Infracțiunile de trafic de persoane prevăzute [603899]

Universitatea din București
Facultatea de Administrație și Afaceri
Infracțiunile de trafic de persoane prevăzute
în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și
combaterea traficului de persoane, săvârșite
în legătură cu o infracțiune prevăzută în
Secțiunile a II-a și a III-a [art. 17 lit. j) din
Legea nr. 78/2000].
Dreptul anticorupției în domeniul Resurselor Umane
Conf. univ. dr. Rădescu Dumitru

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
Cuprins
Capitolul I. Noțiuni introductive
I.1 Infracțiunea de trafic de persoane- Definire
Capitolul II. Forme ale traficului de persoane  și măsuri de prevenire
Capitolul III. Reglementările traficului de persoane în spațiul românesc
Capitolul IV. Infracțiunea de trafic de persoane prevăzută în Legea nr. 678/2001
Capitolul V. Prevenirea și combaterea traficului de persoane, săvârșite în legătură cu o
infracțiune prevăzută în Secțiunile a II-a și a III-a [art. 17 lit. j) din Legea nr. 78/2000]
V.1. Infracțiunea de corupție
V.2. Infracțiunea de luare de mită
V.3. Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice
V.4. Infracțiunea de corupție în strânsă legătură cu traficul de persoane și prevenirea
acestora
Capitolul VI. Delimitarea traficului de persoane față de infracțiunea de sclavie și supunere la
muncă forțată
VI.1. Infracțiunea de sclavie și supunere la muncă forțată și combaterea acesteia
Capitolul VII. Concluzii
Capitolul VIII. Bibliografie
2

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
Capitolul I. Noțiuni introductive
I.1 Infracțiunea de trafic de persoane- Definire
Problema globală a traficului de persoane, denumită și „sclavia modernă”, a afectat
societățile din întreaga lume. A devenit a treia cea mai mare și mai profitabilă industrie criminală
transnațională din lume. Traficul de persoane este o amenințare ascunsă în interiorul statelor,
ceea ce face dificil controlul și prevenirea sa. Traficul operează prin canalele obscure ale
societății, acestea fiind aproape complet nedetectabile de către cetățeni. Statul este conștient de
amplitudinea acestui fenomen în continuă dezvoltare și de riscul la care sunt supuși oamenii, dar
el nu reușește să identifice și să împiedice răspândirea în totalitate a rețelelor.
Traficul de persoane implică utilizarea forței, a fraudei sau a constrângerii în vederea
obținerii unui tip de muncă sau a unui act sexual comercial. În fiecare an, milioane de femei,
bărbați și copii sunt traficați și folosiți în întreaga lume.
Conform art.12 al legii 678/2001, traficul de persoane“ Constituie infracțiunea de trafic
de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin
amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune,
abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și
exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase
pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în
scopul exploatării acestei persoane. “1
1 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=30767
3

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
Acest fenomen se întâmpla în orice comunitate, iar victimele sunt selectate indiferent de
sex, vârstă, rasă sau naționalitate. Traficanții ar putea folosi violența, manipularea sau
promisiunile false pentru a atrage victimele, profitând de vulnabilitățile acestor persoane.
Traficantul are o personalitate puternică, acesta este apt atât fizic, cât și psihic încât să
reziste la condiții dificile de instruire și antrenament și să facă față situațiilor critice apărute pe
parcursul comiterii unui trafic de persoane. Profilul acestuia este unul amănunțit și se
concretizează prin: stăpânirea de sine, caracterul puternic și violență, acestia fiind în general,
indivizi apți pentru a face față oricărui tip de agresiune.
Barierele lingvistice, frica față de traficanții lor sau frica de aplicare a legii, împiedică
frecvent victimele să caute ajutor, făcând traficul de persoane o infracțiune ascunsă.
Traficanții folosesc forța, frauda sau constrângerea pentru a-și atrage victimele și a-i forța
să intre în muncă sau în exploatare sexuală comercială. Aceștia caută persoane sensibile din mai
multe motive, inclusiv vulnerabilitate psihologică sau emoțională, dificultăți economice, lipsa
unei rețele de siguranță socială, dezastre naturale sau instabilitate politică. Trauma cauzată de
traficanți poate fi atât de mare încât mulți s-ar putea să nu se identifice drept victime sau să ceară
ajutor.
Victimele traficului de persoane prezintă următoarele caracteristici:
-Este o persoană vulnerabilă, fiind ușor de manipulat;
-Se află în incapacitatea de a părăsi casa sau locul de muncă;
-Provine dintr-un cadru defavorizat;
-Pierde documentele de identitate (ID sau pașaport);
-Nu se află în deplinatatea facultăților mintale, fiind incapabilă de a vorbi pentru sine
sau de a se apăra;
-Este victimă a unor abuzuri;
-Are un nivel scăzut de educație;
4

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
-Are datorii pe care nu poate să le achite, etc.2
2https://childhub.org/en/system/tdf/library/attachments/aas_ghid_de_informare_tfu_1.pdf?
file=1&type=node&id=19775
5

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
„Cadrul legislativ în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane:
-Constituția României;
-Codul Penal;
-Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane (publicată
în Monitorul Oficial nr. 783/11.12.2001);
-Hotărârea nr.1216/27.11.2001 privind aprobarea Planului Național de acțiune pentru
combaterea traficului de ființe umane (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.
806/17.12.2001);
-Ordonanța de Urgență nr. 143/24.10.2002 pentru modificarea și completarea unor
dispoziții din Codul penal și unele legi speciale, în vederea ocrotirii minorilor
împotriva abuzurilor sexuale;
-Legea nr. 39/21.01.2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate
(publicată în Monitorul Oficial nr. 50/29.01.2003);
-Hotărârea nr. 299/13.03.2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
dispozițiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de
persoane;
-Legea nr. 211/27.05.2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor
infracțiunilor (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 505/4.06.2004);
-Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2005 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane;
-Legea nr. 287/11.10.2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
79/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și
combaterea traficului de persoane;
6

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
-Hotărâre nr. 1584/8.12.2005 pentru organizarea și funcționarea Agenției Naționale
de Prevenire a Traficului de Persoane și Monitorizare a Asistenței Acordate
Victimelor Traficului de Persoane (publicată în Monitorul Oficial nr. 5/4.01.2006);
-Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.1083/2006 pentru modificarea și completarea
Hotărârii Guvernului nr.1584/2005 pentru înființarea, organizarea și funcționarea
Agenției Naționale de Prevenire a Traficului de Persoane și Monitorizare a Asistenței
Acordate Victimelor Traficului de Persoane.”3
Capitolul II. Forme ale traficului de persoane și măsuri de prevenire
A Forme ale traficului de persoane
1 Traficul de persoane în vederea săvârșirii de fapte infracționale în interes propriu
Forma aceasta de trafic permite rețelelor infracționale să profite fără riscuri prea mari de
victimele lor care sunt forțate să desfășoare o serie de activități ilegale, generând astfel venituri
considerabile.
În acestă categorie pot fi incluse furtul, cultivarea drogurilor, vânzarea de bunuri
contrafăcute sau cerșitul forțat. Victimele au adesea cote și se pot confrunta cu pedepse severe
dacă nu au performanțele cerute.
2 Traficul de femei, bărbați și copii pentru exploatare sexuală
3https://childhub.org/en/system/tdf/library/attachments/aas_ghid_de_informare_tfu_1.pdf?
file=1&type=node&id=19775
7

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
Această formă de trafic, care este și cea mai răspândită, afectează fiecare stat din lume.
Persoanele din țările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare, sau care fac parte din comunitatea
vulnerabilă a societății din țările dezvoltate sunt atrase de promisiunile unui loc de muncă  și de a
începe o viață mai bună.
Victimele primesc documente de identitate false apoi sunt transportate prin intermediul
unei rețele organizate în țara unde urmează să fie exploatate sexual, acestea fiind ținute în
condiții inumane și de teroare constantă.
3 Traficul pentru furtul de organe
În multe țări, listele de așteptare pentru transplantul de organe sunt foarte lungi, iar
infractorii au profitat de această ocazie pentru a exploata disperarea pacienților și a potențialilor
donatori. Sănătatea victimelor și chiar a vieții lor, este expusă riscului, deoarece operațiunile pot
fi efectuate în condiții inumane. Îmbătrânirea populației și marirea cazurilor de boli în multe țări
dezvoltate duce la creșterea necesarului de transplant de organe, ceea ce face această infracțiune
și mai profitabilă.
B Măsuri de prevenire
1. Informarea cetățenilor cu privire la existența fenomenului de trafic de persoane și a necesității
mobilizării imediate a oamenilor în vederea opririi răspândirii acestor infracțiuni.
8

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
2. Consolidarea procedurilor de prevenire a traficului de persoane – informarea grupurilor
vulnerabile (grupurile țintă) și atenuarea factorilor care fac cetățenii să devină vulnerabili
traficului de persoane.
3. Sprijinirea și protejarea victimelor – asigurarea de locuințe, consilieri, asistență medicală,
psihologică și materială, ținând cont de nevoile persoanelor expuse riscului, precum și a celor din
zonele de refugiați și zonele de conflict.
4. Îmbunătățirea eficacității aplicării legii – pentru a îmbunătăți schimbul de informații cu privire
la rețelele de trafic, profilul traficanților și la identificarea victimelor în vederea descoperirii
grupurilor criminale și condamnarea a cât mai multor traficanți într-un timp mai scurt.
5. Asigurarea punerii în aplicare a angajamentelor internaționale, acestea să devină legi și
practici naționale prin direcționarea asistenței tehnice și juridice către zonele vulnerabile și
îmbunătățirea monitorizării implementării acestora.
6. Îmbogățirea bazelor de date – pentru a descoperii sfera de ifluență și a naturii traficului de
persoane prin mai multe colectări și analize a bazelor de date.
7. Consolidarea parteneriatelor – pentru a construi rețele regionale care implică societatea,
organizațiile interguvernamentale și sectorul privat.
8. Asigurarea resurselor – atragerea și valorificarea resurselor pentru finanțarea durabilă a
proiectelor și procedurilor din diferite zone angajate să pună capăt traficului de persoane.
Capitolul III. Reglementările traficului de persoane în spațiul românesc
9

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
Prevenirea traficului de persoane, în țara noastră, reprezintă o prioritate în continuă
creștere. Conceptul de prevenire a evoluat în ultimii ani în același timp cu tendințele trasabile și
vizibile ale întregului proces, de la recrutare la exploatarea victimelor.
Legea 678/2001 Capitolul II- Prevenirea traficului de persoane- Art. 3.spune astfel –
„Pentru o luptă eficientă împotriva traficului de persoane autoritățile și instituțiile publice
prevăzute în prezentul capitol, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății
civile vor desfășura, separat sau, după caz, în cooperare, o activitate susținută de prevenire a
traficului de persoane, în special de femei și copii.”4
Prin urmare, cel mai relevant instrument utilizat în limitele conceptului general și
național de apărare a persoanelor vulnerabile, au fost campaniile publice, care au fost dezvoltate
la nivel local, național și european, de către instituțiile publice, organizațiile din societatea civilă
și mediul de afaceri, aproape de fiecare dată într-un parteneriat guvernamental-neguvernamental.
Au avut loc activități orientate preventiv, planuri interinstituționale – elaborate și
implementate la nivel local, au fost puse în desfășurare proiecte cu obiective și activități cu
caracter preventiv.
Toate campaniile de prevenire au vizat creșterea nivelului de educație și informare a unei
anumite părți a populației urbane și rurale denumită grup țintă.
„Legea 678/2001 Capitolul II- Prevenirea traficului de persoane- Art. 4. – Ministerul
Afacerilor Externe, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Administrației Publice,
Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății și Familiei, Autoritatea Națională pentru
Protecția Copilului și Adopție, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, precum și alte
organisme guvernamentale cu atribuții în combaterea traficului de persoane iau măsurile
4 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=30767
10

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
necesare pentru elaborarea și aplicarea în domeniile lor de activitate a Planului național de
acțiune în combaterea traficului de persoane.”5
Conținutul mesajului public a vizat cele mai răspândite forme de exploatare: exploatarea
sexuală, exploatarea muncii și cerșetoria forțată.
Din punct de vedere al beneficiilor sociale, educaționale, morale, psihologice și media,
programele, proiectele și campaniile de prevenire implementate au următoarele referințe:
– caracterul național și transnațional / european;
– acestea sunt implementate, în principal, în cadrul unor parteneriate formale, dar și în cadrul
cooperării informale între autorități, societate civilă, mediu de afaceri.6
5 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=30767 6 https://ec.europa.eu/anti-trafficking/member-states/romania-3-implementation-anti-
trafficking-policy_en
11

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
„În cursul anului 2012, au fost implementate 42 de campanii (6 naționale și regionale și
36 de campanii locale) toate acestea concentrându-se pe identificarea cauzelor fenomenului și a
principalelor sale forme de exploatare. Au existat aproximativ 100.000 de beneficiari direcți și
aproximativ 1.000.000 de beneficiari tangențiali (de exemplu, utilizatorii de transport public din
București).
În 2013, în cadrul celor 55 de proiecte / campanii implementate (6 la nivel național și 49
la nivel local), au fost dezvoltate 1.800 de activități de prevenire cu peste 150.000 de beneficiari.
De asemenea, au fost înregistrați peste 2.000.000 de beneficiari de mesaje și recomandări
online.
12

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
În primul semestru al anului 2014, au fost implementate 23 de campanii naționale și
locale cu diseminarea a aproape 70.000 de materiale (afișe, pliante și broșuri). În aceeași
perioadă, au fost elaborate 600 de măsuri informative de prevenire, cu peste 30.000 de
beneficiari.”7
Capitolul IV. Infracțiunea de trafic de persoane prevăzută în Legea nr.
678/2001
În primul capitol sunt prezentate dispozițiile generale pe care se bazează legea în vigoare,
traficul de persoane fiind o încălcarea a drepturilor omului. ”Prezenta lege reglementează
prevenirea și combaterea traficului de persoane, precum și protecția și asistența acordată
victimelor unui astfel de trafic, care constituie o violare a drepturilor persoanei și o atingere a
demnității și integrității acesteia.”8
Capitolul doi cuprinde modalit ățile de prevenire a traficului de persoane și instituțiile
investite pentru apărarea drepturilor și integrițății cetățenilor.
Organismele instituționale specializate mandatate să lupte împotriva traficului de
persoane au fost înființate în România încă din 2001. Cadrul instituțional a fost dezvoltat după
tendințele traficului și pe baza cunoștințelor și expertizei dobândite în timp.
”Art.3.- organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile vor
desfășura, separat sau, după caz, în cooperare, o activitate susținută de prevenire a traficului de
persoane, în special de femei și copii.
Art. 4. – Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale,
Ministerul Administrației Publice, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății și
7 https://ec.europa.eu/anti-trafficking/member-states/romania-3-implementation-anti-
trafficking-policy_en8 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=30767
13

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
Familiei, Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție, Ministerul de Interne,
Ministerul Justiției, precum și alte organisme guvernamentale cu atribuții în combaterea
traficului de persoane iau măsurile necesare pentru elaborarea și aplicarea în domeniile lor de
activitate a Planului național de acțiune în combaterea traficului de persoane. ”9
Unitățile specializate în vederea aplicării legii existente din fiecare județ își îmbunătățesc
continuu răspunsul și tehnicile, reușind să aibă un record excelent de performanță, cu un număr
crescut de urmăriri penale și condamnări.
Capitolul trei conturează definirea din punct juridic a traficului de persoane (”Art. 12. –
(1) Constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea,
cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de
constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de
imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința, ori prin oferirea,
darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului
persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, și se
pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.”10)
Se observă elementele identificării traficului de persoane :
1)Actul în sine de trafic de persoane- procesul (Ce acțiuni au loc  ?)
Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea de persoane. (Art.13.-1)
2)Mijloacele de săvârsire a infracțiunii (Cum se procedează  ?)
Amenințarea sau utilizarea forței, constrângerea, răpirea, frauda, înșelăciunea, abuzul de
putere, vulnerabilitatea, acordarea de plăți sau beneficii unei persoane care controlează victima.
(Art.13.-3)
3)Scopul (De ce are loc această infracțiune  ?)
9 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=3076710 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=30767
14

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
Exploatarea persoanelor vulnerabile, obligarea la practicarea prostituției, muncă forțată
sau sclavie.
4)Sancțiunile în urma traficului de persoane (Care sunt urmările?)
”Art.13. (1)… traficul de minori și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și
interzicerea unor drepturi…
…(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârșită asupra unei persoane care nu a
împlinit vârsta de 15 ani, pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor
drepturi…
…(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt săvârșite prin amenințare, violență
sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau
profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința, ori prin
oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea
consimțământului persoanei care are control asupra altei persoane, pedeapsa este închisoare de
la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (1), și închisoare de la 7 la 18 ani și
interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (2)…
…(4) În cazul în care faptele prevăzute la alin. (1), (2) și (3) sunt săvârșite în condițiile
prevăzute la art. 12 alin. (2), pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor
drepturi, în cazul alin. (1), închisoare de la 5 la 17 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul
alin. (2), închisoare de la 5 la 18 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (3) teza 1, și
închisoare de la 7 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (3) teza 2…
…(5) Dacă faptele prevăzute în acest articol au avut ca urmare moartea sau sinuciderea
victimei, pedeapsa este închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi sau
detențiunea pe viață… ”11
Capitolul cinci din lege cuprinde reglementările privind protecția și asistența victimelor
traficului de persoane.
11 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=30767
15

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
Ciclul traficului de persoane nu se poate întrerupe dacă nu se acordă atenție drepturilor și
nevoilor victimelor. Protecția și sprijinul sunt acordate tuturor persoanelor traficate fără
discriminare.
”Art. 26. – (1) Persoanelor vătămate prin infracțiunile prevăzute în prezenta lege,
precum și altor victime ale acestor infracțiuni li se acordă o protecție și o asistență specială,
fizică, juridică și socială.”12
1. Asigurarea oferirii unui adăpost sigur și adecvat care să răspundă nevoilor persoanelor
traficate.
”Art. 32. – (1) Victimele traficului de persoane pot fi cazate, la cerere, temporar, în
centre de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane, înființate prin prezenta lege,
denumite în continuare centre, aflate în subordinea consiliilor județene Arad, Botoșani, Galați,
Giurgiu, Iași, Ilfov, Mehedinți, Satu Mare și Timiș. ..(2) Durata cazării este stabilită prin decizie
a delegației permanente județene și nu poate depăși 10 zile… (3) Durata cazării poate fi
prelungită, la solicitarea organelor judiciare, cu cel mult până la 3 luni sau, după caz, pe
perioada procesului penal…(4) Centrele sunt amenajate și dotate astfel încât să ofere condiții
civilizate de cazare și igienă personală, hrană, asistență psihologică și medicală.”13
2. Asigurarea faptului că persoanele traficate dețin informațiile cu privire la dreptul lor de
a obține reprezentanți din statul lor de provenință.
”Art. 33. – Victimelor traficului de persoane, cazate temporar, li se asigură de către
asistenții sociali din aparatul consiliului local în a cărui rază teritorială își desfășoară
activitatea centrele informații și consiliere pentru a beneficia de facilitățile asigurate prin lege
persoanelor marginalizate social.”14
3. Asigurarea faptului că procedurile în care sunt implicate persoanele traficate nu le
prejudiciază drepturile, demnitatea sau bunăstarea lor fizică sau psihologică.
12 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=3076713 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=3076714 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=30767
16

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
”Art. 44. – Persoanele prevăzute la art. 43 au dreptul să primească asistență juridică
obligatorie pentru a putea să își exercite drepturile în cadrul procedurilor penale prevăzute de
lege, în toate fazele procesului penal, și să își susțină cererile și pretențiile civile față de
persoanele care au săvârșit infracțiunile prevăzute de prezenta lege, în care ele sunt
implicate.”15
4. Acordarea asistenței juridice persoanelor traficate în legătură cu orice acțiuni penale,
civile sau de altă natură împotriva traficanților / exploatatorilor. Victimele sunt asigurate cu
informații într-o limbă pe care o înțeleg.
”(2) Victimele traficului de persoane vor fi informate în locurile de cazare, într-o limbă
pe care o înțeleg, cu privire la procedurile judiciare și administrative aplicate.”16
5. Asigurarea faptului că persoanele traficate sunt protejate în mod eficient de amenințări
sau intimidare de către traficanți și persoane asociate. În acest scop, nu se divulgă identitățile
victimelor și a vieții lor private.
”Art. 38. – (1) Pentru asigurarea securității lor fizice victimele traficului de persoane,
cetățeni străini, pot fi cazate în centrele special amenajate potrivit Legii nr. 123/2001, iar
solicitanții unei forme de protecție în România pot fi cazați în centrele special amenajate potrivit
Legii nr. 323/2001 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.102/2000 privind statutul și
regimul refugiaților în România.”17
6. Asigurarea întoarcerii în siguranță a victimelor și explorarea opțiunii de rezidență în
țară sau o țară terță privind relocarea în circumstanțe specifice.
”Art. 43. – Victimele infracțiunilor prevăzute în prezenta lege au dreptul să primească
informații cu privire la procedurile judiciare și administrative aplicabile.”18
15 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=3076716 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=3076717 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=3076718 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=30767
17

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
7. Persoanele traficate care se întorc în țara de origine beneficiază de asistența și sprijinul
necesare pentru a fi asigurată bunăstarea lor, facilitând astfel reintegrarea lor în societate.
”Art. 42. – Asociațiile și fundațiile care fac dovada că desfășoară programe de servicii de
asistență socială pentru victimele traficului de persoane, cum ar fi: cazare, hrană, consiliere
psihică, psihologică și juridică, asistență medicală, vor putea beneficia de subvenții de la
bugetul de stat sau, după caz, de la bugetele locale, în condițiile legii.”19
Capitolul VII. Delimitarea traficului de persoane față de infracțiunea de
sclavie și supunere la muncă forțată
Traficul de persoane luat ca proces
Traficul de persoane este un proces complex și se desfășoară în timp, fiind implicați un
număr mare de persoane care să faciliteze cât mai repede indeplinirea misiunilor.
Fazele procesului sunt: recrutarea victimei, relocarea acestora pe teritoriul aceluiași stat
sau dincolo de granițele lui și apoi exploatarea acestora.
1. Recrutarea persoanelor
O persoană este luată în vizor de către atacator ca posibilă victimă. Recrutarea se referă la
asaltarea victimei cu ajutorul violenței, prin șantaj sau prin cazuri de abuz de putere, coruperea
fiind un element cheie în traficul de persoane.
19 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=30767
18

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
2. Relocarea victimelor
Cea de a doua etapă a procesului de trafic de persoane este relocarea acestora în interiorul
aceluiași stat sau într-o țară diferită. Frontierele pot fi traversate în mod legal sau ilegal.
Importanța acestei etape este de a izola victima de cei cunoscuți și de a o face vulnerabilă în așa
fel încât să depindă de atacator.
3. Exploatarea
Exploatarea este cel de al treilea element al procesului de trafic de persoane. Scopul
misiunii este ca acele persoane să fie exploatate în vederea câștigului individual sau colectiv.
VII.1. Infracțiunea de sclavie și supunere la muncă forțată și combaterea
acesteia
Infracțiunea de sclavie și supunere la muncă forțată este parte a procesului de trafic de
persoane, aceasta fiind una dintre formele de exploatare a victimelor.
Munca forțată reprezintă orice muncă sau serviciu pe care oamenii sunt obligați să îl facă
împotriva voinței lor, sub amenințarea pedepsei. Aproape toate practicile de sclavie conțin un
element de muncă forțată.
Această definiție constă din trei elemente:
-Munca sau serviciul se referă la toate tipurile de muncă care apar în orice activitate,
industrie sau sector, inclusiv în economia informală.
-Amenințarea cu pedeapsa se referă la o gamă largă de pedepse folosite pentru a obliga
pe cineva să lucreze.
-Implicitate: Termenii „oferit în mod voluntar” se referă la consimțământul liber și
informat al unui lucrător de a prelua un loc de muncă și libertatea acestuia de a pleca
în orice moment. Acest lucru nu este cazul, de exemplu, atunci când un angajator sau
19

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
recrutor face promisiuni false, astfel încât un lucrător să ia un loc de muncă pe care altfel nu l-ar
fi acceptat.
”Legea 286/2009 Capitolul VII privind Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile
Art. 212 (Supunerea la muncă forțată sau obligatorie) – Fapta de a supune o persoană, în
alte cazuri decât cele prevăzute de dispozițiile legale, la prestarea unei munci împotriva voinței
sale sau la o muncă obligatorie se pedepsește cu închisoarea de la unu la 3 ani. ”20
Capitolul V. Prevenirea și combaterea traficului de persoane, săvârșite în
legătură cu o infracțiune prevăzută în Secțiunile a II-a și a III-a [art. 17 lit. j)
din Legea nr. 78/2000]
V.1. Infracțiunea de corupție și prevenirea acesteia
Corupția este un comportament necinstit al celor aflați în poziții de putere, precum
managerii sau oficialii guvernamentali. Corupția poate include oferirea sau acceptarea de mită,
cadouri necorespunzătoare, tranzacții duble, tranzacții pe sub masă, manipularea alegerilor,
deturnarea fondurilor, spălarea banilor și fraudarea investitorilor.
„Conform legii 78/2000, SECȚIUNEA a 4-a, Infracțiuni în legătură directă cu
infracțiunile de corupție, Art. 17. – În înțelesul prezentei legi, următoarele infracțiuni sunt în
legătură directă cu infracțiunile de corupție, cu infracțiunile asimilate acestora sau cu
infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene: … j) infracțiunile de
20 https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-212
20

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
trafic de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului
de persoane, săvârșite în legătură cu o infracțiune prevăzută în secțiunile a 2-a și a 3-a; ”21
Prevenirea corupției include consolidarea celor mai bune practici de afaceri, educație sub
forma unor cursuri obligatorii de combatere a spălării banilor și responsabilitate sporită.
”Legea 78/2000 Capitolul IV Dispoziții procedurale, Secțiunea a 2-a Dispoziții speciale
privind descoperirea și urmărirea infracțiunilor.
Articolul 23
(1) Persoanele cu atribuții de control sunt obligate să înștiințeze organul de urmărire
penală sau, după caz, organul de constatare a săvârșirii infracțiunilor, abilitat de lege, cu
privire la orice date din care rezultă indicii că s-a efectuat o operațiune sau un act ilicit ce poate
atrage răspunderea penală, potrivit prezentei legi.
(2) Persoanele cu atribuții de control sunt obligate, în cursul efectuării actului de
control, să procedeze la asigurarea și conservarea urmelor infracțiunii, a corpurilor delicte și a
oricăror mijloace de probă ce pot servi organelor de urmărire penală.
Articolul 24
Persoanele prevăzute la art. 1 lit. e), care cunosc operațiuni ce antrenează circulația de
capitaluri sau alte activități, prevăzute la art. 1, privind sume de bani, bunuri sau alte valori ce
se presupune că provin din infracțiuni de corupție sau asimilate acestora ori din infracțiuni ce
au legătură cu acestea, au obligația să sesizeze organele de urmărire penală sau, după caz,
organele de constatare a săvârșirii infracțiunii ori organele de control, abilitate de lege. ”22
V.2. Infracțiunea de luare de mită
21 http://www.pna.ro/legislatie.xhtml?sectiune=2&id=522 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/22361
21

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
Mita se referă la oferirea, acordarea, solicitarea sau primirea oricărui element de valoare
ca mijloc de a influența acțiunile unei persoane care deține o datorie publică sau legală. Mita
constituie o infracțiune și atât ofertantul, cât și destinatarul pot fi acuzați penal.
Pedepsirea mitei necesită dovada prin care destinatarul își modifică comportamentul în
schimbul cadoului. Un element al dovedirii mitei include dovedirea intenției de a influența
îndeplinirea îndatoririlor oficiale ale altuia.
”Art. 289 Luarea de mită
(1) Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul,
pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel
de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea ndeplinirii
unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar
acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării
dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea
căreia a săvârșit fapta.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175
alin.(2), constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea
îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act
contrar acestor îndatoriri. ”23
Solicitarea de mită constituie, de asemenea, o infracțiune și se finalizează indiferent dacă
solicitarea are ca rezultat primirea unui cadou valoros.
V.3. Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice
23 http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2015/pdf/07.07.2015_codul_penal.pdf
22

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
”Art. 132. – Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de
abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin
îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un
avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. ”24
V.4. Infracțiunea de corupție în strânsă legătură cu traficul de
persoane și prevenirea acestora
Traficul de persoane și corupția sunt activități infracționale strâns legate, a căror relație
este frecvent menționată în forurile internaționale. Cu toate acestea, corelația dintre cele două
fenomene și impactul real al corupției asupra traficului de persoane sunt în general neglijate în
dezvoltarea și implementarea politicilor și măsurilor anti-trafic de persoane.
Această lipsă de atenție poate submina în mod substanțial inițiativele de combatere a
traficului de persoane și poate împiedica personalizarea răspunsurilor la nevoie.
Prin urmare, este important să examinăm modul în care corupția joacă un rol major în
traficul de persoane și cum contribuie de fapt la creșterea fenomenului. Traficul de persoane și
corupția sunt activități criminale care au primit o mare atenție internațională în ultimii ani.
Instrumentele juridice internaționale au fost negociate și adoptate de peste 140 de state pentru a
aborda aceste infracțiuni în ultimii ani.
Mai mult, au fost dezvoltate diverse programe, inclusiv proiecte de cooperare tehnică și
campanii de sensibilizare, precum și publicații și alte instrumente, cum ar fi rapoarte de cercetare
și manuale de instruire, pentru a încuraja punerea în aplicare a tratatelor internaționale și pentru a
ajuta statele să abordeze în mod eficient cele două infracțiuni. Cu toate acestea, eforturile s-au
concentrat în principal pe cele două fenomene separate și, deși corupția este adesea menționată
ca un factor cheie în traficul de persoane, până în prezent nu a fost concepută o strategie
specifică de combatere a corupției în traficul de persoane.
24 http://www.pna.ro/legislatie.xhtml?sectiune=2&id=5
23

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
De fapt, în ciuda deficitului de date oficiale specifice despre corupție și trafic, există
indicii coerente că corupția joacă un rol important în facilitarea și promovarea infracțiunii de
trafic de persoane.
Informațiile și datele colectate în alte scopuri (de exemplu, investigarea cazurilor de
trafic de persoane, prin conturile victimelor și făptașilor etc.) indică fără echivoc că acest
comportamentul corupt al oamenilor legii poate ajuta traficanții să recruteze, să transporte și să
exploateze victimele lor, autoritățile de justiție penală corupte putând obstrucționa ancheta și
urmărirea penală a cazurilor și / sau împiedica protecția adecvată a victimelor infracțiunii.
Mai mult, corupția care implică sectorul privat – cum ar fi agențiile de turism, agențiile
de modeling, birourile matrimoniale, hotelurile, companiile de construcții și altele – pot
contribui, de asemenea, la traficul de persoane.
“În vederea combaterii acestora este esențial să înțelegem nivelul corupției și formele pe
care le îmbracă aceasta și să identificăm sectoarele cu risc ridicat, precum și factorii
determinanți.
Cu toate acestea, culegerea de date credibile cu privire la nivelul corupției reprezintă o
provocare deosebită, dat fiind că aceasta înflorește exact atunci când rămâne ascunsă. Există
puține statistici oficiale transnaționale comparabile cu privire la infracțiunile de corupție.
În 2015, culegerea experimentală de către Comisie a unor date statistice la nivelul UE a
evidențiat numeroase diferențe între statele membre în ceea ce privește definirea infracțiunilor,
indicatorii disponibili și metodologia de înregistrare a datelor.
Măsurarea corupției este o sarcină complexă. Dacă majoritatea aspectelor care
caracterizează sănătatea și bogăția unei economii pot fi măsurate prin indicatori econometrici
obiectivi, în cazul corupției lucrurile stau altfel. Deși este posibilă evaluarea situației, de obicei
nu este posibilă cuantificarea întregii dimensiuni a problemei. Prin urmare, evaluările
cantitative se bazează pe anchete prin sondaj asupra experiențelor legate de corupție, combinate
cu evaluări ale experților bazate pe cercetări.
24

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
Aceste evaluări ale experților sunt utilizate de regulă împreună cu analize ale
caracteristicilor sistemice care afectează riscurile de corupție sau ale măsurilor de protecție
împotriva unor asemenea riscuri instituite în diferite contexte… Transparența este un instrument
deosebit de puternic în lupta împotriva corupției.
Libertatea de acces la informații îmbunătățește buna guvernanță și contribuie la
responsabilizarea administrației publice. În domeniile cu risc deosebit, cum sunt asistența
medicală și achizițiile publice, prezentarea promptă și proactivă a datelor relevante într-un
format clar și care înlesnește căutarea poate elimina într-o mare măsură situațiile prielnice
corupției și poate permite supravegherea de către cetățeni a deciziilor cu impact financiar
major.“25
Capitolul VII. Concluzii
Traficul de persoane forțează milioane de oameni împotriva voinței lor de a cerși, a se
prostitua sau a lucra pentru profitul altora. Este o crimă împotriva umanității care afectează
aproape fiecare țară. Prin definiție traficului de persoane este recrutarea și transportul ființelor
umane prin înșelăciune și constrângere în scopul exploatării. Traficul de persoane este o
problemă permanentă cu efecte negative asupra indivizilor și societății.
Orizontul acestui fenomen prinde un contur diametral extrem de amplu asupra
organizațiilor, oamenilor influenți, comunităților etnice, dar și a celor religioase. Lupta împotriva
traficului de persoane reprezintă pentru fiecare stat un obiectiv esențial în elaborarea strategiilor
de comunicare informațională.
În concluzie putem spune că infracțiunea de corupție este în strânsă legătură cu traficul de
persoane, iar pentru a opri cele două fenomene ar trebui să fie analizate împreună și să fie găsite
soluții adecvate fiecărei situații.
25 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european-semester_thematic-
factsheet_fight-against-corruption_ro.pdf
25

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
Sancționarea comportamentului corupt poate duce la o raportare sporită a cazurilor, ceea
ce la rândul său ar permite o analiză mai realistă a fenomenului printr-o mai bună colectare a
datelor. Orientările operaționale și inițiativele concrete în vederea combaterii celor două
fenomene ar trebui să fie interconectate pentru a se putea întării reciproc.
Bibliografie
26

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
1 https://ec.europa.eu/anti-trafficking/sites/antitrafficking/files/
ro_romanian_national_information_page_1.pdf
2 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12016P/TXT&from=LT
3 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32011L0036&qid=1608452591636&from=EN
4 https://anitp.mai.gov.ro/legislatie/ ,
5 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=30767
6 https://anitp.mai.gov.ro/legislatie/
7
http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/–dgreports/–dcomm/documents/publication/
wcms_575479.pdf
8 https://publicofficialsfinancialdisclosure.worldbank.org/sites/fdl/files/assets/law-library-files/
Romania_Anti-Corruption%20Law%202000_amended%20through%202007_RO.pdf
9 https://www.antislavery.org/slavery-today/human-trafficking/
10
https://www.ohchr.org/documents/publications/fs36_en.pdf
11 https://www.univnt.ro/wp-content/uploads/doctorat/rezumate_doctorat/Tanislav_Adina.pdf
12
https://www.unodc.org/documents/human-trafficking/Combating_Trafficking_-_Moldova.pdf
13
https://ec.europa.eu/anti-trafficking/member-states/romania-2-institutional-and-legal-
framework_en
14
http://prorefugiu.org/wp-content/uploads/2014/05/Legal-Analysis-of-the-Rights-of-Trafficked-
Persons.pdf
15https://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Cercetare/RapoarteAnuale/
RAPORT_PRIVIND_TRAFICUL_DE_%20PERSOANE_IN_2012.pdf
16 https://wolterskluwer.ro/art-212-supunerea-la-munca-fortata-sau-obligatorie/
27

Cojocaru Veronica-Ioana
Master Administrarea și Dezvoltarea Resurselor Umane
Anul II, Semestrul I
17 https://ro.usembassy.gov/ro/raportul-privind-traficul-de-persoane-2020/
18 https://romania.europalibera.org/a/raport-al-comisiei-europene-rom%C3%A2nia-frunta
%C8%99%C4%83-la-traficul-de-persoane/30909400.html
19 https://romania.europalibera.org/a/cum-a-ajuns-rom%C3%A2nia-oaia-neagr%C4%83-a-
europei-pe-harta-traficului-de-persoane/30692331.html
20 https://www.eliberare.com/trafic-de-persoane/
21 https://www.dw.com/ro/trafic-de-persoane-sub-protec%C8%9Bia-statului-rom%C3%A2n/a-
53963109
22 https://anitp.mai.gov.ro/proiect-isf02/
23 https://www.ituc-csi.org/IMG/pdf/forced_labour_faq_ro.pdf
24https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@ed_norm/@declaration/documents/
instructionalmaterial/wcms_088507.pdf
25 https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/human-trafficking-09-2017/ro/
26 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european-semester_thematic-
factsheet_fight-against-corruption_ro.pdf
28