CONCEPTUL DE FINANȚE CONCEPTUL DE FINANȚE [603835]

CONCEPTUL DE FINANȚE CONCEPTUL DE FINANȚE
CONCEPTUL DE FINANȚE CONCEPTUL DE FINANȚE
PUBLICE PUBLICE ȘI PROBLEMATICA ȘI PROBLEMATICA
FINANȚELOR PUBLICEFINANȚELOR PUBLICE
1

FINANȚE PUBLICEFINANȚE PUBLICEFINANȚE PUBLICEFINANȚE PUBLICE
•procesele și relațiile economice la care participă
statul, pe de o parte, și persoane fizice sau juridice, pe
de altă parte, pentru constituirea și distribuirea sau
utilizarea de fonduri bănești necesare SATISFACERII
utilizarea de fonduri bănești necesare SATISFACERII
NEVOILOR PUBLICE
2

SFERA DE CUPRINDERE A FINANȚELOR
SFERA DE CUPRINDERE A FINANȚELORFINANȚE PRIVATE FINANȚE PUBLICE
3

ETIMOLOGIEETIMOLOGIE
finis– termen de plată
finatio
financias
financia pecuniaria
hommes des finances, financiers –arendași de impozite
hommes des finances, financiers –arendași de impozite
finance – venit al statului
les finances – patrimoniul statului
finanz – sumă de bani
finantzer – cămătar
4

FINANȚEFINANȚE
– procurarea și utilizarea banilor pentru satisfacerea diferitelor
necesități
– satisfacerea necesităților presupune consumul de bunuri și
servicii procesele respective au conținut economic
procese și relații economice prin care se formează,
distribuie și se redistribuie resursele în formă bănească
pentru satisfacerea diferitelor necesități
5

ACCEPȚIUNI UZUALEACCEPȚIUNI UZUALE
– sume de bani sau fonduri bănești administrate la diferite niveluri
și structuri de organizare a vieții economico-sociale;
– venituri, cheltuieli sau rezultate ale diverselor activități;
– forme, tehnici și instrumente prin care se acumulează și se
distribuie resursele bănești;
-operațiuni de plăți -încasări în numerar sau prin conturi bancare;
-operațiuni de plăți -încasări în numerar sau prin conturi bancare;
– tranzacții bursiere sau pe piețe financiare;
– relațiile dintre persoane (fizice, juridice, stat) implicate în
derularea proceselor sau operațiunilor axate pe folosirea banilor
6

PREMISEPREMISE
– apariția banilor
instrument care îndeplinește trei funcții:
– măsură a valorii
– mijloc de schimb
– mijloc de prezervare a valorii
– apariția instituțiilor de tip statal
-redistribuire (constituire-distribuire) a resurselor
bănești din sfera activităților materiale spre sfera
activităților nemateriale
7

PROCESE ȘI RELAȚII ECONOMICE
P R O D U C Ț I E
(formă natural-materială)
REP ARTIȚIE
(formă natural-materială)P R O D U C Ț I E
(formă bănească)
REP ARTIȚIE
(formă bănească)
FINANȚE
FINANȚE – SENS RESTRÂNSFINANȚE – SENS RESTRÂNS
SCHIMB (CIRCULAȚIE)
(formă natural-materială)
C O N S U M
(formă natural-materială)SCHIMB (CIRCULAȚIE)
(formă bănească)
C O N S U M
(formă bănească)
FINANȚE – SENS LARG
8

CONȚINUTUL ECONOMIC AL CONȚINUTUL ECONOMIC AL
FINANȚELORFINANȚELOR
SENS LARG
•ansamblul proceselor și relațiilor economice în formă bănească, ce se produc
în toate sferele reproducției: consum,producție,repartiție,schimb
•procese și relații economice în formă bănească ce vizează procurarea,
distribuirea, utilizarea și reconstituirea continuă a resurselor bănești pentru
distribuirea, utilizarea și reconstituirea continuă a resurselor bănești pentru
derularea diferitelor activități în care sunt implicate persoane fizice, juridice,
inclusiv statul sau alte autorități publice
SENS RESTRÂNS
•procesele și relațiile economice de repartiție în formă bănească a produsului
național
•procesele și relațiile economice prin care se constituie, se distribuie și se
utilizează fondurile bănești destinate funcționării diferitelor entități economice și
sociale private și publice, inclusiv a statului9

TRĂSĂTURILE FINANȚELORTRĂSĂTURILE FINANȚELOR
FORMA BĂNEASCĂ (de exprimare a proceselor și relațiilor
respective)
TRANSFERUL DE VALOARE (între participanții la procesele și
relațiile respective)
10

FORMA BĂNEASCĂ…FORMA BĂNEASCĂ…
trăsătura definitorie a finanțelor
caracterizează finanțele în orice accepțiunenumai procesele economice care se exprimă în formă bănească au
un conținut financiar
procesele economice în formă bănească și cele în formă natural-materială se
condiționează reciproc
f l u x u r i l e f i n a n c i a r e ( e x p r e s i e a m i ș c ă r i i s u m e l o r d e b a n i ) i n t e r a c ț i o n e a z ă ( d i r e c t
sau indirect) cu cele reale (de transmitere a sub formele natural-materiale ale
b u n u r i l o r ș i s e r v i c i i l o r
1 1

TRANSFERUL DE VALOARETRANSFERUL DE VALOARE
caracterizează îndeosebi finanțele în accepțiune restrânsă
semnifică un transfer din valoarea aflată, la un moment dat, la
dispoziția unui participant, către alți participanți la relațiile
respective
reprezintă, implicit, un transfer de putere de cumpărare
se produce (în sensul restrâns) fără echivalent și determină
modificarea mărimii valorice a patrimoniilor administrate de
participanții la relațiile respective
se poate realiza cu titlu definitiv sau pe principiul rambursabilității
12

TRANSFERUL DE VALOARETRANSFERUL DE VALOARE
vânzarea de bunuri
ACTIV(PATRIMONIU) INIȚIAL
FORMĂ NATURAL
MATERIALĂACTIV (PATRIMONIU) FINAL
FORMĂ NATURAL
MATERIALĂ
MATERIALĂ
FORMĂ BĂNEASCĂFORMĂ BĂNEASCĂ
Nu se produce transfer de valoare, ci are loc doar o schimbare a formelor
valorii13

TRANSFERUL DE VALOARETRANSFERUL DE VALOARE
cumpărarea de bunuri
ACTIV(PATRIMONIU) INIȚIAL
FORMĂ NATURAL
MA TERIALĂACTIV (PATRIMONIU) FINAL
FORMĂ NATURAL
MA TERIALĂ
FORMĂ BĂNEASCĂFORMĂ NATURAL
MATERIALĂ
FORMĂ BĂNEASCĂ
Nu se produce transfer de valoare, ci are loc doar o schimbare a formelor
valorii14

TRANSFERUL DE VALOARETRANSFERUL DE VALOARE
plata impozitelor
ACTIV(PATRIMONIU) INIȚIAL
FORMĂ NATURAL
MATERIALĂACTIV (PATRIMONIU) FINAL
FORMĂ NATURAL
MATERIALĂ
FORMĂ BĂNEASCĂMATERIALĂ
FORMĂ BĂNEASCĂ
se produce un transfer de valoare
acordarea și rambursarea de credite
plata primelor de asigurare
încasarea de sume asigurate
participarea la constituirea capitalurilor (aport la capitalul social) încasarea de
dividende etc.15

CONȚINUTUL ECONOMIC AL CONȚINUTUL ECONOMIC AL
FINANȚELORFINANȚELOR
SENS LARG –toate …în formă bănească
•toate sferele reproducției: consum,producție,repartiție,schimb
•toate, cu sau fără transfer de valoare
•procurarea, distribuirea, utilizarea și reconstituirea continuă a
resurselor bănești …
resurselor bănești …
SENS RESTRÂNS –numai
•numai … repartiție …
•numai cu transfer de valoare
•numai … fonduri bănești …
16

PROCESE ȘI RELAȚII ECONOMICE
Procese/relații economice
în formă bănească
Procese/relații economice
în formă bănească cu
transfer de valoare
PROCESE ȘI RELAȚII ECONOMICE
FINANȚE (sens larg)
transfer de valoare
FINANTE (sens restrâns)
17

SFERA DE CUPRINDERE A FINANȚELORdupă forma de proprietate
SFERA DE CUPRINDERE A FINANȚELORFINANȚE PRIVATE FINANȚE PUBLICE
18

după forma de proprietate ȘI particularitățile
transferului de valoare
BUGETE PUBLICE
(de stat și locale)
ASIGURĂRI
(sector public)
ASIGURĂRI
( s e c t o r p r i va t )
FINANȚELE
ÎNTREPRINDERILOR
P R I V A T E
(sector public)
C R E D I T
(sector public)
FINANȚELE
ÎNTREPRINDERILOR
D E S T A T
FINANȚELE
G OS PODĂRI I LOR
C R E D I T
19

TRĂSĂTURILE FINANȚELOR CORESPUNZĂTOARE
SFEREI LOR DE CUPRINDERE
Finantele
statuluicolectiv/social/public
(national)NUDefinitiv
p r i v a t
colectiv/social/publicDAAsigurari
b un ur i , pe r s , răsp. civilă .Definitiv
R am b ur s a bi lFinantele
localecolectiv/social/public
( l oc al )NUDefinitivS co pC o nt r ap r e s t at i e
d i r e ct ăDefinitiv SAU
rambursabil
Credit
Definitivcolectiv/social/publicDA
DA
DAb un ur i , pe r s , răsp. civilă .
Finantele
firmelor
Finantele
gospodariilorp r i v a t DA DefinitivR am b ur s a bi l
R am b ur s a bi lp r i v a t
colectiv/social/public
p r i v a t
colectiv/social/public
p r i v a t
colectiv/social/publicDA socialeDefinitiv
R am b ur s a bi l
20

TIPURI DE TIPURI DE STAT STAT
((ca manifestare in sfera finanțelor ca manifestare in sfera finanțelor
publice)publice)TIPURI DE TIPURI DE STAT STAT
((ca manifestare in sfera finanțelor ca manifestare in sfera finanțelor
publice)publice)
ooSTATUL PROTECTORSTATUL PROTECTOR
ooSTATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONIST
ooSTATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALIST
21

CONCEPCONCEPȚ ȚIA CLASICIA CLASICĂ Ă
DOCTRINA ECONOMICĂDOCTRINA ECONOMICĂ
– doctrina liberală clasicădoctrina liberală clasică
GOSPODĂRIA FINANCIARĂ A STATULUIGOSPODĂRIA FINANCIARĂ A STATULUI
–cunoașterea și controlul cheltuielilor și cunoașterea și controlul cheltuielilor și
veniturilor publiceveniturilor publice
–întocmirea bugetului de statîntocmirea bugetului de stat
–formularea de principii bugetareformularea de principii bugetare
22

CONCEPCONCEPȚ ȚIA CLASICIA CLASICĂ Ă
CHELTUIELILE PUBLICECHELTUIELILE PUBLICE
-neproductive
-efecte negative asupra produsului național și
avuției naționale
avuției naționale
-nivel minim (strict necesar funcționării normale)
-rol financiar (alocare – distribuire a resurselor)
23

CONCEPCONCEPȚ ȚIA CLASICIA CLASICĂ Ă
IMPOZITELE IMPOZITELE
-rău necesar (compensează costurile acelor
servicii pe care societatea le dorește a fi
asigurate de c ătre guvern )
asigurate de c ătre guvern )
-nivel minim (strict necesar acoperirii
cheltuielilor)
-rol financiar (finanțarea cheltuielilor publice)
24

CONCEPCONCEPȚ ȚIA CLASICIA CLASICĂ Ă
ECHILIBRAREA BUGETULUIECHILIBRAREA BUGETULUI
-bugetul echilibrat : “cheia de boltă a finanțelor
-bugetul echilibrat : “cheia de boltă a finanțelor
publice”
-principiu politic
-mijloc de constrângere a acțiunilor statului
-se realiza prin limitarea cheltuielilor
-deficit bugetar
-excedent bugetarsituații excepționale
situații excepționale
25

CONCEPCONCEPȚ ȚIA CLASICIA CLASICĂ Ă
RESURSE BUGETARE EXTRAORDINARERESURSE BUGETARE EXTRAORDINARE
– împrumuturile de stat
-deturnarea capitalului de la producție spre
consum
consum
-amplificarea sarcinii fiscale pentru
generațiile viitoare
-acceptarea folosirii în mod excepțional
-emisiunea de monedă ?
26

CONCEPCONCEPȚ ȚIA CLASICIA CLASICĂ Ă
PROBLEMATICA FINANPROBLEMATICA FINANȚ ȚELOR ELOR
PUBLICEPUBLICE
-caracter juridic
-identificarea și reglementarea modalităților și
formelor concrete de procurare a resurselor
formelor concrete de procurare a resurselor
bănești la dispoziția statului, și a tehnicilor
privind alocarea și utilizarea acestor resurse
-determinarea cheltuielilor publice de finanțat
-stabilirea sarcinilor fiscale pe contribuabili
-urmărirea încasării impozitelor
-întocmirea și execuția bugetului de stat
-etc.
27

CONCEPCONCEPȚ ȚIA CLASICIA CLASICĂ Ă
REPREZENTANȚIREPREZENTANȚI
28

CONCEPCONCEPȚ ȚIA CLASICIA CLASICĂ Ă
G A S T O N J É Z E
“există cheltuieli publice; ele trebuie acoperite”
PAUL LEROY BEAULIEU
“ știința veniturilor publice și a utilizării acestora pentru
acoperirea cheltuielilor publice”
acoperirea cheltuielilor publice”
A D O L P H W A G N E R
“știința economiei administrate de stat sau de către un corp
public în vederea procurării și întrebuințării bunurilor, în
special a banilor, care le sunt necesare funcțiilor lor de
comunități economice obligatorii “
I O N I O N E S C U D E L A B R A D
“cum să se așeze, să se strângă și să se întrebuințeze dările
către stat, evitând cheltuielile zadarnice”
…29

STATUL PROTECTORSTATUL PROTECTORSTATUL PROTECTORSTATUL PROTECTOR
SUPORT DOCTRINARSUPORT DOCTRINAR- – DOCTRINA LIBERALĂ CLASICĂ DOCTRINA LIBERALĂ CLASICĂ
neintervenția statuluineintervenția statului ( 'laissez faire' ) ( 'laissez faire' )
– economia se autoreglează (pe piață)economia se autoreglează (pe piață)
– implicarea statului are efecte perturbatoareimplicarea statului are efecte perturbatoare
30

STATUL PROTECTORSTATUL PROTECTORSTATUL PROTECTORSTATUL PROTECTOR
FUNCȚIILE ASUMATE DE STATFUNCȚIILE ASUMATE DE STAT
••apărare naționalăapărare națională
TRADIȚIONALETRADIȚIONALE
••relații diplomaticerelații diplomatice
••ordine internăordine internă
••educațieeducație
••lucrări publicelucrări publice
TRADIȚIONALETRADIȚIONALE
(!)(!)
31

STATUL PROTECTORSTATUL PROTECTORSTATUL PROTECTORSTATUL PROTECTOR
“The third and last duty of the sovereign or
commonwealth is that of erecting and maintaining
those publick works, which, though they may be in the
highest degree advantageous to a great society, are,
however, of such a nature, that the profit could never
however, of such a nature, that the profit could never
repay the expence to any individual or small number of
individuals, and which it, therefore, cannot be
expected that any individual or small number of
individuals should erect or maintain”. (Adam Smith,
1976)
32

STATUL PROTECTORSTATUL PROTECTORSTATUL PROTECTORSTATUL PROTECTOR
SFERA FINANȚELOR PUBLICESFERA FINANȚELOR PUBLICE
••restrânsă (coresp. funcțiilor tradiționale)restrânsă (coresp. funcțiilor tradiționale)
••oferta redusă de utilități publiceoferta redusă de utilități publice
••limitarea proceselor financiare publicelimitarea proceselor financiare publice la la
strictul necesarstrictul necesar
33

STATUL PROTECTORSTATUL PROTECTORSTATUL PROTECTORSTATUL PROTECTOR
IPOSTAZE ALE STATULUIIPOSTAZE ALE STATULUI
••creator al regulilor de joccreator al regulilor de joc
••arbitru în aplicarea și respectarea regulilorarbitru în aplicarea și respectarea regulilor
34

CONCEPCONCEPȚ ȚIIII MODERNMODERNE E
CONCEPȚIA INTERVENȚIONISTĂ CONCEPȚIA INTERVENȚIONISTĂ
(KEYNESISTĂ)(KEYNESISTĂ)
CONCEPȚIA NEOCONCEPȚIA NEO –LIBERALĂLIBERALĂ
CONCEPȚIA NEOCONCEPȚIA NEO –LIBERALĂLIBERALĂ
CONCEPȚIA MARXISTĂCONCEPȚIA MARXISTĂ
35

CONCEPCONCEPȚ ȚIA IA INTERVENȚIONISTĂINTERVENȚIONISTĂ
DOCTRINA ECONOMICĂDOCTRINA ECONOMICĂ
doctrina keynesistădoctrina keynesistă
36

CHELTUIELILE PUBLICECHELTUIELILE PUBLICE
-procese de realocare a resurselor CONCEPCONCEPȚ ȚIA IA INTERVENȚIONISTĂINTERVENȚIONISTĂ
-impact pozitiv (direct sau indirect)
-nivel sporit
-adaptate la cerințele contracarării factorilor
destabilizatori și stimulării creșterii economice
-vizează ȘI acțiuni economice și social-culturale
-rol financiar (alocarea – distribuirea resurselor)
ȘIintervenționist37

CONCEPCONCEPȚ ȚIA MODERNIA MODERNĂ Ă
IMPOZITELE IMPOZITELE
-adaptate la cerințele contracarării factorilor
destabilizatori și stimulării creșterii economice
destabilizatori și stimulării creșterii economice
-rol financiar (finanțarea cheltuielilor publice) ȘI
intervenționist
“În neocapitalismul modern, impozitul capătă o
semnificație mai largă; el încetează de a mai
constitui grăuntele de nisip care jenează
angrenajele, pentru a deveni unul dintre
regulatoarele și motoarele mașinii“ (Maurice
DUVERGER)38

BUGETUL PUBLICBUGETUL PUBLIC
-instrument de redistribuire a resurselor, inclusiv
de intervenție în viața economică și socialăCONCEPCONCEPȚ ȚIA IA INTERVENȚIONISTĂINTERVENȚIONISTĂ
de intervenție în viața economică și socială
-renunțarea la principiul echilibrării bugetului
-deficit : relansarea economiei și combaterea
recesiunii ( demaror )
-excedent : atenuarea tendinței de supraîncălzire
39

RESURSE BUGETARE EXTRAORDINARERESURSE BUGETARE EXTRAORDINARE
-se admite apelul la împrumuturi de stat
-pentru finanțarea deficitului bugetarCONCEPCONCEPȚ ȚIA IA INTERVENȚIONISTĂINTERVENȚIONISTĂ
-pentru finanțarea deficitului bugetar
-reintroducerea resurselor neutilizate de agenții
privați în circuitul economic
-nu determină în mod automat amplificarea
sarcinii fiscale pentru generațiile viitoare
-se admite apelul la emisiunea de monedă (în
anumite situații)
40

PROBLEMATICA FINANTELOR PROBLEMATICA FINANTELOR
PUBLICEPUBLICE
-caracter economic și socialCONCEPCONCEPȚ ȚIA IA INTERVENȚIONISTĂINTERVENȚIONISTĂ
-identificarea și reglementarea modalităților și
formelor concrete de procurare a resurselor
bănești la dispoziția statului, și a tehnicilor
privind alocarea și utilizarea acestor resurse ȘI
a modalităților de intervenție în viața economică
și socială
41

folosirea mijloacelor financiare în
SCOP FINANCIAR
SCOP INTERVENȚIONISTCONCEPCONCEPȚ ȚIA IA INTERVENȚIONISTĂINTERVENȚIONISTĂ
SCOP INTERVENȚIONIST
finanțele publice sunt o ramură a științei
economice (și nu juridice)
finanțele publice sunt integrate în mecanismele
economiei și adaptate la acestea
42

DOCTRINA OFERTEIDOCTRINA OFERTEI
restrângerea rolului statului
limitarea folosirii instrumentelor financiare în
scop intervenționist
echilibrarea bugetului
echilibrarea bugetului
reducerea impozitelor (curba Laffer)
privatizarea serviciilor publice
reducerea cheltuielilor publice
43

STATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONIST
SUPORT DOCTRINAR SUPORT DOCTRINAR – – DOCTRINA INTERVENȚIONISTĂ DOCTRINA INTERVENȚIONISTĂ
intervenția statuluiintervenția statului este necesară este necesară
••contracararea factorilor destabilizatoricontracararea factorilor destabilizatori
••corectarea impactului negativ corectarea impactului negativ
44

STATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONIST
FUNCȚIILE ASUMATE DE STATFUNCȚIILE ASUMATE DE STAT
••apărare naționalăapărare națională
••relații diplomaticerelații diplomatice
••relații diplomaticerelații diplomatice
••ordine internăordine internă
••ACȚIUNI ECONOMICE (DIRECT/INDIRECT)ACȚIUNI ECONOMICE (DIRECT/INDIRECT)
••PROTECȚIE SOCIALĂPROTECȚIE SOCIALĂ
45

STATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONIST
SFERA FINANȚELOR PUBLICESFERA FINANȚELOR PUBLICE
••mai extinsă mai extinsă
••oferta extinsă de utilități publice oferta extinsă de utilități publice ((tradiționaletradiționale , ,
••oferta extinsă de utilități publice oferta extinsă de utilități publice ((tradiționaletradiționale , ,
economice și sociale)economice și sociale)
••intervenționism financiar în plan economic și intervenționism financiar în plan economic și
socialsocial
••creșterea proporțiilor proceselor financiarecreșterea proporțiilor proceselor financiare
publicepublice
46

STATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONISTSTATUL INTERVENȚIONIST
IPOSTAZE ALE STATULUIIPOSTAZE ALE STATULUI
••creator al regulilor (democratice) de joccreator al regulilor (democratice) de joc
••arbitru în aplicarea și respectarea regulilorarbitru în aplicarea și respectarea regulilor
••jucător (în limita eșecurilor pieței)jucător (în limita eșecurilor pieței)
47

VARIANTE ALE VARIANTE ALE
INTERVENȚIONISMULUI STATALINTERVENȚIONISMULUI STATALVARIANTE ALE VARIANTE ALE
INTERVENȚIONISMULUI STATALINTERVENȚIONISMULUI STATAL
VARIANTA
OBIECTIVECOMPENSATOR CORECTOR
– atenuarea oscilațiilor
ciclice- CORECTAREA
distribuției
veniturilor/averilor
– COMPENSAREA efectelor
factorilor destabilizatoriveniturilor/averilor
– pr o te c ți a s oc i al ă
(welfare economics)
boom : cerere în exces –
inhibarea cererii
recesiune : ce re re defici tară –
stimularea cereriiMODALITĂȚI DE
INTERVENȚIE1.directe (sectorul economic
de stat)
2.indirecte (influențarea
a ct i v i t ă ț i l o rp r i v a t e )1.i n d i r e c t e
2.directe (excepțional)
INSTRUMENTEp ro c e s e f i n an c i ar e de al o c ar e/ r eal o c ar e ( i m po z i t e,
cheltuieli publice, buget etc.)
48

DOCTRINA MARXISTĂDOCTRINA MARXISTĂ
proprietatea socialistă și planificarea
centralizată
se accentuează latura socială a finanțelor
(publice)
(publice)
49

STATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALIST
SUPORT DOCTRINAR SUPORT DOCTRINAR – – DOCTRINA MARXISTĂ DOCTRINA MARXISTĂ
propietatea socialistăpropietatea socialistă
planificarea centralizatăplanificarea centralizată
planificarea centralizatăplanificarea centralizată
50

STATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALIST
FUNCȚIILE ASUMATE DE STATFUNCȚIILE ASUMATE DE STAT
••apărare naționalăapărare națională
••relații diplomaticerelații diplomatice
••relații diplomaticerelații diplomatice
••ordine internăordine internă
••ECONOMICĂ (PRODUCȚIE, REPARTIȚIE, ECONOMICĂ (PRODUCȚIE, REPARTIȚIE,
SCHIMB, CONSUM)SCHIMB, CONSUM)
••SOCIALSOCIAL- -CULTURALĂCULTURALĂ
51

STATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALIST
SFERA FINANȚELOR PUBLICESFERA FINANȚELOR PUBLICE
••cea cea mai extinsă (mai extinsă (cvasi cvasi- -totalitatea relațiilor totalitatea relațiilor
financiare)financiare)
financiare)financiare)
••oferta de utilități publice oferta de utilități publice în condiții specifice în condiții specifice
proprietății de statproprietății de stat
••planificarea centralizată a activităților planificarea centralizată a activităților
economicoeconomico- -financiarefinanciare
••constituirea și distribuirea fondurilor financiareconstituirea și distribuirea fondurilor financiare
prin planuri financiareprin planuri financiare
52

STATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALISTSTATUL SOCIALIST
IPOSTAZE ALE STATULUIIPOSTAZE ALE STATULUI
••creator al regulilor (totalitare) de joccreator al regulilor (totalitare) de joc
••jucător (agent economic total)jucător (agent economic total)
••administrator al tuturor resurselor administrator al tuturor resurselor
(materiale, umane, financiare)(materiale, umane, financiare)
53

FUNCȚIILE FINANȚELOR PUBLICE
54

CONCEPTE DE BAZĂCONCEPTE DE BAZĂCONCEPTE DE BAZĂCONCEPTE DE BAZĂ
FUNCȚIE FUNCȚIE –– capacitatea unei categorii economice de a mijloci, în mod capacitatea unei categorii economice de a mijloci, în mod
obiectiv, înfăptuirea unor procese economiceobiectiv, înfăptuirea unor procese economice
POLITICĂ POLITICĂ –– decizii referitoare la implicarea categoriei respective în decizii referitoare la implicarea categoriei respective în
înfăptuirea unor procese economiceînfăptuirea unor procese economice
– alegerea metodelor, tehnicilor, instrumentelor, instituțiilor alegerea metodelor, tehnicilor, instrumentelor, instituțiilor
implicate în înfăptuirea acelor procese economiceimplicate în înfăptuirea acelor procese economice
MECANISM MECANISM –– ansamblul metodelor, tehnicilor, instrumentelor, ansamblul metodelor, tehnicilor, instrumentelor,
instituțiilor implicate în înfăptuirea acelor procese economice instituțiilor implicate în înfăptuirea acelor procese economice
ROL ROL –– efectele funcționării mecanismuluiefectele funcționării mecanismului
55

FUNCȚILE FINANȚELOR PUBLICEFUNCȚILE FINANȚELOR PUBLICEFUNCȚILE FINANȚELOR PUBLICEFUNCȚILE FINANȚELOR PUBLICE
Criteriul conținutului economic al proceselor
FUNCȚIA DE REPARTIȚIE A PIBFUNCȚIA DE REPARTIȚIE A PIB
FUNCȚIA DE CONTROL ASUPRA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICOFUNCȚIA DE CONTROL ASUPRA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICO- –
SOCIALE SOCIALE
FUNCȚIA DE REGLARE A ACTIVITĂȚILOR ECONOMICOFUNCȚIA DE REGLARE A ACTIVITĂȚILOR ECONOMICO- –
SOCIALESOCIALE
Criteriul funcțional
FUNCȚIA DE ALOCAREFUNCȚIA DE ALOCARE
FUNCȚIA DE (RE)DISTRIBUIRE FUNCȚIA DE (RE)DISTRIBUIRE
FUNCȚIA DE STABILIZAREFUNCȚIA DE STABILIZARE
56

FUNCȚIA DE REPARTIȚIE A PIBFUNCȚIA DE REPARTIȚIE A PIBFUNCȚIA DE REPARTIȚIE A PIBFUNCȚIA DE REPARTIȚIE A PIB
Capacitatea finanțelor publice de a mijloci Capacitatea finanțelor publice de a mijloci
repartizarea unei părți a PIB în formă băneascărepartizarea unei părți a PIB în formă bănească
FAZE :FAZE :
••Constituirea fondurilor financiare publiceConstituirea fondurilor financiare publice
••Distribuirea /utilizarea resurselor de la fondurile Distribuirea /utilizarea resurselor de la fondurile
financiare publicefinanciare publice
57

FAZELE FUNCTIEI DE FAZELE FUNCTIEI DE
REPARTITIEREPARTITIEFAZELE FUNCTIEI DE FAZELE FUNCTIEI DE
REPARTITIEREPARTITIE
sunt momente ale aceluiași proces
sunt interdependente sub aspectul
momentului de derulare și
dimensiunilor valorice
58

INTERPENDENȚE ÎNTRE FAZELE INTERPENDENȚE ÎNTRE FAZELE
REPARTIȚIEIREPARTIȚIEI
Constituirea
fondurilorResursele bănești
disponibile (volum
și moment)
Nevoi de satisfăcut
(volum valoric și
moment)Distribuirea
fondurilor
59

FORME DE CONSTITUIRE SI FORME DE CONSTITUIRE SI
DISTRIBUIRE A FONDURILOR DISTRIBUIRE A FONDURILOR
PUBLICEPUBLICEFORME DE CONSTITUIRE SI FORME DE CONSTITUIRE SI
DISTRIBUIRE A FONDURILOR DISTRIBUIRE A FONDURILOR
PUBLICEPUBLICE
CONSTITUIRE
•impozitele, taxele, contribuțiile cu caracter obligatoriu
•penalizările, amenzile
•redevențele, veniturile realizate de instituțiile publice
•împrumuturile de stat
•împrumuturile de stat
•ajutoarele financiare, donațiile în favoarea statului
DISTRIBUIRE
•cheltuieli publice:
•apărare națională
•servicii publice generale, ordine publică și siguranță națională
•acțiuni social-culturale (educație, ocrotirea sănătății,
protecție socială)
•acțiuni economice (subvenții, dezvoltarea sectorului
economic de stat, cercetare științifică) 60

FUNCȚIA DE CONTROLFUNCȚIA DE CONTROLFUNCȚIA DE CONTROLFUNCȚIA DE CONTROL
Capacitatea Capacitatea finanțelor publice finanțelor publice de a mijloci de a mijloci
efectuarea controlului bănescefectuarea controlului bănesc- -financiar asupra financiar asupra
derulării și rezultatelor diferitelor activități derulării și rezultatelor diferitelor activități
economice și sociale economice și sociale
61

OBIECTIVELE CONTROLULUI OBIECTIVELE CONTROLULUI
FINANCIARFINANCIAROBIECTIVELE CONTROLULUI OBIECTIVELE CONTROLULUI
FINANCIARFINANCIAR
– legalitatea operațiunilor financiare
-oportunitatea operațiunilor financiare
-oportunitatea operațiunilor financiare
– eficiența operațiunilor financiare
62

FORMELE FORMELE CONTROLULUI CONTROLULUI
FINANCIARFINANCIARFORMELE FORMELE CONTROLULUI CONTROLULUI
FINANCIARFINANCIAR
DUPĂ MOMENTUL EXERCITĂRII CONTROLULUI
control financiar preventiv
control financiar concomitent
control financiar ulterior
control financiar ulterior
DUPĂ STRUCTURA CARE EXERCITĂ CONTROLUL
control financiar interncontrol financiar extern
63

FUNCȚIA DE FUNCȚIA DE REGLAREREGLARE FUNCȚIA DE FUNCȚIA DE REGLAREREGLARE
••ccapacitatea apacitatea finanțelor publice finanțelor publice de a mijloci de a mijloci
reglarea diverselor procese economicereglarea diverselor procese economice
••are ca suport obiectiv interdependența are ca suport obiectiv interdependența
proceselor financiare publice cu celelalte procese proceselor financiare publice cu celelalte procese
bănești și cu cele materialebănești și cu cele materiale
64

FUNCȚIA DE REGLAREFUNCȚIA DE REGLARE
DIRECȚII DE MANIFESTARE
– reglarea (stabilizarea) anticiclică
– stimularea expansiunii (creșterii) economice
– modernizarea, restructurarea și adaptarea
economiei la cerințele pieței interne și externe
economiei la cerințele pieței interne și externe
Instrumente :
Impozite, cheltuieli publice, buget, credit public etc.
65

PREMISE ALE INFLUENȚĂRII PROCESELOR PREMISE ALE INFLUENȚĂRII PROCESELOR
DIN ECONOMIA REALĂ PRIN FINANȚELE DIN ECONOMIA REALĂ PRIN FINANȚELE
PUBLICEPUBLICEPREMISE ALE INFLUENȚĂRII PROCESELOR PREMISE ALE INFLUENȚĂRII PROCESELOR
DIN ECONOMIA REALĂ PRIN FINANȚELE DIN ECONOMIA REALĂ PRIN FINANȚELE
PUBLICEPUBLICE
CONSUM PRODUCȚIE
REPARTIȚIEREPARTIȚIE FINANCIARĂ
PUBLICĂ
REPARTIȚIE FINANCIARĂ
PRIVATĂ
1. producția condiționează repartiția financiară
2. repartiția financiară condiționează în mare măsură consumul (cererea solvabilă)
agregat (public și privat)
3. consumul, dependent de repartiție, influențează producția care, la rândul său,
condiționează realizarea repartiției și consumului66

PREMISE ALE INFLUENȚĂRII PROCESELOR PREMISE ALE INFLUENȚĂRII PROCESELOR
DIN ECONOMIA REALĂ PRIN FINANȚELE DIN ECONOMIA REALĂ PRIN FINANȚELE
PUBLICEPUBLICEPREMISE ALE INFLUENȚĂRII PROCESELOR PREMISE ALE INFLUENȚĂRII PROCESELOR
DIN ECONOMIA REALĂ PRIN FINANȚELE DIN ECONOMIA REALĂ PRIN FINANȚELE
PUBLICEPUBLICE
C O N S U M P R I V A T
CONSUM PUBLICPRODUCȚIE
REPARTIȚIE FINANCIARĂ
PUBLICĂ
REPARTIȚIE FINANCIARĂ
PRIVATĂVT
T
VDG
Venituri
d e r i v a t e
67

PREMISELE REGLARII PRIN FINANȚEPREMISELE REGLARII PRIN FINANȚE
PUBLICE PUBLICE
corelațiile dintre variabilele macroeconomice : venit,
consum, economisire, investiție, impozite etc.
Y = CP+ CG+ IP+ IG
G = CG+ IG
Y=C+ I
YD=CP+ IP
YD= Y-T
Y = D
c r e ș t e T S c a d e YD s c a d CPș i IP s c a d e D s c a d e Y
s c a d e T c re ș te YD cresc CPș i IP c r e ș t e D c r e ș t e Y
crește G crește D crește Y
scade G scade D scade Y68

FUNCȚIA DE REGLAREFUNCȚIA DE REGLARE
-Y ← -D ← -G,+T excedent bugetar
+Y ← +D ← +G,-T
deficit bugetar
69

ROLUL FINANTELOR PUBLICEROLUL FINANTELOR PUBLICEROLUL FINANTELOR PUBLICEROLUL FINANTELOR PUBLICE
– redistribuirea resurselor între:redistribuirea resurselor între:
••activități materiale și activități nematerialeactivități materiale și activități nemateriale
••entități administrativentități administrativ- -teritorialeteritoriale
••ramuri economiceramuri economice
••membrii societățiimembrii societății
– reglarea vieții economice și socialereglarea vieții economice și sociale
– creșterea eficienței în administrarea resurselorcreșterea eficienței în administrarea resurselor
70

oo c a t e g o r i ecategorie financiara financiara utilizata utilizata ca ca instrumentinstrument de de INFLUENTAREINFLUENTARE a a
activitatiloractivitatilor economice economice si si sociales o c i a l e
SUPLINESCSUPLINESC DISFUNCTIONALITATILE DISFUNCTIONALITATILE mecanismului mecanismului economic economic si si financiarfinanciar
auau CACA SUPORTS U P O R T O B I E C T I V OBIECTIV interdependentele interdependentele dintre dintre activitatile activitatile reale reale si s i c e l ecele
financiarefinanciare
impozite,impozite, subventii,subventii, credite,credite, premiipremii etcetc..actioneazaactioneaza prin prin STIMULAREA/INHIBAREA STIMULAREA/INHIBAREA unor unor procese procesePPÂÂRGHIILE FINANCIARERGHIILE FINANCIAREPPÂÂRGHIILE FINANCIARERGHIILE FINANCIARE
C O N D I T I ICONDITII DE DE FOLOSIREF O L O S I R E C A CA PARGHIIPARGHII
–sas a f a v o r i z e z efavorizeze solutionarea solutionarea unor unor probleme probleme in in CONDITIICONDITII AVANTAJOASE, AVANTAJOASE, prin prin
cointeresareacointeresarea factorilor factorilor implicati implicati
– sasa contribuiecontribuie la la imbunatatireaimbunatatirea performantelor performantelor activitatilor activitatilorimpozite,impozite, subventii,subventii, credite,credite, premiipremii etcetc..
CERINTECERINTE DE DE FUNCTIONAREFUNCTIONARE
–sasa sese incadrezeincadre ze organic organic in in SISTEMULSISTEMUL CATEGORIILOR CATEGORIILOR existente existente si si
sasa sese imbineimbine organic organic cu cu normelenormele si s i n o r m a t i v e l enormativele economico economico- -financiarefinanciare
–ARMONIZAREAARMONIZAREA actiunii actiunii tuturor tuturor parghiilor parghiilor
–sas a a c t i o n e z eactioneze DIFERENTIAT DIFERENTIAT in in raportr a p o r t c u cu specificulspecificul ramurilor ramurilor
–luare aluarea in in conside rareconsiderare a a C O N E X I U N I L O RC O N E X I U N I L O R c u cu celelaltecelelaltecomponente componente ale ale
mecanismuluimecanismului financiar financiar71

SISTEMUL FINANCIAR PUBLIC
72

ABORDABORDĂRI CONCEPTUALE ĂRI CONCEPTUALE ABORDABORDĂRI CONCEPTUALE ĂRI CONCEPTUALE
ansamblu de elemente cu conținut financiar ansamblu de elemente cu conținut financiar
caracterizat prin legături organice între caracterizat prin legături organice între
caracterizat prin legături organice între caracterizat prin legături organice între
componentecomponente
73

ACCEPȚIUNI ALE SISTEMULUI ACCEPȚIUNI ALE SISTEMULUI
FINANCIARFINANCIARACCEPȚIUNI ALE SISTEMULUI ACCEPȚIUNI ALE SISTEMULUI
FINANCIARFINANCIAR
sistem de relații financiaresistem de relații financiare
sistem de instituții sistem de instituții
sistem de fonduri bănești (financiare) sistem de fonduri bănești (financiare)
ca un sistem de planuri financiareca un sistem de planuri financiare
74

SISTEMUL DE RELAȚII SISTEMUL DE RELAȚII
FINANCIAREFINANCIARESISTEMUL DE RELAȚII SISTEMUL DE RELAȚII
FINANCIAREFINANCIARE
un ansamblu de relații economice în formă un ansamblu de relații economice în formă
bănească ce se manifestă între participanții la bănească ce se manifestă între participanții la
procesele de constituire, distribuire și utilizare procesele de constituire, distribuire și utilizare
procesele de constituire, distribuire și utilizare procesele de constituire, distribuire și utilizare
a fondurilor bănești (în întreaga activitate a fondurilor bănești (în întreaga activitate
economică și socială)economică și socială)
75

(SUB) SISTEMUL FINANCIAR PRIVATConstituirea fondurilor
financiare publiceUtilități (sens larg)ansamblul relațiilor financiare prin care se constituie,
distribuie și utilizează fondurile financiare private având
ca participanți cu rol determinantparticipanți cu rol determinant entitățile și
persoanele private care administrează fondurile
respective în interesulinteresul persoanelor fizice și juridice persoanelor fizice și juridice
privateprivate
FORMA DE PROPRIETATETIPUL DE INTERESE
(SUB) SISTEMUL FINANCIAR PUBLICConstituirea fondurilor
financiare publiceUtilități (sens larg)
ansamblul relațiilor financiare prin care se constituie,
distribuie și utilizează fondurile financiare publice
având ca participanțiparticipanți cu rol determinant cu rol determinant autoritățile
sau entitățile publice care administrează fondurile
respective în interes publicinteres publicFORMA DE PROPRIETATE
76

SISTEMUL (DE RELAȚII) FINANCIAR SISTEMUL (DE RELAȚII) FINANCIAR
PUBLICPUBLICSISTEMUL (DE RELAȚII) FINANCIAR SISTEMUL (DE RELAȚII) FINANCIAR
PUBLICPUBLIC
(SUB)SISTEMUL FINANCIAR PUBLIC
SUBSISTEMUL
FINANȚELOR STATULUISUBSISTEMUL
FINANȚELOR LOCALECARACTERUL NEVOILOR PUBLICE
BUGETUL DE STAT
FINANȚELE INSTITUȚIILOR
PUBLICE DE SUBORDONARE
CENTRALĂ
FINANȚELE ÎNTREPRINDERILOR DIN
SECTORUL PUBLIC (CAPITAL DE
STAT)
FINANȚELE INSTITUȚIILOR
FINANCIAR-BANCARE CU CAPITAL
DE STAT (credit, asigurări)BUGETELE LOCALE
FINANȚELE INSTITUȚIILOR
PUBLICE DE SUBORDONARE
LOCALĂ
FINANȚELE ÎNTREPRINDERILOR
DIN SECTORUL PUBLIC LOCAL (
SIMILARE CELOR CU CAPITAL DE
STAT)
?TRĂSĂTURILE RELAȚIILOR
77

INTERDEPENDENINTERDEPENDENȚE ÎNTRE FINANȚELE ȚE ÎNTRE FINANȚELE
STATULUI ȘI FINANȚELE LOCALESTATULUI ȘI FINANȚELE LOCALEINTERDEPENDENINTERDEPENDENȚE ÎNTRE FINANȚELE ȚE ÎNTRE FINANȚELE
STATULUI ȘI FINANȚELE LOCALESTATULUI ȘI FINANȚELE LOCALE
FACTORI DE INFLUENȚĂFACTORI DE INFLUENȚĂ
••organizarea și funcționarea autorităților publice organizarea și funcționarea autorităților publice
implicateimplicate
implicateimplicate
••gradul de autonomie acordat autorităților publice gradul de autonomie acordat autorităților publice
localelocale
••opțiunile asupra repartizăriiopțiunile asupra repartizării
••drepturilor (procurarea resurselor drepturilor (procurarea resurselor
financiare publice)financiare publice)
••obligațiilor (satisfacerea nevoilor publice)obligațiilor (satisfacerea nevoilor publice)78

INTERDEPENDENINTERDEPENDENȚE ÎNTRE FINANȚELE ȚE ÎNTRE FINANȚELE
STATULUI ȘI FINANȚELE LOCALESTATULUI ȘI FINANȚELE LOCALEINTERDEPENDENINTERDEPENDENȚE ÎNTRE FINANȚELE ȚE ÎNTRE FINANȚELE
STATULUI ȘI FINANȚELE LOCALESTATULUI ȘI FINANȚELE LOCALE
FORME DE MANIFESTAREFORME DE MANIFESTARE
••transferuri de la bugetul de stat (expresie a transferuri de la bugetul de stat (expresie a
sarcinilor transferate către administrațiile locale)sarcinilor transferate către administrațiile locale)
sarcinilor transferate către administrațiile locale)sarcinilor transferate către administrațiile locale)
••împrumuturi de la bugetul unei structuri împrumuturi de la bugetul unei structuri
administrative situată la un nivel superioradministrative situată la un nivel superior
••împrumuturi publice contractate de autoritățile împrumuturi publice contractate de autoritățile
localelocale
79

INSTITUȚII SPECIALIZATE
-Ministerul Finanțelor (Publice)
-Direcții Centrale
-Direcții Județene ale Finanțelor Publice
-Administrații Financiare
-Direcții ale Finanțelor Publice LocaleSISTEMUL INSTITUȚIILOR SISTEMUL INSTITUȚIILOR
FINANCIARFINANCIAR- -BANCAREBANCARESISTEMUL INSTITUȚIILOR SISTEMUL INSTITUȚIILOR
FINANCIARFINANCIAR- -BANCAREBANCARE
-Direcții ale Finanțelor Publice Locale
-Curtea de Conturi
-Banca Națională a României
-Băncile comerciale
-Autoritatea de Supraveghere Financiară
-Societățile de valori mobiliare
-Bursa de Valori
-Societățile de asigurări și reasigurări
-Compartimente specializate din cadrul ministerelor și altor
organe ale administrației de stat, centrale sau locale
80

INSTITUȚII NESPECIALIZATE
-Parlamentul
-Guvernul
-Ministerele
-Consiliile JudețeneSISTEMUL INSTITUȚIILOR SISTEMUL INSTITUȚIILOR
FINANCIARFINANCIAR- -BANCAREBANCARESISTEMUL INSTITUȚIILOR SISTEMUL INSTITUȚIILOR
FINANCIARFINANCIAR- -BANCAREBANCARE
-Consiliile Județene
-Consiliile Locale
-Prefecturile
-Primăriile
-Alte organe ale administrației de stat
81

SISTEMUL FONDURILOR SISTEMUL FONDURILOR
FINANCIARE PUBLICEFINANCIARE PUBLICESISTEMUL FONDURILOR SISTEMUL FONDURILOR
FINANCIARE PUBLICEFINANCIARE PUBLICE
DUPĂ NIVELUL ORGANIZATORICDUPĂ NIVELUL ORGANIZATORIC
••fonduri de nivel central (macroeconomice, fonduri de nivel central (macroeconomice,
centralizate)centralizate)
centralizate)centralizate)
••fonduri de nivel mediufonduri de nivel mediu- -economiceconomic
••fonduri de nivel microeconomic ( descentralizate)fonduri de nivel microeconomic ( descentralizate)
82

SISTEMUL FONDURILOR SISTEMUL FONDURILOR
FINANCIARE PUBLICEFINANCIARE PUBLICESISTEMUL FONDURILOR SISTEMUL FONDURILOR
FINANCIARE PUBLICEFINANCIARE PUBLICE
DUPĂ DESTINAȚIEDUPĂ DESTINAȚIE
••fonduri de înlocuire și dezvoltarefonduri de înlocuire și dezvoltare
••f o n d u r i d e c o n s u mf o n d u r i d e c o n s u m
••f o n d u r i d e c o n s u mf o n d u r i d e c o n s u m
••fonduri de asigurarefonduri de asigurare
••fonduri de rezervăfonduri de rezervă
83

SISTEMUL FONDURILOR SISTEMUL FONDURILOR
FINANCIARE PUBLICEFINANCIARE PUBLICESISTEMUL FONDURILOR SISTEMUL FONDURILOR
FINANCIARE PUBLICEFINANCIARE PUBLICE
DUPĂ IPOSTAZA STATULUIDUPĂ IPOSTAZA STATULUI
••autoritate publicăautoritate publică
••agent economicagent economic
••agent economicagent economic
••asigurătorasigurător
••bancherbancher
84

SISTEMUL DE PLANURI SISTEMUL DE PLANURI
(INSTRUMENTE)(INSTRUMENTE)SISTEMUL DE PLANURI SISTEMUL DE PLANURI
(INSTRUMENTE)(INSTRUMENTE)
BALANȚEBALANȚE
••BALANȚA FINANCIARĂ A STATULUIBALANȚA FINANCIARĂ A STATULUI
••BALANȚA FINANCIARĂ A ECONOMIEI NAȚIONALEBALANȚA FINANCIARĂ A ECONOMIEI NAȚIONALE
BUGETEBUGETE
BUGETEBUGETE
••BUGETE PUBLICE OPERAȚIONALEBUGETE PUBLICE OPERAȚIONALE
••BUGETELE ÎNTREPRIDNERILOR PUBLICEBUGETELE ÎNTREPRIDNERILOR PUBLICE
••BUGETUL FUNCȚIONALBUGETUL FUNCȚIONAL
••BUGETUL PROGRAMBUGETUL PROGRAM
••BUGETUL ECONOMIEI NAȚIONALEBUGETUL ECONOMIEI NAȚIONALE
85

BUGETULBUGETUL
R O L
-fundamentarea deciziilor din punct de vedere financiar
-exercitarea controlului financiar (eficienta si oportunitate)
-fundamentarea echilibrului financiar
CORELAȚII DE ECHILIBRU
– VENITURI = CHELTUIELI
-VENITURI = COST + PROFIT
-ALOCATII BUGETARE +VENITURI PROPRII = CHELTUIELI
-VENITURI BUG. = CHELTUIELI NOMINALIZATE. + REZERVE BUG.
86

BUGETULBUGETUL
Tipologie
1. Dupa obligativitatea respectarii prevederilor
– bugete o r i e n t a t i v e
– bugete o r i e n t a t i v e
– bugete imperative
2. Dupa specificul activitatilor
– bugetele intreprinderilor publice
– bugetele instituțiilor publice
3. Dupa orizontul temporal
– prevederi anuale
– prevederi plurianuale
87

VENITURI CHELTUIELI
VENITURI CURENTE
– impozi te, taxe, contributi i
– venituri nefiscale
– tran sfe ruri c ure nte di n st ra in atateCHELTUIELI CURENTE
– consum public
– do b anz i afe re nt e d ato ri ei pu bl ice
– tr ansf eruri catr e per soane fizice si juridice (din
i n t e r i r o r s a u e x t e r i o r )
SOLDUL OPERAȚIUNILOR CURENTEBALANTA FINANCIARA A STATULUI
VENITURI D E CAP ITAL
(finanțarea formării de capital)
– amorti smente
– tran sfe ruri d e capi tal primiteCHEL TUIELI DE CAPIT AL (formarea de capital)
-i n v e s t i t i i- tran sfe ruri de ca pi tal efec tu ate
– credite acordate (la valoarea ramasa de rambursat)
SOLDUL OPERAȚIUNILOR DE CAPITAL
SOLDUL FINAL
– rol informativ
-nu substituie bugetele operationale
-orizont de timp : anul financiar (bugetar)88

BUGETELE PUBLICE BUGETELE PUBLICE
OPEROPERAȚIONALE AȚIONALE
– Bugetul asigurarilor sociale de stat- Bugetele locale- Bugetul de stat (al administratiei centrale)
-Bugetele fondurilor speciale
– Bugetele institutiilor publice-Bugetele fondurilor speciale
-componente ale SISTEMULUI BUGETAR (v.cap.6)
-se intocmesc pentru un AN BUGET AR
-contin prevederi OBLIGA TORII
-indicatorii din bugete pot fi modificati numai prin RECTIFICARI
89

BUGETUL FUNCTIONALBUGETUL FUNCTIONAL
(DE MIJLOACE)(DE MIJLOACE)
Continut
resursele alocate serviciilor publice (cheltuielile) si
veniturile (eventual) realizate din activitatea proprie
Caracteristici
-caracter informativ
-caracter informativ
-se intocmeste pentru un an
-grupeaza resursele dupa finalitatea,
costul si randamentul serviciilor publice
Avantaje
-elimina dublele inregistrari
-elimina miscarile de fonduri intre diferitele componente ale sistemului
bugetar
V a r i a n t e
-SUA (nomenclatura administrativa si functionala)
-Franta (“costul si randamentul serviciilor publice” , “placheta”)90

BUGETUL BUGETUL PROGRAM PROGRAM
((DE OBIECTIVEDE OBIECTIVE) )
Continut
cheltuielile legate de realizarea diferitelor obiective, grupate
pe tipuri de obiective
Caracteristici
-caracter informativ
-programare purianuala
-se urmareste echilibrarea bugetului pe termen
mediu si lung
Avantaje
-asigura premisele realizarii echilibrului bugetar pe termen lung
-ofera o imagine completa asupra costurilor si avantajelor implicate de
realizare fiecarui obiectiv
91

BUGETUL BUGETUL ECONOMIEI NAȚIONALE ECONOMIEI NAȚIONALE
RES U RS E BĂNEȘTI UTILIZĂRI
PRODUS INTERN BRUT CONSUM INTERMEDIAR
IMPORTURI CONSUM FINAL
FORMAREA BRUTĂ DE CAPITAL
V ARIAȚIA STOCURILOR
prognoza si programare macroeconomica PLURIANUALA
previziuni cu privire la productia, consumul și repartitia PIB
V a r i a n t e
S U A – b u g e t u l e c o n o m i c
FRANT A – conturile previzionale ale natiunii
M A R E A B R I TA N I E – c a r t i l e a l b eindicatori ai sectorului public SI indicatori ai sectorului privatV ARIAȚIA STOCURILOR
E X P O R T U R I
92

B U G E T E L E I N T R E P R I N D E R I L O RB U G E T E L E I N T R E P R I N D E R I L O R
P U B L I C EP U B L I C E
Caracterizare generala
– fundamentarea, sub aspect financiar, a obiectivelor de realizat
-analiza realizarii obiectivelor, eventual reconsiderarea lor
-analiza realizarii obiectivelor, eventual reconsiderarea lor
– previziuni asupra veniturilor banesti si cheltuielilor banesti
– au ca sursa primara de informatii planul de afaceri
– se intocmesc pentru un an financiar , cu defalcare pe trimestre
93

BUGETELE INTREPRINDERILORBUGETELE INTREPRINDERILOR
PUBLICEPUBLICE
Bugetul activitatii generale
Bugetul activitatii de productie
( d e e xp l o at ar e)Ven i t u r i ( e xpl o at ar e, f i na nc i ar e, exc e pt i on al e)
Cheltuieli (exploatare, financiare, exceptionale)
R ez ul t at n e t
Venituri (productia marfa la pret vanzare)
Cheltuieli (productia marfa la cost)
R ez ul t at o p t en ab i l
Bugetul de trezorerie
! – termen foarte scurt
B u g e t u l d e i n v e s t i t i iBugetul activitatii
de import-exportResurse financiare proprii (incasari)N ec es ar r es ur s e f i n an c i a r e ( pl at i )
S ol d
Excedent de trezorerieDeficit de trezorerie credite
p l as am e nt e
Plati in valuta previzibileDisponibilitati valuta + Incasari previzibile
S ol d ( exc ed en t / d ef i ci t )
Resurse necesareResurse proprii de finantare a investitiilor
S ol d ( exc ed en t / d ef i ci t )94

POLITICA FINANCIARĂPOLITICA FINANCIARĂ
95

CONȚINUT
OPTIUNI privind metode, mijloace, instituții cu caracter financiar antrenate
în procurarea, distribuirea și utilizarea resurselor bănești ȘI influențarea
activitaților economice și sociale
vizează crearea cadrului adecvat de derulare a proceselor economice în
formă bănească concretizate în acumularea, distribuirea și utilizarea
fondurilor (resurselor bănești) în viața economică și socialăfondurilor (resurselor bănești) în viața economică și socială
s e c o n c re t i ze a ză î n decizii cu caracter financiar adoptate la diferite nivele
de organizare și derulare funcționarea activităților economice
• d e c i z i i s t r a t e g i c e ( c o o r d o n a t e m a j o r e , p r o g a m e d e p e r s p e c t i v a
i n d e l u n g a t a )
• decizii tactice (operatiuni banesti curente, cadrul organizatoric)
96

SENSURI ȘI INTERPRETĂRI
SENS LARG
– POLITICA FINANCIAR-MONETARĂ (A AUTORITĂȚILOR PUBLICE)SENS RESTRÂNS
POLITICA FINANCIARĂ A STATULUI (A FINANȚELOR PUBLICE)
–POLITICA FISCALĂ
–POLITICA BUGETARĂ
–POLITICA MONETARĂ
–POLITICA VALUT ARĂ
– POLITICA FINANCIARĂ A ALTOR ENTITĂȚI ECONOMICO-
SOCIALE
97

Politica
financiaraPolitica financiar-
m o n e t a r a a
a u t o r i t a t i l o r
p u b l i c e
Politica Politica
impozitelor
Politica
f is c al aPolitica monetar a
Politica valutara
financiara Politica
cheltuielilor
p u b l i c ePolitica bugetar ă (a
finanțelor publice)
Politica
financiara a
f ir meiPolitica exclusiv-
b u g e t a r a(SENS RESTRANS)( S E N S L A R G )
98

COMPONENTELE POLITICII FINANCIAR-MONETARE A
AUTORITĂȚILOR PUBLICE
P O L I T I C A F I S CA L Ă
modalitățile de procurare a RESURSELOR CU CARACTER FISCAL la dispoziția
autorităților publice, cât și cele de alocare a acestora pe destinații, respectiv realizarea
de cheltuieli publice pe seama acestor resurse, inclusiv folosirea celor două categorii
financiare pentru influențarea vieții economice și sociale în sensul dorit
P O L I T I C A B U G ETA R Ă
opțiuni și decizii privind formarea, alocarea și utilizarea eficientă a ANSAMBLULUI
resurselor bugetare, inclusiv folosirea bugetului de stat în scopul influențării vieții
e c o n o m i c e ș i s o c i a l e î n s e n s u l d o r i te c o n o m i c e ș i s o c i a l e î n s e n s u l d o r i t
99

VENITURI
FISCALE
CHELTUIELI PUBLICE BUGETAREVENITURI ORDINAREPOLITICA FISCALĂCHELTUIELI PUBLICE
VENITURI
N E F I S C A L E
S O L D B U G E T A R
(DEFICIT)
CHELTUIELI PUBLICE BUGETAREVENITURI
EXTRAORDINAREIMPRUMUTURI
DE STAT
EMISIUNE DE
MONEDĂ
P O L I T I C A B U G E T A R ĂPOLITICA EXCLUSIV-
BUGETARĂCHELTUIELI PUBLICE
1 00

COMPONENTELE POLITICII FINANCIAR-MONETARE A
AUTORITĂȚILOR PUBLICE
POLITICA MONETAR Ă
opțiuni asupra evoluției ofertei de monedă și condițiilor de derulare a
circulației monetare în economia națională, urmărind asigurarea echilibrului
monetar și menținerea puterii de cumpărare a monedei, inclusiv folosirea
instrumentelor monetare în scopul realizării unor obiective ale politicii
g e n e r a l e
POLITICA VALUTARĂ
opțiuni și decizii privind modalitățile de procurare și utilizarea a resurselor
valutare și echilibrarea balanței de plăți externe, crearea rezervelor de valută,
evoluția cursului valutar și efectuarea de tranzacții pe piețele financiar-
valutare
1 01

COORDONATE MAJORE ALE POLITICII CHELTUIELILOR
BUGETARE
•dimensionarea cheltuielilor publice (volum, structura)
•asigurarea functionarii normale a institutiilor publice
•asigurarea unei eficiente ridicate a cheltuielilor publice•asigurarea unei eficiente ridicate a cheltuielilor publice
•alegerea metodelor si instrumentelor tehnice
•influentarea vietii economice si sociale
•asigurarea premiselor necesare realizarii echilibrului financiar si
monetar
1 02

COORDONATE MAJORE ALE POLITICII RESURSELOR
FINANCIARE PUBLICE
•procurarea de resurse din exterior•apelul la resurse extraordinare (imprumut, emisiune)•dimensionarea resurselor financiare posibile de procurat
•relatiile financiare dintre stat si intreprinderile publice•influentarea vietii economice si sociale•alegerea metodelor si instrumentelor tehnice•procurarea de resurse din exterior
•asigurarea premiselor necesare realizarii echilibrului financiar si
monetar
1 03

SISTEMUL CHELTUIELILOR
PUBLICE

JURIDIC – plată pentru funcționarea instituțiilor publice
ECONOMIC
-procese economice de repartiție a PIB pentru realizarea de
actiuni publice
-procese de redistribuire financiară a PIB prin intermediul
autorităților publiceCONCEPTE PRIVIND CHELTUIELILE
PUBLICE
SEMNIFICAȚII
-procese si relatii economice in forma baneasca prin care are
loc distribuirea si utilizarea efectiva a fondurilor financiare
publice
EXTINSĂ – ansamblul activitatilor cu caracter public
RESTRÂNSĂ – numai activitati desfasurate prin institutii publice
(bugetare) reflectate in bugetul publicACCEPȚIUNI

BUGETE
P U B L I C E ( d e
stat și locale)
ASIGURĂRI
S O C I A L E
(BAS S)
ASIGURĂRI BPR
(sector public)
C R E D I T
(sector public)
FINANȚELE
ÎNTREPRINDERI
L O R D E S T A T

CONCEPȚIA CLASICĂ (LIBERALĂ)
– consumuri definitive, nerecuperabile
-impact negativ CONCEPTE PRIVIND CHELTUIELILE
PUBLICE
IMPACTUL ȘI ROLUL LOR
-impact negativ
– trebuiau reduse la strictul necesar
CONCEPȚIA MODERNĂ INTERVENȚIONISTĂ
– procese de realocare a resurselor, cu efecte pozitive
(direct sau indirect)
– interpretare diferentiata
– pârghii financiare

cheltuieli bugetare (BS, BL, BASS !)
cheltuieli extrabugetare
cheltuieli speciale
cheltuielile intreprinderilor cu capital de statA. DUPĂ MODUL DE FINANȚARECOMPONENTELE SISTEMULUI CHELTUIELILOR
PUBLICE
cheltuieli ale administratiei centrale
cheltuieli ale administratiilor locale
cheltuieli ale intreprinderilor cu capital de statB. DUPĂ AUTORITĂȚILE PUBLICE

cheltuieli reale (negative)
cheltuieli economice (pozitive)
cheltuieli de funcționare (curente)A. DUPĂ ROLUL LOR ÎN PROCESUL REPRODUCTIEICLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE
B. DUPĂ DESTINAȚIE
cheltuieli de investiții (de capital)
cheltuieli de transfer
cheltuieli materiale
cheltuieli de personalC. DUPĂ CONȚINUTUL ECONOMIC

cheltuieli ordinare
cheltuieli extraordinareD. DUPĂ FRECVENȚĂCLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE
E. DUPĂ CONȚINUTUL FINANCIAR
cheltuieli definitive
cheltuieli temporare
cheltuieli virtualeE. DUPĂ CONȚINUTUL FINANCIAR
…

1. Clasificația administrativ-departamentală
– m i n i s t e r e
– instituții publice autonome
– unități administrativ-teritorialeCLASIFICAȚII ALE CHELTUIELILOR PUBLICE
2. Clasificația economică
a) – curente
– de capital
b) – cheltuieli ale serviciilor publice (administrative)
– cheltuieli de transfer (redistribuire)
3. Clasificația funcțională
domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate
resursele financiare publice sau alte destinații (transferuri între diferitele niveluri ale administrației publice, plata dobânzilor la
datoria publică sau constituirea de rezerve )
4. Clasificația financiară
– definitive
– t e m p o r a r e
– virtuale

CARACTERIZAREA CHELTUIELILOR PUBLICE CA
FENOMEN FINANCIAR
Nominal(mil. Lei) 2012 2011
Cheltuieli BGC 2 0 7 , 9 2 2 . 1 0 2 0 5 , 8 1 8 . 5 0
P I B 5 8 7 , 4 6 6 . 2 0 5 5 6 , 7 0 8 . 4 0
D e f l a t o r P I B 2 0 1 2 / 2 0 1 1 1 . 0 4 7 9
2 0 1 2 2 0 1 1
Cheltuieli reale BGC 1 9 8 , 4 1 7 . 8 8 2 0 5 , 8 1 8 . 5 0
P I B r e a l 5 6 0 , 6 1 2 . 8 4 5 5 6 , 7 0 8 . 4 0
Pondere In PIB 2011 (%) 3 6 . 9 7
Pondere in PIB 2012 (%) 3 5 . 3 9
Modificarea absoluta nominala 2 , 1 0 3 . 6 0
Modificarea relativ a nominala(%) 1 . 0 2
Modificarea absoluta reala -7 , 4 0 0 . 6 2
Modificarea relativ a reala (%) – 3 . 6 0
Variația relativa a PIB nominal (%) 5 . 5 2
E l a s t i c i t a t e a C P 0 . 1 8

FACTORI DEMOGRAFICI
Ø creșterea populației
Ø modificările structurale ale populației pe vârste, categorii
socio-profesionale
Ø (creșterea duratei medii de viață creșterea proporției
populației de vârstă înaintată acțiuni de protecție socială.
creșterea numărului populației ocupate în sectorul public.F A C T O R I D E I N F L U E N Ț Ă A S U P R A E V O L U Ț I E I
CHELTUIELILOR PUBLICE
F A C T OR I E C ON OM I C I
Ø gradul de dezvoltare economică
Ø gradul de implicare a statului în susținerea progresului
economic
Ø fenomenul deprecierii monetare
FACTORI SOCIALI
Ø preocuparea statului pentru o mai bună repartizare a
veniturilor în societate
Ø acordarea de sprijin material unor categorii sociale
defavorizate
Ø dezvoltarea rețelei de instituții social-culturale

URBANIZAREA
Ø finanțarea de lucrări publice edilitare, construcții de străzi,
canalizare, gospodărie comunală, locuri de agrement
FACTORI MILITARI
FACTORI POLITICI
Ø opțiunile grupărilor politice aflate la putere
Ø statul-jandarm statul-providență
datoria publicăF A C T O R I D E I N F L U E N Ț Ă A S U P R A E V O L U Ț I E I
CHELTUIELILOR PUBLICE
datoria publică
Adolph Wagner "lege a nevoilor financiare crescânde ale
statului și organelor autonome"

J.M. Keynes
cheltuielile publice, de consum și investiții, sunt componente ale
cererii agregate. Ele pot fi ajustate pentru reglarea cererii de consum
și implicit a ofertei (PIB)
PREMISEABORDĂRI MODERNE ALE ROLULUI
CHELTUIELILOR PUBLICE
PREMISE
legea psihologică a înclinației spre consum
legea psihologică a înclinației pentru investiții
legea psihologică a preferinței pentru lichiditate

la o creștere a venitului are loc și o creștere a consumului, dar nu în
aceeași măsură
INTERPRETĂRI
– sporul de venit se împarte, de o manieră semiautomată, între
sporirea consumului și sporirea economisirii ΔY = Δ C + Δ S
-c= Δ C/ΔY 0 < c <1
-s= Δ S/ΔY 0 < s <1
-pe măsură ce venitul crește, se reduce ponderea părții destinate J.M. KEYNES- LEGEA ÎNCLINAȚIEI SPRE
CONSUM (ECONOMISIRE)
-pe măsură ce venitul crește, se reduce ponderea părții destinate
consumului, diferența regăsindu-se în creșterea părții destinate
economisirii
MPLICAȚII
– cererea de consum rămâne în urma ofertei sau producției, ceea ce
determină declanșarea crizei economice.
– pentru evitarea crizelor, se poate interveni prin SPORIREA
CHELTUIELILOR PUBLICE, ceea ce determină creșterea cererii
agregate, compensând scăderea relativă a consumului privat

întreprinzătorii privați manifestă interes pentru efectuarea de
investiții numai atunci când eficiența marginală a capitalului investit
(rata internă de rentabilitate) este mai mare decât rata dobânzii de
pe piața financiară
INTERPRETĂRI
– o persoană cu disponibilități bănești alege varianta cu risc minim și
câștig maxim
-când oportunitățile de investiții sunt reduse scad investițiile private,
cu efecte negative (decalajcerere -ofertă, șomaj)J.M. KEYNES- LEGEA ÎNCLINAȚIEI SPRE
INVESTIȚII
cu efecte negative (decalajcerere -ofertă, șomaj)
IMPLICAȚII
– statul poate ( ȘI TREBUIE) să intervină :
-indirect, pentru stimularea investitorilor privați prin facilități fiscale
și de credit
-direct, prin CREȘTEREA CHELTUIELILOR PUBLICE, pentru investiții
publice și acordarea de subvenții investitorilor privați.

indivizii manifestă o preferință sporită pentru deținerea de active cu
un grad mai ridicat de lichiditate (financiare) în detrimentul celor
realeJ.M. KEYNES – LEGEA PREFERINȚEI
PENTRU LICHIDITATE
IMPLICAȚII
– cheltuielile publice pot fi folosite pentru a compensa reducerea
consumurilor și investițiilor private

•folosirea cheltuielilor publice pentru contracararea crizei și recesiunii
sau impulsionarea creșterii economice
•concepe mecanisme de influențare a economiei în care cheltuielile
publice reprezintă o componentă esențială
•atribuie un rol deosebit cheltuielilor publice pentru investiții, cu ALVIN HANSEN
•atribuie un rol deosebit cheltuielilor publice pentru investiții, cu
efect multiplicator al PIB
•atribuie un rol pozitiv cheltuielilor publice pentru acțiuni militare (
mai ales în situații de criză)

•economiile contemporane sunt economii mixte, în sensul
coexistenței sectorului privat și a celui public
•reformulează ecuația de echilibru general, adăugând achizițiile
efectuate de stat ca o variabilă distinctă
•prezența statului în ipostaza de consumator de bunuri și servicii
poate influența în bună măsură dimensiunea și structura produsului PAUL SAMUELSON
poate influența în bună măsură dimensiunea și structura produsului
național•pledează pentru elaborarea unor programe de acțiune statală cu
impact asupra pieței și economiei mixte, în care locul esențial revine
celor privitoare la lucrările publice

WILLIAM SCHULTZ, LOWELL HARRIS
•cheltuielile publice sunt injecții de putere de cumpărare în fluxul
veniturilor•recomandă orientarea cheltuielilor publice pentru a favoriza
creșterea economicăALTE OPINII
creșterea economică
DOCTRINA OFERTEI (SUPPLY-SIDE ECONOMICS)•cheltuielile publice sunt mai puțin eficiente sau chiar inacceptabile
în susținerea creșterii economice echilibrate

4 0 %5 0 %6 0 %7 0 %8 0 %9 0 %100%STRUCTURA CHELTUIELILOR BGC în ROMÂNIA, 2000-
2010, (structura funcțională, % în total)
0%1 0 %2 0 %3 0 %4 0 %
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Servicii publice generale
Apărare, ordine publică și siguranță națională
Acțiuni social-culturale
Acțiuni economice
Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape

CARACTERIZAREA GENERALĂ A CHELTUIELILOR
PUBLICE PENTRU ACȚIUNI SOCIAL-CULTURALE
COMPONENTE
# cheltuieli pentru învățământ
# cheltuieli pentru cultură și artă
# cheltuieli pentru ocrotirea sănătății
# cheltuieli pentru securitate socială
DIMENSIUNI
# 15 –25 % din PIB în țările dezvoltate; mai reduse în țările în curs de
dezvoltare
# ponderea cea mai mare revine securității sociale

CARACTERIZAREA GENERALĂ A CHELTUIELILOR
PUBLICE PENTRU ACȚIUNI SOCIAL-CULTURALE
EFECTE
# consumuri definitive de resurse
# efecte indirecte ( investiții umane)
SURSE DE FINANȚARE
# bugetul public
# fonduri cu destinație specială
# surse proprii
# ajutoare financiare externe

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT
FACTORI SPECIFICI
creșterea populației de vârstă școlară
obligativitatea învățământului
progresul tehnic (dezvoltarea bazei materiale, necesitatea creșterii
gradului de pregătire)
SURSE DE FINANȚARE
fondul bugetar
sume alocate instituțiilor de învățământ
sume alocate elevilor și studenților (prin BURSE sau
ÎMPRUMUTURI acordate)
resurse proprii
contribuția studenților /elevilor
donații, ajutoare externe

EFICIENȚA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU
EDUCAȚIE
învățământul are efecte pozitive atât pentru individ cât și pentru
societate
cerințe
corelație cu PIB
concordanța dintre cererea și oferta de forță de muncă (global și
pe specializări)
p i
ii
CP PIB PIB c CPCPCP
PIBPIBI I
i×= ⇒∆>∆>
1
0;
iCP PIB
0 0
analiza cost-avantaje
COSTURIAVANTAJE
ocheltuieli directe (din fonduri publice
sau private)
ocheltuieli indirecte (ale familiilor)
opierderea de venitospor de venit al individului
oaportul la creșterea PIB

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU CULTURĂ ȘI ARTĂ
organizarea unor acțiuni specifice
întreținerea și funcționarea unor instituții specializate
bunuri materiale (cărți, filme, picturi, sculpturi etc.
servicii culturale, spirituale, sportive etc.
pondere redusă
investiții în capital uman
surse de finanțare
venituri din activitatea desfășurată
fondul bugetar
donații, sponsorizări

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU OCROTIREA
SĂNĂTĂȚII
ACȚIUNI FINANȚATE
întreținerea și funcționarea instituțiilor sanitare
prevenirea îmbolnăvirilor, educație sanitară
cercetare
FACTORI SPECIFICI
creșterea demografică
amplificarea factorilor de riscamplificarea factorilor de risc
revoluția tehnico-științifică
creșterea costurilor serviciilor medicale
SURSE DE FINANȚARE
fonduri bugetare
cotizații de asigurări de sănătate
populație (neasigurată)
ajutor extern

EFICIENȚA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU
OCROTIREA SĂNĂTĂȚII
EFECTE
medicale (caracter individual)
sociale (îmbunătățirea stării de sănătate a populației …)
economice (reducerea perioadelor de incapacitate de muncă,
creșterea perioadei active a vieții, eradicarea unor boli profesionale 
economii de fonduri și creșterea PIBeconomii de fonduri și creșterea PIB
METODE APLICABILE
analiza cost – beneficiu, analiza cost – eficacitate (compararea
metodelor de tratament)

PROTECȚIE/SECURITATE SOCIALĂ
NIVELURI DE REALIZARE
a) protecția acordată prin transfer financiar contributoriu;
b) protecția categorială (acordată tuturor membrilor unei
categorii – copii, persoane cu dizabilități etc.), în mod automat, prin
transfer financiar non – contributoriu;
c) asistență prin transfer financiar non – contributoriu, pe baza
diagnozei necesităților concrete;diagnozei necesităților concrete;
COMPONENTE MAJORE
a) ASIGURĂRILE SOCIALE
b) și c) ASISTENȚA SOCIALĂ
1 30

SURSE DE FINANȚARE
cheltuielile pentru asigurările sociale
contribuțiile asiguraților și firmelor
resurse (subvenții) ale bugetului de stat
cheltuielile pentru asistență socială
resurse ale bugetului de stat
resurse ale fondurilor specialeCHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SECURITATE
SOCIALĂ
resurse ale fondurilor speciale
contribuții voluntare (donații)
resurse externe, provenite de la organizații internaționale specializate
SISTEME DE FINANȚARE A SECURITĂȚII SOCIALE
CONTRIBUTIVE (cotizații sociale)
NECONTRIBUTIVE (alocații bugetare)

SISTEMUL DE PENSII MULTI-PILON
Pilon I – Sistem public de pensii
administrat și constituit pentru a asigura protecție socială, oferind un
nivel relativ scăzut al pensiei; rămâne principalul sistem de pensii,
consumând majoritatea contribuției de asigurări sociale;
Pilon II – Sistem obligatoriu de fonduri de pensii administrate p r i v a t e
sistem individual de“contribuții definite”, bazat pe o parte a contribuției
individuale din sistemul public de pensii ; contribuțiile individuale sunt individuale din sistemul public de pensii ; contribuțiile individuale sunt
acumulate într-un cont individual deschis la un administrator de fonduri
de pensii;
Pilon III – Sistem facultativ de fonduri de pensii administrate
p r i v a t
economii individuale suplimentare în vederea pensionării; sistem de
“contribuții definite” prin care participanții ( singuri sau împreună cu
angajatorul) realizează contribuții lunare către un fond facultativ de
pensii.

CATEGORII DE ASIGURAȚI
A. PERSOANE ASIGURATE OBLIGATORIU
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii
publici;
cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu
statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale,
ordinii publice și siguranței naționale;
persoanele cu drepturi și obligații asimilate celor anterioare (funcții elective, persoane în
cadr ul autorității executive, legis lative or i judecătorești, membr ii cooperatori dintr-o
o r g a n i z a ț i e a c o o p e r a ț i e i m e ș t e ș u g ă r e ș t i
persoanele care beneficiază dedrepturi b ăne șt i lun are ces esuportă dinbugetul asigurărilor persoanele care beneficiază dedrepturi b ăne șt i lun are ces esuportă dinbugetul asigurărilor
p e n t r u ș o m a j ( ș o m e r i )
alte persoane, aflate în una dintre situațiile următoare:
a) asociat unic, asociați, comanditari sau acționari;
b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de
management;
c) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
d) persoane autorizate să desfășoare activități economice;
e) persoane angajate în instituții internaționale (dacă nu sunt asigurații acestora)
f) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.
dacă realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel
puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizatla fundamentarea BASS

CATEGORII DE ASIGURAȚI
cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din
sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul
apărării, ordinii publice și siguranței naționale care beneficiază de ajutoare lunare, ce se
asigură din bugetul de stat, în condițiile legii;
persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din:
a) d re pt u ri d e aut o r și dre pt u ri co ne x e
b) contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
B.PERSOANE ASIGURATE FACULTATIV B.PERSOANE ASIGURATE FACULTATIV
avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege,neintegrate în sistemul public
persoanele asigurate obligatoriu care doresc să își completeze venitul asigurat
persoanele care nu sunt asigurate obligatoriu ( nu se află în situațiile menționate anterior)

CATEGORII DE PRESTAȚII SOCIALE din BASS
• În sistemul public prestațiile de asigurări sociale reprezintă veniturile de
înlocuire acordate, la intervenirea riscurilor asigurate (invaliditate,
bătrânețe și deces), sub formă de pensii, ajutoare sau alte tipuri de prestații prevăzute de lege, pentru pierderea totală sau parțială a
veniturilor asigurate;
• Prestațiile de asigurări sociale se acordă sub formă de pensii, ajutoare și
alte tipuri de prestații:alte tipuri de prestații:
a) tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asigurați și pensionari;
b ) b ile t e d e o di hn ă, pe nt ru asig uraț i;
c) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al
familiei unuia dintre aceștia.

CALCULUL PENSIILOR
PUNCTAJUL MEDIU ANUAL
Pa– punctaje anuale
n – numărul de ani de cotizare
d –durata în ani a stagiului complet de cotizaredP
Pn
iia
MA∑
==1
1212
1∑
==iil
aP
P SMBLSBLPl=
d –durata în ani a stagiului complet de cotizare
Pl– punctaj lunar
SBL – salariu brut lunar (sau venitul asigurat) folosit ca bază
de calcul a CASSMBL – câștigul salarial mediu brut lunar (pe economie,
c o m u n i c a t d e I N S )
VALOAREA PUNCTULUI DE PENSIE (sistem actual)
•valoarea se stabilește anual prin legea BASS
•calculul se face prin actualizarea valorii punctului de pensie
din luna decembrie a fiecărui an cu cel puțin rata inflației, prognozată pentru anul bugetar

CONTRIBUȚIILE LA ASIGURĂRI SOCIALE
CONTRIBUABILI
a) asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale;
b) angajatorii;
c) persoanele juridice la care își desfășoară activitatea asigurații în funcții
asimilate (persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective
sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori
judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori
dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești,)
d) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă care administrează d) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă care administrează
bugetul asigurărilor pentru șomaj;
e) persoanele care încheie contract de asigurare socială facultativ
(neasigurați obligatoriu sau pentru suplimentarea veniturilor)
CATEGORII DE CONTRIBUȚII
a) contribuția individuală de asigurări sociale
b) contribuția de asigurări sociale datorată de angajatori
c) alte contribuții speciale

CONTRIBUȚIILE LA ASIGURĂRI SOCIALE
NIVEL PENTRU decembrie 2014
• Pentru conditii de munca normale:
C A S = 2 6 , 3 %
Ci = 10,5% +
Ca = 15,8%
• Pentru conditii de munca deosebite:
C A S = 3 1 , 3 %
C i = 10,5% + C i = 10,5% +
Ca = 20,8%
• Pentru conditii de munca speciale:
C A S = 4 1 , 3 %
Ci = 10,5% +
Ca = 30,8%
persoanele asigurate prin contract individual (facultativ) plătesc integral contribuția la
asigurări sociale (inclusiv contribuția care s-ar datora de angajator) pentru condiții
normale de muncă

ROLUL STATULUI ÎN PROTECȚIA
ȘOMERILOR
•organizarea și gestionarea unei scheme (sistem) de
asigurare pentru șomaj
•reglementarea și supravegherea schemelor private de
protecție a șomerilor
•promovarea de măsuri active de stimulare a ocupării forței
d e m u n c ă
1 39

MĂSURI DE PROTECȚIE A ȘOMERILOR
• măsuri pasive (alocații, ajutoare, indemnizații, plăți
compensatorii)
• sumă fixă sau corelate cu veniturile anterioare din muncă
• acordate pe o durată limitată sau ocazional
• finanțate din contribuții și resurse financiare publice
• pot genera efecte adverse (reducerea interesului pentru muncă)
• este necesară dimensionarea rațională a cuantumului beneficiilor
(la nivelul plății concediului medical de scurtă durată; la un nivel mai redus
decât beneficiul pentru refacerea sănătății ;nivel fix ) decât beneficiul pentru refacerea sănătății ;nivel fix )
• este necesară dimensionarea rațională a duratei de acordare
(durata de șomaj eficientă pentru o persoană este cea pe care aceasta ar
alege-o dacă ar fi ca ea să își finanțeze șomajul din propriile economii sau
împrumutându-se pe o piață de capital perfectă). În practică, durata diferă
sensibil de la o țară la alta (durata relativ redusă de acordare : 13 săpt. –
șase luni – 12 luni -32 luni)
• măsuri active
• inițiative sau acțiuni individuale, de grup sau comunitare,
sprijinite și finanțate, de regulă, de către autoritatea publică
centrală și/sau locală, cu scopul declarat al creșterii ocupării la
nivelul unei unități teritorial-administrative bine determinate
1 40

MĂSURI PASIVE DE PROTECȚIE A
ȘOMERILOR
•Beneficiile în caz de șomaj : compensează pierderea salariului în cazul
persoanelor apte de muncă și disponibile să muncească, dar care nu găsesc loc de
muncă potrivit; aceste beneficii se acordă inclusiv persoanelor care nu au mai
lucrat înainte.
•Indemnizația de șomaj : reprezintă un beneficiu plătit lucrătorilor care satisfac
condiția de a fi contribuit la fondurile de asigurări de șomaj. Indemnizațiile sunt
adesea plătite doar pentru o perioadă limitată de timp.
•Asistența în caz de șomaj : beneficii plătite persoanelor care fie nu au contribuit
la fondurile de asigurări de șomaj, fie au depășit perioada pentru care erau
îndreptățite să primească indemnizația de șomaj. Asistența în caz de șomaj este, în
mod obișnuit, condiționată de nivelul veniturilor .mod obișnuit, condiționată de nivelul veniturilor .
•Beneficiile „parțiale” în caz de șomaj sunt beneficii care compensează pierderile
de venituri sau salariul datorită lucrului involuntar cu program redus și/sau cu
program de lucru intermitent din diverse cauze (perioade de recesiune, dificultăți
financiare sau economice, defecțiuni ale mașinilor și utilajelor , condiții
meteorologice nefavorabile, accidente etc.) și în condițiile în care relațiile angajat-
angajator nu se întrerup.
•Beneficiile în caz de șomaj „parțial” sunt beneficii plătite persoanelor care
lucrează cu program parțial și care și-au pierdut locul de muncă cu program
complet sau un alt loc de muncă cu program parțial și care vor să lucreze mai
multe ore.
•Plățile compensatorii sunt sume de bani plătite din fonduri publice salariaților
care au fost disponibilizați, independent de voința lor , de către o întreprindere care și-a redus sau încetat activitatea.
•Plățile compensatorii în caz de faliment sunt sume de bani plătite din fonduri
publice pentru compensarea salariilor neplătite salariaților având drept cauză
falimentul și insolvabilitatea întreprinderii.1 41

BUGETUL ASIGURĂRILOR DE ȘOMAJ
cuprinde veniturile si cheltuielile sistemului asigurărilor pentru șomaj
se fundamentează anual de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
pe baza propunerilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă
se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat
VENITURI
a) contribuțiile angajatorilor si ale persoanelor juridice la care îsi desfășoară a) contribuțiile angajatorilor si ale persoanelor juridice la care îsi desfășoară
activitatea asigurații
b) contribuțiile individuale ale asiguraților
c) venituri din alte surse, inclusiv din finanțare externăd) subvenții de la bugetul de stat, în cazul în care sursele anterioare nu
acoperă finanțarea cheltuielilor,

BUGETUL ASIGURĂRILOR DE ȘOMAJ
C H E LT UI E LI
a) plata indemnizațiilor de șomaj;
b) plata contribuțiilor pentru asigurări sociale de stat si a contribuțiilor pentru
asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizațiilor de șomaj,
stabilite potrivit legii;
c) plățile compensatorii acordate potrivit legii;d) taxe, comisioane si alte cheltuieli ocazionate de efectuarea plăților
prevăzute la lit. a) -c);
e) finanțarea măsurilor pentru stimularea ocupării forței de muncă si a e) finanțarea măsurilor pentru stimularea ocupării forței de muncă si a
măsurilor pentru prevenirea Șomajului;
f) finanțarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele care,
potrivit legii, beneficiază în mod gratuit de aceste servicii;
g) finanțarea studiilor, rapoartelor si analizelor privind piața muncii,
comandate instituțiilor de specialitate de către Comisia Națională de
Promovare a Ocupării Forței de Muncă si de Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă;
…

CATEGORII DE ASIGURAȚI
A. PERSOANE ASIGURATE OBLIGATORIU
a) persoanele care desfășoară activ it ăți pe baz ă de contract individual de muncă sau pe bază de
contract de muncă temporară, cu excepția persoanelor care au calitatea de pensionari;
b)funcționarii publici si alte persoanecare desfășoarăactivitățipe bazaactului de numire;
c) persoanele care îsi desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității
executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului;
d) militarii angajați pe bază de contract;
e) persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;
f) alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate potrivit legii si care nu se regăsesc în
unadintresituațiile anterioare.
B.P E R S O A N E ASIGURATE F A C U L T A T I V B.P E R S O A N E ASIGURATE F A C U L T A T I V
Se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii, următoarele persoane: a) asociat
unic, asociați; b) administratori care au încheiat contracte potrivit legii; c) persoane autorizate să
desfășoare activități independente; d) membri ai asociației familiale; e) cetățeni români care lucrează în
străinătate, conform legii; f) alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate potrivit legii
si care nu se regăsesc în unadintre situațiileanterioareCondițiile în care se pot asigura sunt : vârsta de minim 18 ani, să fie asigurate în sistemul public depensii si în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.Venitul lunar pentru care se asigură nu poate fi mai mic decât salariul de baz ă minim brut pe țară
garantat în plată.
PERSOANELE FIZICE VIZATE SUNT :
a) cetățenii români care sunt încadrați în muncă sau realizează venituri în România, în condițiile legii, cu
excepția persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) cetățeni români care lucrează în străinătate, în condițiile legii;
c) cetățeni străini sau apatrizi care, pe perioada în care au domiciliul sau reședința în România, sunt
încadrați în muncă sau realizează venituri, în condițiile legii.

INDEMNIZAȚIA DE ȘOMAJ
BE N E F IC IA RI
șomerii care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni
premergătoare datei înregistrării cererii (nu este aplicabilă pentru persoanele
asimilate șomerilor);
b) nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii
venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;
c) nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii;
d) sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază d) sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază
teritorială îsi au domiciliul sau, după caz, resedința, dacă au avut ultimul loc de
muncă ori au realizat venituri în acea localitate.
STAGIU DE COTIZARE
perioadele în care angajații sau, după caz, si angajatorii au plătit contribuții de asigurări pentru șomaj în sistemul asigurărilor pentru șomaj în România, precum si în
alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile si convențiile internaționale la care
România este parte

INDEMNIZAȚIA DE ȘOMAJ
DURATA DE ACORDARE
perioade stabilite diferențiat (6-12 luni), în funcție de stagiul de cotizare :
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.d) 6 luni, pentru persoanele asimilate șomerilor
CUANTUM
A. PENTRU ȘOMERI
indemnizațiade somaj este o sumă acordată lunar si în mod diferențiat, în funcție de stagiul de c o t i z a r e , :
a) 75% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată
valoarea indicatorului social de
referinta in vigoare la data stabilirii acestuia , pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de referinta in vigoare la data stabilirii acestuia , pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de
ce l p uț in un an;
(Indicatorul social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, reprezinta unitatea
e x p r i m a t a i n l e i l a n i v e l u l c a r e i a s e r a p o r t e a z a p r e s t a t i i l e b a n e s t i s u p o r t a t e d i n b u g e t u l a s i g u r a r i l o r p e n t r u s o m a j , a c o r d a t e
atat in vederea asigurarii protectiei persoanelor in cadrul sistemului asigurarilor pentru somaj, cat si in vederea stimularii
a n u m i t o r c a t e g o r i i d e p e r s o a n e p e n t r u a s e i n c a d r a i n m u n c a , p r e c u m s i a a n g a j a t o r i l o r p e n t r u a i n c a d r a i n m u n c a p e r s o a n e
i n c a u t a r e a u n u i l o c d e m u n c a ; 5 0 0 d e l e i d e l a 1 i a n u a r i e 2 0 1 1 )
b) suma prevăzută la lit. a) la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei
salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale
diferențiate în funcție de stagiul de cotizare:
•3 % p e n t r u p e r s o a n e l e c u u n s t a g i u d e c o t i z a r e d e c e l p u ț i n 3 a n i ;
• 5 % p e n t r u p e r s o a n e l e c u u n s t a g i u d e c o t i z a r e d e c e l p u ț i n 5 a n i ;
• 7 % p e n t r u p e r s o a n e l e c u u n s t a g i u d e c o t i z a r e d e c e l p u ț i n 1 0 a n i ;
• 1 0 % p e n t r u p e r s o a n e l e c u u n s t a g i u d e c o t i z a r e d e c e l p u ț i n 2 0 d e a n i .
c) Pentru persoanele care au fost asigurate în baza unui contract de asigurare pentru somaj, la
determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale diferențiate în funcție de
stagiul de cotizare, se ia calcul venitul lunar declarat în contractul de asigurare pentru somaj.

INDEMNIZAȚIA DE ȘOMAJ
CUANTUM
B . P E N T R U P E R S O A N E L E A S I M I L A T E Ș O M E R I L O R
indemnizația de somaj este o sumă fixă acordată lunar în cuantum de 50% din valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data stabilirii acestuia
OB LI G AȚ II A LE BE N E F IC IA RI L OR
a) să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenția pentru
ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în
mun că;
b) să comunice în termen de 3 zile agenției pentru ocuparea forței de muncă la care suntînregistrate orice modificare a condițiilor care au condus la acordarea drepturilor;c) să participe la serviciile pentru stimularea ocupării si de formare profesională oferite de
agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate;agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate;
d) să caute activ un loc de muncă.e) sa instiinteze in scris AJOFM la care sunt inregistrate aparitia starii de incapacitate temporara de munca in termen de 24 de ore de la data acordarii concediului medical
Nu beneficiază de indemnizație de șomaj persoanele care, la data solicitării dreptului,
refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor, situat la o distanță de
cel mult 50 km de localitatea de domiciliu , sau refuză participarea la servicii pentru
stimularea ocupării si de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea
forței de muncă.
Nu beneficiază de indemnizație de șomaj absolvenții care, la data solicitării dreptului, urmează o formă de învățământ
Angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii, persoane din rândul
beneficiarilor de indemnizații de șomaj au obligația de a anunța în termen de 3 zile
agențiile pentru ocuparea forței de muncă la care acestia au fost înregistrați

CONTRIBUȚII LA BUGETUL ASIGURĂRILOR PENTRU
ȘOMAJ
CONTRIBUȚIA ANGAJATORILOR
angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru
șomaj, sub forma unei cote procentuale aplicată asupra sumei veniturilor care
constituie baza de calcul a contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj
CONTRIBUȚIA ASIGURAȚILOR OBLIGATORIU
asigurații au obligația de a plăti (se reține și virează de angajator) lunar o contribuție
la bugetul asigurărilor pentru șomaj, sub forma unei cote procentuale aplicată asupra
bazei lunare de calcul, reprezentată de venitul brut realizat lunar
CONTRIBUȚIA ASIGURAȚILOR FACULTATIV (CU CONTRACT)
asigurații au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru
șomaj, sub forma unei cote procentuale aplicată asupra venitului lunar declarat în
contractul de asigurare pentru somaj
COTELE CONTRIBUȚIILOR
• se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, în funcție de necesarul
de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj
• Pentru 2010:
– A n g a j a t o r i : 0 , 5 %
– asigurați obligatoriu: 0,5%
-asigurați facultativ : 1%

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SERVICII PUBLICE
GENERALE, ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
STRUCTURĂ
cheltuieli ale organelor puterii și administrației publice
cheltuieli ale organelor de ordine publică
SURSE DE FINANȚARE
fondul bugetar (bugetul de stat, bugetele locale)
venituri propriivenituri proprii
ajutoare externe (nerambursabile)
credite externe
EFICIENȚA
densitatea administrației (număr persoane ocupate în aparatul de
stat la 1000 locuitori)
costul administrației publice (cheltuieli publice aferente finanțării
aparatului de stat la 1.000 (1.000.000) u.m. PIB

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU APĂRARE
NAȚIONALĂ
STRUCTURĂ
cheltuieli militare directe (întreținerea forțelor armate)
cheltuieli militare indirecte (lichidarea urmărilor războaielor sau
pregătirea acțiunilor militare)
SURSE DE FINANȚARE
fondul bugetar (bugetul de stat)
fonduri cu destinație specială
fonduri externe (alianțe militare)
credite externe

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACȚIUNI
ECONOMICE
CHELTUIELILE CU DEZVOLTAREA SECTORULUI ECONOMIC DE STAT
– construirea de întreprinderi sau achiziționarea acestora de la întreprinzătorii
privați
– dezvoltarea și modernizarea întreprinderilor existente
– plata datoriilor contractate în scopul dezvoltării sectorului economic de stat
CHELTUIELILE CU ACORDAREA DE SUBVENȚII
– destinație – acoperirea pierderilor întreprinderilor (publice și private) datorate
acțiunii diferiților factori (conjuncturali) sau practicării unor prețuri de vânzare acțiunii diferiților factori (conjuncturali) sau practicării unor prețuri de vânzare
mai scăzute
– argumente – consum satisfăcător al unor bunuri de strictă necesitate,
stimularea exporturilor,
– dimensionare – S= Preț garantat – Preț de piață
CHELTUIELILE CU CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI DEZVOLTAREA
TEHNOLOGICĂ
– cheltuieli cu cercetarea științifică fundamentală
– cheltuieli cu cercetarea științifică aplicativă
– cheltuieli pentru dezvoltarea tehnologică

EFICIENȚA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU ACȚIUNI
ECONOMICE
ANALIZA COST – AVANTAJE
etape de parcurs
definirea cât mai precisă a obiectivelor
identificarea mijloacelor posibile de folosit
elaborarea de soluții alternative (liste)
determinarea mărimii costurilor și a beneficiilor (avantajelor)
compararea acestora și alegerea variantei mai avantajoase
elemente de costurielemente de costuri
cheltuieli cu cercetarea și proiectarea
cheltuieli aferente lucrărilor de construcții, achiziționării și montării
utilajelor etc.
eventualele pierderi de venit ce decurg din dezafectarea unor terenuri
elemente de avantaje
încasările previzibile din vânzarea produselor sau serviciilor
sume ce vor rezulta din valorificarea altor utilități sau active ce vor fi
scoase din funcțiune

ACTUALIZAREA

EFICIENȚA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU
ACȚIUNI ECONOMICE
INDICATORI DE EFICIENȚĂ
profitul actualizat
Valoarea netă actualizată
 mărime prezentă
nn n
aaC V
aC V
aC V
aC VI P)1() (….)1() (
)1() (
)1() (
33 3
22 2 1 1
+−+++−++−++−+−=
∑+ −=n
t t t C I VV)] ( [
 mărime viitoare
Investiția specifică
raport între investiția totală (It) și volumul producției realizabil (Q)
raport între investiția totală (It) și capacitatea de producție (Cq
∑
= +=
ttt t t
naV
1 ) 1(
tn
it t t n a C I V V ) 1()] ( [
1+ + − =∑
=

EFICIENȚA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU ACȚIUNI
ECONOMICE
INDICATORI DE EFICIENȚĂ
Efectul negativ al imobilizării fondurilor
)]}21( [ {
1− − =∑
=t d I a En
tt ni
Termenul (durata) de recuperare
bat
r r
at
r rVIT D sauPID T = = )( )(