Evaluarea pe baza analizei comparate a celor doua instit utii a diferentierilor
si a campului de aplicare.

II.1. Calificarea
Calificarea este o opera țiune logico -juridic ă de încadrare a unui raport
juridic sau a unei împrejur ări de fapt într -o anumit ă categorie juridic ă.

Conflictul de calific ări apare atunci când una și acela și noțiune este diferit încadrat ă
în sisteme de drept care apar țin unor state diferite.

Tipuri de calificare:

Calificarea primar ă – acea calificare de care depinde îns ăși legea aplicabil ă
raportului juridic

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

18
Calificarea secundar ă – cea care se realizeaz ă după alegerea lui lex causae și
presupune alegerea uneia dintre mai multe legi care apar țin îns ă aceluia și sistem de
drept

Calificarea con ținutului schimb ă / atrage aplicarea unor norme conflictuale
diferite.

Calificarea dat ă legăturii a trage aplicarea unor legi diferite raportului juridic.
Legea dup ă care se face calificarea dup ă Noul Cod civil

1.Regula de principiu înscris ă în Noul Cod Civil este aceea c ă pentru calificare se
recurge la legea român ă. Textul de principiu este urmat de m enționarea situa țiilor
în care este posibil s ă se recurg ă pentru calificare la o alt ă lege decât legea român ă.
Noul Cod Civil prevede c ă pentru determinarea naturii mobiliare sau imobiliare a
unui bun se recurge la legea locului unde bunul se afl ă sau este situat.

2.În caz de retrimitere, calificarea se face dup ă legea str ăină care trimite la legea
român ă.

3.În cazul în care legea str ăină determinat ă conține anumite institu ții juridice care
nu sunt cunoscute în legea român ă se ia în calcul calificarea dat ă acestor institu ții în
legea str ăină.

4.Situa ția în care în temeiul autonomiei de voin ță părțile aleg o lege aplicabil ă
contractului pe care îl încheie ele pot în cuprinsul contractului s ă defineasc ă
noțiunile cu care opereaz ă.

Daca un cet ățean olandez dispune prin testament în Fran ța în form ă olograf ă, în
condi țiile în care legea olandez ă nu recunoa ște valabilitatea testamentului olograf,
s-a pus problema dac ă testamentul olograf produce efecte și e valabil în condi țiile
legii; r ăspunsul depinde de mod ul în care e calificat caracterul olograf al
testamentului.

Dacă acest caracter olograf e calificat ca o problem ă care ține de capacitate, de
fond, se va aplica legea olandez ă, iar testamentul va fi lovit de nulitate absolut ă;
dacă dimpotriv ă, caracterul olograf e calificat ca o problem ă care ține de f orm ă,
atunci se va aplica legea întocmirii actului juridic, iar testamentul va fi considerat
valabil, întrucât Fran ța recuno ștea înc ă valabilitatea testamentului olograf.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

19
II.2. Retrimiterea

Retrimiterea e ste acea instituție a dreptului internațional privat, provocată de
conflictul negativ dintre normele conflictuale în coliziune cu privire la un raport
juridic cu element de extraneitate, în sensul că fiecare normă conflictuală conferă
celeilalte competența de a cârmui raportul juridic respectiv5.

Din particularitățile fiecărui sistem național de drept internațional privat
decurge consecința diversității normelor conflictuale care pot da naștere la două
tipuri de conflicte ale normelor conflictuale.

a. Conflictul pozitiv. Într-o situație juridică dată, fiecare dintre normele
conflictuale în prezență atribuie competența propriei legi interne. Conflictul pozitiv
exclude retrimiterea.

b. Conflictul negativ. Fiecare dintre normele conflictuale naționale se d eclară
necompetentă în reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate și
trimite la sistemul de drept al celuilalt stat ori la dreptul unui stat terț. Această
situație dă naștere retrimiterii. Conflictul negativ este prima condiție a existenț ei
retrimiterii. A doua condiție este ca dreptul forului să admită retrimiterea, adică să
trimită la întregul sistem de drept străin, inclusiv la normele sale conflictuale (nu
doar la normele materiale ale dreptului străin).

Retrimiterea presupune atitud ini diferite din partea normelor conflictuale în
prezență: una se declară pentru aplicarea legii naționale, iar cealaltă pentru
aplicarea legii domiciliului.

Când judecătorului i se indică să aplice legea străină, această indicație poate
fi înțeleasă în două feluri:

1) în sensul de a aplica dreptul material intern al țării străine și fără a se tine
seama de normele de drept internațional privat al sistemului de drept respectiv;

2) în sensul de a considera legea străină în ansamblul său de drept cuprin zând
inclusiv normele conflictuale.

Dacă aceste norme retrimit la legea forului, trebuie să se aplice această din

5 Sergiu Deleanu, Drept interna țional privat, vol.I, Editura Dacia Eu ropa Nova,
Lugoj,2000

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

20
urmă lege. În această situație se acceptă retrimiterea și deci se va aplica legea
forului. Atunci când trimiterea se face la întregul sistem de drept străin, ea poate da
naștere la retrimitere, pe când dacă se face numai la dreptul substanțial străin,
retrimiterea este exclusă. Retrimiterea este un mijloc de tehnică juridică menit să
justifice aplicarea legii forului în locul legii străine.
Formele retrimiterii
Retrimiterea este de două feluri:

a) retrimiterea de gradul I (retrimiterea simplă sau trimiterea înapoi) există
atunci când norma conflictuală a forului desemnează drept competent dreptul străin
a cărui normă conflictuală, la rândul său, atribuie competența dreptului forului;

b) retrimiterea de gradul II (retrimiterea complexă sau dubla retrimitere)
există când norma conflictuală străină aplicabilă în virtutea normei conflictuale a
forului atribuie competența dreptului unui stat ter ț.

Retrimiterea în dreptul internațional privat român

A. Retrimiterea de gradul I

Este reglementata de Noul Cod Civil. După cum urmează: atunci când legea
română desemnează ca aplicabilă o lege străină, iar legea străină retrimite la legea
română se aplică legea română. Acest caz de retrimitere a fost reglementat în mod
asemănător în L. 105/1992.

Regula admiterii retrimiterii de gradul I este consacrată în art. 4 alin. 1 din
Legea nr. 105/1992: dacă legea străină, determinată potrivit normelor confli ctuale
române, retrimite la dreptul nostru se aplică legea română, afară de cazul în care se
prevede în mod expres altfel.

În urma retrimiterii simple se va aplica legea materială română, dar ca
urmare a acceptării retrimiterii de către dreptul român și nu în baza voinței
exprimate în legea străină.

Retrimiterea de gradul I se raportează la dreptul străin ca sistem unitar de
drept care include și normele conflictuale. Motivul de ordin practic ar consta în
aceea că retrimiterea funcționează aproape întot deauna în favoarea legii instantei

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

21
sesizate, așa încât țara instanței sesizate nu are decât de câștigat. Din punct de
vedere teoretic există o strânsă legătură între legea materială străină și norma
conflictuală străină (care s -ar nesocoti dacă trimiterea s-ar înțelege ca fiind făcută
numai la legea materială).

Trimiterea făcută de norma conflictuală a instantei sesizate nu obligă în nici
un fel legea străină să se aplice: dacă dreptul străin refuză competența și retrimite
prin propria normă conflictuală la dreptul instantei sesizate această retrimitere
trebuie acceptată. Altfel, ar însemna că se admite aplicarea legii străine într -o
materie în care ea însăși se declară necompetentă;

Retrimiterea simplă asigură executarea hotărârilor judecătorești. S -a spus că
doar acceptându -se retrimiterea se poate da eficiență hotărârilor judecătorești, cu
argumentul că dintre toate țările în care s -ar putea invoca efectele hotărârii cea mai
mare probabilitate există pentru țara cu a cărei lege raportul juridic respec tiv are
legătură prin elementul său străin;

Retrimiterea de gradul I este un mijloc de coordonare a sistemelor de drept în
prezență: se respectă ambele sisteme de drept în sensul că normele conflictuale ale
ambelor state sunt deopotrivă aplicate.

Excep țiile de la regula aplicării retrimiterii de gradul I. Legea nr. 105/1992
reglementează cazurile în care, prin excepție, nu este admisă retrimiterea de gradul

I. O asemenea excepție există în materie contractuală, unde funcționează
principiul lex volunta tis. Conform art. 73 din Legea nr. 105/1992 contractul este
supus legii alese prin consens de părți. Potrivit art. 85 legea străină aplicabilă
contractului, în temeiul prezentului capitol, cuprinde dispozițiile sale. de drept
material, în afară de normele ei conflictuale. Art. 85 se aplică condițiilor de fond,
de formă și de publicitate ale contractului, precum și tipurilor speciale de contracte
(vânzare -cumpărare, intermediere ș.a.).

S-a arătat că există o puternică prezumție că părțile, optând pentru o lege
străină aplicabilă contractului, au dorit să li se aplice dreptul material străin, iar nu
și normele conflictuale ale acestuia, care le -ar putea supune riscului de trimitere la
dreptul altui stat. În lipsa alegerii unei legi care să guverneze contract ul, atunci
când legea aplicabilă se determină printr -o localizare obiectivă a contractului (art.
77 și următoarele din Legea nr. 105/1992) retrimiterea este înlăturată întrucât este
incompatibilă cu art. 77, conform căruia contractul este supus legii statu lui cu care

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

22
prezintă legăturile cele mai strânse.

B. Retrimiterea de gradul II. (dubl ă retrimitere) constă în trimiterea pe
care legea română trimite la lege străină care trimite mai departe la legea unui stat
terț. Ex.: legea română trimite la legea eng leză care trimite mai departe la legea
elvețiană, etc. Noul Cod Civil refuză trimiterea făcută de legea străină la dreptul
statului terți și arată că în cauză se va aplica legea română, dacă prin dispoziție
expresă nu se dispune altfel.

II.3.Conflicte d e legi
Conflictul mobil de legi apare ori de câte ori un raport juridic cu element de
extraneitate este supus succesiv unor puncte de legătură diferite. Problema care se
pune este care dintre legi se aplică în raport de schimbarea legăturii.

Doctrina car e limitează dreptul internațional privat la conflictele de legi
A. Noțiunea de conflict de legi
Conflictul de legi presupune situația în care un raport juridic cu element de
extraneitate este susceptibil de a fi guvernat de două sau mai multe legi aparți nând
unor sisteme de drept diferite. De pildă, în cazul încheierii unui contract de
vânzare -cumpărare a unui bun situat în străinătate, dacă părțile au cetățenii diferite,
raportul juridic are mai multe elemente de extraneitate și sunt mai multe legi
chema te să -l cârmuiască; legea personală a părților pentru capacitatea de a
contracta; legea locului încheierii actului pentru forma acestuia; legea locului
situării bunului pentru probleme care țin de statutul real al bunului.

Cauza apariției conflictului de legi constă în deosebirile existente între
sistemele de drept ale diferitelor state6
B. Expunerea teoriei restrictive
Fundamentul teoriei îl constituie trăsăturile specifice ale „științei
conflictelor”.

a) din punctul de vedere al izvoarelor dreptului i nternațional privat întrucât
izvoarele acestei ramuri de drept sunt puține iar în multe țări normele au natură
cutumiară, contribuția jurisprudenței și a doctrinei este esențială în elaborarea

6 În sintagma „conflict de legi”, noțiunea de „lege” trebuie înțeleasă în sensul de „sistem de drept” aparținând
unui anumit stat.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

23
normelor conflictuale. Alături de acestea crește și rolul conve nțiilor internaționale
în domeniu, în special al celor adoptate la Haga.

b) din punctul de vedere al naturii normelor care reglementează conflictele
de legi, aceste norme sunt norme conflictuale, diametral opuse normelor
substanțiale. Menirea lor este de a determina legea aplicabilă fără a se ajunge la
tranșarea litigiului pe fond.

c) din punctul de vedere al metodei utilizate: soluționarea conflictului de legi
impune, în prealabil, încadrarea situației date într -o categorie juridică (persoane,
bunuri, c ontracte ș.a.).

Categoriile juridice corespund instituțiilor din dreptul civil intern, iar sarcina
instanțelor este de a le cerceta natura. De exemplu, dacă prescripția acțiunii este
calificată ca fiind o instituție aparținând dreptului material, atunci vom aplica legea
care cârmuiește fondul dreptului subiectiv în discuție; dacă vom considera că
aparține dreptului procesual, atunci va fi supusă legii forului. Referindu -se la
conflictele de legi, Bartin aprecia că dreptul internațional privat este o „proi ecție a
dreptului intern pe plan internațional”.

d) din punctul de vedere al structurii teoriei generale a conflictelor de legi pot
fi operate două distincții:

– distincția între crearea drepturilor subiective și invocarea drepturilor
dobândite, cu con secințe asupra ordinii -publice;
– distincția între normele conflictuale „ordinare” și normele conflictuale
„extraordinare”. Primele sunt norme conflictuale care desemnează legea aplicabilă;
normele „excepționale” reglementează instituții care împiedică ap licarea legii
străine normal competente, cum sunt ordinea publică, fraudarea legii ori
retrimiterea

Doctrina conflictelor de legi și a conflictelor de jurisdicții
Această doctrină este împărtășită în țările anglo -saxone, în Elveția, si Franta.

A. Noțiun ea de conflict de jurisdicții
Există conflict de jurisdicții ori de câte ori o instanță sesizată cu un litigiu de
drept internațional privat trebuie să se pronunțe mai întâi asupra propriei
competențe.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

24

B. Expunerea teoriei. Competență jurisdicțională – competență legislativă
Determinarea instanței competente nu atrage, automat, aplicarea
dreptului acesteia. Un asemenea de raport de dependență este exclus, altfel
„fiecare instanță aplică propria sa lege raportului privitor la care există litigiul,
deci n u s-ar mai pune nici o problemă de conflict de legi. De aceea, trebuie
făcută diferența între competența jurisdicțională în dreptul internațional privat
și competența legislativă (legea aplicabilă)”
.
În situația inversă, nici identificarea lex causae nu atrage automat
determinarea competenței jurisdicționale.

Conflictele de jurisdicții influențează conflictele de legi în sensul că
soluționarea conflictului de jurisdicții este prealabilă soluționării conflictului de
legi. Doar după ce are loc operațiunea de stabilire a competenței jurisdicționale,
„soluționarea conflictului de legi devine o prioritate pentru instanța de judecată
investită cu soluționarea cauzei”. Cronologia lucrurilor este firească, deoarece
instanța nu poate consulta norma conflictuală în ainte de a decide că este
competentă în acest sens.

Norme conflictuale similare în aceeași materie pot conduce la soluții diferite,
fiind expresia concepției legiuitorului fiecărui stat. Norme conflictuale identice
apaținând unor state cu care elementul de extraneitate face legătura pot determina
soluții di ferite ale conflictului de legi. „Aceasta deoarece legile la care fac trimitere
normele conflictuale pot fi diferite și deci soluția litigiului este deosebită”7.

Precizarea adusă în literatura de specialitate franceză este binevenită.
Incontestabil, soluț ionarea conflictului de jurisdicții influențează legea
aplicabilă, iar această lege diferă în raport de instanța sesizată. Nu este mai
puțin adevărat că instanța determinată în urma soluționării conflictului de
jurisdicții nu este obligată să facă aplicare a propriei legi, în mod invariabil.
Dacă, sistematic, instanța ar aplica doar legea forului, nu am avea de -a face cu
conflictul de legi, întrucât acesta ar fi rezolvat automat de ceea ce indică soluția
conflictului de jurisdicții.

7 I.P. Filipescu, A.I. Filipescu, Drept internațional privat…, p. 424. De exemplu, normele conflict uale a două state
trimit la lex fori, care este diferită în conținut. Se va ajunge la situația în care norme conflictuale identice nu duc la soluții
identice.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

25
Pe de altă parte, comp etența jurisdicțională nu atrage după sine mai
puțină competență legislativă, având în vedere specificitatea sistemului de drept
internațional privat al fiecărui stat și faptul că instanța aplică propria normă
conflictuală. Fiecare instanță califică în fun cție de propria lege și dă curs
propriei concepții asupra ordinii publice.

Conflictele de legi influențează conflictul de jurisdicții, dar mai puțin
evident. Influența conflictelor de legi s e concretizează în faptul că judecătorul, de
la bun început, priv ește litigiul în ansamblul său și se declară competent având în
vedere legea pe care o va aplica.

Concis exprimat, influența conflictelor de legi se explică prin «rațiuni ce țin
de natura umană, mai precis de ezitările și „slăbiciunile” magistratului dec ât de
rigoarea și ordinea logică a soluționării conflictelor»8.

Uneori, instanțele preferă să evite a se pronunța asupra situației deduse
judecății, prin invocarea propriei necompetențe. Exemplele cele mai elocvente sunt
divorțurile confesionale și proces ele dintre străini. Spețele Levinçon și Patino sunt
semnificative pentru cele două materii enunțate.

În cazul divorțurilor confesionale, este cunoscut faptul că unele state
consacră procedura religioasă, atât pentru încheierea, cât și pentru desfacerea
căsătoriei. Desfacerea căsătoriei de către rabin – procedură obișnuită în legea
mozaică – nu este recunoscută de țările în care încheierea și desfacerea căsătoriei
sunt proceduri laice.
Prin urmare, aplicarea legii mozaice înseamnă un divorț fără valoare pe
teritoriul Franței, iar aplicarea legii franceze conduce la pronunțarea unui divorț
civil pe care religia evreiască nu îl consideră valabil.

Speța Patino a marcat momentul de cotitură în schimbarea jurisprudenței
instanțelor franceze în ceea ce privește competența de a judeca străini. Starea de
fapt reținută în speță este următoarea: două persoane – Christina de Bourbon, de
cetățenie spaniolă și Antenor Patino, de cetățenie boliviană – s-au căsătorit la
Madrid în anul 1831. Prin contractul de căsătorie a u optat pentru regimul separației
de bunuri, femeia, minoră la acea dată, având autorizarea tatălui adoptiv la
încheierea convenției matrimoniale. Doamna Patino a dobândit în urma căsătoriei
cetățenie boliviană și s -a stabilit la Paris împreună cu soțul să u. În perioada celui
de-al doilea război mondial, soția s -a mutat cu cei doi copii la New -York, iar soțul

8 D.A. Popescu, Corelația dintre conflictele de legi și conflictele de jurisdicții…, p. 63.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

26
a rămas la Londra pentru a îndeplini funcțiuni diplomatice. În 1944 soția a înaintat
acțiune de divorț în fața instanței americane, dar a revenit și a semnat un act prin
care soțul se obliga să îi achite o sumă importantă în vederea renunțării la judecată.
În anul 1946 domnul Patino a introdus acțiune pentru desfacerea căsătoriei în fața
Tribunalului civil al Senei9, care s -a declarat necompetent să jud ece cauza, motivat
de faptul că părțile sunt străini. Hotărârea a fost infirmată în apel, iar recursul
judecat de Curtea de Casație a prilejuit afirmarea, in terminis, a renunțării la
principiul necompetenței, care ghida instanțele franceze în litigiile pu rtate între
străini. Altfel, considerându -se necompetentă, instanța trebuia să respingă acțiunea
ca inadmisibilă. Divorțul era interzis de legea spaniolă (ca lege a locului celebrării
căsătoriei), la care trimitea legea boliviană, ca lege națională a soțil or.

Soluția competenței jurisdicționale în materia statutului personal, atunci
când părțile sunt străini, a fost consacrată jurisprudențial destul de târziu, cu atât
mai mult cu cât este vorba de un domeniu în care se aplică legea străină, ca lex
patria e. O dată în plus, este evident că soluția conflictului de jurisdicții a suferit
influența soluției date conflictului de legi.
Conclusiv, competența jurisdicțională și competența legislativă nu se găsesc
într-o relație de dependență, înțelegând prin aceast a că ”determinarea jurisdicției
competente a unei anumite țări nu atrage după sine întotdeauna aplicarea dreptului
acesteia”. Tot așa, identificarea legii care are vocație de aplicare raportului cu
element extraneu nu înseamnă, implicit, determinarea compe tenței juisdicționale în
dreptul internațional privat.

Solu țiile conflictelor mobil de legi sunt urm ătoarele:

a) Conflictul mobil de legi se solu ționeaz ă după legea veche

Noul Cod Civil prevede că efectele căsătoriei și condițiile de fond ale căsătoriei
sunt guvernate de legea reședinței obișnuite a viitorilor soți, ori în lipsa unei
reședințe obișnuite comune de legea cetățeniei comune a soților.

Se prevede că, în cazul în care reședința obișnuită sau cetățenia soților se
schimbă, legea reședinței, res pectiv legea cetățeniei comune continuă să guverneze
condițiile de fond și efectele căsătoriei.

b) Conflictul de legi se solu ționeaz ă prin op țiune pentru legea veche sau legea nou ă

9 Tribunalul civil al Senei s -a pronunțat prin hotărârea din 13.10.1946 (B. Ancel, Y. Lequette, Grands arrêts de la
jurisprudence française de droit international privé, 3e édition, Dalloz, Paris, 1998;

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

27
Părțile pot să aleagă fie legea veche, fie legea nouă întrucât legea le pe rmite să facă
acest lucru.

Noul Cod Civil prevede că în materie testamentară condițiile de formă ale
testamentului sunt guvernate fie de legea aplicabilă condițiilor de formă la data
întocmirii modificării sau revocării testamentului, fie de legea aplicab ilă la data
decesului testatorului.

c) Părțile vor recurge la legea mai favorabil ă

De exemplu, în materia filiației copilului din afara căsătoriei. Noul Cod Civil
prevede că filiația copilului născut din afara căsătoriei urmează legea națională a
copilul ui la data nașterii acesteia. [art. 2605, alin. (1)]

Dacă însă copilul are la data nașterii mai multe cetățenii se aplică dintre
acestea legea cea mai favorabilă. (art. 2655, art. 2589)
Conflictele de legi se soluționează după legea nouă – art. 2633. Moșt enirea
este supusă legii statului pe al cărui teritoriu defunctul își avea stabilită la data
morții reședința obișnuită. De exemplu: din 5 reședințe alegem ultima reședință
stabilită.

Conflictul în timp al normelor conflictuale

a) Conflictul în timp al n ormelor conflictuale ale forului

În speță legea forumul este legea română.În raport de intrarea în vigoare la 1
Octombrie a Noul Cod Civil și în raport de faptul că o parte din dispozițiile vechii
legi 105/1992 au rămas temporar active procedăm în felul următor:

-Dispozițiile cărții a VII -a privind DIP se aplică exclusiv litigiilor intrate pe rolul
instanțelor după data intrării în vigoare a codului

-Aceasta este regula ce se aplică indiferent de data sau de locul încheierii actelor
juridice sau săvârși rii faptelor juridice care au generat litigiul

-Excepție: în cazul raporturilor DIP stabilite anterior intrării în vigoare a codului,
competența instanțelor judecătorești determinată potrivit prevederii anterioare poate
fi înlăturată dacă aplicarea acelor reguli ar conduce la consecințe vădit injuste
(crearea unei circumstanțe nelegală părților)

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

28

-De la caz la caz instanța va aprecia ce înseamnă aceste consecințe vădit injuste

– Noul Cod Civil mai prevede că în cazul când se judecă procese cu elemente de
extraneitate care se aflau pe rolul instanței la data intrării în vigoare a codului, legea
aplicabilă se determină conform normelor de Drept internațional public, care erau
aplicabile până la data intrării în vigoare a legii noi.

b) Conflictul în timp al normelor conflictuale str ăine

Soluția este aplicarea dreptului tranzitoriu la fel ca în cazul primei forme cu
respectarea principiilor neretroactivității legii și aplicării imediate a legii noi.

Conflicte de legi în cadrul unor state în care coexist ă mai multe sisteme
legislative
Potrivit Noul Cod Civil în cazul statelor în care coexistă mai multe sisteme
legislative, art. 2560 indică faptul că dreptul acelui stat determină dispozițiile legale
aplicabile, iar în lipsă se aplică sistemul legislativ în cad rul acelui stat care prezintă
cele mai strânse legături cu raportul juridic.

III.3. Cazurile în care legea str ăină competent ă nu se aplic ă

Generic, este vorba de situa ția în care, potrivit Noul Cod Civil, cartea a VII -a
legea str ăină la care face trimit ere norma conflictual ă a instantei sesizate poate fi
determinat ă, este competent ă să se aplice, dar pentru motive bine stabilite, ea este
înlăturată de la aplicare.

1. Ordinea public ă de Drept interna țional privat

Din punct de vedere istoric, ordinea pu blică de Drept interna țional privat a
operat de la un moment dat în raporturile dintre cet ăți, ora șe, țări, sub forma a șa
numitei curtoazii interna ționale.

Inițial, curtoazia interna țional ă a fost refuzat ă ca temei al aplic ării legii
străine pe teritoriul instantei sesizate , dar ulterior și pe m ăsura ce au ap ărut
codific ările, s -a acceptat c ă este posibil ca o lege str ăină să opereze pe un teritoriu
al instantei sesizate . Chiar și așa, legea str ăină nu poate fi aplicat ă dacă prin
conținutul s ău încalc ă ordinea public ă a instantei sesizate .

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

29

Noul Cod Civil. aduce prima reglementare expres ă a ordinii publice de Drept
interna țional privat.

Legiuitorul consider ă că ordinea public ă reprezint ă situa ția în care legea
străină normal competent ă nu se poate aplica p entru c ă încalc ă sau contravine
principiilor fundamentale ale dreptului român, contravine dreptului Uniunii
Europene ori încalc ă drepturile fundamentale ale omului.

Defini ția legal ă se refer ă la înc ălcarea a trei aspecte: principiile fundamentale
ale instantei sesizate (normele juridice române de ordine public ă), drept comunitar
și drepturile fundamentale ale omului (în principal drepturile incluse în Conven ția
European ă a Drepturilor Omului).

Ordinea public ă de drept interna țional privat se invoc ă în fa ța instan ței prin
intermediul excep ției de ordine public ă de Drept interna țional privat – excep ție
absolut ă, dirimant ă în sensul c ă odată adusă de instan ță, face imposibil ă
continuarea procesului civil în baza acestei legi. În locul legii str ăine, se va apl ica
întotdeauna legea român ă, dac ă procesul este pe rolul instan țelor române. Noul Cod
Civil precizeaz ă explicit c ă în cazul înl ăturării legii str ăine se aplic ă legea român ă
legea român ă are voca ție subsidiar ă de aplicare.

În cursul procesului, excep ția de ordine public ă se invoc ă din oficiu de c ătre
instan ță, judec ătorul putând s ă pună în discu ția părților înc ălcarea ordinii publice.
Părțile pot și ele însele s ă ridice excep ția înc ălcării ordinii publice de drept
interna țional privat.

2. Frauda la lege în drept interna țional privat (fraudarea legii) – părțile își
creeaz ă inten ționat condi ții pentru a se sustrage legii, care li s -ar aplica în mod
normal în scopul de a intra sub inciden ța unei alte legi, care pentru anumite motive
este preferat ă de părți pentru a fi aplicat ă.

Condi țiile fraudei la lege:
a. Schimbarea punctelor de leg ătură în mod efectiv

b. Inten ția frauduloas ă a părților – dorin ța părților ca prin schimbarea punctelor de
legătură de a sustrage de sub inciden ța unei legi pe care o conside ră mai pu țin

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

30
favorabil ă pentru a intra în câmpul de aplicare unei alte legi, care în mod normal nu
s-ar aplica raportului juridic.

c. Utilizarea unor mijloace legale licite.

d. Rezultatul ob ținut de p ărți prin schimbarea punctelor de leg ătură e ilicit.

Domeniile în care apare frauda la lege :
a. In materia statutului personal prin schimbarea cet ățeniei sau prin schimbarea
religiei pentru acele state unde religia e punct de leg ătură în materia statutului
persoanei fizice.

b. Schimbarea sediului social.

c. Schimbarea locului de a șezare a bunului mobil.

d. Sanc țiunea fraudei la lege în dreptul interna țional privat.

Noul Cod Civil. men ționeaz ă expres c ă legea str ăină aplicat ă fraudulos în
detrimentul legii române, reprezint ă situa ția tipic ă de fraud ă la lege.

Nu numai fraudarea legii române, dar și fraudarea legii str ăină intră în sfera
noțiunii fraud ă la lege. Dac ă în mod normal, norma conflictual ă desemneaz ă ca
aplicabil ă o lege str ăină, dar p ărțile prin activitatea lor frauduloas ă procedeaz ă să se
aplice o alt ă lege este tot o situa ție de fraud ă la lege în dreptul interna țional privat.

Atunci când legea str ăină determinat ă în ceea ce prive ște con ținutul s ău
potrivit normei conflictuale a instantei sesizate prezint ă datorit ă circumstan ței
cauzei leg ături prea îndep ărtate cu raportul juridic, aceast ă lege va fi înl ăturată de la
aplicare. În acest caz, se va aplica întotdeauna legea cu care raportul juridic cu
element de extraneitate prezint ă cele mai strânse leg ături (de regul ă, cele mai
strânse leg ături exist ă cu legea statului unde p ărțile își au re ședința ori domiciliul,
ori cu legea statului de cet ățeniei a uneia sau ambelor p ărți)

Acest caz legal nu se aplic ă în dou ă situa ții:
– în materia statutului persoanei fizice: întotdeauna punctele de leg ătură au o
legătură strâns ă cu raportul juridic

– atunci când p ărțile au ales ele însele legea aplicabil ă contractului

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

31

TEST DE AUTOEVALUARE NR.2

Din lista celor enumerate mai jos selectati pe cele pe care le considerati
corecte

1.Calificarea reprezin tă:
A. interpretarea autonomă a noțiunilor folosite de norma conflictuală
B. interpretarea normei conflictuale utilizând un singur criteriu
C. operațiunea logico -juridica de determinare a sensului noțiunilor juridice
utilizate de norma conflictuală
D. niciuna din variantele de mai sus

2.Retrimiterea:
A. se face la întregul sistem de drept străin, cuprinzând și normele
conflictuale
B. nesocotește principiul de drept internațional privat potrivit căruia se
aplică norma conflictuală a forului
C. introd uce nesiguranța în privința soluției juridice
D. niciuna din variantele de mai sus

3.Calificarea unui bun ca fiind mobil sau imobil se face potrivit legii:
A. forului
B. locului unde se află sau este situat
C. locului unde se constituie, transmite sau stinge un drept real asupra
acestuia
D. niciuna din variantele de mai sus

4.Conflictul de legi constă în:
A. situația care apare într -un raport juridic cu element de extraneitate și care
devine susceptibil de a i se aplica
două legi a două state dif erite

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

32
B. conflict de suveranități între statele ale căror legi sunt susceptibile de a se
aplica raportului juridic
C. situația cuprinsă într -o convenție internațională ale cărei clauze indică
legea aplicabilă
D. niciuna din variantele de mai sus
5.Pot d a naștere la conflicte de legi:
A. raportul juridic de drept penal
B. raportul juridic de drept administrativ
C. raportul juridic de drept civil
D. niciuna din variantele de mai sus

Raspunsurile si comentariile la testul de autoevaluare le poti gasi la pag.37
Scrieti raspunsurile in spatiile libere din chenar !

Bibliografie

Sergiu Deleanu, Drept interna țional privat, vol.I, Editura Dacia Europa Nova,
Lugoj,2000
I.P Filipescu, A.I. Filipescu, Tratat de drept internațional privat , ediție revăzută și
adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2005

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

33
CAPITOLUL 3
NORME CONFLICTUALE ÎN UNELE DOMENII ALE DREPTULUI
PRIVAT
III.1.S tarea si capacitatea persoanei fizice în dreptul interna țional privat
III.2.Starea persoanei juridice în drept ul interna țional privat
III.3. C ăsătoria în dreptul interna țional privat
III.4. Actul juridic în Dreptul interna țional privat

OBIECTIVELE Capitolului 3
Dupa studiul capitolului 3 vei fi capabil sa demonstrezi ca a i dobandit suficiente
cunostinte pentru :

•Identificarea actelor normatove in vigoare privind reglementarea raporturilor
de drept internațional privat român referitor la starea si capacitatea persoanei
fizice si juridice;

• Regulile aplicabile tuturor problemelor care țin de capacitatea persoa nei
juridice, de începutul și încetarea persoanei morale, de problemele legate de
organele de conducere, asociați,modificarea actelor constitutive, dizolvarea
sau lichidarea persoanei juridice;

• Regimul matrimonial în dreptul interna țional privat potrivi t Noului Cod
Civil.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

34
III.1.Statutul persoanei fizice
Noul Cod Civil prevede expres c ă starea și capacitatea persoanei sunt
guvernate de legea na țional ă, dac ă prin dispozi ții exprese nu se prevede altfel
(art.2572 Noul Cod Civil).
Legea na țional ă este leg ea cet ățeniei, pe care o are persoana în cauz ă, iar
persoanele care au mai multe cet ățenii vor urma legea statului de care persoana
este cea mai strâns legat ă, în deosebi prin re ședința sa obi șnuită.
Pentru apatrizi – atunci când un text de lege face trim itere la legea na țional ă,
trimiterea se în țelege a fi f ăcută la legea re ședinței obi șnuite.

Domeniul de aplicare a legii na ționale
Legea na țional ă se aplic ă următoarelor probleme:
– Stării civile

– Capacit ății persoanei (art.2572) – folosin ță/exerci țiu

– Numelui persoanei fizice (în sensul larg: nume/prenume)

– Începutului și încet ării personalit ății (na ștere/moarte) : Noul Cod Civil abrog ă
decretele referitoare la persoanele fizice

– Majoratului persoanei – schimbarea legii na ționale nu aduce atingere majoratului
dobândit potrivit legii aplicabile majoratului (legii str ăine)

– Drepturilor inerente ale persoanei umane : Reglementat în Cartea I, Capitolul II –
Drepturi ale personalit ății: Este vorba de drepturile care se refer ă la via ță,
integritate fizi că, psihic ă, imagine, libertate, via ță privat ă, etc.

III.2. Statutul persoanei juridice

N.C.C. stabile ște că lex causae pentru persoana juridic ă este legea na țional ă.
Legea na țional ă este legea statului pe al c ărui teritoriu persoana juridic ă și-a stabi lit
sediul social.

Potrivit N.C.C. sediul social este calificat ca fiind locul principal de
conducere a persoanei juridice chiar dac ă acționarii sau asocia ții se g ăsesc pe
teritoriul mai multor state și chiar dac ă persoana juridic ă are mai multe sedii. Ac est
loc de conducere se nume ște sediul real al persoanei juridice.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

35
Dacă persoana juridic ă are sucursale sau filiale statutul organic se determin ă
după cum urmeaz ă: filiala are personalitate juridic ă deci lex causae va fi legea
statului pe al c ărui teritori u se g ăsește filiala; sucursala nu are personalitate juridic ă
prin urmare ea va fi supus ă legii statului pe al c ărui teritoriu se g ăsește sediul social
mam ă. Potrivit Noul Cod Civil, lex causae determinat ă după regulile ar ătate se
aplic ă tuturor problemelo r care țin de capacitatea persoanei juridice, de începutul și
încetarea persoanei morale, de problemele legate de organele de conducere,
asocia ți, modificarea actelor constitutive, dizolvarea sau lichidarea persoanei
juridice. Acest domeniu de aplicare est e enun țat la art. 2581 din N.C.C. în mod
exemplificativ.

III.3. Regimul matrimonial în dreptul interna țional privat

Potrivit Noul Cod Civil so ții pot alege între 3 regimuri matrimoniale:
comunitatea
legal ă, separa ția de bunuri și comunitatea conven țională. Dac ă la încheierea
căsătoriei nu se precizeaz ă nimic referitor la regimul matrimonial ales opereaz ă
prezum ția că se va aplica regimul comunit ății legale. Alegerea altui regim decât
comunitatea legal ă se face prin conven ție matrimonial ă.

Conven ția mat rimonial ă se încheie sub sanc țiunea nulit ății absolute prin
înscris autentic în fa ța notarului public cu consim țământul personal sau dat prin
mandatar special al p ărților. Conven ția matrimonial ă se poate încheia înainte de
data c ăsătoriei, la momentul cele brării acesteia sau dup ă încheierea c ăsătoriei.

Dacă soții au ales un anumit regim matrimonial pot recurge la schimbarea
acestuia dup ă cel pu țin 1 an de la data încheierea c ăsătoriei. Regimul comunit ății
legale se bazeaz ă pe regulile cunoscute din vechea reglementare a Codului familiei
în sensul c ă bunurile dobândite de oricare dintre so ți dup ă încheierea c ăsătoriei sunt
bunuri comune. Noul Cod Civil prevede expres care bunuri sunt incluse în masa
bunurilor proprii.

Regimul separa ției de bunuri se întemei ază pe regula c ă fiecare so ț este
proprietar exclusiv al bunurilor dobândite înainte de c ăsătorie și al bunurilor
dobândite în nume propriu dup ă data încheierii c ăsătoriei. La momentul adopt ării
acestui regim, notarul întocme ște un inventar al bunurilor mo bile proprii care
aparțin fiec ărui so ț. Bunurile dobândite în comun de so ț se supune regulilor
comunit ății temporare obi șnuite.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

36
Regimul matrimonial conven țional derog ă de la comunitatea legal ă și
poate s ă aibă ca obiect includerea în comunitatea de bunuri a unor bunuri sau
datorii proprii ale so ților chiar dac ă sunt n ăscute înainte de încheierea c ăsătoriei.

De asemenea, conven ția matrimonial ă poate s ă restrâng ă comunitatea la
anumite bunuri sau datorii indiferent dac ă acestea sunt dobândite sau n ăscute
înainte sau dup ă căsătorie.

În Dreptul interna țional privat legea aplicabil ă regimul matrimonial
cunoa ște 2 modalit ăți de determinare:

1. Potrivit art. 2590 N.C.C. regula este c ă părțile prin acord de voin ță aleg legea
aplicabil ă regimului matrimonial. Conv enția de alegere a legii aplicabile a
regimului matrimonial se poate încheia înainte/ la încheierea/ ulterior c ăsătoriei.

Conven ția de alegere a legii aplicabile se întocme ște fie într -un înscris
separate (autentic), fie trebuie s ă rezulte expres și neînd oielnic din Conven ția
matrimonial ă. Condi țiile de fond ale conven ției de alegere a legii sunt reglementate
de legea ar ătată la art. 2590, iar condi țiile de form ă, dac ă este aplicabil ă legea
român ă, sunt exigen țele prev ăzute de legea. român ă. Dac ă se aplic ă o legea. str ăină,
condi țiile de form ă ale conven ției de alegere a legii sunt cele prev ăzute de
legea. aleas ă de părți pentru a guverna regimul matrimonial.

2. Dacă părțile nu aleg o legea. aplicabil ă regimului matrimonial, acesta va fi supus
legii care g uverneaz ă efectele generale ale c ăsătoriei.

Promisiunea de c ăsătorie

I. Promisiunea reciproc ă de c ăsătorie (266 N.C.C.) se încheie f ără a fi
supus ă vreunei formalit ăți anume, poate fi dovedit ă prin orice mijloc de prob ă, așa
încât încheierea c ăsătoriei nu este condi ționat ă de încheierea logodnei.
Art. 2585 din Noul Cod Civil prevede c ă încheierea logodnei este subordonat ă
condi țiilor de fond determinate de legea na țional ă a fiec ăruia dintre viitorii so ți la
data încheierii promisiunii.

II. Căsătoria se supune în dreptul interna țional privat unor legi distincte dup ă
cum este vorba de condi ții de fond, form ă și de efectele c ăsătoriei cu referire
special ă la legea aplicabil ă regimului matrimonial.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

37
1. Condi țiile de form ă ale încheierii c ăsătoriei sunt regle mentate în art. 2587 din
Noul Cod Civil și nu sufer ă modific ă față de legea 105/1992. Lex causae în materie
este ca regula lex loci celebrationis . Alin. 2 al art. men ționat con ține îns ă o norm ă
de aplica ție imediat ă. Dac ă se încheie c ăsătoria în fa ța agent ului diplomatic sau
funcționarului consular al României pe teritoriul statului str ăin, căsătoria va fi
supus ă legii române și nu legii locului încheierii c ăsătoriei.

2. Condi țiile de fond ale încheierii c ăsătoriei sunt subordonate potrivit art. 2586
din N oul Cod Civil legii na ționale fiec ăruia dintre so ți la data încheierii c ăsătoriei.
Noul Cod Civil p ăstreaz ă din vechea reglementare o dispozi ție care constituie un
impediment de ordine public ă la încheierea c ăsătoriei. Se prevede c ă dacă una
dintre legile străine care ar fi aplicabile condi țiilor de fond ale c ăsătoriei con ține un
impediment la c ăsătorie incompatibil potrivit dreptului român cu libertatea de a
încheia c ăsătoria, impedimentul va fi înl ăturat ca inaplicabil în cazul în care unul
dintre viitori i soți este cet ățean român și căsătoria se încheie pe teritoriul României.

3. Efectele c ăsătoriei vizeaz ă două tipuri de raporturi: raporturi personale între so ți
și raporturi patrimoniale între so ți. Art. 2589 din Noul Cod Civil prevede c ă
efectele gener ale ale c ăsătoriei sunt supuse re ședinței obi șnuite comune a so ților iar
în lips ă de re ședință comun ă, cetățeniei comune a so ților. Dac ă soții nu au nici
cetățenie comun ă se va aplica legea locului celebr ării căsătoriei. Legea astfel
determinat ă se aplic ă tuturor efectelor patrimoniale ale c ăsătoriei cu excep ția
regimului matrimonial pentru care exist ă prevederi exprese.

III.4.Actul juridic în Dreptul interna țional privat

Noul Cod Civil trateaz ă problema actului juridic în cap. 5 al C ărții VII -a.
Lege a aplicabil ă în materia actului juridic este legea aleas ă de părți sau de autorul
actului în virtutea principiului autonomiei da voin ță. Autonomia de voin ță este
regula, iar legea prevede în subsidiar la ce criterii se poate apela pentru a determina
lex ca usae. În lips ă de legea aplicabil ă, se aplic ă legea statului cu care actul juridic
prezint ă cele mai strânse leg ături.

Art.2638 Noul Cod Civil calific ă ,,cele mai strânse leg ături”. Se consider ă că
exist ă atare leg ături cu statul pe al c ărui teritoriu deb itorul presta ției caracteristice
își are dup ă caz re ședința obi șnuită, sediul social sau fondul de comer ț.
Presta ția caracteristic ă = presta ția părții care confer ă natur ă juridic ă a unui
contract (în vânzare: obliga ția vânz ătorului de a transmite proprieta tea).

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

38
Pentru actele unilaterale presta ția caracteristic ă se raporteaz ă exclusiv la obliga ția
pe care și-o asum ă autorul actului (liberalitatea pentru cauz ă de moarte d ă
specificitate legatului care este inclus în testament).

Localizarea obiectiv ă, lex cau sae, este legea statului pe al c ărui teritoriu se
încheie actul juridic. Alegerea lex causae poate fi inclus ă sub forma unor clauze
distincte, ori poate îmbr ăca forma unui înscris separat de actul juridic uni – bi- sau
multilateral. P ărțile sau autorul pot să aleag ă fie legea aplicabil ă actului juridic în
întregul s ău, fie pot s ă determine legea aplicabil ă unei p ărți a actului juridic.
Conven ția de alegere a legii aplicabile poate fi modificat ă ulterior încheierii actului
juridic, dar nu poate s ă aduc ă atingere drepturilor dobândite între timp de c ătre
terți.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

39
TEST DE AUTOEVALUARE NR.3

Din lista celor enumerate mai jos selectati pe cele pe care le considerati
corecte :
1.Domiciliul ales al persoanei fizice este supus:
A. legii naționale
B. legii român e
C. legii actului juridic prin care s -a stabilit respectivul domiciliu
D. niciuna din variantele de mai sus.
2.Forma încheierii căsătoriei este supusă:
A. legii statului pe teritoriul căruia se celebrează
B. legii naționale a fiecăruia dintre viitorii soți
C. legea domiciliului fiecăruia dintre viitorii soți
D. niciuna din variantele de mai sus
3.Obligația de întreținere între foștii soți este guvernată de:
A. legea care cârmuiește efectele căsătoriei
B. legea națională a creditorului
C. legea car e cârmuiește divorțul
D. niciuna din variantele de mai sus
4.Decăderea din drepturile părintești:
A. are caracter penal, poate fi pronunțată ca pedeapsă accesorie
B. este o sancțiune civilă care nu poate genera conflicte de legi
C. este o sancțiune ci vilă care poate genera conflicte de legi
D. niciuna din variantele de mai sus
5.Persoanele asupra cărora poate fi tras un cec se determină de:
A. legea statului unde a fost emis cecul
B. legea statului unde cecul este plătibil
C. legea națională a tras ului
D. niciuna din variantele de mai sus

Raspunsurile si comentariile la testul de autoevaluare le poti gasi la pag.37
Scrieti raspunsurile in spatiile libere din chenar !

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

40

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

41
RASPUNSURI SI COMENTARII LA INTREBARILE DIN TESTELE DE
AUTOEVALUARE

Testul de autoevaluare nr.1
a.Elementul extraneitate nu este un element structural al raportului juridic;
b.Elementul de extraneitate este doar o împrejurare de fapt care pune în rela ție
raportul juridic cu 2 sau mai multe legi care sunt susceptibile de aplicare .
Așadar, la fel ca în cazul celorlalte raporturi juridice, care aparțin altor
ramuri de drept, raportul de drept internațional privat nu poate exista decât în
prezența cumulativă a subiectelor, conținutului și obiectului; elementul de
extraneitate este f aptul juridic de atașare care se referă la unul sau mai multe dintre
cele trei componente de structură, conferind o fizionomie particulară raporturilor
de drept internațional privat.
c. Elementul de extraneitate constituie diferența specifică a raporturi lor de drept
internațional privat..

Testul de autoevaluare nr.2
Raspunsurile corecte sunt:

1.C
2.D
3.B
4.A
5.C

Testul de autoevaluare nr.3
Raspunsurile corecte sunt:

1.C
2.A
3.C
4.C
5.B

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

42
Glosar de termini

Lex causae – aplicarea legii str ăine rapor tului juridic cu element de extraneitate
Lex voluntatis – legea autonomiei de voin ță
Lex nationalis – legea na țional ă
Lex personalis – legea cet ățeniei, a persoanei fizice
Lex societatis – legea cet ățeniei este dat ă de sediul principal al persoanei juridic e
Lex monentae (legea monedei) – Noul Cod Civil consacr ă principiul
nominalismului monetar
Lex venditoris – legea statului a c ărui na ționalitate sau domiciliu le are vânz ătorul
în contractul respectiv
Locus regit actum – legea locului încheierii actului ju ridic (act juridic unilateral
sau contract)
Lex rei sitae – legea locului situ ării bunului imobil

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

43
Bibliografie optionala :

Noul Cod Civil – Cartea a VII -a – Norme conflictuale
Legea 287/2009 privind Noul Cod Civil
Legea 71/2010
Harosa Liviu -Marius, Popescu Dan Andrei , Drept Interna țional Privat. Tratat
Elementar, Editura Lumina Lex, Bucure ști, 1999
Sergiu Deleanu, Drept interna țional privat, vol.I, Editura Dacia Europa Nova,
Lugoj, 2000
Nicoleta Diaconu, Drept interna țional priva t, Editura Lumina Lex, Bucure ști,
2005
Titus Prescure, Codru ț Nicolae Savu , Drept interna țional privat, Editura Lumina
Lex, Bucure ști, 2005
Bianca Maria Carmen Predescu, Fundamentele normelor conflictuale, Ed. R. A.
Monitorul Oficial, Bucure ști, 2001
Bianc a Maria Carmen Predescu , Drept interna țional privat. Partea General ă,
Editura Wolters Kluwer, Bucure ști, 2011
Dan Lupa șcu, Drept interna țional privat, Editura Universul Juridic, Bucure ști,
2010
Ovidiu Ungureanu, C ălina Jugastru, Adrian Circa , Manual de Dre pt
interna țional privat, Editura Hamangiu, Bucure ști, 2008

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
______________ __________________________________________________________

44

LUCRARE DE VERIFICARE

INSTRUCTIUNI

Lucrarea de verificare , al carui continut este prezentat mai jos, va solicita
unele activitati care necesita cunoasterea capitolelor 1 -4 d in prezentul
manual.raspunsurile la intrebari vor fi transmise prin email pentru corectare si
eventuale cometraii.pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele informatii
:numele acetsui curs, numele cursantului si adresa de email a acestuia.

Obiect ivul lucrarii:
1.Punctele de legatura conform Noului Cod Civil.