COOPERARE A POLIȚIENEASCĂ INTERNAȚIONALĂ [603920]

1

COOPERARE A POLIȚIENEASCĂ INTERNAȚIONALĂ
TEMA – BIROUL SIRENE ȘI ROLUL ACESTUIA ÎN SCHIMBUL DE INFORMAȚ II
CU VALOARE OPERATIVĂ
STUDENT: A LBĂ VALERIA
GRUPA: 215
E-mail: albavaleria306 @yahoo.com
Telefon: 0733.000.000

Secțiunea I: MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Consider că această temă prezintă un mare interes în domeniul cooperării polițienești
internaționale, dată fiind colaborarea dintre aceste organisme de aplicare a legii având ca
principale scopuri prevenirea și stoparea eficientă a infracționalității transfrontaliere, precum
și criminalitatea organizată și te rorismul realiza te la nivel globa l.
După cele două conflicte armate mondiale ce au zdruncinat întreaga lume, au fost
necesari mulți ani pentru consolidarea încrederii societății , asigurarea securității de către
autorități și eliminarea frontierelor dintre state. Crearea spațiului Schengen este una dintr e
cele mai concrete realizări ale integrării europene și este ireversibilă. Pe continentul european,
unde popoarele și -au vărsat sânge pentru a ‑și men ține teritoriile, ast ăzi frontierele exist ă
numai pe hart ă. Pentru a putea crea cadrul necesar îndepliniri i tuturor celor patru libertăți ce
caracterizează calitatea de membru al Uniunii Europene și anume : libertatea de mișcare a
bunurilor, capitalurilor , serviciilor și a persoanelor, anul 1985 a făcut ca povestea să devină
reală, constituindu -se din 5 state membre a le UE, o Europă fără frontiere interne, în care
dreptul la liberă circulație era asigurat și promovat de către autorități. Astăzi, spațiul Schengen
a eliminat definitiv controale le la frontierele interne și a implementat o serie de măsuri de
securitate. Acesta a ajuns la un număr de 26 de țări membre, printre care se numără 22 ce
aparțin Uniunii Europene , precum : Austria, Belgia, Republica Cehă, Germa nia, Danemarca,
Estonia, Lituania, Grecia, Portugalia, Spania, Italia, Fin landa, Franț a, Ungaria , Luxemburg,

2
Letonia, Malta, Țările .de Jos, Polonia, Suedia , Norvegia , Slovenia și Slovacia, precum și
Elveția, Is landa, și Liechtenstein . Datorită multitudinii de aderări, Spațiul Schengen este
înconjurat în prezent de un număr de 42 673 km de frontiere maritime și 7 721 km de
frontiere terestre.
Întemeierea acesteia prezintă rezultate în beneficiile economice îndestulătoare aduse
UE. Venind în sprij inul acesteia, statele membr e primesc finanțare din partea Uniunii pentru
consolidarea controalelor și gestionarea . la frontierele externe ale țărilor pentru a lupta
împotriva migrației neregulamentare, dar și pentru îmbunătățirea procedurilor de prelucrare a
cererilor de viză Schengen, fiind alocate un număr de 2,76 miliarde de euro și încă un plus de
un milion de euro pentru promovarea cooperării polițienești și a schimbului de informații din
acest spațiu.
Așadar, această temă intră în atenția autorităților competente din prisma
eficientizării și simplific ării procedurilor de controale interne și externe, dar și din punct de
vedere al combaterii criminalității.

Secțiunea II: STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR LEGAT E DE TEMĂ

Prin semnarea Convenției .de Aplicare a Acordului .Schengen , în anul 1990 , s-a
avut în vedere crearea unui spațiu comun .de securitate . și justiți e, având ca obiective
principale : armonizarea prevederilor legate de intrarea și șederea de scur tă durată în spațiul
Schengen a cetățenilor din afara UE; problema azilului; probleme de combatere . vamală . a
crimelor legate de drogu ri și cooperarea judiciară și cea polițienească dintre statele membre.
În sprijinul statelor membre acest uia, dar și a celor din afară, a fost creat Sistemul
Informatic Schengen folosit la scară largă, prin care țările se pot conecta la unitatea centrală a
sistemului (CSIS) cu scopul transmiterii de informații.
S.I.S. conține date minime pe care le pot accesa autoritățile în scopul introducerii
unor noi alerte sau informării atât despre bunuri, cât și despre pe rsoanele urmărite în cadrul
unor proceduri judiciare, persoanele dispărute, persoanele sau obiectele legate de infracțiuni
sau cetățeni din terțe țări care nu au dreptul de intrare sau de ședere în spațiul Schengen, iar
datele și informațiile suplimentare ce pot conduce la localizarea acestora sunt obținute prin
intermediul Birourilor SIRE NE (Supplimentary Information . Requested at the Nation al
Entries) constituite la nivelul fiecărui stat membru Schengen, potrivit art. 7 alin. (2) din
Decizia 533/2007 privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului Informa tic
Schengen de generația a doua : „Fiecare stat membru își .desemnea ză autoritatea c e asigură
schimbul tuturor informațiilor . suplimentare în conformitate cu dispozițiile .Manualului
SIRENE“. Prin intermediul acesteia, s -au diminuat problemele, deoarece cu ajutorul acestor
motoare de căutare , autoritățile desemnate au acces la semnalările cu privire atât la obiecte,
cât și la persoane, verificări și controale de frontieră făcute de către poliție, precum și
acordarea vizelor, a permiselor de ședere în țară, dar și supravegherea străinilor privind

3
convenția circulării persoan elor. Principalul rol pe care -l joacă acest birou reprezintă
responsabilitatea furnizării de informații în timp real utilizatorului final, cu posibilitatea
completării informației cu date suplimentare, în timp scurt.
Principalele atribuții a le Biroului SIRENE sunt: procesarea datelor și a informațiilor
privind persoanele și obiectele, a șa cum este prevăzut la articolele 95 -100 din Conve nția
Schenge n, prin coor donarea de .acțiuni ce trebuie î ntreprinse, prin transmiterea informații lor
suplimentare și prin procesarea .rezultatelor; sprijinirea autorităților .judecătorești în caz urile
de extrădare și repatriere a suspecților din statele Schengen; furnizarea mutuală de asistență
juridică internațională, precum este preciz at în articolele 39 și 46 di n Convenția Sc hengen ;
redactarea unor linii directoare privind o utilizare legală a SIS pentru autoritățile și serviciile
subordonate, organizarea de .cursu ri de formare și participarea în cadrul unor operațiuni cu
impact ridica și furnizarea de informații, în urma cererilor legale de acces la datele personale,
cu pri vire la cele stocate în cadrul SIS și în bazele de date naționa le ale poliț iei conforme
dispozițiil or privind protecția datelor.

Secțiunea III: DEZVOLTAREA APROFUNDATĂ A TEMEI PORTOFOLIULUI

Menținerea securității interne a statului și a ordinii publice reprezintă principalele
obiective ale sistemului. Prin intermediul acestui sistem se urmărește și integrarea statelor din
afara spațiului Schengen, precum România, ce utilizează sistemul informatic cu ajutorul
autorităților române, lucru ce permite posibilitatea unor schimburi rapide de informații la
nivel regional și asigurarea unui răspuns prompt în cazul unor amenințări inevitabile în
regiunile de frontieră.
În vederea asigurării unui flux continuu de date și informații s -a înființat în cadrul
Centrului de Cooperare Polițienească Internațională al Inspectoratului General al Poliției
Române o structură specializată, denumită Biroul SIRENE . Astfel, statul român este conectat
cu celelalte state având scopul combaterii criminalității transfrontaliere, iar pentru ca acesta să
funcționeze la capacitate maximă au un program de 24/7.
Conform art. 23 al legii 141/2010 republicată în Monitorul Oficial al României ,
biroul SIRENE are următoarele atribuții:
a) asigură schimbul de informații suplimentare potrivit prevederilor cuprinse în Manualu l
SIRENE;
b) realizează activitățile necesare în vederea adăugării sau ridicării unui indicator de validitat e
la semnalările din SIS;
c) realizează activități pentru introducerea semnalărilor cu privire la persoane căutate în
vederea predării în baza unui mandat european de arestare sau în vederea extrădării;

4
d) desfășoară activitățile necesare în vederea implem entării deciziilor luate la nivelul Uniunii
Europene în domeniul de activitate al birourilor SIRENE;
e) realizează statistici privind activitatea sa și le transmite periodic Secretariatului General al
Consiliului;
f) coordonează activitatea de verificare a calității informațiilor cuprinse în semnalările din
N.SIS, în conformitate cu prevederile Manualului SIRENE;
g) transmite autorității competente de la nivelul SIS central lista autorităților naționale
competente, precum și orice modificare ulterioară a ac esteia;
h) asigură organizarea și desfășurarea misiunilor de predare/preluare sau extrădare a
persoanelor arestate, în baza mandatului european de arestare ori a mandatului de urmărire
internațională emis de autoritățile judiciare române, ulterior realizăr ii unui rezultat pozitiv, în
colaborare cu autoritățile naționale competente.
În țara noastră, înființarea Biroului SIRENE s -a făcut în că din anul 2004, luna
august, dar va deveni operațional la data aderării României în spațiul Schengen. Aderarea în
cadrul acestuia reprezintă un drept și o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la U niunea
Europeană (art.4 al Protocolului privind condițiile și a ranjamentele referitoare la admiterea
Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al
României și Bulgariei). După lungi încercări, în anul 2016, de reluare a funcționalității
Spațiului Schengen, interesul pentru mă surile necesare restabilirii funcționării a fost treptat
diminuat, din cauza reticențelor privind imposibilitatea prelungirii controalelor la frontierele
interne între statele membre. Astfel, problemele persistente la adresa securității interne au dus
la obiectivul Comisiei de a -și concentra toate eforturile depuse pentru adoptarea măsurilor
necesare pentru consolidarea frontierelor externe, lup ta împotriv a criminalității
transfrontaliere sau a terorismului , măsuri evidențiate incl usiv în cel de -al 16-lea raport al
Comisiei privind progresul către o securitate efectivă și autentică, publicat la 10 octombrie
2018.
O statistică a anului 2016 a rezultat un număr de 29.354 de rezultate pozitive în
România . și 10.540 în străină tate, având un total de mesaje procesate de Biroul Național
SIRENE a fost de 212.289.
Semnalările introduse de fiecare țară stau la latitudinea acestora dacă vor fi încărcate
sau nu, fiecare asumându -și consecințele, deoarece o semnalare o dată in trodusă nu va mai
putea fi modificată sau retrasă decât de cel către acel stat ce a integrat -o, doar CS SIS poate
avea acces la toate informațiile emise de către statele membre.
Cu ajutorul Sistemului Informatic Schengen – SIRENE, în anul 2 016 au fost sesizate
1.682 de semnalări privind persoane căutate în baza unui mandat european de arestare emis de
România . De asemenea, statul nostru a avut un număr de 777 de per soane predate, majoritatea
fiind urmărite internațional.

5
SINS (Sistemul Informatic Național de Semnalări) va gestiona se mnalările emise de
statul român, iar împreună cu copia națională a CS.SIS, va forma sistemul N.SIS pentru
România . SINS conține toate semnalările naționale de tip Schengen sau non -Schengen, astfel
dându -i posibilitatea țării noastre de a participa prin em iterea de către autoritățile competente
a tuturor averti smentelor de interes Schengen și de interes n on-Schengen, ad ică doar cele de
pe teritoriul național . Acest sistem este pus la dispoziția tuturor instituțiilor în vederea
consultării și a actualizării în funcție de competențele legale stabilite stipulate în OUG nr.
128/2005 , conform preve derilor CAAS.
SINS are o contribuție fundamentală la realizarea cooperării polițienești pe linia
combaterii criminalităț ii transfrontaliere. Așadar, organismele de aplicare a legii din România
vor putea fi în măsură să consulte și să alimenteze bazele de date ale SINS. Ca beneficiu adus
țării se vor putea furniza către polițist, indiferent de poziția ierarhică a acestuia, t oate
mijloacele de verificare rapidă și directă, adecvate contextului european.
De asemenea, pentru diminuarea muncii autorităților competente , dar și a celor în
materie de azil, s-a creat ”VIS” , adică Sistemul de informații privind vizele. În cadrul
acestuia, statele Schengen pot face schimb de date și informații în ceea ce privește cererile de
vize, agenții vamali p ot verifica, u tilizând date personalizate, ca de exemplu amprentele
digitale sau dacă o persoană care prezintă o viză este titularul de drept al acest eia, iar
autoritățile au posibilitatea de a identifica persoane ce se află pe teritoriul Schengen fără
documente sau cu d ocumente falsificate. Acest sis tem informatic face legătura rapidă dintre
autoritățile naționale, consulatele statelor membre Schengen aflate în țări consulate și toate
punctele de trecere a frontierelor externe a spațiului Schengen.

Secțiunea IV: CONCLUZII

În prezent, UE lucrează la un sistem de intrare -ieșire ce îmbunătăț ește frontierele
actuale și va avea programe de combatere a migrațiilor neregulamenta re mult mai eficiente
față de cele actuale, venind în suportul celor care călătoresc des și care au fost și sunt în
atenția autoritățilo r pentru verificări amănunțite. De asemenea, se lucrează și la un nou tip de
acordare de vize prin care facilitează șederea într -un stat membru Schengen mai mult de 90 de
zile sau un an, cu posibilitatea prel ungirii a încă unui an, denumit ”viză de circui t”.
Consider că tema dezbătută mai sus are o importanță ma joră asupra s tatului român în
ceea ce privește o cooperare eficientă polițienească internațională , cu scopul menținerii u nui
nivel ridicat de securitate . Rolul tuturor acestor siste me este unul benefic, dat fiind faptul că
prin intermediul acestora se soluționează de la cele mai mic i la cele mai grav e infracțiuni
transfrontaliere .
Așadar, privind statisticile comunicate de către Poliția Română, acest Sistem
Informatic Schengen a avut rezultate pozitive dintre care 29.354 în România și 10.540 în
străinătate.

6

Secțiunea V: REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
a) Legislație :
1. art. 7 alin. (2) din Decizia 533/2007 privind înființarea, funcționarea și utilizarea
Sistemului Informatic Schengen de a d oua generație (SIS II)
2. art. 23 din legea 141/2010 republicată privind atribuțiile biroului SIRENE
b) Surse internet :
1. https://ec.europa.eu/home -affairs/sites/homeaffairs/files/e
library/docs/schengen_brochure/schengen_brochure_dr3111126_ro.pdf
2. https://politiaromana.ro/ro/stiri/cooperare -politieneasca -internationala -pentru –
siguranta -cetatenilor -europeni
3. http://www.jand armeriabacau.ro/schengen/sis.pdf
4. https://www.mae.ro/node/35903