Aspecte ale selectiei si instruirii la grupele de baschet incepatori CANDIDAT: GASCA MARIUS SESIUNEA MARTIE 2019 CUPRINS Capitolul 1 INTRODUCERE… [603854]

2019
CENTRUL NAȚIONAL DE FORMARE ȘI
PERFECȚIONARE A ANTRENORILOR
FEDERAȚIA ROMȂNĂ DE BASCHET

Aspecte ale selectiei si instruirii la grupele
de baschet incepatori

CANDIDAT: [anonimizat]
2019

CUPRINS

Capitolul 1 INTRODUCERE ………………………………………………………………………….. 3
1.1Motivarea alegerii temei ……………………………………………………………………………….. 3
1.2 Rolul jocului de baschet în formarea tinerilor …………………………………………………. 4
1.3 Selecția – aspecte generale ……………………………………………………………………………. 6

CAPITOLUL 2 FUNDAMENTAREA ȘTIINȚIFICĂ A TEMEI ……………………… 11
2.1 Selecția jucătorilor pentru practicarea jocului de baschet ……………….. ……………….. 11
2.2 Aspecte somato/funcționale și motrice ale copiilor inclusi în etapa I a selecției ….. 22
2.3 Punct de vedere referitor la formarea și instuirea jucătorilor de baschet ………… 25

CAPITOLUL 3 ASPECTELE SELECȚIEI ȘI INSTRUIRII GRUPELOR DE
ÎNCEPĂTORI ………………………………………………………………………………………………… 27
3.1 Ipoteza și scopul cercetării ………………………………. ………………………………………….. 27
3.2 Prezentarea clubului la care s -a efectuat investigația ……………………………………….. 28
3.3 Sistemul de selecție promovat de către club…………………………………….. ……………… 39
3.4 Subiecții investigați……………………………………………………………………………………… 40
3.5 Descrierea probelor de control ……………………………………………………………………… 41
3.6 Testarea subiecților ……………………………………………………………………………………… 43
3.7 Analiza și interpretarea datelor …………………………………………………………………….. 45

CAPITOLUL 4 CONCLUZII …………………………………………………………………………. 49

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………….. 50

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1. Motivarea alegerii temei

Sistemul de instruire presupune organizarea instituțională a instruirii. Acest sistem apare ca
un lanț de unități formative care funcționează independent, dar în același timp sinergic și
amplifiant spr e realizarea capacității de performanță.
Sistemul de instruire presupune un șir de unități organizatorice de bază a procesului
de instruire (asemănător claselor de elevi) compuse dintr -un număr bine determinat de
sportivi de aceeași vârstă (la copii, juniori, tineret) , de același nivel de pregă tire, care
lucrează după același program de intruire. În mod concret, este vorba de echipele de copii,
juniori III, II,I, tineret și seniori.
Unitățile sistemului de instruire sunt în mare măsură afiliate unităților de învățământ:
– preșcolar (3 -6 ani);
– primar (6 -10 ani);
– gimnazial (11 -14 ani);
– liceal (15 -18 ani);
– învățământ superior (19 -24 ani).
Deoarece am inceput să lucrez cu echipe de baby și minibaschet din anul III de
facultate, primele acțiuni la care am participat au fost cele de selecți e, în care am utilizat
probele de control folosite în cadrul clubului.
Ca urmare, studiul prezent se bazează pe primele date recoltate de mine la echipa de
minibaschet, la începutul activitătii mele ca antrenor.
Doresc să realizez o analiză a datelor recoltate urmând ca pe baza intrepretarii
acestora să -mi fundamentez cunoștințele legate de selctia minibaschetbalistilor

1.2. Rolul jocului de baschet în formarea tinerilor

Jocul de baschetul este un mod sp ecific de manifestare și totodată de practicare cu
caracter ludic și agonistic a activității corporale și a exercițiului fizic ,la care participanții
constituiți în două echipe a câte cinci jucători,aflați temporal într -un raport de adversitate
neostila , tipică jocurilor sportive ,denumită rivalitate sportivă ,luptă pe un teren special
amenajat cu coșuri de baschet ,pentru obținerea victoriei,fiecare încercând să realizeze mai
multe aruncări reușite în coșul adversarilor ,efectuate cu mingea de baschet man evrată în
condiții prevăzute în regulamentul jocului.
Pentru specialiștii cu cea mai înaltă calificare,extinderea și aprofundarea continuă a
cunoașterii propriului domeniu de activitate se impune și mai mult deoarece acestor
specialiști le revine și sarci na de a contribui creator la dezvoltarea domeniului în care
lucrează.
Ca și alte activități ale vieții sociale, ca să nu mai vorbim de activitatea sportivă
baschetul poate fi considerat din unghiuri ,de pe poziții și după criterii diferite.De cele mai
multe ori această diversitate de criterii pune în evidența numai o latură a jocului și aceasta ,la
rândul ei tratată unilateral este diferența între punctul de vedere al unui spectator ,mai mult
sau mai puțin avizat care asistă întâmplător la un meci și acela al unui specialist este diferența
chiar între punctele de vedere ale diverșilor specialiști .Este clar totuși ,că pentru specialiștii
cei mai avizați ,baschetul trebuie considerat multilateral ,dar convergent și bine înțeles după
criterii cât și mai știi nțifice.Baschetul este un joc sportiv colectiv,această calitate îl încadrează
ca domeniu specializat al culturii și educației sportive ,al civilizației sportive.Fiind un joc
sportiv de echipă ,baschetul ca și celelalte jocuri sportive colective este în pr imul rând o
formă de activitate socială organizată1.
Din puncutl de vedere al activității ,al practicării sportive globale ,care nu face
diferențieri între sporturi și jocuri sporturi ,baschetul poate fi considerat și ca sport.Într –
adevăr ,din acest punct de vedere,baschetul se încadrează în sfera generală a noțiunii de
sport,definit că o activitate specifică de întrecere în care se valorifică intensiv formele de
practicare a exercițiilor fizice în vederea obținerii de către individ sau colec tiv a
perfecționării posibilităților morfo – funcționale și psihice,concretizate într un record ,o
depășire proprie a partenerului .Din acest punct de vedere – ca sport considerăm că baschetul
poate fi practicat ca sport de masă ,sport de performanță și de mare performanță.În acest

1Ghițescu G.I. – 2007 – Aspecte teoretice si conceptuale ale pregatirii juniorilor in baschet pag. 5 -8

context ,menționăm aria foarte mare de practicare a acestui sport ,el putând fi practicat la
toate vârstele atât de bărbați cât și de femei.
Considerarea baschetului ca sport ,alături de celelalte sporturi conf eră în același timp
statut și implicit denumirea de disciplină sportivă.Statutul de disciplină sportivă îi este
conferit de cadrul organizatorico – sportiv instituționalizat pe plan național și
internațional ,alături de alte numeroase discipline care compu n sfera noțiunii de activitate
sportivă.
Activitatea de educație fizică și sport ,prin valențele sale formative constituie un bun
mediu de socializare a elevilor deoarece la această vârstă integrarea lor într -un colectiv
complex ,dezvoltă per sonalitatea sub toate aspectele ,ajutându -i să se integreze mai bine în
societate.
În vederea dezvoltării multilaterale a copiilor și tinerilor societatea în concordanță cu
nevoile ei, determină un ideal educațional din care reies scopurile și obiectivele
educaționale.Și idealul educației fizice este influențat de cerințele societății ,curriculum -ul
național evidențiind standardele de performanță la care trebuie să ajungă un elev absolvent al
ciclului gimnazial și liceal.
Pentru realizarea obiectivelor și saricinilor propuse ,pentru atingerea idealului
educațion al în educație fizică și sportul școlar un rol hotărâtor îl are îmbinarea mijloacelor
specifice cu cele nespecifice și de asemnea alegerea strategiei didactice necesare.Întreaga
activitate de educație fizică este bine să fie orientată de tendințele și orie ntările metodologice
moderne pentru a se asigură un învățământ modern care să pună în centrul activității sale
personalitatea elevului ,a posibilităților acestuia a dorințelor sale.Obiectivele jocului de
baschet în școală urmăresc :
– Întreținerea și î mbunătățirea stării de sănătate
– Dezvoltarea fizică armonioasă
– Dezvoltarea capacității motrice generale
– Educarea trăsăturilor de caracter
Dinamismul jocului de baschet prin alternarea fazelor de atac și apărare prezența
obiectului de joc alternativ în atac la fiecare jucător ,satisfacția înscrierii de coșuri ,posibilități
de intrare în posesia mingii prin intercepție sau recuperări ,structurile tehnice cu și fără minge
în condițiile regulamentului de joc contribuie pozitiv l a realizarea obiectivelor educaționale
fizice școlare.
Baschetul prin gradul crescut de atractivitate constituie un mijloc principal care
asigură eficiența crescută a lecției de educație fizică.

Baschetul este folosit ca sport complementar în alte ramuri sportive ca o consecință
a valorii educative ,respectiv a influențelor sale asupra calităților motrice și psihice ,inclusiv
aspectele morale și de voința.Dintre toate jocurile sportive ,baschetul este cel mai frecvent
utilizat ca sport comp lementar , numai de metodologia antrenamentului celorlalte sporturi,dar
și cea a celorlalte jocuri sportive.
Carasteristica de spectacol sportiv ,cu statut de notă specifică integrate în conceptul
despre baschet ,nu este specifică numai ace stui joc sportiv,fiind comună tuturor sporturilor în
care competițiile pot fi vizionate de spectatori.Nu este locul să explicăm psiholgia
spectatorului și de aceea subliniem numai obligația ,încât prestația lor din meciuri să aibă și
caracteristicile unui spectacol care să contribuie la cultură și educația pe plan sportiv a
spectatorilor.Desigur că referirea privind latura educativă a baschetului considerat ca
spectacol sportiv implică și aspectul etic – sportiv ,așa numitul fair -play,în spiritul căruia ,pri n
comportamentul lor,prin forța convingătoare a exemplului ,jucătorii să contribuie la educarea
spectatorilor în acest spirit.Desigur ,cu doză inevitabilă de subiectivism ,putem considera
eleganța și virtuozitatea mânuirii mingii într -un regim de mare din amism motric ,la care se
adaugă dramatismul alternării succesului în înscrierea de puncte de către fiecare echipă pe
parcursul a numai câteva zeci de secunde și în final scorurile mari care ajung la 100 de puncte
marcate de fiecare echipă ,fac din baschet unul dintre cele mai atractive jocuri și implicit
spectacole sportive2

1.3. Selecția – aspecte generale

Selecția este un proces permanent de a cărei eficiență depinde nivelul performanțelor
de la maturitate.Selecția operează continuu și în parale l cu procesul de pregătire,de la
începător până la nivelul mari performanțe și implică un ansamblu de evaluări periodice care
să evidențieze aptitudinile copilului sau sportivlui pentru practicarea cu succes a jocului de
baschet.
Selecția și pregătirea copiilor și adolescenților apți să facă sport de performanță nu
este o acțiune de moment ,ci un proces evolutiv în care operațiunile se desfășoară din
mers ,chiar în timpul pregătirilor.

Selecția și pregătirea copiilor și adolescenților apți să facă sport de performanță nu
este o acțiune de moment ,ci un proces evolutiv în care operațiunile se desfășoară din mers
,chiar în timpul pregătirilor ,operațiunea de moment dezvăluie doar disponibilitățile celui
investigat de a face sport ,restul evol uând odată cu el.Probabilitatea realizării unor
performanțe sportive de mare valoare este strâns legată de volumul și intensitatea eforturilor
de-a lungul intrgului proces de selecție și pregătire.
Avantajele selecției :
– Asigură obținerea unor performanțe înalte
– Reduce substanțial data instruirii
– Ajută la creșterea rapidă a elementelor depistate prin selecție
– Contribuie la mărirea longevității sportive
– Favorizează aplicarea eforturilor în concordanță cu particularitățile concepției
moderne de pregătire
– Evită volumul inutil de muncă și investiții materiale care nu pot fi fructificate –
depistează sportivi plafonati
– Facilitează recrutarea elementelor tinere
– Formează convingeri pentru o muncă d e perspectivă
– Lărgește posibilitățile de afirmare pe plan internațional
Majoritatea studiilor făcute de specialiștii domeniului , în ceea ce privește problema
selecției sportive urmăresc în principal trei aspect.3
– Calități motrice
– Particularit ai morfo -funcționale
– Particularități psihologice
Cerințele generale pentru eficientizarea selecției în baschet :
– Extinderea rețelei de unități cu profil baschetbalistic pe întreg teritoriul țării
– Elaborarea unui sistem național uni tar de selecție ,cu criterii ,probe și norme de
control ,diferențiate în funcție de vârstă și sex
– Prelungirea perioadei de pregătire a copiilor și juniorilor
– Perfecționarea conținutului programelor de educație fizică în școli ,în direcția
fomarii d eprinderilor motrice variate ,pregătitoare pentru diferite ramuri sportive și a
selectionării copiilor și tinerilor talentați cu reale aptitudini pentru marea performanță.

– Perfecționarea conținutului pregătirii pe etape de vârstă pe bază cunoașterii ma i
exacte a posibilităților biologice și psihologice ale copiilor
– Crearea unui sistem competițional propriu copiilor și juniorilor potrivit cerințelor
metodice care prefigurează selecționarea și apoi pregătirea acestora pe baze științifice pentru
înaltă performanță.
– Specializarea profesorilor și antrenorilor în problematică antrenamentului
specifică copiilor și juniorilor.
– Îmbunătățirea continuă a bazei materiale ,terenuri de baschet în aer liber ,utilizarea
sălilor de sport cu panouri centrale ș i laterale.
– Crearea unor evenimente care să popularizeze baschetul și să atragă copii și ținerii
spre jocul de baschet
Fiecare ramură sportivă trebuie să aibă propriul ei model de orientare și selecție
inițială.Odată constituit ,acest model va deveni un instrument comun de realizare a procesului
de orientare pentru profesori ,instructori , care vor informa copiii despre însușirile pe care le
au și -i vor îndruma spre practicarea unui anumit sport .După admiterea copiilor telantati în
procesul de instruire organizată ,urmează selecția stadiala propriu -zisă ,în care subiecții sunt
eliminați în funcție de bare murile normative ale modelelor formative sau stadiale.
Selecția vizează un evantai larg de laturi ale personalității copiilor ce încep să practice
organizat baschetul pe care le pun în valoare criteriile selecției.Pentru reușita procesului de
selecție est e necesar ca pe de o parte să se cunoască calitățile favorizante ale sportului
respectiv iar pe de altă parte cei supuși selecției să posede acele calități la un nivel cât mai
ridicat cunoscând că unele dintre ele sunt perfectibile prin antrenament ,iar a ltele mai puțin
Criteriile după care se orientează selecția la momentul actual sunt:4
 Criteriile medico -biologice care stabilesc starea de sănătate și principalele date
referitoare la dezvoltarea somato -funcțională a organismului copiilor .Acestea se obțin prin
examenul antropometric,somatoscopicso prin determinarea stării funcționale a sistemelor
cardiorespirator ,neuromuscular și neuropsihic.
* Starea de sănătate se va stabili printr -un examen clinic pe aparate cât mai complet
și o investi gare a antecedentelor heredo -colaterale sau personale care trebuie să releve aspecte
ce pot împiedica practicarea sportului de performanță
* Starea funcțională în acest interesează integritatea funcțională ,endocrino –
metabolică,neuro -muscu lară ,neuro -psihică,hepato -renală,hematologica,cardiorespiratorie.

Dintre toate organele și sistemele,aparatele cardio -vascular și respirator se adaptează
cel mai repede la efortul fizic
 Criteriile somatice stabilesc nivelul de dezvoltare fizică generală și parametrii care
favorizează obținerea performanțelor în baschet statura înaltă ,dimensiunile mari ale
anvergurii,palmei,labei piciorului,diametrul biacromial și dimensiunea diametrului
bitrohanterian.
În etapa inițială a selecției,examenul trebuie să precizeze :5
* Nivelul de dezvoltare fizică și generală a copiilor ,în funcție de sexul și grupa de
vârstă din care fac parte
* Aspectele de dezvoltare fizică favorizante pentru obținerea performanței în
scopul de a fi dirijat sper probele respective
* Deficiențele fizice care contraindica sportul de performanță.
Valorile staturii sunt condiționate de factori genetici care modifică foarte puțin în plus
sau minus,în funcție de condițiile de viață și de activitatea desfășurată.Pentru prognosticarea
staturii care va fi atinsă la vârstă adultă se recomdanta folosirea formulei experimentate de
Leon Teodorescu ,care constă din stabilirea corelației între statu ra ambilor părinți și
coeficienții standard ,pentru tată și mamă,numai în situația în care statura tatului este
minimum de 180cm și a mamei de 170 cm.
 Criterile motrice determină în egală măsură volumul și calitatea deprinderilor motrice
de bază și specifi ce ca și nivelul de dezvoltare a calităților motrice de bază și specifice ,ca și
nivelul de dezvoltare a calităților motrice.Dezvoltarea motricitatiieste condiționată de o serie
de factori care pot fi recunoscuți în caracterele ereditare și în activitatea marilor funcțiuni ale
organismului în diversele activități.
Trăsăturile sau calitățile care pot fi mai greu modificate formează grupa calităților
stabile ,iar celelalte grupa calităților labile ,perfectibile.Din această cauză se impune o tratare
diferenți ală a selecției ,în funcție de caracterul perfectibil sau mai puțin perfectibil al
calităților pe care le reclamă practicarea sportului ales.În selecția pentru jocul de baschet se
vor evalua calitățile motrice puternic determinate genetic :îndemânare ,vite ză ,detentă:
– Viteză va fi testată sub toate formele de manifestare ,inclusiv viteză de deplasare
– Detenta va fi evaluată la început în lungime și după formarea deprinderii de
săritură pe verticală se va evalua detenta pe verticală

– Îndemânarea ,calitate foarte complexă ,va fi evaluată în urmă observării dirijate a
jocurilor copiilor pe jumătate de teren,ambidextria ,simțul coordonării,simțul mingii
Nivelul pregătirii specifice se apreacieaza pentru începători și avansați în limitele de
vârstă stabilite pentru fete și băieți ,pe baza rezultatelor ob ținute la probele și normele de
control specifice.Acestea se compară cu normele stabilite de sistemul de selec ție ,apreciindu –
se astfel nivelul atins în pregătirea specifică.
 Criteriile p sihologice determină nivelul de dezvoltare a calităților psihice solictitate în
procesul de antrenament și în competițiile de baschet.La copii ,aptitudinile și trăsăturile de
personalitate nu sunt încă definite de aceea se va urmări în principal existența motivației
prentru practicarea sportului de performanță și dorința de victorie,manifestate în diferitele
jocuri ale copiilor prin ambiția de a câștiga ,pasiune ,plăcerea
jocului ,competivitate,combativitate,stabilitate emoțională,capacitate de
cooperare,al truism/individualism.
 Criteriile sociale – urmaresc determinarea situației sociale a mediului de
proveniența ,tradiția zonei.

CAPITOLUL II
FUNDAMENTAREA ȘTIINȚIFICĂ A TEMEI

2.1 Selecția jucătorilor pentru practicarea jocului de baschet

Orice produs de bună calitate se obține și prin prelucrarea unei materii prime
corespunzătoare.Valoarea lui depinde ,în egală măsură ,atât de măiestria și nivelul de
tehnicitate cu care este prelucrat ,cât și de calitatea materiei prime respective.
Extrapolând în plan social cele de mai sus ,ne reamintim aforismul formulat în
1855 de către A.H. Lyards ,”omul potrivit la locul potrivit” care reprezintă din ce în ce mai
stringent un imperativ al contemporanitatii manifestat și în domeni ul preocupărilor noastre și
anume de a potrivi aptitudinile umane cu exigențele unei anumite activități.Problema
adaptării omului la activitate și a activităților la om a dobândit cele mai variate înțelesuri și
rezolvări.

În lucrarea sa „Repu blica” filozoful grec Platon se preocupă de găsirea unui mijloc
prin care să poată fi descoperiți copii superior înzestrați.Multe secole de civilizație singurul
criteriu al selecție a fost activitatea însăși.Continuarea și precizarea din ce în ce mai asid uă a
deosebirilor individuale care -i diferentieaza pe oameni în privința randamentului și calității
muncii ,ca și existența unor cerințe diferite exprimate ale prin profesiuni și activități față de
aceștia au constituit fundamentul social și psihologic al dezvoltării teoriei și practicării
selecției și orientării profesionale.
Acțiunea de selecție și orientare profesională apar ca o inițiativă distinctă a
psihologiei și ulterior a sociologiei ,abia în secolul nostru ,adică după ce din pun ct de vedere
teoretic au fost emise o serie de idei cu privire la înzestrarea individului la natură factorilor
care determină succesul într -o anumită ramură de activitate ,la existența compensărilor la
nivelul activității umane ,la combinarea și structurar ea diferitelor componente ale vieții
psihice și sociale în configurații bine delimitate și potrivite unei anumite ramuri și activitate.
Cu cât lumea sportivă este privită mai de departe ,de la un nivel mai înalt de organizare cu
atât aceasta apare ca o masă mai omogenă,cu caracteristici comune.Animați de aceleași
aspirații,legați prin unitatea scopului de cele mai multe ori întreaga colectivitate pe care o
formează sportivii este redusă la un model unic de comportament și reactivitate ,construit din
secvențe și clișee ,elaborate mai curând după dorințele celor din afara vieții
performanțiale,decât după realitate.Numai așa pot fi lesne manevrate și înțeles relațiile cu
celelalte subsisteme și cu sistemul privit ca un întreg.Este probabil rezultatul concesi ei făcute
neputinței minții de a opera în abstractizări cu mai multe variabile.
În raport cu „sistemul” din care face parte ,sportivul se poate găsi succesiv – după
C.Florescu – în urmatorele stadii :
– Potențial sporiv de performanță
– În sel ecție
– Selecționat
– În pregătire
– Performante in crestere
– Plafonare
– Performanțe în descreștere
Trecerea succesivă prin aceste stadii sugerează ideea că de fiecare dată întregul
complex de aspirații ,aptitudini,motivații,obiective ,statut social se tot modifică și odată cu el
și comportamentul si reactivitatea sportivului.Se poate spune ca in ciuda tuturor
aparentelor,apare de fiecare data un alt personaj.

Asa dupa cum este bine cunoscut ,performanta sportiva prezinta o i mportanta din ce in
ce mai mare .Obtinerea ei constituie un prilej de afirmare personala si mandrie
nationala .Cresterea rapida a ponderii performantei sportive ca valoare culturala face
insuficienta selectia naturala obtinuta prin competitia insasi.Dator ita faptului ca
performantele se apropie tot mai mult de limitele posibilitatilor omenesti pentru ameliorarea
lor este chemata stiinta.Victoria ,recordul devin opera mai multor specialisti .Sportivul aliniat
la starul unui concurs reprezinta rezultatul unu i efort colectiv ,caci pentru obtinerea
performantei s -au straduit specialisti din diverse domenii,antrenor, profesor –
metodist,medic,psiholog,sociolog,programator.
Prin selecția științifică drumul spre performanță este scurtat .Cel selecționat trece de
acum sub o îndrumare atentă ,competentă,obținându -se un maxim randament într -un scurt
timp.Și mai ales există posibilitatea de a efectua în anumite sporturi o specializare așa numită
timpurie sau pe de altă parte o scădere a vârstei la care să se înceapă o pregătire de
specialitate în vederea obținerii viitoare a unor rezultate implicate în esicherul marii
performanțe,fapt ce -și impune ,din ce în ce mai pregnant ,această necesitate în sportul
contemporan.
Procesul de selecție nu este o finalitate .El se justifica și se întinde până unde cei
selecționați pot fi cuprinși în procesul de pregătire și nu numai.Caracterul restrictival acestui
factor trebuie judecat în dinamică,el tinde să crească și implicit posibilitățile de cupridere în
procesul de pregătire scad.Ca posibilitățile de manevră optimizarea politicii în domeniul
selecției care s -ar materializa prin creșterea numărului de talente în sistemul sportului de
performanță.
Prin selecionarea sportivilor se înțelege preocupare a sistematică a antrenorilor
desfășurată în vederea depistării sportivilor cu cele mai corespunzătoare aptitudini pentru
practicarea diferitelor ramuri de sport sau în vederea desemnării celor mai indicați sportivi
pentru a participa la competitiile prevăz ute în calendarul sportiv.
Selecționarea sportivilor nu se referă numai la acțiunea de depistare a elementelor
tinere cu reale aptitudini pentru practicarea diferitelor ramuri de sport ci și la stabilirea de
către antrenori a sportivilor care urmează să facă parte din componența echipelor sau
grupelor angajate în desfășurarea unui anumit calendar competițional.Corespunzător
sarcinilor specifice ale acestor două arii ale selectionării vor diferi și criteriile folosite fiecărui
domeniu devenindu -i proprii anumite măsuri și procedee de muncă.
Selecționarea celor mai dotați tineri pe de o parte și a celor mai capabili sportivi pentru a
participa la concursuri,pe de altă parte are influența pozitivă asupra întregi activități

desfășurate de antrenori.E a contribuie la accelerarea procesului de instruire asigurând condiții
bune pentru desfășurarea muncii educative ,înlătură în mare măsură dificultățile pe care
antrenorul le întâmpină în metodica predării atunci când selecționarea a fost făcută
greșit.Efec tuată pe baze științifice selecționarea creează permisele necesare asigurării
concordanței depline dintre cerințele conținutului înaintat al sportului respectiv și capacitatea
celor ce sunt pregătiți să obțină performanțe sportive superioare.
Ca cerințe generale ale organizării selecției pot fi subliniate următoarele :
– Stabilirea vârstei la care depistarea aptitudinilor pentru practicarea diferitelor
ramuri de sport se poate face cu eficiență optimă
– Măsurile de selecție trebuie apropiate câ t mai mult de cerințele specifice practicării
diferitelor ramuri de sport
– Selecționarea copiilor prin sistemul eliminator mai ales înainte de incherierea
vârstei pubertare ,nu este întotdeauna concludentă putând îndepărta mulți copii care ulterior
pot da dovadă de capacități superioare celor aleși în etapa inițială
– Probele și normele de selecție să fie stabilite ascendent pe sexe și grupe de vârstă
-Pentru selecționarea sportivilor mai ales pentru unele ramuri de sport ,antrenorii
trebuie să țină cont de tradiția sportivă din orașele respective și de asemenea de influența
condițiilor de mediu asupra dezvoltării priceperilor și deprinderilor motrice.
În general orientare și selecția inițială sunt două procese inseparabile dar care sunt în
mod evident delimitate de scopurile pe care le urmăresc.
Orientarea pleacă de la individ și are drept scopr identificarea însușirilor preponderente
cu care este înzestrat ,informarea lui despre faptul că este înzestrat cu aceste însușiri și
îndrum area lui spre practicarea unei ramuri sportive în care s -ar putea afirma.
Selecția inițială pleacă de la exigențele pe care le pretinde un anumit joc sportiv pentru a
fi practicat și are drept scop identificarea timpurie a indivizilor care corespu nd acestor
cerințe.
Jocul de baschet practicat astăzi în Europa a cunoscut în ultima vreme o evoluție rapidă
cu implicații directe asupra întregului proces de pregătire implicit asupra spectaculozității
jocului implicat.Nivelul performanțelor reali zate în etapa actuală atât pe plan internațional cât
și pe plan național într – o serie de țări este foarte ridicat și nu poate fi atins decât de jucători a
căror capacitate de performanță va fi deosebit de mare și în continuă ascensiune.
Ca urmare abordând conceptul despre selecția copiilor și juniorilor pentru baschetul de
performanță implicit a etapizarii respectivului proces selecția,am plecat de la considerentele
pe care le vom expune în continuare.Aria tehnicii jocului s -a extins foarte mult ,a părând noi

procedee pe care baschetbalistii de performanță le execută cu o deosebită măiestrie.Toate
acestea ridică noi implicații asupra tuturor componentelor modelului de pregătire a
baschetbalistilor ,inclusiv asupra creșterii volumului de pregarire.Ace astă creștere a cantității
de muncă trebuie înțeleasă în dublu sens :
– Pe de o parte trebuie sporit numărul lecțiilor de antrenament din cadrul unei anumite
unități de timp
– Pe de altă parte ,trebuie să se mărească durata procesului de instruire a ju cătorilor
până când aceștia să fie selecționați spre a fi integrați în eșalonul baschetului de
performanță ,mărirea realizată,în primul rând ca urmare a unei regândiri a conținutului
procesului de instruire la toate nivelele ale așa numitei baze de masă a baschetului de
performanță da și a sistemului organizatoric administrativ al acestui eșalon care implicit va
trebui să țină cont de actualele tendințe de profesionalizare a celor implicați în baschetul de
mare performanță.
Conceptul românesc despre antren amentul în baschet trebuie reevaluat astfel ca
instruirea copiilor și jucătorilor să reprezinte ,ca parte integrantă a sistemului de pregătire
pentru baschetul de performanță,elementul motor al redobândirii unei valori care să
repropulseze baschetul națion al în elita celui european contemporan.
Privind lucrurile din acest context la care s -ar mai putea adăuga alte considerente în
baschetul contemporan practicat la nivelul unor țări în care acest joc s -a afirmat pe plan
continental ,putem disting e următoarele eșaloane,redate sinoptic după cum urmează :
– Baschetulde înaltă performanță
– Baschetul de performanță
– Baza de masă a baschetului de performanță
– Baschetul de masă
Eșaloanele de mai sus reprezintă tocmai structura piramidală a b aschetului
contemporan în care :
a) Baschetul de mare performanță – cuprinde jucătorii cu aptitudini deosebite pregătiți
la nivelul exigențelor competițiilor internaționale de mare amploare,de regulă aceștia fac
parte din acele reprezentative naționale de seniori -senioare care s -au calificat în turneele
finale ale ultimelor două campionate europene sau din acele echipe de club participante în
cupele europene calificate în optimile de finală ale respectivelor competiții
b) Baschetul de performanță – repre zintă un eșalon mai larg care include acei jucători
care fac parte din reprezentativele naționale de perspectivă ,precum și jucătorii echipelor care

participă în competițiile cu caracter național ce au dreptul la titluri de campioni ai țării la
seniori.
c) Baza de masă a baschetului de performanță – reprezintă pricipala rezerva a
baschetului de performanță și a celui de înaltă performanță și trebuie constituită în primul
rând din sportivii selecționați și pregătiți în raport cu exigențele superioare ale p racticării
jocului de baschet la nivel de campionat național de tineret și de juniori,cadeți și copii.
d) Baschetul de masă – reprezintă eșalonul cel mai întins rezervat tuturor categoriilor
de cetățeni.Practicarea lui ca mijloc al educației fizice și spo rtive nu implică nici un fel de
acțiune de selecție de alegere a celor mai buni și care urmare este practicat în primul rând în
scopuri igienice ,de organizare utilă și educativă a timpului liber , de recreere și chiar
divertisment.6
Procesul de selecție este eșalonat pe 3 etape :7
Etapa I – selecția inițială constă în depistarea copiilor dotați și inițierea lor în jocul de
baschet .Vizează perioada de vârstă cuprinsă între 8 -12 ani ,și constă în atragerea ,depistarea
și selecționarea copiilor talentați ,cu aptitudini pentru practicarea jocului de baschet și
inițierea lor în baschet în cadrul unei activități organizate pe grupe de începători.Durată
acestei etape este de 2 -4 ani
Vârsta optimă de selecție es te de 8 -10 ani ,dar apariția mingiilor de numărul 3 și numărul 5 și
a panourilor reglabile permit inițierea și la vârste mai mici.Unele elemente de talie foarte
înaltă pot fi selecționați și la 14 -16 ani.
Etapă II – selecția intermediară – situată în jurul perioadei pubertare când are loc
stabilizarea din punct de vedere biologic și psihic ,se referă la perioada de vârstă cuprinsă
între 13 -15 ani ,și corespunde cu începerea pregătirii dirijate și cu alcătuirea echipelor de
juniori.În cadrul acestor vârste organismul copiilor poate suferi modificări substanțiale cel
mai adesea în direcția dezvoltării aptitudinilor evidențiate în prima etapă a selecției
,corespunzătoare cerințelor ramurii de spor t ,dar există și situații în care este necesară
reorientarea către alte ramuri ,pentru a valorifică achizițiile anilor anteriori de antrenament.
În cadrul etapei se urmăresc și evaluează calitățile intelectuale ,particularitățile afective și
voliționale precum și evoluția indicilor antropometrici și ai calităților motrice.Acestui cadru
general i se adaugă „criteriile baschetbalistice”,respectiv investigațiile specifice jocului de
baschet în scopul estimării gradului de pregătire realizată și a nivelului acumulărilor
înregistrate de fiecare jucător în parte.

În această etapă sportivii activează în grupe stabile de avansați ,selecția evaluând
progresul realizat de aceștia în plan fizic și tehnico – tactic prin probe de control și
comportamentul pe rformantial din jocurile oficiale.
Etapa III – selecția finală – presupune o ierarhizare a valorilor individuale pe baza
acumulărilor înregistrate atât pe parcursul etapelor anterioare ,cât mai ales,în perioada de 16 –
19 ani.
În această etapă se perfecționează procedeele tehnice și acțiunile tactice
fundamentale de atac și apărare ,la un nivel calitativ superior ,care creează premisele
selectionării celo mai buni jucători în echipele reprezentative de juniori a €€ junioare și de la
un nivel de performanță la altul,promovarea în echipele de seniori a € “ senioare ,sau de la o
echipă la altă ,selecționarea loturilor naționale de seniori -senioare.
În raport cu aspectele organizatorice și metodice ale pregătirii ,selecția și pregătirea ar
putea fi astfel etapizată (tabel 2.1.1) :

Tabel 2.1.1 – Etapizarea prgătirii la copii și juniori

ETAPA SELECTIA VÂRSTĂ NIVELUL CARACTERIZAREA
PERIOADEI
I Inițială 8-12 ani Începători De perspectivă
II Intermediară 13-16 ani Avansați De perspectivă
III Finală După 17 ani Performanță De perspectivă

FR Baschet stabileste urmatorele probe si norme de control pentru selectie 8
Motricitate generală
 probe motrice generale de apreciere ale F.R.B. a nivelului dezvoltării
calităților motrice conform nivelului și categoriei de instruire: viteză, săritura în lungime de
pe loc, detenta pe verticală, ridicarea trunchiului din culcat dorsal (abdomen), ridicarea
trunchiului din culcat facial (spate), flotări, mobilitate coxo -femurală, alergare de rezistență
 STANDARD FITNESS TEST – deși nu are relevanță pentru jocul de baschet,
acest test este recunoscut internațional având probe și baremuri pentru copii de la vârsta de 6
ani. După parcurgerea celor 8 probe, copilul trebuie să realizeze 480 de puncte din care cel
puțin câte 70 de puncte la probele de viteză, săritură în lungime de pe loc și îndemânare.

Pentru copiii de talie se acordă o bonificație de 5 puncte pentru fiecare probă. Probele sunt
următoarele:
1.Alergarea de viteza -50m. Și pentru fete și pentru băieți, alergarea este aceeași: cu
start din picioare cronometrat de la prima mișcare. Se evită terenurile în pantă sau denivelate.
Nu se folosesc pantofi cu cuie. Se acordă doua încercări și se înregistrează cel mai bun
rezultat. Pauza dintre alergări est e de 15 minute. Rezultatul se înregistrează în secunde și
zecimi de secundă, punctele cuvenite pentru performanța respectivă fiind precizate la proba
vârsta si sexul, în tabele de punctaj.
2.Saritura în lungime de pe loc. Proba este comună ambelor sexe. S e permite o
singură pendulare a brațelor pentru elan. Se măsoară distanța de la vârfurile picioarelor până
la călcâie. Suprafața pe care se sare trebuie sa fie netedă și nealunecoasă. Se sare desculț sau
cu pantofi de tenis. Rezultatele se înregistrează în centimetri și se transforma în puncte
conform tabelelor.
3.Alergarea de rezistență. Fetele și băieții până la vârsta de 11 ani, aleargă 600m; de la
12 ani în sus, fetele aleargă 800m, iar băieții 1000m. Toate distanțele se aleargă o singura
dată, pe tere n plat, contracronometru. Transformarea alergării în mers se consideră abandon.
Se aleargă desculț sau cu pantofi de tenis. Rezultatul se exprimă în minute și secunde.
4.Aruncarea mingii de oină la distanță . Se execută o aruncare de pe loc cu o singura
mână. Se acordă două încercări și se înregistrează cea mai buna aruncare. Proba este comună
ambelor sexe, iar rezultatul se exprimă în metri și în centimetri.
5.Mentinerea în atârnat la bara fixă cu brațele îndoite. Proba se execută de către fete la
toate vârstele; iar de către băieți numai până la 12 ani. Bara se apuca cu palmele orientate
spre interior, cu brațele îndoite din coate, bărbia deasupra barei. Copilul este ajutat să ajungă
în această poziție, după care începe cronometrarea executantul trebuin d să rămână atârnat, cu
brațele îndoite și cu bărbia deasupra barei, timp cât mai îndelungat. Dacă bărbia a atins bara
sau a trecut sub nivelul ei, execuția se consideră terminată și cronometrarea se oprește.
Corpul executantului nu trebuie să atingă nimic în timpul execuției. Se acordă o singură
încercare iar rezultatul se exprima în minute și secunde și se punctează conform tabelelor.
6.Joc de mișcare (naveta) . Se trasează pe sol doua linii paralele, la distanta de 10 m
una de alta. În spatele fiecărei l inii se desenează doua cercuri tangente, fiecare cu diametrul
de 50 cm. În cercurile situate în spatele uneia dintre linii se așează câte o bucata de lemn
având latura de 5 cm. Inițial executantul se găsește în celelalte doua cercuri, situate vizavi,
stând cu câte un picior în fiecare. La semnalul conducătorului, executantul pleacă cu maxim
de viteza, ia și aduce un cub pe care -l plasează într -unul din cercurile pe care le -a părăsit

apoi, tot în viteza, pleacă sa plaseze și cel de -al doilea cub. Nu este per misa aruncarea cubului
de la distanta, în cerc. Cronometrul se oprește în momentul în care cel de -al doilea cub a fost
pus corect în cerc. Rezultatul se exprima în secunde și zecimi.
7.Ridicari de trunchi din culcat în șezând . Executantul se afla inițial culcat pe spate,
cu mâinile la ceafa, coatele pe saltea, genunchii îndoiți, tălpile pe saltea, vârfurile picioarelor
fiind sprijinite sub scara fixa (sau sprijinite de un coleg).La semnal executantul ridica
trunchiul la verticala, în poziția șezând atingân d genunchii cu coatele ,după care revine
imediat în poziția inițiala pentru a repeta execuția. Se rețin ca execuții corecte numai acelea în
care s -au atins genunchii cu coatele la ridicarea în poziția șezând și salteaua la revenirea în
poziția culcat .Rezu ltatele se exprima în număr de execuții corecte, pe parcursul a 30 de
secunde.
8.Mobilitatea articulației coxofemurale în flexie . Executantul sta în picioare pe un
scaun sau pe o banca, înalta de 50cm,cu vârfurile picioarelor la marginea scaunului sau a
băncii. O rigla gradata din centimetru în centimetru se fixează cu gradația 50 la nivelul
suprafeței scaunului, cu gradațiile mici în sus și cu cele mari în jos. Executantul îndoaie
trunchiul înainte și în jos pe rigla, încercând sa depășească cât mai mult gradația 50. Poziția
finala se menține 3 secunde, un timp suficient pentru citirea gradației până la care s -a ajuns
cu vârful degetelor. Dupa efectuarea a doua încercări, se notează, cel mai bun rezultat, caruia
i se acorda punctajul cuvenit conform tabele lor .
Cele 8 probe sunt valabile de la 7 ani în sus, între 4 și 6 ani sunt 5 probe. Pentru ca un
candidat sa fie considerat ca are o pregătire fizica generala corespunzătoare cerințelor unei
activități sportive de perspectiva, este necesar ca el sa obțină cel puțin 480 de puncte (60 de
puncte pe fiecare proba) daca are talie normala și minim 440 puncte daca are talie de
excepție , rezultatele din punctele ce se cuvin performantelor realizate la cele 8 probe ale
testului de pregătire fizica generala
Motrici tate specifică
 Probe și teste de control de apreciere a însușirii conținutului instruirii ale
F.R.B. corespunzătoare fiecărui nivel de instruire.
 Diferite trasee, complexe de structuri de procedee tehnice atac – apărare care
să evalueze însușirea procedeel or tehnice fundamentale și a acțiunilor tactice individuale de
atac și apărare, ale F.R.B. și proprii fiecărui antrenor.
 Comportamentul în joc 1×1, 2×2, 3×3, 5×5, jocuri de verificare și oficiale

La copii și juniori, probele trebuie să releve: aptitudinile copiilor, calitatea muncii
antrenorului și să fie un mijloc stimulativ pentru copii (acordarea unor ecusoane reprezentând
o minge de baschet diferit colorate).
Pentru selecția intermediară și finală, criteriile sunt aceleași, dar capătă o mai mare
specifi citate.
Un baschetbalist de performanță are nevoie de minimum 6 – 10 ani de pregătire în
care instruirea trebuie dirijată gradat pe niveluri ascendente și la finalul fiecărui stadiu se
impune o evaluare precisă a nivelului pregătirii sportivilor în concord anță cu tendințele
actuale și de perspectivă ale baschetului de performanță.
Activitatea de selecție în diferitele etape ale devenirii baschetbalistice trebuie să se
axeze pe următoarele obiective:

NIVELUL ÎNCEPĂTORI (baby -baschet, minibaschet):
– depistare a atragerea și recrutarea copiilor cu aptitudini psiho -somato -motrice
favorizante pentru baschet;
– tip constituțional: longilin, cu segmente lungi, pronostic favorabil pentru o talie
înaltă. La 12 ani, valorile orientative sunt (tabel 2.1.2):
Tabel 2.1.2 – Valori orientative ale staturii și anvergurii pentru nivelul începători

12 ani FUNDAȘI EXTREME PIVOTI
F B F B F B
statura 165 165 170 168 175 172
anvergura 168 168 173 171 178 175

– calități motrice puternic determinate genetic îndemânare, viteză, detentă;
– trăsături de personalitate: competitivitate, combativitate, dorință de afirmare,
cooperare, capacitatea de învățare motrică.

NIVELUL AVANSAȚI II (juniori III):
– selecție permanentă corespunzător dinamicii creșterii indicilor somato -motrici și
însușirii conținutului instruirii, paralel cu recrutarea unor elemente noi, dotate pentru
baschet;
– tip constituțional: longilin, cu statură înaltă, conform valorilor orientative la 14 ani
(tabel 2.1.3).

Tabel 2.1.2 – Valori orientative ale staturii și anvergurii pentru nivelul avansați

14 ani FUNDAȘI EXTREME PIVOTI
F B F B F B
statura 171 175 180 180 185 185
anvergura 176 180 185 185 190 190

– calități și deprinderi motrice: viteză de execuție, reacție și deplasare, îndemânare
specifică (simțul mingii, ambidextrie, orientare în spațiu), detenta membrelor
inferioare;
– corectitudinea însușirii și stabilitatea deprinderilor specifice și a acțiunilor tehnico –
tactice de atac și apărare;
– profil psihologic: competitivitate, motivație, voință, perseverenț ă, combativitate,
autocontrol.

NIVELUL AVANSAȚI I (juniori II):
– selecția și promovarea jucătorilor supradotați din punct de vedere al cerințelor psiho –
somato -motrice și a gradului de acumulare a bagajului tehnico -tactic conform
conținutului instruirii;
– gradul de însușire a acțiunilor specifice specializării pe posturi;
– tip constituțional longilin, armonios proporționat, statură foarte înaltă, conform
valorilor orientative la 16 ani (tabel 2.1.4).

Tabel 2.1.4 – Valori orientative ale staturii și anvergur ii pentru nivelul avansați

16 ani FUNDAȘI EXTREME PIVO TI
F B F B F B
statura 175 184 184 193 189 198
anvergura 184 193 193 202 198 207

– calități motrice: viteză, îndemânare, detentă membre inferioare, rezistență aerob –
anaerob;
– profilul psihologic: capacitate de valorificare a acumulărilor în condiții de
competiție, motivația acțiunilor voluntare, dorință de afirmare, combativitate,
autocontrol, integrarea și cooperarea în colectiv.

NIVELUL DE PERFORMANȚĂ (juniori I)
– definitivarea selecției și promovarea jucătorilor cu dotare de excepție psiho -somato –
motrică și cu bagaj tehnico -tactic corespunzător cerințelor pe posturi la nivelul marii
performanțe;
– tip somatic armonios dezvoltat, robust, cu talie înaltă, corespunzător postului, valori
orientati ve la 18 ani (tabel 2.1.5).

Tabel 2.1.4 – Valori orientative ale staturii și anvergurii pentru nivelul performanță

18 ani FUNDAȘI EXTREME PIVOTI
F B F B F B
statura 178 190 186 197 192 205
anvergura 189 201 197 208 203 217

– calități motrice specifice: viteză, îndemânare, detentă în diferite regimuri, rezistență
aerob -anaerob, rezistență specifică;
– profil psihologic: corespunzător cerințelor profilului psihologic al postului.

2.2 Aspecte somato/funcționale și motrice ale copiilor incluși în etapa I a
selecției

După cum spune prof. dr. Andrei Demeterperioada antepubertară a vârstei școlare
cuprinde copii de la vârsta intrării lor în școală până în momentul apariții pube rtății.O serie de
certecaori au ajuns au ajuns concluzia că imediat după 6 ani se produce o modificare importantă
morfo -funcțională în organismul copiilor denumită de ei prima schimbare de înfățișare ,aproape
tot atât de însemnate că și cea de -a doua schim bare caracteristică perioadei pubertare.
După observațiile lui Denisiuk P., citat de A. Demeter cea mai mare creștere a capacității
motrice la copii antepubertari are loc la vârstă de 5 ani.Excitantul motric la această vârstă are un
rol deosebi t de important în vederea perfecționării dezvoltării fizice a copiilor.În dozarea corectă
a efortului trebuie să se țină seama de capacitatea copilului la această vârstă ,strâns legată de
gradul de dezvoltare morfologică a organismului.
Observați ile și cercetările recente au stabilit că dezvoltarea generațiilor actuale de copii este
mai rapidă în comparație cu generațiile anterioare.
Sfera somatică :
Caracteristica principală a dezvoltării organelor din sfera vieții somatice este ritmul de
creștere mai accentuată față de cel al organelor vegetative.La începutul perioadei ritmul general
de creștere este mai rapid decât până la această vârstă urmând ca ulterior să asistăm la încetinirea
lui marcantă mai ales în sfera somatică.
Până la 9-10 ani creșterea taliei sia greutății fetelor și băieților merge în paralel.Creșterea
anuală a taliei și greutății este de 5 cm,respectiv 2,5 – 3,5 kg.La nivelul diferitelor țesuturi și
aparate particularitățile anatomo -fiziologice ale scolarilor de v ârstă antepurtara se pot sintetiza
astfel :
Sistemul osos – o principală a sistemului osos în această perioadă este dezvoltarea rapidă a
oaselor.Totuși etapele evoluției procesului de osificare la fete sunt mai scurte decât la băieți ,care
în final a ting valori dimensionale superioare.
Mobilitatea activă și pasivă a coloanei vertebrale la copii de vârstă anteburtara se dezvoltă
neuniform.Mobilitatea activă crește mult în această perioadă la nivelul segmentului toracic
inferior și celui lombar .Procesul de osificare este rapid la începutul perioadei ,ca apoi să fim
martorii unei inteciniri,mai întâi la fete și puțin mai târziu la băieți,fără a putea remarca diferența
semnificative în creșterea și dezvoltarea taliei între cele două sexe.Prin depu nerea accentuată de
săruri minerale crește mult rezistența oaselor la solicitările meca Sistemul muscular – față de

nivelul relativ înalt de dezvolare a sistemului osos,musculatura scolarilor antepubertari este slab
dezvoltată.Musculatură ajunge să reprez inte la 6 ani 21,7 % din greutatea corporală.De la vârsta
aceasta începe dezvoltarea contiua ,dar relativ lentă a masei musculare,proces influențat mai ales
de activitatea fizică și de alimentația copilului.
Dezvoltarea masei musculare se face exclusiv pe seama îngroșării fibrelor musculare
existente la naștere.Mușchi flexori sunt mai bine dezvoltați decât extensorii și de aceea elevul
antepurbertar are tendința de a asta într -o poziție încovoiata,fiin d dispus să îndeplinească
întotdeauna cu mai multă plăcere acele activități care implică angrenarea flexorilor.
Tonusul muscular este mai scăzut la copii de vârstă antepubertara față de adult,ceea ce
favorizează efectuarea mai amplă a mișcărilor în articul ații dar îngreunează realizarea unor
mișcări fine,diferențiate,de precizie.Forța musculară este mai redusă la copii antepubertari,dar
sub efectul activității fizice ea se poate dezvoltă treptat,fără a putea face față încordării
musculare.Mușchii copiilor d e vârstă antepubertara sunt relativ slab dezvoltate,flexorii mai bine
în comparație cu extensorii,ceea ce obligă profesorul de educație fizică sau antrenorul să acorde
mai multă atenție sporită dezvoltării acestei musculaturi.Tonusul muscular mai scăzut pe rmite
efectuarea mai amplă a mișcărilor dar este defavorabilă celor fine, precise.Forța musculară este
redusă,iar menținerea constantă a echilibrului cere efort suplimentar .
Sistemul nervos central:
La această vârstă 6 -7 ani se încheie procesu l de diferențiere a neuronilor corticali și
periferici precum și mielinizarea tuturor fibrelor aferente și eferente.Din punct de vedere
funcțional cel mai izbitor este lipsa echilibrului dintre proceselor corticale
fundamentale ,remarcându -se o netă predom inanță a excitației.Plasticitatea deosebită a
sistemului nervos central la copii de vârstă antepubertara este unul dintre cele mai mari avantaje
funcționale, care conferă generației tinere o receptivitate accentuată în comparație cu
adulții.Receptivitatea și capacitatea crescută de inițiere a copiilor nu asigură de la sine însușirea
unor deprinderi motrice,ci numai printr -o repetare sistematică.
Sfera vegetatica – o parte din organele vegetative își intesifica activitatea în timpul
efortului ,în ti mp ce alte organe ,aparate și sisteme pregătesc organismul pentru efort printr -o
activitate susținută în perioada de repaus .
Aparatul cardiovascular – al copiilor în perioada antepubertara este slab dezvoltat.La 7
ani greutatea inimii este de 100 grame ,față de 20 -25 grame la naștere.Atriile ,în special cel drept
sunt la fel de mari la început că și ventricule.Frecvența cardiacă în repaus este în medie de 100

bătăi/minut la copii de 6 ani ,90 bătăi/minut la 7 ani, 84 bătăi/minut la 8 ani ,80 bătăi/minut la 12
ani.
În efort situația este precară,deoarece volumul inimii fiind mic ,orice plus de irigație cu
sânge a mușchilor solicitați reclamă o sporire considerabilă a frecvenței cardiace,ceea ce se
răsfrânge negativ asupra eficienței funcționale a miocardu lui,care face față cu greu solicitărilor
intense timp mai îndelungat.Viteza de circulație a sângelui este de aproximativ de 2 ori mai mare
decât la adult având în vedere frecvența ridicată a contracțiilor miocardului,precum și drumul
mai scurt al sângelui prin rețeaua capilară mai săracă.
Aparatul respirator – constituie un factor limitant al capacității de efort care se îmbunătățește
treptat odată cu dezvoltarea anatom -fiziologică a plămânilor și mușchilor respiratori.Frecvența
respiratorie scade od ată cu vârsta ,iar respirația devine mai profundă.Capacitatea vitală ajunge la
sfârșitul acestei perioade la valori de 1800 -2000 ml la neantrenați și 2200 -2400 la cei antrenați.
Aparatul respirator la această vârstă este anatomic slab dezvoltat,da r în repaus satisface
cerințelor oxigenării organismului în creștere față dificultate.În condiții se solicitări
simultane,capacitatea funcțională a aparatului respirator se epuizează repede,ceea ce constituie
unul din factorii limitatori la această vârst ă.

2.3 Punct de vedere referitor la formarea și instuirea jucătorilor de baschet

Cu privire la instruirea tinerilor jucători de baschet FR Baschet in prezentarea concepției
unitare pe modele formative, prezintă următoarele:9
Eșalonarea instruirii în jocul de baschet trebuie să țină cont de particularitățile procesului
de creștere și dezvoltare al copiilor, de influența mijloacelor folosite asupra dezvoltării somatice,
motrice și funcționale și de posibilitățile învățării și exprimării eficiente a depr inderilor și
priceperilor motrice specifice jocului de baschet.
Analiza statisticii de la Campionatele Europene, relevă că în ceea ce privește talia suntem
competitivi cu echipele fruntașe atât ca medie pe echipă cât și pe post. Totodată analiza relevă că
factorii limitativi ai performanței jucătorilor români sunt reprezentați de următoarele aspecte care
trădează lacune în selecția și pregătirea sportivilor:
– nivelul insuficient de dezvoltare al calităților motrice specifice;
– nivelul slab al pregătirii tehni co-tactice individuale în atac manifestată mai ales prin:

 capacitatea redusă de a juca eficient relația 1×1;
 lipsa de precizie a aruncărilor la coș din acțiune și libere
– capacitatea redusă de a aplica eficient în joc combinațiile tactice de 2, 3 jucători;
– apărarea slabă atât la nivel individual cât și la nivel colectiv;
– mentalitatea și atitudinea față de pregătire și participarea în competiții.
Aceste aspecte determină valoarea performanței în baschet și ele trebuie urmărite
permanent de -a lungul selecției și pregătirii de la minibaschet până la seniori.
Concepția unitară de joc și pregătire trebuie să repartizeze clar conținutul pregătirii pe
niveluri formative, să stabilească obiectivele selecției, obiectivele de instruire și de performanță,
modelul de jo c și pregătire precum și standardele finale pentru promovarea de la un eșalon
competițional la altul.
Rigorilor pregătirii și competiției de anvergură nu le pot face față decât jucătorii care au
acumulat în etape succesive un potențial psiho -bio-motric sup erior, un înalt nivel al eficienței
acțiunilor tehnico -tactice de joc împreună cu o deosebită gândire tactică și experiență de joc.
Pentru obținerea acestor finalități este obligatorie respectarea cerințelor de selecție și
însușirea conținutului pregătir ii preconizat pentru fiecare nivel de instruire.
Trecerea jucătorului într -un nivel superior de instruire va fi condiționată de însușirea
conținutului și îndeplinirea cerințelor precizate prin standardele finale pentru respectivul nivel.

CAPITOLUL III

CONTRIBUȚII PERSONALE CU PRIVIRE LA ASPECTELE SELECȚIEI
ȘI INSTRUIRII GRUPELOR DE ÎNCEPĂTORI

3.1. Ipoteza studiului

Selecția si pregătirea copiilor si adolescenților apt sa facă sport de performanta nu este o
acțiune de moment, ci un proces evolutiv in care operațiunile se desfășoară din mers, chiar in
timpul pregătirilor, ”Operațiunea de moment” dezvăluie doar disponibilitățile celui investigat,
concretizate în starea de sănătate, comportamentul motric general si puternica lui motivaț ie, de a
face sport, restul evoluând odată cu el.
Probabilitatea realizării unor performante sportive de mare valoare este strâns legata de
volumul si intensitatea eforturilor de -a lungul întregului proces de selecție si pregătire.
In prezenta lucrare mi -am propus analiza conținutului, a mijloacelor de selecție și a rezultatelor
înregistrate la probele de control aplicate echipei de minibaschet Baschet Team Giurgiu.
Am stabilit ca ipoteza urmatoarele:
– dacă la nivelul jucătorilor de minibasche t sunt aplicate probe de selcție
corespunzătoare nivelului lor de dezvoltare si al posibilităților fizice și tehnice,
atunci, rezultatele înregistrate pot furniza date concrete pe care să se fundamenteze
pregătirea sportivilor.

3.2Prezentarea clubului la care s -a efectuat investigatia
Informațiile referitoare la Clubul Baschet Team Giurgiu, au fost prelevate din arhiva propriu al
clubului, unde se regasesc date referitoare la instoric, antrenori, echipe, participări în competiții
și rezultate înregistrat e.
Școala de baschet Baschet Team Giurgiu este reflecția mea a unei unei cariere acumulate
ca jucător și antrenor . Ultimii 2 ani ca jucător profesionist în Divizia A, urmați de experiența de
antrenor, au condus la înființarea clubului în annul 2014. Pasiunea pentru baschet și dragostea
pentru copii se regăsesc în programele de antrenament, special concepute pentru copii.

Istoricul clubului – Performanțe

Copiii cu aptitudini sportive deosebite și interesați de performanță sunt identificați și
îndrumați pentru a -și construi o carieră în baschet. Astfel in scurta perioada de activitate a
clubului, sportivii talentați ai clubului au fost cedari catre alte cluburi:
-CSM Bucuresti:Copoiu Tudor si Tranca Raul copii nascuti 2004;
-Dinamo Bucuresti:Tanase Casian nascut 2004:
-CSS 4 Wolves Lumina :Ciortan Sergiu nascut 2004:
-CS Artesania Bucuresti:Rotaru Rares nascut 2003 si Pavel Toni nascut 2001.
-Copoiu Tudor face parte din lotul national U15.
Anul 2015:
-Prima participare in Campionatul National de Baschet categoria minibaschet masculin.
Anul 2016:
– Locul 1 grupa albastra la Campionatul National de Baschet categoria minibaschet masculin.
– Participare in cadrul Campionatului Mun.Bucuresti,categoriile:
– Minibaschet si Juniori 3masculin.
– Organizare a unui turneu “Baschet cu zambetul pe buze” impreuna cu CS Artesania
Bucuresti si Sevlar Ploiesti,turnee desfasurate in toate cele trei orase.
– Participare la Cupa de primavera Admar in localitatea Busteni cupa cistigata atit la
Minibaschet cit si Baby -Basche t masculine.
Anul 2017:
– Locul 1 grupa albastra Campionatul Național de Minibaschet;
– Participare la Campionatul National de Baschet si cu categoria Baby -Baschet;
– Locul 14 campionatul Mun .Bucuresti categoria Juniori 3 masculin:
– Participare si cu echipe de Minibaschet si Baby -Baschet in cadrul Campionatul
Mun.Bucuresti.

Anul 2018:

– Locul 3 grupa albastra Campionatul National de Baschet categoria Minibaschet masculin;
– Participare la Campionatul National de Baschet categoria Baby -Baschet:
– Locul 12 campionatul Mun .Bucuresti categoria Juniori 3 masculin;

– Participare si cu echipe de Minibaschet si Baby -Baschet in cadrul Campionatul
Mun.Bucuresti.

Anul 2019:
– Participare in cadrul Campionatului Mun.Bucuresti cu categoriile:
– Juniori 3masculin;
– Minibaschet masculine cu 2 echipe;
– Baby -Baschet masculine;
– Minibaschet feminine.
– Urmeaza participarea la Campionatul National de Baschet cu categoriile:
– Mininaschet feminine;
– Minibaschet masculine;
– Baby -Baschet.

3.3 Sistemul de selecție promovat de către club

Clubul Baschet Team Giurgiu are ca si mijloc de selectie mai multe metode de promovare:
– Impartire de fluturasi prin scoli,gradinite – prin care copii sunt chemati pentru a participa
la antrenamente ,fiind pri ma etapa prin care acestia trec inainte de o selectie mai
amanuntita
– Cu ajutorul paginii de Facebook unde toate detaliile sunt prezentate pentru cei care
doresc sa particip si de a se inscrie in club
– Trecand la urmatorul nivel ,după ce copiii sunt deja i nscrisi si participa integral la
antrenamente urmeaza pasul doi in selectie , unde copii vor trece printre o serie de
exercitii ,vor fi observati iar daca au ceea ce trebuie vor fi selectati,cei care nu vor fi
selectati vor fi indrumati spre alte sporturi unde calitatilor lor pot fi puse in evidenta
Pentru a doua etapa de selectie la care vor participa toti copii vor fi puse in practica
urmatoarele probe si norme de control stabilite cu ajutorul Federatiei Romane de Baschet:
– Ridicarea trunchiului di n culcar dorsal (abdomen) – se masoara forta abdominala, din
culcat dorsal cu mâinile la ceafă, picioarele îndoite la 900, susținute la nivelul gleznelor
de un coechipier, execută ridicarea trunchiului la 900 și revenire cu umerii în contact cu
solul,se în registrează numărul de execuții corecte în 30 de secunde.
– Ridicarea trunchiului din culcat facial (spate) – se masoara forța musculaturii spatelui –
din culcat facial, mâinile la ceafă, cu capul în dreptul unei bănci de gimnastică, cu
picioarele susținute la nivelul gleznelor de către un coechipier, execută ridicarea
trunchiului de pe sol până ce bărbia ajunge în dreptul părții superioare a băncii de
gimnastică. Se înregistrează numărul de execuții corecte.
– Flotări – Subiectul din culcat facial, sprijinit pe palme și pe vârful picioarelor, execută
flexia și extensia brațelor din articulația cotului. Se înregistrează numărul de execuții
corecte.
– Acestia vor trece si print -o proba specifica tehnico -tactica – traseu complex de procedee
tehnice de atac Copii c are au reusit sa treaca de aceste probe cu brio – vor incepe
pregatirea pentru competitii formati pe grupe de 12 pana la 15 intr -o echipa.

3.4 Subiectii investigați

Studiul a fost realizat la echipa de minibaschet, care se pregătește în vederea participării
la Campionatul National de minibaschet ce se va desfășura în luna iunie.
Echipa are în componență 12 jucători, care efectuează în medie 4 antrenamente pe
săptămână.
Componența echipei cuprinde 6 jucători născuți 2007 (12 ani) și 6 jucător i născuți 2008
(11 ani).
Echipa minibaschet Baschet Team Giurgiu 1 (tabel 3.4.1)

Tabel 3.4.1 Subiecții investigați

Nume Prenume Anul nasterii Inaltime Greutate
1.Gudanescu Alexandru 2007 1.51 m 40 Kg
2.Dobre David 2007 1.55 m 40 Kg
3.Cocoru David 2007 1.60 m 43 Kg
4.Pelin Sebastian 2007 1.59m 58Kg
5.Ioanitescu Dragos 2007 1.56 m 49 Kg
6.Orghidan Alexandru 2007 1.58m 45 Kg
7.Chivu David 2008 1.40m 35 Kg
8.Ostroveanu Marius 2008 1.54 m 40 Kg
9.Savu Alexandru 2008 1.41m 32 Kg
10.Curtasu Darius 2008 1.44m 35 Kg
11.Ribigan Fabian 2008 1.40m 34Kg
12.Buradel David 2008 1.63m 55KG

Subiecții au fost supuși bateriei de probe de control în luna octombrie a anului 2018,
după stabilirea componenței echipei.
Precizez ca cei 12 jucători, practica baschet de aproximativ 3 ani.

3.5 Descrierea probelor de control

Probele de control la care au fost supuși subiecții au fost o parte dintre probele stabilite de
FRBaschet în cadrul “Concepției unitare de joc și pregătire pe modele formative” :10
– Viteză – alergare 30m plat, cu start din picioare. Cronometrarea se realizează de la prima
mișcare a jucătorului și până la trecerea liniei de sosire. Proba se execută de 2 ori,
înregistrându -se cel mai bun rezultat.
– Ridicarea trunchiului din culcat dorsal (abdomen) – Forță abdominală. Subiectul din
culcat dorsal cu mâinile la ceafă, picioarele îndoite la 900, susținute la nivelul gleznelor
de un coechipier, execută ridicarea trunchiului la 900 și revenire cu umerii în contact cu
solul. Se înregistrează num ărul de execuții corecte în 30 de secunde.
– Ridicarea trunchiului din culcat facial (spate) – Forța musculaturii spatelui –
Subiectul, din culcat facial, mâinile la ceafă, cu capul în dreptul unei bănci de gimnastică,
cu picioarele susținute la nivelul gle znelor de către un coechipier, execută ridicarea
trunchiului de pe sol până ce bărbia ajunge în dreptul părții superioare a băncii de
gimnastică. Se înregistrează numărul de execuții corecte.
– Flotări – Subiectul din culcat facial, sprijinit pe palme și pe vârful picioarelor, execută
flexia și extensia brațelor din articulația cotului. Se înregistrează numărul de execuții
corecte.
– Traseu complex de procedee tehnice de atac
Descriere : pe ½ de teren, paralel cu linia de centru sunt așezate 7 jaloane cu o distanță de
2 metri între ele la. Primul și ultimul jalon se află la o distanță de 1,5 m față de liniile laterale.
Jucătorul cu minge, în afara terenului execută: autolansarea mingii 3 -4 m, prinderea
mingii – oprire într -un timp – poziția triplei amenințăr i – pivotare 3600 cu sectoare de 900, cu
protecția mingii – autolansarea mingii 3 -4 m – prinderea mingii – oprire în 2 timpi – poziția
triplei amenințări – pivotare 3600 cu sectoare de 900, cu protecția mingii – dribling printre
jaloane ocolind prin dreapt a primului jalon. După ocolirea ultimului jalon pasă la jucătorul
pasator aflat în prelungirea liniei de aruncări libere în afara suprafeței de restricție în unghi de
450 – schimbare de direcție – pătrundere – prinderea mingii – aruncare la coș din alerga re cu
mâna dreaptă de deasupra capului – recuperare.
Dribling până la colțul terenului – preluarea unei a doua mingii – dribling paralel cu linia
laterală a terenului cu două mingi (simultan sau alternativ) până la centrul terenului unde lasă cea
de-a dou a minge – dribling printre jaloane ocolind prin stânga primul jalon – pasă la jucătorul

pasator – aflat în prelungirea liniei de aruncări libere în afara suprafeței de restricție în unghi de
450 – schimbare de direcție – pătrundere – prinderea mingii – aruncare la coș din alergare cu
mâna stângă de deasupra capului – recuperare.
–

3.6 Testarea subiecților
Table 3.6.1 – Rezultatele înregistrate de subiecți la probele motrice

Nr.
crt Subiecti Viteza 30 m Spate Abdomen Flotari
1 Gudanescu Alexandru 4,8 sec 27 25 10
2 Dobre David 5,2 sec 23 20 8
3 Cocoru David 5,4 sec 21 19 7
4 Pelin Sebastian 5,6 sec 19 20 7
5 Ioanitescu Dragos 5,2 sec 20 23 8
6 Orghidan Alexandru 4.9 sec 25 22 9
7 Chivu David 4.8 sec 25 20 10
8 Ostroveanu Marius 5,3sec 19 18 7
9 Savu Alexandru 4.8 sec 25 24 8
10 Curtasu Darius 4,9 sec 25 25 9
11 Ribigan Fabian 5,1 sec 21 20 8
12 Buradel David 5.2sec 19 21 7
MEDIA 5,1 sec 22 21 8

Table 3.6.2. – Rezultatele înregistrate de subiecți la proba tehnică

R
1
2

Proba GA DD CD PS ID OA CD OM SA CD RF BD
1.Oprire 1T
echilibrata 1 1 – 1 1 1 1 1 1 1 1 –
2.Oprire 2T
echilibrata 1 – 1 1 – 1 1 – 1 1 – 1
3.Pozitie
Tripla
Amenintare 1 1 1 – – 1 1 – 1 1 1 –
4.Pivotare 1 1 – – 1 – 1 – 1 1 – 1
5.Dribling corect 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
6.Aruncare la cos
din alergare
mana dreapta 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
7.Aruncare la cos
din alergare
mana stanga 1 – – 1 1 – 1 – – 1 1 –
8.Coordonare si
corectitudine in
dribbling cu 2
mingii 1 1 1 1 1 – 1 1 1 1 1 1
9.Pasarea corecta
cu 2 maini 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
10.Recuperarea
mingii din
saritura 1 – – 1 1 – 1 – – 1 – 1
11.Viteza de
executie pe intreg
traseu 1 – – – 1 1 – – 1 1 1 –
Total 11 7 6 8 9 7 10 5 9 11 8 7

4,4 4,6 4,8 5 5,2 5,4 5,6TOTAL GUDANESCU ALEXANDRU DOBRE DAVID COCORU DAVID PELIN SEBASTIAN IONITESCU DRAGOS ORGHIDAN ALEXANDRU CHIVU DAVID OSTROVEANU MARIUS SAVU ALEXANDRU CURTASU DARIUS RIBIGAN FABIAN BURADEL DAVID
4,8 4,9 4,8 4,8 4,9
5,2 5,2 5,4 5,6 5,2 5,3 5,1 5,2
6 sec
5 sec
4 sec
3 sec
2 sec
1 sec3.7 Analiza și interpretarea datelor

Grafic 3.7.1. – Reprezentare grafică pentru proba de viteză 30 m

Interpretarea graficului pentru proba de viteză:

– La proba de viteză pe 30 de metri subiecții investigați au avut o medie a rezultatelor de
5,2 secunde.
– Cea mai bună performanță este înregistrată de jucătorii Gudanescu Alexandru,Savu
Alexandru si Curtasu Darius cu un rezultat de 4,8 secunde.
– Cea mai slabă performanță este înregistrată de Pelin Sebastian cu rezultate de 5,6
secunde, performanțe care nu se încadrează în baremele prevăzute de FR Baschet pentru această
categorie

Grafic 3.7.2. – Reprezentare grafică pentru proba de spate

Interpretarea graficului pentru proba spate:

– La proba de spate(Ridicarea trunchiului din culcat facial) subiecții investigați au avut o
medie a rezultatelor de 22 de ridicări.
– Cea mai bună performanță este înregistrată de jucătorul Gudanescu Alexandru cu o
valoare de 27 de ridicări
– Cea mai slabă performanță este înregistrată de Buradel David cu o valoare de 18
ridicări, performanțe care nu se încadrează în baremele prevăzute de FR Baschet pentru această
categorie
Grafic 3.7.3. – Reprezentare grafică pentru proba de abdomene
18 18 19
21 21 20 25 24 20 22 23 20 20 25
0 5 10 15 20 25 30TOTAL BURADEL DAVID RIBIGAN FABIAN CURTASU DARIUS SAVU ALEXANDRU OSTROVEANU MARIUS CHIVU DAVID ORGHIDAN ALEXANDRU IONITESCU DRAGOS PELIN SEBASTIAN COCORU DAVID DOBRE DAVID GUDANESCU ALEXANDRU
25 abdomene 20 abdomene 15 abdomene 10 abdomene 5 abdomene18 19
22 20 21 23 20 22 20 24 21 23
25 27
0 5 10 15 20 25 30TOTAL BURADEL DAVID RIBIGAN FABIAN CURTASU DARIUS SAVU ALEXANDRU OSTROVEANU MARIUS CHIVU DAVID ORGHIDAN ALEXANDRU IONITESCU DRAGOS PELIN SEBASTIAN COCORU DAVID DOBRE DAVID GUDANESCU ALEXANDRU
30 extensii 25 extensii2 20 extensii 15 extensii 10 extensii

Interpretarea datelor pentru proba abdomen :
– La proba de abdomen (Ridicarea trunchiului din culcat dorsal) subiecții investigate au
avut o medie a rezultatelor de 21 de abdomen.
– Cea mai bună performanță este înregistrată de jucătoruii Gudanescu Alexandru si
Curtasu Darius cu o valoare de 25 de abdomen.
– Cea mai slabă performanță este înregistrată de Ostroveanu Marius si Cocoru David
valoarile fiind de 18 si 19 abdomene, pe rformanțe care nu se încadrează în baremele prevăzute
de FR Baschet pentru această categorie

Grafic 3.7.4. – Reprezentare grafică pentru proba de flot ări

Interpretarea rezultatelor pentru proba de flotări :
– La proba de flotări subiecții investigate au avut o medie de 8 flotări

Interpretarea graficului pentru proba de flotari:

-La proba de flotari subiectii investigate au avut o medie de 8 flotari .
-Cea mai buna performanta este inregistrata de jucatorii Gudanescu Alexandru si Chivu David cu
o valoare de 10 flotari.
-Cele mai slabe performante sunt inregistrate de jucatorii Ostroveanu Marius,Buradel
David,Pelin Sebastian si Cocoru David.

7 7 7 7
8 8 9 8 9 8 8
8 10 10
0 2 4 6 8 10 12TOTAL BURADEL DAVID RIBIGAN FABIAN CURTASU DARIUS SAVU ALEXANDRU OSTROVEANU MARIUS CHIVU DAVID ORGHIDAN … IONITESCU DRAGOS PELIN SEBASTIAN COCORU DAVID DOBRE DAVID GUDANESCU …
10flotari 8flotari 6flotari 4 flotari 2 flotari

Grafic 3.7.5. – Reprezentare grafică pentru proba traseului complex
Interpretarea datelor pentru traseul complex:

– La proba traseului complex subiecții investigate au avut o medie totală de 8 puncte
acordate de cei care au observant.
– Cea mai bună performanță este înregistrată de Gudanescu Alexandru și Curtasu Darius
cu o valoare de 11 puncte acordate
– Cea mai s labă performanță este inregistrată de Ostroveanu Marius si Buradel David
valorile fiind de 5 puncte totale acordate,performanțe care nu se încadrează în baremele
prevăzute de FR Baschet pentru această categorie.

5 5 6
7 7
8 8 8
9 9
9 10
11 11
0 2 4 6 8 10 12TOTAL BURADEL DAVID RIBIGAN FABIAN CURTASU DARIUS SAVU ALEXANDRU OSTROVEANU MARIUS CHIVU DAVID ORGHIDAN ALEXANDRU IONITESCU DRAGOS PELIN SEBASTIAN COCORU DAVID DOBRE DAVID GUDANESCU ALEXANDRU
11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

CONCLUZII

În urma aplicării testelor :
 Subiecții investigați prezintă un nivel satisfăcător al dezvoltării vitezei,doar doi
dintre subiecți având performanțele sub nivelul stabilit de Federația Română de Baschet.
 Nivelul de dezvoltare al musculaturii spatelui este redus,nici un subi ect neavând un
rezultat care să corespundă baremului Federație Române de Baschet.
 Nivelul de dezvoltare al musculaturii abdomenului este redus ,nici un subiect
neavând un rezultat care să corespundă baremului Federației Române de Baschet.
 La proba de flotări ,2 jucători îndeplinesc baremul Federație Române de Baschet.
 Pe ansamblu se observă o slabă dezvoltare a forței trenului superior.
 La proba traseului complex de procedee tehnice de atac doi jucători efectuează
correct elementele și procedeele de atac cuprinse în structura tehnică.Ceilalți sportive au
rezultate medii.
 În urma rezultatelor la probele de control se impune că pregătirea jucătorilor să
vizeze
– Dezvoltarea forței ,ținând cont de cerințele și particularitățile de dezvoltare la
această vârstă
– Perfecționarea tehnicii de execuție a principalelor procedee
– Aplicarea constantă a probelor de control și diversificarea acestora
– Realizarea unui calendar pentru evaluarea sportivilor ale căror rezultate să stea
la baza pregătirii acest ora

BIBLIOGRAFIE

1. Berceanu D.,Moanț ă A.D., 2007, Concepția unitar ă de joc si pregatire pe nivele
formative, Editura Printech, București
2. Colibaba – Evulet D., 1983, Conceptia de joc si orientarea procesului de pregatire la
juniori I,Bucuresti,FRB
3. Ghițescu G.I., 1999, Curs de baschet,Bucuresti,ANEFS
4. Ghițescu G.I.,Moanț ă A.D., 2004, Metodica inv ățării jocului de
baschet,Bucuresti,Revista nr.3,FRB
5. Ghițescu G.I.,Moanț ă A.D., 2005, Baschet.Fundamente teoretice si
metodice,Bucuresti,Editura ANEFS
6. Ghițes cu G.I.,Moanț ă A.D., 2008, Bazele jocului de baschet,Bucuresti,Editura Matrix –
Rom
7. Ghițescu G.I., 2007, Aspecte teoretice si conceptuale ale pregatirii juniorilor in
baschet,Bucuresti ,Editura Matrix -Rom
8. Manno R., 1996, Bazele antrenamentului sportiv,Bucure sti,SDP 371 -374,CCPS
9. Moanț ă A.D., 2000, Pregatirea fizica in jocul de baschet, Bucuresti,Editura Pro
10. Moanță, A., 2009, Baschet. Pregătirea copiilor si juniorilor, Editura Morosan
11. Moanț ă A.D. ,colab., 2011,Selecția pentru sportul de performanț ă,Bucuresti,Editura
Discobolul
12. Predescu T., 1995, Contribuții la imbunatațirea metodologiei modelului de joc si
pregătirea stadial ă in baschet,Bucuresti,Teza de doctorat
13. Predescu T.,Ghițescu G.I., 2001, Baschet – pregatirea echipelor de
performanț ă,Bucurest i,Editura Semne