Capitolul 1. Necesitatea întocmirii situațiilor financiare 1.1 Apariția și evoluția situațiilor financiare Apariția primelor evidențe contabile… [603891]

8
Capitolul 1. Necesitatea întocmirii situațiilor financiare
1.1 Apariția și evoluția situațiilor financiare
Apariția primelor evidențe contabile dateză cu apariția scrisului la sumerieni. Cu
ajutorul unor tablițe din argilă și lut create de scribii, care în că din copilărie și până la
maturitate își dedicau timpul studiind limbajul și scrierile pentru a avea posibilitatea de
a profesa.Pe tăblițe le respective se putea scrie cu ajutorul unui stilet cu două vârfuri de
grosimi diferite. Sumerienii aveau îndemâna rea de a scrie : documente contabile,
contracte, inventare, recepții, scrisor i, texte de legi, înregistrându -le pe acele tăblițe care
erau de diverse dimensiuni. Failibilitatea materialului din care erau confecționate
reprezenta o garanție a securității tăblițelor, deoarece tendința de falsificare putea să
provoace distrugerea lor, prin urmare, acestea nu puteau fi falsificate (Bunget O.C.,
2004:17) .
Pe acele plăcuțe se puteau scrie: categoriile de bunuri vândute, numele părților
participante, cantitatea și totalu l vânzărilor. Conturile înregistrate în anumite tăblițe
aveau în componența lor elemente ca re se le regăsim și azi, cum ar fi : soldul perioadei
precedente, seria conturilor pozitive, ser ia conturilor negative și soldul final ( Bunget
O.C., 2004:21) .
Contabi litatea a aparut din nevoia oamenilor de a cunoașt e volumul fizic de muncă
utilizat , averea ș i rezultatele activitățiilor pe care le desfășoară. Potrivit documentelor
arheologice, Carol cel Mare a fost primul principe european care a introdus un sistem
durabil de administrare. El a introdus un sistem de raportare a averilor lega le,
înregistrarea în registre separate a încasărilor și a plăților , precum și inventarierea
anuală a domeniilor regale ( Lengel R.D., 2012:1 -3).
La sfârțitul Evului Mediu, secolele XIV -XV, se dezvoltă contabilitatea în partidă dublă.
Fundamentele dublei înregistrări au fost armonizate de către Luca Pacioli în lucrarea
”Summa de arithmetica, geometica, geometria, pr opotioni et proportionalit à”, publicată
în 1494. Lucrarea presupune ca partida dublă să cuprindă următoarele trei registre:

9
 Strata, unde trebuiau înregistrate zilnic operațiile, sub formă de articole
contabile;
 Maestrul, care presupunea ca partida dublă să fie utilizată pentru fiecare cont
folosit;
 Inventarul, care era folosit pentru centralizarea averii și dato riilor la sfârșitul
fiecărui an (Lenghel R.D., 2012:4) .
Partida dublă a fost aplicată atât de către societățile comerciale, cât și de către
persoan ele fizice înstărite, dornice să -și cunoască averile personale . Contabilitatea a
debutat spre perfecționare în perioada dezvoltării marilor firme capitaliste, în periada
de creștere a volumului tranzacțiilor, precum și în perioada Revoluției Industriale.
Perfecțioarea presupunea:
 Diferențierea conturilor reale de cele nominale;
 Întocmirea unui cont bilancio, care reprezenta o sinteză a soldurilor
celorlalte conturi;
 Înlocuirea memorandumului de către facturi și chitanțe;
 Utilizarea unor jurnale de vânzări,c umpărări, de casă;
 Utilizarea unor registre speciale pentru filiale;
 Apariția unui sistem coerent de co ntrol intern (Lenghel R.D., 2012:6) .
1.2 Obiectivul situațiilor financiare
Obiectivul situațiilor financiare, așa cum îl prezintă OMFP 1802/2014, îl cons tituie
furnizarea informațiilor despre poziția financiară a unei entități, performanțele
financiare și fruxurile de trezorerie ale acesteia, care sunt utile unei game largi de
utilizatori în luarea deciziilor economice. (OMFP 1802/2014)
Potrivit IAS1, s ituațiile f inanciare anuale trebuie să prezinte și rezultatele administrării
resurselor, care îi revine conducerii entitățiilor. Pentru atinge rea obiectiv ului, situațiile
financiare anuale oferă informații despre :
 Active;
 Datorii;
 Capitaluri proprii;
 Venituri și cheltuieli, inclusiv câștiguri sau pierderi;

10
 Contribuțiile de la și distribuirile către proprietari în calitatea acestora de
proprietari;
 Fluxurile de trezorerie ale entității.
Informațiile prezentate, împr eună cu alte informații prezente în notele exp licative, sunt
utile pentru utilizatorii situațiilor financiare în estimarea viitoarelor fluxur i de
trezorerie ale entității (IASB, IAS 1 , 2013:9 -10).
Potrivit OMFP 1802/2014, elementele de activ, datorii și capita luri proprii ajută
utilizatorii în evaluarea poziției financiare, iar veniturile și cheltuielile sunt elemente
importante pentru evaluarea performanțelor financiare. Pentru a întelege importanța
acestor informații trebuie să cunoaștem definirea elementelor după cum sunt prezentate
în OMFP 1802 /2014:
 Un activ este o resursă controlată de către entitate , ca rezultat al unor evenimente
trecute, de la care se așteaptă generarea unor beneficii viitoare pentru entitate .
 O datorie reprezintă o obligație actuală a entității ce decurge din evenimente tr ecute
și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care incorporează
beneficii economice.
 Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în
acitvele unei entități după ce au fostdeduse toate dator iile.
 Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care se înregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori
reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii.
 Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor
ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în redu ceri ale capitalurilor
proprii(OMFP 1802, 2014)
1.3 Reglementări contabile privind situațiile financiare în România
În România situațiile financiare se întocmesc conform Ordinului Ministrului Finanțelor
Publice numărul 1802 din 29 decembrie 2014.
Conform OMFP 1802/2014:

11
Contabilitatea român ească se ține în limba română, iar moneda de referință este moneda
națională.
Documentul care include situațiile financiare trebuie să precizez e denumirea entității
care prezintă situațiile financiare , precum și:
 Registru Comerțului unde se păstrează dosarul en tității,împreună cu numărul
de înmatriculare al entității în registrul în cauză ;
 Forma juridică a entității, adresa sediului social și dacă este cazul, faptul că
societatea se află în lichidare.
Categorii de entități:
În funcție de criteriile d e mărime, avem:
 Microentități, care la data bilanțului nu depășesc limitele a cel puțin două dintre
următoarele criterii:
 Total active: 350 000 EUR;
 Cifra de afaceri netă: 700 000 EUR;
 Numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10.
Microe ntitățile precum și întreprinderile nou înființate, întocmesc situații financiare
anuale care cuprind :
 Bilanț prescurtat;
 Contul de profit și pierdere;
 Notele explicative.
Opțional acestea pot întocmi pe lângă cele trei elemente enumerate mai sus, situați a
modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de trezorerie.
 Entități mici, care la data bilanțului nu se încadrează în categoria
microentităților și care nu depășesc cel puțin două dintre următoarele criterii:
 Total active: 4 000 000 EUR;
 Cifra de afaceri netă; 8 000 000 EUR;
 Numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50

12
 Entitățile mijlocii și mari, care la data bilanțului depășesc limitele a cel puțin
două dintre următoarele criterii:
 Total active: 4 000 000 EUR;
 Cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;
 Numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50
Entitățile mijlocii și mari, precum și entitățile de interes public întocmesc, situațiile
financiare anuale care cuprind:
 Bilanț;
 Cont de profit și pierdere;
 Situația modificărilor capitalului propriu;
 Situația fruxurilor de trezorerie;
 Notele explicative la situațiile financiare anuale.
Ministerul Finanțelor Publice și alte autorități de reglementare pot solicita entităților
mijlocii și mari să prezinte în situa țiile financiare anuale unele informații suplimentare
față de cele care trebuie prezentate obligatoriu (OMFP 1802, 2014).
În funcție de criteriile de mărime, grupurile se împar t în două categorii, după cum
urmează :
 Grupuri mici și mijloci, constituite soci etățile -mamă și filialele care urmează să
fie incluse în consolidare și care pe bază consolidată nu depășesc limitele a cel
puțin două dintre următoarele criterii la data bilanțului societății -mamă:
 Total active: 24 000 000 EUR;
 Cfra de afaceri netă: 48 00 0 000 EUR;
 Numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 250
 Grupuri mari, constituite societățile -mamă și filialele care urmează să fie incluse
în consolidare și care pe bază consolidată depășesc limitele a cel puțin două
dintre următoarele criterii la data bilanțului societății -mamă:
 Total active: 24 000 000 EUR;
 Cfra de afaceri netă: 48 000 000 EUR;
 Numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 250

13
Atunci când la data bilanțului o entitate sau un grup depășesc sau nu mai depășește
limitele a două dintre criteriile prezentate mai sus la categoria de entități și la
categoria de grupuri, acest fapt afectează aplicarea derogărilor din reglementări
numai dacă acest lucru are loc în două exerciții financiare consecutive. O entitate
trebuie să analizeze permanent, pentru fiecare dată a bilanțului daca depășește sau
nu depășește criteriile de mărime corespunzătoare. (OMFP 1802, 2014)
P otrivit legii contabilității 82/1991:
Contabilitatea reprezintă o activitate utilă în mă surarea, evaluarea, cunoaș terea,
adinistrarea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a
rezultatelor obținute din activitatea societăților comerciale, societăților/companiilor
naționale, regiilor autonome, instituțiilor națio nale de cercetare -dezvoltare,
societăților cooperatiste și altor persoane juridice precum și instituțiilor publice .
In acest scop, contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și
sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informații lor cu privire la poziția
financiară, performanța financiară și alte informații referitoare la activitatea
desfașurată, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii
prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerci ali, clienții, instituțiile publice
și alți utilizatori. (Legea 82, 1991)
Orice operațiune economico -financiară efectuată se înscrie în momentul efectuării
într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel
calitatea de do cument justificativ. Documentele justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le -au
întocmit, vizat si aprobat, precum și a celor care le -au înregistrat în contabilitate,
dacă este cazul (Legea 82, 1991).
Exercițiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situațiile
financiare anuale, în majoritatea cazurilor coincide cu anul calendaristic. Durata
exercițiului financiar este de 12 luni. Cazurile în care exercițiul financiar difer ă de anul
calendaristic:
 sucursalele cu sediul în România, care aparțin unei persoane juridice cu sediul
în străinătate, cu excepția instituțiilor de credit, instituțiilor financiare
nebancare, definite potrivit legii, înscrise în Registrul general, instit uțiilor de

14
plată și instituțiilor emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care
acordă credite legate de serviciile de plată și a căror activitate este limitată la
prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică și p restare
de servicii de plată, entităților autorizate, reglementate și supravegheate de
Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, societăților de asigurare, asigurare –
reasigurare și de reasigurare, entităților autorizate, reglementate și
supravegheate de Com isia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, dacă
exercițiul financiar diferă pentru persoana juridică de care aparțin;
 pentru filialele consolidate ale unei societăți -mamă cu sediul în străinătate,
precum și pentru filialele filialelor, cu excepți a instituțiilor de credit, instituțiilor
financiare nebancare, definite potrivit legii, înscrise în Registrul general,
instituțiilor de plată și instituțiilor emitente de monedă electronică, definite
potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată și a căror activitate
este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă
electronică și prestare de servicii de plată, entităților autorizate, reglementate și
supravegheate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, soc ietăților de
asigurare, asigurare -reasigurare și de reasigurare, entităților autorizate,
reglementate și supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de
Pensii Private, dacă exercițiul financia r diferă pentru societatea -mamă (Legea
82, 1991).

Exercițiul financiar al unităților nou -înființate începe la data înființării, conform legii.
Exercițiul financiar al unei persoane juridice care se lichidează începe la data încheierii
exercițiului financiar anterior și se încheie în ziua precedentă datei când începe
lichidarea. Perioada de lichidare este considerată un exercițiu fin anciar, indiferent de
durata sa (Legea 82, 1991).

Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar și sunt însoțite de raportul
administratorilor. Acestea vor fi insotite de o declarație scrisă a persoanelor prevăzute
prin care își asumă răspunderea pentru întocmirea situațiilor financiare anuale și
confirmă că:
 politicile contabile utilizate la întocmirea situațiilor financiare anuale sunt în
conformitate cu reglementăril e contabile aplicabile;

15
 situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a pozitiei financiare,
performanței financiare și a celorlalte informatții referitoare la activitatea
desfășurată;
 persoana juridică își desfășoară activita tea în condiții de conti nuitate (Legea 82,
1991).

Situațiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar și se întocmesc în termen
de 8 luni de la încheierea exercițiului financiar al societății -mamă. Acestea cuprind
bilanțul consolidat, contul de profit și pierdere c onsolidat, precum și celelalte
componente, respectiv informații referitoare la activitatea grupului, potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, politici contabile și note explicative la situațiil e
financiare anuale consolidate (Legea 82, 1991).

Următoarele entități trebuie să predea un exemplar al situațiilor finanicare anuale la
unitățiile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice:
 societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome,
institutele naționale de cercetar e-dezvoltare, subunitățile fără personalitate
juridică din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate,
cu excepția subunităților deschise în România de societăți rezidente în state
aparținând Spațiului Economic European, în termen de 150 de zile de la
încheierea exercițiului financiar;
 celelalte persoane juridice, în termen de 120 de zile de la încheierea exercițiului
financiar.

Autoritățile publice, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației
publice centra le, alte autorități publice, instituțiile publice finanțate integral din
veniturile proprii, ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite,
precum și direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București,
pentru situațiile financiare centralizate pe ansamblul județului și al municipiului
București depun la Ministerul Finanțelor Publice un exemplar al situațiilor financiare
trimestriale și anuale, la următoarele termene:

 în termen de 50 de zile de la încheiere a exercițiului financiar;

16
 în termen de 40 de zile de la închei erea trimestrului de referință (Legea 82,
1991).
1.4 Importanța situațiilor financiare pentru utilizatorii de informații contabile
Situațiile financiare sunt importante pentru utilizatorii infor mațiilor contabile,
pentru că îi ajută în luarea deciziilor economice. Acestea informează utilizatorii
despre modul în care entitatea îsi desfășoară activitatea, dacă entitatea se află într -o
stare bună sau nu și dacă aceasta reușește să își acopere toate datoriile și își
încasează la timp creanțele.
” Între producătorii de informații contabile și utilizatorii acestora există o lipsă de
încredere, motiv pentru care intervin auditorii sau experții contabili, sau cu alte
cuvinte controlorii de informații con tabile. Ei au menirea de a verifica și certifica
informațiile contabile.În jocul social al contabilității, utilizatorii informațiilor
contabile dinamizează disputa dintre actori și reușește să impună regulile acestui
joc” (Matiș el al, 2010: 30) .
1.4.1 Uti lizatorii situațiilor financiare anuale
Conform Matiș et al(2010 :30-33), i nformațiile contabile trebuie să satisfacă
necesitățile informaționale ale unui complex de utilizatori:
 Investitorii sunt preocupați de riscul inerent tra nzacțiilor în care investit sau
intenționeasă să investească, precum și de profitul adus de investițiile lor.
Pentru investitori, informația contabilă contribuie semnificativ la deciderea
momentului de cumpărare, păstrare sau vânzare a părților de capital.
 Angajații sunt persoanele interesate de informații cu privire la stabilitatea
locurilor de muncă și rentabilit atea întreprinderii. Angajații mai pot urmării și
informațiile legate de gradul și metodele de plată, avantajele dobândite la
pensionare și oport unitățile profesionale.
 Creditorii sunt cei care acordă împrumuturi întreprinderii, pe o durată stabilită,
în schimb ul unei dobânzi. Creditorii urmăresc informații le care le permit să
determine dacă împrumuturile pe care le -au acordat împreună cu dobânzile
aferente vor fi rambursate la scadență.

17
 Furni zorii și alți creditori sunt interesați de informați i contabile care le oferă
posibilitatea să aprecieze situația financiară ș i continuitatea activității
întreprinderii. Furnizorii sunt interesați de solvabilit atea întreprinderii și de
gradul de lichiditate al acesteia, în funcție de acestea se poate proiecta politica
față de client.
 Clienții prezintă interes asupra informații referitoare la continuitatea activității
furnizorilor lor, pentru a avea garanția surs elor de bunuri și servicii care să le
asigure aprovizionare.
 Guvernele și instituțiile acestora solicită informații contabile care conduc la
realizarea funcției fiscale . Informațiile contabile îi mai ajută pe aceștia la
stabilirea bazei impozabile pentru determinarea unor impozite și taxe (impozitul
pe profit, taxa pe valoare adăugată, impozitul pe venituri din salarii, etc.)
 Publicul are o gamă variată de persoane interesate de in formațiile contabile, cum
ar fi:
 Anal iștii financiari care fac cifrele să vorbească atunci când sunt
solicitați să își dea cu părerea despre oportunitatea de a acorda
sau de a refuza un împrumut, lansarea unui nou produs pe piață
sau redimensionarea unei activități, etc.
 Resposabilii politici ai colectivit ăților locale urmăresc acele
informații contabile care le permit să calculeze contri buția
acestora la economia locală.
 Agențiile de mediu sunt interesate de politicile antipoluante
promovate de entitățile economice.
 Oficiile pentru protecția consumatorilor urmăresc raportul
calitate -preț pentru bunurile și serviciile vândute și alte aspecte
cu privire la de protecția consumatorului.
 Managerii entităților economice. Deciziile luate în procesul de conducere au la
bază informațiile contabile furn izate atât de contabilitatea de gestiune cât și de
contabilitatea financiară.
 Instanțele judecătorești. În cazul unor litigii între participanții la activitatea
economico -socială, organele de urmărire penală sau instanțele judecătorești p ot
apela la expert iza contabilă (Matiș et al, 2010: 30 -33).

18
1.4.2 Caracteristicile calitative ale situațiilor financiare anuale
În conformitate cu reglementările contabile OMFP 1802/2014, informațiile financi are
pot fi utile, dacă sunt relevante și reprezintă exact ceea c e își propun să reprezinte.
Utilitatea informațiilor financiare este simplificată dacă acestea sunt comparabile,
verificabile, oportune și inteligibile.
 Relevanța. O informație este relevantă atunci când are capacitatea de a ajuta
utilizatorii în luarea deciziilor. Informația financiară are capacitatea de a ajuta
utilizatorii în luarea deciziilor dacă are valoare predictivă, valoare de confirmare
sau amândouă. Informațiile au valoare predictivă dacă pot fi utilizare ca intrări în
procesele aplicate de u tilizatori pentru a previziona rezultate viitoare, dar să nu
reprezinte o previziune sau o prognoză. Informațiile care au valoare predictivă pot
avea și valoare de confirmare, ca de exemplu, informațiile pentru anul curent, care
pot fi utilizate ca bază pe ntru prognozarea veniturilor în anii viitori, pot fi comparate
cu previziunile efectuate în anii ante riori, pentru exercițiul curent (OMFP 1802,
2014).
 Reprezentarea exactă. Pentru ca o descriere să fie o reprezentare exactă, aceasta
trebuie să fie complet ă, neutră și fără erori. O descriere completă trebuie să includă
toate informațiile necesare pentru ca utilizatorii să înțeleagă fenomenul descris. O
descriere neutră nu este denaturată, ponderată, accentuată, neaccentuată sau
manipulată în alt fel pentru a crește probabilitatea ca informațiile financiare să fie
primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori. Reprezentarea fără erori
înseamnă că nu există erori în descrierea fenomenului, iar procesul utilizat pentru a
genera informațiile raportate a fost selectat și aplicat fără erori (OMFP 1802, 2014).
Caracteristicile calitative amplificatoare conform OMFP 1802:
 Comparabilitatea este una din caracteristicile calitative, care permite
utilizatorilor să identifice și să înțeleagă similitudinile și dif erențele dintre
elemente. Informațiile privind o entitate raportoare sunt mult mai utile dacă
pot fi comparate cu informațiile similare despre alte entități și cu
informațiile similare despre aceeași entitate aferente unei alte perioade sau
date. Spre deos ebire de celelalte caracteristici, comparabilitatea face referire
la mai multe elemente. Pentru ca informațiile să fie comparabile, aspectele

19
similare ca natură trebuie să fie prezentate similar, iar aspectele diferite
trebuie să fie prezentate diferit. Ut ilizatorii trebuie să compare situațiile
financiare ale entităților pentru a aprecia poziț ia financiară și perofrmanțele.
 Verificabilitatea asigură utilizatorii că informațiile reprezintă exact
fenomenele economice pe care își propun să le reprezinte. Veri ficabilitatea
poate fi directă, atunci când se verifică valori sau alte reprezentări prin
observare directă, cum ar fi, numararea banilor; și indirectă, atunci când sunt
verificate intrerile pentru un model, o formulă sau o altă tehnică și la
recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiași metodologii, ca de
exemplu, verificarea valorilor contabile ale stocurilor prin verificarea
intrărilor (cantitate și cost) și prin recalcularea stocurilor finale prin
utilizarea acelorași metode privind fluxul costuri lor.
 Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor
decizionali pentru ca aceștia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt
mai vechi informațiile cu atât sunt mai puțin utile utilizatorilor. Totuți unele
informații pot să răm ână oportune mult timp după sfârșitul perioadei de
raportare deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiți să
identifice și să aprecieze tendințele.
 Inteligibilitatea presupune ca informațiile contabile să fie clasificate,
caracterizate și pr ezentate în mod clar și concis (OMFP 1802, 2014:10 -11).
1.4.3 Diferențe în evoluția reglementărilor contabile
Dacă privim din punct de vedere al calității informațiilor contabile, principalele
calități ale informației contabile conform OMFP 3055/2009 (ordi n abrogat) au fost:
 Inteligibilitatea
 Relevanța
 Credibilitatea
 Comparabilitatea
În comparație cu noile reglementări care se aplică în prezent, informațiile cuprinse de
OMFP 3055/2009, cu privire la caracteristicile calitative ale informației contabile, sunt
mai restrânse față de cele prezentate în OMFP 1802/2014 care cuprind ca și
caracteristici principale ale informației contabile: relevanța și reprezentarea exactă, iar
ca și caracteristici amplificatoare: comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și

20
inteligibilitatea. OMFP 1802/2014 cuprinde o gamă mai variată de calități ca re le oferă
o imagine mai amplă utilizatoriilor situațiilor financiare despre cur ar trebui să fie
informațiile contabile.

În ceea ce privește structura utilizatoriilor informației contabile, aceștia au rămas la fel
de-a lungul anilor, cu mici diferențe în anumite cărți unde aceștia sunt identificați ca
fiind utilizatori interni și utilizatori externi, dar extensiile acestor grupe cuprind aceeași
utilizatori prezentați în subcapitolul anterior.
Capitolul 2. Conținutul și elementele situațiilor financiare
2.1 Recunoașterea și evaluarea elementelor din situațiilor financiare
Așa cum este prezentat în cadrul IASB, recunoașterea este un proces de încorporare
în bilanț sau în contul de rezultate a unui element ce satisface definiția unui element
de activ, dator ie sau capital propriu.
Un activ este recunoscut în contabilitate și prezentat în bilanț atunci când este
probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate și activul are
un cost sau o valoare care poate fi evaluat/ă în mod credibil. (O MFP, 1802, 2014)
O datorie este recunoscută în contabilitate și prezentată în bilanț atunci când este
probabil că o ieșire de resurse încoporând beneficiile economice va rezulta din
decontarea unei obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această
decontare poate fi evaluată în mod credibil. (OMFP, 1802, 2014)
Un venit este recunoscut în contul de profit și pierdere atunci când se poate evalua
în mod credibil o creștere a beneficiilor economice viitoare legate de creșterea
valorii unui activ sau scăderea valorii unei datorii. (OMFP, 1802, 2014)
O cheltuială poate fi recunoscută în contul de profit și pierdere atunci când se poate
evalua în mod credibil diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de
scăderea valorii unui activ sau creșt erea valorii unei datorii. (OMFP, 1802, 2014)

Conform OMFP 1802/2014, bunurile se evaluează la :
Data intrării în entitate, unde bunurile se înregistrează la valoarea de intrare
determinată astfel:

21
 La costul de achiziție, pentru bunurile procurate cu titl u onoreros;
 La costul de producție, pentru bunurile produse de întreprindere;
 La valoarea de aport care se stabilește în urma reevaluării, specific
bunurilorcare reprezintă aport la capitalul social;
 La valoarea justă, specifică bunurilor primite cu titlu gratuit sau care au fost
constatate ca și plusuri la inventar.
Evaluarea la inventar, unde bunurile sunt evaluate la valoarea contabilă stabilită în
urma inventarierii.
La data ieșirii din entitate bunurile se evaluează la valoarea de intrare sau la valoar ea
la care acestea au fost înregistrate în contabilitate.
Costul de achiziție sau costul de producție al stocurilor care aparțin aceleiași
categorii și a tuturor bunurilor fungibile se poate calcula prin folosirea uneia din
următoare metode:
 Metoda costulu i mediu ponderat (CMP);
 Metoda primul intrat -primul ieșit (FIFFO);
 Metoda primul intrat -ultimul ieșit (LIFO) (OMFP 1802, 2014).
2.2 Bilanțul contabil
Bilanțul este un instrument contabil important în procesul comunicării, fiind necesar
atât pentru fundamen tarea deciziilor privind alocarea, finanțarea, utilizarea și
recuperarea fondurilor , cât și pentru organizarea controlului asupra realizării
deciziilor luate, precum și pentru stabilirea unor drepturi și obligații și a unor
răspunderi și cointeresări prove nite din activitatea de gospodărire și dezvoltare a
patrimonilui. (Ciurezu & Mihai, 2001:9)
Bilanțul se intocmește începând cu apariția contabilității, iar denumirea sa provine
din latinescul ”bilanx” care înseamnă ”cu două talgere”, sau din cel de ”billanc ium”,
care semnifică un cântar.Prin noțiunea de cântar se înțelege o balanță cu două
talgere afla te într -un echilibru continuu(Ciurezu & Mihai, 2001:9) .
Conținutul bilanțului în viziunea OMFP 1802/2014 diferă față de cel prezentat de
IAS 1 în materie de or dinea de prezentare a informațiilor și structură. În IAS 1 nu
este prezentată o ordine sau un format de prezentare al elementelor prezente în
bilanț, cu condiția prezentării unor elemente generalizate, considerate elemente
minimale. OMFP 1802/2014 impune î nsă modul de prezentare al bilanțului și
publică un format al acestuia în capitolul IV, secțiunea 2.4, al.132.

22
Conținutul bilanțului în viziunea OMFP 1802/2014:
A. Active imobilizate sunt generatoare de beneficii economice viitoare și sunt deținute
pe o pe rioadă mai mare de un an și trebuie evaluate la costul de achiziție sau de
producție.
I. Imobilizari necorporale sunt active nemonetare, identificabile și fără formă
fizică.
II. Imobilizari corporale sunt active cu formă fizică, identificabile.
III. Imobil izari financiare cuprin acțiuni deținute la entitățile afiliate,
împrumuturi acordate entităților afiliate, acțiuni deținute la entități asociate și
entități controlate în comun, alte investiții deținute ca imobilizari, alte stocuri.
B. Active circulante s unt deținute în scopul tranzacționării, se așteaptă a fi realizate în
termen de 12 luni de la data bilanțului și este reprezentat de numerar sau echivalente de
numerar a căror utilizare nu este restricționată.
I. stocuri sunt active circulante, deținute pentru a fi vandute pe parcursul
desfășurării normale a activității.
II. Creanțe reprezintă drepturile întreprinderii asupra persoanelor fzicice sau
juridice în urma livrării unor bunuri sau servicii cu plata ulterioară.
III. Investiții pe termen scurt
IV. Casa și conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într -o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete/Datorii curente nete
F. Total Active minus Datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Cheltuieli în avans
J. Capitaluri proprii
2.3 Contul de profit și pierdere
Contul de profit și pierdere este al doilea element component al sit uațiilor financiare
care completează bilanțului. Contul de profit și pierdere reflectă performanța
întreprinderii înregistrată pe parcusul exercițiului contabil. Cu ajutorul contul ui de
profit și pierdere putem observa modul în care o întreprindere care desfășoară activități

23
economice face afaceri și dacă întreprinderea res pectivă a înreg istrat un profit sau o
pierdere (Matiș et al, 2010:382) .

Tabel 2.1 Bilanțul în viziune națională și internațională
Contul de profit și pierdere în viziunea
IASB,IAS1(2013) Contul de profit și pierdere în viziunea
OMFP 1802/2014
Metoda clasificării după ”natura
cheltuielilor”:
 venituri
 alte venituri
 variația stocurilor de produse
finitite și produse în curs de
execuție;
 materii prime și consumabile
utilizate;
 cheltuieli cu beneficiile
angajaților;
 cheltuieli cu amortizarea;
 alte cheltuie li;
 total cheltuieli;
 profit înainte de impozitare.
Metoda clasificării după ”destinația
cheltuielilor” :
 venituri;
 costul vânzărilor;
 profit brut;
 alte venituri;
 costuri de distribuție;
 cheltuieli administrative;
 alte cheltuieli;
 profit înaite de impozitare.  Cifra de afaceri netă;
 Variația stocurilor de produse
finite și a producției în curs de
execuție;
 Producția realizată de entitate
pentru scopurile sale proprii și
capitalizată;
 Alte venituri din exploatare;
 a) cheltuieli cu materiile prime și
materialele consumabile;
b) alte cheltuieli externe;
 Cheltuieli cu personalul:
a)salarii și indemnizații;
b) Cheltuieli cu asigurările
sociale, cu indicarea distinctă a
celor referitoare la pensii;
 a) Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale și
imobilizările necorporale;
b) Ajustări de valoare privind
activele circulante, în cazul care
acestea depășesc suma ajustărilor
de valoare care sunt normale în
entitatea în cauză;
 Alte cheltuieli de exploatare;
 Venituri din interese de
participare, cu indic area distinctă

24
a celor obținute de la entitățile
afiliate;
 Venituri din alte investiții și
împrumuturi care fac parte din
activele imobilizate, cu indicarea
distinctă a ce lor obținute de la
entitățile a filiate;
 Alte dobânzi de încasat și venituri
similare, cu indicarea distinctă a
celor obținute de la entitățile
afiliate;
 Ajustări de valoare privind
imobilizările financiare și
investițiile deținute ca active
circulante;
 Dobânzi de plătit și cheltuieli
similare, cu indicarea distinctă a
celor de plătit entit ăților afiliate;
 Impozitul pe profit;
 Profitul sau pierderea după
impozitare;
 Alte impozite neprezentate la
elementele de mai sus;

 Profitul sau pierderea exercițiului
financiar.

Din tabelul de mai sus putem deduce că din perspective reglementărilor internaționale,
IAS1, cheltuielile sunt subclasificate pentru evidența performanțelor financiare și că
standardele impun conducerii să aleagă în primul rand, o prezentare relevantă și f iabilă,
iar dintr -o altă perspectivă, o prezentare suplimentară despre natura cheltuielilor pentru
a putea estima viitoarele fluxuri de trezorerie. OMFP 1802/2014 are în vedere gruparea

25
cheltuielilor după natură, în notele explicative la situațiile financ iare se cere o analiză
după funcția economică a elementelor de venituri și cheltuieili, care nu întotde auna
corespunde modelului IAS1.
2.4 Situația modificărilor capitalului propriu
Modificările capitalului propriu definesc creșterea sau diminuarea activul ui net în
cursul unei perioade. Entitățile care au ca și componentă în situațiile financiare anuale,
situația modificărilor capitalului propriu , reflectă modificările capitalului între
începu tul și sfârșitul perioadei de raportare (OMFP, 1802, 2014) .
În conformitate cu IAS1 (2013), s ituația modificarilor capitalului propriu trebuie să
evidențieze urmatoarele aspecte:

 Rezultatul global total aferent perioadei, evidențiind separat valorile totale
atribuibile proprietarilor societății -mamă și intereselor c are nu controlează;
 pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, efectele aplicării retroactive
sau retratării retroactive
 pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, o reconciliere între valoarea
contabilă de la începutul și de la sfârșitul p erioadei, prezentând separat
modificările care rezultă din:
 profit sau pierdere;
 alte elemente ale rezultatului global;
 tranzacțiile cu proprietarii, în calitatea lor de proprietar,
evidențiind separat contribuțiile de la și distribuirile către
proprietari și modificările participațiilor în capitalurile
proprii deținute în filiale care nu au drept rezultat
pierderea controlului (IAS1 , 2013 ).
2.5 Situația fluxurilor de trezorerie
Conform IAS 7(2013), s ituația fluxurilor de trezorerie reprezintă intrările sau ieșirile de
numerar și echivalente de numerar. Informațiile privind fluxurile de trezorerie oferă
utilizatirilor situațiilor financiare o bază pentru evaluarea capacității entității de a genera
nume rar și echivalente de numerar, precum și a necesităților entității de a utiliza
fluxurile de trezorerie respective.

26
O situație a fluxurilor de trezorerie, atunci când este utilizată împreună cu restul
situațiilor financiare, furnizează informații care perm it utilizatorilor să evalueze
modificările activelor nete ale unei entități, structura sa financiară, precum și
capacitatea entității de a influența valoarea și plasarea în timp a fluxurilor de trezorerie.
Situația aferentă fluxului de trezorerie trebuie s ă raporteze fluxurile de trezorerie din
cursul perioadei, clasificate pe acitvități de exploatare, de investire și de finanțare.
 Activități de exploatare. Valoarea fluxurilor de trezorerie care provin din
acitvități de exploatare este un indicator -cheie al măsurii în care activitățile
entității au generat suficiente fluxuri de trezorerie pentru a rambursa
împrumuturile, pentru a menține capacitatea de funcționare a entității, a plăti
dividende și a face noi investiții, fără a recurge la surse externe de fin antare.
Exemple: încasările în numerar din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii;
încasările în numerar provenite din redevențe, onorarii, comisioane și alte
venituri; plățile în numerar effectuate către și în numele angajațilo r(IASB, IAS
7, 2013)
 Activități de investire. Numai cheltuieleile care au drept rezultat un activ
recunoscut în situația poziției financiare sunt eligibile pentru clasificarea drept
activități de investire. Exemple: încasări în numerar din vânzarea de imobilizări
corporale, neco rporale și alte active imobilizate; plăți în numerar pentru
achiziționarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entități
și de interese în asocierile în participație; avansuri în numerar și împrumuturi
acordate altor părți, etc. (IASB,IAS 7,2013)
 Activități de finanțare. Prezentarea separată a fluxurilor de trezorerie provenite
din acitivități de finanțare este importantă deoarece este utilă pentru
previzionare pretențiilor finanțatorilor entității asupra fluxurilor de trezorerie
viitoare. Exemple: încasări în numerar provenite din emisiunea de acțiuni sau
alte instrumente de capitaluri proprii; plățile în numerar efectuate către
proprietari pentru a achiziționa sau răscumpăra acțiunile entității; rambursările
în numerar ale unor s ume împrumutate ; etc. ( IASB , IAS 7, 2013)

27
2.6 Notele explicative și politici contabile
Notele explicative sunt componete ale situațiilor financiare care conțin informații
suplimentare și nu sunt prezente în bilanț, contul de profit si pierdere, situația
modificărilor capitalului propriu și situația fluxurilor de trezorerie, dar ajută la
întelegerea lor. Informațiile cuprinse în notele explicative oferă utilizatorilor o imagine
asupra p oziției financiare a entității ș i asupra rezultatelor obținute de entita te pe
parcu rsul exercițiului financiar (OMFP, 1802, 2014) .

În viziunea OMFP 1802/2014, n otele explicative la situațiile financiare trebuie să
cuprindă informații despre reglementările contabile care au stat baza întocmirii
situațiilor financiare anuale și despre politicile contabile utilizate . Următoarele
informații trebuie prezentate cu claritate și repetate de câte ori este nevoie:
 Denumirea întreprinderii care întocmește situațiile financiare ;
 Faptul că situațiile financi are anuale sunt ale întreprinder ii care le prezintă
și nu aparțin grupului;
 Data la care s -au încheiat sau perioada la care se referă situațiile financiare
anuale;
 Moneda în care au fost întocmite situațiile financiare anuale;
 Exprimarea cifrelor înscrise în situațiile financiare (exemplu , lei).
Notele explicative ale situațiilor financiare se prezintă sistematic , iar p entru fiecare
element semnificativ inclus în situațiile financiare trebuie să existe informații a ferente
în notele explicative (OMFP,1802,2014) .
Politicile contabile , conform OMFP 1802/2014 reprezintă toate principiile, bazele,
convențiile, regulile și practicile specifice aplicate de o întreprindere în momentul
întocmirii și prezentării situațiilor financiare.

Exemple de politici contabile conforme cu OMFP 1802/2014 :
 Alegerea metodei de amortizare a imobilizărilor;
 Reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora;
 Alegerea metodei de evaluare a stocurilor;
 Contabilitatea stocurilor prin inventarul intermitent sau permanent, etc.

28
Politici le contabile pot fi modificare la inițiativa entității, caz în care modificarea
trebuie justificată în notele explicative la sit uațiile financiare anuale, sau decizia unei
autorități competente care se impune entității , caz ul în care modificarea nu trebui e
justificată în notele explicative, doar menționată în acestea (OMFP, 1802, 2014)
CAPITOLUL 3. Studiu de caz privind analiza și întocmirea
situațiilor fi nanciare la SC.PERLA NEAGRĂ.SRL
3.1 Descrierea societății
Societatea comercială Perla Neagră.SRL este o persoană juridică română sub formă de
societate cu răspundere limitată înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului Județului
Maramureș cu numărul J24/423/1997, având codul unic de înregistrare RO9554360.
Sediul societății este în localitatea Baia Mare , județul Maramureș, Bulevardul
București, numărul 35, apartamentul 101. Societatea a fost înființată în anul 1997 cu un
capital social subscris și vărsat de 2310 lei divizat în 231 de părți sociale a câte 10 lei
fiecare.
Societatea este plătitoare de TVA și întocmește situațiile financiare compuse din: bilanț
prescurtat, contul de profit și pierdere și notele explicative la situațiile financiare. Perla
Neagră are ca și obiect de activitate ”fabricarea bijuteriilor și articolelor similare din
metale și piet re prețioase” conform clasei 3212 din nomenclatorul CAEN. Princiipalul
furnizor al firmei este ROZA ORO din Satu Mare. 70% din mărfurile expuse la vânzare
sunt din producția proprie iar restul provin de la furnizor sau din importuri.
Departamentul de administrare al firmei este compus din doi asociați, Dragomir
Valeria și Dragomir Ioan, persoane cu naționalitate română, fiecare deținând câte un
procentaj de 50% din capitalul social, adică 116 părți sociale fiecare. Pe lângă
departame ntul de administrare, în prezent societatea are 6 angajați de specialitate cu o
pregătire profesională amplă și motivați pentru obținerea rezultatelor profitabile.
Societatea sprijină pregătirea profesională a personalului și oferă disponibilitatea de a
participa la diferite cursuri de pregătire profesională.

29
Societatea este specializată în prelucrarea și comercializarea metalelor prețioase cum ar
fi: aur, argint și platină.
În ceea ce privește serviciile oferite de Perla Neagră, putem distinge o gamă varia tă de
servicii după cum urmează:
 Prelucrarea bijuteriilor din aur, argint și platină (verighete, lanturi, inele,
brățări,cercei, ceasuri, etc.)
 Recondiționarea bijuteriilor din aur, argint și platină
 Servicii de reparații a bijuteriilor (modificări, șlefu ire, lipire, montare de pietre,
aurire, argintare, etc.)
 Servicii de înlocuire a ornamentelor uzate (pietre prețioase și semi -prețioase,
etc.)
 Gravarea obiectelor din aur și argint
Pe lângă serviciile enumerate mai sus, societate oferă și servicii de consu ltanță pentru
achiziționarea bijuteriilor. În anul 2000, firma oferea și cursuri de pregătire pentru
persoanele dornice de a cunoaște arta confecționării bijuteriilor, dar pe măsură ce
activitatea a început să ia amploare și să se dezvolte nu mai era sufic ient timp pentru a
preda cursurile respective.
La începutul anul 2016, Perla Neagră a fost desemnată cea mai mare firmă din domeniul
de fabricare a bijuteriilor și articolelor similare din metale și pietre prețioase din județul
Maramureș, conform bilanțulu i 2015.
La sfârșitul exercițilui financiar 2016, firma a înregistrat cea mai mare cifră de Afaceri,
405.697 lei si cel mai mare profit, 31.197 lei comparativ cu alte companii din același
domeniu, fabricarea bijuteriilor și a articolelor similare din metale și pietre prețioase
din Județul Maramureș, locul doi având o cifră de afaceri în valoare de 197.695 lei și
un profit de 15.845 lei.
Mi-am propus să închei prezentarea firmei cu opinia personalului din societate: ”Am
înființat această societate din dorința mea de a dezvolta ceea ce era propus pentru sensul
existenței mele, relaționarea mea cu publicul, în sensul de a le oferii ”frumosul ”.
Denumirea de Perla Neagră reprezintă oglindirea sufletului meu. Pentru mine Perla

30
Neagră reprezintă un dar neprețuit, o speranță, ea simbolizează adevărul și viața însăși.
Am ales acest domeniu de activitate pentru că viața în sine este o bijuterie de n eprețuit
și am vrut să le împărtășesc celor din jur esența frumuseții. Îi sfătuiesc pe cei care vor
pășii pragul acestui domeniu să aibă dăruire pentru ceea ce fac, pentru a creea povești
frumoase prin fiecare bijuterie prelucrată” Valeria Dragomir,adminis tratorul societății.
3.2 Etapele întocmirii situațiilor financiare
 Verificarea înregistrarilor corecte în conturi a operațiilor economice care
urmărește dacă au fost întocmite documente justificative pentru toate operațiile
efectuate pe parcursul exercițiu lui financiar și dacă acestea sunt corect întocmite
și dacă datele întocmite oferă o imagine fidelă, clară și completă a operațiunilor
efectuate (Matiș & Pop, 2007:703).
 Verificarea concordanței dintre contabilitatea analitică și evidența operativă,
dintre contabilitatea sintetică și cea analitică (Matiș & Pop, 2007:704).
Principalele concordanțe dintre contabilitate și evidența operativă care trebuie
verificate sunt: totalurile stabilite în registrul stocurilor se compară cu soldurile
conturilor de materii prime, materiale consumabile și materiale de natura
obiectelor de inventar; soldul din registru de casă trebuie să fie egal cu soldul
contului de casă; totalul soldurilor din raportul de gestiune trebuie să fie egal
cu soldul contului de mărfuri; totalul soldului din ultimul extras de cont de la
fiecare bancă trebuie să corespundă cu soldul contului de conturi curente la
bănci. Pentru verificarea concordanței dintre conturile sintetice ți cele analitice
se întocmesc balanțe de verificare analitice pentru fiecare cont sintetic, care se
dezvoltă pe analitice (Matiș & Pop, 2007:704).
 Întocmirea balanței de verificare înainte de inventariere care are ca și scop
prezentarea datelor scriptice care urmează a fi comparate cu datele faptice la
inventariere (Matiș & Pop, 2007:705).
 Inventarierea patrimoniului care are următoarele funcții: funcția de control a
concordanței dintre datele scriptice și datele faptice; funcția de actualizare a
valorii de înregistrare a elementelor patrimoniale care presupune compararea
valorilor contabile ale activelor, datoriilor și capitalurilor proprii cu valorile de
inventar ale acestora; funcția de stabilire a situației nete și a rezultatului

31
exercițiului financiar; funcția de calcul și evidență a stocurilor, consumurilor și
vânzărilo r care este specifică entităților care folosesc metoda inventarului
pentru evidența stocurilor(Matiș & Pop, 2007:705 -708).
Etapele inventarierii, conform Matiș & Pop(2007:708 -712):
 Pregătirea inventarierii reprezintă stabilirea situației reale a
patrimoni ului SC.PERLA NEAGRĂ.SRL, orgazizarea și
numirea comisiei de inventariere, întocmirea declarației în baza
căreia conducerea a declarat că nu deține bunuri nerecepționate
în gestine, verificarea cântarelor și a aparatelor de măsurat a
bunurilor, separarea b unurilor uzate de cele funcționale și
sigilarea căilor de acces după plecarea comisie de inventariere,
pentru ca inventarierea să nu fie compromisă.
 Inventarierea propriu -zisă a patrimoiului s -a efectuat conform
normelor prevăzute de legea contabilității 82/1991. În luna
decembrie a anului 2016 a avut loc invetarierea anuală, iar
rezultatele inventarierii au fost cuprinse în bilațul anului 2016.
Listele de inventar au fost întocmite pe categorii de bunuri, adică
o listă a bunurilor de argint, o listă a bun urilor de aur și o listă a
bunurilor de platină, semnate de către către comisie și de către
administrator pe fiecare pagină.
 Stabilirea rezultatelor inventarierii și înregistrarea diferențelor la
inventariere se realizează prin compararea cantităților și v alorilor
consemnate în listele de inventar cu cele înregistrate în
contabilitate, pentru stabilirea diferențelor. În vederea stabiliri
rezultatelori inventarierii ale SC.PERLA NEAGRĂ.SRL s -a
constatat că nu există plusuri sau minusuri la inventar și că sto cul
faptic corespunde stocului din contabilitate.
 Determinarea rezultatului exercițiului financiar și repartizarea acestuia.
Pentru determinarea exercițiului financiar la SC.PERLA NEAGRĂ.SRL s –
a efectuat închiderea conturilor de venituri și cheltuieli cu ajutorul contului
121 ”Profit sau pierdere” și sa obținut un profit de 31.197 lei și s -au calculat
impozitele care au avut o valoare totală de 4.057 lei.

32
 După întocmirea Registrului Jurnal și a Registrului Cartea -Mare, cu ajutorul
programului de contabili tate se întocmește balanța de verificare finală care
a preluat toate rulajele și soldurile conturilor sintetice din registru Cartea –
Mare.
3.4 Analiza principalilor indicatori
Indicatorii sit uațiilor financiare sunt importanți pentru societate, deoarece prin calculul
acestora societatea poate afla care sunt punctele forte și punctele care trebuie
îmbunătățite. În prezenta lucrare am analizat următoarele categorii de indicatori:
indicatorii echilibrului financiar, indicatorii de lichiditate, anumiți indica tori ai
activității și am analizat performanțele economice cu ajutorul marjei brute din vânzări.
Indicatorii echilibrului financiar
 Situația netă (SN) reprezintă valoarea patrimonială netă a firmei și măsoară
averea netă a acționarilor (Pantea, 2001:166).
SN=TA -TD
Unde:
SN= situația netă
TA= totalul activelor
TD=totalul datoriilor
SN(31.12.2012) = 1.124.827 – 548.266 = 576.561 lei
SN(31.12.2013) = 1.106.860 – 512.229 = 594.631 lei
SN(31.12.2014) = 1.137.294 – 540.037 = 597.257 lei
SN(31.12.2015) = 1.150.425 – 524.583 = 625.842 lei
SN(31.12.2016) = 1.184.996 – 527.957 = 657.039 lei

33
Figura 3.1 Evoluția Situației Nete

După cum se observă în graficul de mai sus, situația netă prezintă valori pozitive
pe toată perioada pusă sub analiză și prezintă un echilibru financiar din punct
de vedere al valorii patrimoniale. Firma reușește să își atingă obiectivul major
de a-și maximiza valoarea capitalului propriu de la un exercițiu financiar la
altul, rezultat al creșterii activului net prin finanțare proprie. Averea acț ionarilor
prezintă tendințe de creștere pe tot parcursul analizei, ceea reprezintă un punct
forte adus întreprinderii. Din graficul analizat reiese că întreprinderea își
gestionează sănătos activitatea.
 Fond de rulment net (FRN) reprezintă o parte din capi talul permanent care
depășește valoarea activelor imobilizate și este destinată activelor circulante,
pentru care reprezintă o marjă de siguranță (Pantea, 2001:151)
FRN=CPM – AI
Unde:
CPM= capital permanent(capital propriu+datorii pe termen mediu și lung)
AI= active imobilizate
Pe perioada analizei firma nu a înregistrat datorii pe termen mediu și lung, prin
urmare capitalul permanent al societății = capitalul propriu.
FRN(31.12.2012) = 576.561 – 103.993 = 472.568 lei 576.561594.631 597.257625.842657.039
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016SITUAȚIA NETĂ

34
FRN(31.12.2013) = 594.631 – 92.34 2 = 500.289 lei
FRN(31.12.2014) = 597.257 – 95.030 = 502.227 lei
FRN(31.12.2015) = 625.842 – 100.124 = 525.718 lei
FRN(31.12.2016) = 657.039 – 128.985 = 528.054 lei
Figura 3.2 Evoluța Fondului de Rulment Net

Valorile pozitive și în creștere ale fondului de rulment prezentate în graficul de
mai sus reprezintă o situație favorabilă pentru firmă, pentru că sunt atribuite
finanțării activelor circulante care reprezintă cea mai mare pondere în activul
total. Societatea are nevoie de active circulante pentru că ac estea fac obiectivul
activității, în special de stocuri pentru că produc și comercializează stocuri de
aur și argint care pot fi transformate ușor în mărfuri pentru a fi vândute, de aceea
un fond de rulment cu o valoare foarte mare este favorabil entității , pentru a -și
putea finanța stocurile.
 Necesarul de fond de rulment(NFR) reprezintă partea din activele circulante
care trebuie finanțate din resurse stabile (Pantea, 2001:156).
NFR= Active circulante de exploatare și în afara
exploatării(stocuri+creanțe+c heltuieli în avans) – Datorii de exploatare și în
afara exploatării(datorii comerciale pe termen scurt+venituri în avans) .
NFR(31.12.2012) = (901.633+76.895+0) – (548.266+0) = 430.262 lei lei472.568 lei500.289 lei502.227 lei525.718 lei528.054
21.12.2012 21.12.2013 21.12.2014 21.12.2015 21.12.2016Fondul de rulment net

35
NFR(31.12.2013) = (888.304+79.078+0) – (512.229+0) = 455.153 lei
NFR(31.12.2014) = (896.259+89.582+0) – (540.037+0) = 445.804 lei
NFR(31.12.2015) = (978.786+46.592+0) – (524.583+0) = 500.795 lei
NFR(31.12.2016) = (947.587+33.471+0) – (527.957+0) = 453.101 lei
Figura 3.3 Evoluția Necesarului de fond de rulment

Valorile pozitive, în creștere ale fondului de rulment prezentate în graficul de
mai sus reprezintă o situație favorabilă pentru firmă, pentru că sunt atribuite
finanțării activelor circulante care reprezintă cea mai mare pondere în activul
total. Societatea are n evoie de active circulante pentru că acestea fac obiectivul
activității, în special de stocuri pentru că produc și comercializează stocuri de
aur și argint care pot fi transformate ușor în mărfuri pentru a fi vândute, de aceea
un fond de rulment cu o valoa re foarte mare este favorabil entității, pentru a -și
putea finanța stocurile.
 Trezoreria netă(TN) lichiditățile rămase după acoperirea nevoilor ciclice care
nu au fost acoperite de resursele permanente (Pantea, 2001:160).
TN = FRN – NFR
TN(31.12.2012) = 47 2.568 – 430.262 = 42.306 lei
TN(31.12.2013) = 500.289 – 455.153 = 45.136 lei
TN(31.12.2014) = 502.227 – 445.804 = 56.423 lei 430.262455.153445.804500.795
453.101
21.12.2012 21.12.2013 21.12.2014 21.12.2015 21.12.2016Necesarul de fond de rulment

36
TN(31.12.2015) = 525.718 – 500.795 = 24.923 lei
TN(31.12.2016) = 528.054 – 453.101 = 74.953 lei .
Figura 3.4 Evoluția Trezorerie Nete

În ansamplu, privind din punct de vedere al trezorerie nete, firma este în
echilibru financiar pe perioada analizei deoarece valorile înregistrate pe
parcursul analizei sunt pozitive și în creștere, mai puțin în exercițiul financiar
2015 când firma înregistrează cea mai mare valoare a necesarului de rulment ,
500.795 lei, dar rezultatul este tot pozitiv, ceea ce nu prezintă un asp ect de
îngrijorare, deoarece societatea a înregistrat la finele exercițiului financiar 2016
o valoare a trezorerie nete de 74.953 lei , rezultat al creșterii fondului de rulment
și al scăderii necesarului . Pe parcursul analizei firma reușește să își acopere
datoriile pe termen scurt din sursele permanente.
Indicatorii lichidității
 Lichiditatea curentă arată măsura în care dat oriile curente sunt acoperite de
activele curente.
Lichiditatea curentă = active curente
datorii curente

LC(31.12.2012) = 1.020.834
548.266 = 1,86

LC(31.12.2013) = 1.012.518
512.229 = 1,97 42.30645.13656.423
24.92374.953
21.12.2012 21.12.2013 21.12.2014 21.12.2015 21.12.2016Trezoreria netă

37

LC(31.12.2014) = 1.042.264
540.037 = 1,93

LC(31.12.2015) = 1.050.301
524.583 = 2

LC(31.12.2016) = 1.05 6.011
527.957 = 2

Figura 3.5 Evoluția lichidității curente

În ansamblu, indicatorul l ichidității curente nu înregistrează valori mai mici de
1,5 pe toată perioada analizată, ceea ce sugerează că firma este asigurată
împotriva incapacității de plată a datori ilor pe termen scurt și că nu s e pune
problema lichidării. Cea mai mare valoare a indicatorului a fost înregistrată pe
parcursul a doi ani succesivi : 2015 și 2016, oferind astfel firmei un e chilibru
financiar stabil.

 Lichiditatea imediată presupune capacitatea firmei de a -și onora datoriile pe
termen scurt din creanțe și disponibilități bănești (Pantea, 2001:274).

lichiditatea imediată= active curente −stocuri
datorii curente

LI(31.12.2012) = 1.020.834 – 901.633
548.266 = 0,22 1,861,97
1,932 2
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016Lichiditatea curentă

38

LI(31.12.2013) = 1.012.518 – 888.304
512.229 = 0,24

LI(31.12.2014) = 1.042.264 – 896.259
540.037 = 0,27

LI(31.12.2015) = 1.050.301 – 978.786
524.583 = 0,14

LI(31.12.2016) = 1.056.011 – 947.587
527.957 = 0,21

Figura 3.6 Evoluția lichidității imediate

Din punct de vedere al lichidității imediate, valorile înregistrate sunt cuprinse
între 0 ,2 și 0,27 ; mai puțin în anul 201 5 când indicatorul a înregistrat o valoare
de 0,14 și a pus în pericol capacitatea firmei de a -și onora datoriile din activele
cu lichiditate mare. Nici în celelalte perioade supuse analizei indicatorul nu
prezintă o situație favorabilă întrucât valoarea optimă a acestui indicator este
cuprinsă între 0,8 și 1. Dacă entitatea s -ar afla în lichidare în oricare dintre
situațiile analizate, nu și -ar putea achita datoriile pe termen scurt .

Indicatorii de activitate

 Viteza de rotație a stocurilor arată de câte ori stocurile, într -o anumită perioadă
trec prin faza de a provizionare, fabricare și vâ nzare (Pantea, 2001:208). 0,220,240,27
0,140,21
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016Lichiditatea imediată

39
viteza de rotație a stocurilor =costul bunurilor vândute
stocul mediu

Unde:

stocul mediu =stocul inițial -stocul final
2

Viteza de rotație a stocurilor în exercițiul financiar 2012 nu a putut fi calculată
deoarece nu dispunem de informațiile necesare. Analiza se bazează doar pe
datele obținute din exerciții le financiar e 2013, 2014, 2015 și 2016.

v.r.st(31.12.2013) =49.132
6665= 7,37 rotații

Pe parcursul exercițiului financiar 2013, stocuril e au fo st vândute și înlocuite
de 7,37 ori, având în vedere că valoare stocurilor este mare, viteza de rotație a
acestora este favorabilă.
În exercițiile financiare 2014 și 2015, soldul inițial al stoc urilor a fost mai mare
decât soldul final, prin urmare calcularea indicatorului a fost imposibilă.

v.r.st(31.12.2016)=92.848
31.199= 2,97 rotații

În medie, stocurile se rotesc în gestiune de 2,97 ori. Față de anul 2013, rotația
stocurilor a scăzut cu 4,4 rotații ceea ce reprezintă o situație nefavorabilă pentru
firma, deoarece au fost vândute și înlocuite o gamă redusă de stocuri, iar
costurile vânzărilor au avut o valoare mai mare.

 Numărul de zile stocate arată durata în zile a unei rotații complete (Pantea,
2001:208).

nr. zile st.=stocul mediu
costul bunurilor vândutex365

40
Din cauza lipsei de i nformații nu s -a putut efectua calcul area acest ui indicator
pe perioada exercițiului financiar 2012.

nr. zile st.(31.12.2013)=6.665
49.132×365 =50 zile

Stocurile stau în gestiune timp de 50 de zile, ceea ce nu este o situație favorabilă
pentru firmă.

În anii 2014 și 2015, soldul inițial al stocurilor a prezentat o valoare mai mare
decât stocul final al acestora, prin urmare nu s -a putut efectua calcularea
indicactorulu i în perioada respectivă.

nr. zile st.(31.12.2016)=31.199
92.848×365 = 123 zile

Stocurile rămân în gestiune timp de 123 de zile, rezultând o situație
nefavorabilă pentru firmă. Față de perioada precedentă numărul de zile stocate
a crescut cu 73 de zile datorită faptului că stocurile nu au fost incorporate in
mărfuri.

 Viteza de rotație a activelor imobilizat e exprimă cât de eficientă este utilizare a
imobiliză rilor pentru întrepr indere (Pantea, 2001:205) .

v.r.IC =CA
AI

v.r.AI(31.12.2012) = 337.498
103.993=3,25 rotații

v.r.AI(31.12.2013) =264.825
94.342= 2,81 rotații

v.r.AI(31.12.2014) =291.868
95.030= 3,07 rotații

v.r.AI(31.12.2015) =368.388
100.124= 3,68 rotații

41

v.r.AI(31.12.2016) =405.697
128.985= 3,15 rotații

Figura 3.7 Evoluția v.r.AI

Viteza de rotație a imobi lizărilor fluctuează între 2,81; valoare cea mai mică
înregistrată l a sfârsitul anului 2013 și 3,68; valoarea cea mai mare obținută în
perioada analizată, înregistrată la finele anului 2015. Activele imobilizate ale
întreprinderii su nt reprezentate de imobilizarile necorporale, utilajele folosite
pentru fabricarea bijuteriilor care nu sunt expuse vânzări i, prin urmare valoriile
obținute din viteza de rotație a activelor imobilizate sunt favorabile, deoarece
indică de câte ori au fost înlocuite utilajele pe parcursul unui exercițiu financiar
pentru a atinge performațele produselor dorite.

 Viteza de rotați e a activului total reflec tă eficența utilizării bunurilor reale totale
ale firmei (Pantea, 2001:203).

v.r.TA =Cifra de afaceri
Total active

v.r.TA(31.12.2012) =337.498
1.124.827= 0,3 rotații

v.r.TA(31.12.2013) =264.825
1.106.860= 0,24 rotații

v.r.TA(31.12.2014) =291.868
1.137.294= 0,26 rotații 3,25
2,813,073,68
3,15
21.12.2012 21.12.2013 21.12.2014 21.12.2015 21.12.2016Viteza de rotație a activelor imobilizate

42

v.r.TA(31.12.2015) =368.388
1.150.425= 0,32 rotații

v.r.TA(31.12.2016) =405.697
1.184.996= 0,34 rotații

Figura 3.8 Evoluția vitezei de rotație a activelor totale

În urma calculelor obținute pe perioada analizată, viteza de rotație a activelor
totale se situează între 0,24 și 0,34. Nu reprezintă o situație favorabilă pentru
entitate deoarece activele imobilizate ale entități nu reprezintă bunuri expuse
vânzării, ci sunt fol osite pentru obținerea stocurilor, iar stocurile o bținute sunt
în cantități mari. P robabilitatea ca acestea să fie ușor trasformate în mărfuri și
să fie expuse vânzării este foarte mică.

Analiza performanțelor economice

 Marja comercială(MC) reflectă câș tigul realizat sub forma unui adaos rezultat
din comercializarea mărfurlior (Pantea, 2001:79).

Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind
mărfurile

MC(31.12.2012) = 249.990 – 77.005 = 172.985 lei
MC(31.12.2013) = 163.545 – 49.136 = 114.413 lei 0,3
0,240,260,320,34
21.12.2012 21.12.2013 21.12.2014 21.12.2015 21.12.2016Viteza de rotație a activelor totale

43
MC(31.12.2014) = 174.702 – 51.906 = 122.796 lei
MC(31.12.2015) = 258.187 – 89.155 = 169.312 lei
MC(31.12.2016) = 295.358 – 92.848 = 202.511 lei

Figura 3.9 Evoluția Marje i Comerciale

Din analiza graficului de mai sus, cele mai mari câștiguri din vânzarea
mărfurilor au fost înregistrate în primul și în ultimul an supus analizei. Chiar
dacă la sfârșitul exercițiului 2013 firma a înregistrat o ușoară scădere față de
celelalte perioade, din cauză că nu a produs și nu a vând ut atât de multe mărfuri,
nu prezintă o problemă gravă pentru societate, deoarece reușește să producă și
să vândă mai mult în perioadele următoare. Pe toată perioada analizei firma a
înregistrat valori pozitive ale marjei comerciale. În consecință aceasta reușește
să își acopere to ate chetuielile cu mărfurile prin vânzarea acestora.

Indicatorii de profitabilitate

 Marja brută din vânzări

M. br. vz =profit din vânzarea bunurilor
cifra de afaceri netăx100

M. br. vz(31.12.2012) =172.985
337.498×100= 51,26%

M. br. vz(31.12.2013) =114.413
264.825×100= 43,20% 172.985
114.413 122.796169.032202.511,00
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016MARJA COMERCIALĂ

44

M. br. vz(31.12.2014) =122.796
291.868×100= 42,07%

M. br. vz(31.12.2015) =169.032
368.388×100= 45,88%

M. br. vz(31.12.2016) =202.511
405.697×100= 49,92%

Figura 3.10 Evoluția Marjei brute din vânzări

În urma calculelor efectuate și a graficului prezentat mai sus, putem deduce că
marja brută din vânzari a scăzut în perioada supusă analize i. Chiar dacă nu a
prezentat o reducere semnificativ ă, iar spre finalul perioadei analizate a înc eput
să crească, nu este neapărat o situație nefavorabilă, deoarece firma lucrează cu
aur, argint și platină car e se vând în funcție de gramaj.

51,26%
43,20% 42,07%45,88%49,92%
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016MARJA BRUTĂ DIN VÂNZĂRI

45
Capitolul 4. Concluzii
Situațiile financiare au o importață pentru fiecare entitate în parte, dat fiind faptul că ele
oferă o imagine fidelă asupra poziției financiare și asupra performanțelor firmei. Ele
oferă informații utile utilizatorilor de informații contabile care îi ajută pe aceștia în
luarea unor decizii importante cu privire la societate.
Pe baza i nformațiilor culese din bilanț și din contul de profit și pierdere s -a făcut analiza
principalilor indicatori ai situațiilor financiare grupați în funcție de utilitatea lor.
Indicatorii de echilibru financiar au dus la următoarele concluzii:
 Situația netă a firmei pe tot parcursul analizei a înregistrat valori pozitive și în
creștere de la o perioadă la alta ceea ce înseamnă că firma si -a mărit valoarea
capitalului propriu și gestionează într -o manieră sănătoasa activitatea.
 Fondul de rulment net prezintă o valoare pozitivă și în creștere pe tot parcursul
analizei indicând o situație favorabilă deoarece resursele rămase după finanțarea
activelor imobilizate au fost atribuite finanțării activelor circulante care
reprezintă un rol important în realizarea obie ctivelor societății, deoarece aceasta
se bazează pe stocurile achiziționate și fabricate pentru ca apoi să le vândă, iar
prin vânzare să obțină profit. Prin urmare un fond de rulment c u o valoare
pozitivă mare este un favorabil entității, pentru a -și putea finanța stocurile.
 Necesarul de fond de rulment înregistrează valori pozitive și în creștere față de
perioadele precedente, mai puțin în anul 2014 când valoarea acestuia a scăzut
cu 9349 lei față de exercițiul precedent din cauza valorii mari a creanțelor .
Activele circulante de exp loatare și în afara exploatării au fost mai mari decât
datoriile de exploatare și din afara exploatării ceea ce denotă că utilizările sunt
mai mari decât resursele.
 Trezoreria netă prezintă valori pozitive în creștere de la o perioada la alta, cu
excepția exercițiului 2015, când a înregistrat un necesar de fond de rulment mai
mare decât în restul perioadei analizate, prin urmare trezoreria netă a înregistrat
o valoare mai mică dar pozitivă. Trezoreria netă este privită dintr -o perspectivă
favorabilă pentru entitate.

46
Prin analiza indicatorilor de lichiditate am ajuns la următoarele concluzii:
 Din perspectiva lichidității curente firma nu prezintă risc de lichidare și reușește
să își acopere datoriile curent e prin prisma activelor curente pe tot parcursul
analizei.
 Lichiditate imediată prezintă o situație nefavorabilă pentru firmă pe tot
parcursul analize, deoarece înregistrează valori mai mici decât valoarea optimă.
Indicatorii de activitate conduc la concluzionarea următoarelor aspecte:
 Viteza de rotație a stocurilor prezintă o situație nefavorabilă la sfârșitul
perioadei de analiză deoarece entitatea nu reușește să vândă într -un mod
accelerat stocurile.
 Numărul de zile stocate nu prezintă neapărat un dezavantaj, chiar dacă este
cuprins între 50 -123 zile, pe deoparte nu afect ează cu nimic stocurile întrucât
acestea nu au un termen de valabilitate. Pe de altă parte diferența mare de zile
între cele două perioade, 73 zile , prezintă o situație nefavorabilă deoarece
reflectă un dezech ilibru în gestionarea stocurilor.
 Viteza de rotație a activelor imobilizate este favorabilă entități întrucât
imobilizarile nu sunt utilizate pentru vânzare, ci ajută la procurarea bunurilor
care sunt expuse vânzării.
 Viteza de rotație a activelor totale înregistrează valori cuprinse între 0,24 și
0,34; reflectând o situație nefavorabilă pentru entitate întrucât activele
imobilizate ale entități sunt folosite pentru obținerea stocurilor, iar stocurile
obținute reprezintă valori mari care vor fi greu de inc orporat în mărfuri.
Marja comercială a surprins pe parcursul perioadei de raportare valori pozitive, ceea ce
înseamnă că veniturile din vânzarea mărfurilor au acoperit în totalitate cheltuielile cu
procurarea acestora, rămânând și câștiguri.
Marja brută di n vânzări a scăzut pe parcursul perioadei de raportare, mai puțin în anul
2016 când a prezentat o creștere față de perioada precedentă. Acest lucru nu este privit
în mod negativ, deoarece societatea lucrează cu bunuri care se măsoară în gramaj iar
prețul v ânzări este atribuit pe gramaj și nu pe fiecare produs în parte.

47
Tabel 5. 1 Analiza SWOT a firmei
Puncte forte:
 Echilibru financiar favorabil;
 Entitatea nu prezintă datorii din
împrumuturi;
 Risc de faliment inexistent;
 Crește profitabilitatea firmei;
 Cifra de afaceri în creștere pe
perioada analizată;
 Firma este finanțată din resurse
proprii;
 Majorarea capitalului propriu;
 Rata lichidității curente care a
crescut în mod favorabil pe
parcursul analizei;
 Reputația firmei;
 Personal calificat, capabil să
gestioneze orice situație
neprevăzută;
 Produse de calitate;
 Rezultatul exercițiului pozitiv pe
parcursul analizei;
 Respectarea termenelor de livrare
a mărfurilor;
 Forța de muncă este stabilă;
 Vechimea firmei pe piață;
Puncte slabe:
 Reducerea gradului de l ichidare a
activelor curente întrucât au
crescut stocurile;
 Reducerea vitezei de rotație a
stocurilor;
 Slaba dezvoltare a promovării în
afara județului;
 Dependența de stocuri;

Oportunități:
 Întreprinderea se adptează ușor la
schimbări;
 Tehnologiile avansate cu care
firma lucrează, care înlocuiește Amenințări:
 Concurența mare pe piață;
 Lichiditatea imediată nefiind
optimă pentru onorarea datoriilor
pe termen scurt din cauza

48
într-o anumită măsură forța de
muncă;
 Cererea mare pe piață a metalelor
prețioase;
 Crearea unor relații stabile cu
clienții și furnizorii. ponderii stocurilor în activele
curente;
 Majorarea duratei în zile a unei
rotații, datorită cantității mari de
stocuri.
 Costul ridicat al materiilor prime;
Propuneri :
 Extinderea pe piață prin înfințarea unor magazine în zonele favorabile ale țării;
 Angajarea unor firme de promovare, pentru a face publicitate în țară;
 Sporirea vânzărilor prin aplicarea unor tehnici noi;
 Extinderea arie de activitate și pe al te domenii.
Dacă societatea s -ar expinde pe piață ar contribui la reducerea numărului de zile de
stocare a bunurilor în gestiune oferind astfel o situație favorabilă. Prin extindere și -ar
ridica valoarea cotei pe piață și ar contribui la reducerea nivelului de concur ență.
Promovarea este cea mai importantă metodă de succes, iar dacă ar fi atribuită corect
societății ar putea aduce avantaje atât pentru firmă cât și pentru asociați. Aplicarea unor
noi tehnici de atragere a clienților, de exemplu obiectele care sunt în s toc de o perioadă
mai mare de un an ar putea fi vândute prin aplicarea unor mici reduceri în cazul
produselor de argint. Î n cadrul obiectelor de aur și de platină, care rămân în stoc o
perioadă lungă s -ar putea aplica topirea acestora și crearea unor noi b ijuterii, chiar dacă
la topire aurul pierde din valoare acest lucru ar putea atrage noi clienți și ar sporii
vânzarea mărfurilor. Prin extinderea ariei de activitate pe alte domenii înțelegem
extinderea aceleiași firme în domeniu reparațiilor de ceasuri s pre exemplu. E foarte bine
ca o firmă să aibă o activitate de rezervă, în cazul în care activitatea de bază nu oferă
performanțele dorite.

49
BIBLIOGRAFIE

Cărți
 Bunget O.C., Repere ale evoluțiti contabilității, Editura Mirton, Timișoara,
2004;
 Ciurezu T. & Mihai M., Bilanțul Contabil, Editura Reprografiu Universității
din Craiova, Craiova, 2001;
 Matiș D. & Pop A., Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cluj -Napoca,
2007;
 Matiș D. et al , Bazele contabilității, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca,
2010;
 Pantea I.M., Analiza situației financiare a firmei, Editura Economică, București,
2001;
Articole
 Lenghel R.D., Repere ale evoluției contabilit ății, 2012;
http://www.humanistica.ro/engleza/anuare/2012/Continut/20.Lenghel.pdf

Surse online
 Legea 82/1991 – Legea contabilit ății, disponibilă la adresa:
http://www.econ.ubbcluj.ro/~victor.muller/legislatie.htm

 OMFP 1802/2014, pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate,
disponibil la adresa:
https://econ.ubbcluj.ro/~victor.muller/legislatie/OMFP%201802%20din%202
014%20Reglementari%20contabile%20privind%20SFA%20si%20SFC.p df

50
 OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglement ărilor contabile conforme cu
directivele europene, disponibil la adresa:
http://www.econ.ubbcluj.ro/~victor.muller/legislatie.htm
 IFRS în U E – Regulamentul (CE) 1126/2008 de adoptare a anumitor Standarde
Internaționale de Contabilitate, disponibil la adresa:
http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02008R1126 –
20160101&qid=1456139340446&from=RO

51
Lista anexelor

ANEXA 1 Bilanț prescurtat 2013 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 49
ANEXA 2 Contul de profit și pierdere 2013 ………………………….. ………………………….. …………………. 53
ANEXA 3 Date informative 2013 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 56
ANEXA 4 Situația activelor imobilizate 2013 ………………………….. ………………………….. ………………. 64
ANEXA5 Situația amortizării activelor imobilizate 2013 ………………………….. ………………………….. 64
ANEXA6 Situația ajustărilor pentru depreciere 2013 ………………………….. ………………………….. …. 65
ANEXA7 Bilanț prescurtat 2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 66
ANEXA8 Contul de profit și pierdere 2014 ………………………….. ………………………….. …………………. 68
ANEXA 9 Date informative 2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 71
ANEXA 10 Situația activelor imobilizate 2014 ………………………….. ………………………….. ……………… 81
ANEXA11 Situația amortizării activelor imobilizate 2014 ………………………….. ………………………… 81
ANEXA12 Situația ajustărilor pentru depreciere 2014 ………………………….. ………………………….. … 82
ANEXA 13 Bilanț prescurtat 2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 83
ANEXA 14 Contul de profit și pierdere prescurtat 2015 ………………………….. ………………………….. .. 85
ANEXA 15 Date informative 2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 86
ANEXA 16 Situația activelor imobilizate 2015 ………………………….. ………………………….. ……………… 98
ANEXA17 Situația amortizării activelor imobilizate 2015 ………………………….. ………………………… 99
ANEXA18 Situația ajustărilor pentru depreciere 2015 ………………………….. ………………………….. … 100
ANEXA 19 Bilanț prescurtat 2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 101
ANEXA 20 Contul de profit și pierdere prescurtat 2016 ………………………….. ………………………….. .. 103
ANEXA 22 Date informative 2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 104
ANEXA 23 Situația activelor imobilizate 2016 ………………………….. ………………………….. ……………… 116
ANEXA24 Situația amortizării activelor imobilizate 2016 ………………………….. ………………………… 117
ANEXA25 Situația ajustărilor pentru depreciere 2016 ………………………….. ………………………….. … 118