CĂI ȘI MIJLOACE DE EVALUARE A ECOPOTENȚIALITĂȚII ȘI [603967]

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE

CĂI ȘI MIJLOACE DE EVALUARE A ECOPOTENȚIALITĂȚII ȘI
ECODINAMICII ÎNVELIȘULUI BIOTIC DIN AREALUL
DROBETA TURNU SEVERIN

PROFESOR COORDONATOR :
Lect. Univ. dr. MIHĂIȚĂ IULIAN NICULAE
Prof. Univ. dr. MARIA NARDIN PĂTROESCU
NEAGU ANDREEA LILIANA
ANUL II
GRUPA 203
GEOGRAFIE

2017 -2018

2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………… …….3
1. Localizare arealului. Limite ……………………………………………………………………….4
1.1 Localizarea arealului analizat în cadrul Regiunilor biogeografice ale României ……………….4
1.2 Localizarea arealului analizat în cadrul Regiunilor biogeografice europene ……………………6
1.3 Localizarea orizontului local în unitățile și subunitățile de relief ale României ………………7
2. Particulari tăți ale potențialului eco logic …………………………… …………………………….8
2.1 Potențialul litologic și hidrogeologic …………………………………………………….……….8
2.2 Potențialul morphologic……………………………………………………………………………9
2.3 Potențialul climatic …………………………………………………………………………………9
2.4 Potențialul hidrologic ………………………… ………………………………….………………11
2.5 Potențialul edafic …………………………………………………………………………………13
3. Particularități ale exploatării biologice …………………………………… ………….……….14
3.1 Caracteris ticile domeniului biogeographic…………………………………………….……….14
3.2 Caracteristici ale grupărilor vegetale ……………………………………………………………..15
3.3 Plante și comunități de plante indicatoare de mediu ……………………………………………16
3.4 Modelul arhitectural al formațiilor vegetale ……………………………………………………..16
3.5 Durata medie a sezonului de veget ație și a fenofazelor acestui a………………………………..17
3.6 Caracteristici ale spațiilor verzi urbane …………………………………………………………..18
3.7 Dinamica formațiilor vegetale …………………………………………………………… .………19
3.8 Distribuția lumii animale în cadrul domeniului biogeografic. animale de interes cinegetic, animale
Dăunătoare ………………………………………………………………………………… ..…………20
4.Considerații privind protecția și conservarea vegetației și lumii animale în orizontul local și
proximitățile acestuia ……………………………………………………… ……………………….22
4.1 Specii floristice și faunistice endemice, rare, amenințate cu dispariția …………… ..…………22
4.2 Arii protejate, arbori ocrotiți …………………………………………………………… ….……23
4.3 Sugestii privind protecția și conservarea ecofondului si genofondului ………… ……………25
Concluzii …………………………………………………………………………… ….……………..27
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………… ….…………..28
ANEXE………………………………………………………………………………… ….…………29

3

INTRODUCERE
George Vâlsan consider a biogeografia ca fiind “geografia vi eții” .
Ocupând o poziție de interferență între biologie și geografie, biogeografia are legături
numeroase cu alte stiințe cum ar fi: botanica, ecologia, paleontologia, paleogeografia, genetica,
etc.
Biogeografia sp rijină acțiunea de conservare a biodiversității, ca parte a dezvoltării durabile.
În strânsă legă tură cu acțiunea factorilor de mediu, arealele biogeografice prezintă o
zonalitate: latitudinală, altitudinală ( etajare), dar și alte tipuri de distribuții.
Arealul Drobeta Turnu Severin, prezintă interes pentru multitudinea formațiilor florale și
faunistice.
Obiectivul cercetării zonei respective, constă în varietatea factorilor externi, din zonă, care
determină varietatea vegetației și animalelor.
Prin prezența lucrării, voi menționa și motivele care m -au determinat să o realizez:
curiozitatea, interes pentru zona respectivă, cunoașterea unor planuri de interes național sau
internațional pentru protejarea elementelor florare și faunistice pe cale de dispariție, datorită
intervenției umane.

4

1. Localizare arealului. Limite
Arealul Drobeta Turnu Severin este situat în partea de sud -vest a României , pe malul
stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu. Acesta este intersectat de meridianul de 22 °
33` longitudine estic ă și paralela de 44 ° 38` latitudine nordică .
Planul arealului, este un dreptunghi cu lungimea de la est spre vest, dispus pe un platou
înclinat usor, de la nord spre sud. Î n punctul cel mai înalt din, altitudinea este de 104 metri, iar
punctu l cel mai de jos , altitudinea este de 48,75 metri față de nivelul mării. (Sursa:Preluat de pe
Primăria Drobeta.07.noiembri.2017 http://www.primariadrobeta.ro/wp -content/uploads/2015/06/
Strategie generala.pdf

Fig.1. Localizarea Arealului Drobeta Turnu Severin (Sursă :prelucrat după google maps.07.noiembrie.201 7
https://www.google.ro/maps/place/Drobeta –
Turnu+Severin/@44.6375877,22.6184456,13z/data=!3m1!4b1!4m5!3m4!1s0x475231c5a8871173:0x3370a1e6b!8m
2!3d44.6369227!4d22.659734

1.1 Localizarea arealului analizat în cadrul Regiunilor biogeografice ale
României

Raul Călinescu afirma ca există cinci provincii biogeografice.Acestea sunt clasificate astfel :
Provincia Pontică ( poziționată în part ea de est și sud -est a României), Provinc ia Moesică (

5
poziționată în partea de sud a Român iei,pe suprafața Câmpiei Române), Provincia Dac ică( este
cea mai extinsă din Romania,find situată în partea cen trală,nordică vestică și estică), Provincia
Panonică ( poziționată în partea de nord –vest si vest a României,aceasta cuprinzând o suprafață
mică a României) și Provincia Sarmatică( cuprinde o parte restrânsă a R omâniei,doar partea de
nord-est).
Arealul Drobeta Turnu Severin este lo calizat în regiunea Continentală în provincia M oesică.
Regiunea Continentală ocupă o suprafață întinsă din teritoriul României, aproximativ 53% din
suprafață , cuprinzând Transilvania,două treimi din Moldova,partea nordică a acesteia, precum și
două treim i din Muntenia ,partea vestică. Biodiversitatea acestei regiuni este relativ bogată,
împărțind numeroase specii în regiunile biogeografice înconjurătoare: alpină, panonică și stepică.
(R. Călinescu, Biogeografia României, Editura Stiințifică, București,196 9 )

Fig.2. Harta cu Repartiția Regiunilor Biogeografice ale Europei pe teritoriul României
07,noiembrie.2017 (Preluat după : http://www.rezervatiigeologice.ro/arii_naturale_protejate.html

6

1.2 Localizarea arealului analizat în cadrul Regiunilor biogeografice europene

Fig.3 . Harta Europei cu localizare a arealului Drobeta Turnu Severin în cadrul regiunilor biogeografice
ale Europei ( Sursa: Prelucrat dupa European Environment Agency, 2010, Biogeographic regions with
overlay of mountain area, https://www.eea.europa.eu/data -and-maps/figures/biogeographic -regions -of-
europe -with )
Arealul Drobeta Turn u Severin, este parte integrantă în cadrul regiun ilor biogeografice
europene, aceasta este o unita te naturală formată în timp, în car e par ticularitățile reliefului, și ale
climei se condiționează reciproc, acestea întrepătându -se.
Regiunea Continentală , caracteristică și arealului Drobeta Turnu S everin, acoperă peste un
sfert din te ritoriul Uniunii Europene . Aceasta este o zonă întinsă, întâlnită atâ t pe ter itoriul țării
noastre, cât și pe teritoriul altor țări, ea fiind o zonă bogată î n habitate și specii faunistice.
Bioregiunea c ontinentală însumează specii și habitate caracter istice zonelor de câmpii și dealuri .
( Raul Călinescu, Biogeografia României, Editura Științifică, București, 1969, pag. 76 ).

7
1.3 Localizarea orizontului local în unitățile și subunitățile de relief ale
României

Arealul Drobeta Turnu Severin este situat pe malul stâng al Dunării, fiind oraș și port la
Dunăre, aflându -se în depresiunea Topolniței și a Severinului. De la nord la sud, este traversat de
râul Topolnița, afluent al Dunării. Este localizat în regiunea de sud -vest a Oltenie i. (Primăria
Drobeta 07.noiembrie. 2017 http://ww w.primariadrobeta.ro/wp -content/uploads/2015/05/ Aspecte
-de-protectia -mediului -Strategia -unui-oras-verde -albastrui.pdf )

Fig.4 . Harta Unităților de Rel ief la baza României. ( Sursa: p reluat dupa Harta Unităț ilor de
Relief la baza României, 07,noiembrie,2017 http://geografilia.blogspot.ro/2015/07/harti -relief –
romania.html )

8

2. Particularități ale potențialului ecologic
2.1 Potențialul litologic și hidrogeologic
În zona a realul analizat , Drobeta Turnu Severin , au o largă extindere depozite le
sedimentare , care datează încă din perioada mezozo ică ,majoritatea fiind formate din roci
calcaroase care construiesc un peisaj carstic. Subsolul aces tuia conține granit,gresie,piatră de var
și serpentine. (Ghidul Primarilor ,08.noiembrie.2017 https://www.ghidulprimariilor .ro/lis t/city
HallDetails/PRIM%C4%82RIA_DROBETA_TURNU_SEVERIN/68970 )

Fig.5 . Rocă sedimentară din arealul analizat (Sursa: Preluat de la Profu de
geogra .08.noiembrie.2017 , http://www.profudegeogra.eu/roci -sedimentare -rezultate -din-plante –
si-animale/ )

În privința potențialului hidrogeol ogic manifestarea cantită ților de ape subterane rezultă din
condițiile climatice.
În zonele înalte se acumulează un volum mare de apă subterana, cu predilecție primăvara,
care se îndreaptă spre zonele joase. La poalele terasei găsim numeroase izvoare ,care au fost
amenajate în fântâni. În acest areal principala sursă de alimentare cu apă o con stituie infiltrațiile
venite de pe ver sanții munților zonali , aceste infiltrații rezultă din precipitații ,dar și din apele
de șiroaie , atât din Dunăre, cât izvoarele, lacurile și râurile principale ale arealului. Apele

9
subterane ating uneori valori mari 3-4 m, dar în general au valori cuprinse între 1 -3 m. (Ioana
Cristina, 08.noiembrie,2017 http://doctorat.ubbcluj.ro/sustine rea _publica/rezumate/ 2011 /g
eografie/Vilcea%20Ioana_Cristiana_RO.pdf )

2.2 Potențialul morfologic
Arealul Drobeta Turnu Severin este pozițion at în depres iunea subcarpatică a Topolniței ș i a
Severinului.
Este poziționat pe o fostă câmpie cu p âlcuri de păduri,din care s -a păstrat doar o supr afata de
12 hectare, acutala Padure Crihala , sitută în nord.
Arealul este î nconjurat de dealuri: Dealul Varanic,la nord vest ,Dealul Curile,Dealul Gardanul
și Dealul Balota,spre est. Arealul este punctul de întâlnire a culoarului Timis -Cerna ,al Podișului
Mehedinț i și al dep resiunii subcarpatice olteneșt i cu Câ mpia Olteniei. (Ghidul Primarilor
,08.noiembrie. 2017 https://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA
_DROBETA_TURNU_SEVERIN/68970 _ )
Dunărea este un element natural major din acest areal.Aceasta a generat dezvoltarea ariilor și
activităților portual e , care au determinat urbanizarea teritoriului ,au avut loc fluxuri comerciale
care au dezvoltat mult economia. (Bogdan Patrut,08,noiembrie,2017 https://www.edusoft.ro/d
unarea/ )

.
2.3 Potențialul climatic
Arealul studiat fiin d situat în sud -vestul țării,se află sub influenț a centrilor barici care provin
din Marea Mediteraneană. Se află într-o zonă cu climă temperat -continentală având influențe
submediteraneene, cu veri însorite ș i ierni blande, care oferă condiț ii pentru dezvo ltarea unor
vegetaț ii specifice. (Primăria Drobeta, 10,noiembrie,2017 http://www.primariadrobeta. ro/wpcon
tent/ uploads/201 5 /06/Strategie -generala.pdf )
În timpul anului, dar mai ales î n perioada rece iarna, sunt prezente de mase de aer umede și
calde ,care au origine medit eraneană și oceanică. Astfel, iernile sunt mai calde, cu cantități mai
mari de precipitații , atat sub forma lichida încat ș i sub formă de lapoviță, cu ninsori și fenomene
de îngheț mai puțin întalnite ș i slabe , cu vânturi provenite din sectorul vestic și nord –estic pe
orientarea generală a văii Dun ării și culoarului depresionar Drobeta Turnu Severin – Comănești.
Verile sunt în general călduroase, ca urmare a aerului fierbinte tropical.

10
Pe baza temperaturilor medii anuale existente in arealul Drobeta Turnu Severin , climatul se
înscrie î n categori a celor favorabile pentru obtinerea produselor viti -vinicole de calitate
superioara. (Setthings, 10.noiembrie.2017 https://www.setthings.com/ro/geografia -zonei -orasului –
drobeta -turnu -severin/ )
Potențialul climatic se realizează prin construcția a două grafice. Diagrama în scară dublă
Gaussen și diag rama bilațului hidric lunar.
Diagrama Gaussen evidențiază tempet aturile medii lunare dar și p recipitațiile la staț ia
meteorologică Drobeta Turnu Severin.
Regimul termin în luna ianuarie deține temperatura de -0,9°C, pe când luna cea mai călduroasă
este luna iulie cu temperaturi de 23,1 °C. Valorile maxime ale precip itațiilor se înregistrează în
luna mai 73,3 mm, pe când minima în luna februarie este de 42,5 mm.
La stația meteorologică Drobeta Turnu Severin curba termică se află în luniile iulie și august,
deasupra curbei ombrice. Temperaturile sunt mai ridicate în lunile de vară, ceea ce indică astfel
un deficit de umiditate.
Diagrama bilanțului hidric lunar evidențiază potențialul hidrologic al unui areal.Această
diagramă are rolul de a verifica diagrama anteriora.Pentru a realiza aceasta diagrama,avem
nevoi e de valoarea temperaturii lunare,multianuale,valoarea temperaturii medii lunare,valoarea
evapotra nspiraț iei potențiale (ETP), și valoarea evapotr anspirați ei reale (ETR).
Pe lângă curba ombrică ș i termică se întâlneș te intervalul real cu deficit de umiditat e cât și cel
potenț ial cu acelaș i deificit. De la jumă tatea lunii aprilie curba o mbrică are o scădere până î n
luna aprilie ajungând la precipitaț ii de aproape 80mm. Curba evapotr anspiraț iei potential e atinge
valoarea maximă î n iulie,(149 mm), pe câ nd curba evapotranspiraț iei reale atinge valoarea
maximă în luna iulie (128 mm). Cu toate acestea se simte din nou prezența deficitu lui de
umiditate, alături de acesta fiind prezent ș i un deficit real de umidi tate ce a rezultat din cele două
curbe.
Luăm în c onsiderare calculele celor 7 indici economici climatici: Tetraterma Mayer, suma
precipitațiilor din lunile cu temperaturi cu valori egale sau mai mari de 10 °C, suma precipitațiilor
din lunile iulie și august, suma precipitațiilor din noiembrie -martie , indicele de ariditate de
Martonne, indicele erozivității climatice și indicele Gam es.
Indicele Tetraterma Mayer este indicele care folosește valorile precipitațiilor din lunia iunie cu
activitate biologică destul de mare. La stația meteorologică Drobeta Turnu Severin, valoarea este
de 21,0 °C
Suma precipitațiior din lunile cu temperaturi ce au valori egale sau mai mari de 10 °C, ori
indicele pluviometric ce utilizează valorile precipitațiilor din lunile specifice ale sezonului de
vegetație. V aloarea indicelui la stația meterologica este de 260,1 mm .

11
Suma precipitațiilor din lunile noiembrie -martie , reprezintă intervalul în care umiditatea este
acumulată î n orizontul biologic activ al solu lui din are alul specific. Valoarea este de 90,7.
Indicel e de ariditate de Martonne, este calculat anual, luat chiar pentru sezonul de vegetație.
Valoarea care a rezultat la stația Drobeta Turnu Severin pentru acest indice, este 30,0 . Această
valoare este anuală , indicând un climat umed conform tabe lului, ce ne arată ierarhizarea
climatică î n raport cu valorile indicelui.
Indicele er ozivității climatice se calculează cu ajutor ul formulei raportului dintre pătratul lunii
cu precipitațiile mari dar și precipitaț iile la nivel anual rezultate la stația meteorologică Drobeta
Turnu Severin care este de 0,4.
Indicele Gams, ultimul indice, pentru a evalua potenț ialul pluviometric al unui terit oriu pentru
aflarea favorabilității dezvoltă rii pinului,f agului si a alor specii din zonă . Calculele se obțin prin
utilizarea precipitatiilor anuale î n raport cu altitudinea.
In cazul Drobetei Turnu Sev erin,se poate lua î n calcul dezvolta rea fagului, deoarece valoarea
înregistrata este de 8,3 iar valoarea optimă pentru dezvoltarea ace stuia trebuie sa fie aproape de 1.
http://www.unibuc.ro/prof/tirla_m_l/docs/2015/mar/17_13_44_34LP5._Metode_numerice_si_gr
afice.p
Sezonul de vegetație reprezintă un intervalul ,în cadrul căruia aparatul foliar există în diferite
stadii.
Pe parcursul sezonului de vegetație se succed mai multe fenofaze : înmugurirea, înfrunzirea,
înflorirea, fructificarea, coacerea, diseminarea se mințelor,pierderea aparatului foliar. Cu ajutorul
histofenogramei,care este o construcție grafică, se pot determina durata medie și efectivă ,a
sezonului de vegetatie și a fenofazelor sale , de pe un anumit teritoriu.
Durata sezonului de vegetație și a fenofazelor sale diferă de la o specie la alta și scade invers
proporțional cu altitudinea și latitudinea.

2.4 Potențialul hidrologic
În ceea ce pr ivește profilul hidrologic , arealu l Drobeta Turnu Severin, prezintă o rețea de ape
curgătoae, ape subterane dar și lacuri bine conturate. Rețeaua hidrografică cuprinde fluviul
Dunăre a, râurile Topolnița și Bahna, pârâurile Vodița și Jidoștița, lacul de acumulare al
Hidrocentralei Porțile de Fier , ogașele Crihala, Aluniș, Craiovița si n umeroase izvoar e, precum
și ape minerale.

12
Arealul este m ărginită de râurile Topolnița î n partea de est și Bahna,spre vest, tot aici
vărsându -se în Dunăre pârâurile Vodița și Jidoștița. ( Primăria Drobeta http://www.primariad
robeta.r o/ wpcontent/uploads/2015/06/ Strategie -generala.pdf )

Fig.6 . Localizarea Râului Topolnița pe harta României (Sursa: Prelucrat de pe româniamegalitica, 10 noiembrie
2017 http://romaniamegalitica.blogspot.ro/2010/06/pestera -topolnita -pestera -lui-epuran.html )
Teritori ul arealului este traversat de fluviul Dunărea pe o lungime de 22,1 km între km 927 +
900 și km 950 + 00 0 și pe o faleză de 13,6 km.
Dunărea s -a remarcat în toată istoria Severinului, fiind motivul principal al renașterii zonei și
cadrul care a poziționat așezarea în permane nt contact cu diferite civilizații , culturi, și interese
dintre cele mai variate, care i -au influențat dezvoltarea.

La intrarea în Schela Cladovei există izvoare de ape minerale sulfuroase .
Variația temperaturii apei urmează î ndeaproape variația t emperaturii aerului și, în funcț ie de
individualitatea proprie a fiecărui bazin, media anuală a temperaturii apei oscilează de la un
bazin la altul cum ar fi exemplu concret în municipiul Drobeta Turnu Severin. Fenomenele de
iarna de râuri apar rar, fiind mai evidente în transoanele din treapta montană. .( Primăria Drobeta
http://www.primariadrobeta.ro/wp -content/uploads/2015/06/Strategie -generala.pdf )

13
2.5 Potențialul edafic
În zona arealului, domină în mare parte solurile brune si brun -roșcate .Acestea ocupă o
mare parte a arealului , constituind un med iu propice pentru cultivarea viț ei de vie din soiuri
nobile pentru producerea de vinuri superioare .Sunt întâlnite și solurilor nisipoase în zonele de pe
terase,dar și soluri aluvionare în zona de luncă . (DADRMH,10.noiembrie.2017
http://www.dadrmh.ro/cadru.html )

Fig.7 . Harta Solurilor la baza României cu referință la arealul Drobeta Turnu Se verin ( Sursa: Prelucrat dupa H arta
Solurilor la baza Român iei, Nicolae Florea et al. 10.noiembrie.2017 )

14
3. Particularități ale exploatării biologice
3.1 Caracteris ticile domeniului biogeografic
Vegetația arealului Drobeta Turnu Severin este reprezentată de amestec de stejar ,fag și alte
foioase . Zona depresionară cuprinde păduri de stejar(Quercus cerris),iar pe suprafețele cele mai
înalte,la contact cu unitațiile piem ontane sunt întâlinite specii de Q uercus petraea,Carpinu,
Betulus,Tilia ,Fagul Si lvatica.

Fig.8 . Harta Vegetației la Nivelul României cu referință la arealul Drobeta Turnu Severin 10.noiembrie,2017( Sursa:
Preluat de la http://4.bp.blogspot.com/Sat4cnFxyYc/VazQZyLPQqI /AAAAAAAAEF0/6M0hptpG8t Q/s1600/
Vegetatia – Romaniei.png )
În zona Dunării vegetația cuprinde numeroase specii de alge brune,alge verzi si alge albastre ,dar și
zooplanctonul cu care se hrãnesc organismele care trãiesc in mâl si pe fundul apei(nevertebrate ,
moluste,melci .etc)( Prezi 10noiembrie 2017, https://prezi.com/q1 bxbizygsms /ecosistemul –
fluviului -dunare -in-romania / )

15
3.2 Caracteristici ale grupărilor vegetale
În arealul Drobeta Turunu Severin, datorită condițiilor climatice,se gasesc o serie de
ecosisteme. Grupările vegetale prezente și în spațiul Parcul ui Natural Porțile de Fier sunt
reprezentate de păduri, tufărișuri, pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul ui general
și aparține î n majoritate etajului nemoral. (Porțile de Fier 15.noiembrie.2017
http://www.pnportiledefier.ro/biodi v4.html )

Fig.9 . Pădurea din Porțile de Fier ( Sursa: Preluat de la Parcul N ațional Porțile de Fier, 16 noiembrie 2017,
http://www.pnportiledefier.ro/biodiv3.html )
Zonele cu vegetație higrofilă sunt destul de restrânse, acestea aflându -se în sectoarele de
luncă a râurilor afluente Dunării , dar și în unele bazinete de confluență cum sunt Mala,
Mraconiei,etc. În componența acestora există specii de sălcii :salcie (Salix triandr a), salcie alba
(Salix alba), răchită (Salix fragilis ) ,răchită roșie (Salix purpurea )etc.

Fig.10. Răcita roșie răspândita și în arealul Drobeta Turnu Severin ( Sursa: Preluat de la eplante, 16 noiembrie 2017
, http://www.eplante.ro/plante -a-z/rachita -rosie -Salix -purpurea.html )

16
Pajiștile sunt destul de restrânse ca suprafață, acestea fiind așezate între păduri și terenuri
agricole.

3.3 Plante și comunități de plante indicatoare de mediu
Exista o legătură importantă între plante și condițiile de viață ,această legatură reflectându -se
în areal prin raspâ ndirea diferitelor specii, dar și în modul de grupare a speciilor pe anumite
teritorii .
Factorii de mediu se împart în trei grupe: biotici,abiotici și antropoizi.Din categoria factorilor
abiotici fac parte factorii climatici(lumina,temperatura,umiditatea solului,a aerului,etc.),factorul
edafic și factorul geomorfologici(altitudinea reliefului,orientarea versanților,gradul de înclinare a
plantelor.Factorii biotici cuprind : relațiile fitogene, zoogene, biocenotice. Factorul antropic
cuprinde acțiunea atât voluntară cât și involuntară a o amenilor asupra plantelor. (Raul Călinescu
et al, 1969 pag. 63 -64)
În arealul nostru sunt prezente habitatele terestre, zona de paduri de stejar, fag, tufăriș uri,
pajișt, habitate de stâncării și peșteri . Habitatele acvatice din areal sunt : râuril e , pâraiele și lacuri
natural e.

3.4 Modelul arhitectural al formațiilor vegetale
În ceea ce privește modelul arhitectural al unei forme de vegetației , acesta se poate defini ca
dispunerea pe verticală a straturilor de vegetației. Această stratificare diferă de la o formațiune
vegetală la alta.
În ceea ce priveste arealul nostru,sunt prezente următoarele straturi:stratul arborilor ,cu înălțimi
mai mari de 7m,stratul arborescent ,cu înălțimi între 3,5 -7m,stratul arbustiv,cu înălțimi între 1,5 –
3,5 m, stratul subarbustiv cu înaltimi între 0,5 -1,5m, stratul ierbaceu si mus cinal cu înălțimi sub
0,5m , În privința litierei,aceasta este discontinuă,reprezentând stratul frunzelor uscate de la baza
solului. („Evaluarea modelului arhitectural al vegetației prin metoda fișei biogeografice.Piramda
de vegetație”,2014, TîrlăLaura, http://www.unibuc.ro/prof/tirla_m _l/doc s/2014/oct/26
_08_49_0 2L P3_Evaluarea_modelului_arhitectural_al_formatiilor_vegetale.pdf )

17
În comuna Hinova,la aproximativ 14 km SE de areal ,fiind situată pe dealul Stîrmina , găsim
Pădurea Stârmina , care cuprinde aproximativ 123de ha. Situl natural conserva habitate naturale ,
dar și specii i mportante sub aspect forestier.Este o arie protejată , administrata in special pentru
conservare prin interventii de gospodarire. Este o rezervașie importantă datorită suprafetelor
compacte cu ghimp e și amestecului de diferite foioase. (Elena Catrina,Nicolae Chipurici,Pavel
Ciobanu et al.Monografia Mehedinți,Editura Sport Turism București,1981.)

Fig.11 . Pădurea Stârmina din arealul Drobeta Turnu Severin ( Sursa: Preluat de la geoview, 16 noiembie 2017,
http://ro.geoview.info/privind_din_padurea_starmina_catre_dunare,74636878p )

3.5 Durata medie a sezonului de vegetație și a fenofazelor acestuia

Pentru re alizarea acesteai histofenograme au fost preluate valorile temperaturilor lunare și
multianu ale de la staț ia meteorologică Drobeta Turnu S everin .Înmugurirea î ncepe pe 10 mar tie și
se sfârșeș te pe 6 aprilie. Înfrunzirea și înflorirea încep e pe 6 aprilie și se sfârșeș te pe 3 mai.
Fructificarea cu dezvoltatea apartu lui foliar î ncepe pe 3 mai și se sfârșeș te pe 7 iunie.
Procesu l de coacere începe pe 7 iunie ș i se sfârșește pe 4 iulie. Diseminarea fruct elor ș i
semințelor î ncep pe 4 iulie și se termină pe 3 septembrie . Pierderea aparatul ui foliar î ncepe pe

18
3 septembrie și se sfârșește pe 28 septembrie. Pierderea totală a aparatului foliar înc epe pe 28
septembrie și se s fârșeșt e pe 23 octombrie .
Durata medie a sezonului de vegetaț ie are 258 de zile ,începând pe 10 martie și sfârș indu-se
pe 23 noiem brie. Durata reală a sezo nului de veg etație are 215 zile , începe pe 6 aprilie ș i se
termină pe 28 octo mbrie .

3.6 Caracteristici ale spațiilor v erzi urbane
În zona arealului analizat ,Drobeta Turnu Severin, spaț iile verzi urbane prezintă un rol
peisajistic ,dar au și o importanță mare în privința îmbunătățirii aerului,prin aportul de oxigen pe
care plantele îl aduc. Zonele verzi au un rol important și în combaterea poluării.
Principalele spații verzi urbane sunt: Parcul Rozelor (care cuprinde sute de soiuri de arbori,
arbuști și trandafiri ), Parcul G ării,Parcul Alunis (în interiorul acestuia există un lacului cu același
nume),Parcul Tineretului și Parcula National Obelisc .(Primăria Drobeta Turnu
Severin ,19.noiembri,2017 http://www.primariadrobeta.ro/wp -content/uploads/2015/05/Aspecte –
de-protectia -mediului -Strategia -unui-oras-verde -albastrui.pdf )

Fig12 . Parcul Rozelor din arealul Drobeta Turnu Severin ( Sur sa: Preluat de la Panoramio ,
19.noiembrie 2018 http://www.panoramio.com/photo/21678225# )

19

Padurea Criha la reprezintă un punct de atracț ie mar e pentru cei care doresc sa iasă în
mijlocul naturii.Pădurea au fo st transformat ă în parc, întinzându -se pe o suprafată de 13
hectare,fiind amenajate diferite atracții.
Parcul deținând numeroase specii rare de plante și arbori, printre care bujorul cu frunze mici ,
acesta fiind delcarat monument al naturii. Pădurea este formată din frasini, tei, stejar, brad și
mesteacăn. (FocusOltenia,19,noiembrie.2017 http://www.focus -oltenia.ro/Descriere -Padurea –
Crihala_s842.html

3.7 Dinamica formațiilor vegetale
Omul este unul di n factorii importanți.Acesta acț ionează atât direct cât și indirect asupra
faunei si florei. Înca de la apariția omului,acesta a influențat dezvoltarea lumii vegetale și
animale.Influența omului asupra vegetației a fost mult mai activă,în ziua de azi fiind foarte greu
să mai gasești pe suprafața pămantului o vegetați primară.
Omul exercită o acțiune deosebită în reducere arealelor.Această acțiune distructivă poate duce
până la dispariția completă a speciilor.
Și în c azul arealului nostru omul a intervenit, schimbând unele zone naturale. În marginea
nordica a orasului, se afla o pădure de peste 13 ha,Crihala,care a fost amenajată de om ca parc
natural.
Locul pe care este astă zi așezat orașul a fost o zonă de stejari, din care s -a păstrat actuala
Pădure Crihala, în partea de nord . S-au defrișat zone importante din pădure pentru a se constui
terenuri de fotbal, teren de tenis chi ar restaurant e . Acest lucru a dus la un dezechilibru în natură ,
fiind pus e în pericol speciile de plante și animale. (Vizitați Severinul 19,noiembrie,2017
http://www.vizitatiseverinul.ro/obiective -turistice/padurea -crihala -19.html )
Pădurea este formată din frasini și a fost îmbogățită în ultimii ani cu tei, stejar, brad și
mesteacăn (Primăria Drobeta Turnu Severin, 19.noiembrie.2017 http://www.primaria
drobeta.ro/wp -content/uploads/2015/05/Aspecte -de-protectia -medi ului-Strategia -unui-oras-
verde -albastrui.pdf )

20

Fig.13 . Pădur ea Crihala din arealul Drobeta Turnu Severin ( Sursa: Preluat de la wikimapia,
19 noiembrie 2017 http://wikimapia.org/4046375/ro/P%C4%83durea -Crihala )

3.8 Distribuția lumii animale în cadrul domeniului biogeografic.
În cadrul arealului Drobeta Turnu Severin, lumea animală , este strâns legată de specificul
învelițului vegetal. Arealul fiind evidențiat de o faună a padurilor de stejar,fag,frasin și alte
foioase,dar și o faună acvatică, datorită ,în mare parte, prezenței Dunarii.
În cardul arealului , în pădure se gă sesc cele mai multe specii. În zona pădurilor întâlnim
anumite specii care se remarcă precum mistrețul, caprioara,cerbul,veverița,ciocănitoarea etc, dar
și unele an imale de pradă ca lupul, vulpea etc.
În apopierea Dunării sunt întâlnite specii de păsări sedentare: pescãrusii, stârcu l, lãcarul
cenusiu, cufundacul, lopãtarul,etc., lângã speciile comune pentru România: cioara, ciocãnitoarea,
gugustiucul, pitigoiul, vrabia, vulturul codalb. (Prezi 19,noiembrie,2017) https://prez
i.com/q1bxbizygsms/ecosistemul -fluviului -dunare -in-romania/ )
În zona acvatică trăesc o serie de nevertebrate :moluste , melci dar și o mare varietate de
viermi cum ar fi lipitorile,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii .

21
În zona arel ului întâlnim și specii aflate pe cale de dispariție.În zona Drobetei Trunu
Severin, Dunărea deține o specie pe cale de dispariție de sturioni sălbatici. Cauzele principale
pentri dispariția stu rionilor este pescuitul ilegal .( Prezi 19,noiembrie,2017 https://prezi
.com/q1bxbizygsms/ecosistemul -fluviului -dunare -in-romania/ )

Fig.14 . Specie de sturion din arealul Drobeta Turnu Severin, întâlnit în Dunăre . ( Sursa: Preluat
de la wwf, 19 noiembrie 2017, http://www.wwf.ro/ce_facem/specii/sturionii/ )

22
4.Considerații privind protecția și conservarea vegetației și lumii animale
în orizontul local și proximitățile acestuia
4.1 Specii floristice și faunistice endemice, rare, amenințate cu dispariția
Din punct de vedere al elementelor endemice acestea sunt foarte puține ,aproximativ 28 de
specii . Î n comparație cu alte teritorii, se poate afirma că arealul Drobeta Turnu Severin, este
unul foarte bogat în endemisme. Numărul lor este încă în creștere, în cazul în care condițiile de
habitat nu vor fi afectate de intervenția omului, sub diferite forme de activitate umană.
Elementele endemice completează marea diversitate a spectrului biogeografic, iar pe de
altă parte acestea reflectă lărgirea capacității de răspuns al plantelor la impactul condițiilor de
mediu.
Din totalul speciilor de plante en demice din regiune , un număr mare se află în
perimetrul nostru . Specii floristice endemice: Minuartia C ataractarum Janka , Rubus S everinensis
Nyar , Prangos C arinata Griseb , Campanula C rassipes Heuffel , Veronica Crassi folia Wierzb,
Micromeria pulegium (L.) Pentham , Onobrichis alba.
În zona arealului sunt întălnite și specii endemice rare: Alyssum pulvinare Velen, Silene supina
Bieb, Cerastium banaticum (Rochel) Heuffel, Corylus collurna L
Sunt întâlnite și specii endemice faunistice preum: Stactobia macLachlaui, Athripsodes
aureas, Amphyza stix , Emberiza cirlus cirlus , Acrocephalus palustris ; însă întâlnim și specii
dispărute precum: Acipenser nudiventris , Acipenser stellatus , Avchalphus maceramus , Gypaetus
barbatus . În zona arealului sunt și specii vulnerabile: Chondostroma nasus , Testudo hermanni ,
Lacerta praticola .(Researchgate 10.decembrie.2017 https://www.resear chgate .net/ public ation
/31 3634060_Biodiversitatea_Parcului_Natural_Portile_ de_Fier )

23
4.2 Arii protejate, arbori ocrotiți
Parcul Național Porțile de Fier
Parcul Natural Porțile de Fier este o arie protejată înființată prin Legea nr.5/2000, ca u n
teritoriu în care sunt evidențiate atât diversitatea biologică ,cât și frumusețe a peisajelor. Parcul
Natural Portile de Fier s e află situat î n partea de sud -vest a Romaniei, la aproximativ 15km d e
arealul Drobeta Turnu Severin Parcul Național Portile de F ier, care cuprinde suprafețe de teren
și de ape din fondul foresti er, care păstrea ză nemodificat cadrul natural al florei și faunei ,fiind
destinat conservării ecofondului și genofondului, cercetării științi fice, recreației și turismului.

Fig.15 .Parcul Natural Porțile de Fier din arealul Drobeta Turnu Severin ( Sursa:Preluat de la P arcul Natural
Porțile de fier, 10 decembrie 2017 http://www.romaniaroute.ro/pobiectiv.php?nume=17438928759 )
Specii care fac parte din zona naturală sunt:Mergus albellus (ferest raș mic),Cygnous
olor(lebăda de vară),Egrett alba(egretă mare),Aythya nyroca(rața roșie),Anas platyrynchos(rața
mare),Aythya ferina(rața cu cap castaniu) ,Ayhtya fuligula (rața moțată),Bucephala clan gula (rață
sunătoare) etc. Sunt prezen te și specii floristice precum trifoiașul de baltă(Marsilea
quadrifolia),punguliță(Thlaspi jankae),orhidee etc. (Ramsar,Zilele Parcului Național Porțile de
Fier,Ediția a VIII -a,2016. )

24
Rezervația Naturală Gura Vă ii
Rezervatia natur ala Gura Văii Varciorova se află î n apropierea loca lității Gura Vă ii,la 12km
de arealul Drobeta Turnu Severin, și este o rezervaț ie de ti p floristică si forestiera. Rezervaț ia se
întinde pe o suprafata de 30 0 hectare și a fost înființa tă pentru a ocroti pădurile. Cele mai
întâlnite specii din rezervație sunt: gorunul a uriu, garnita, viș inul turcesc și alunul turcesc .Se
găsesc specii rare precum:Prangos carinata,Minuartia cataractarum și Rubus severinensis.
În stratul arbustiv și subarbustiv se întâlnesc pă ducelul negru ,smochinul, iar în cel erbaceu
unghia ciutei, ruginele, cămasa româ nilor , feriga cazanalelor, garofitele, viorele de
stâncă.Rezervatia naturala Gura Vă ii Varciorova este una dintre cele mai importante rezervații.
(Elena Catrina,Nicolae Chipu rici,Pavel Ciobanu et al.Monografia Mehedinți,Editura Sport
Turism București,1981.)

Fig.16 . Rezervația naturală Gura Văii din arealul Drobeta Turnu Severin. ( Sursa: Pre luat de la skytrip, 13 decembrie
2017, http://www.skytrip.ro/rezervatia -gura-vaii-varciorova -din-judetul -mehedinti -ob-2844.html )

25

În zona arealului nostru întâlni m și specii de arbori ocrotiți precum : Quercus cerris .

Fig.17 . Quercus cerris. (Sursă:Preluat de pe Wikimedia.15,decembrie.2017
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Quercus_robur_JPG_(d1).jpg)

4.3 Sugestii privind protecția și conservarea ecofondului si genofondului
În condiț iile actuale, numeroase peisaje se află deja în degradare. Protecția ș i conservarea
naturii ocupă un loc prioritar în domeniul preocupărilor specialiștilor în ș tiintele Pămâ ntului.
Presiunea antropică a avut cel mai mare impact asupra biodiversitaț ii flor istice si faunistice,
plantele ș i animalele fiind cele mai vulnerabile elemente natural e ale mediului, in raport cu
activitatile umane. .
Ca și în alte areale, Drobeta Turnu Severin deține specii floristice și faunistice pretejate de
mediu.
În sens larg, protecț ia natu rii are ca obiectiv principal păstrarea nealterată a ecosistemelor
naturale și a fondului genetic la nivel global si regional, î n vederea asigurarii echilibrului î ntre
componenetele natura le ale mediului, pe de o parte și între acestea și societatea umană , pe de alta
parte.

26
Numeroase sugestii ce țin de protecția și conservarea ecofondu lui și a genofondului sunt
întâlnite în Porțile de Fier, ducând la protejarea ș i conservarea arealului și a speciilor din
Dunare. ( ANMP,15.decembrie.2017 http://www -old.anpm.ro/upload/109370 _2013 -08-28-SEA –
integrator_LEA -Portile -de-Fier-Anina -pdf)

27
Concluzii

În urma realizarii acestei lucrări am încercat să scot în evidență potențialul biogeografic al
arealului primit și anume Drobeta Turnu Severin, scoțând în evidenta toate cerintele cerute.
Din punct de vedere al biodiversitatii , arealul Drobeta Turnu Severi n, este caracterizat
printr -o diversitate bogată ce dețin atât specii floarale cât și specii faunistice , numeroase specii
atat protejate, cat si pe cale de disparitie.
Activitatea arealului Drobeta Turnu Severin, este într -o continuă schimbare ca și celelalte
areale din țară, fapt ce ne demonstrează chiar prezentarea proiectului care pune în evidență specii
din momentul de față cât și specii prezente pe teritoriul arealului încă de la începuturi.
Cu toate acestea, arealul Drobeta Turnu Severin se încadrează într -o bogăție a naturii care ne
sugerează chiar și subcapitolele din proiect în care sunt prezentate potentiale climatice,
hidrologice si multe altele.
În concluzie, arealulu Drobeta Turnu Severin, se caracterizează ca fiind areal al bio diversitații
românesti.

28

Bibliografie :
Antonescu C.,CălinescuR.,Bănărescu P.,Botoșeneanu L.,Coteț P.,Decu V.,Doiniță N.,Negrea Șt.,Pleșa
C.,Tălpeanu M.,Biogeografia României,Editura Științifică,București 1969
Catrina E .,Nicolae C., Ciobanu P., Cucu V., et al. ,Monografia Mehedinți,Editura Sport Turism
București,1981 .
Ramsar,Zilele Parcului Național Porțile de Fier,Ediția a VIII -a,2016.
http://www.dadrmh.ro/cadru.html
https://www.edusoft.ro/dunarea/
http://www.pnportiledefier.ro/biodiv4.html
http://www.primariadrobeta.ro/wp -content/uploads/2015/05/Aspecte -de-protectia -mediului -Strategia –
unui-oras-verde -albastrui.pdf
https://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA_DROBETA_TURNU_SEVERI
N/68970
http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/geografie/Vilcea%20Ioana_Cristiana_RO.pdf
http://www.primariadrobeta.ro/wpcontent/uploads/2015/06/Strategie -generala.pdf
https://www.setthings.com/ro /geografia -zonei -orasului -drobeta -turnu -severin
http://www.unibuc.ro/prof/tirla_m_l/docs/2015/mar/17_13_44_34LP5._Metode_numerice_si_grafice.p
https://prezi.com/q1 bxbizygsms /ecosistemul -fluviului -dunare -in-romania /
http://www.unibuc.ro/prof/tirla_m_l/docs/2014/oct/26_08_49_02LP3_Evaluarea_modelului_arhitectural_
al_formatiilor_vegetale.pdf
http://www.drumetiimontane.ro/arii -naturale -protejate/judetul -mehedinti/padurea -starmina
http://www.focus -oltenia.ro/Descriere -Padurea -Crihala_s 842.html
http://www.vizitatiseverinul.ro/obiective -turistice/padurea -crihala -19.html

29

ANEXE

30

Valorile de la stația meteorologică Drobeta Turnu
Severin
LUNILE I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuala

Temperatura
medie
anuală °C

-0,9
0,9
6,0
1,8
17,1
20,8
23,1
22,7
18,6
12,5
6,2
1,4
11,7

Precipitații
medii anuale

49,3
42,5
43,1
53,7
73,3
71,7
46,0
44,7
44,6
66,1
69,0
57,0
661,0
Evapotransp
irația reală
medie 0 1 19 53 97 128 66 45 45 47 16 2 519
Evapotransp
irația
potențială 0 1 19 53 97 128 149 136 89 47 16 2 737

31

Calculul indicilor economici climatici
Tetraterma Mayr TV-VIII = 21,0
Suma precipitațiilor din lunile
cu temperaturi cu valori egale
sau mai mari de 10°C ΣP≥10°C = 260,1 mm
Suma precipitațiilor din iulie și
august ΣPVII -VIII = 90,7 mm
Suma precipitațiilor din
noiembrie și martie ΣP XI -III = 400,1 mm
Indicele de ariditate de
Martonne Iar = P 30,0 unități
T+10
Indicele erozivității climatice Icl = p2 =0 ,4
P
Indicele erozivității climatice IG = P = 8,3
alt.