Șef de lucrări dr. în științe medicale [603816]

1
Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu
Mureș
Facultatea de Medicină
Specializare Asistență Medicală Generală

LUCRARE DE LICIENȚĂ

MECANISME DEFENSIVE LA PACIENȚII
CU DEPENDENȚĂ DE ALCOOL

Coordonator științific:
Șef de lucrări dr. în științe medicale
Popa Octavian Cosmin

Absolvent: [anonimizat]2019 –

2
CUPRI NS

Capitol I. Partea generală
1.1 Definiție ………………………………………………………………………… ..….2
1.2 Abuzul de substanțe alcoolice…………………………………………………………………………. 2
1.3 Ce reprezintă dependen ța de alcool ……………. ……..……………………… …..….…….3
1.4 Complicații somatice cauzate de alcoolism …………………… ..……………… ….….8
1.5 Depresia din spatele consumului de alcool ………… …………………………… .……9
1.6 Sevrajul……………………………………………………………….. ……………………………………….1 0
1.7 Stilul cognitiv al persoanelor alcoolice……………………………………………………… ………11
1.8 Mecanismele de coping la alcoolici………………………………………….. …………………. …..11

Capitol II. Partea specială
2.1 Introducere…………………………………………………………………………………………………. …..12
2.2 Mateterial și metode…………………………………………………………………….. …………….. ……1 3
2.3 Rezultate……………………………………………………………………………………… ……………. ……1 4
2.4 Discuții ……………………………………………………………………………. ………. ………………. …….22
2.5 Concluzii………………………………………………………………………………………. ………….. …….23
2.6 Bibliografie ………………………………………………………. ………. ……………. ………. ……………..2 4
Anexe:
DSQ60

3
PARTEA GENERAL Ă
CAPITOLUL I

1.1. Definiție: Alcoolismul sau etilismul , este o intoxicație alcoolică cronică, o stare
patologică determinată de consumul excesiv de alcool . Alcoolul sau etanolul este substa nța
utilizată frecvent în scop care creează dependență. [1]
1.2. Abuzul de substanțe alcoolice :
➢ abuzul de o substanță duce la complicații fizice si psihice
➢ această patologie reprezintă cauza a ccidentelor : răniți în fiecare an, peste 50% , accidente
rutiere mortale și alte accident ări, sub influen ța alcoolului
➢ apare dorința sexual ă crescut ă de unde rezult ă raporturi sexuale neprotejate și sarcini
nedorite sau boli cu transmitere sexual ă
➢ violen ța și agresivitatea sunt un alte efecte neplăcute ale consumului de alcool din cauza
căruia persoana în cauz ă poate interpreta greșit un gest sau o remarc ă.
Abuzul de alcool și dependen ță:
➢ abuzul de alcoo l este un tipar de maladaptiv al consumului acesteia care duce la o
disfuncție sau suferință semnificativ ă
➢ dependen ța de o substanță creează dificultăți și disfuncții mai grave la care se atașează
semnele dependentei fizice (sevraj și toleran ță)
Criterii d e diagnostic al abuzului de substanță :
➢ Consumul de alcool în situații riscante ( șofatul )
➢ Pierderea controlului asupra consumului
➢ Lipsa sevrajului și a tolerantei
➢ Probleme repetate cu legea din cauza consumului (deranjarea ordinii publice)
➢ Incapacitatea îndeplinirii obligațiilor actuale la serviciu, scoală sau în familie din cauza
consumului în mod repetat a unei substanțe psiho -active
➢ Suferințe sociale, ocupaționale , cognitive
➢ Utilizarea de substanță alcoolic ă în detrimentul consecințelor prejudiciate provo cate de
consum (interpersonale, sociale).

4
Raportat la cantitatea zilnic ă de substanță consumat ă, pacienții care trec peste limita
admis ă fără a îndeplini criteriile pentru abuz sau chiar dependen ță sunt considerați persoane
ce au un consum riscant sau dăun ător.
Se consider ă consum mo derat de alcool :
➢ Bărbați : mai puțin sau maxim 2 unități /zi
➢ Femei : mai puțin sau maxim 1 unitate /zi
➢ Persoane peste 65 ani : mai puțin sau maxim 1 unitate /zi
Consumul de risc:
➢ Bărbați : mai mult de 14 unități /săptămână ori m ai mult de 4 unități /ocazie
➢ Femei: mai mult de 7 unități /săptămână ori mai mult de 3 unități /ocazie
➢ 1 unitate = 12g alcool care este echivalent cu 1 bere (350 ml) / 1pahar vin (150 ml) / 1
shit tărie (40 ml)
În general femeile prezint ă o concentrație mai mare de alcool î n sânge decât bărbații la o
anumit ă doză de substanță per kilogram din cauza apei care se afl ă într-un procent mai scăzut
în organism, a lipidelor care se găsesc într-un procent mai ridicat și din cauza faptului c ă
acestea au metabolismul mai lent. [2]

1.3. Depende nța de alcool o constituie de o mulțime de simptome cognitive, fiziologice și
comportamentale, care indic ă faptul c ă individul are o dorința ardentă și continu ă consumul
substanței în ciuda apariției anumitor probleme cu aceasta .
Alcoolismul este consumul ocazional sau periodic de băuturi alcoolice, indiferent de
consecințe asupra persoanei în cauz ă sau a familiei acesteia. Scopul consumului este acela
de a schimba starea de dispoziție și a evita momentele sau stările neplăcute atât fizice cât și
psihice întâlnite în sevraj. Persoanele dependente sau care consum ă într-un mod excesiv
alcool neag ă sau au tendința de a refuza discuțiile referitoare la problema consumului sau
create de dependen ța de alcool. În timp consumul de alcool poate determi na dependen ță
psihic ă și fizic ă.
Stările de disconfort ca anxietatea, frustrarea, nervozitatea, stările depresive sunt înlăturate
prin consum. Planificarea ocaziilor când poate consuma reprezintă anticiparea consumului.
O persoan ă dependent ă se gândește la consum și în situațiile cu presiune mare asupra

5
persoanei lor, cum ar fi: deces , euforie , divorț , boala , câștig , pierdere. Toate acestea împreună
cu negarea reprezentând semnele dependentei psihice .
Ca și semne ale dependenței fizice avem :
➢ tremu r caracteristic, generalizat și continuu, persistând și în somn; tremurătur ul este
vizibil la nivelul mâini lor, buze lor și limb ii
➢ hipertermie (39 -40oC) de tip central (în absența infecției) , tulburări de somn
➢ transpirații profuze cu deshidratare consecutiv ă (limba uscată) și tendință la colaps
cardio -vascular și tahicardie, polipnee și oligurie;
➢ semne neurologice: dizartrie, ataxie (tulburări de echilibru , de coordonare și de mers ),
crize convulsive (la 12 -24 h), mișcări anormale de s ecțiune sau masticație și comă cu sfârșit
letal (în 3 -4 zile).
➢ probleme la nivelul cordului , tensiune mărită
➢ vertij și cefalee , transpirație , vărsături sau stări de greață
➢ alte semne care corespund sevrajului alcoolic
Toate aceste semne ameliorându -se sau dispărând odată ce pers oana în cauz ă consum ă
băuturi alcoolice.
Sindromul biologic constă în:
➢ alterarea probelor hepatice (transaminaze, electroforeză);
➢ eozinopenie, hipernatriemie și hipokaliemie;
Consumul de alcool sau alte substanțe care creează dependen ță are patru stadii și anume :
➢ consumul experimental (când este consumat doar din curiozitate)
➢ consumul regulat (când este consumat la orice ocazie, petreceri, întâlniri , sărbători )
➢ consum devenit preocupare (când se consum ă din obișnuință la orice ocazie, iar
căutarea acestor ocazie devine o preocupare)
➢ dependența (întreaga atenție este fixat ă asupra nevoii de a consuma, persoana este
controlat ă de alcool).
Nevoia de a consuma cantități din ce în ce mai mari pentru a ajunge la același efect ca la
începutul consumului de alcool se numește toleran ță, care poate fi simțită și ca un efect
diminuat din cauza consumului aceleiași cantități de alcool.
Fenomenele regăsite în abstinen ță sunt atât de ordin fiziologic, descrise ca o modificare
sangvină sau tisular ă survenite la un individ ce a consumat alcool, pe o perioad ă îndelungată ,

6
dar și de ordin cognitiv. După instalarea simptomatologiei abstinen ței, pacientul reia
consumul, astfel evitând repercusiunile acesteia.
Sub orice form ă ar fi alcoolul, lichior, vin or i bere, orice bautur ă alcoolic ă este o
substan ță sau drog puternic care modific ă sau afecteaz ă activitatea comportamental ă, mental ă
și emotional ă. Asta se întampl ă din cauza faptului c ă acesta se poate procura cu u șurință dar
și pentru c ă de regul ă este încurajat de c ătre persoanele din anturaj , iar asta îi face pe indivizi
să se simt ă pentru o perioad ă mai puternici și încrez ători în propriile persoane.
Tipuri de b ăutori:
1. Băutori de tip ALFA: motivul consumului este acela de a se relaxa, a evita st ările
neplacute. Ace știa au control asupra consumului, însă progresiv pot deveni dependen ți.
Exemple: înaintea unei întâlniri importante, în fața televizorului.
2. Băutorii de tip BETA: principalul motiv al consumului este obi șnuița ca fiecare
eveniment să fie asoci at cu alcoolul. La ace ști consumatori nu este instalat ă dependen ța însă
pot ap ărea diferite acuze cu referire la complica ții oragnice din cauza abuzului. Exemple:
nunți, anivers ări, botezuri, s ărbatori, petreceri.
3. Băutorii de tip GAMA: aceștia au ca motiv principal al consumului nevoia psihic ă și
fizică în lipsa acestuia își face sim țită prezen ța dependen ța psihic ă și cea fizic ă, nu mai pot
controla cantitatea consumat ă iar dupa primele pahare își pierd m ăsura. Exemple: diminea ța
pentru a îndep ărta simptome le, pe parcursul zilei cu diferite motive și seara pentru un somn
cat mai lini știt.
4. Băutorii de tip DELTA: motivul consumului este nevoia fizic ă, obi șnuint ă. Ace știa
depind de alcool fizic , sunt capabili s ă păstreze o perioad ă mai lung ă controlul asupra
cantității de substan ță consumat ă, nu se îmbat ă tare însă nu pot nici renun ța. Exemplu:
obiceiul zilnic, dup ă programul de lucru stau cu prietenii s ă bea dou ă beri.
5. Băutorii de tip EPSILON: motivul principal al consumului este decompensarea, starea
de epuiza re sau pentru a compensa capacitatea fizic ă și psihic ă. Ace știa sunt dependen ți de
substan ța alcoolic ă, consum ă necontrolat o perioad ă de la c âteva zile p ână la 2 s ăptam âni
însă între episoade au o pauz ă de câteva s ătamâni până la 5-6 luni. Exemplu: începe la crăciun
după o pauz ă de 6 luni și continu ă timp de 1 -2 săptam âni, fiind constatnt în stare de ebrietate

7
Factorii predispozanți:
➢ factori ocazionali
➢ factori legați de personalitatea consumatorului, care reprezintă una dintre verigile cele
mai importante
➢ ereditatea – descendența din părinți alcoolici prezi ntă tare diverse;
➢ factorii socio -culturali joacă un rol considerabil prin nivelul economic, pregătirea
profesională, atitudinea de a cceptare sau refuz a consumului de alcool.
Evoluția dependen ței de alcool cuprinde patru faze:
1. faza pre -alcoolic ă – substan ța este consumat ă ocazional, dependen ța nu este prezent ă dar
se poate creea prin consum repetat sau cre șterea cantit ății cu fiecare ocazie de consum.
2. faza de debut – condi țiile pentru dezvoltarea dependen ței sunt create de c ătre consumator.
3. faza critic ă – dependen ța de alcool este prezent ă iar individul deja ma nifest ă simptome ale
acesteia printre care și negarea bolii.
4. faza cronic ă – fază în care nu se mai poate reveni la „consumul controla t de alcool, apar
psihozele alcoolice de tip: delirium tremens, halucinoz ă alcoolic ă, sindromul Korsakov,
gelozia exager ată.
Tratamentul alcoolicilor :
Se consider ă a fi deificil deoarece consumul constant duce la dereglarea si stemului nervos
central (situatii de criz ă psihologic ă). Pacientii dependen ți de alcool simt efectele negative
ale consumului în urma abuzului. Sunt ambivalen ți (persoanele care au fost internate fortat
pentru dezintoxicare) î n ce prive ște terapia și nu i și doresc s ă își schimbe comportamentul cu
adev ărat.
Abstinen ța este singura soluție pentru a scăpa de această dependență
Psihoterapie sau cura de dezalcolizare continuat ă cu tratament post -cură cu internarea întru-
un centru ori prin prezentarea constant ă la grupurile de sprijin pentru persoanele dependente
de substan ță.
Consilierea psihologic ă (psihoterapia) ar putea fi primul pas în tratamentul dependentei de
alcool. Aceasta const ă într-o întalnire la care discu ția rămane strict confiden țială între paci ent
și terapeut. Pe tot parcursul conversa ției din timpul ședintei se discut ă problema dependen ței,
posibila provenien ță a acesteia, evolu ția dar și variantele de tratament. Psihoterapia ajut ă
pacien ții să înteleag ă motivele care au cauzat dependen ța, prob lemele pe care le pot dezvolta

8
atât psihice c ât și fizice, stimuleaz ă creșterea încrederii și nu în ultimul r ând motiva ție
puternic ă pentru a urma un tratament cu scopul renun țării la alcool.
Dezalcolizarea este recomandat ă pentru persoanele ce se afl ă în ultimele faze a depende nței,
faza critic ă și faza cronic ă. Aceasta se realizeaz ă în spitalele de psihiatrie, se cțiile de
dezalcolizare și durata este de aproximativ 14 – 17 zile. Pe parcursul acestei perioade,
pacientilor li se administreaz ă medicamente p entru tratamentul sevrajului, reechilibrarea
hipogl icemiei sau func țiilor respiratorii și cardiace, plus tratamentul patologiilor sau
complica țiilor asociate cu dependen ța. Deoarece acest tip de tratament este adesat
dependen ței fizice, dup ă aceast ă perioa dă este recomandat tratamentul pentru dependen ța
psihică prin consiliere sau internarea în continuare, de aceasta dat ă în centre de tratament și
recuperare post -cură pe o durata cuprinsa între 2 -6 luni în care pacientilor le este asigurat ă
asisten ța psihol ogică, medical ă și social ă.
Tratamentul profilactic : se face prin informarea populației, prin ore de educație sanitară,
conferințe, filme care arată consecințele consumului excesiv de alcool.
Tratamentul curativ:
Se suprimă toxicul o ricare ar fi forma cl inică de etilism.
Tratarea de către personalul medical a pacientului cu diagnostic ul cert de alcoolism sau care
emană o halenă specifică, ca orice bonav psihic, într -un climat de încredere, acceptare și
înțelegere cu o atitudine de nonrespingere fără a man ifesta repulsie prin mustrări și acu zații.
Tratament medicamentos:
În toate stadiile etilismului cronic, dar mai ales în delirul alcoolic acut, se indică :
➢ tranchilizante pentru a combate anxietatea și agitația (Diazepam, Meprobamat, Napoton,
Tioridazin).
➢ se asociază vitamine din grupul B, vitamina C;
➢ hepatoprotectoare, tonicardiace, antibiotice, psihotone (Piracetam).
Se recomandă multă prudență în administrarea neurolepticelor majore deoarece:
➢ scad pragul electroconvulsivant;
➢ scad brutal tensiunea art erială
➢ deprimă centrii respiratorii cu apnee și exitus;
➢ agravează fenomenele de insuficiență hepatică.
[3]

9
1.4. Complica ții somatic e:
Când vorbim despre organism, alcoolul are efecte importante asupra lui. Din cauza faptului
că organismul este vulnerabil în fața alcoolului, la consumatorii cronici apar r ăspunsuri din
partea acestuia la dependen ța de alcool.
Complicații neurologice: Complicații gastro -intestinale:
– demență alcool ică – ciroză hepatică
– accident vascular cerebral – ulcer
– tulburări cerebeloase – reflux esofagian
– tremur , convulsii, halucinații – malnutriția
– neuropatia periferică – pancreatita
– intoxicație acută – deficiența de vitamine liposol ubile (A, D, E,
F, K)
– pierderea stării de conștiință – carcinom hepato – celular
Complicații cardio -vasculare: Complicații endocrinologie :
– cardiomiopatie alcoolică – hipoglicemie
– aritmii – obezitate
– hipertensiune arterială – hirsutism
Complicații nutriționale : anemie megaloblastică.
Complicații pulmonare: tahipnee, cancer pulmonar.
Complicații imunologice : infecții, neoplasm.
Complicații oftalmologice: neuropatia oftalmica toxica progresiva, traumatismele oculare.
Complicații sistemul osos: osteoporoz ă, necroz ă avascular ă.
Complicații ORL: posibilitatea cancerului la nivelul laringelui și orofaringelui .
Complicații ale aparatului reproducător :
➢ bărbați : hipogonadism și scăderea libidoului, ginecomastie, infertilitate, disfuncție
erectil ă;
➢ femei : hipogonadism și scăderea libidoului, dereglarea menstruației , risc de cancer
mamar. [4] [5]

10
1.5. Depresia din spatele consumului de alcool
Dintre pacienții cu dependen ță de alcool, 70% prezint ă simptome severe ale depresiei astfel
încât aceast ă interferează cu viață lor zi de zi. Deși aceștia consuma alcool ca un mecanism
de apărare față de stre s și distres emoțional , nu ar fi corect s ă afirm ăm că alcoolismul este o
form ă de depresie deoarece:
➢ copii părinților alcoolici au o rat ă mai mare de depresie fa ță de cei cu părinți non-
alcoolici însă nu din cauza faptului c ă aceasta ar fi transmis ă genetic ci posibil din cauza
stresului de a avea părinți alcoolici
➢ s-a presupus ca alcoolul și depresia ar fi înrudite genetic dar studiile asupra familiilor nu
au dovedit rate mai mare ale alcoolismului la copii persoanelor depresive fa ță de cei a
persoanelor non-depresive.
➢ știm ca alcoolul slăbește sistemul nervos centr al iar asta poate cauza depresia, aceasta
putând fi cauzat ă și de consecințele sociale în urma dependen ței de alcool. Dacă dependen ța
de alcool și depresia apar ambele la un individ, aceasta po ate fi o cauz ă dar și o consecință a
consumului de alcool.
➢ se presupune c ă alcoolismul este un răspuns la depresie, însă s-a demonstrat c ă nu exist ă
o șansă mai mare ca tinerii care sunt deprimați , să devin ă alcoolici fa ță de cei care nu sunt
depresivi.
➢ în cazul persoanelor dependente de a lcool depresia dispare în lipsa consumului, în
prezen ța abstinentei, de unde se înțelege că depresia nu este o cauz ă a alcoolismului ci este
secundar ă acestuia.
Depresia este definit ă de o stare morbid ă, care durează mai m ult sau mai puțin și este
caracterizat ă de tristețe, scăderea tonusului muscular , precedent ă consumului, este o stare
depresiv ă secundar ă dependen ței de alcool. Depresia alcoolic ă apare în timpul evoluției
dependen ței de alcool, dar și post sevraj, în prim a lun ă imediat ce se face simțită abstinen ța.
La începutul consumului, concentrația de alcool din sânge are ca simptome senzația de bine
și o stare euforic ă. Când concentrația din sânge scade , odată cu ea scade și buna dispoziție ,
instalându -se depresia de venind deteriorat cognitiv și mai retras. Când concentrațiile de
alcool în sânge sunt foarte mari, aproximativ 300/dl, un individ care nu tolerează alcoolul
poate adormi după care sa ajungă la primul stadiu de anestezie, lucru care ar duce la inhibarea
pulsului și respirației , rezultând chiar moartea. Depresia alcoolic ă este însoțită de insomnie

11
și anxietate, poate chiar s ă o preceadă . Tentativele de suicid sau chiar suicid complet sunt
induse de sentimente triste, iritabilitate și dezinhibiție , acestea fii nd prezente după o
intoxicație alcoolic ă sever ă. [6]

1.6 Sevrajul apare la alcoolici când aceștia reduc sau întrerup consumul după o perioad ă
lungă de timp și în cantități mari.
Pot apărea următoarele simptome (dou ă sau mai multe) la câteva zile sau chiar ore de la
reducerea sau întreruperea consumului:
➢ insomnie
➢ tremur la nivelul mâinilor
➢ iluzii (auditive, vizuale, tactile) sau halucinații acestea fiind tranzitorii
➢ grețuri și vărsături
➢ anxietate
➢ convulsii
➢ agitație psihomotorie.
Aceste simptome nu pot fi asocia te cu alt ă patologie sau alt tip de tulburare psihic ă inclusiv
sevrajul provocat de alte substanțe .
Sevrajul cauzează dificultăți sociale și profesionale în viața individului. Aceste simptome pot
dispărea odată cu administrarea alcoolului sau a benzodiazep inelor, de exemplu, diazepam.
În general simptomele apar când concentrația de alcool din sânge scade deodată după
încetarea consumului sau reducerea acestuia. Din cauza faptului c ă alcoolul se metabolizează
rapid, simptomele sevrajului apar și ele cu aceea și rapiditate, uneori chiar de a doua zi de la
încetarea consumului atunci fiind apogeul simptomelor și scăderea lor începâ nd cu a patra
sau a cincea zi de abstinen ță. Timp de trei p ână la șase luni apar simptome precum anxietatea,
insomnia, având o intens itate mai scăzută . Acestea se instalează imediat după depășirea
sevrajului acut.
Delirium tremens este un sindrom specific ce se instaleaz ă în urma întreruperii bruste a
consumului. Delirium reprezint ă o stare confuzional ă care este cauzat ă din cauza consum ului
de substan ță sau o multitudine de afec țiuni medicale și care poate prov oca decesul pacientului.
[7]

12
1.7 Stilul cognitiv al persoanelor alcoolice:
În stadiul cronic, băuturile alcoolice duc la diminuarea funților creierului și incapacitatea de
a controla emoțiile instinctive , astfel alungându -se la un comportament aberant. Individul
dependent de alcool nu re alizează că forța sa de muncă e în scădere, având impresia că este
neîndreptățit la locul de muncă. În viața familiară, acesta devine o persoana egoistă,
respingătoare, ne glijentă și egoistă care se consideră ca fiind el neglijat de către restul
membrilor. Perversiunile si fanteziile sexuale apar la etilici, din cauza că dependența de
alcool provoacă creșterea libidoului dar, scade discernământul și potența, din aceste cauz e
etilicul devine gelos și este predispus actelor de violență. [6]

1.8 Mecanismele de c oping la alcoolici :
Legătura mecanismelor de apărare și a măsurilor defensive:
➢ măsurile defensive sunt formate din tipuri diferite de activitate care pot fi modalități
normale de exprimare a unei varietăți de lucruri dar care pot fi întâlnite și întâlnite în
anumite situații în scopuri defensive.
➢ mecanismele reprezintă instrumente ajutătoare în protejarea eului, acestea sunt întâlnite
în situații normale sănătoase dar și cele patologice.
Mecanismele de apărare sunt instrumente proprii pentru apărarea eului. Dac ă regresia sau
izolarea sunt întotdeauna mecanisme de apărare, activitățil e precum, a face pe bufonul sau a
ironia, nu sunt mecanisme de apărare adevărate , însă ca ma suri defensive pot fi alese.
Relația mecanismelor și masurilor de apărare cu patologia, evidențiază faptul că relația cu
patologia nu reprezintă un criteriu care să diferențieze mecanismele de apărare de măsurile
defensive.
Tipuri de mecanisme:
– refularea – regresia
– formațiunea reacțională – izolarea
– anularea retroactivă – proiecția
– introiecția – întoarcerea către propria persoană
– transfo rmarea în contrariu – sublimarea. [8]

13
CAPITOLUL II
PARTEA SPECIAL Ă

2.1 Introdu cere
Scopul acestei lucrări este de a evalua mecanisme er de apărare la persoanele alcoolice și
cele fără dependență de alcool , determina incidenț ei depresiei la alcoolici , în rândul
pacienților care se adresează medicului psihiatru, dar mai ales de a determina factorii care
stau la baza acestei asocieri.
S-a încercat să se dovedească implicarea a doi factori în determinismul depresiei la
alcoolici, și anume: evenimentele de viață și trăsăturile de personalitate.
Deoarece existența diferențelor într e incidența depresiei la cazurile de alcoolism pentru
cele două sexe a fost dovedită și este în prezent acceptată ca o realitate obiectivă, în această
lucrare s -a urmărit evidențierea unor particularități clinice ale depresiei la alcoolici,
particularități caracteristice fiecărui sex.
În scopul realizării studiului, am aplicat chestionarul DSQ 60. Chestionarul a fost
distribuit unui eșantion format din 60 de persoane cu vârste cuprinse între 20 -55 ani, dintre
care 30 de persoane sunt studenți și cealaltă j umătate de 30 persoane sunt pacienți. Itemii din
acest chestionar fac referire la propriile păreri ale oamenilor despre ei însăși.

14
2.2 Material și metode :
Am efectuat un studi u transversal, bazat pe un chestionar valid, format d in 60 de itemi cu
variante de răspuns pe o scara de la 1 – 9, unde 1 reprezintă “ Nu mi se aplic ă deloc” iar 9
este echivalent cu “ Mi se aplic ă complet ”.
Prin intermediul acestui chestionar persoanele studiate au avut ocazia s ă își acorde un timp
de gândire , în care au reflectat asupra propriilor persoane.
Aspectele care au fost urmărite prin aplicarea chestionarului sunt următoarele mecanisme
defensive:

1. altruismul 1+40 16. omnipotența 16+24
2. agresivi tate pasivă 2+37 17. hotărârea 18+13
3. supresia 3+41 18. auto -devalorizarea 1 9+35
4. sublimarea 4+57 19. fantasmarea 21+27
5. disocierea celuilalt 5+36 20. retragerea 22+55
6. raționalizarea 6+26 21. intelectualizarea 25+55
7. umorul 7+42 22. disocierea de sine 2 9+44
8. proiectarea 8+46 23. înlocuirea 30+60
9. formarea reacției 9+43 24. repres ia 32+39
10. observarea sinelui 10+45 25. idealizarea 34+38
11. negarea 11+28 26. izolarea 51+56
12. devalorizarea altora 12+27 27. lamentarea insotit ă de refuzul
ajutorului 48+54
13. identificarea proiectivă 13+20 28. anularea 49+59
14. disocierea 14+23 29. anticiparea 47+53
15. auto-afirmarea 15+50 30. afilierea 52+58

Pentru prelucrarea datelor am folosit Microsoft Office Word și Microsoft Office Ex cel.

15
2.3 Rezultate :
Studiul se bazează pe următorul chestionar cu caracteristici demografice înregistrate care
constau în:
➢ vârstă
➢ sex
➢ stare civilă: căsătorit/necăsător it
➢ mediu de proveniență: rural/urban
➢ statut de angajat: șomer/angajat jumăt ate de normă/ angajat normă întreagă

DSQ 60
Instructaj: itemii din acest chestionar se referă la părerile personale ale oamenilor despre ei
însăși. Se folosește scala de nouă punct e de mai jos pentru a indica în ce măsură i se aplică
pacientului fiecare afirmație, încercuind un număr (de la 1 la 9).

Figura 2. 1
9533
9295
9150920092509300935094009450950095509600
studenti pacienti

16

Tabel 2.2

t-Test: Two -Sample Assuming Unequal Variances

Tabel 2.1

nr.crt. studen ți pacien ți
1 314 307
2 303 314
3 319 323
4 335 283
5 341 296
6 291 309
7 309 319
8 325 290
9 351 324
10 299 349
11 311 302
12 340 331
13 339 308
14 328 351
15 297 339
16 321 347
17 315 328
18 305 316
19 310 294
20 327 287
21 308 300
22 289 284
23 330 266
24 295 303
25 298 313
26 301 290
27 319 286
28 343 298
29 333 306
30 337 293
total 9533 9295

17

Figura 2.2

min max media median
STUDENTI 266 351 308,5333333 306,5
PACIENTI 289 351 317,7666667 317050100150200250300350400
STUDENTI PACIENTI

18

Figura 2. 3

P=0,82

Figura 2.4

Figura 2. 5
13; 43%17; 57%
Sex
F M
11; 37%
19; 63%Sex
F
M
24; 40% 36; 60%Sex
F M

19
Figura 2. 6
P= 0,91

Figura 2. 7

Figura 2. 8

24; 40%14; 23%22; 37%Vârstă
20-24 25-35 36-55
22; 73%
7; 23%
1; 4%
V
â
rst
ă
20-24 25-35 36-55
2; 7%
7; 23%
21; 70%Vârstă
20-24
25-35
36-55

20

Figura 2. 9
P = 0,86

Figura 2. 10

Figura 2.1 1
26; 43% 34; 57%Mediu de provenien ță
urban rural
15; 50%15; 50%
Mediu de provenien
ță
urban rural
11; 37%
19; 63%Mediu de provenien ță
urban
rural

21

Figura 2.1 2
P = 0,84

Figura 2.1 3

Figura 2.1 4

26; 43%34; 57%Stare civil ă
casatoriti necasatoriti
19; 63%
11; 37%Stare civil ă
casatoriti
necasatoriti
7; 23%
23; 77%
Stare civil
ă
casatoriti necasatoriti

22

Figura 2.1 5
P= 0,99

Figura 2.1 6

Figura 2.1 7

26; 43%15; 25%19; 32%Statut de angajat
somer cu jumatate de norma cu norma intreaga
15; 50%7; 23%8; 27%
Statut de angajat
somer cu jumatate de norma cu norma intreaga
11; 36%
8; 27%
11; 37%Statut de angajat
somer
cu jumatate de norma
cu norma intreaga

23
2.4 Discuții:
Din totalul de 60 de persoane chestionate, 50% sunt studenți și 50% pacienți . Cei 30 de
studenți obținând un scor total în urma calculelor, de 9533 iar pacienții și ei în număr de 30
obținând un scor ceva mai mic, de 9295 , ceea ce inseamnă că studenții în situații normale
folosesc mai mult mecanismele defensive fată de pacienții cu alcoolism.
Calculand in excel, studen ții și pacien ții am ob ținut valoarea lu i p = 0.069, ceea ce este mai
mare dec ât 0,05 ceea ce înseamnă că rezultatul este neconcludent. Valoarea lui p a ie șit mai
mare decât 0,05 și în cazu l catego riilor demo grafice, sex, varsta, mediu provenienta, st are
civilă și statut de angajat , ceea ce inseamna ca sunt ne semnificative .
Persoanele care au răspuns chestionarului, sunt în proporție de 40% femei și 60% bărbați .
Din jumăta tea reprezentat ă de studenți , 43% sunt de gen feminin iar restul de 57% sunt de
gen masculin. Pacienții au un raport de 63% bărbați și doar 37% femei.
Dacă ne raport ăm la vârstă , între 20 – 24 ani sunt 24%, între 25 – 35 ani sunt 14%, iar 37%
reprezintă procentul celor cu vârsta cuprinsă între 36 -55 ani. Raportându -ne și la următoarele
două diagrame rezervate vârstei , observ ăm că studenții sunt 73% cu vârste cuprinse între 20 –
24 ani, 23% încadrându -se la grupa de vârstă 26-35 ani, iar un singur student care este
echivalentul a 4% aparținând categoriei de 36 -55 ani. Pacienții 7% sunt cuprinși în categoria
de vârstă 20-24, 23% sunt pentru grupul 25 -35 ani și 70% reprezintă vârstele cuprinse între
36-55 ani.
Lotul de persoane a fost împărțit și pe mediul de proveniență și anume urban 43%, rural
57%. Interpretând diagrama 2.8 observ ăm că studenții sunt împărțiți în 2 jumătăți , fiecare
jumătate aparținând mediului rural sau urban. La pacienți situația e diferit ă aceștia fiind 63%
din mediul rural și 37% din mediul rural.
Starea civil ă a fost împărțită pe 2 categorii, căsătoriți care sunt 43% și necăsătoriți 57%.
Studenții , 23% sunt căsătoriți , iar 77% fiind necăsătoriți , în timp ce pacienții 63% sunt
căsătoriți și 27% necăsătoriți .
Statutul de angajat a fost lua și el în calcul, șomerii prezentând 43%, cei cu jumătate de
norm ă 25% și cei care muncesc având norm ă întreagă , doar 32%. Analizând diagrama care
corespunde studenților observ ăm că 50% dintre aceștia sunt șomeri , 23% sunt angajați cu
jumătate de norm ă și 27% au program cu norm ă întreagă . În timp ce pacienții sunt 36%
șomeri , 27% cu jumătate de norm ă iar restul de 37% lucrând cu norm ă întreag ă.

24
2.5 Concluzii:
Din rezultate reiese faptul c ă pacienții cu dependen ță de alcool în comparație cu studenții
care au reprezentat grupul de control, ajung s ă utilizeze mecanismele de apărare într-un
procentaj mai mare .
Din punctajele obținute înțelegem că unii pacienți își folosesc mecanismele de coping mai
putin fata de persoanele fara dependenta . Și anume, indiferent de sex, vârstă , stare civil ă,
proveniență chiar și statut de angajare, persoanele cărora li s-a aplicat chestionarul au avut
punctaje apropiate unele fa ță de celelalte, cel mai mic fiin d identificat în lotul pacienților iar
cel mai mare regăsit la ambele grupuri.
Din cele amintite mai sus se înțelege faptul c ă, dependența de alcool nu afectează pacienții
în privința mecanismelor de apărare , adică aceștia nu le folosesc diferit fa ță de ceilalți în
situații de stres sau presiune mare.
Anxietatea și depresia sunt complexe, dac ă una dintre ele este prezentă o perioad ă mai lungă
de timp din cauza netrat ării, se instal ează depresia , fapt care scade calitatea vietii.

25
BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Alcoolism [1]
2. http://www.cdt -babes.ro/articole/abuzul -dependen ța-alcool.php [2]
3. http://www.umfcv.ro/dependen ța-de-alcool [3]
4. http://www.cdt -babes.ro/articole/alcoolismul -complica ții-somatice.php [4]
5. Maitland, Jim – „Afecțiuni provocate de abuzul de alcool”, Medical Upda te vol. 9 nr.
44 an 2008, pag. 212. [5]
6. D.S.M. – V, The correct citation for this book is American Psychiatric Association:
Diagnostic and Statisti -cal Manual of Mental Disorders, Library of Congress Cataloging -in-
Publication Data, Fifth Edition, an 2013 pag . 490 -503. [6]
7. Șerban Ionescu – „Mecanisme de apărare ”, Editura Polirom, Iași 2002 , pag. 23, 24, 37.
[7]
8. Camelia Dindelega n – „Scheme cognitive în depresie și alcoolism”, Editura SPER, an
2012, pag. 98 -104. [8]

26

Anexa
DSQ60
Nu mi se aplică deloc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Mi se aplică complet
Încercuiți un număr mai mare când sunteți de acord cu un item. De exemplu, dacă un item este complet
aplicabil dumneavoastră, încercuiți 9. Încercuiți un număr mai mic dacă nu sunteți de acord cu un item. De
exemplu, dacă un item nu vă este deloc aplicabil, încercuiți 1. Vă rugăm să nu omiteți nici un item. Nu există
răspunsuri corec te sau greșite.

Nr. Item Scala item dezacord -acord

01 | Sunt mulțumit când ajut pe alții și dacă mi s -ar lua asta aș fi deprimat. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
02 | De seori sunt numit posac (ă), tăcut (ă). 1 2 3 4 5 6 7 8 9
03 | Pot să nu mă gândesc la o problemă până am timp să mă ocup de ea. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
04 | Îmi controlez anxietatea făc ând ceva constructiv și creativ precum 1 2 3 4 5 6 7 8 9
pictura sau lucrul în lemn.
05 | Deseori îmi schimb părerea despre oameni; câteodată am o părere 1 2 3 4 5 6 7 8 9
deosebită despre oameni, altă dată c red că oamenii sunt fără valoare.
06 | Pot găsi motive solide pentru tot ce fac. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
07 | Pot râde de mine însumi cu destulă ușurință. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
08 | Exista o tendință a oamenilor de a mă trata necorespunzător. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
09 | Dacă cineva m -ar ataca și mi -ar lua banii, aș prefera să fie ajutat și nu 1 2 3 4 5 6 7 8 9
pedepsit.
10 | Dacă am un conflict cu cineva, încerc să mă gândesc la ce vinovăție aș 1 2 3 4 5 6 7 8 9
putea avea în acel conflict.
11 | Lumea zice că încerc să ignor faptele neplăcute ca și cum ele n -ar exista. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
12 | Mă simt deseori superior oamenilor cu care sunt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
13 | Cineva mă gole ște emoțional de tot ce am. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
14 | Când există un pericol real, e ca și când n -aș fi acolo și nu mi -e teamă. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
15 | Dacă sunt tratat incorect, îmi apar drept urile. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

27

16 | Gestionez pericolul ca și când as fi Superman/avea puteri supraomenești. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
17 | Mă mândresc cu abilitatea de a readuce oamenii la condiția lor reală. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
18 | Deseori acționez impulsiv când ceva mă deranjează. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
19 | În realitate, sunt destul de lipsit de valoare. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
20 | Când am dea face cu oameni, aceștia, deseori, sfârșesc prin a simți ceea 1 2 3 4 5 6 7 8 9
ce simt eu.
21 | Am satisfacții mai mari de la fanteziile mele decât de la viața mea reală. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
22 | Mă retrag când sunt supărat. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
23 | Când mă aflu în dificultate, deseori mă simt ireal. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
24 | Am talente speciale care îmi permit să trec prin viată fără probleme. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
25 | Prefer să vorbesc despre lucruri abstracte decât despre sentimentele 1 2 3 4 5 6 7 8 9
mele.
26 | Există întotdeauna motive solide când lucrurile nu merg în favoarea 1 2 3 4 5 6 7 8 9
mea.
27 | Rezolv mai multe lucruri visând cu oc hii deschiși decât în viața mea 1 2 3 4 5 6 7 8 9
reală
28 | Când oamenii se supară pe mine, tind să cred că ei exagerează. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
29 | Uneori mă cred înger, alta dată cred că sunt foarte rău. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
30 | Dacă cineva se supară pe mine, tind să mă supere lucruri pe care, în 1 2 3 4 5 6 7 8 9
general, le ignor.
31 | Devin în mod deschis agresiv când mă simt jignit. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
32 | Nu prea îmi mai amintesc ni mic din perioada mea școlară timpurie. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
33 | Mă retrag când sunt trist. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
34 | Simt întotdeauna că cineva cunoscut îmi es te îngerul meu păzitor. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
35 | De obicei sunt mai rău decât cred oamenii că sunt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
36 | În ceea ce mă privește, oamenii sunt ori buni or răi. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
37 | Dacă m -a supărat șeful, as putea face o greșeală în munca sau să 1 2 3 4 5 6 7 8 9
muncesc mai încet ca să mă răzbun.
38 | Există cineva cunoscut care p oate face orice și care este absolut corect 1 2 3 4 5 6 7 8 9
și drept.
39 | Dacă am avut experiența a ceva neplăcut, atunci, în ziua următoare, 1 2 3 4 5 6 7 8 9
uneori voi uita despre ce a fost vorba.
40 | Ajutorul dat altora mă face să mă sim t bine. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

28

41 | Pot să -mi țin în frâu sentimentele dacă a le expune ar interfera cu ceea 1 2 3 4 5 6 7 8 9
ce fac.
42 | De obicei pot vedea partea hazlie a unei situații altfel grav e. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
43 | Deseori mă trezesc că sunt foarte drăguț cu oameni pe care, pe bună 1 2 3 4 5 6 7 8 9
dreptate, ar trebui sa fiu supărat.
44 | Nu există treburi de felul ,,să găsești ceva bun în fiecare”, dacă ești rău, 1 2 3 4 5 6 7 8 9
ești rău în întregime.
45 | Când ceva ce fac nu iese bine, încerc să determin ce am neglijat. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
46 | Oamenii au tendința de fi necinstiți ori incorecți cu mine. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
47 | Când trebuie să mă confrunt cu o situație dificilă, încerc să -mi imaginez 1 2 3 4 5 6 7 8 9
cum va fi și -mi plănuiesc modalități de a -i face față.
48 | Doctorii niciodată nu înțeleg bine ce nu este în regulă cu mine. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
49 | După ce mă bat pentru drepturile mele, ti nd să mă scuz pentru incisivitate. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
50 | Dacă mă irită cineva, îi spun fără sa -l rănesc. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
51 | Deseori mi se spune că nu -mi arăt sentimentele. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
52 | Când mă si mt rău încerc să fiu împreună cu cineva. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
53 | Dacă pot prevedea că o să fiu trist peste un timp, pot să fac față situației 1 2 3 4 5 6 7 8 9
mai bine.
54 | Oricât m -aș plânge, nu obțin o reacție mulțumitoare de la ceilalți. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
55 | În loc de a spune exact ceea ce simt, îmi explic gândurile pe larg. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
56 | Deseori descopăr că nu simt nimic când situația ar părea că cere emoții 1 2 3 4 5 6 7 8 9
puternice.
57 | Când mă simt deprimat sau agitat, îmi place să mă apuc de o activitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9
creativă sau fizică.
58 | Dacă aș intra într -o criza, aș căuta pe cineva căruia sa -i împărtășesc 1 2 3 4 5 6 7 8 9
grijile.
59 | Dacă am un gând agresiv, simt nevoia de a face ceva în compensație. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
60 | Când se întâmplă ceva emoționant, tind să fac caz de detalii neimportante. 1 2 3 4 5 6 7 8 9