Conf.univ.dr. Simona Roxana PĂTĂRLĂGEANU BUCUREȘTI 2020 2 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Facultatea ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI LUCRARE DE… [603963]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Facultatea ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

AUTOR,
Stamule Mihai

COORDONATOR,
Conf.univ.dr. Simona Roxana PĂTĂRLĂGEANU

BUCUREȘTI
2020

2
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Facultatea ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ
Tema : FUNDAMENTAREA UNUI PROIECT
DE INVESTIȚII CU FINANȚARE
EUROPEANĂ

AUTOR,
Stamule Mihai

COORDONATOR,
Conf.univ.dr. Simona Roxana PĂTĂRLĂGEANU

BUCUREȘTI
2020

3
Cuprins

CAP. I. Abordare teoretică privind înființarea unei societăți comerciale cu fonduri
europene …………………………………………………………………………………………………………….. ………… 4
I.1. Introducere ……… ..……………………………………………………………………4
I.2. Finanțarea investiției și surse de finanțare ……………… .………………………… ….4
I.3. Finanțarea europeană a unui proiect de investiții – Programe Operaționale …………. .11
CAP . II. Studiu de caz – Înființarea unui SRL prin finanțare europeană …………………….. ..19
II.1. Procedura de înființare a unei firme ……………… ………………………………………….. …..19
II.2. Deschiderea unei cafenele prin finanțare europeană ……………………………………. ……23
CAP. III. Concluzii ………………………………………………………………. ………………………… …..36
Bibliografie………………………………………………………………………………………………….. …….39

4
CAPITOLUL I
Abordare teoretică privind î nființarea unei societăți comerciale cu fonduri europene
I.1. Introducere
Probabil fiecare dintre noi a visat, la un moment dat, să devină antreprenor – să își dezvolte
propria afacere. Acest proces este unul destul de complex , iar drumul către succesul în afaceri
poate fi anevoios, dar, în acel ași timp, îi poate aduce inițiatorului o serie de satisfacții nebănuite.
Conform unui studiu realizat în lunile august -septembrie 2019 de către compania eJobs , 48%
dintre români consideră că a fi antreprenor sau freelancer constituie o carieră ideală, în t imp ce
aproape 60% dintre cei chestionați au recunoscut că, din punctul lor de vedere, este a deține statutul
de antreprenor este mai dificil de gestionat decât a fi un simplu angajat. „Statutul de antreprenor
păstrează în continuare o anumită aură de mira j pentru o parte din ce în ce mai mare dintre români.
Deși sunt conștienți că nu este neapărat ușor, ba dimpotrivă, visează ca, la un moment dat, să -și
deschidă propria afacere sau să l ucreze ca freelanceri. Iar această dorință este generată, în principal,
de o nevoie mai mare de libertate și autonomie. Cu toate acestea, doar 12% dintre participanții la
studiu sunt, în prezent, antreprenori sau freelanceri”, conform lui Bogdan Badea, CEO eJobs
România1. Potrivit aceleiași surse, 53% dintre respondenți consi deră că ar munci mai mult decât
în situația în care ar fi doar angajați și, în ceea ce privește veniturile , cei mai mulți dintre aceștia
sunt speriați de nesiguranța privind venitul lunar, care nu ar mai fi constant. Deși, de la an la an,
se lasează tot ma i multe start -up-uri, tocmai din dorința de afirmare a spiritului antrepenorial,
statisticile demonstrează faptul că, din 100 de astfel de afaceri, mai mult de jumătate intră în
faliment în primii doi ani de activitate.
I.2. Finanțarea investiției și surse de finanțare
Una dintre problemele esențiale de luat în calcul, atunci când se pun bazele unei societăți,
este cea a finanțării. Cei mai mari actori pe scena antreprenoriatului consideră că o decizie de
finanțare bine gândită și aplicată corect este punctul de plecare pentru o investiție de succes,
caracterizată de eficiență și sustenabilitate. Pentru a înțelege mai bine aceste concepte, este
necesară definirea, în primul rând, a termenului de „decizie de finanțare” și de prezentarea
contexului econo mic în care este regăsit acesta. Astfel, „decizia de finanțare reprezintă (…)
opțiunea companiilor de a -și acoperi nevoile de finanțare fie prin fonduri proprii interne sau

1 „Cinci din zece români își doresc să fie antreprenori sau freelanceri. Agricultura și alimentația, printre domeniile
preferate ”, agrisuport.ro

5
externe, fie prin împrumuturi, fie în participație.”2 În acest context, se poate afirma faptul că
decizia de investiție trebuie să aibă la bază decizia de finanțare.
Îndeosebi în perioada de început a lansării activității economice, capacitatea
întreprinzătorului de a cerceta și a alege schema de finanțare cea mai potrivită pentru activitatea
sa este foarte importantă, acesta având șansa, încă din faza inițială, de a-și crește avantajele
economice și a diminua efectele negative și riscurile care ar putea apărea pe parcurs. O decizie
optimă privind modalitatea de finanțare a fiecărei activități în parte nu poate fi luată decât atunci
când sunt cunoscute toate posibilităț ile – potențialele surse de fonduri pe ntru investiții. În esență,
clasificarea se poate realiza astfel: finanțarea realizată prin apelarea la fonduri proprii (internă sau
externă) și finanțarea prin îndatorare (pe termen scurt sau pe termen mediu și lung).
Aspectele care trebuie să fie luate în considerare atunci când întreprinzătorul ia decizia de
finanțare a unei afaceri sunt:
 Durata (dacă finanțarea se face pe termen scurt, mediu sau lung)
 Sursa (finanțare internă sau externă)
 Modalitatea de rambursar e (la scadență sau în mai multe tranșe egale)
 Forma (finanțare directă – prin piața de capital – sau indirectă – creditul bancar)
 Riscul finanțării
 Costul (depinde de toate elementele enumerate anterior)

2 Lect. Univ. Dr. Smaranda Vancea, 2014, „FINANȚAREA AFACERII. Suport de curs pentru masteranzii
specializării Gestiunea Financiară a Afacerii”
Figura I. 1 – Tipurile de finanțare, conform deciziei de finanțare

6
În practică, sursele potanțiale de finanțare a proi ectelor de investiții sunt împărțite în câteva
categorii distincte3, dintre care cele mai importante sunt :
1. Fondurile propri i, încluzându -le pe cele împrumutate de la cunoștințe sau așa -numiții
Business Angels
În principiu, în cadrul afacerilor mici, acest tip de finanțare reprezintă cel mai frecvent punct
de plecare în dezvoltarea societății. Motivul este simplu: de obicei, instituțiile financiare
colaborează, în acest sens, cu firmele care au o oarecare vechim e și deschidere pe piață, acestea
având prioritate în fața celor noi și mici. La baza acestui raționament stă capacitatea firmei de a se
menține în economie și de a rambursa fondurile primite.
În această situație, fondurile proprii îi oferă antreprenorulu i mai multă siguranță , flexibilitate
și libertate. În plus, finanțatea proprie se realizează într -un cadru mai puțin formal, fără a fi
necesare prezentarea amănunțită a unui plan de afaceri și nevoia de aprobări din partea partenerilor
externi. Din exterio r, capitalul inițial al unui proiect de investiții , realizat prin fonduri proprii, este
văzut ca fiind o dovadă a disponibilității și dorinței inițiatorului de a lucra și de a -și folosi resursele
în scopul atingerii succesului.
Există, însă, și dezavantaj e ale apelării la fonduri proprii. În primul rând, a cestea sunt destul
de limitate, impunând, astfel, o limită și în dezvoltarea afacerii. De asemenea, în cazul unui eșec,
pierderea va fi suportată de către finanțatori (întreprinzător sau apropiații săi).
Este important de precizat faptul că, atunci când cel care dorește să își finanțeze afacerea
apelează la fonduri din partea altor persoane, aceștia devin investitori și sunt împărțiți în două mari
categorii:
 familia, prietenii sau diverse cunoștințe – una dintre surse le de finanț are clasice ,
care este, adesea, prima luată în calcul în momentul inițierii unei afaceri. De cele mai multe ori ,
finanțarea nu este una foarte mare, dar este suficientă pentru a susține afacerea timp de cel puț in
1-3 luni. Este una dintre ce le mai flexibile surse de finanț are, caracterizată prin î ncredere , suport
permanent și ințelegere .
 un Business Angel – este acel investitor cu o sumă impresionantă de bani lichizi și
cu experiență vastă în mediul de afaceri, care este dispus să se implice în cât mai multe proiecte

3 „Sursele de finanțare ale afacerilor” (www.plandeafacere.ro și www.finan tare.ro)

7
ca asociat. Colaborarea cu un astfel de finanțator poate reprezenta cheia succesului, deoarece, el
poatemcontribui foarte mult la cresterea cât mai rapidă a afacerii și, implicit, a profitului. Este o
sursă de finanțare d estul de greu de obținut, având î n vedere faptul că acești oameni de afaceri
primesc multe oferte din partea societăților mici și aleg să le finanțeze doar pe cele care îi conving
cu adevărat că merită să se implice.
2. Creditele bancare
Atunci când fondur ile proprii nu sunt suficiente, cea mai întâlnită metodă de completare a
acestora sunt creditele bancare. Marele avantaj al acestora este tocmai faptul că antreprenorul nu
mai este atât de îngrădit din punct de vedere financiar în procesul de inițiere și d ezvoltare a afacerii.
De asemenea, accesarea unui credit bancar și restituirea în bune condiții a sumei împrumutate sunt
semnale ale unei colaborări eficiente, garantând accesul mai facil al proprietarului la alte servicii
furnizate de instituția financiar ă.
Dezavantajele pornesc de la reticența băncilor în ceea ce privește finanțarea noilor firme și
continuă cu riscul la care se expune întreprinzătorul, acela de a pierde garanțiile pe care le -a depus
sau chiar întreaga afacere, în cazul nerestituirii credi tului. Antreprenorii care apelează la soluția
unui credit bancar pierd din lib ertatea de acțiune, deoarece, în aceste condiții, apare un factor
extern în managementul firmei, care presupune, de cele mai multe ori, apariția unor noi restricții.
3. Emiterea de acțiuni si obligațiuni
Este specifică, în general, firmelor mari, fiind foarte puțin accesibilă IMM -urilor, mai ales
celor aflate la început.
Trebuie precizat faptul că IMM -urile, adică „întreprinderile mici și mijlocii , sunt definite ca
fiind acele în treprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250;
b) realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 mi lioane euro, echivalent în lei, sau
dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situații
financiare aprobate. Prin active totale se înțelege activ e imobilizate plus active circulante plus
cheltuieli în avans. ”4

4 ***Legea nr. 346 din 14 iulie 2004, privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu
modificările și completările ulterioare

8
4. Finanțările prin programe speciale
Persoanele care își doresc să dezvolte o afacere au la dispoziție posibilitatea de a accesa
diferte programe de finanțare nerambursabile. Aceste programe provin fie de Uniunea Europeană,
fie de guvernul României, diverse insituții non -guvernament ale, asociații profesionale, organizații
non-profit , etc. Astfel de finanțări sun t puțin mai dificil de obținut, necesitând respectarea mai
multor pași, care implic un timp relativ lung de a le obține și este nevoie de o documentație
complexă pentru fiecare proiect de inv estiții. Pe scurt, antreprenorii care doresc să își finanțeze
afacerea prin programe speciale de investiții, trebuie să urmeze următoarele etape:
 cercetarea și informarea permanentă a antreprenorului privind programele
existen te, tipul și condiții care trebuie îndeplinite pentru de atragerea acestora;
 analizarea constantă a criteriilor de eligibilitate, a documentației ne cesare, a
termenelor în care se poate realiza depunerea cererilor de finanțare și a condițiilor care trebuni e
îndeplinite pentru finanțarea proiectului;
 alegerea variantei de finanțate optime pentru profilul de activitate al firmei care
urmează să fie constituită;
 pregătirea și alcătuirea documentației necesare, iar apoi depunerea proiectului.
Un aspect foarte i mportant este ca persoana care depune proiectul să realizeze, încă de la
început, cât și pe parcursul pregătirii documentației, o evaluare rigroasă și obiectivă a șanselor de
reușită pe care le are cererea sa de finanțate. Astfel, în cazul în care p roiectu l nu are șanse mari de
reușită în cadrul unui anumit program, să poată opta pentru un altul, mai potrivit nevoilor sale,
pentru a evita eventualele pierderi de timp și bani pe care le poate genera un eșec concretizat prin
respingerea cererii sale de finanț are. Pentru a evita o serie de riscuri, se poate contracta un
consultant, care să se ocupe de realizarea cererii de finanțare. Acest consultant trebuie să ofere
servicii cu o calitate ridicată, dând dovadă de profesionalism, pe ntru a spori șansele de reuși tă.
De-a lungul timpului, a fost studiat comportamentul unor așa -ziși consultanți, care își oferă
serviciile întreprinzătorilor și care, prin diferite acțiuni, ajung, în cele din urmă, să fie motivul
pentru care cererea celor pe care ar trebui să îi ajute nu obține finanțare. Pentru a fi evitată
colaborarea cu cei care fie încalcă reguli și principii privind confidențialitatea datelor privind
firma, fie, în cel mai rău caz, nici măcar nu au intenția de a realiza documentația necesară,

9
specialiștii au reali zat un „portret robot” , cele mai des întâlnite caracteristici ale acestora fiind
următoarele :
 „Sunt, în general, foarte sigure pe ele;
 Se laudă cu relații în instituțiile care derulează programul de fi nanțare;
 Pot încerca sa obțină bani pentru ghidul solic itantului sau pentru alte documente din
pachetul informativ, care sunt disp onibile gratuit la sediile agențiilor ș i pe Internet;
 Cer toți banii inainte; de regulă, în cazul consultanț ei reale, se s olicită o parte din
bani î nainte – procentual din valoarea finanțării, aproximativ 2% – și un comision de succes – de
exemplu, 5% – daca proiectul e aprobat;
 Sumele cerute variază foarte mult de la un client la altul;
 Pot practica preț uri de dumping, f oarte reduse în comparaț ie cu firme concurente
sau, dimpotrivă , pot cere foarte mult. ”5
5. Fondurile de capital de risc
„Conform literaturii de specialitate, capitalul de risc constă în fonduri de investiții alocate
activității speculative și se referă la fondurile utilizate pentru investiții de risc înalt, cu recompe nse
mari. Un astfel de capital poate obține câștiguri spectaculoase pe o anumită perioadă de timp sau
poate scădea la o fracțiune suma inițială investită, în cazul în care mai multe acțiuni se dovedesc a
fi nereușite. În acest context, diversificarea este esențială pentru investirea cu succes a capitalului
de risc. Capitalul de risc ar trebui să fie reprezentat de resurse financiare care sunt consumabile în
schimbul oportunității de a genera câștiguri care se situează semnificativ peste media
randamentelor. (…) Termenul de <<venture capital>> (tradus în limba română drept <<capital de
risc>>) se referă la finanțarea pe care investitorii o acordă start -up-urilo r și întreprinderilor mici
care prezintă potențial de creștere pe termen lung. Acest capital provine, în general, de la
investitori, bănci de investiții și alte instituții financiare, cu toate acestea, nu are întotdeauna doar
o formă monetară, putând fi furnizat sub formă de expertiză tehnică sau managerială.”6

5 „Sursele de finanțare ale afacerilor ”, www.plandeafacere.ro
6 Boboc Dan , Dobrin Octavian -Cosmin, Lupu Iulia, Popa Ion, Stoian Mirela, Teau Anca Mihaela , 2018, „Studiu de
impact cu privire la înființarea și operaționalizarea unui fond de investiții cu capital de risc”, Academia Română,
Bucure ști

10
Principalul avantaj a l acestui tip de finanțare, care atrage din ce în ce mai mulți proprietari
de afaceri mici și mijlocii, este reprezentat de câștigurile mari, peste medie , pe care îl oferă .
Totodată, este important faptul că nu trebuie platite dobâ nzi, iar suma primită nu va apărea în
evidenț ele firmei la secțiunea „ datorii ”, ci va constitui parte a categoriei surse lor financiare proprii.
În acest mod , capacitatea de îndatorare pe care o are firma nu este afectată.
Totuși, riscul pe care și -l asumă întreprinzătorii este destul de ridicat, specialiștii
considerând că cei care apelează la aceste fonduri trebuie să aibă capacitatea de a depăși pierderea
parțială sau chiar totală a investiției. De asemenea, ei trebuie s ă fie conștienți de faptul că
finanțatorii care investesc în acest mod într -o societate se pot implica în luarea deciziilor
importante. Nu este de neglijat, atunci când abordăm dezavantajele, n ecesitatea ca antreprenorul
să participe la constituirea afacer ii cu fonduri proprii considerabile .
6. Finanțarea prin l easing
Leasingul este definit drept o „operațiune în care un locator se obligă ca, la solicitarea unui
utilizator, să cumpere sau să preia de la un furnizor un bun mobil ori imobil și să transmită
utilizatorului posesia sau folosința asupra acestuia, contra unei plăți, numite redevență, în scopul
exploatării ori, după caz, al achiziționării bunului ”7.

7 Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II -a revăzută și adăugită), Academia Română, Institutul de
Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009
Sursa: Adaptare după Comisia Europeană, „Effectiveness of tax incentives for venture capital and business angels to
foster the investment of SMEs and start -ups”, 2017, în lucrarea „Studiu de impact cu privire la înființarea și
operaționalizarea unui fond d e investiții cu capital de risc”, Academia Română, București , 2018 Figura I. 2 – Etapele proiectelor de investiții de capital de risc în Start -up-uri și IMM -uri și sistemul de impozitare

11
În mediul antreprenorial, prin leasing se înțe lege o modalitate specială de creditare pe termen
mediu sau lung, având ca scop, de obicei, procurarea de echipament e industrial e. Achiziționarea
de active, reprezentate de echipamente care , în general, sunt deosebit de costisitoare, este o
provocare pentru majoritatea companiilor. Principiul de funcționare a acestei metode de finanțare
este destul de simplu, după cum urmează: Echipamentul este achiziționat de către firma de leasing
și apoi înc hiriat solicitantului. În unele cazuri , solicitantu l este mandatat să achiziționeze
echipamentul de care are nevoie în numele companiei de leasing. Apoi, se încheie un contract de
închiriere între firma de leasing ș i solicitant, iar prin contract solicitantul obține dreptul de utilizare
a echipamentului .
În România, se întâlnesc trei mari forme ale finanțării prin leasing:
 Leasingul operațional – presupune atât închirierea bunului, cât și serviciile de
întreținere și asigurare. Costurile întreținerii și asigurării sunt incluse în chiria echipamentelor. Din
aceste motive, leasingul operațional este numit și leasing d e mentenanță (sau de întreținere).
 Leasingul financiar – este o formă de finanțare a bunului intrat în folosința
chiriașului pe toată durata de viață a obiectului închiriat. La expirarea contractului, utilizatorul
leasingului financiar are posibilitatea de a reînnoi închirierea (cu o redevență semnificativ mai
mică) sau de a cumpăra bunul (la un preț rezidual prestabilit la un nivel modic).
 Leaseback – prin aceast a, o întreprindere care, de regulă, are nevoie urgentă de bani,
vinde unei societăți de leasing sau altui investitor bunuri pe care le deține și, în același timp, încheie
un contract prin care închiriază respectivele echipamente în condițiile specifice ale leasingului
financiar.
1.3 Finanțarea europeană a unui proiect de investiții – Programe Operaț ionale
Așa cum am remarcat în subcapitolul anterior, una dintre cele mai avantajoase surse de
finanțare, în special pentru IMM -uri, o reprezintă fondurile obținute prin programe ale Uniunii
Europene.
Conform Comisiei Europene, „ Prioritățile politicii econo mice a UE au la bază 3 piloni:
investițiile, responsabilitatea bugetară și reformele structurale. Comisia Europeană încurajează
finanțarea investițiilor din Europa prin intermediul unei game largi de programe și instrumente
financiare. Planul de investiții pentru Europa caută să stimuleze sectoarele economice care creează
locuri de muncă și generează creștere economică. În septembrie 2016, Comisia a propus

12
prelungirea duratei Fondului european pentru investiții strategice (FEIS). ”8 La nivel național,
Minist erul Fondurilor Europene este organul de specialitate al administrației publice centrale prin
intermediul căruia sunt gestionate afacerile europene , dar mai ales absorbția fondurilor oferite de
către Uniunea Europeană . Principal pentru MFE este rolul său de a intermedia accesul la fondurile
europene nerambursabile, însă pentru aceasta este nevoie ca cetățenii, antreprenorii, cercetătorii,
fermierii și instituțiile publice să depună proiecte și să solicite banii disponibili.
Începând cu anul 2007, când Român ia a devenit stat membru al Uniunii Europene, s -au
deschis noi oportunități pentru antreprenorii români. Mii de proiecte au primit finanțare și 58,35
miliarde de euro a atras țara noastră pentru sectorul de afaceri, de la aderarea la UE și până în
prezent. Astfel, a tractivitatea surselor de finanțare reprezentate de fonduri structurate europene și
fonduri de investiții s -a schimbat de la o perioadă de planificare la alta. Dacă în 2007 -2013, românii
care au apelat la finanțare europeană pentru proiectele lor de investiții nu au fost prea numeroși,
din diverse motive, perioada de programare 2014 – 2020 este cea care a primit încrederea mai
multor întreprinzători. Esențial pentru aceștia este faptul că, în această etapă, se pune într -o lumină
favorabilă atât se ctorul agricol cât și partea de procesarea a alimentelor. Fondurile europene
structurale și de investiții devin astfel o opțiune viabilă pentru sectorul agroalimentar.
Domeniile care îndeplinesc condițiile de atragere a fondurilor structurale europene sunt
foarte diverse, vizând atât sectoarele economice, cât și nevoile dezvoltării regionale, cum ar fi
infrastructura sau serviciile publice. În funcție de domeniul proiectului solicitantului, acesta poate
avea acces la diverse programe de finanțare lansate un Uniunea Europeană . „Acestea se împart în
două categorii: finanțare directă și finanțare indirectă.
 Finanțare directă
Alocarea capitalului pentru finanțare directă este gestionată de instituțiile europene. În
această categorie sunt disponibile două tipuri de finanțare: granturi și contracte. Granturile sunt
prevăzute pentru proiecte specifice care au legătură cu politicile UE și se acordă, de obicei, în urma
publicării unei cereri de propuneri. Un grant poate fi solicitat pentru o întreprindere sau o
organi zație afiliată (firmă de consultanță, asociație de întreprinderi, furnizor de asistență pentru
întreprinderi, etc.) care derulează proiecte de promovare a intereselor UE sau în cazul în care se
contribuie la punerea în aplicare a unui program sau a unei po litici a Uniunii. Contractele sunt

8 Comisia Europeană, „Finanțarea investițiilor”, ec.europa.eu

13
încheiate de instituțiile UE pentru achiziționarea de servicii, bunuri sau lucrări de care au nevoie
pentru propria funcționare (studii, formare, organizarea de conferințe, echipament IT).
 Finanțare indirectă
Finanțarea i ndirectă este gestionată de autoritățile naționale și regionale, cuprinzând
aproximativ 80 % din bugetul disponibil al UE, fiind furnizată prin 5 fonduri, numite fonduri
structurale și de investiții europene. Acestea sunt:
o Fondul european de dezvoltare reg ională – pentru dezvoltare regională și urbană
o Fondul social european – pentru incluziune socială și bună guvernanță
o Fondul de coeziune – convergența economică a regiunilor mai puțin dezvoltate
o Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
o Fondul europe an pentru pescuit și afaceri maritime ”9
România direcționează fon durile europene către 8 sectoare principale ale economiei :
competitivitate, resurse u mane, infrastructură, dezvoltare regională, dezvoltare rurală, pescuit,
capacitate administrativă și asist ență tehnică. Toate acestea sunt reglementate prin Programe
Operaționale care se derulează pe teritioriul țării noastre. „Programul Operațional este un plan
detaliat al Statului Membru, aprobat de Comisia Europeană, prin care se stabilește modul în care
sunt folosiți banii europeni într -o anumită per ioadă de programare. În perioada de programare
2014 -2020 , a doua după aderare pentru România, fondurile alocate pot fi cheltuite până la sfârșitul
anului 2023.”10
Cele opt Programe Operaționale pe care la pot acc esa antreprenorii români sunt:
1. Finanțate prin Ministerul Fondurilor Europene:
 Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)
POIM își propune să contribuie, în primul rând, la dezvoltarea infrastructurii. Cons truirea
de drumuri, linii de metrou și feroviare , dar și aeroporturi, valorificarea potențialul ui căilor

9 Comisia Europeană, „Programe de finanțare ale UE”, 2020, europa.eu
10 Ministerul Fondurilor Europene, „Despre fondurile europene, pe înțelesul tuturor. Fondurile europene în România
2014 -2020”, 2019

14
navigabile și al porturilor reprezintă priorități . Pe de altă parte, se finanțează proiectele care au ca
domeniu de activitate protecția mediului ( reciclarea deșeurilor, monitorizarea calităț ii aerului și
conservarea biodiversității ). Tot prin Programul Operațional Infrastructură Mare se oferă fonduri
pentru dotarea I nspectoratului General pentru Situații de Urgență cu tehnică de ultimă generație,
care urmează a fi folosită în cazul intervenți ei la dezastre.
 Programul Operațional Capital Uman (POCU)
Conform MFE, „prin Programul Operațional Capital Uman sunt alocate fonduri pentru
componenta socială: educație; dezvoltarea comunităților marginalizate și combaterea sărăciei;
crear ea de locuri de muncă, în special pentru tineri; sprijinirea antreprenoriatului și inițiativelor de
afaceri; programe de sănătate și servicii de prevenire, d epistare precoce, diagnostic și tratament al
unor boli, precum cancer, TBC, HIV/SIDA, hepatite și boli cardiovasculare”.
Astfel, se disting 7 Axe Prioritare:
„Axa Prioritară 1 – Inițiativa locuri de muncă pentru tineri
Axa Prioritară 2 – Îmbunătățirea sit uației tinerilor din categoria NEETs
Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți
Axa Prioritară 4 – Incluziunea socială și combaterea sărăciei
Axa Prioritară 5 – Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)
Figura I. 3 – Alocarea financiară POCU 2014 -2020; sursa: fonduri -ue.ro/pocu -2014

15
Axa Prioritară 6 – Educ ație și competențe
Axa Prioritară 7 – Asistență Tehnică ”11
 Programul Operațional Competitivitate (POC)
Așa cum ne sugerează și numele, acest program susține , în esență, competitivitatea
economică a României . Astfel, se pune accentul pe inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică .
S-a înțeles importanța tehnologiei informației și a comunicațiilor și se urmărește sprijinirea
extinderii acesteia, mai ales în cadrul afacerilor în cadrul cărora este indispensabil accesul la
internet (e-business, e -commerce, e -banking). Axele prioritare12 sunt, în primul rând, cercetarea,
dezvoltarea tehnologică și inovarea , toate acestea realizate pentru a susține competitivitatea
economică și dezvoltarea afacerilor .
 Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT)
POAT are ca scop susținerea instituțiilor implicate în administrarea fondurilor europene și
potanțialii beneficiari ai proiectelor de infrastructură. Se remarcă tr ei axe prioritare de finanțare:
„Axa Prioritară 1 – Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și imple menta proiecte
finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri
Axa Prioritară 2 – Sprijin pentru coordonarea, gestionarea și controlul FESI
Axa Prioritară 3 – Creșterea eficienței și eficacității resurselor umane implicate în sistemu l
de coordonare, gestionar e și control al FESI în România”13
2. Finanțate prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
 Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)
Acesta susține, întâi de toate, agricultura, dar, în același timp, finanțează infrast ructura rurală
și sprijină crearea de locuri de muncă la sate.

11 Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman, http:/ /mfe.gov.ro/programe/autoritati –
de-management/am -pocu/
12 Ministerul Fondurilor Europene, „Despre fondurile europene, pe înțelesul tuturor. Fondurile europene în România
2014 -2020”, 2019
13 Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Asistență Teh nică,
http://mfe.gov.ro/programe/autoritati -de-management/am -poat/

16
 Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM)
După cum prevede denumirea, acest program contribuie la dezvoltarea pescuitului și a
acvaculturii, s usține protejarea mediului î nconjurător și refacerea biodiversității marine.
3. Finanțate prin Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
 Programul Operațional Regional (POR)
Prin intermediul acestuia, se construiesc elemente de infrastructură rutieră, precum drumuri
județene, de centură, poduri și pasaje rutiere ș i se dezvoltă infrastructura pentru sănătate prin
crearea de spitale , ambulatorii și centre de intervenție integrate.
 Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA)
Acordă finanțare pentru m odernizarea unităților administrative , urmărindu -se crearea unor
servicii publice competitive, cu unnivel calitativ ridicat . Tot prin acest Program Operațional sunt
sprijinite organizațiile non -guvernamentale , instituțiile de învățământ și partenerii sociali .
În concluzie, p rin toate proiectele de investiții care primesc finanțare europenă
nerambursabilă, mai mulți români au parte de o educație mai bună în școli, asistență medicală de
calitate, acces la infrastuctura de apă, transport și internet. Totodată, a crescut numărul locurilor
de muncă de pe piața românească. Un avantaj important este reprezentat de faptul că de finanțare
europeană pot beneficia persoanele fizice, IMM -urile și întreprinderile mari, universitățile și
instituțiile de cercetare, ONG -urile, sindicatele, patronatele și instituțiile publice. În linii mari,
pentru a putea obține fonduri europene trebuie urmate de către solicitant 3 etape:
1. Studierea programelor de finanțare și alegerea celui optim pentru ideea de proiect.
2. Elaborarea cereri i de finanțare. Trebuie luat în calcul faptul că pentru a obține finanțare se
va lua în calcul, în primul rând, corectitudinea și calitatea proiectului , dar și de gradul de respectare
a condițiilor prezentate în ghidul solicitantului.
3. Depunerea cererii și pregătirea informațiilor solicitate ulterior.
Pentru perioada de programare 2021 -2021, Ministerul Fondurilor Europene va gestiona în
România opt Programe Operaționale prin intermediul cărora se vor acorda fonduri europene
proiectelor de investiții eligi bile. Acestea sunt:

17
 „Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare
2021 -2027: 2,143 miliarde euro;
 Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021 -2027: 4,615 miliarde euro;
 Programul Operațional Educație și Ocupare 2021 -2027: 7,722 miliarde euro;
 Programul Operațional Incluziune și Demnitate So cială 2021 -2027: 2,594 mil. euro;
 Programul Operațional Sănătate 2021 -2027: 4,73 miliarde euro;
 Programul Operațional Asistență Tehnică 2021 -2027: 597 milioane euro;
 Programul Oper ațional Tranziție Justă 2021 -2027: 1,76 miliarde euro.
Un program va fi gestionat de Mi nisterul Transporturilor: Programul Operațional Transport
2021 -2027: 8,3 miliarde euro. ”14
Aceste programe urmează să fie supuse unor runde de consultări, la care , conform MFE,
sunt așteptați 1.100 de participanți .
De altfel, „ alocările de mai sus cuprind și cofinanțarea națională, pe lângă banii europeni.
(…) Alocarea fondurilor din viitoarea perioadă de programare este împărțită astfel:
⦁ 19 miliarde de eur o (55% din buget) provin din Fondul European de Dezvoltare Regională
(FEDR), fiind dedicate în special digitalizării, dezvoltării durabile, incluziunii sociale ori sănătății;
⦁ 6,07 miliarde (26%) reprezintă Fondul Social European (FSE+), prin care vor fi sprijinite
incluziunea socială, sănătatea, educația și ocuparea forței de muncă.
⦁ 4,49 miliarde de euro (14% din buget) provin din Fondul de Coeziune și sunt alocați
pentru a dezvolta domeniul transportului și va sprijini dezvoltarea durabilă;
⦁ 1,76 miliarde euro (5%) vor fi alocați pentru Fondul European Tranziție Justă pentru a
sprijini diversificarea economică a celor mai afectate regiuni.

14 Ministerul Fondurilor Europene, Perioade de programare – Perioada 2021 -2027, mfe.gov.ro

18
În total, României îi vor reveni circa 80 de miliarde de euro, sprijin financiar european, în
perioada 2 021-2027, conform negocierilor din Consiliul European din iulie.
Restul până la această sumă sunt fondurile din Mecanismul de redresare și reziliență (circa
30 miliarde euro) și Politica Agricolă Comună a UE (circa 20 de miliarde de euro).”15

15 Claudiu Zamfir, 2020, „Fonduri europene 2021 -2027: Opt programe prin care se vor finanța proiecte în
România”, startupcafe.ro

19
CAPITOLUL II
Studiu de caz – Înființarea unui SRL prin finanțare europeană
II.1. Procedura de î nființare a unei firme
„În vedeera efectuării de acte de comerț, persoanele fizice și persoanele juridice se pot asocia
și pot constitui societăți comerciale”16
Înființarea unei firme este un pas curajos, pe care, în timp ce aproape toată lumea visează să
îl facă, doar un procent relativ redus din populație reușeste să îl atingă. Dintre acești întreprinzători,
nu toți vor avea succes și unii dintre ei se văd nevoi ți, mai devreme sau mai târziu, să renunțe la
afacerea pe care o administrează. Cauzele sunt multiple, pornind de la alegerea greșită, încă de la
început, a tipului de firmă care urmează a fi înființată, până la abordări nepotrivite a domeniului
de activit ate, a strategiei de marketing sau decizii aparent nesemnificative, dar care au puterea de
a schimba percursul activității afacerii. De aceea, într -o primă etapă, fiecare antreprenor sau viitor
antreprenor trebuie să știe și să respecte faptul că înființar ea unei companii în România trebuie să
respecte anumiți pași, în funcț ie de tipul de firmă ales.
Cea mai răspunândită formă de organizare a firmelor din România este Societatea cu
Răspundere Limitată, al e cărei prim e avantaj e de luat în calcul sunt timpul scurt de înființare – 2-
3 zile – și valoarea capitalului minim care trebuie depus – 200 de lei. De asemenea, î n urma
informațiilor redate în capitolul anterior, se poate concluziona faptul că una dintre cele mai
avantajoase surse de finanțare a unui proie ct de investiții este reprezentată de fond urile europene
nerambursabile.
Pași care urmează a fi respectați pentru a înființa un SRL sunt următorii:
1. După ce se verifică disponibilitatea pe site -ul Registrului Comerțului, se rezervă
numele viitoarei societă ții. În acest scop, se depune o cerere de verificare a disponibilității și
rezer vare a firmei , cuprinzând trei variante de denumire, în ordinea preferințelor. În același timp,
se verifică disponibilitatea și se rezervă sigla societății . De asemenea, odată cu denumirea, trebuie
precizată și forma juridică , în funcție de structura și de organizarea societăț ii, în cazul de față SRL.
2. Se stabilește obiectul pri ncipal de activitate, dar și cele secundare (Societatea cu
Răspundere Limitată permite existența mai m ultor domenii de activitate în cadrul unei singure

16 ***Legea Nr. 31 din 16 noiembrie 1990, republicată, privind societățile comerciale

20
societăți , cu condiția ca unul să fie principal, iar celelalte secundare ). În linii mari, o biectul
principal de activitate este ales de asociați (în unele cazuri, asociat unic) sau acționari , în baza
codur ilor CAEN – Clasificarea Activităților din Economia Națională – și stabileș te cu ce se va
ocupa firma înființată . Un procent semnificativ din î ntreag a activitate a firmei trebuie să fie
reprezentat de obiectul principal de activitate, motiv pentru care ale gerea sa este un pas extrem de
important în inființarea unei societăți .
3. Se de pune capitalul social al firmei , după deschid erea unui cont bancar . „Capitalul
social al unei societăți cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 lei și se divide în părți
sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.”17
4. Se stabilește sediul social al noii societăți. Acesta reprezintă un alt element esențial,
necesar la înființarea oricărei societăți comerciale. Poate fi un spațiu obț inut pr intr-un contract de
comodat, leasing imobiliar, uz sau uzfruct, o propri etate a unui asociat sau un spațiu î nchiriat.
5. Se redactează actul constitutiv al firmei . „Societatea cu răspundere limitată se poate
constitui și prin actul de voință al unei singure persoane. În acest caz se întocmește numai statutul.
(…) Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de
asemenea, act constitutiv. (…) A ctul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de
toți asociații sau, în caz de subscripție publică, de fondatori. (…)
Actul constitutiv al societății în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere
limitată va cuprinde:
a) datele de identificare a asociaților; la societatea în comandită simplă se vor arăta și
b) forma, denumirea și sediul social;
c) obiectul de activitate al societății, cu precizarea domeniului și a activității principale;
d) capitalul social, cu mențion area aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură,
valoarea aportului în natură și modul evaluării. La societățile cu răspundere limitată se vor preciza
numărul și valoarea nominală a părților sociale, precum și numărul părților sociale atribuite
fiecărui asociat pentru aportul său;

17 ***Legea Nr. 31 din 16 noiembrie 1990, republicată, privind societățile comerciale

21
e) asociații care reprezintă și administrează societatea sau administratorii neasociați, datele
e^1) în cazul societăților cu răspundere limitată, dacă sunt numiți cenzori sau auditor
financiar, datele de identificare ale primilor cenzori, respectiv ale primului auditor financiar;
f) partea fiecărui asociat la beneficii și la pierderi;
g) sediile secundare – sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte asemenea unități fără
personalitate juridică -, atunci când se înființ ează o dată cu societatea, sau condițiile pentru
înființarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înființare;
h) durata societății;
i) modul de dizolvare și de lichidare a societății. ”18
6. Actele necesare se depun la Registrul Comerțului din orașul s au de pe raza județului
în care firma își va desfăș ura activitatea , apoi va avea loc înmatricularea firmei. Actele necesare
sunt:
 „Cererea de înregistrare (original)
 Anexa 1 privind înregistrarea fiscală și, după caz, Anexa 2 privind investiția străină;

 Declarația -tip pe propria răspundere semnată de asociați sau de administratori din
care să rezulte, după caz, că:
a. persoana juridică nu desfășoară la sediul social, la sediile secundare sau în afara
acestora, activitățile declarate, o perioadă de maximum 3 ani;
b. persoana juridică îndeplinește condițiile de funcționare prevăzute de legislația
specifică în domeniul sanitar, sanitar -veterinar, protecției mediului și protecției munc ii pentru
activitățile precizate în declarația -tip;
 Dovada verificării disponibilității și rezervării firmei (original);
 Dacă este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii, prevăzut de art. 39 din Legea
nr. 26/1990, republicată, cu modificările și comple tările ulterioare (original);

18 ***Legea Nr. 31 din 16 noiembrie 1990, republicată, pri vind societățile comerciale

22
 Actul constitutiv (original);
 Documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu
social înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărui
circumscripție se situează imobilul cu destinație de sediu social (procedura înregistrării
documentului se derulează prin intermediul oficiului registrului comerțului) – copie. În cazul în
care societatea prezintă un document înregistrat la Agenția Naționa lă de Administrare Fiscală,
procedura nu se mai aplică;
 Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de asociați la
capitalul social (copii);
 Actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise și vărsate la
constituire; în cazul în care printre acestea se afla și imobile, certificatul constatator al sarcinilor
de care sunt grevate (copii certificate);
 Declarațiile date pe propria răspundere, după caz, de către
fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentan te ale persoanei juridice numită
administrator sau cenzor, din care să rezulte că îndeplinesc condițiile legale pentru deținerea
acestor calități (original);
 Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor
persoane fizi ce (copie);
 Specimenele de semnătură ale reprezentanților societății (original);
 După caz, declarația autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetățean
străin în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregist rată
fiscal în România, în original și, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui
semnătură să fie legalizată de un notar public;
 Dacă este cazul:
– actele de înregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane jurid ice (copie
certificată);
– avizul privind schimbarea destinației imobilelor colective cu regim de locuință, prevăzut
de Legea nr. 196/2018 (original). Dacă la sediul social, imobil cu destinație de locuință, nu se

23
desfășoară activitate, administratorul/admin istratorii societății depune/depun o d eclarație pe
propria răspundere , prin care atestă faptul că la sediul social nu se desfășoară activitate, în acest
caz nefiind necesare formalitățile prevăzute de art. 40 alin. (1) din Legea nr. 196/2018 privind
înfiin țarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările
ulterioare;
– hotărârea organului statutar privind participarea la constituirea societății a fondatorilor
persoane (copie certificată);
– mandatul pentru persoana abilitată să semneze actul constitutiv în numele și pe seama
fondatorului persoană juridică (copie certificată);
– certificatul de bonitate a persoanelor juridice nerezidente care participă la constituirea unei
societăți, emis de o bancă sau de camera de co merț competentă din țara de naționalitate (original
și copie tradusă);
– avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie);
– împuternicire specială (în formă autentică), avocațială sau delegație pentru persoanele
desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original);
 Declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice;
 Dovezil e privind plata tarifului legal”19
În cele din urmă, se realizarea o ștampilă, dar și modele de facturi și c hitanțe speciale pentru
firma proaspăt înființată. Se pun la punct ultimele detalii administrative, se așteaptă clienții și,
implicit, satisfacțiile aduse de noua afacere.
II.2. Deschiderea unei cafenele prin finanțare europeană
Având în vedere informațiile redate anterior, în cele ce urmează se regăsește o idee de afacere
care are șanse foarte mari de a asigura succesul firmei și a întreprinzătorului , dacă este gestionată
eficient . Studiul de caz prezintă planul deschiderii unei c afenele (SRL) prin finanțare europeană.

19 Oficiul Național al Registrului Comerțului, „Documentele necesare pentru înregistrarea în registrul comerțului,
înregistrarea fiscală și autorizarea funcționării societății în nume colectiv, in comandită simplă și cu răspundere
limitată”, www.onrc.ro

24
Cafeaua reprezintă un „aliment” arhiprezent în întreaga lume, a cărui istorie se întinde pe o
perioadă îndelungată de timp, fiind consumată în aproape toate regiunile geografice. De aceea, ea
este un element important pe piața internațională, atât pentru consumatori, cât și pentru
producători .
Pe piața globală cafeaua se situează , în topul importanței economice, pe locul al doilea, după
petrol. S ituația economică a unei proporții considerabile de țări producătoare de cafea depinde în
continuare, aproape în totalitat e, de producția și de exportul acestei a. Prețul cafelei în lume diferă ,
depinzând de cerere a și oferta de pe piață și este în permanență influențat de factori precum
modificările climatice, eveniment e politice, calitatea și cantitatea producției de cafea.
De-a lungul istoriei, au fost create numeroase modalități de preparare a cafelei. Astfel,
cafeaua poate fi preparata la ibric, filtru, presă franceză sau, precum în cazul celor mai multe
cafenele din lume, folosind un espressor. Această modalitate de a pre para cafeaua nu este
răspândită la o scară atât de largă doar pentru că este cel mai nou procedeu, sau cel mai facil de
utilizat, ci pentru că rezultatul procesului de preparare – celebrul espresso – este extrem de versatil,
constituind baza mai multor spe cialități. Printre acestea se numără:
„Caffè Americano – espresso cu o cantitate mare de apă caldă adăugată, pregătit în proporție
de 1/3 cafea și 2/3 apă fiartă. Prin Americano este definită de multe ori cafeaua preparată în filtrele
de cafea.
Café au lai t – (cafea cu lapte), specific franțuzească, este un espresso cu lapte fierbinte.
Cappuccino – cremoasă, cu gust de cafea, este pregătită din cafea espresso și o cantitate de
lapte spumat (proporția este de 1:5). Există, de asemenea, versiuni cu gheață sau frișcă.
Mocca – realizată din cafea espresso și ciocolată.
Ristretto – Variantă de espresso, extrem de tare, mult mai condensată și mai densă, pentru
care se folosește jumătate din cantitatea de apă. ”20
Cunoscând aceste noțiuni generale despre cafea , rezul tă că o cafenea este un proiect ideal,
deoarece oamenii au fost, de -a lungul timpului, și sunt în continuare dornici de a savura o cafea
bună, într -o atmosferă primitoare și prietenoasă, în orice sezon. În plus, studiile arată că numărul
de astfel de locur i în țară, deși este în continuă creștere, nu este foarte mare, în comparație cu alte

20 Cafea, ro.wikipedia.org

25
state la nivel european. De exemplu, în București funcționează aproximativ 5000 de cafenele, de
6 ori mai puține decât în Paris, conform ideideafaceri.manager.ro. De acee a, o cafenea este
întotdeauna bine -venită, domeniu fiind unul foarte dinamic și în continuă dezvoltare.
Oportunitățile se lansare și, apoi, dezvoltare nu sunt de neglijat, fiind important să se ia în calcul
fiecare posibilă soluție de care antreprenorul poate profita.
Înainte de a investi într -o afacere, este bine ca cel care își propune să realizeze acest pas să
se doc umenteze cât mai mult despre domeniul respectiv, poate chiar participând la cursuri
specifice. Acest lucru va fi urmat de o analiză sinceră, în care întreprinzătorul să hotărască dacă
acl domeniu i se potrivește, îl reprezintă și dacă merită să pornească l a drum. În acest context,
drumul unui viitor proprietar de cafenea ar fi ideal să debuteze cu un curs de barista sau cu
angajarea într -o cefenea, de unde să deprindă secretele producerii și servirii preparatelor de cafea,
să urmărească procedurile interne, modalitatea de funcționare și, în cele din urmă, să își dea seama
daca un astfel de proiect se potrivește ideilor și aspirațiilor sale. În cazul unui răspuns afirmativ,
accentul cade asupra următoarelor etape, care vizează mai multă muncă administrativă ș i logistică.
Oficial, p rimul pas pentru a înființa o cafenea este, ca în orice afacere, stabilirea unor direcții
clare care urmează a fi urmate, dar și a unui buget necesar pentru investiția inițială și cheltuielile
curente din primele luni de activitate. În cazul de față, toate acestea pornesc de la o alegere foarte
importantă, și anume baza viitoarei afaceri. Întreprinzătorul are, în principiu, la dispoziție 3
variante pentru a -și lansa firma: construirea uneia de la zero, cumpărarea uneia deja existente sau,
o soluție din ce în ce mai populară în România, investirea într -o franciză. Pentru acest studiu de
caz, am decis să apelez la prima opțiune și, astfel, să simulez deschid erea propriei cafenele pornind
de la zero. Odată luată această decizie, pot axa pe constituirea bugetului , care se va regăsi în planul
de afaceri redactat ulterior .
Figura 4 – Evoluția c onsumului de cafea în România; sursa: www.francize.ro/francize -de-cafenea -ghidul -complet/

26
Al doilea pas este înregistrarea firmei la Registrul Comerțului, lucru care nu diferă de la un
proiect la altul, în funcție de sursa de finanțare. Deci, fie că este vorba despre utilizarea fondurilor
proprii, a unui credit bancar sau accesarea de fonduri naționale sau europene, procedurile sunt
aceleași, cele enunțate î n subcapitolul anterior. Această etapă poate fi combinată, deoarece sunt
oarecum corelate, cu cea de obținere a avizelor și autorizațiilor necesare funcționării în deplină
legalitate a noii societăți. Pentru a deschide o cafenea, trebuie obținute autorizaț ia sanitară de
funcționare de la DSV, autorizație de mediu de la APM, autorizație de la DSP, autorizație de
funcționare din punct ul de vedere al protecției muncii de la ITM, negație sau autorizație de la ISU
și, nu în ultimul rând, autorizația de funcționa re. Trebuie precizat faptul că s pațiile cu suprafața
mai mare de 200 de mp necesită sutorizașie de la ISU, în timp ce pentru cele mai mici de 200 mp
este nevoie doar de o negaț ie de la ISU, respectiv un document care să ateste că nu este nevoie de
o autori zație pentru spațiul respectiv . Autorizația de funcționare se obține de la primărie orașului
în care va funcționa noua locație și este valabilă un an. Dosarul depus trebuie să conțină actele
firmei (certificate de întregistrare, punct de lucru), acte pentr u spațiu (contract de închiriere sau
proprietate), autorizații DSP și DSV, autorizație/negație ISU, contract de salubrizare. În maxim 30
de zile se poate ridica de la primărie, după achitarea unei taxe. Această autorizație t rebuie reînnoită
anual.
Așa cu m am menționat anterior, gândirea și scrierea unui plan de afaceri , care sa includă
toate costurile inițiale și pe cele operaționale pentru prima perioadă de funcționare, este una dintre
cele mai importante etape . Motivația este simplă – ideea de afacere, precum și întreaga funcționare
a acesteia, sunt legate de bani, de fonduri. În acest sens, un plan de afacere bine construit poate sta
la baza luării celor mai potrivite decizii pentru buna funcționare a societății și, astfel, scade șansele
de nereușită. În plus, în cazul în care se solicită finanțare prin programe europene (sau naționale),
solicitantul trebuie să știe că, în cele mai multe dintre cazuri, un plan de afaceri realizat după un
model standarzidat reprezintă unul dintre documentele pe care trebu ie să le conțină dosarul său.
„Cele mai importante capitole ale planului de afaceri sunt21:
 veniturile pe care afacerea le generează;
 cheltuielile pe care va trebui să le susții periodic;
 concurența și clienții pentru cafeneaua ta;

21 Marian Dumitrache, 2017, „ IDEI DE AFACERI: CUM SĂ ÎNFIINȚEZI O CAFENEA CU FONDURI
NERAMBURSABILE ”, construimproiecte.ro

27
 calculul indicatorilor economici și realizarea prognozelor cerute.”
Așadar, mai jos se găsește planul de afaceri al ipoteticei cafenele. O parte dintre capitolele
și subcapitolele pe care le conține în mod normal un plan de afaceri sunt doar amintite, pentru a se
ține o evidență a lor, punându -se accent pe aspectele cele mai importante:
CAPITOLUL I. Sinteza planului de afaceri – aceasta este necesară, având în vedere faptul
că documentul este unul destul de complex, iar unele situații nu permit verificarea acestuia în
totalitate, o sinteză fiind o bună modalitate de a economisi timp, dar, în acelați timp, de a nu ignora
planul de afaceri.
CAPITOLUL II . Descrierea afacerii – aici se precizează, în mare, istoricul firmei și detalii
despre amplasarea și funcționarea acesteia, deomeni ul de activitate, misiunea și obiectivele, planul
de producție etc.
CAPITOLUL III. Planul de marketing – unul dintre cele mei importante capitole, deoarece
aici se regăsesc informații despre segmentul de piață unde activează societatea, clienții,
concurenț a, definirea strategiei de marketing, analiza SWOT, politica de produse și/sau servicii
oferite etc. Mă voi opri asupra a două dintre cele mei importante elemente, clienții și concurența,
pentru a avea o imagine clară, aplicată, asupra acestora.
III.1. Cl ienții
A. Tipologia clientelei
Conform unor studii de specialitate, în ultima perioadă a crescut numărul românilor care
consumă de mai mult de două ori pe săptămână cafea pe care o achiziționează fie din cafenele
tradiționale, fie din cele te tip to go . În același timp, a sporit ș i cantitatea de ca fea consumată zilnic.
Locuitorii țării noastre au început să bea mai mult de o ceașcă de cafea pe zi, însă, în continuare,
sunt în urma altor cetăț eni ai Europei. Proprietarii de cafenele își caracterizează clienții obișnuiți
ca fiind persoane cu vâ rsta cuprinsă, în medie, î ntre 18 și 40 de ani, oameni educaț i, deschiși, care
apreciază produse și servicii cu un grad de calitate ridicat . În marile orașe, oamenii de afaceri și
corporatiștii reprezintă aproximat iv 50% din clientela cafenelelor. Procentajul poate ajunge chiar
la 70%, în cazul localurilor care se află î n apropierea centrelor de afaceri. În această situație, fluxul
clienț ilor este cel mai ridicat dimineața devreme și după -amiaza târziu sau seara . De asemenea, și
în centrele universitare cafenelele sunt afaceri extrem de profitabile, clienții fiind oameni tineri,
deschiși și prietenoși, dornici de socializare sau de a studia într -un mediu plăcut și primitor. În

28
capitală, dacă este, chiar de la început , amplasată corect, o cafen ea nu va duce lipsă de clienți. Î n
funcție de spațiul unde este localizată, de clădirile din jur, tipologia de client poate să difere, însă
ceea ce au în comun cu toții este faptul că își doresc să servească o cafea de calitate. Dacă se
înțelege și respectă acest aspect, societatea va avea în scurt timp o plajă bine consolidată de clienți
fideli. În aceste condiții, pentru antreprenor va exista, cât de curând, chiar posibilitatea de extindere
în mai multe locații.
B. Segmentul ți ntă
Fiind situată în București, în apropierea unor clădiri universitare, clienții cafenelei vor fi în
specia l studenți. Cel mai mare flux de cli enți se va înregistra la sfârșitul săptămânii . Totuși, în
cursul săptămânii, cele mai mari vânzări se vor realiz a după -amiază, între orele 16 și 24, dar vor
exista numeroși clienți la primele ore ale dimineții, începând cu ora 7. Datorită traficului mare de
studenți care vor tranzita locația, nu vor lipsi comenzile nici în intervalele de timp care nu au fost
mențion ate anterior. În acest mod, cafeneaua proaspăt înființată va deveni curând o locație ideală
pentru câteva momente de relaxare după cursuri, de studiu și întâlnire cu prietenii și, cel mai
important, va fi locul de unde studenții și toți ceilelți clienți îș i vor potea achiziționa zilnic
produsele pe bază de cafea preferate.
Pentru că principalii clienți vor fi tineri, deschiși către lucruri noi, din meniul nostru nu vor
lipsi preparatele speciale. Printre băuturile p regătite pentru cei care trec pragul cafe nelei se numără
clasicele espresso , risetto, cappuc cino, caffe latte, dar și rețete inedite, precum irish coffee, cafea
cu miere, Vienna, latte cu ciocolată sau cinnamon caramel coffee.
În concluzie, această afacere va oferi clienților săi o gamă largă de produse pe bază de cafea,
astfel încât să poată fi la înălțimea cerințelor și să satisfacă inclusiv gusturile celor mai pretențioși
clienți ai să i.
III.2. Concurența
Piața cafenelelor din România este într -o continuă dezvoltare și, în ciuda numărului care
poate părea uneori destul de mare, în alte țări europene funcționează de câteva ori mai multe
asemenea afaceri decât în țara noastră. Acest sector al industriei HoReCa este împărț it între mari
lanțuri naționale și internaționale , orientate , în general, către segmentul premium, ș i cafenele mici,
care își îndreaptă atenția către clasa de mijloc a populației . Totuși, conform unui studiu, doar trei
dintre dintre cele mai extinse 10 lanțuri de cafenele din lume sunt prezente în România . „Starbucks,

29
McCafe (pa rte a McDonald’s) și Gloria Jean’s sunt lanțurile internaționale din top zece care au
pariat pe România, unde au între 10 și 30 de unități fiecare .”22
Având în vedere dinamica domeniului, se poate realiza o clasificare a tipuri lor de cafenele
din Bucuresti , care include:
„1. Cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cateva preparate culinare si, deseori,
concerte sau alte evenimente): Turabo Cafe, Cremcaffe sau ViaCafe;
2. Cafenele self -service (cu autoservire) – Coffeeright (din locatiile Gregory’ s)
3. Cafenele bancare – BT Cafe
4. Cafenele din cladiri de birouri – City Cafe
5. Cafenele din centre comerciale – Gloria Jean‘s Coffees (si cu autoservire)
6. Cafenele din hoteluri – Vienna Cafe (din JW Marriott Grand Hotel Bucuresti)
7. Cafenele din b enzinarii – Vienna Cafe (din statiile OMV)
8. Cafenele tematice .”23
Pimii 10 cei mai puternici concurenți ai cafenelei proaspăt înființate sunt Origo Coffee Shop,
M60, Rio Juice, Ganesha Caffe, Grand Cafe Van Gogh, Cafe Klein, ORYGYNS Specialty Coffee ,
Cere al Crunch , Manufaktura The Co ffee Shop Restaurant și Artichoke Coffee Shop , conform
ratigului pe care aceste localuri le -au obținut pe motorul de căutare turistic Tripadvisor24.
Între toate documentele și planurile pe care un întreprinzător trebuie să le gâ ndească înainte
de a-și dezvolta o nouă afacere, un element foarte important este analiza concuranței. Aceasta se
poate regăsi în planul de afaceri sau poate fi mai complexă, realizată aparte, pentru o mai bună
cunoaștere a pieței și gestionare a politicil or care urmează să fie adoptate. Această analiză trebuie
să fie una bine documentată, care implică atât o cercetare la fața locului, cât și în mediul online
sau chiar discuții cu colaboratori și clienți ai respectivelor firme. Cu cât antreprenorul își cuno aște

22 Piața cafenelelor din România reintră în atenția jucătorilor internațion ali, www.evobrand.ro
23 Silviu Marian Banila, 2014, C e cafenea sa -mi deschid? Alege dintre ace ste 8 tipuri de cafenele foarte atractive! ,
www.afacerilacheie.net
24 Cafés in Bucharest , www.tripadvisor.com

30
mai bine concurenții direcți și indirecți, punctele lor tari și pe cele slabe, cu atât poate să își
îmbunătățească propriile servicii.
Mai jos se regăsește o succintă analiză a celor mai bine cotate 10 cafenele din București ,
conținând denumirea, prețul mediu practicat pentru cafea și produse pe bază de cafea
comercializate, locația și specificul fiecăreia.
Concurenți Preț
mediu Zona Specific
Origo Coffee Shop 13 lei Lipscani neprecizat
M60 12 lei Piața Amzei European, Fusion
Rio Juice 10 lei Piața Dorobanților Brazilian
Ganesha Caffe 11 lei Barbu Văcărescu European
Grand Cafe Van Gogh 12 lei Strada Smardan, în
apropierea BNR European
Cafe Klein 12 lei Strada Smardan European
ORYGYNS Specialty Coffee 11 lei Strada Michelet Jules neprecizat
Cereal Crunch 9 lei Bulevardul Națiunilor Unite neprecizat
Manufaktura The Coffee Shop
Restaurant 13 lei Strada Pierre de Coubertin ,
Mega Mall Italienesc,
Franțuzesc
Artichoke Coffee Shop 10 lei Calea Victoriei Englezesc

Tabel 1 – Analiza concurenților; sursa informațiilor: https://www.tripadvisor.com/Restaurants -g294458 -c8-Bucharest.html

31
CAPITOLUL IV. Planul operațional – cuprinde secțiunile Graficul investiției, Producția,
Personalul și Protecția împotriva Riscurilor .
Graficu l investiției – etapele operaț ionale ce vor defini implementarea planului investițional
sunt cuprinse în urmă torul tabel :
Operațiunile de realizat în primul an de
funcționare a societății (incluzând procedurile
privind deschiderea unei noi firme) Ordine re alizării
operațiunilor
1 2 3 4 5 6
Proiecte, aprobări, avize X X
Amenajare a spațiu lui X X
Încheiere a contracte lor cu furnizori (de cafea,
băuturi răcoritoare, băuturi alcoolice ) X
Achizițiea de mobilier și aparatură pentru
bucătărie X
Transport ul, montarea și proba aparaturii X
Recrutare a și angajare a personal ului X X
Instruire a personal ului X
Achiziția unui stoc iniț ial de materii prime X
Inaugurarea cafenelei X

Tabel 2 – Graficul investiției pentru cafeneaua înființată ; sursa: http://www.incubatorsacueni.ro/wp –
content/uploads/2013/09/cafenea2.pdf
CAPITOLUL V. Management și organizarea afacerii – așa cum îi spune și numele, acest
capitol prezintă înformații despre echipa care administrează localul, investitori, organizarea
afacerii și politica de management a resurselor umane.
CAPITOLUL VI. Planul financiar – o parte importantă a planului de afaceri, aceasta redă
informații despre cheltuielile cu investiția inițială, chel tuieli lunare, cifra de afaceri, fondul inițial
necesar și, nu în ultimul rând, profitul.
– „Cheltuieli cu investiția inițială
o instalația electrică: 2000 EUR ;

32
o instalațiile sanitare: 2000 EUR ;
o instalația de încălzire / răcire: 2000 EUR;
o instalația pentru curenții slabi: telefon, calculator,camere supraveghere,
alarmă, casă de marcat, sonorizare etc.: 2000 EUR;
o amenajări interioare:
 plafon și pereți rigips: 2000 EUR;
 indreptat pereți și zugrăvit cu vopsea lavabilă: 2000 EUR;
 parchet 80 mp: 2800 EUR;
 gresie 20mp: 600 EUR;
o organizarea interioară a cafenelei:
 barul – 4 mp:
 cost achiziție bar: 2000 EUR
 oficiu pentru spălarea și păstrarea paharelor și a veselei;
 măcinător de cafea – asigurat gratuit de către furnizorul de cafea;
 expressor – asigurat gratuit de către furnizorul de cafea;
 blender – asigurat gratuit de către furnizorul de cafea;
 1 frigider pentru băuturi răcoritoare – asigurat gratuit de către
furnizorul de băuturi răcoritoare;
 cuptor cu microunde: 100 EUR;
 casă de marcat și soft necesar: 1200 EUR;
 mașină de făcut gheață : 200 EUR;
 mobilier tehnologic: mese de lucru, dulapuri, etajere: 2000 EUR.

33
o Vestiarul pentru salariați – 3 mp: mobilier – 300 EUR
o Spații de primire și servire: 80 mp (35 – 40 de locuri):
 mese pă trate (90×90 cm): 15 buc x 100 EUR/ buc = 1500 EUR
 fotolii: 30 buc x 80 EUR / buc = 2880 EUR
 canapea de colț (2 persoane): 2 buc x 400 EUR / buc =800 EUR
 televizor: 2 buc x 450 EUR / buc = 900 EUR
 decoraț iuni interioare (vaze de flori, plante de inte rior, tablouri,
perdele, decoraț iuni, suportu ri, etc.): 7000 EUR
 sistem de supraveghere, monitorizare și î nregistrare: 1.500 EUR
 sistem de sonorizare: 1500 EUR
o Inventarul pentru servire (veselă ):
 farfurii pentru desert: 40 x 2 EUR / buc = 80 EUR
 tacâmuri: 40 x 4 EUR / set = 160 EUR
 note de plată : 15 x 15 EUR / buc = 225 EUR
 cești cu farfurioară pentru cafea și ceai, pahare , șervețele, tă vi,
suport uri pentru meniuri – asigurate în mod gratuit de că tre furnizori; .
o Camera pentru depozitare: rafturi – 200 EUR
o Birou – 4 mp :
 calculator: 1000 EUR
 imprimantă /copiator/fax/ scaner: 1000 EUR
 diverse – birotică (dosare, hâ rtie, pixuri, etc.): 100 EUR

34
– Total cheltu ieli de investiții : 40.545 EUR ”25
În același mod, se realizează și un calcul al cheltuielilor lunare, care însumează cheltuielile
cu personalul, cu chiri a, cu utlitățile, cu aprovizionarea și promovarea. Adunând cele două tipuri
de cheltuieli (cele privind investiția inițială și cheltuielile lunare, curente, pentru prime le 6 luni),
se ajunge la un fond inițial necesar de aproximativ 110.000 EUR pentru o ca fenea cu aproximativ
40 de locuri.
De altfel, profitul poate fi calculat și pentru fiecare produs sau serviciu oferit clienților,
pentru a verifica rentabilitatea acestuia.
Pentru a calcula profitul lunar, trebuie avute în vedere cheltuielile și încasările. Presupunem
că valoarea cheltuielilor lunare atinge suma de 11.600 EUR, incluzând:
 Salarii: 3600 EUR
 Chiria: 4000 EURO
 Utilităț i: 260 EUR

25 „Plan de afaceri pentru cafeneaua Coffe Time”, ro.sc ribd.com Produs Preț mediu Cost Profit
Cafea fără zahăr și
lapte 5 lei 0,8 lei 4,2 lei
Cafea cu lapte și două
pliculețe de zahăr 6 lei 1 leu 5 lei
Cafea specială 9 lei 2 lei 7 lei
Ceai 5 lei 0,7 lei 4,3 lei
Băuturi răcoritoare 5 lei 2 lei 3 lei
Tabel 3 – Prețul de vânzare, costul suportat de firmă și profit ul realizat din vânzarea principalelor produse din cafenea

35
 Aprovizionare: 3500 EUR
 Promovare: 250 EUR
Încasă rile lunare se pot ridică la aprox. 16.000 EUR . Astfel, profitul lunar va fi de
aproximativ 4400 EUR.
Având aceste date, urmează identificarea surselor de finanțare disponibile, care au fost
dezbătute în primul capitol al lucrării de față, și alegerea celei ideale pentru noua cafenea. În acest
caz, soluția potrivită este finanțarea europeană.
Pentru a acc esa fonduri este indicată o colaborare cu o firmă de consultanță specializată, care
va găsi programul optim pentru atragerea de fonduri pentru demararea proiectului de investiții .
Odată confirmată eligibilitatea, se vor avea în vedere aspecte precum suma n ecesară pentru
investiție și suma care poate fi obținută prin fonduri. De asemenea, aceste programe au fost
prezentate în capitolul anterior, motiv pentru care nu se va insista asupra lor. În cele din urmă, se
pregătește dosarul de solicitare a finanțării, conform „Ghidului Solicitantului”, care poate fi
accesat de pe site -ul Ministerului Fondurilor Europene. După depunerea dosarului urmează fie
semnarea contractului de finanțare, fie respingerea acestuia.
În cazul unui răspuns pozitiv, se poate demara im plementarea proiectului. În acest timp, se
pun la punct alte aspecte legate de funcționarea propice a afacerii , în situația de față, identificarea
unei locații propice și amenajarea viitoarei cafenele . Spațiul destinat desfășurării activității firmei
este de preferat să se găsească într-o zonă centrală, intens circulată , sau în apropierea unor clădiri
de birouri, școli sau universități . Amenajarea interioară nu este de neglijat, o cafenea având un
mare succes dacă designul reflectă un concept inedit, care s ă atragă atenția clientului și să îl facă
să revină. Luminile, mobilierul, decorațiunile reprezintă elemente spre care un client va privi și le
va asocia cu a atmosferă frumoasă și primitoare, în cazul în care sunt alese potrivit stilului pe care
îl aborde ază locația.
În continuare, s e încheie contracte cu furnizorii, cei mai importanți jucători pe această piață
fiind Strauss România (Doncafe și Lavazza), Julius Meinl Româ nia, Pro Brands Distribution (Illy),
Nord ic Import Export Co SRL (Kimbo și Kose), Nest le România (Nescafe).
În cele din urmă, după fixarea acestor aspecte, tot ce rămâne de făcut este deschiderea locației
și așteptarea clienților , pentru a le oferi experiențe la standarde ridicate .

36
CAPITOLUL III
Concluzii
Încă din cele mai vechi timpuri, ființa umană a fost caracterizată prin dorința de a -și depăși
propria condiție și de a atinge un nivel tot mai ridicat al lucrurilor pe care le poate obține. Societatea
a evoluat de la oamenii simpli, care, dintotdeauna au înțeles importanța creării unor l egături
puternice între ei, pentru a putea realiza diverse schimburi comerciale, la negustori abili ai unor
timpuri îndepărtate și până la antreprenorii, mai mai sau mai mici, din zilele noastre.
Astfel, scânteia aceea generată de dorința de a realiza pro fit prin oferirea unor produse sau
servicii a aprins flacăra a ceea ce numim astăzi „spirit antreprenorial”. Antreprenorul este, adesea,
numit și întreprinzător, ceea ce este corect din punct de vedere lingvistic , având în vedere faptul
că una dintre defin ițiile atribuite acestui cuvând este „ Persoană fizică autorizată sau persoană
juridică având sarcina înființării, gestionării, organizării și conducerii unei afaceri, la care participă
cu capitalul său și (sau) cu capital atras. ”26 Totuși, este interesant c um prima definiție care se
regăsește în aceeași sursă îl caracterizează pe întreprinzător drept o persoană „c are are spirit de
acțiune; care are inițiativă ”27. În această situație, ne putem da seama că întreprinzătorul nu este
doar persoana care gestionează o afacere, de la lansarea acesteia pe piață, pe parcursul funcționării
sale, ci reprezină mai mult de atât. Ceea ce îl definește cu adevărat, esența întregii sale activități
constă în pornirea sa de „a face”, în inițiativă, în capacitatea de a -și asuma ri scuri mari și în
năzuința de a -și depăși condiția și de a se implica activ în societate, atât la nivel economic, cât și
social.
Am ales această temă pentru lucrarea mea, deoarece consider că este foarte util ca orice
persoană să cunoască faptul că își poat e exercita spiritul antreprenorial, chiar dacă nu dispune,
inițial, de fonduri proprii necesare demarării unui proiect de investiții. Prin folosirea unor resurse
precum timpul, energia, implicarea și creativitatea, resursa financiară poate fi asigurată pri n
accesarea unor finanțări externe.
Așa cum am ilustrat în prezenta lucrare, un start eficient în afacere poate fi realizat prin
finanțări nerambursabile, puse la disproziția solicitanților de către Uniunea Europeană sau
administrațiile publice centrale, în cazul țării noastre, guvernul României, prin Ministerul

26 Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II -a revăzută și adăugită), Academia Română, Institutul de
Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009
27 Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II -a revăzută și adăugită), Aca demia Română, Institutul de
Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009

37
Fondurilor Europene. Am optat pentru tema fundamentării unui proiect de investiții cu finanțare
europeană, deoarece este o opțiune mai versatilă, care se poate plia pe o serie mai vastă de tipuri
de proiecte, aparținând mai multor sectoare de dezvoltare economică.
Pe lângă avantajele financiare incontestabile pe care le implică acceptara proiectului depus,
această experiență poate fi extrem de utilă pentru antreprenor. Ast fel, el se obișnuiește cu
întocmirea de documente cu caracter economic sau chiar contabil, necesare pe toată durata
funcționării afacerii sale, cunoaște oameni noi, cu care poate lega relații solide, care devin punct
de plecare pentru viitoare colaborări de succes. În plus, are oca zia de a învăța multe lucruri noi,
utile atât în mediul de afaceri, cât și în viața cotidiană.
Cât despre piața cafenelelor din România, aceasta este extrem de ofertantă și în continuă
dezvoltare. Deși numărul de astfel de afaceri este mai ridicat decât în anii anteriori, întotdeauna se
vor găsi iubitori de cafea și produse pe bază de cafea de calitate, care sunt dornici să servească
ceașca zilnică de cafea într -o cafenea cochetă și la îndemână.
Istoria atestă că primul magazin de cafea se afla la Constanti nopol și a fost deschis în anul
1475, iar primele cafenele au apărut în juru l anului 1550, în Istanbul, urmând ca numărul lor să
crească într-un ritm destul de rapid. „Acestea erau puncte de întâlnire ale turcilor, locuri în care
bărbații se întâlneau pentru a discuta și a ieși din cotidian. Sultanii au încercat, în unele rânduri, să
desființeze cafenele, dar acest lucru prejudicia strângerea taxelor obținute din comerțul cu cafea.
În scurt timp, cafenelele au devenit un lucru comun în întreaga Turcie, dar și în teritoriile cucerite
de aceștia. În Europa Apuseană, aceste localuri turcești au intrat prin filiera austro -ungară ”28.
În Europa Apuseană, u na dintre primele cafenele se numea La Bottega del Caffé , care și-a
desfășurat activitatea în Veneția, înce pând cu anul 1624. Treptat, în fiecare țară europeană au luat
naștere celebrele localuri specializate în preparaea cafelei. Nu se cunoaște exact când a apăru t
prima cafenea în România, dar primul băutor de cafea din Moldova este considerat un logofăt, care
a trăit în secolul al XVI -lea.
Am ilustrat aceste curiozități din industria cafelei pentru a accentua fundamentarea acestei
lucrări și pentru a reliefa modul în care un tip de afacere cu o istorie vastă, înființată în zilele
noastre prin mijloace specific e secolului XXI, poate readuce în lumină trecutul, care să se îmbine
armonios cu prezentul.

28 Cafea, ro.wikipeida.org

38
Închei prin a prezenta, pe scurt, structura lucrării „Fundamentarea unui proiect de investiții
cu finanțare europeană”. Aceasta este alcătuită din trei capitole, cu prinzând mai multe subcapitole.
Capitolul I reprezintă a abordare teoretică privind înființarea unei societăți comerciale cu
fonduri europene. Am abordat tema necesității de finanțare a unui proiect de investiții, precum și
sursele posibile de finanțare – interne și externe, alătudi de avantajele și dezavantajele care le
caracteri zează pe fiecare. Am insistat asupra finanțării prin programe speciale al Uniunii Europene,
punând accent pe Programele Operaționale din perioada 2014 -2020.
Capitolul II redă parte a aplicativă a lucrării . Acesta debutează printr -o prezentare a
procedurii care trebuie urmată pentru înființarea unei firme, în cazul de față o cafenea, prin
intermediul finanțării europene. Am pus accentul pe un element esențial când vine vorba de
lansar ea pe piață a unei noi afaceri, și anume planul de afaceri.
În capitolul III se regăsesc concluziile acestei lucrări, atât la nivel general, legate de
antreprenoriat și de ce ea ce presupune a fi inițiatorul unui proiect de investiții, cât și la nivel
particular, referindu -mă la industria cafelei și a cafenelelor, concept pe care s -a bazat studiul de
caz din cel de -al doilea capitol.

39
Bibliografie

1. Boboc Dan, Dobrin Octavian -Cosmin, Lupu Iulia, Popa Ion, Stoian Mirela, Teau
Anca Mihaela, 2018, „Studiu de impact cu privire la înființarea și operaționalizarea unui fond de
investiții cu capital de risc”, Academia Română, București
2. Claudiu Zamfir, 2020, „Fonduri europene 2021 -2027: Opt programe prin care se
vor finanța proiecte în România”, startupcafe.ro
3. Ion Neculce, „O samă de cuvinte”, Editura Junimea, Iași, 1972
4. Lect. Univ. Dr. Smaranda Vancea, 2014, „FINANȚAREA AFACERII. Suport de
curs pentru masteranzii specializării Gestiunea Financiară a Afacerii”
5. Marian Dumitrache, 2017, „IDEI DE AFACERI: CUM SĂ ÎNFIIN ȚEZI O
CAFENEA CU FONDURI NERAMBURSABILE”, construimproiecte.ro
6. Silviu Marian Banila, 2014, Ce cafenea sa -mi deschid? Alege dintre aceste 8 tipuri
de cafenele foarte atractive!, www.afacerilacheie.net
7. Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman,
http://mfe.gov.ro/programe/autoritati -de-management/am -pocu/
8. Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Asistență Tehnică,
http://mfe.gov.ro/programe/autoritati -de-management/am -poat/
9. Comisia Europeană, „Finanțarea investițiilor”, ec.europa.eu
10. Comisia Europeană, „Programe de finanțare ale UE”, 2020, europa.eu
11. Ministerul Fondurilor Europene, „Despre fondurile europene, pe înțelesul tuturor.
Fondurile europene în România 2014 -2020”, 2019
12. Ministerul Fondurilor Europene, Perioade de pr ogramare – Perioada 2021 -2027,
mfe.gov.ro
13. Oficiul Național al Registrului Comerțului, „Documentele necesare pentru
înregistrarea în registrul comerțului, înregistrarea fiscală și autorizarea funcționării societății în
nume colectiv, in comandită simplă și cu răspundere limitată”, www.onrc.ro
14. Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II -a revăzută și adăugită),
Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009
15. ***Legea nr. 346 din 14 iulie 2004, privind stimularea în ființării și dezvoltării
întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare
16. ***Legea Nr. 31 din 16 noiembrie 1990, republicată, privind societățile comerciale
17. Cafea, ro .wikipedia.org
18. Cafés in Bucharest, www.tripadvisor.com
19. Piața cafenelelor din România reintră în atenția jucătorilor internaționali,
www.evobrand.ro
20. „Sursele de finanțare ale afacerilor”, www.plandeafacere.ro