Lect. univ. dr. Andreea Mihaela Niță [603820]

1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

FAMILIA ÎNTRE MODELUL
TRADIȚIONAL ȘI NECONVENȚIONAL.
STUDIU DE CAZ: MODIFICAREA ART. 48
DIN COSNTIT UȚIA ROMÂNIEI

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Andreea Mihaela Niță

Absolvent: [anonimizat]
2018

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
CAPITOLUL 1. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
1.1. Familia din perspectivă istorică și socială ………………………….. ………………………….. ……. 7
1.1.1. Istoricul familiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.1.2. Definiții ale familiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
1.1.3. Sensuri și înțelesuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
1.1.4. Roluri îndeplinite de familie ………………………….. ………………………….. …………………… 11
1.1.5. Funcții ale familiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 12
1.2. Globalizarea și efectul ei asupra conceptului de familie ………………………….. ……….. 14
1.2.1.Cauze și efecte din perspectivă juridică ………………………….. ………………………….. ……….. 15
1.2.2. Cauze și efecte din perspectivă religioasă ………………………….. ………………………….. ……. 17
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 19
2.1. Căs ătoria – evoluție și perspective ale ”Noii ordini mondiale” ………………………….. ……. 19
2.2. Definiții ale căsătoriei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 19
2.3. Legislația privind definiția căsătoriei ………………………….. ………………………….. ………. 20
2.4. Forme alternative ale căsătoriei ………………………….. ………………………….. ……………………. 22
2.5. Globalizarea si influenta acesteia asupra casatoriei la nivel mondial ……………………….. 25
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 27
3.1. Familia prin prisma teoriilor sociologice ………………………….. ………………………….. ….. 27
3.2. Teoria dezvoltării (ciclurilor vieții ) ………………………….. ………………………….. ……………….. 27
3.3. Teoria structurală (dinamica rolurilor și a puterii ) ………………………….. …………………….. 28
3.4. Teoria funcțională (procesuală) ………………………….. ………………………….. …………………….. 30
3.5. Teoria sistemică (holistă ) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 32
CAPITOLUL 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 34

3
CERCETARE SOCIOLOGICĂ privind ”Percepția tinerei generații asupra evoluției
căsătoriei” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 34
4.1. Fundamentarea teoretică a temei cercetări ………………………….. ………………………….. ……. 34
4.2. Definirea obiectivelor cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………. 36
4.3. Formularea ipotezelor de lucru ………………………….. ………………………….. …………………….. 36
4.4. Stabilirea metodelor de realizare a cercetării ………………………….. ………………………….. … 36
4.5. Prelucrarea statictică a datelor ………………………….. ………………………….. ……………………… 37
4.6.Concluzii privind cercetarea efectuată ………………………….. ………………………….. …………… 55
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 59
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 60
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 63

4
INTRODUCERE

Tema lucrării mele de licență este ,,Familia între modelul tradițional și neconvențional.
Studiu de caz: modificarea art. 48 din Constituția României ”, fiind rezultatul unei curiozități, dar
și al unei provocări apărute în urma constatării stării familiei contemporane.
Motivul pentru care am ales această temă derivă din dorința de documentare cu privire la
problematica deosebit de complexă, ridicată de discrepanța tot mai evidentă între modelele
convenționale și neconvenționale ale familiei, fiind un subiect deosebit de important atât la nivel
mondial cât și național.
Am ales să structurez întreaga lucrare d e licență, pe parcursul a patru capitole, fiecare
cuprinzând la rândul lor o serie de subcapitole, în are am detaliat tema principală și am abordat
fiecare subiect în parte, spre o cât mai bună înțelegere a lucrării în întregime.
Cele două teme ale primulu i capitol sunt ”Familia din perspectivă istorică și socială” și
”Globalizarea și efectul ei asupra conceptului de familie”. În primul rând am ales să detaliez
istoricul familiei pentru a putea înțelege ulterior acest concept larg dezbătut și totodată deose bit
de important pentru toată istoria umanității, dar și pentru a putea evidenția felul în care familia a
evoluat în timp și s -a modificat atât în ceea ce privește structura cât și în ceea ce privește rolurile
și funcțiile acesteia.
În continuarea acestui subcapitol, am definit familia din perspectivă etimologică,
sociologică, juridică, dar și antropologică și în cele din urmă am selectat diferite puncte de
vedere ale anumitor personalități, în ceea ce privește definirea conceptului de familie. Pentru a
putea contura cât mai bine conceptul de familie în următorul subcapitol am evidențiat sensurile
și înțelesurile familiei, a relațiilor care par în cadrul acesteia, perspectivele din care aceasta poate
fi analizată și anume social, psihologic și economic, prec um și formele pe care le poate lua
căsătoria.
Următorul subcapitol este destinat rolurilor pe care familia le îndeplinește, deoarece
aceast aeste un grup social care se structurează ca o rețea complexă de statusuri și roluri.
Rolurile percepute, prescrise, asumate sau jucate efectiv, s -au modificat în timp. Pe lângă
statusurile și rolurile îndeplinite de familie, aceasta îndeplinește și o serie de funcții, care
constituie în esență responsabilitățile ce revin familiei, acestui subiect fiindu -i dedicat un în treg
subcapitol. Prin urmare am detaliat cele mai importante funcții ale acesteia, adică funcția
economică, reproductivă, cea de socializare și cea de solidaritate familială.
Cea de -a doua temă a acestui capitol o constituie, așa cum am menționat anterior, este
referitoare la fenomenul globalizării și efectul acesteia asupra familiei, evidențiind felul în care

5
familia s -a modificat datorită influențelor aduse de globalizare, aceasta făcându -și simțită
prezența în special după decembrie 1989 și resimțindu -se atât la nivel demografic, la nivelul
vieții de familie cât și la nivel economic și structural.
Primul subcapitol al acestei teme a constat în prezentarea cauzelor, dar și a efectelor din
perspectivă juridică, iar cel de -al doilea capitol a cuprins cauzele și efectele din perspectivă
religioasă .
Cel de -al doilea capitol al lucrării a fost destinat instituției căsătoriei, deoarece aceasta a
devenit un subiect foarte cercetat de diferite stiințe, astfel că am căutat să definesc acest concept
aparent simplu, d ar în esență complicat, datorită multitudinii de înțelesuri, alăturând totodată și
diferite uncte de vedere și perspective distincte.
Ca o completare a acestui subcapitol, am considerat esențială necesitatea detalierii
legislației privind definiția căsător iei, astfel că următorul subcapitol a fost destinat definirii
căsătoriei din punct de vedere legislativ, precum și relatarea condițiilor ce trebuie îndeplinite de
cei doi soți, a principiilor generale ale dreptului familiei, dar și sancțiunile ce pot fi ap licate în
cazul neîndeplinirii acestora.
În continuare am prezentat în următorul subcapitol, formele alternative pe care le poate lua
căsătoria precum și formele propriu -zise ale acesteia, adică monogamia, poliandria, poligamia și
poligemia. Cele mai cunos cute forme alternative sunt uniunile consensuale, cuplurile fără copii,
uniunile monoparentale, persoanele divorțate și indiviii celibatari, fiecare dintre ac estea fiind
ulterior detaliate. În cele ce urmează am considerat necesară introducerea unui subcap itol, care
să vizeze atât globalizarea cât și influența acesteia asupra căsătoriei, punând accent pe una din
cele mai semnificative schimbări aduse de aceasta și anume relațiile între persoane de aacelași
sex și atitudinea cetățenilor fiecărei țări în part e cu privire la acest lucru.
Cel de -al treilea capitol ”Familia prin prisma teoriilor sociologice”, c uprinde cinci
subcapiole în care am detaliat pe rând cele patru teorii sociologice și anume teoria dezvoltării
ciclurilor vieții, carre se referă la stadi ile parcurse de viața individuală, dar și de familie, teoria
structurală desemnează dinamica rolurilor și a puterii în cadrul familiei, teoria funcțională
numită și procesuală, este în strânsă legătură cu teoria sistemelor și cu cea structurală și
contribu ie la explicarea vieții de familie și a funcțiilor acesteia, iar cea din urmă teorie, cea
sistemică numită și holistă se definește printr -un ansamblu de părți componente care contribuie
la funcționarea sistemului.
În ceea ce privește ultimul capitol, acest a vizează cercetarea referitoare la ”Perspectiva
tinerei generații asupra evoluției căsătooriei”. La începutul acestui capitol am fundamentat
teoretic tema cercetării prin prisma definițiilor date căsătoriei, familiei, dar și a altor informații

6
utile cerce tării, ulterior am definit obiectivele cercetării ca mai apoi să formulez ipotezele de
lucru și să stabilesc metoda de realizare a cercetării și anume chestionarul. După parcurgerea
acesor etape am trecut la prelucrarea statistică a datelor, procentele rez ultate în urma aplicroii
chetsionarului fiind ilustrate prin intermediul diagramelor, capitolul fiind încheiat ulterior cu
concluziile privind cercetarea efectuată.
În finalul lucrării de licență am atașat concluzia întregii lucrări și anume potrivit date lor
culese, familia se află în plin proces de modificare, sau altfel spus după părerea unora de
modernizare, mass -media fiind unul dintre factorii de influență. Perspectiva tinerilor în ceea ce
privește evoluția familiei este una pesimistă, aceștia aflându -se în opoziție cu încercările de
modifficare a articolului 48 din Constituția României, nefiind de acord cu relațiile sau căsătoriile
între persoane de același sex.

7
CAPITOLUL 1

1.1. Familia din perspectivă istorică și socială
Toată istoria vie a umanității, cuprinzând dimensiunea biologică, psihologică, economică,
socioculturală și politică,aparține familiei, coexistenței bărbatului și femeii, a relațiilor create
între aceștia și ceilalți membrii ai familiei. Una dintre cele mai vechi si stabile forme de
comunitate umană este familia, aceasta fiind și cea care asigură perpetuarea speciei umane,
evoluția vieții sociale, dar si continuitatea acesteia, cu alte cuvinte istoria evoluției familiei poate
fi considerată istoria dezvoltării și modificării rolurilor conjugale. De -a lungul timpului familia a
suferit numeroase modificări, ajungand chiar în punctul în care termenul de familie să devină tot
mai ambiguu, cuprinzând în prezent realități distincte de cele carac teristice generațiilor trecute.

1.1.1. Istoricul familiei
Familia este o instituție universal umană, făcând parte din categoria realităților
fundamentale, aceasta fiind construită ca un nucleu de înțelegere și explicare a realității. De
asemenea, familia, ca una dintre cea mai importantă formă de colectivitate umană, este strâns
legată de dezvoltarea umanității, aceasta suferin d modificari proprii umanității, cu perioade de
criză, de prosperitate sau de stangnare.
Fiind un domeniu atat de complex , studiul familiei a existat din cele mai vechi
vremu ri,atât la gânditorii antici cât și renascentiști, însă acesta s -a impus cu precădere abia în
epoca modernă. Astfel de încercări de studiere a instituției familiei apar în Grecia Antică la
Xenofan care abordează ”problema relațiilor conjugale într-o societ ate care reducea “ femeia
legitimă ” la starea de obiect”1, alți gânditori care abordează această problemă sunt Platon și
Aristotel. Un alt gânditor preocupat de studiul familiei din perspectivă sociologică, a fost
Frederick Le Play, care a evidențiat faptul că schimbările din viața socială se rasfrâng și asupra
celei de familie.
Datorită evoluției continue a familiei, au fost delimitate 3 etape în acest sens cuprinse
între anii 1500 -1800 .
Primei etape îi este caracteristic faptul că principala formă de familie era cea de tip
nuclear, fiind adesea formată din două generații, adică părinții și copii, având relații strânse cu
comuniatea, locuind în gospodării mici, parinții erau cei care decideau soarta co piilor chiar și în
ceea ce privește căsătoria, prin urmare familia era vazută ca fiind ” o instituție deschisă, fără

1Conf.univ.dr. Mărioara LudușanUniversitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia

8
repere, neemoțională și autoritară. Ea avea o durată destul de scurtă, fiind adesea dizolvată prin
decesul soțului sau a soției sau prin p lecarea timpurie de acasă a copiilor.”2
Cea de -a doua etapă, este considerată ca fiind una de tranziție a familiei, deoarece familia
nucleară devine o entitate distinctă, punand -u-se accenta mai mult, pe dragostea ditre cei doi soți
și pe creșterea puterii autoritare a soților.
În ultima etapă, familia devine un sistem în care se crează legături emoționale puternice,
crește individualismul afectiv, apare un grad sporit de intimitate, legăturile maritale se bazează
pe selecția personală.
”Tradițional, căsăto ria începea de regulă ca un angajament în privința proprietății,
continua cu creșterea copiilor și se termina cu dragostea. Prin contrast, în Europa modernă
“căsătoria începe din dragoste, continuă cu creșterea copiilor (acolo unde ea există) și se termină
adesea cu probleme referitoare la proprietate, punct în care dragostea este absentă. Ceea ce
rămâne stabil și definitoriu pentru orice tip de formă de existență familială este esența sa de
unitate de interacțiuni și intercomunicări personale, cuprinzând r olurile sociale de soț, soție,
mama, tată, fiu, fică, frate și soră.”3
”Familia este considerată elementul natural și fundamental al societății, principiu ce
apare atât în cadrul actelor oastre legislative, cât și în unele acte internaționale privind drept urile
omului, cum ar fi: Declarația universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generala a
O.N.U. la 10 dec. 1948, Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale,
adoptat de Adunarea Generală a O.N.U. la 16 feb. 1966. Cel e două pacte internaționale au fost
ratificate de țara noastră prin Dec. Nr. 22 din 31 oct. 1974, însă ocrotirea căsătoriei prin măsuri
sociale, economice și juridice depășește cu mult prevederile acestor acte internaționale.”4

1.1.2. Definiții ale familiei
Din punct de vedere etimologic , termenul de „familie” provine din latinescul familia(ae) ,
care desemna totalitatea membrilor dintr -o castă sau gintă și care cuprindea ansamblul sclavilor
și al servitorilor care își duceau traiul sub același acoperiș, cuvântul famulus traducându -se prin
acela de sclav.
În ceea ce privește definirea noțiunii de familie, apar anumite dificultăți datorate
complexității termenului, astfel că pentru o cât mai bună înțelegere s -au conturat două direcții de
abodare: sociologică și juridică.

2Conf.univ.dr. Mărioara LudușanUniversitate a “1 Decembrie 1918” Alba Iulia
3Conf.univ.dr. Mărioara LudușanUniversitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia
4 Apud Nicolae, Mitrofan, Dragostea și căsătoria, Editura Ștințifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 101

9
Din perspectivă sociologică, familia desemnează “grupul de persoane unite prin
căsătorie, prin comunitate de viață, de sentimente, interese și aspirații .” 5
Prin urmare familia poate fi definită ca fiind un grup social, primar în care predomină r elațiile
directe, nemediate și informale.
Din perspectivă juridică, familia desemnează “grupul de persoane între care există drepturi și
obligații, care își are originea în acte juridice precum căsătoria, înfierea, rudenia sau în raporturi
asimilate relați ilor de familie” (M. Voinea, 1993, pag.18). Prin urmare, familia apare ca un grup
formal, reglementat atat prin acte normative cât și prin legi bine stabilite.
Deși cele do ua perspectiv e sunt clar delimitate acestea se completează reciproc fo rmând un
tot unitar si complex.
O altă definiție a famliei este cea a lui Charles Colson : ”familia este cea mai elementară
formă de organizare.” De asemenea Aristotel onsidera familia ca fiind ”o asocierea stabilită ăn
mod natural pentru satisfacerea nevoilor zilnice ale omului” , pe de altă parte definiția dată de
Buddha este următoarea: ”familia este un loc unde mințile v in în contact una cu cealaltă”.
Potrivit lui Balzac ”f amilia este o asociați e temporară și întâmplătoare, pe c are moartea o
desface grabnic.”
Dacă privim din perspectiva Sfântului Ioan Gură de Aur, ”familia este biserica de acasă.”,
Will Durant consideră că ”f amilia este nucleul civilizației.”, iar Victor Braniște vede familia ca
fiind ” baza ordinii sociale și de st at.”
Prin urmare, putem defini familia în sens larg, ca fiind, un grup social ai cărui membrii sunt
legați prin raportul de vârstă, căsătorie sau adopțiune și care trăiesc împreună, cooperează sub
raport economic și au grijă de copii.6 De asemenea familia poate fi definită în sens restrâns ca
fiind, un grup social format dintr -un cuplu căsătorit și copii acestora.
”Dacă ne referim la familie din punctul de vedere al semnificației antropologice, constatăm
ca aceasta constă în primul rând în faptul că este generatoare de norme, adică de cultură, iar în al
doilea rând constă în universalitatea ei. Regulile care însoțesc comportamentul familial –reguli
de căsătorie, de descendență, de rezidență, etc, – sunt uneori izbitor de diferite de la o societate la
alta. Dar nu există și nu a existat vreodată o societate omenească în care instituția familiei să fie
absentă.”7
Atunci când definim familia din puct de vedere al tipului de autoritate exercitat de către
membrii acesteia distingem între:
– Familie matriarhală – femeile sunt cele care dețin autoritatea;

5M. Voinea, 1993, pag.15 .
6 George, Peter, Murdock, Social Structure, New York: Macmillan Co., 1949, p. 274
7Apud Nicolae, Mitrofan, Dragostea și căsătoria, Editura Ștințifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 101

10
– Familie patriarhală – autoritatea este deținută de către tată;
– Familie egalitară – acesta este tipul de familie specific perioadei moderne în care cei doi
soți au un raport de eg alitate în ceea ce privește împărțirea responsabilităților, dar și a
autorității.

1.1.3. Sensuri și înțelesuri
Viața de familie reprezintă un “mod de desfășurare a existenței și funcționalității unui
microgrup familial”. (I. Mitrofan, 1981, p.352). Este necesar ca relațiile interpersonale să fie
bine organizate pentru o cât mai buna rezolvare a sarcinilor și problemelor de interes comun și
individual din cadrul familiei.
Prin umare, familia poate fi analizată din mai multe puncte de vedere:
– Social
– Psihosocial
– Economic
În cadrul familiei apar următoarele relații:
– Relații între soți: reglementate prin căsătorie sau consens ;
– Relații între părinți și copii;
– Relații de rudenie între membrii cuplului familial și alte persoane;
– Relații între descendenți.
În ceea ce privește tipul de familie, analiza sociologică distinge între:
– Familia de origine: este familia în care individul s -a născut și a socializat;
– Familia proprie: este familia de procreare.
De asemenea se pot distinge de -a lungul timpului, mai multe form e ale căsătoriei:
– Monogamia: căsătoria unui singur bărbat cu o singură femeie, este cea mai răspândită
formă de familie;
– Poligamia: un singur bărbat și mai multe soții;
– Poliandria: o singură femeie și mai mulți soți.
Atunci când defini m familia în sens restrâns, adică fiind formată din cei doi parteneri și
descendenții acestora, reies ca și trăsături definitorii faptul că, familia este văzută ca o continuare
a căsătoriei, dar și faptul că scopurile familiei sunt nașterea și creșterea descendenților. Cu toate
acestea nu se poate vorbi de model general valavil al familiei, deoarece fiecărei societăți îi este
specific un anumit tip de familie, datorat culturii specifice, dar și tradițiilor caracteristice
societății respective.

11
1.1.4. Roluri îndeplinite de familie
Familia este un grup social și prin urmare se stucturează ca o rețea complexă de statusuri
și roluri sociale. Petru Iluț definește statusul ca fiind “totalitatea atitudinilor, opiniilor, reacțiilor
comportamentale la care un individ se așteaptă din partea celorlalți în virtutea pozției pe care o
ocupă” iar rolul reprezintă “așteptările celorlalți față de o persoană ce deține o anumită poziție.8
Rolurile pot fi:
– Rol prescris;
– Rol perceput;
– Rol asumat;
– Rol efectiv jucat.
Cea care prescrie roluri pentru a facilita interacțiunile personale, este societatea. Structura
statusurilor si rolurilor din cadrul familiei cuprinde urmatoarele situatii: soț, soție, tată, mamă,
copil, frate, soră, bunic, bunică. Odată cu rolurile conjugale din interiorul familiei se crei onează
și partiularități ale acesteia cum ar fi gesturile, sentimentele, acțiuni diverse specifice acestui
grup social.
În decursul istoriei, familia a cunoscut diverse modificări în ceea c e privește rolurile, ajungând
chiar ca familia contemporană sa prezinte o slabă diviziune a rolurilor datorită emancipării
femeii, dar și din cauza influenței specificului cultural a relației dintre parteneri. Ceea ce menține
o familie intr -o stare de armon ie si o conduce spre reușită este capacitatea membrilor săi de a -și
asuma rolurile și de a le pune în practică și totodată capacitatea acestora de a satisface
aspuirațiile și trebuințele specifice care duc la unitatea grupului și la sudarea acestuia.
Orice familie este formată în primul rând din cei doi soți, aceștia venind fiecare cu influențe
din familiile de origine, pentru o bună înțelegere, este necesar să ajungă la un consens. Odată cu
apariția acestor divergențe , este necesară apariția relațiilor de autoritate care să permită
membrilor familiei să elaboreze valori și norme necesare funcționării familiei, prin urmare
resursele autorității pot fi urmatoarele:
– Independența economică – constituie cea mai răspândită formă de autoritate dată de
responsabilit atea părinților în socializarea copiilor;
– Tradiția – prin intermediul acestui tip de autoritate se impune respect și supunere din
partea tinerilor pentru cei mai în vârstă, dar și preluarea unor responsabilități în cadru
familiei;

8 Petru Iluț, .,Familia. Cunoaștere și asistență, Ed. Argonaut, Cluj -Napoca, 1994

12
– Poziția față de proprieta te- cel care dispune de autoritate în raport cu membrii familiei
este cel căruia îi este transmisă proprietatea de obicei acesta fiind bărbatul, care este
considerat ”capul familiei”.
Dacă vorbim despre rolurile conjugale din cadrul familiei, se pot distin ge doua modele
și anume:
– Familiile în care aceste roluri se pliază pe cerințele și exigențele necesare funcționării
normale a cuplului;
– Familiile în care rolurile și exigențele necesare funcționării normale a cuplului sunt
realizate par țial sau nesatisfăcător apărând astfel tensiuni sau stări conflictuale
O familie este cu atât mai funcțională, sentimentul de dragoste, de încredere este mai
prezent, cu cât distribuția sarcinilor și a deciziilor se împarte între parteneri.
Asumarea conșt ientă a rolurilor și precizarea atribuțiilor, astfel încât nevoile fiecărui
membru al familiei să poată fi satisfăcute în cadrul familiei, sunt condițiile de bază ale bunei
funcționări a familiei contemporane.

1.1.5. Funcții ale familiei
Asemenea unei instituți i, familia se deosebește de celelalte prin maniera în care își
îndeplinește funcțiille , acestea fiind în esență responsabilitățile care revin familiei în ansamblul
ei.
O caracterizare complexă a funcțiilor familiei aparținnd reputatului sociolog Henry H. Sthal
cuprinde:
– Funcții interne -care contribuie la crearea unui regim de viață intimă, menit să asigure
tuturor membrilor un climat de securitate, protecție și afecțiune;
– Funcții externe -asigură în principal, dezvoltarea firească a personalității fiecărui membru
al grupului, socializarea și integrarea corespunzătoare în viața socială.”9
Deși nu s -a ajuns încă la un punct de vedere comun în ceea ce privește funcțiile familiei, cele
mai importante sunt următoarele:
– Funcția economică ;
– Funcția reproductivă ;
– Funcția de socializare ;
– Funcția de solidaritate familială .

9 Petru Iluț, Op. Cit., p. 45

13
1. FUNCȚIA ECONOMICĂ
Potrivit acestei funcții pentru ca o familie să existe efectiv este nevoie de resurse financiare
pentru a -și acoperi nevoile de bază. Aceasta este considerată ca fiind cea mai imp ortantă
funcție , deoarece prin intermediul acesteia se asigură cadrul material necesar vieții prin
dobândirea de bunuri și valori, dar și satisfacerea nevoilor membrilor familiei.
De-a lungul timpului componentele acestei funcții s -au modificat concomitent cu trecerea de
la modelul familiei extinse la cea nucleară, astfel că membrii familiei sunt dependenți de
veniturile câștigate în afara gospodăriei, iar modelul de transmitere a ocupției părinților la copii
devine mai puțin răspândit, prin urmare bugetul familiei are de suferit.
Există o serie de indicatori care corelați cuu bugetul familiei indica nivelul de trai al acesteia,
acești indicatori sunt: tipurile și structura cheltuielilor, relația dintre mărim ea familiei, venituri și
posibilitatea satisfacerii nevoilor și cel din urmă indicator se referă la modul de obținere a
venitului și forma acestuia.
2. FUNCȚIA REPRODUCTIVĂ
Este cea care asigură mecanisml înlocuirii membrilor societății de la o generație la a lta.
Potrivit literaturii de specialitate această funcție este alcătuită din două componente și anume
satisfacerea cerințelor sexuale ale partenerilor și procreearea copiilor.
La fel ca funcția economică și aceasta a suferit schimbări majore de -a lungul t impului din
cauza minimizării fertilității și maximizării sexualității.
3. FUNCȚIA DE SOCIALIZARE
Această funcție constă în transmiterea moștenirii culurale și sociale și totodată asigură
transmiterea instruirii de care copii au nevoie pentru a se integra în societate. Prin termenul de
socializare înțelegem acel proces prin care ființa umană își f ormează personalitatea și asimilează
valori, atitudini, moduri de comportament și concepții necesare adaptarii și integrării în
societate.
Funcția de socializare cup rinde o serie de subfuncții:
– Psiho -morală ;
– Integral formativă ;
– Social -integrativă ;
– Cultural -formativă
Deși socializarea se manifestă pe tot parcursul vieții, cea mai importantă parte a acesteia se
loc în familie și anume socializarea primară. Chiar dacă în societatea contemporană au fost
create o serie de instituții care au încercat să inlocuiască treptat necesitatea socializării primare,
aceasta nu și -a pierdut din importanță.

14
4. FUNCȚIA DE SOLIDARITATE FAMILIALĂ
Această funcție este deosebit de importantă de oarece se referă la rolul familiei de a asigura
afecțiue, securitate eoțională, respect, coeziune, unitate, peotecție so sprijin tuturor membrilor.
Solidaritatea familială nu este un dat, ea se construiește, se perfecționează în procesul firesc al
vieții d e familie, prin concesii și ajustări reciproce ale vieții de familie.
Funcția de solidaritate familială se construiește în timp și se perfecționează cu ajutorul venit
din partea membrilor famliei.

1.2. Globalizarea și efectul ei asupra conceptului de familie
Fenomenul de globalizare a luat naștere în spațiul occidental la sfârșitul anilor 1960 , având
numeroase definiții, însă în sens larg prin acest termen se întelege procesul multicauzal prin
intermediul căruia evenimentele ce au loc într -o anumită parte a globului, încep să aibă
repercursiuni din ce în ce mai ample în diferite societăți din alte părți ale globului. Așadar prin
globalizar e se amplifică și se adâncesc relațiile sociale și ale instituțiilor în timp și spațiu .
Fenomenul de globalizare a apărut ca o consecință a proceselor de modernizare și post –
modernizare ce au marcat ultimele doua secole ale celui de -al doilea mileniu. Prin urmare
globalizarea a afectat toate domeniile vieții soc iale și nu numai, astfel că instituția familiei nu a
făcut excepție, fiind evident marcată de fenomenul globalizării.
”Deși este o instituție tradițională, care tinde să -și pătreze structuril, nici o transformare în
domeniul economic, politic, spiritual, legislativ nu se poate produce fără efecte imediate sau pe
termen lung la nivelul familiei. Transformările survenite în țara noastră în special după
decembrie 1989, au avut efecte puternice asupra fam iliei, asupra structurii și funcțiilor ei, cât și
în ceea ce privește implicarea statului în asigurarea protecției familiei. Familiile sunt puternic
afectate de scăderea veniturilor, de creșterea șomajului, de agravarea sărăciei, ceea ce duce la
schimbarea atitudinii față de căsătorie și față de copii. Aceasta a dus la un declin demografic
manifestat prin scăderea ratei nupțialității , creșterea abandonului.”10
Efctele globalizării s -au resimțit asupra familiei la nivel demografic prin următoarele
schimbări:
– Criza nupțialității;
– Banalizarea divorțului;
– Scăderea natalității;
– Creșterea fertilității ilegitime.

10 Le cycle de la vie familiale dans les societes europeennes, sous la d irection de Jean Cuisenier et Martine Segalen.
Paris, La Haye, 1977, Mouton, P.384

15
În ceea ce privește schimbăril e survenite în viața de familie, acestea sunt:
– Dezvoltarea familiilor monoparentale;
– Apariția familiei comasate;
– Apariția altor tipuri de menaje;
– Dezvoltarea uniunilor consensuale și apariția ”relației pure”.

1.2.1. Cauze și efecte din perspectivă juridică
Atunci când vorbim despre globalizare și efectele sale asupra insttuției familiei, în afară
de modificările menționate anterior trebuie subliniată și influența pe care aceasta a avut -o asupra
componenței familiei propriu -zise, influență pe care în țara noastră și -a manifestat -o relativ
recent.
Prin urmare, datorită globalizării și influenței venite din afara granițelor, familia fo rmată
dintre un bărbat și o femeie a început să fie un subiect controversat și larg dezbătut de anumite
grupuri de interese, deoarece se dorește recunoașterea căsătoriei între persoane de același sex,
aceasta mai este cunoscută și sub numele de căsătorie h omosexuală sau căsătorie gay, dar
indiferent de cum este numită, desemnează căsătoria dintre două persoane de același sex legal
sau biologic.
La nivel mondial, există în prezent, 20 de țări care au legalizat căsătoria între persoane de
același sex, dar exi să și altele care au legalizat uniuni civile sau alte forme de recunoaștere a
cuplurilor homosexuale. Conform barometrului din 2015, primele 5 țări din Uniunea Europeană,
în care au fost aprobate căsătoriile între persoane de același sex au fost Olanda, Su edia,
Danemarca, Spania și Irlanda.
În ceea ce privește situația României, conform datelor oferite de Comisia pentru
Drepturile Minorităților Sexuale, ponderea populației homosexuale se estimează la 4% din
totalul populației.
”De-a lungul timpului diferite legiuiri au sancționat practicile homosexuale…La rândul
lor, atât Codul Penal din 1937 cât și Codul Penal din 1969 au incriminat raporturile
homosexuale.”11
”După revoluția din decembrie 1989…Parlamentul a adus modificări mai multor
prevederi ale Codul ui Penal, care prin conținutul art. 200 vizau m ateria raporturilor homosexual.
Astfel prin legea nr 140 din 1996…se poate deduce că relațiile homosexuale care se petrec pe
baza liberului consimțământ al persoanei implicate și în spațiul privat sunt admis e.

11 Victor Duculescu op., cit., p 263

16
În plus față de vechea formă a articolului 200, s -a introdus un text nou , prin care se
incriminează fapta persoanei majore de a avea relații sexuale cu un minor de același sex, faptă ce
se pedepsește cu închisoare de la 2 al 7 ani.
Totodată, a fost majo rată sancțiunea pentru fapta săvârșită asupra unei persoane aflate în
imposibilitatea de a se apăra sau de a -și exprima voința, prevăzută în art. 200 alin. 2. Dacă
vechea prevedere sancționa această faptă cu închisoare de la 2 la 7 ani, noua reglementare
prevede o sancțiune de la 3 la 12 ani. Legiuitorul român a majorat, de asemenea, pedeapsa
prevăzută în reglementările Codului din 1969 cu privire la relațiile sexuale între persoane de
același sex, care au ca urmare vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății (3 la 10
ani), la pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 10 ani, iar pentru fosta situație, în care fapta era
urmată de moartea sau sinuciderea victimei, a prevăzut o pedeapsă de la 15 la 25 de ani, față de
vechea sancțiune, care era de la 7 la 15 ani. În plus, față de aceste majorări de pedepse, noul text
al Codului penal prevede, pe lângă anii de închisoare, și „interzicerea unor drepturi”, sancțiune
care nu exista în prevederile anterioare. Ultimul alineat al art. 200, care se referea la înde mnarea
sau ademenirea unei persoane în vederea practicării de relații homosexuale, a fost și el modificat.
Noul text incriminează atât fapta mai sus -menționată, cât și „propagarea ori asocierea, sau orice
alte acte de prozelitism săvârșite în aceleași scop uri” și le pedepsește cu închisoare de la 1 la 5
ani.
După cum aprecia cercetătorul Sorin M. Rădulescu: „Aparent o «victorie» a
homosexualilor din România și un «eșec» al conștiinței morale pusă să vegheze asupra
«purității» vieții sexuale a românilor. În realitate, legislația românească în acest domeniu
continuă să rămână una din cele mai rep resive din Europa și din lume” . Cinci ani mai târziu,
caracterul represiv al legii penale române în materia comportamentului homosexual avea să fie
înlăturat prin Or donanța de Urgență a Guvernului României nr. 89 din 21 iunie 2001 pentru
modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal referitoare la infracțiuni privind viața
sexuală, care a abrogat atât de controversatul articol 200 .”12
În anul 2009, Guvernul a promulgat Codul civil care la articolul 259, alineatul 1, definea
căsătoria ca „uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie”,Constituția României, la
articolul 48, folosind doar termenul de soți fără să restrângă explicit sexul sau num ărul soților,
lăsând acest lucru la latitudinea legiuitorului. Această formulare ar putea însemna legalizarea
căsătoriilor gay în viitor, fără a fi necesar un amendament constituțional . Deși propuneri pentru
legalizarea căsătoriei între persoanele de acel ași sex nu au fost aduse niciodată în Parlament,
inițiative de reglementare a uniunilor civile au existat în 2008,2010, 2013, 2015 și 2016,toate

12 Ion Vlăduț, HOMOSEXUALITATEA ȘI ATITUDINILE SOCIO -LEGALE FAȚĂ DE ACEASTĂ FORMĂ A SEXUALITĂȚII
UMANE , pag.10

17
fiind respinse sau retrase de inițiatori, cu excepția ultimei care se află încă în discuție la
Parlament.
În pr ezent, în ceea ce privește situația României asistăm la o inițiativă cetățenească de a
modifica definiția familiei, prevăzută în art. 48 din Constituția României, prin această modificare
se dorește introducerea unui alineat care să specifice clar faptul că familia se întemeiază pe
căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie . Această inițiatvă a fost demarată de către
Coaliția pentru Familie, încă din anul 2015 , iar Curtea Constituțională a avizat propunerea pe 20
iulie 2016, aceasta a fost avizat ă pozitiv și de Camera Deputaților pe 27 martie 2017, însă
organizarea referendumului a fost amănată, iar la data de 10 iunie 2018 sesizarea a fost din nou
înaintată pentru organizarea unui referendum prin care românii să se exprime cu privire la acest
subiect.
În concluzie, atitudinile de intoleranță și represiune față de homosexualitate, care s -au
manifestat atât de puternic în trecut, ca urmare a influenței majore a creștinismului, începând din
anii ’60 și până în zilele noastre, au cedat locul unei ma i mari permisivități, astfel încât, în unele
privințe, acest fenomen a devenit o parte acceptată a societății.

1.2.2. Cauze și efecte din perspectivă religioasă
Privite la nivel internațional cauzele și efe ctele din perspectivă juridică se conturează
puternic, ținând cont de faptul că primele legi care au permis căsătoria persoanelor de același sex
au fost adoptate încă din sec. XX. Trecând peste toate reglementările juridice, dintotdeauna
relațiile homosexuale au fost obiectul stigmatiz ării sociale acest lucru fiind vizibil încă din
Antichitate , în ceea ce privește atitudinea la nivel național aceasta a fost puternic influențată de
către Biserica. Aceasta acordă o importanță majoră căsătoriei și familiei creștine, iar poporul
român fiind unul creștin s -a ghidat mereu după legile nescrise ale bisericii, deoarece aceasta dă
prioritate familiei față de toate formele de comuniune umană, familia fiind icoana Bisericii și
icoana iubirii lui Hristos față de umanitate, potrivit Sfintei Scripturi.
Modificările actuale ce doresc a fi aduse instituției familiei sunt c onsiderate de Biseri că,
ca fiind fenomene negative care destramă căsătoria ș i familia acestea fiind rezultatul unei
conceptii g resite despre libertate, înțeleasă nu ca o capacitate de a realiza planul lui Dumnezeu
cu privire la căsătorie ș i familie, ci ca o putere autonomă de autoafirmare egoistă .
În ceea ce privește inițiativa de modificare a art. 48 din Constituția României Biserica
Ortodoxa si Biserica Romano -Catolică sprijină activ aceste demersuri. Într-un comunicat public,
Biserica Ortodoxă Română a transmis sprijinul său pentru modificarea Constituției: „Această
inițiativă a mirenilor aparținând mai multor culte este sprijinită de Biserica Ortodoxă Română,

18
pentru că exprimă învăț ătura acesteia despre familie, precum și poziția sa constantă din punct de
vedere juridic.“ Sprijinul la care se referă BOR constă în principal în suport moral, pe care
preoții il acordă prin cuv ântul lor, dar și strângerea de semnături în lăcașurile de cu lt.

19
CAPITOLUL 2

2.1. Căsătoria – evoluție și perspective ale ”Noii ordini mondiale”
”Problematica familiei, prin complexitatea sa, a suscitat în ultimle patru decenii multiple
abordări de pe poziții complementare și interdiscilinare. Familia a devenit subiect și obiect
predilect al cercetărilor inter și multi -disciplinare, între care cele de psihologie socială,
sociologie, pedagogie, a adultului și psihologie a copilului, psihopatologie și psihiatrie socială,
psihoter apie și antropologie dețin poziții prioritare. O serie de domenii conexe (…)la care se
adaugă și problematica legislativă c ircumscrisă de dreptul familiei, atrag atenția asupra
semnificației și responsabilității sociale a organizării și evoluției familie i ca microsistem
fundamental în cadrul macrosistemului social.”13

2.2. Definiții ale căsătoriei
Atunci când vorbim despre termenul de căsătorie și diferitele definiții care îi sunt asociate,
aparent pare un proces simplu, daca stăm să ne uitam de -a lungul istoriei, deoarece cele mai
multe dintre aceste definiții înglobau elemente comune, însă având în vedere modificările
produse în societatea contemporană putem spune că și definirea familiei a căpătat aspecte
diverse, fiind definită diferit, fapt ce a dus l a o înțelegere din ce în ce mai ambiguă a termenului.
În sens larg căsătoria este ”o dramatică întâlnire între natură și cultură, între alianțe și
rudenie. Căsătoria este oo cumpănire dinre două iubiri, cea parentală și cea conjugală.”14
Căsătoria a fost de finită ca având în centul atenției sale femei care avea rolul cel mai
important și anume acela de a da naștere descendenților, fiind denumită, ”cooperativă de
producție.”
După Iolanda și Nicolae Mitrofan ”căsătoria apare ca o experiență fundamentală de
maturizare psihosocială, desfășurată la intersecția atât de neliniștitoare dintre tendințele și
nevoile de fuziune și autonomie. Intereacțiunea conjugală naște și renaște iubirea dintre soți, care
ea însăși are forța de a metamorfoza comportamente, atitudini , motivații, disponibilități de rol
nebănuite, aspirații și idei, îmbogățind și maturizând continuu profilul afectiv -spiritual al
bărbatului și femeii.”15 Din perspectiva celor doi căsătoria apare ca u proces în care fuziunea și
autonomia sunt doua elemente complementare.

13Mitrofan, I. (1989). Cuplu l conjugal -armonieșidizarmonie .EdituraȘtiințificășienciclopedică , pag 29
14 Claude, Levi -Strauss, Op.cit., p. 489
15 Iolanda Mitrofan, Nicolae Mitrofan, Elemente de psihologie a cupului, Casa de editură și presă ”Șansa” SRL,
București, 1994, p. 49

20
O altă definiție a căsătoriei evidențiază faptul că aceasta este ”un proces interpersonal al
devenirii și maurizării noastre ca personalități, de conștientizare, redirecționare și fructificare a
tendințelor, pulsiunilor și afinităților inco nștiente, de autocunoaștere prin intercunoaștere . Scopul
ei este creșterea personală prin experiența conjugalității și parentalității.”16
Privită din perspectivă sociologică ”căsătoria înseamnă o relație psihologică între doi
oameni conștienți, ea fiind o construcție complicată, alcătuită dintr -o serie întreagă de date
subiective și obiective, având o natură foarte eterogenă.”17
Giddens definește căsătoria ca ”o recunpaștere socială și o uniune sexuală aprobată între doi
indivizi adulți.”18
Googman definește căsătoria ca fiind ”aranjamentul, aprobat de societate, prin care se
creează o familie.”19
Dacă vorbim despre noțiunea de căsătorie în sensul cel mai larg acesta se constituie prin
legalizarea unei familii, pentru ca ulterior familia respectivă să poată fi recunoscută și celebrată
oficial de către societate.
Prin urmare, oricare ar fi definiția căsătoriei sa perspectiva din care este privită, aceasta a
fost și continua să fie și în societatea contemporană un model de organizare socială dominant .

2.3. Legisl ația privind definiția căsătoriei
Dincolo de definițiile date căsătoriei, de anumiți autori sau din anumite perspective, atunci
când ne referim la aceasta din punct de vedere juridic este enunțată ca fiind respectarea tuturor
condițiilor și formalităților impuse de prevederile legale pentru a înregistra ”o uniune liber
consimțită între un bărbat și o femeie”20
Ba mai mult în Codul Civil este menționat faptul că ”bărbatul și femeia au d reptul de a se
căsători în scopul de a întemeia o familie.”21 Aceste principii sunt menționate chiar și în
Constituția României, în cadrul art. 48, unde este precizat faptul că ”familia se întemeiază pe
căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea a cestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de
a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”22
”Condițiile din punct de vedere legal, pe care cei doi membrii ai cuplului marital, trebuie să le
respecte, sunt următoarele:”23

16 Diana Lucia Vasile, Introducere în psihologia familiei și psihosexologiei, Editura Fundației România de Mâine, p. 3
17 Idem
18 Giddens Anthony – Sociologie, Editura BICC ALL, Bucuresti, 2000
19 Goodman Norman – Introducere in sociologie, Editura Lider, Bucu resti, 1992
20 Noul Cod Civil, cap.VI, sec.3, art. 259
21 Idem
22 M. Constantinescu, Constituți României revizuită, București, Editura ALL BECK, 2004, p.99
23 Banciu Maria -Dreptul familiei, Teorie și practică, Editura ARGONAUT, Cluj Napoca, 1998

21
– Cel care se căsătoreș te trebuie să fie necăsătorit sa divorțat, în condițiile în care a mai
fost căsătorit.
– Vârsta minimă de căsătorie este de 18 ani pentru băieți și 16 ani pentru fete cu dispensă.
– Cele două ersoane de sex opus care se căsătoresc nu pot fi rude (veri, unchi, mătuși,
nepoți), decât d upă gradul III.
– Sănătatea presupune un set de condiții pe care viitorii soți trebuie sa -l probeze cu acte
doveditoare, eliberate de medici de specalitate.
– Pentru încheierea actului căsătoriei, ambii parteneri trebuie să -și exprime liber
consimțământul la semnarea actului, această situație fiind o altă condiție a realizării
căsătoriei.
– Căsătoria trebuie să fie monogamă.
Principiile generale ale dreptului fami liei pot fi sintetizate astfel:
– principiul ocrotirii căsătoriei și familiei;
– principiul căsătoriei liber consimțite între soți;
– principiul egalității în drepturi dintre bărbat și femeie;
– principiul exercitării drepturilor și îndeplinirii îndatoririlor părinte ști în interesul copiilor;
– membrii familiei sunt datori să î și acorde unul altuia sprijin moral și material;
– principiul monogamiei;
– principiul încheierii căsătoriei între persoane de sex diferit.
Importanța cunoa șterii acestor princi pii constă în ace ea că ajută la găsirea soluției juridice în
acele materii în ca re legislația nu este suficient de clară, de explicită sau este lacunară și la
determinarea măsurii în care normele dreptului familiei se complet ează cu norme din legislația
civilă.
”În Constit uția României seregăsesc enunțate principiile fundamentale ale familiei la art. 26,
art. 48,art. 49 și art. 50. Constituția ocrote ște raportul de căsătorie prin protejareafamiliei în
general, plecând de la ideea că această instituție juridică fiind baza familiei, ocrotirea ei
constituie prima condiție a ocrotiriifamiliei, în întregul ei. Tot astfel, trebuie să înțelegem că
protejarea familieiînseamnă întărirea legăturilor dintre soți, protejarea raportului decăsătorie.
Articolele constituțional e amintite reglementează dreptul laviață intimă, familială și privată,
familia, protecția copiilor și a tinerilor, protecția persoanelor cu handicap .”24
”Dreptul familiei s -a desprins din dreptul civil t reptat, ca urmare a necesității reglementării
juridice a numeroaselorprobleme specifice legate de familie, a progreselor legate deemanciparea

24T.R. POPESCU , Dreptul familiei. Tratat , vol. I, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucure ști, 1975, p. 10 -11;

22
femeii și reformulării poziției sociale și juridice a copiilorrezultați din căsătorie ori din afara
acesteia. ”25
”Legătura dreptului familiei cu dreptul penal și dreptul procesual penal pare evidentă dacă
avem în vedere Capitolul I al Titlului IX („Infracțiunicare duc atingere unor relații privind
conviețuirea socială”) al Coduluipenal, intitulat „Infracțiuni contra familiei”.
Așadar, legea sancționează ca infracțiu ni: bi gamia (art. 303 C. pen.), abandonul de familie (art.
305 C. pen.), relel e tratamente aplicate minorului (art. 306 C. pen.), nerespectarea măsurilor
privind încredințareaminorului (art. 307 C. pen.) ”26

2.4. Forme alter native ale căsătoriei
Fiecare societate își face propriile reguli cu privire la încheierea căsătoriilor, dintre cele mai
cunoscute forme de căsătorie întâlnind: endogamia și exogamia. Prin endogamie înțelegem un
sistem de reguli, în ceea ce privește căsătoria, care se practică între me mbrii aceleiași
societăți/comunități/rase sau aceluiași grup, principalul argument fiind neamestecarea sângelui
cu străinii. Iar exogamia este caracterizată prin regula de a -și alege partenerul din afaea grupului
sau cmunității, incestul fiind considerat u n tabu.27 Această clasificare a formeor căsătoriei este
realizată ținând cont de regulile nescrise ale căsătoriei, însă din perspectiva numărului de
parteneri avem următoarele forme de mariaj:
– monogamia – uniunea dintre o femeie și un bărbat, în care se valorizează fidelitatea
partenerilor.
– Poligamia – reprezintă uniunea dintre un bărbat și mai multe femei.
– poligemie: surorală sau nonsurorală
– poliandrie: fraternală sau nonfraternală
– mai putem distinge și o altă categorie numită, căsătorie de grup – reprezin tă acel tip de
uniune în care mai mulți bărbați sunt căsătoriți cu mai multe femei și conviețuiesc
laolaltă.
Dacă ne referim la tipuri de căsătorie din perspectiva criteriului rezidențial, distingem între
căsătorie:
– patrilocală sau matrilocală
– avuncolocală
– neolocală

25I. ALBU, Căsătoria în dreptul român , Ed. Daci a, Cluj -Napoca, 1988, p. 11 -12; A. IONA ȘCU, Familia și rolul ei în
societate , Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 1975, p. 23 -24.
26A se vedea aceste prevederi ale Codului pen al, cuprinse în partea finală a capitolului, la aspecte practice
27 C. Zamfir, L. Vlăsceanu, Op.cit., p.92

23
Dincolo de aceste forme ale căsătoriei, mai exista o serie de forme alternative ale căsătoriei,
care se referă la caracteristicile și eventualele probleme care apar în familia modernă.
Formele alternative sunt:
– uniunile consensuale
– cuplurile făr ă copii
– uniuni monoparentale
– persoanele divorțate
– indivizi celibatari
Uniunile consensuale reprezintă o formă alternativă de cuplu familial, acestea fiind foarte
răspândite în societatea contemporană și care au luat amploare în special după anii 1970.
Acea stă formă se aseamănă foarte tare cu familia nucleară deoarece îndeplinesc aceleași funcți,
diferența constă în fapttul că nu se oficiază căsătoria. Prin prisma faptului ca nu se ofciază
căsătoria, concubinajul, așa cum mai este numit, constituie una dintr e alternativele cele mai la
îndemână pentru tinerii care vor să experimenteze viața de familie, fără a fi căsătoriți. Astfel că
putem spune că aceasta constituie etapa premergătoare căsătoriei, însă în unele cazuri
concubinajul poate reprezenta un stil de viață pentru o anumită perioadă sau chiar definitiv.
Cuplurile fără copii , reprezintă acea particularitate care se focusează în special pe populația
tânără . Cuplurile care aleg să nu aibă descendenți au o anumită structură și o serie de
particularități, deoarece nu reușesc să satisfacă sarcinile semnificative ale familiei și nu
consideră reproducerea biologică ca fiind o funcție fundamentală a familiei. Motivele pentru
care anumite cupluri aleg aceast ă formă a mariajului sunt multiple și țin atât de societate cât și de
indivizi, ca urmare a acestui fapt putem vorbi despre decadența societății, dar și despre scăderea
nivelului de trai. Pentru a diminua numărul familiilor care aleg o astfel de alternativ ă, societatea
românească încearcă orientarea indivizilor către valorile familiale.
Uniuni monoparentale , reprezintă o altă formă alternativă a căsătoriei apărută ca urmare a
perturbării rolului membrilor familiei și modificării continue a funcțiilor îndepli nite de aceștia.
Toate aceste particularități ale familiei au apărut deoarece acestea se confruntă cu ”probleme de
sexualitate, de restrângere a descendenței. De asemenea în plan afectiv -emoțional problemele
curente sunt lipsa partenerului, a dragostei con jugale, frustrarea individului de o serie de
satisfacții și împliniri ce sunt efectul dragostei împărtășite. Dificultățile și perturbările
intrafamiliale specifice acestor modele se regăsesc î n plan extrafamilial în ce privește integrarea
socioprofesională a adultului, comportamentul școlar și social al minorului, relațiile cu
instituțiile și comunitatea. ”28

28 M. Voinea, Op.cit., p.152

24
Persoanele divorțate , constituie un alt model caracteristic perioadei moderne, potrivit căruia
noua familie este formată din copii celor doi soț i proveniți din mai multe căsătorii, aceștia
reprezentând noua descendență . Însă în acest model de familie pot apărea o serie de probleme
dintre care cele mai importante sunt: modalitatea de îngrijire a copiilor, unitatea cuplului,
relațiile din familie și p robleme în ceea ce privește aspectul material al acestei familii.
Indivizi celibatari, potrivit lui Jean Bacher at unci când vorbim despre celibat, vorbim atât
despre persoanele care nu întrețin relații intime cu alte persoane, cât și despre partenerii care
locuiesc în menaje separate. Aceasta apare ca o opțiune de viață sau o perioadă de așteptare
între doua legături sau o adevărată sihastrie. În ziua de astăzi celibatul este o opțiune personală,
aparținând în exclusivitate individului, care din diferite c onsiderente alege această formă. Deși
acest lucru șine de decizia personală, este evident că o creștere a numărului de celibatari
afectează în mod negativ societatea, prin urmare, ”consecințele celibatului sunt:
– scăderea nupțialității,
– scăderea natalității,
– dezechilibre demografice,
– sentimente de frustrare,
– insatisfacții pentru cei care din motive obiective nu s -au căsătorit.”29
O formă alternativă a căsătoriei dusă la extreme o constituie cuplurile de homosexuali și
lesbiene , chiar dacă în prezent ponderea acestora este relativ scăzută în special în societatea
românească, totuși constituie un pericol în ceea ce privește integritatea familiei tradiționale și
tocmai de aceea toleranța față de ele este relativ scăzută.
În ceea ce privește societatea românească cele doua forme ale căsătoriei, recunoscute atăt de
lege cât și de Dumnezeu sunt căsătoria civilă și căsătoria religioasă . Deși aparent cele două sunt
diferite, acestea se completează reciproc. Dacă privim în trecut se poate observa faptul că până
în anull 1789 căsătoria avea exclusiv caracter religios, însă odata cu Revoluția Franceză aceasta
se transformă în contract civil, caracterul civil căzând pe loc secundar, cu toate acestea părerile
sunt împărțite în ceea ce pri vește importanța celor două , existând voci, care spun că o căsătorie
civilă este o garanție pentru căsătoria religioasă, în sensul că aceasta crează o legătură mult mai
puternică între cei doi parteneri .
Schimbare a majoră care a apărut în urma introducerii căs ătoriei civile a fost condiția ca
aceasta să fie efectuată înaintea celei religioase, astfel că este absolut necesar ca oamenii să se
căsătorească civil, pe când căsătoria religioasă rămâne doar o opțiune pentru cupluri. Așadar este

29 Specificul moral al relațiilor de familie, în Revista de filozofie, vol. 12, nr 2, 1965, pp. 223 -230

25
cunoscut faptul că atât biserica cât și statul văd în familie o instituție fundamentală a societății,
însă fiecare îi conferă un regim distinct.

2.5. Globalizarea si influența acesteia asupra căsă toriei la nivel mondial
”Schimbă rile din ultimele decenii din societatea occidentala au născut ideea că ne aflăm în
fața unei noi civ ilizații, diferită de cea industrială și denumită de majorit atea teoreticienilor
postmodernă. Postmodernismul înseamnă în primul rând renunțarea la definiții și clasifică ri; nu
mai avem modele ide ale dominante într -un domeniu sau altul, nu mai există “calea cea mai
bună”. Postmodernitatea însăș i nu se mai poat e clar defini si caracteriza, căci ar însemna să
procedăm într -o manieră modernă. Conceptele nu mai au un înț eles un ivoc, pot fi redefinite î n
funcț ie de context. ” Acest lucru poate fi observat și în ceea ce privește instituția căsătoriei la
nivel mondial, a cărei definiție tinde să sufere schimbări datorate fenomenului de globalizare.
Principala influență a globalizării în ceea ce privește că sătoria la nivel mondial o constituie
acceptarea căsătoriilor între persoane de același sex.
Astfel, potrivit datelor statistice situația căsătoriilor gay, dar și atitudinea țărilor cu privire la
acest subiect se prezintă astfel30:
ȚARA AN PENTRU ÎMPOTRIVA FĂRĂ OPINIE
Albania 2015 10% 88% 2%
Armenia 2017 3% 96% 1%
Austria 2015 55% 38% 7%
Belarus 2017 16% 81% 3%
Belgia 2015 77% 20% 3%
Bosnia/herțegovina 2017 13% 84% 4%
Bulgaria 2017 18% 79% 3%
Cehia 2017 65% 29% 6%
Cipru 2015 37% 56% 7%
Croația 2015 37% 54% 9%
Danemarca 2015 87% 9% 4%
Elveția 2016 69% 25% 6%
Estonia 2015 31% 58% 11%
Finlanda 2015 66% 28% 6%
Franța 205 67% 31% 2%

30: https://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturi_LGBT_%C3%AEn_Europa

26
Georgia 2012 6% 89% 4%
Germania 2017 75% 20% 5%
Grecia 2016 50% 47% 3%
Irlanda 2015 80% 15% 5%
Islanda 2004 87% – –
Italia 2016 56% 40 % 4%
Kazahstan 2017 7% 89% 4%
Kosovo 2015 10% 88% 2%
Letonia 2015 19% 76% 5%
Lituania 2015 24% 71% 5%
Luxemburg 2015 75% 20% 5%
Macedonia 2015 10% 88% 2%
Malta 2015 65% 29% 6%
Marea Britanie 2016 56% 27% 17%
Moldova 2014 5,9% 87,2% 6,9%
Muntenegru 2015 10% 88% 2%
Norvegia 2013 78% 17% 4%
Olanda 2015 91% 7% 2%
Polonia 2017 32% 59% 8%
Portugalia 2015 61% 33% 6%
România 2017 26% 74% 1%
Rusia 2015 8% 80% 12%
Serbia 2017 12% 83% 4%
Slovacia 2015 24% 69% 7%
Slovenia 2015 38,3% 49,5% 12,2%
Spania 2015 84% 10% 6%
Suedia 2015 90% 7% 3%
Turcia 2015 27% – –
Ucraina 2017 9% 85% 6%
Ungaria 2015 39% 53% 8%

27
CAPITOLUL 3

3.1. Familia prin prisma teoriilor sociologice
”Perspectivele teoretice asupra familiei au evoluat de la un co nsens cvasiunanim asupra
dominației familiei nucleare ș i a rolu lui ei central în societate până la pluralitatea m odelelor
familiale alternative și a abordă rilor lor teoretice din contemporane itate. În perioada postbelică ,
teoria standard a familiei considera familia nucleară o unitate adaptativă și mediatoare între
individ ș i societate.
Confor m originii sale structural -funcț ionaliste, această perspectivă susține cã familia
îndeplinește funcț ii esențiale pentru membrii săi ș i pentru societate. Studiile feministe au avut u n
impact hotărâtor asupra evoluț iilor teoretice asupra familiei. Teoriile cu nivel ma re de
generalitate au început să fie înl ocuite cu teorii de rang mediu și mic. Evoluț ia perspe ctivelor de
abordare a fa miliei este consonantã cu evoluț ia teo retică generală din sociologie și din știință în
general de la abordă ri complexe, la nivel macro (funcț ionalism, conflictualism), la abordă ri
specifice, la nivel micro, adesea strict contextual e. Începând cu anii 1980 putem vorbi de o
pluralitate teoretică în domeniul sociologiei familiei și de tot mai multe abordă ri preluate din alte
domenii, familia fiin d un domeniu care se intercondiționează cu toate palierele vieț ii sociale .”31

3.2. Teoria dezvoltării (ciclurilor vieții)
”Teoreticienii dezvoltării tr atează ciclurile vieții individuale și familiale în termeni de stadii
specifice. Schema ciclurilor vieții familiale, elaborată de R. Hill (1970) precizează intervalele de
timp în care se produc s chimbări în dezvoltarea familiei. Aceste stadii sunt următoarele:”32
– stadiul inițial al relațiilor familiale ale cuplului fără copii – cuplul este dominat de
exansiunea dorinței de întreținere a confortului afectiv;
– stadiul vieții cuplului cu copii preșcolar i este stadiul în care se stabilesc regulile de bază
ale vieții conjugale, zonele de toleranță și intoleranță , în creșterea copiilor care sunt încă
mici;
– stadiul familiei cu copii de vârstă școlară – reprezintă stadiul în care rolul de părinte al
fiecărui p artener devine mai dificil datorită întrării copiilor în școală, este o perioadă
propice crizelor în cadrul relațiilor de cuplu, crize care se pot solda chiar cu inevitabila
destrămare a cuplului;

31 Raluca Popescu, Introducer e în Sociologia familie, 2009, p.21
32 cf. I. Mitrofan, C.Ciupercă, 1998, p.144

28
– stadiul familiei părăsite de copiii deveniți adulți – apare atunci când rolul parental devine
mai complex prin plecarea copiilor din casa părintească, asistăm, de multe ori și la o
criză a identității profesionale datorată dezagregării rolului profesional, în general ,
aaceastă perioadă este caracterizată fie prin tensiue, fie prin liniște sufletească;
– stadiul familiei omului singur – apar probleme noi legate de pierderea soțului/soției, în
schimb, apariția nepoților reface echilibrul vieții.
Așadar prin prisma teoriei dezvoltării numită și teoria ciclurilor vieții , putem identifica toate
etapele emoționale, dar și intelectuale prin care o persoană trece de -a lungul vieții, aceasta
confruntând -u-se permanent cu noi probleme și situații neprevăzute în viața de familie, dar care
în același timp îl ajută să se descopere și să se adapteze constant la noile situații.

3.3. Teoria structurală (dinamica rolurilor și a puterii)
”Teoria structurală, inspirată din teoria sistemelor familiale și dezvoltată în mod deosebit de
S. Minuchin și colaboratorii săi (1967, 1974) sublinia ză importanța organizării structurale pentru
funcționarea unității familiale și pentru binele membrilor săi. Minuchin abordează direct
problema normalității, arătând că familiile normale nu pot fi deosebite de familiile anormale prin
absența problemelor. E l atacă mitul normalității ”placide”, ce idealizează familia medie, care ar
fi total lipsită de stres, care trăiește într -o constantă armonie și cooperare, care face față cu brio
provocărilor sociale externe sau celor interne. O asemenea imagine nu se poat e menține, ori de
câte ori cineva ia contact și observă o familie obișnuită, confruntată cu probleme obișnuite.”33
”Această perspectivă teoretică abordează familia ca un sistem social, dispunând trei
componente de bază :
– structură familială, specifică unui sistem deschis, în transformare;
– o dezvoltare constantă în timp, ce traversează diverse stadii, care necesită restructurări
permanente;
– familia dispune de o serie de strategii adaptative care îi permit să -și mențină continuitatea
și care contribuie la dezvoltarea psihosocială a membrilor ei.
Structura familial ă este definită ca un set invizibil de exigen țe care organizează modurile
încare membrii familiei interac ționează. Structurile tranzac ționale care definesc rela țiileși
reglează comportamentul sunt menționa te de douătipuri de constrângeri: regulile universale care
guvernează organizarea familial ă – în mod deosebit cel privind puterea ierarhică -și expecta țiile
mutuale din cadrulfamiliilor particulare. O familie func țională trebuie să fie capabilă să se
adapteze la exigen țele interne (de dezvoltare) și externe (de mediu), aflate în schimbare.

33 Nicoleta Turliuc, Psihologia cuplului și a familiei, curs, p. 18

29
O familie î și diferen țiazăși își îndeplinește funcțiile prin sub -sistemele sale , formate din
generaț ii, grupurile de gen sau de interese. Graniț ele unui subsistem , regulile care definesc cine
participă și cum, asigură protejarea diferențierii sistemului. Pentru o bună funcționare familială,
graniț ele acestea trebuie bine definite și înțelese de membrii sub -sistemelor, pentru ca aceștia să –
și realizeze funcțiile. Subsistemul soților trebuie să -și stabilească o graniță care să -i protejeze de
solicitările ș i nevoile celorlalț i, cum ar fi copiii sau membrii familiei extinse, ceea ce
înseamnă că, adulții trebuie să aibă propria l or “teritorialitate psihosocială ”. De as emenea,
subsistemul parental, care include sub -sistemul bunicilor și cel al copiilor deveniți la rândul lor
părinți, poate funcț iona destul de bine dacă liniile autorității și responsabilităț ii sunt fo arte clar
trasate. Prin urmare,claritatea granițelor familiale este socotită a fi un pa rametru util în evaluarea
funcționalității familiei.
Minuchin avertiza că , procesul tranzi țional al adaptării la schimbările apă rute în mediul
familial accentuează lipsa de diferențiere ș i anxietatea, care pot fi judecate și etichetate greșit, ca
patologice . Din perspectiva structurală , nici unul din stilurile familiale nu este în sine normal sau
anormal,funcțional sau disfuncț ional. Orice pattern familial poate fi funcțional. Diferențierea
familială este idiosincretică (specifică fiecărei familii), depinzând de compoziț ia ei, de stadiul de
dezvoltare în care se află ș i de sub -cultura din care face parte. Fiecare familie are o
structură proprie și o preferință pentruanumite patternuri tranzac ționale, care r ăspund exigen țelor
ei cotidiene. Puterea sistemului depinde deabilitatea sa de a activa patternuri alternative atunci
când apar schimbă ri interne sau externe. În esență , Minuchin propune un model optimal al
normalității , defi nit în termenii împlinirii funcționale. Acest mo del leagă perspectiva teoriei
structurale de terapia familial ă.”34
”Cu privire la divizarea rolurilor î n cuplu, unii cercetători au evidențiat tendinț a un ei
slabe diviziuni a rolurilor în familia modernă, mai ales datorită integrării femeii în viața
profesională . De asemenea, structura rolurilor conjugale este condiționata ș i de nivelul
instrucț ional si cultural al partenerilor, de categoria socio -profesională căreia îi aparțin, dar și de
relațiile exterioare ale nucle ului conjugal cu familia extinsă , prieteni, vecini etc. ”35
R. Touzard (1965) enumeră 9 tipuri de interacț iuni posibile ce definesc conduitele de rol î n
cadrul cuplului. Clasificarea este realizată pornind de la două variabile: autoritatea si puterea în
cuplu, respectiv acțiunea ș i decizia :
1) Autonomia bărbatului (barbatul acționează ș i decide).
2) Autonomia femeii (f emeia acționează ș i decide).
3) Autocrația bărbatului (bărbatul decide, femeia acționează ).

34Nicoleta Turliuc, Psihologia cuplului și a familiei, curs, p . 19
35http://www.scritub.com/sociologie/TEORII -EXPLICATIVE

30
4) Autocrația femeii (femeia decide, bărbatul acționează ).
5) Conducerea bărbatului (bărbatul decide, acționeaza împreună ).
6) Condu cerea femeii (femeia decide, acționeaza î mpreuna).
7) Diviziune a sincretica a rolurilor (el acționeaza, decid împreună ).
8) Diviziunea sincretică a rolurilor (ea acționează, decid împreună ).
9) Cooperarea si ncretică (acționează împreună, decid împreună ).”36
Rolul conjugal se formează inț tial prin imitația sau negarea (constientă/inconstientă )
modelelor de rol similar, deja cunoscute în familia consangvină. Dacă partenerul se sustrage de
la rolul expectat, toate consecințele apărute î n urma acesteia , conduc la accentuarea unui
sentiment de a nxietate și frustrare. Ș i aceasta, d eoarece partenerii se raportează unul la altul
conform "normelor relaționale și funcț ionale ale comportamentului conj ugal al părinț ilor lor ." 37

3.4. Teoria funcțională (procesuală)
”Aflată în strânsă legătura cu teoria sistemelor și cu cea structurală, teoria func ționalistă a
contribuit semnificativ la explicarea vie ții familiale. Funcț ia reprezintă contribu ția pe care un
anumit“lucru” o poate avea pentru a men ține ind ividul într -un context familial particular sau
institu ția familiei încadrul societ ății ca întreg. Familiile există deoarece ele sunt cadrul ce
asigur ă îndeplinirea unor func ții necesare.
Printre aceste se află: crearea noilor genera ții, asigurarea socializă rii adecvate a copiilor,
reglarea activit ății sexuale a celor doi so ți, men ținerea și satisfacerea nevoilor fizice ale familiei,
satisfacerea nevoilor afective, de intimitate ale membrilor familiei ș.a.m. d.
Aceste funcț ii sunt toate interc onectate, schimbarea într -o funcț ie afectându -le și pe
celelalte. De -a lungul timpului familia și-a pierdut din func ții, cum ar fi cea de unitate
economică , de produc ție, de unitate de protec ție, educa ție și securitate s ocială . Funcția
economic ă și cea psihosexual ă sunt tot mai mult privite ca fiind funcț iile majore ale familiei
contemporane. Func ționaliștii au pus accentul pe importan ța rela țiilor de familie, ei studiind – de
exemplu – rolul tabuului , incestului în men ținerea sistemului familial sau rolurile tradi ționale
masculine și feminine în cadrul diviziunii familiale a muncii.
Rolurile instrumentale sunt conectate cu lumea externă (de exemplu, rolul de sus ținător
economic). Rolurile expresive, prin contrast, sunt r ealizate în interiorul familiei (precum
producerea hranei, asigurarea nevoilor afective și a satisfac ției emo ționale). Rolurile

36cf. I. Mitro fan, C. Ciuperca, 1998, p. 147
37I. Mitrofan, C. Ciuperca, 1998, p.150

31
particularecare nu ajut ă la men ținerea vie ții familiale sunt numite disfuncț ionale, ele generând
schimbarea sau distrugerea sist emului.
Structura familiei este definită – în mod asemănător abordării structurale, deși în al ți termeni
– ca fiind modul în care pozi țiile și rolurile familiale sunt organizate. Exemplele privind
diferitele structurifamiliale – menționate de diver și func ționaliști – includ: familia matriarhală,
patriarhală, familia extinsă, cea nuclear ă, cea f ără copii sau familia monoparentală. ”38
Paradigma funcț ională are implicații asupra a 4 abordări (acestea se raportează la
funcționalism, dar ar putea sa aibă și o existență de sine -stătătoare) ș i anume:
– abordarea comunicațională ;
– abordarea interacți onist -simboli că;
– abordarea din perspectiva conflictului;
– abordarea socială a schimbului.
În cadrul paradigmei comunicaț ionale sunt elucidate tipurile, cantitatea ș i calit atea
intercomunică rilor maritale.
Tipurile de intercomunicare sunt legate de tipurile de inte racțiuni specifice cuplului: senzual –
senzitive, erotico -afective, de petrece re a timpului liber, socioeducaț ionale, decizionale, practic –
menajere ș i de planificare a bugetului.
Cantitatea intercomunică rii face referire la frecvenț a mesajelor emise ș i recepta te pe diverse
canale simultane ș i succesiv e, în conformitate cu trebuințele si disponibilităție individuale de
relaționare.
Calitatea intercomunică rii face apel la învățarea deprind erilor de a comunica. De modul în
care se comunică depinde funcț ionalitate a familiei – sa știi ce, când și cum să comunici în
situaț ia de parteneriat, co nstituie o disponibilitate esențiala pentru continuarea vieții în cuplu și
pentru c orecția succesivă a stilului interacț ional .”39
”Conceptele fundamentale ale a bordării interacționist simbolice sunt: interacțiunea, simbolul,
semnificaț ia. Ideea centrală este urmă toarea: cuplul oferă posibilitatea comunicării cu el însuși și
cu ceilalț i prin vehicularea de simboluri verbale/nonverbale . Membrii cup lului interacționează
perpetuu î ntre ei, dar prin int ermediul imaginilor, al percepțiilor reciproce, al felului în care se
definesc unul pe celălalt. Viaț a de cuplu este rezultatul acestei , mereu construite și reconstruite
realităț i simbolice. ”40
”Teoriile conflictului pornesc de la premisa c ă acesta este normal în cadrul grupului, dar și
între grupurile sociale, pentru că lipsa resurselor face ca interesul u nei persoane sau al unui grup

38Nicoleta Turliuc, Psihologia cuplului și a familiei, curs, p. 20
39I. Mitrofan, C. Ciuperca, 1998, pp. 153 -155.
40 Idem

32
să se ciocn ească cu al altora. Conflictul d epinde de structura grupului (mărime și compoziție),
precum ș i de resurse, care încurajează fie competiți a, fie cooperarea .”41
”Teoretici enii schimbului social consideră că indivizii sunt permanent în c ăutarea rela țiilor
caresatisfac propriile lor interese personale. Cei doi cercetători care au articulat această teorie
suntG. Homans (1950, 1961)și P. Blau (1964), în timp ce, I. Nye (1976, 1979) are meritul
deosebit de a fi ar ătat cum poate fi aplicată perspectiva schimbului so cial la domeniul
familiei.Schimburile dintre douăpersoane pot fi pozitive sau negative. Cele pozitive includ
oferireașiprimirea de recompense reciproce, iar cele negative oferireași primirea de costuri.
Recompensele și costurile din cadrul schimburilor pot fi intrinseci și extrinseci. În general,
oamenii caută schimburile recompensatoare și le evită pe cele costisitoare. No țiunea de
reciprocitate este foarte importantă : reciprocitatea pe termen scurt este mai degrabă o
caracteristică a rela țiilor disfunc ționale, în timp ce schimburile și reciprocitatea pe termen lung
caracterizează relațiile func ționale, normale. ”42

3.5. Teoria sistemică (holistă)
Reprezentan ții acestei perspective teoretice consider ă că orice sistem se defineș te printr –
unansamblu de pă rți componente care trebuie să satisfacă două cerin țe: mai întâi, aceste
elemente trebuie să fie conectate direct sau indirect, în cadrul unei re țele de efecte cauzale
reciproceși, în al doilea rând, fiecare parte trebuie să fie conectată uneia sau multor com ponente
ale întregului într -o manier ă stabilă, de -a lungul unei anumite perioade de timp.
Ca sisteme interac ționale, familiile normale operează în acord cu reguli și principii,
existente în toate sistemele (Bertalanffy, 1968;W. B uckley,1967), pe care le enumer ăm
în continuare :
– cauzalitatea circulară;
– nonsumativitatea;
– finalitatea;
– comunicarea;
– regulile familiei;
– homeostazia;
– morfogeneza.”43
”Teoreticienii sistemelor consideră că un sistem de parț i interconectate , este un model util
pentru înțelegerea orică rui obiect. Datorită interconexiunilor, întregul înseamnă mai mult decât

41cf. A. Baran -Pescaru, p. 50
42Nicoleta Turliuc, Psihologia cuplului și a familiei, curs, p 22
43Nicoleta Turliuc, Psihologia cuplului și a familiei, curs, p. 18

33
suma parț ilor. Sist emele se află în relaț ii dinamice cu mediul lo r prin feedback, care transformă
unele ieșiri ale sistemului în intră ri. Conceptele cheie includ sistemul, legă turile, regulile de
transformare, feedbackul, varietate a (flexibilitatea), echilibrul ș i subsistemele .”44

44cf. A. Baran -Pescaru, 2004, p. 49 .

34
CAPITOLUL 4
STUDIU SOCIOLOGIC:
”Percepția tinerei generații asupra evoluției căsătoriei”

4.1. Fundamentarea teoretică a temei cercetării
Subiectul famliei, al căsătoriei, al originii și evoluției acestora, a reprezentat dintotdeauna o
abilitate specifică speculațiilor sociologice. În ceea ce privește familia, a existat mereu afirmația
conform căreia aceasta este nucleul societății umane, i ar căsătoria monogamă a fost privită ca
fiind prototipu l tuturor varietăților de uniune sexua lă. Se consideră de asemenea, că legea,
autoritatea și guvernul sunt toate derivate din puterea patriarhală, iar statul, cooperarea
economică și toate celelalte forme de asociere socială au crescut treptat din grupul primar.
Familia poate părea un concept simplu, însă nu există o definiție simplă a familiei. În
termenii cei mai de bază, o familie este un grup de indivizi care au o legătură juridică sau
genetică, dar pentru mulți oameni, familia înseamnă mult mai mult și chiar ideea simplă a
legăturilor genetice poate fi mai complic ată decât pare. În definiția cea mai de bază, familia este
un grup de persoane care au o legătura legală sau o legătură de sânge.
Obligațiuni legale: Familiile sunt legale prin căsătorii, adopții și tutelă, inclusiv drepturile,
obligațiile și atribuțiile a cestor contracte legale. Legăturile legale pot fi modificate, extinse sau
dizolvate pentru a schimba compoziția unei familii.
Obligațiuni de sânge: Persoanele care sunt legate direct printr -un strămoș comun fac parte
dintr -o familie. Aceasta include atât r udele apropiate, cât și cele îndepărtate, cum ar fi frații,
părinții, bunicii, mă tușile, unchii, nepoții, nepoatele și verii. Cercetarea unui arbore genealogic
sau a înregistrărilor genealogice poate dezvălui legăturile de sânge familiale.
Căsătoria este d efinită diferit de entități diferite bazate pe factori culturali, religioși și
personali. Aceasta este o uniune formală, un contract social și legal între două persoane care își
unesc viața legal, economic și emoțional. Contractul de căsătorie implică, de regulă, faptul că
cuplul are obligații juridice reciproce pe tot parcursul vieții sau până când decide să divorțeze.
Căsătorită oferă și legitimitate relațiilor sexuale în cadrul acesteia. În mod tradițional,
căsătoria este adesea privită ca având un rol -cheie în păstrarea moralei și a civilizației. Aceasta
este o tradiție care continuă să se dez volte în multe culturi, prin ur mare cultura românească este
cea care sprijină cu desăvârșire fam ilia tradițională și prin implicit și căsătoria.

35
Conform numeroaselor studii realizate despre căsătorie, aceasta contribuie la o ajustare
psihologică și fizică pozitivă, atât pentru soți cât și pentru copiii acestora.
Când vorbim despre transformarea familiei în societatea modernă, ne gândim la schimbările
profunde și cuprinzătoare care se manifestă de la rădăcinile familiei și transformă componentele
esențiale care o definesc , astfel că aceste transformări au dus în timp la anxietatea, insecuritatea
și instabilitatea vieții de familie, prin urmare termenul de familie a început să fie înțeles într -un
sens mai larg, nu doar ca fiind alcătuit din copii și părinți.
Asistăm în prezent la promovarea a două modele de viață în comun și anume cei care susțin
modelul cuplului occidental și sunt de părere că atât căsăt oria cât și familia sunt do uă concepte
ce aparțin trecutului. Astfel că nu își mai au locul în societatea contemporană, iar pe de altă parte
se află societatea conservatoare care sprijină perpetuarea celor două concepte, considerând -u-le
ca fiind în contin uare instituții de bază ale societății.
În ceea ce privește cauzele pentru care familia s -a modificat, printre acestea se numără,
emanciparea femeii, influențele aduse de globalizare, pierderea valorilor spirituale și morale,
presiunile sociale, lipsa educ ației soc iale, dar și religioase.
Sub influența modelelor occidentale au apărut în timp mai multe forme alternative ale
căsătoriei, chiar dacă acestea sunt nesemnifictive în comparație cu modelul tradițional. Printre
acestea se numără uniunile consesnsua le, indivizi celibatari, persoane divorțate, familii
monoparentale și nu în ultimul rând familii formate din persoane de același sex. La acestea din
urmă, atitudinea românilor este încă foarte conservatoare, drepturile persoanelor lesbiene, gay,
bisexual s au transgender, confruntându -se cu impedimente juridice, deoarece în legisl ație nu se
prevede dreptul la căsătorie al persoanelor de același sex. Odată cu anul 2000 s -au produs
modificări ale legislației românești privind dreptrile LGBT, astfel că homosex ualitatea a fost
dezincriminată , legile anti -discriminare s -au pus în aplicare, la fel ca și cele care sancționează
infracțiuni motivate de homofobie, iar v ârsta consimțământului pentru relații sexuale a fost
egalată. Prin acste demersuri comunitățile LGBT au devenit mai vizibile, România fiind
considerată în anul 2006 ca una din țările care a făcut progrese vizibile în ceea ce privește
combaterea abuzurilor pe motiv de orientare sexuală sau combatere de gen.
În ciuda celor ma i sus menționate familia tradiți onală continuă să fie ca și în trecut reperul
cel mai important în societatea românească deoarece reprezintă factorul de stabilitate și sănătate
în viața noastră, dar și a întregii societăți, aceasta fiind susținută de diverse instituții înființate în
acest sens, dar și de către stat, asfel că un astfel de demers de susținere al familiei îl constituie

36
inițiativa ”Coaliției pentru familie”, care a strns în anul 2016 semnături, pentru a modisica art. 48
din Co nstituție, în scopul interzicer ii căsăto riilor gay .

4.2. Definirea obiectivelor cercetării
Obiectivul gene ral:
– Cunoașerea opiniilor tinerilor despre evoluția instituției căsătoriei, întrucât aceasta tinde
să se modifice constant sub presiunea di feritelor influențe venite odată cu globalizarea.
Obiective specif ice:
– Cunoașterea opiniilor tinerilor, dar și a atitudinii acestora în ceea ce privește inițiativa de
modificare a articolul ui 48 din Constituția României;
– Cunoașterea gradului de toleranță cu privire la relațiile respectiv căsătoriile între peroane
de același sex.

4.3. Formularea ipotezelor de lucru
Ipoteza principală de la care a pornit prezenta cercetare este aceea conform căreia
majoritatea oamenilor susțin modificarea artico lului 48 din Constituția României, prin
introducerea unui alineat care să specifice clar, faptul că o căsătorie se poate încheia numai între
un bărbat și o femeie, deoarece societatea românească nu este încă pregătită să susțină relațiile și
cu atât mai puțin căsătoriile între persoane de același sex, încadrând conservatorismul și
rezistența la schimbare a populației românești, într -una dintre cele mai marginale și limitrofe,
atitudini inflexibile, manifestată într -o societate.
O a doua ipoteză conturată la începutul cercetării este cea conform căreia instituția
căsătoriei a înce put să își piardă din importanță , în opinia tinerilor.

4.4. Stabilirea metodelor de realizare a cercetării
– Metoda de cerceta re: Analiza sociologică de teren (empirică)
”Termenul de “cercetare sociologică” sau „cercetare socială” are înțel esul cel mai larg: se referă
la obținerea și prelucrarea informațiilor obiectiv verificate, în vederea construiri i explicațiilor
științifice ale faptelor, fenomenelor și proceselor sociale . (…) Cercetarea sociologică empirică
presupune observarea directă a realității, aplicarea unor metode ș i tehnici specifice de recoltare a
informațiilor (ancheta, experimentul, chestionarul etc.), de prelucrare a lor (corelații, teste de
semnificație statistică etc.). Când cercetarea sociologică empirică (concretă sau de teren) are un

37
caracter preliminar, explorator sau are o amploare sau profunzime mai reduse se vorbeș te de
„investigație sociologică”. ”45
– Tehnica de cercetare: Ancheta de Opinie
”Sondajul de opinie publică are ca scop cunoașterea „complexului preferințelor
exprimate de un număr semnificativ de persoane referitoare la o problemă de importanță
generală” (Hennsesy, 1981 , 4). Acest tip de cercetare sociologică se fondează: pe modalitățile
interogative de culegere a informațiilor ș i pe tehnicile de eșantioane și are ca notă diferențială
restrângerea ariei de cunoaștere la opinia publică. ”46
– Instrumentul de cercetare : Chestionar
”Indiferent dacă este vorba de un sondaj de opinie publică, de o anchetă sociologică sau de o
cercetare de teren, chestionarul se dovedeșt e a fi una din tehnicile cele mai frecvent utilizate în
științele socioumane.”47 În ceea ce privește definirea efectivă a c hestionarului, acest lucru este
greu de realizat, deoarece nu există o definiție acceptată la scară largă. Însă potrivit lui Septimiu
Chelcea ” chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și, corespunzăto r, un instrument de
investigare constând dintr -un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate
logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi
înregistrate în scris .”48
Făcând referire la chestionarul aplicat în cadrul aceste cercetări, acesta este alcătuit din
22 de întrebări, exceptând datele socio -demografice, întrebările sunt atât închise cât și deschise,
de asemenea se pot observa și o întrebare filtru.
– Lotul de subi ecți:
În ceea ce privește lotul de respondenți, acesta este alcătuit din 50 de tineri cu vârsta cuprinsă
între 18-30 de ani, lucrând în diverse domenii de activitate, fiind atât căsătoriți cât și necăsătoriți.

4.5. Prelucrarea statictică a datelor
Instrumentul de cercetarea ales pentru prezenta cercetare a fost chestionarul, acesta fiind
aplicat unui lot de subiecți de 50 de respondeți, iar datele rezultate în urma cuantificării
rezultatel or sunt prelucrate și ilustrate astfel:

45 Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, Școla națională de studii politice și admin istrative, București
2001, p. 60

46 Ibidem , p. 60
47 Ibidem, p. 68
48 Ibidem, p. 70

38

1. Cunoașteți art. 48 din Constituția României, conform căruia, familia se întemeiază
pe căsătoria liber consimțită între soți…?

Un lot de subiecți de 50 de tineri au completat chestionarul format din 25 de întrebări atât
închise cât și deschis e. În deschiderea chestionarului am întrebat dacă aceștia cunosc articolul 48
din Constituția României, constatân d faptul că un număr de 34 de persoane îl cunosc, pe când
restul de 16, nu știu ce presupune acest articol.

34 16 0
DA
NU
NS/NR

39
2. În ce măsură sunteți de acord cu modificarea art. 48 prin introducerea unui alineat,
care să specifice faptul că o căsătorie se poate încheia numai între o femeie și un
bărbat?

În ceea ce privește măsura în care aceștia sunt de acord cu modificarea acestui articol,
prin introducerea unui alineat care să specifice faptul că o căsătorie se poate încheia numai între
o femeie și un bărbat un număr de 22 de tineri, și-au exprimat acor dul total, 13 au fost parțial de
acord, 8 indeciși, iar 7 au fost în dezacord parțial.

3. Din perspectiva dvs., căsătoria este:
22
13 8 7 0 0
Acord total
acord partial
indecis
dezacord partial
dezacord total
NS/NR
34%
16 9 8 0
Act juridic
Concretizarea relatiei
metoda de a intemeia familia
eveniment impus de societate
NS/NR

40
Referitor la ce înseamnă căsătoria pentru respondenți, pentru cea mai mare parte dintr e
aceștia și anume pentru 17 , căsătoria e ste un act juridic încheiat între două persoane, pentru un
număr apropiat de cel din urmă, adică 16, căsătoria este concretizarea relației de iubire dintre
două persoane, pentru 9 dintre respondenți, înseamnă metoda de a î ntemeia o familie, iar pentu 8
dintre aceștia, semnifică doar un eveniment impus de societate.

4. Știați că vârsta minimă legală pentru căsătorie este de 18 ani la bărbați și 16 ani la
femei?

În ceea ce privește vârsta legală pentru căsătorie, anume 18 ani pentru bărbați ș i 16
pentru femei, un număr de 34 de subiecți, știau acest lucru , pe când 14 nu.

34 14 2
Da
Nu
NS/NR

41
5. Din punctul dvs de vedere care este vârsta potrivită pentru căsătorie?

În cele ce urmează respondenți, și -au exprimat punctul de vedere în ceea ce privește
vârsta cea mai potrivită pentru a te căsători, iar în urma grupării răspuns urilor s -a constat că
pentru 25 dintre aceștia, vârsta potrivită pentru căsătorie este cuprinsă între26 -30 de ani, 24
consideră că vârsta potrivită este cuprinsă între 20 -25, iar un singur subiec t este de părere că cea
mai potrivită vârstă este cuprinsă între 31 -35 de ani.

6. Sunteți căsătorit/ă?
24
25 1
20-25
26-30
31-35
15
35 0
Da
Nu
NS/NR

42
Din cei 50 de resp ondenți, doar 15 sunt căsătoriți, pe când 35 dintre aceștia nu au făcut
încă acest pas.

7. La ce vârstă ați decis să vă căsăto riți?

Dintre cei 15 tineri căsătoriți, 8 au ales să facă acest pas între 26 -30 de ani, pe când 7
între vârsta de 20-25 de ani.

8. Care sunt motivele ce v -ar/v-au determina/t să vă căsătoriți?
7
8
0
35 20-25
26-30
31-35
NS/NR
4
9
6
1 29 situatia financiara
nasterea unui copil
implinire unei varste
NS/NR
Stabilitate
dragostea

43
Cu privire la motivele care i -ar determina să se căsătorească, 29 susțin că motiv ul
principal este dragostea, 9 nașterea unui copil, 6 împlin irea unei anumite vârste, iar 4 consideră
situația financiară ca fiind principalul motiv ce i -ar determina să se căsătorească.

9. Conform Cnstituției, căsătoria religioasă se poate realiza numai după cea civilă, în
ce măsură sunteți de acord cu acest lucru?

În ceea ce privește măsura în care sunt de acord cu realizarea căsătoriei religioase doar
după cea civi lă, 23 și-au exprimat acordul total, 16 acor dul parțial, 4 sunt indeciși, 3 au fost în
dezacord parțial și 2 dezacor d total, procent egal cu cei ca re s-au abținut de la a răspunde.

23
16 4 3 2 2
acord total
acord partial
indecis
dezacord partial
dezacord total
NS/NR

44
10. Care dintre cele două forme ale căsătoriei este mai importantă?

Referitor la care dintre cele două forme ale că sătoriei este mai importantă, cea religioasă
sau cea civilă, 24 dintre respondenți consideră căsătoria ci vilă mai importantă, pe când 22 sunt
de părere că cea religioasă este mai importantă.

11. În ce măsură sunteți de acord cu căsătoria religioasă, a persoanelor care trăiesc în
concubinaj?

În continuare, respondenți și -au exprimat acordul, în privința căsătoriei religioase a
persoanelor care trăi esc în concubinaj, astfel că 16 și au exprimat acordul parțial, 15 sunt 22
24 4
Casatoria religioasa
casatoria civila
NS/NR
11
16 15 4 2 2
acord total
acord partial
indecis
dezacord partial
dezacord total
NS/NR

45
indeciși, 11 au fost total de acor d, 4 dezacord parțial, iar 2 au fost în dezacord total, număr egal
cu cei care s -au abținut de la a răspunde.

12. După părerea dvs., forma ideală a familiei este:

În ceea ce privește forma ideală a f amiliei,în opinia subiecților, 49 au fost de acord în
privința căsătoriei ca fiin forma ideală a căsătoriei, pe câ nd doar un singur subiect a considerat
concubinajul ca fiind forma ideală.

13. Părinții dvs. sunt căsătoriți?
49 1 0 0
casatoria
concubinajul
monoparentalitatea
NS/NR
44 6 0
da
nu
NS/NR

46
S-a constat faptul că părinții a 44 dintre respondenți, sunt căsătoriți, pe când părinți i a 6
dintre aceștia nu sunt căsătoriți.

14. Sunt aceștia un model pentru dvs.,în ceea ce privește căsătoria?

Pentru 33 dintre respondenți, părinții consideră un model, în ceea ce privește căsăto ria, pe
de altă parte pentru 1 6 acești a nu constituie un model, iar un respondent s -a abținut de la a
răspunde.

15. V-ați lăsat/vă veți lăsa influențat de aceștia în privința căsniciei dvs. ?
33 16 1
da
nu
NS/NR
14
33 3
da
nu
NS/NR

47
Întrebați dacă s -ar lăsa influențați de părinți în privința propriei căsnicii, 33 nu ar face
acest lucru, 14 s-ar lăsa in fluențați, iar un număr de 3 subiecți s-au abținut să răspundă.

16. Căsătoria este o dogmă impusă de societate.

În ceea ce privește măsura în care sunt de acord cu afirmația conform căre ia căsătoria
este o dogmă impusă de societate, 18 si-au exprimat acordul parțial, 11 s-au decl arat indeciși, 9
au fost de acord tota l cu această afirmație, număr egal cu cei care și -au exp rimat dezacordul
parțial, iar 3 au fost în totalitate în dezacord.

9
18 11 9 3
acord total
acord partial
indecis
dezacord partial
dezacord total

48
17. Două persoane căsătorite trebuie să aibă neapărat copii.

Referitor la afirmația conform căreia două persoane căsătorite trebui e să aibă neapărat și
copii 18 și-au exprimat dezacordul total, 15 dezacordul parțial, pe când 14 au fost parțial de
acord cu această afirmație, iar 2 subiecți au fost în totalitate de acord cu această afirmație.

18. În societatea contemporană, căsătoria și -a pierdut din importanță.

Cu privire la afirmația potrivit căreia, căsătoria și -a pierdut din im portanță în societatea
contemporană, 22 au fost parți al de acord cu acest lucru, 16 și-au exprimat acordul total, 6 s-au
declarat indeciși, pe când 4 au fost parțial î n dezacord cu a ceastă afirmaț ie. 2
14
1
15 18 acord total
acord partial
indecis
dezacord partial
dezacord total
16
22 6 4 2
acord total
acord partial
indecis
dezacord partial
dezacord total

49

19. Concub inajul este cea mai la îndemână alternativă a căsătoriei.

Măsura în care respondenții au fost de acord cu faptul că cea mai la îndemână alterativă a
căsătoriei este con cubinajul, este de 26 de subiecți în acord parțial, 13 acord total, 6 s-au declarat
indeciși în pr ivința acestei afirm ații, iar 3 au fost parțial în dezacord.

20. Îți poți întemeia o familie și fără să te căsătorești.
13
26 6 3 2
acord total
acord partial
indecis
dezacord partial
dezacord total
19
20 8 2 1
acord total
acord partial
indecis
dezacord partial
dezacord total

50
În privința întemeierii unei familii fără a te căsătorii, 20 dintre respondenți au fost parțial
de acord cu această afirmație, 19 au fost în totalitate de acord, 8 s-au declarat indeciși în pr ivința
acestei afirmații, iar 2 și-au declarat parțial dezacordul.

21. Divorțul este cea mai bună soluție când apar neînțelegeri puternice între parteneri.

La afirmația conform căreia divorțul este cea mai bună soluție a tunci când apar conflicte
puternice între parteneri , 14 și-au declarat parțial acordul, 12 au fost parțial în dezacord, 11 au
fost total de acord, 7 s -au declarat indeciși, iar 6 au fost în totalitate în dezacord.

11
14
7 12 6
acord total
acord partial
indecis
dezacord partial
dezacord total

51
22. O căsătorie fericită este cea bazată pe iubire.

În ceea ce privește măsura în care sunt de acordul cu faptul că o căsătorie fericită este cea
bazată pe iubire, s -a constat faptul că 30 de subiecți au fost în totalitate de acord cu a cest lucru,
15 au fost parțial de acord, iar 4 s-au declarat indeciși în privința afirmaț iei.

23. Familiile tinerilor căsătoriți au un rol foarte important în ceea ce privește a ceastă
decizie
30 15 4 1 0
acord total
acord partial
indecis
dezacord partial
dezacord total
4
16
5 13 12
acord total
cord partial
indecis
dezacrd partial
dezacord total

52
Referitor la măsura în care familiile tinerilor căsătoriți au un rol foarte important în ceea
ce privește deciz iile acestora, 16 respondenți au fost parțial de acord, 13 au fost parțial în
dezacord, 12 și-au exprimat dezacordul total, 5 au fost indeciși î n privința afirmației, iar 4 au fost
în total de acord cu această afirmație.

24. Este societatea cea care pune pres iune asupra cuplurilor pentru a se căsători?

Întrebați dacă, din punctul lor de vedere, societatea este cea care pune presiune asupra
cupluri lor spre a se căsători, 24 dintre tinerii chestionați, au răspuns afirmat iv la această
întrebare, număr egal cu cei care au răspuns negativ, iar 2 dintre respondenți s -au abținut.

24
24 2
Da
Nu
NS/NR

53
25. Care considerați ca este modelul de familie, promovat de mass -media?

Referitor la modelul de familie, promov at în prezent de mass -media, 15 dintre
respondenți au considerat că acesta este rep rezentat de familia modernă, 13 familia tradițională,
10 familia mono parentală, iar 8 au considerat ca un alt model este cel promovat de mass -media.

26. În ce direcție considerați că a evoluat căsătoria în timp?

Cu privire la direcția în care se îndreaptă căsătoria și la felul în care ace asta s -a modificat
în timp, 27 dintre respondenți consideră ca aceasta s -a modificat îdreptându -se spre o direcție 13
15 10 8 4
familia traditionala
familia moderna
familia monoparentala
altceva
NS/NR
11
27 12
directie buna
directie gresita
nu a evoluat

54
greșită, 12 consideră că aceasta a stagnat în timp și nu s-a modificat în niciun fel, iar 11 dintre
respondenți consideră ca aceasta a evo luat într -o direcție favorabilă.

27. Din punctul dvs. de vedere o familie este formată din:

În ceea ce privește punctul de vedere al respondenților, referitor la persoanele din c are
este formată o familie, 25 dintre respondenți consideră că aceasta este formată din cei doi soți și
copii acestora, 12 sunt de părere că familia este formată dintr -o femeie ș i un bărbat, 8 spun că
din aceasta fac parte bunicii, părinții, dar și co pii, iar 5 dintre aceștia consideră că o famile este
formată din două persoane, indiferent de sex.

12
25 8 5
femeie-barbat
parinti-copii
bunici-parinti-copii
doua persoane

55
28. În ce măsură sunteți de acord cu căsătoria între persoane de același sex?

Fiind întrebați în ce măsur ă sunt de acord cu căsătoria persoanelor de același sex, 19
dintre respondenți și -au exprimat dezacordul total , 12 sunt indeciș i în privința acestui lucru, 10
și-au exprimat parțial acordul, 6 dezacordul parțial, iar 3 au fost în totalitate de acord cu acest
lucru.

29. Dar cu formarea unui cuplu a persoanelor de același sex?

În ceea ce privește măsura în care sunt de acord, cu formarea unui cuplu a persoanelor de
același sex, 18 dintre respodenți sunt în dezacord total cu privire la aceast lucru, 10 sunt parțial 3
10
12
6 19 acord total
acord partial
indecis
dezacord partial
dezacord total
9
10
8 5 18 acord total
acord partial
indecis
dezacord partial
dezacord total

56
de acord, 9 sunt în totalitate de acord, 8 sunt indeciși în această privință, iar 5 sunt parțial de
acord.

4.6. Concluzii privind cercetarea efectuată
În contextul în care căsătoria și familia cunosc modelări de structură și conținut,
dar totodată continuă să se manifeste ca structuri majore ale existenței, prin pr ezenta cercetare
am descoperit părerea tinerilor despre căsătorie, felul în care acești percep lucrurile, precum și
părerea cu privire la r elațiile între persoane de același sex .
În acest context de idei, cercetarea experimentală a fost realizată pe un lot de 50 de
tineri atât căsătoriți cât și necăsătoriți , aceștia lucrând în diferite domenii de activitate, cu vârsta
cuprinsă între 18 -30 de ani.
Așadar în urma cercetării mai sus menționate și după aplicarea unui număr de 50 de
chestionare , cu privire la perspectiva tin erilor despre evoluția căsătoriei, am putut constata încă
din răspunsurile primei întrebări a chesti onarului, faptul c ă 34 dintre cei chestionați, au luat la
cuno știință sau au auzit cel puțin despre existe nța articolului 48 din Constit uția României,
potrivit căruia familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, astfel că putem spune
că deși instituția căsătorie i tinde să își piardă din însemnătate în zilele noastre, acest lucru fiind
confirmat și de către respondenți, totuși aceast a continuă să guverneze viața indivizilor, cel puțin
la nivel teoretic.
După cum știm, trăim într -o lume aflată în continuă schimbare, astfel că instituția
căsătoriei nu putea să stea departe de aceste influențe, încercându -se în prezent modificarea art.
48, detaliat mai sus, la care să se adauge faptul că o căsătorie se poa te încheia numai între
ofemeie și un bărbat, astfel că un număr de 22 de subiecți au fost total de acord cu acest demers,
fapt ce demonstrează opoziția tinerilor la influențele aduse de globaliare asu pra instituției
căsătorie i. Cu toate acestea afirmația an terioară este u na ce se limite ază strict la cercetarea
prezentă , deoarece un număr destul de semnificativ de 13 dintre cei chestionați se declară ca
fiind parțial de acord cu această modificare, referitor la schimbările suferite de căsătorie, potrivit
respondenților, aceasta s -a îndrep tat de -a lungul timpului într -o direcție greșită, fapt observat atât
la nivel teoretic cât și practic.
Încă de la apariția sa, căsătoria a constituit una din tre instituțiile importante ale societății
românești, căpătând în timp diferite forme, însă ceea ce a rămas neschimbat, e ste faptul că în
esență aceasta constituie în primul rând un act juridic încheiat î ntre două pe rsoane, lucru
confirmat de un număr de 17 respondenți și mai apoi poate fi considerată concretizarea relației
de dragoste dintre două perso ane.

57
În societatea contemporană momentul cel mai potrivit pentr u a face pasul cel mare și
anume căsătoria, constituie un subiect larg dezbătut, deoarece părerile în legătură cu aceas tă
decizie sunt diverse,deși 36 dintre respondenți știu că teoretic v ârsta legală pentru căsătorie este
de 18 ani la bărbați și 16 ani la femei, cu toate acestea j umătate dintre cei chestionați (25)
consideră vârsta cea mai potrivită pentru căsătorie ca fiind cuprinsă între 26 -30 de ani, pe când
un alt număr destul de apropiat (24) consideră că vâ rsta potrivită es te între 20 -25 de ani, prin
urmare potrivit răspunsurilor, deși vâr sta legală este la 18 ani respectiv 16, tine rii aleg să se
căsătorească după v ârsta de 20 de ani.
Dintre respondenți 15 sunt căsătoriți, aceștia motivându -și decizia în cea mai mare parte
ca fiind luată în urma apariției sent imentului de dragoste, urmat apo i de motive ca nașterea unui
copil, împlinirea unei anumite vâ rste, sau pentru situația financiară a partenerului.
Societatea românească fiind una creștină a pus dintotdeauna mare accent pe căsătoria
religioasă a indivizilor, însă în ceea ce privește răspunsul tinerilor chestionați, aceștia sunt de
părere că a te căsători civil este mai important decât a te căsători religios, lucru demonstrat și de
faptul că cea mai mare parte a respondenților care și -au exprimat acordul total cu privire la faptul
că o căsătorie religioasă se poate efectua doar după cea civilă.
Una dintre formele alternative ale căsătoriei, este uniunea consensuală sau altfel spus,
concubinajul la care multe cupluri apeează din varii motive, aceste uniuni formându -se pe
perioadă nedeterminată și uneori fără a se mai concretiza printr -o căsătorie, astfel că apelând din
nou la motivul credinței societății rom ânești în ceea ce privește căsnicia, am constata t faptul că
tinerii sunt parțial de acord sau chiar indeciși în marea majoritate în ceea ce privește căsătoria
religioasă a persoanelor care trăiesc în concubinaj, fapt ce demonstrează că t inerii din zilele
noastre, pierd treptat valorile susținute de generațiile anterioare, ba mai mult aceștia și -au
exprimat acordul total și parțial cu privire la faptul că uniunile consensuale sunt cea mai la
îndemână alternativă a căsătoriei.
În ciuda afirmațiilor anterioare și într -un oarecare dezacord, am constat totuși, că o
căsnicie constituie forma ideală a familiei, din perspectiva tinerilor aceasta fiind cea mai bună
metodă de a -ți întemeia o familie, acest lucru fiind corelat cu faptul că în proporție de 44 din cei
chestionați s -au născut într -o familie în care părinți a fost și sunt căsătoriți, ba mai mult aceștia
constituie un model pentru tinerii chestionați, chiar dacă în practică nu s -ar lăsa influențați de
familie în privința propriei căsnici, ceea ce demonstrează că tinerii își conturează proiecțiile și
așteptările pe baza exemplului din propria familie, însă deciziile c u privire la alegerile
persoana le nu sunt influențate de către membrii familiei.

58
Potrivit stereotipurilor despre căsătorie, aceasta este o dogmă i mpusă de societate, lucru
confirmt de respondenți, pe de altă parte următorul pas firesc după întemeierea căsniciei este
venirea pe lume a unui copil, pentr u a întregi familia, astfel acesta fiind și unul dintre scopurile
principale ale acesteia, însă aces t lucru nu a fost confirmat de respondeți. La afirmația conform
căreia îți poți întemeie o familie fără a te căsători, marea majoritate a respondenților au fost total
și parțial de acord, acest lucru aflându -se în dezacord cu răspunsul conform căruia cei chestioați
au considerat căsătoria ca fiind forma ideală a căsătoriei.
Așa cum am arătat mai sus, motivele principale pentru care oamenii se căsătoresc, îl
constituie sentimentul de iubire, lucru confirmat încă o dată prin prisma răspunsurilor la
întrebare a conform căreia o căsătorie fericită este cea bazată pe iubire. Pe de altă parte putem
constata cu ușurință faptul că societatea contemporană este una permisivă, astfel că est foarte
ușor să te căsătorești,la fel de ușor fiind și să divorțezi, lucru confi rmat de respondenți, aceștia
fiind de părere că divorțul este cea mai bună soluție atunci când apar conflicte puternice în tre
soți, acesta fiind în continuă expansiune în zilele noastre și atingând cote alarmante care par a
pune în pericol instituția căsăt oriei.
Chiar dacă așa cum am menționat anterior, tinerii nu se lasă influențați de părinți în ceea
ce privește propria căsnicie totuși aceștia consideră că familiile au un rol foarte important în
privința acestei decizii. Un a lt răspuns care se repetă, sub o altă formă este cel la întrebarea
conform căreia societatea este cea care p une presiune asupra cuplurilor spre a se căsători, aceștia
dând în mare parte un răspuns afirmativ .
Trăim într -o societate în continuă expansiune, iar acest lucru este vizibil în toate
domeniile vieții sociale, astfel că influența mass -mediei asupra căsătoriei este un subiect
important dacă vorbim de modific ările suferite de aceasta. Dat fiind faptul că mass -media este
un mijloc de influență major, aceasta are puterea necesară să promoveze un anumit model de
familie, acest model fiind potrivit respondenților cel al familiei moderne urmată de cea
tradițională. , fiind confirmată ipoteza conform căreia, familia și -a pierdut din importanță.
Tipul clasic al familiei românești este cel tradițional, iar căsătoria fiind una de tip
patriarhal în care tatăl deține puterea asupra membrilor familiei, însă odată cu emanciparea
femeii și a influențelor aduse de globalizare, lucrurile s -au modificat considerabil, astfel că una
dintre problemele c u care se confruntă societatea românească este aceea a relațiilor între
persoane de același sex.
În prezent în Români a, nu numai că vorbim despre demersuri de acceptare a relațiilor
între persoane de același sex, mai mut de atât se dorește legalizarea cuplurilor formate din
persoane de același sex, însă cu toate acestea societatea noastră răm âne una conservatoare, l ucru

59
demonstrat de faptul că potrivit răspunsurilor respondenț ilor, familia este formată din bărbat și
femeie, dar și copii acestora, atfel că ipoteza conform căreia tinerii susțin inițiativa de modificare
a art. 48, cu scopul de a interzice căsătoriile gay, este confirmată. Prin urmare aceste demersuri
de lagalizare a căsătoriilor gay, continuă să fie privite cu repulsie, chiar dacă într -un viitor nu
foarte îndepărtat aceste încercări vor deveni realitate.

60
CONCLUZII

Încă de la apariția sa, familia a cuprins toată istora vie a umanității. În sens larg, potrivit
antropologului George P. Murdock, aceasta este un grup social caracterizat prin reședință
comună, cooperare economică și reproducere. Conține adulți de ambele sexe dintre care cel
puțin doi au o relație sexuală aprobată social și unul sau mai mulți copii.
Am ales această definiție controvesată pentru a o pune în opoz iție cu definiția familiei
tradiționale, dată de profesorul Michael Lamb și anume o familie din clasa de mijloc cu un tată
ce aduce bani acasă și o mamă care stă la domiciliu, căsătoriți și crescându -și copii biologici.
Familia contemporană tinde să se aba tă de la carcteristicile tradiționale, fiind
caracterizată de diversitate, concubinaj, divorț, copii din afara căsătoriei, dar și lărgirea
înțelesului propriu de faamilie, prin modificarea componenței acesteia, legalizându -se căsătoriile
gay. În ceea ce pr ivește căsătoria, acesta este un drept civil în primul rând astfel că se consideră
încălcarea dreptului persoanei în privința membrilor LGBT.
Cu toate acestea, încă de la apariția sa în societate, homosexualitatea a fost considerată o
perversiune sexuală, fiind chiar considerată o perturbare a persoanei de tip sociopat, asta la
începutul anilor 1950, apoi la începutul anilor 1970 a încetat oficial să ma fie cosiderată astfel la
nivel teoretic.
În cazul României, Constituția nu prevede dreptl de a se căsăto ri a persoanelor de același
sex, considerând că potrivit drepturilor omului, niciun stat nu poate fii obligat în temeiul acestui
motiv, să legalizeze căsătoria gay. Cu toate acestea curtea Supremă din SUA a decis, în anul
2015 garantarea dreptului persoane lor de același sex de a se căsători în condiții similare, cu
persoanele de sex opus.
Ca o conc luzie a întregii lucrări se poate constata faptul că se face în prezent tranziția de
la familia imperativă, unică, ideală și tradițională, bazată pe religie și mo rală, la o familie bazată
pe libertatea individuală, care să cuprindă o diversitate de familii și anume naturale, nenaturale,
compuse sau recompuse, unite sau separate, homosexuale sau heterosexuale.
Potrivit societății moderne pe care societatea romnească încearcă să o imite, relația unui
cuplu nu este condiționată de existența unei căsătorii, astfel că rămne la alegerea partenerilor
dacă trăiesc într -o uniune legitimă sau liberă. Prin urmare insttuția familiei, încetează treptat să
mai fie un element fix, atât în plan sociologic, istoric cât și juridic, aceasta d evenind mai mult un
parteneriat

61
ANEXE
CHESTIONAR
Percepția tinerei generații asupra evoluției căsătoriei
1. Cunoașteți art. 48 din Constituția României , conform căruia, familia se înt emeiază pe
căsătoria liber consimțită între soți…?
1.Da 2.Nu 0.NS/NR
2. În ce măsură sunteți de acord cu modificarea art. 48 prin introducerea unui alineat, care să
specifice faptul că o căsătorie se poate încheia numai între o femeie și un bărbat?
1.Acord total 2.Acord parțial 3.Indecis 4.Dezacord parțial 5.Dezacord total 0.NS/NR
3. Din perspectiva dvs., căsătoria este (întrebare cu răspuns multiplu):
1.act juridic încheiat între 2 persoane;
2.concretizarea relației de iubire dint re 2 persoane;
3.metoda de a întemeia o familie;
4.un eveniment impus de societate;
5.NS/NR
4. Știați că vârsta minimă legală pentru căsătorie este de 18 ani la bărbați și 16 ani la femei?
1.Da 2.Nu 0.NS/NR
5. Din punctul dvs de vedere care este vârsta potrivită pentru căsătorie?…………ani 0.NS/NR
6. Sunteți căsătorit/ă?
1.Da 2.Nu 0.NS/NR
Următoarea întrebare se adresează doar celor care au răspuns afirmativ la întrebarea nr 6:
7. La ce vâr stă ați decis să vă căsătoriți? ………….ani 0.NS/NR
8. Care sunt motivele ce v -ar/v-au determina/t să vă căsătoriți?
1.dragostea
2.situația financiară
3.nașterea unui copil
4.împlinirea unei anumite vârste
5.altele ………………………………………………………….. 0.NS/NR
9. Conform Cnstituției, căsătoria religioasă se poate realiza numai după cea civilă, în ce măsură
sunteți de acord cu acest lucru?
1.Acord total 2.Acord parțial 3.Indecis 4.Dezacord parțial 5 .Dezacord total 0.NS/NR
10. Care dintre cele două forme ale căsătoriei este mai importantă?
1.Căsătoria religioasă

62
2.Căsătoria civilă
0.NS/NR
11. În ce măsură sunte ți de acord cu căsătoria religioasă, a persoanelor care trăiesc în
concubinaj?
1.Acord tot al 2.Acord parțial 3.Indecis 4.Dezacord parțial 5 .Dezacord total 0.NS/NR
12. După părerea dvs., forma ideală a familiei este:
1.căsătoria
2.concub inajul
3.monoparentalitatea
0.NS/NR
13. Părinții dvs. sunt căsătoriți?
1.Da 2.Nu 0.NS/NR
14. Sunt aceștia un model pentru dvs.,în ceea ce privește căsătoria?
1.Da 2.Nu 0.NS/NR
15. V-ați lăsat/vă veți lăsa influențat de aceștia în privința căsniciei dvs. ?
1.Da 2.Nu 0.NS/NR
16. În ce măsura sunteți de acord cu următoarele afirmații:
Acord total Acordparțial Indecis Dezacordpar
țial Dezacord
total
Căsătoria este o dogmă impusă de societate. 1 2 3 4 5
Două personae
căsătoritetrebuiesăaibăneapăratcopii. 1 2 3 4 5
Însocietateacontemporană, căsătoriași -a pierdut
din importanță. 1 2 3 4 5
Concubinajulesteceamai la îndemânăalternativă
a căsătoriei. 1 2 3 4 5
Îțipoțiîntemeia o familieșifără a tecăsători. 1 2 3 4 5
Divorțulesteceamaibunăsoluțiecândaparconflict
e/neînțeleger iputerniceîntreparteneri 1 2 3 4 5
O căsătorie fericită este cea bazată pe iubire. 1 2 3 4
5
Familiile tinerilor căsătoriți au un rol foarte
important în ceea ce privește aeastă decizie. 1 2 3 4 5

17. Este societatea cea care pune presiune asupra cuplurilor pentru a se căsători?
1.Da 2.Nu 0.NS/NR

63
18. Care considerați ca este modelul de familie, promovat de mass -media?
1.familia tradițională
2.familia modernă
3.familia monoparentală
4.altceva
0.NS/NR
19. În ce direcție considerați că a evoluat căsătoria în
timp?…………………………………………………………………………. …………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ..0.NS/NR
20. Din punctul dvs. de vedere o familie este formată
din:.. …………………………………………………………………………………………………………….. ………………….
………………………………………………………………………………………………. ……………..0.NS/NR
21. În ce măsură sunteți de acord cu căsătoria între persoane de același sex?
1.Acord total 2.Acord parțial 3.Indecis 3.Dezacord parțial 4.Dezacord total 0.NS/NR
22. Dar cu formarea unui cuplu a persoanelor de același sex?
1.Acord total 2.Acord parțial 3.Indecis 3.Dezacord parțial 4.Dezacord total 0.NS/NR
Date socio -demografice:
23. Sex – 1. M 2. F
24.Vârstă:………………ani.
25.Ocupație……………………………………………………… Operator…………………………………… …….

64
BIBLIOGRAFIE

Cărți:
1. A. IONAȘCU, Familia și rolul ei în societate , Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 1975 ;
2. Claude, Levi-Strauss, Op.cit. ;
3. C. Zamfir, L. Vlăsceanu, Op.cit;
4. Diana Lucia Vasile, Introducere în psihologia familiei și psihosexologiei, Editura
Fundației România de Mâine ;
5. George, Peter, Murdock, Social Structure, New York: Macmillan Co., 1949 ;
6. Giddens Anthony – Sociologie, Editura BICC ALL, Bucuresti, 2000 ;
7. Goodman Norman – Introducere in sociologie, Editura Lider, Bucuresti, 1992 ;
8. Ion Vlăduț, HOMOSEXUALITATEA ȘI ATITUDINILE SOCIO -LEGALE FAȚĂ
DE ACEASTĂ FORMĂ A SEXUALITĂȚII UMANE ;
9. I. ALBU, Căsătoria în dreptul român , Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 1988 ;
10. Iolanda Mitrofan, Nicolae Mitrofan, Elemente de psihologie a cupului, Casa de
editură și presă ”Șansa” SRL, București, 1994 ;
11. Iolanda Mitrofan (1989). Cuplul conjugal -armonie și dizarmonie . Editura Științifică
și enciclopedică ;
12. I. CETERCHI, Drept românesc contemporan , Ed. Științifică și Enciclopedică,
București, 1977 ;
13. I. Mitrofan, C. Ciuperca, 1998 ;
14. Le cycle de la vie familiale dans les societes europeennes, sous la direction de Jean
Cuisenier et Martine Segalen. P aris, La Haye, 1977, Mouton ;
15. Maria Banciu -Dreptul familiei, Teorie și practică, Editura ARGONAUT, Cluj
Napoca ;
16. M. Voinea, 1993 ;
17. M. Voinea, Op.cit.;
18. M. Constantinescu, Constituți României revizuită, București, Editura ALL BECK,
2004 ;
19. Nicolae Mitrofan Dragostea și căsătoria, Editura Ștințifică ș i Enciclopedică,
București, 1984;
20. Noul Cod Civil, cap.VI, sec.3 ;
21. Petru Iluț, ., Familia. Cunoaștere și asistență, Ed. Argonaut, Cluj -Napoca ;

65
22. Petru Iluț, Op. Cit ;
23. Raluca Popescu, Introduc ere în Sociologia familie, 2009;
24. .R. POPESCU, Dreptul familiei. Tratat , vol. I, Ed. Didactică și Pedagogică,
București, 1975 ;
25. Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, Școla națională de studii politice
și administrative, București 2001, p. 60
26. Victor Duculescu op., cit .

Articole:

1. Conf.univ.dr. Mărioara Ludușan Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia ;
2. Specificul moral al relațiilor de familie, în Revista de filozofie, vol. 12, nr 2, 1965 ;
3. cf. I. Mitrofan, C.Ciupercă, 1998 ;
4. Nicoleta Turliuc, Ps ihologia cuplului și a familiei;
5. cf. A. Baran -Pescaru.

Surse electronice (site -uri):

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturi_LGBT_%C3%AEn_Europa , accesat la data de
12.06.2018
2. http://www.scritub.com/sociologie/TEORII -EXPLICATIVE , accesat la data de
18.05 .2018