1 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași Facultatea de Geografie și Geologie LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN… [603795]

1 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Facultatea de Geografie și Geologie

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC
I ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

DINAMICA POPULA ȚIEI
ÎN ORA ȘUL PODU ILOAIEI

COORDONATOR,
LEC T. DR. IONEL BOAMFĂ

CANDIDAT: [anonimizat]. DUMITRU COSTIN

AUGUST 2013

2 CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I Metodologia de cercetare……………………………………………… ……… 4
CAPITOLUL II Specificul geografic al zonei studiate………………………………… ……… 5
II.1.Limitele spațiului analiz at………………………………………………………… ……….. 7
II.2.Particularități fizico -geografice…………………………………………………… ……….. 7
II.2.1.Geologia și relieful……………………………………………………………… ………. . 9
II.2.2.Clima și hidrografia……………………………………………………………… ……… 9
II.2.3.Vegetația, fauna și solurile ………………………………………………………. ………11
CAPITOLUL III Evoluția procesului de umanizare………………………………… ………… 12
III.1.Evoluția și distribuția spațială a comunităților umane………………………… ………. … 14
III.2.Activitățile economice …………………………………………………… ……… ……. . 14
III.2.1.Agricultura ……………………………………………………………… .………… ….. 18
III.2.1.1.Cultivarea plantelor …………………………………………………… …… .………. 19
19III.2.1.2.Creșterea animalelor……………………………………………… ……… ………. 20
III.2.2.Silvicultura ………………………………………………………… ………… …………. 21
III.2.3.Piscicultura……………………………………………… ………… …………. …………. 21
III.3.Industria……………………………………………………………… …………. ………… 21
III.4.Sectorul terțiar…………………………………………………………… ………….. …….. 22
III.4.1.Comerțul………………………………………………………… …………. …………… 22
III.4.2.Transporturile…………………………………………………… …………. ……………. 23
III.4.3.Turismul………………… ………………………………………… …………. …………. 23
III.4.4.Învățământul …………………………………………………… …………. ……………. 24
III.4.5.Cultură…………………………………………………………… ………… …………… 26
III.4.6.Sănătate ………………………………………………………… ………… …………… .26
III.4.7.Administrația publică locală…………………………………… ……… ……………… 26
III.4.8.Culte…………………………………………………………… …………. …………….. 27
CAPITOLUL IV Dinamica populației în orașul Podu Iloaiei și elementele ei constitutive …… .28
IV.1.1.Evoluția numerică a populației ……………………………………………… …… .….…28
IV.1.2.Fertilitatea generală ………………………………………………… …… ……… ..… . 36
IV.1.3.Nupțialitatea……………………………………………………………… ………. .…… .36
IV.1.4.Natalitatea…………………………………………………………… ……… …… ..……. 38
IV.1.5.Mortalitatea generală și infantilă……………………………… ………… ……… .…. 39
IV.1.6.Bilanțul natural și migratoriu………………………………………………… ……… … 43
IV.1.7.Densitatea populației………………………………………………… ………… .….….45

3 IV.2.Structura populației…………………………………………………… ……. …… .…….. 45
IV.2.1.Structura pe grupe de vârstă a populației ……………………… …………. …… .…….. 45
IV.2.2.Struct ura pe sexe a populației………………………………… ……… ….…………… 48
IV.2.3.Sructura după starea civilă a populației………………………………… ……. ………. 50
IV.2.4.Structura economică și profesională a populației…………………… ……. …………. .51
IV.2.5.Structura etnică a populației…………………………………………… ……. ……….. 53
IV.2.6.Structura lingvistică a populației ……………………………………… ……. ………… 56
IV.2.7.Structura confesională a populației……………………………………… ……. ……… 57
CAPITOLUL V Studiu asupra dezvoltării creativiății în lecțiile de geografie ………………..59
V.1.Condițiile realizării experimentului………………………………………… ……… …….. 59
V.2.Comp etențele urmărite a se realiza în cadrul temei……………………… …… ………… 60
V3.Modalități concrete de realizare a instruirii creative și evaluarea acesteia… …… ……….. 62
CONCLUZII ………………………………………………………………………………….. 87
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………… 91
ANEXE ……………………………………………………………………………………… 93

4 INTRODUCERE

Lucrarea de fa ța își propune o analiz ă complexă din punct de vedere a evolu ției dinamicii
popula ției teritoriului ora șului Podu Iloaiei din județ ul Iași. Lucr ările existente până acum au mai
mult un caracter general și nu surprind anumite aspecte ale substratului sau de viziune spa țială a
unor fenomene.
Acest fapt m -a determinat s ă fac o analiz ă detaliat ă a fenomenelor demografice de
specialitate dar și de unele observa ții personale e fectuate pe teren.
Lucrarea încearc ă să surprind ă dintr -o viziune spa țială aspecte legate de toponimie și
istorie local ă dar și redarea mai succin t a particularit ăților cadrului natural din perspectiv a
locuirii cât și a evolu ției dezvolt ării așezărilor um ane și activită ților economice.
Scopul acestei lucră ri din punct de vedre didactic este acela de a veni în întâmpinarea
profesorilor care predau geografi a ca op țional “Evolu ția umaniz ării ora șului Podu Iloaiei” .
Cea mai mare parte a datelor provine din :
 anuarele statistice de la Direc ția Jude țeană de Statistic ă Iași – recensă mintele popula ției;
 arhiva Prim ăriei Ora șului Podu Iloaiei ;
 monografia localit ății Podu Iloaiei ;
 Evoluția si starea actuala a s istemului de a șezări din Moldova autor Geo rge Țurcănașu;
 popula ția Moldovei în ultimele dou ă secole autor prof. Ionel Muntele.
Lucrarea ma i poate avea pe l ângă caracterul științific un caracter practic fiind folosit ă
pentru îmbun ătățirea planului de sistematizare al ora șului pentru zonarea func țional ă a loc alității
și pentru reglement ările urbanistice în acord cu protec ția mediului.

5 CAPITOLUL I. METOD OLOGIA DE CERCETARE

Metode de cercetare :
1.Metode de colectare a datelor :
-hărți generale ;
-hărți topografice;
-hărți istorice.
Hărțile general e sunt acele hărți pe care se reprezintă toate elementele fără a scoate în
evidență un component geografic anume.
Hărțile topografice sunt hărți generale care au ca obiectiv o reprezentare precisă a unui
număr mare de elemente sau fenomene.
Metodele de rep rezentare a elementelo r pot fi de planimetrie și de altimetrie.
2.Metode de analiză și interpretare a datelor:
-metod e statistice: aceste reprezentări grafice sunt foarte eficiente pentru ca rezultă în
urma prelucrării unor date și pentru că oferă o imagin e a distribuției spațiale a fenomenelor
analizate. Tipuri de metode statistice: diagrama simplă în coloane, historiograma (cronograma),
histograma, diagrama stereografică, diagrama complexă (prin sectoare circulare) etc .
-metode cartografice (cartografo -geografice) se caracterizează prin faptul că
reprezentarea și amplasarea fenomenelor și proceselor se face în mod geografic cu exactitate și
în dependență de anumiți factori fizico -economico -geografici. Tipuri de metode: metoda
semnelor geometrice (sugerea ză poziția exactă a obiectului sau fenomenului prezentat), artistice
și simbolice (sugerează obiectul sau fenomenul reprezentat) metoda fondului calitativ în
varianta fondului colorat , metoda punctelor –reală.

O dat ă cu dezvoltarea metodelor cantitative se dezvolt ă printr -o varietate de tradi ții de
cercetare și metodele calitative .
Metodele calitative se bazeaz ă pe faptul cum este v ăzută lumea, experimentat ă și
construit ă de către actorii sociali permițâ nd accesul la motivele, aspira țiile si rela țiile pu terii care
explica cum locurile, oamenii si evenimentele sunt create si reprezentate. Astfel de metode
includ:
 interviuri detaliate și deschise in grupuri si individual ;
 angajarea directa in subiecte prin observare participativ ă si tehnici etnografice rela tate ce pot
fi implementate de c ătre indivizi sau echipe de cercet ători;
 interpretarea diferitelor „texte” , inclusiv peisaje,materiale de arhiva (agende, rapoarte,
întâlniri), cărți, literatura si imagini vizuale.

6 Alte surse de documentare sunt recens ământ ul populației , statistica stării civile,
statistica migrației, anchet ele și monografiile demografice, registrele populației, registrele
agricole, listele de aleg ători, cadastrul funciar, rapoartele statistice privind activitatea economică,
Anuarul „SOCEC” al României Mari 1925 -1926 , etc .

7 CAPITOLUL II. SPECIFICUL GEOGRAFIC AL ZONEI STUDIATE

II.1. LIMITELE SPA ȚIULUI ANALIZAT
Orașul Podu Iloaiei este situat în partea de N -E a țării fiind traversat de paralela de 470
13’ latit udine nordic ă și meridianul de 27016’ longitud ine estic ă.
Din punct de vedere geografic oraș ul Podu Iloaiei este situat la Est de Carpa ții Orientali ,
în Podișul Moldovei , în Câmpia Moldovei mai exact la conflu ența Bahluiului cu Bahluieț ul. Sub
aspect adm inistrativ Podu Iloaiei este situat în partea central ă a județ ului Ia și și în partea de Vest
a municipiului Ia și.

Sursa:Google Maps.Hărți online

Localitatea se învecinează:
 la Nord teritoriul comun elor Erbiceni și Rom ânești;
 la Est comuna Du mești;
 la Sud teritoriul comu nelor Pope ști și Sinești;
 la Vest teritoriul comu nei B ălțați și Lungani.
Situată pe un important ax de circula ție pe drumu rile ce veneau de peste Carpa ți, trecând
peste Rug inoasa –Strunga și care duceau spre Ia și iar de aici s pre Estul Europei , spre Crimeea,
Podu Iloaiei este un important punct fa șă de Ia și și fașă de Târgu Frumos și Hârlău.
Acest ax de circula ție a crescut în importan ță odată cu apari ția căii ferate Ia și Pașcani și
Iași-Hârlău dar și a șoselei ce leag ă Iașul de Târgu Frumos iar de aici bifurc ându-se spre T ârgu
Neam ț sau spre Roman –Bacău.

8 Satele componente ale ora șului Podu Iloaiei sunt :
 Cosițeni situate la 4 km de centrul ora șul Podu Iloaiei;
 Holm situat la 3.5 km de centrul ora șul Podu Iloaiei;
 Scob âlțeni situat la 2 km de centrul orașul Podu Iloaiei.

HARTA ADMINISTRATIVĂ A LOCALITĂȚII PODUL ILOAIEI

Sursa : Monografia comunei Podu Iloaiei (Surugiu Petru , Gazetovici Maria , Condur Grigore ,
1968 )
Henci și Budăi sunt cartiere ale oraș ului Podu Iloaiei. Suprafaț a total ă a ora șului Podu
Iloaiei este de 5038 ha.
Încadrarea în teritoriul adm inistrativ al oraș ului
Teritoriul localităț ii Podu Iloaiei – centru de teritoriu adm inistrativ – este situat în partea
centrala a o rașului . Localitatea este dezvoltat ă pe de o parte și de alta a drumului na țional DE
583 (cu prec ădere pe partea de nord) care face legă tura cu municipiul Ia și (spre est) și cu orașul
Târgu Frumos (spre vest). Prin DE 583 se realizeaz ă legătura cu cartieru l Budai , prin DJ 282 D
cu satul Scobâlteni , prin DC 89 se face leg ătura cu satul Co sițeni și prin DC 26 cu sat ul Holm.
Cartierul Bud ăi este situat în partea de Vest a teritoriului adm inistrativ fi ind practic o
continuare a localității Podu Iloaiei , de-a lungul DE 583. Relaț ii în teritoriu:
 se remarc ă legătura direct ă cu centrul de teritoriu adm inistrati v fapt ce uș ureaz ă realizarea
relațiilor de subordonare adm inistrative – teritoriala și de folo sire a dotă rilor social culturale.

9 Satul Scobâlț eni este situat în partea de sud a loc alității Podu Iloaiei, fiind de asemenea o
continuare a acestuia, doar elem entele de cadru natural – pârâul Bahluieț și linia ferat ă au fă cut
ca localit ățile să nu se uneasc ă.Relaț ii în teritoriu:
 cu localitatea Podu Iloaiei relații de subordonare adm inistrativ – teritoriala;
 cu cartierul Budai și satele Co sițeni și Holm relații mai puți n importante avâ nd în vedere c ă
nu prea au dot ări de interes or ășenesc.
Satul Co sițeni este situat în partea de sud -vest a teritoriului adm inistrative pe traseul D.C.
89. Relații în teritoriu:
 cu localitatea Podu Iloaiei – relații de subordonare a dministrative teritoriala și de folo sire a
dotărilor social -culturale pe care acesta le ofer ă;
 cu cartierul Bud ăi și satele Scob âlțeni și Holm rela ții mai pu țin importante av ând în vedere c ă
nu prea au dot ări de interes or ășenesc.
Satul Holm este situat în partea de sud -est a teritoriului adm inistrativ pe traseul D.C.26.
Relații în teritoriu:
 cu localitatea Podu Iloaiei – relații de subordonare adm inistrative teritoriala și de folo sire a
dotărilor social -culturale pe care acesta le ofer ă;
 cu cartierul Budai și satele Co sițeni și Scob âlteni relații mai puți n importante avâ nd în vedere
că nu prea au dotă ri de interes orăș enesc.
Relaț iile cu municipiul Ia și sunt constituite în principal d in deplas ările pentru munca,
pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum și pentru comercializarea pe piața
orașului de produse agroalimentare obți nute în gospodă riile individuale microferme sau asociaț ii
precum și pentru utilizarea dot ărilor acestuia (spital, liceu, judecă torie, etc.). Aceste relaț ii sunt
facilitate de un sistem rutier de calitate în mare parte corespunză toare și se fac în mare parte cu
mijloace de transport oc azionale oferite de particulari , prin curse regulate de maxi -taxi ef ectuate
de transportatori autorizaț i sau pr in intermediul caii ferat e.

II.2. PARTICULARIT ĂȚI FIZICO -GEOGRAFICE
II.2.1Geologia și relieful
Geologia
Teritoriul aferent orașului Podu Iloaiei se desfășoară în cadrul Platformei Moldoveneș ti
în partea central estic ă. Platforma Moldoveneasc ă face parte d in Platforma est -europea nă.
Fundamentul e ste format d in depozite precambriene puternic cutate în anumite zone cu fisuri sau
mai slab rezistente au fost str ăbătute de roci intensive vechi. Pe acest fundament se afla
acumulate depozite sedimentare paleozoice , mezozoice și neozoice. Depozitele sunt în general

10 sedimentare și monocl inale. Sistemele de râ uri ce traverseaz ă oraș ul Podu Iloaiei (Bahluiul și
Bahluieț ul) sunt influențate de formaț iunea geologica de la suprafața ce aparți ne sarmaț ianului.
Structura geologic ă condiț ioneaz ă și caract eristicile morfologice ale așeză rii: sub acț iunea
factorilor climatici, hidrologici și antropi ci marno -argilele de la suprafaț a superioara a reliefului
stau la baza fenomenelor g eomorfologice active (alunecă ri de teren, eroziuni și tasări sau surpă ri
ale solului) care afectează activitățile uman e și calitatea construcțiilor . Aceia și factori geologici
accentu ează și riscurile sei smice mai ales asupra blocurilor vechi d in oraș.
Resursele subsol ice sunt reprezentate de argile , luturi folo site mai întâi la olărit și apoi
ceramica (cărămidăria) împreun ă cu ni sipurile sarmatice . Lipsa resurselor energetice a constituit
unul d in factorii pr incipali ai dezvolt ării târzii a industriei.
Relief ul a avut o importan ță deosebit ă în apari ția și dezvoltarea unei a șezări stabile pe
locul actualului ora ș de ast ăzi, caracteristicile acestuia determ inând apariția primelor așeză ri cu
locuințe stabile și au direc ționat apoi ext inderea ulterioara a așezării .
În Câmpia Moldovei se poate deosebi un relief de denuda ție reprezen tat de forme
structurale și sculpturale , de acumulare și antropic.
Relieful sculp tural e reprezentat de interfluvii și versan ți afecta ți de procese
geomorfologice active ,nefavorabili construc țiilor. Terenurile instabile erau ocupate în trecut de
locuințele săracilor și cerșetorilor .
Interfluviile sculpturale se prez intă sub forma de col ine, dealuri și platouri joase. Cel mai
elocvent exemplu îl reprez intă terasele de pe stnaga Bahluie țului la nord de localitatea Budai.
La partea superioara interfluviile sun t lip site de degr adări fiind bune pentru practicarea
agriculturii dar și pentru cons trucții și cai de comunica ție.
Relieful de acumulare fluviala reprezentat de șesuri , terase conuri de dejec ție și glacisuri.
Ele reprez intă cele mai favorabile terenuri pen tru așezări, agricultura și cai de comunica ție dar și
pentru stabilirea evolu ției re țelei hidr ografice. Dintre ace stea terasele au o mare dezvolta re pe
văile Bahluiului și Bahluie țului. Pe ter itoriul orașulu i se afla ca pr incipale forma țiuni geografice:
Șesul Bahluie țului, Terasele Bahluie țului, Șesul Bahluiului, Terasele Bahluiului și cuestele.
Câmpia Moldovei este înconjurata de regiuni înalte ca Podi șul Sucevei în Vest și Podișul Central
Moldovenesc spre sud.
Orientarea r âului Bahlui și a pârâului Bahlui eț este transversala în raport cu orientarea
straturilor geologice duc ând la o a simetrie a profilului transversal.
Versantul nordic prez intă o înclinație conform ă cu înclinarea straturilor structurale
cobor ând în terase racordate pr in pante domoale.
Versan tul sudic or ientat contrar înclinării straturilor mai abrupt și afectat de degradare a
solului av ând aspectul de creast ă.

11 II.2.2. Clima și hidrografia
Clima – are un c aracter cont inental exce siv caracterizat pr in ierni geroase cu viscole și
veri c ălduroase și secetoase.
Temperatura medie multian uala este de 9, 20 C iar temperatur a medie lunara cea mai
ridicata în iulie este de 190 C în vreme ce cea mai sc ăzută temperatur ă medie lunara este de -350
C în ianuarie. Astfel amplitud inea termic a anuala este de ap roximativ 24, 50 C ceea ce denota
existenta cont inentalismului ridicat. Acest cont inentalism ridicat este dat și de valorile extreme
ale temperaturilor, maximele absolute fi ind de +390 C iar m inima sub -350 C.
Precipita țiile atmosferice sunt relativ reduse valoarea medie anuala fi ind de 474, 4 mm.
Minimul precipita țiilor se înregistrea ză în luna februarie cresc ând în martie -aprilie și atingând
valoarea maxima în iunie sc ăzând apoi pana în iarna. Precipitaț iile medii pe anotimpuri sunt 76.1
mm iarna, 113 mm p rimăvara, 186,6 mm vara și 99.1 mm toamna. Ploile de vara au un caracter
torențial . Precipita țiile sub forma de z ăpadă cad în medie în a doua decada a lunii noiembrie iar
topirea z ăpezii se face de obicei pana la 21 martie.
Secetele sunt frecvente în lunile iulie și august prelung indu-se în luna septembrie.
Vânturile frecvente sunt cele d in N, N-V, N-E iar apoi cele d in S și S-V. Cele d in N, N-V
și N-E aduc precipita ții bogate, iarna ger și zăpada. Cele d in S și S-V aduc temperaturi moderate
iarna, prim ăvara încălziri bru ște și valuri de c ăldura f ără precipitaț ii vara.

Hidrografia
Rețeaua hidrografic ă din teritoriu e format ă din râul Bahlui și afluentul sau p ârâul
Bahluieț . Regimul hidrografic se caracterizeaz ă prin varia ții ale debitelor în funcție de
precipita ții. Astfel în perioadele ploioase sau dup ă topirea brusca a ză pezii se produc viituri ce
dau na ștere la eroziuni și inunda ții fapt ce impune regularizarea albiilor și consolidarea
malurilor.
Pentru a limita efectul inunda țiilor dar și pentru folo sire în scopuri agricole (iriga ții) și
piscicole s -au construit în 1965 lacul artificial al p ârâului Bahluie ț la 2.5 km amonte de
conflu ența cu r âul Bahlui. Acesta are o suprafa ță de aproximativ 500 ha cu un vo lum de 20 mil
metri cubi de apa .
Alte iazuri întâlnim în zona p ârâului Scob âlțeni (R ăpăgău) pentru piscicultura și
legumicultura.
Inunda țiile d in șesul Bahluiului explic ă popularea t ârzie a zonelor joase a ora șului d in
secolul al XVIII -lea.
Apele subterane sunt cantonate în depozitele de ni sipuri și pietrișuri de la baza șesului și
teraselor. Se împart în:

12
 bicarbonato -sulfatate în zona satului Holm ;
 sulfato – bicarbonate în restul luncii.
Adâncimea de sal inizarea solului ește de circa 3 m astfel încât doar pe gr induri se întâlnesc
soluri nesal inizate.
Harta hidrografică a localității Podul Iloaiei

Sursa : Primăria Orașului Podu Iloaiei

II.2.3.Vegetatia , fauna și solurile
Din punct ul de vedere al vegeta ției teritoriul apar ține zonei de silvostep ă cu multe
influenț e stepice în zonele joase. În lunci predom ină vegeta ția azonal ă de lunc ă. Vegeta ția
forestiera e constituita d in pâlcuri de p ădure reduse ca suprafa ță ce acoper ă versan ții din dreapta
văilor Bahlui și Bahluie ț între Co sițeni și Holm. Principalele specii lemnoase sunt: stejarul,
frasinul, salcâmul. În trecut zona forestiera avea un rol de ad ăpost d in calea invaziilor st răine
sursa de hrana și material de construc ție. Odat ă cu ext inderea prasului au avut loc defri șări
masive. În prezent au rol de stabilizare a versan ților.
Pe pajiști cresc pla nte ca : paisul (Festuca), colilia (Stipa les șîngiana), golomatul (Dactylis
glomerata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa) mușețelul (Matricaria chamomilla) etc.
În privința faunei în trecut ea reprezenta o sursa de hrana. Este reprezentata de :
 rozătoare (popândău, hârciog, șoarece de c âmp și iepure de c âmp);
 mamifere (mistre țul, vulpea, căprioara);
 păsări (prepelița , potârniche, fazanul, vrabia, etc.);
 pești (caras, crap, somn, biban, lin, roșioara, fitofag).
În zona se întâlnesc trei clase de soluri : molisolur i, hidromorfe și neevoluate , desfundate
și trunchiate.

13 Molisolurile sunt fertile bogate în humus fi ind valorificate pentru agricultur ă. Tipuri:
Cernoziomul c ambic tipic – solul predom inat din aceasta regiune. Se întinde pe terasele
Bahluiului și Bahluiețul ui, platourile Co sițeniului și Scobaltenilor , pe dealurile Holm și Henci.
Cernoziomul tipic situat la baza versan ților și pe formele joase de relief situate deasupra
văilor pe glacisuri. Apare în zona Co sițeniului terasele Bahlui și Bahluiet . Pe el se ob țin cele mai
mari produc ții în anii ploio și.
Solurile hidromorfe întâlnite în luncile Bahluiului (l ăcoviști )
Din clasa solurilor neevoluate, trunchiate fac parte solurile aluviale, erodisolurile.
Solurile a luviale se folosesc pentru pajiș ti, culturi furajer e,cerealiere dar și pentru legume și
zarzavaturi.
Erodisolurile se întâlnesc pe terenurile d in Dealul Scob âțeni și Valea Co sițenilor.

14
CAPITOLUL III . EVOLUTIA PROCESULUI DE UMANIZARE

III.1. Evoluț ia și distribu ția spa țială a comu nităților umane
Numeroase marturii arheologice atest ă o intensă locuire a regiunii încă din cele mai vechi
timpuri . Deși nu a fost semnalata încă nici o a șezare paleolitica în împrejurimile ora șului Podu
Iloaiei , au fost g ăsite totu și unele urme care pot p roba existenta omului în aceste locuri încă de
atunci. Astfel în apropierea satului Budai a fost g ăsit un disc bifacial de c ătre V. Chirica și M.
Tanas aciu în 1985 îl con sidera oarecum asem ănător cu unul g ăsit în Valea Prutului la Mitoc –
Paraul lui Istrat e și care ar putea indica o locuire paleolitica.
Descoperirile arheologice numeroase arat ă că în neolitic au existat mai multe a șezări în
împrejurimile Podu Iloaiei. Din neoliticul timpuriu dateaz ă resturi de ceramică ce pot fi raportate
la cultura Cris , fiind găsite spre marg inea nordica a dealului Holm , de pe dreapta Bahluiului , în
aval de Podu Iloaiei , apoi în dealul Podi șu, ca și la NV de Podu Iloaiei , apoi spre poala Dealului
Holm sa u la Scobal țeni, pe partea st ângă a râului Dudan.

Sursă : Costin Dumitru
Mult mai frecvente su nt vestigiile culturii Cucuteni , cu diversele ei faze, reprezentata pr in
resturi ceramice diverse, topora șe din marna, fragmente de platforma de locu ințe. Asemenea
vestigii au fost g ăsite spre poala dealului Henci , de pe st ânga Bahluiului , pe platoul V ăleanca , de
pe dreapta Bahluie țului, pe dealul Podi șu, la vest de satul Holm, în sector ul barajului de la Podu
Iloaiei , lângă calea ferata Podu Iloaiei – Târgu Frumos, în mai multe puncte d in apropierea
satului Sc obâlțeni.

Sursă : Costin Dumitru Harta așezărilor din
perioada culturii
Cucuteni
Harta așezărilor din
neolitic

15
Din epoca bronzului au fost descoperite resturi de ceramica, caracteristice pentru cultura
Noua, dintr-o așezare situată în dealul Țintei apoi d intr-o movila d in apropierea bifurc ării spre
Totoe ști a drumului Podu Iloaiei – Erbiceni, ca și pe terasa de la Henci, de pe st ânga Bahluiului
sau de pe versantul d inspre est – nord-est al Dealului Pope ști. În apropiere de Podu Iloaiei , în
partea vestica , între resturile de ceramica raportata la sf ârșitul epocii bronzului se remarca un
fragment de vas cu décor în forma de “br ăduț”.Ceramica și un topor de piatra , atribui te epocii
bronzului , au fost descoperite pe versantul sudic al Dealului Holm.

Sursă : Costin Dumitru

Epoca fierului este reprezentata at ât prin cultura de tip Hallstatt c ât și prin cultura La
Tene. Ceramica Hallastattiana a fost g ăsita în preajma movilelor de la bifurcarea drumurilor
Podu Iloaiei spre Totoe ști și Erbiceni apoi pe terasa de la Henci , pe Dealul Pope ști, în marg inea
vestica a satului Budai, spre poala Dealului Holm și în apropierea iazului Scob âlțeni.

Sursă : Costin Dumitru
Harta așezărilor din
epoca fie rului Harta așezărilor din
epoca bronzului

16
Din perioada sclavagist ă s-au găsit o toarta de amorfa romana (sec II -IV dup ă Hr.) la
nord vest de satul Budai precum și resturi de ceramica d in secolele II -III ȘI IV d. Hr, la 0.5 km
de canto nul CFR de la Budai, în apropiere de baza A GROSEM , pana la marg inea satului Budai
apoi pe terasa de la Henci, pe Dealul Podișu , în sensul Bahluiului , la 2 km est de Podu Iloaiei , pe
dealul Holm, în Scobâlteni , pe stanga P ârâului Dudan, în apropierea iazulu i Scob âlțeni și la
poalele dealului Holm.

Sursă : Costin Dumitru

În vatra t ârgului Podu Iloaiei a fost descoperit un morm ânt de înhuma ție cu schelet în
poziție întinsă, orientat nord -sud, conținând și un cu țit și un cutiot de fier cu teac ă de lemn,
mormânt de tip sarmatic. Mai multe morm inte de înhuma ție s-au aflat într-o movila de pe șesul
Bahluiului de la nord de calea ferata Podu Iloaiei – Hârlău, lângă drumul spre Erbiceni. În partea
sudica a satului Budai au fost descoperite doua morm inte de înhuma ție cu scheletele în poziție
întinsă.
Spre poala Dealului Holm s -a găsit ceramica care prezenta aspecte ale culturii Dridu (sec
X-XI dup ă Hr) iar în preajma iazului Scob âlțeni a fost g ăsită ceramic ace prezenta analogii cu
cea d in sec. XII-XIII de la Proda na – Bârlad.
De altfel, începând cu secolul XVI, se găsesc și atestări documentare ale unor localit ăți
din vecinătatea Podu Iloaiei. Descoperirile arheologice arata ca în unele puncte se găsesc urme
de locuire repetata , din epoci diferite.

Harta așezărilor din
perioada
sclavagistă

17
Harta pun ctelor arheologice de pe raza Podu Iloaiei (Va sile Chirica și Marcel Tanasaciu)

Sursa : Monografia comunei Podu Iloaiei (Surugiu Petru , Gazetovici Maria , Condur Grigore ,
1968 )
LVI. Harta ora șului Pod u Iloaiei . 1. Dealu Podi șu; 2. Siliște; 3. Dealul Henciu; 4.Valeanca ; 5.Ticlau; 6. La cimitir; 7. Movila de la drumul
Toto eștilor; 8.Tersa Bahluiului I;9. La Polo șescu; 10. Vatra T ârgului; 11.Terasa Bahluiului II; 12. La movila ; 13.La ferma; 13.La ferma; 14.
Râpa din marg inea vestica a satului; 15. La Movila; 16. La nord vest de sat; 17. Baza Agrosem ; 18.Marg inea sudica a satului; 19. Marg inea de
est a satului; 20. La Barj; 21. Marg inea de NE a satului; 22. Vara satului; 23. Ferma Scob âlțeni; 24. La VSV de sat; 25. Dealul Bud ăi; 26. La vest
de sat; 27. Dealul Juganului; 28. Pe promontoriu; 21-43. Movile .
Aceast ă regiune joas ă era expus ă invaziilor și de aceea primele a șezări aparente au fost
Budăi (Chicerea) după numele pădurii l ângă care locuiau și se puteau ascunde și Holm (sat
răzeșesc).Celelalte sate însă au ap ărut mai t ârziu tocmai pentru că în zonele lor nu existau p ăduri
unde s ă se poat ă ascunde în caz de invazie.
Dintre popoarele migratoare ce s -au așezat în Moldova slavii au avut un rol important
asupra evolu ției așezărilor dar și asupra limbii româ ne . Începând d in secolul al XVI -lea apar
izvoa re scrise. Apar toponime d in limba slava cum ar fi denumirile r âurilor Siret, Prut, Nistru dar
și arat,plug,plugar,cât și pentru a șezări denumirea de t ârg reprezent ând cel mai vechi termen d in
limba rom ână folosit pentru denumirea de localitate urban ă. Termenul de ora ș a pătruns probabil
în perioada evului mediu odată cu primii coloni ști maghiari – din ungurescu l varos.
Localitatea Podu Iloaiei f ăcea parte d in Nucleul central de populare al Moldovei ext ins în
ținutul Câ rligăturii p ână la Iași. Zonele joase de stepă și silvostepă aveau o populare dispersa cu
o rețea de a șezări slab conturate ( colibe, cătune – termen p ăstrat de la daci) supuse deseori

18 siliștirilor. Abia în perioada moderna și interbelic ă prin aplicarea legilor agrare se configureaz ă
morfologia rețelei rurale d in aceste teritorii.
Alexandru Ioan Cuza reu șește la 1863 să promulge Legea Seculariz ării averilor
mănăstirești caz în care mo șia Frâ ncești ce apar ținea M ănăstirii Trei Ierarhi d in Iași este
împărțită țăranilor d in Budă i.
În perioada modern ă 1859 -1918 are loc o redef inire a localit ăților ocoalele deven ind plăși
Podu Iloaiei f ăcând parte d in plasa C ârligătura.
Odat ă cu apariț ia căii ferate are loc și o dezvoltare mai rapida a a șezării.
În perioada interbelic ă 1918 -1940 localitatea cont inuă să se dezvolte în principal datorit ă
faptului c ă Iașul redev ine un important centru zonal.
Etapa centraliz ării socialiste dup ă război și până în 1990 . În această perioadă zona a fost
afectată de război iar lipsa resurselor d in regiune a imprimat o dezvoltare economica greoaie.
Dimen siunea a șezărilor într-un stat centralizat era impusă de deciziile politice și administrative
iar reorganizarea d in 1968 a dus la împărțirea în județe a Rom âniei. Lipsesc însă criterii
consecvente în decretarea orașelor .
Existenta unor im portante teritorii ce nu se află sub influența unui ora ș a determ inat unele
așezări rurale ce au acumulat func ții de servicii s ă se impun ă ca centre de polarizare cum este
cazul localit ății Podu Iloaiei.
În perioada 1980 -1990 în Podu Iloaiei se con struiesc blocuri cresc ând astfel num ărul de
locuitori d in mediul urban și totodat ă perspectivele dezvolt ării economice a ora șului.
Scăderea economiei dup ă 1990 conduce la o stagnare a urbaniz ării dar cu toate acestea
comuna a fost declarată oraș în octombr ie 2005.

III.2. Activit ățile economice
Ocupa ția economică de bază a locuitorilor d in Podu Iloaiei a fost cultivarea terenurilor și
creșterea animalelor dar și comer țul pentru că aici a func ționat încă de la înființarea locali tății un
târg de vite ,care era u vândute de evrei in Germania și Polonia. Se știe că în anul de graț ie 1810
un grup de evrei au primit învoire de la proprietarul mo șiei Totoe ști să se așeze pentru a deschide
târg la Podul R âului Bahlui pe drumul ce leag ă Târgu Frumos de Ia și,iar o hangi ță Iloaia a
deschis han și a construit pod peste Bahlui, de la numele ei provenind și de numirea localității. La
acest târg se fă cea comerț cu cereale, vite, brânză, lână, miere, lumânări etc. Cei care se ocupau
de comerț erau evreii ce reprezentau 68 % din populație iar românii se ocupau cu agricultura și
creșterea vitelor mai ales datorită existenței în zonă a unor suprafețe mari de pășuni și fânețe.
Acest t ârg a polarizat întreaga activitate comercială a localit ăților d in jur desf ășurând un larg

19 comer ț cu animale ,produse animaliere, vegetale, textile etc., funcționând în ziua de luni a
fiecărei săptămâni.

III.2.1. Agricultura
A fost și a rămas ramura pr incipala economică din zonă . În trecut terenurile se aflau în
proprietatea boierilor :Cantacuzino Lucia (Cosițeni și Sprânceana=1303 ha;Cantacuzino Matei
Holm =300 ha;Rusovici Petru și Grigore Scob âlțeni=650 ha;Matei Gane Scobâlțeni=330 ha ),
mănăstirilor (Fr încești) dar și în proprietatea țăranilor (Holm). După 1863 dup ă Legea agrara și
Legea seculariz ării averilor m ânăstirești terenurile au trecut în proprietatea țăranilor . (Sursa
Anuarul „SOCEC” al României -Mari 1925 -1926 )

III 2.1.1. Cultivarea plantelor se face cu mijloace rudimentare : plug de lemn cu br ăzdar
de fier tras de boi iar mai t ârziu pluguri de fier trase de cai. Se folosea foarte mult m âna de lucru
umana astfel ca aproximativ 75% d in popula ție lucra în agricultura. Aceasta era una de
subzistentă .
În urma cooperativiz ării agriculturii d intre anii 1959 -1963 se înființează CAP Victoria
Podu Iloaiei care avea o suprafa ță de 2212 ha d in care 1614 ha arabil ,15 ha viță de vie și 583 ha
pășune trec ându-se totodat ă și la mecanizarea acesteia .
În anul 1957 se înființează Stațiunea Experimentală pentru cultura porumbului condusă
de profesor doctor Gheorgh e Timaru av ând rol de cercetare și ameliorare a unor soiuri .Ulterior
s-au înființat și unități prestatoare de servicii : AGROSEM , SMT ce de țineau o bază largă de
tractoare și mașini agricole. Acestea deserveau mai multe comune d in zonă .
Odat ă cu Legea nr. 18/1991 terenul rev ine în proprietatea celor de drept și apare forma de
exploata ție individual ă. În timp însă s-au dezvoltat ferme private care au arendat terenu rile de la
proprietari astfel că în prezent puț ini mai sunt cei care lucreaz ă terenul individua l sau particular.
Fenomenul se datoreaz ă îmbătrânirii popula ției,agricultura fi ind practicată în mare parte de
pensionari, tineretul plec ând la munca în străinătate sau în alte domenii mai b ine plătite.
Plantele cultivate în zona sunt:porumbul, grâul, orzul, floarea soarelui, rapița, soia, etc.
Au crescut mult suprafețele cultivate cu lucerna aceasta reprezent ând baza furajera a animalelor .
Legumele , pomii și vița de vie se cultivă doar în intravilanul localit ății. Poten țialul productiv este
unul superior m ediei jude țului.

20 Situația fondului funciar la 1 ianuarie 1990 în localitatea Podu Iloaiei
Nr.
crt. Categorii de folo sință a terenului Suprafa ța (ha) Structura %
1. Suprafa ța total ă – din care: 4857 100 –
2. Terenuri agricole – din care: 4001 82.37 100
2.1 Arabile 3063 63.06 76.56
2.2 Pășuni 467 9.61 11.67
2.3 Fânețe 323 6.65 8.07
2.4 Vii 105 2.17 2.63
2.5 Livezi 43 0.88 1.07
3. Terenuri neagricole – din care: 856 17.63 100
3.1 Păduri 162 3.34 18.92
3.2 Ape 349 7.19 40.77
3.3 Drumuri 146 3.01 17.06
3.4 Construc ții 188 3.87 21.96
3.5 Neproductiv 11 0.22 1.29
Sursa:Oficiul de Cadastru agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Ia și 1.01.2002
Evolu ția suprafe țelor agricole
Categorii de folo sință Anii
1963 1990 2002 2011
Suprafa ța totală ( ha ) – 4859 4857 5038
Suprafa ța agricolă total (ha) 2212 3752 4361 3830
Suprafa ța arabilă 1614 2954 3280 2866
Suprafa ța cu livezi – 37 – 31
Supr afața cu vii 15 63 94 101
Suprafa ța cu p ășuni 583 431 627 522
Suprafa ța cu f ânețe – 267 360 310
Datel e apar țin Direc ției Jude țene de Statistică Iași.

III.2.1.2. Creș terea animalelor
Animalele erau crescute atât pentru vânzare ,hrană dar și pentru munca câmpului
(arat,boronit,transport cu carul tras de boi). Perspectivele erau favorabile datorită p ășunilor și
fânețelor existente în suprafață mare în trecut dar și în prezent. Nume precum Bivol, Bivolaru,
Bouaru, Ciobanu derivă de la acei locuitori care se ocupau de creșterea anumitor categorii de
animale:bivoli, boi, oi etc.
Odat ă cu colectivizarea s -au pus bazele dezvolt ării unei zootehnii moderne. CAP -ul,
SCDE dar și Liceul Agricol Podu Iloaiei aveau ferme de animale (porc ine, bovine și ovine) iar
pe Henci s -a înființat o unitate cresc ătoare de p ăsări.
După 1990 animalele au trecut în proprietate individual ă scăzând foarte mult ca num ăr.
În ultima perioada datorită acces ării fondurilor UE au început sa se dezvolte ferme mici

21 cresc ătoare de: albine, caprine, porcine, ovine, bovine. Cea mai mare fermă de porc ine – SC Su in
mixt SRL a fost înființată prin accesa rea fondurilor SAPARD. Are în jur de 6000 capete. Pe
Henci s -au modernizat fostele hale ale Avicola transform ându-se în Firma Rom Trad ing
Company .

III .2.2. Silvicultura
Pădurea reprez intă 162.25 ha ce reprez intă aproximativ 19 % d in terenurile neagrico le.
Pâlcurile de p ădure sunt situate la : Chicerea – Budă i; pe malul drep t al Bahluie țului între Co sițeni
și Scob âlțeni și pe malul drept al Bahluiului între Scob âlțeni și Holm. Acestea au fost plantate în
perioada comunistă . Din păcate dup ă 1990 nu s -au m ai plantat deloc fi ind necesar ă plantarea
unei suprafe țe erodate de aproximativ 400 ha.

III.2.3. Piscicultura
Conform evidenț ei cadastrale în teritoriul adm inistrativ există o suprafa ță de aproximativ
350 ha luciu de ap ă. Principalele acumul ări de apă de pe teritoriul localit ății sunt: Iazul Budă i,
Iazul Dudă u, Cresc ătoria Dudă u, Cresc ătoria Doroș cani, Iazul Scob âlțeni, Pepiniera Podu Iloaiei .
Exista și un baraj construit pe r âul Bahluie ț după inunda țiile d in 1975 av ând ca rol de a
împiedic a producerea inunda țiilor, iar în perioad a comunistă a fost folo sit și pentru iriga ții, iar în
prezent este folo sit pentru piscicultur ă.

III.3. Industria
Datorita pozi ției ocupat ă de localitate s -au dezvoltat foarte mult me șteșugurile cum ar fi:
prelucrarea pieilor bl ănurilor, butnăritul, prelucrarea lemnului, croitorie, țesătorie, d ărăcit lâna,
morărit și panifica ție, fierărie, cizm ărie etc.
În documente apar date c ă încă din sec. al XVIII -lea existau fabricate de: ol ărit cărămidă,
mic mobilier, prese de ulei, etc.
Un rol important în dezvoltarea me șteșugurilor l -au avut evreii. Exemplu:olărit Federovici
Grigore;ferar Șcvartz Mergett,tâmplari Marcu și Avram,dogari Pascariu Ilie,Zvâncu
Alecu,brutari Haimovici Ghidule, etc. (Sursa:Anuarul „SOCEC” al României -Mari 1925 -1926 )
În perioada industrializ ării din anii de dup ă al II-lea război mondial s -a înființat o unitate
de colectare a metale lor și de prelucrare primară a acestora, brutăria, moara Scob âlțeni, moara
Mare Podu Iloaiei, o făbricu ță de prelucrare a laptelui, etc. Acestea prelucrau mai ales produse
existente în zonă.
După 1990 au luat fi ință societ ăți private cum ar fi:

22 S.C. PRODALEX – SRL – morărit și panifica ție și depozitare a cerealelor cu 150
salaria ți;
S.C. PREDEMET. SRL – colectare a metalel or cu 30 salaria ți;
S.C. EUROTEX. SRL – tricotaje și confec ții cu 200 salaria ți;
S.C. REM INA. SRL – produse de panifica ție cu aprox. 20 salaria ți;
S.C. PROMILCH.SRL – prelucrare a laptelui cu 20 salaria ți;
S.C. SIMETRICA.SA – construc ții pavele cu 30 angaja ți;
S.C. ROMTRA DING.SRL – Ferma Dor abatorizarea pă sărilor cu 200 angaja ți;

Din popula ția activ ă a localit ății lucreaz ă în industrie aprox.25%.

Harta obiectivelor industriale din localitatea Podu Iloaiei

Sursa : Costin Dumitru și Monografia comunei Podu Iloaiei

III.4. Sect orul ter țiar
Cuprinde: comerțul, transporturile, turismul, învațământul, cultura, sănătatea, administrația
publică locală, culte.

III.4.1. Comerț ul
A avut un rol important în apariț ia și evolu ția localit ății. S-a dezvoltat încă din mome ntul
înființării iarmarocului de c ătre evrei. Tot ace știa aveau pr ăvălii cu deschiderea la strada în
mahalaua țigăneasc ă. Exemple: băcani Mendelovici Marcu, Ștrul Moisă etc., cârciumari
Mendelovici Iosif, Leiba Marc u, etc., brânzeturi Mendelovici Iancu, ape gazoase Lupu Sim on,
cereale Lupu Leiba, Marcovici Ștrul etc.(sursa:Anuarul „SOCEC” al Romaniei -Mari 1925 -1926 )

23 În 1932 evreii reprezentau 281 locuitori d in totalul de 570 ai comunei. Odat ă cu
naționalizarea statul a construit magaz ine noi cu diverse profile. După 1990 au apărut noi agen ți
economici în număr de aproximativ 200 d in care 4 societ ăți pe ac țiuni, 140 SRL -uri , 17 P.F.A.-
uri, 29 A .F.- uri și 15 societ ăți în nume colectiv. Num ărul lor în prezent este în continuă creștere
exist ând la ora actuală magaz ine cu aspec t de supermar ket-uri (alimentare, construc ții, etc.).
Mai exist ă în centrul ora șului Podu Iloaiei și o pia ță agroalimen tară.
În 2006 lucrau în comer ț aproximativ 23% d in totalul popula ției active a localit ății față de
14% în 1992 constat ându-se o cre ștere a acestora.

III.4.2. Transporturile
Localitatea Podu Iloaiei are un rol polarizator fii nd o zonă de tranzit spre marile ora șe
pentru localit ățile din jur.
Teritoriul este str ăbătut de calea f erată având ca sta ții halta Bud ăi și Gara Podu Iloaiei.
Traseel e căii ferate sunt: Iași – Pașcani l inie dublă electrificată și Podu Iloaiei -Hârlău o singură
linie neelectrificat ă.
Căi de comunica ție rutiere:
 DE 583 face leg ătura între S ăbăuani – Târgu Frumos trec ând pr in Budă i și Podu Iloaiei spre
Iași; străbate terit oriul adm inistrativ pe o lungime de 10 km. Are 4 benzi de circula ție cu
excep ția zonei de intrare d inspre Ia și unde are doar două benzi.
 DJ 282 D v ine dinspre localitatea Rom ânești travers ând Podu Iloaiei și Scob âlțeni cont inuând
spre M ădârjac pe teritoriu l localit ății are o lungime de aproximativ 9.6 km .
 DJ 281 pleac ă din localitatea Podu Iloaiei trec ând pr in Erbiceni, Belce ști, Scob inți și Lespezi;
s-a asfaltat în anul 2008 până în localitatea Belce ști.
 DC 26 leagă localitatea Scob âlțeni de Holm p ână la Dume ști străbătând teritoriul localit ății pe
o lungime de 5 km.
 DC 114 leag ă localitatea Spr ânceana d in comuna Erbiceni de Podu Iloaiei av ând o lungime în
teritoriu de 1.5 km.
 DC 89 leag ă Podu Iloaiei de Co sițeni av ând o lungime de 4 km în teritoriul adm inistrativ .

III.4.3.Turismul
În orașul Podu Iloaiei exist ă câteva monumente istorice cum ar fi:
 Biserica Sf ântul Nicolae datează din 1832 pr in refacerea celei vechi d in secolul al XVIII -lea.

24

 Gara Podu Iloaiei de la sfârșitul secolului al XIX -lea
 Hanul Iloaiei este o pensiune construit ă în anul 2007 cu fonduri europene.

III.4.4. Învațământul
În Podu Iloaiei funcționează două unitați de învățământ cu personalitate juridic ă.
Școala Gimnazială “Al.I.Cuza” Podu Iloaiei a fost înființată în anu l 1862 și reorganizată
pe baza Legii instrucțiunii publice, dată de guvernul condus de Mihail Kogălniceanu în timpul
domnitorului Ale xandru Ioan Cuza . Astăzi, Școala Gimnazială “Al. I. Cuza” beneficiază și de
vechile clădiri: “Școala de băieți”, devenită mixtă, construită în anul 1895, sau “școala din curte”
cum o denumesc profesorii și elevii de astăzi(corpul B), care dispune de cinci săli de clasă, o
cancelarie, două holuri mari și “Școala evreiască” sau “Școala de pe Traian” (Corpul C) care are
6 săli de clasă, un hol spațios folosit pentru orele de educație fizică cât și “sala de spectacole” și
o cancelarie. Aceasta a fost ridicată in anul 1914.
“Școala nouă” (Corpul A) a fost construită în anul 1978. Este o școală cu etaj, dispune de
14 săli de clasă , 3 laboratoare (biologie, chimie, fizică), 4 cabinete (istorie, geografie,
psihopedagogie si logopedie, integrare europeană), 3 birouri (secretariat/ contabilitate, director),
o bibliotec ă. Este o școală modernă, dotată la nivelul școlilor din municipiul Iași și încadrată cu
personal calificat în proporție de aproximativ 99% în care învață 1463 de elevi si lucrează 115
salariați, 88 personal didactic, 6 personal didactic auxiliar și 21 personal administrativ. Școala
Gimnazială “Al. I. Cuza” este școală coo rdonatoare pentru încă cinci structuri: Henci, Holm ,
Scobâlțeni, Budăi și Grădinița cu Program Normal .
Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu" Podu Iloaiei este un centru de formare
profesionala inițială și continuă în domeniul agriculturii, având în propr ietate o suprafață de
64,14 ha, din care 52,5 ha teren arabil, 6,43 ha suprafață construită, 5,21 ha grădină și o bază
materială corespunzătoare desfășurării unui învățământ agricol modern. In această școală s -au

25
instruit și se instruiesc elevi proveniți d in județul Iași. Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu"
este situat lângă Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Podu Iloaiei, județul Iași, fiind cu
aceasta în parteneriat încă din 1964.
La 1 septembrie 1964 a fost dată în folosință actuala construc ție și începând cu această
dată școala s -a numit „Centrul Școlar Agricol" Podu Iloaiei.Prima promoție de absolvenți s -a
înregistrat în 1968 și conform planului de școlarizare elevii erau instruiți pentru meseriile:
tehnician agronom și tehnician veterinar. În ultimul deceniu, ca urmare a mutațiilor semnificative
în situația socio -economică a țării, în cerințele pieții muncii, învățământul românesc a căpătat
un caracter tot mai distinct și diversificat. Acest fapt a determinat pregătirea elevilor pentru
meserii noi în domeniul agriculturii, precum și în cel tehnic și al serviciilor, meserii cerute de
beneficiarii de educație.
Liceul Tehnologic ”Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei școlarizează elevi pentru
învățământul liceal superior nivelul 3, filieră Tehn ologică, Profilul Resurse Naturale și Protecția
Mediului – învățământ de zi liceu rută directă, rută progresivă și seral calificările Tehnician în
agricultură și Tehnician veterinar; filieră Tehnologică, Profilul Tehnic liceu rută directă și rută
progres ivă calificările Tehnician operator tehnică de calcul și Tehnician mecanic pentru
întreținere și reparații; filieră Tehnologică, profilul Servicii liceu rută directă și rută progresivă
calificările Tehnician în activități economice și Tehnician în activit ăți de comerț.În anul școlar
2012 -2013, în cadrul Liceului Tehnologic ”Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei își desfășoară
activitatea 44 cadre didactice și 679 elevi (631 – liceu zi și 47 – seral).
Calitatea procesului instructiv -educativ este certificată de numărul de absolvenți înscriși
la instituțiile de învățământ superior agricol și tehnic, de rezultatele foarte bune la examenele de
competențe profesionale cât și de rezultatele deosebite la concursurile și olimpiadele tehnologice
și teoretice.

Sursa Costin Dumitru Școala Gimnazială “Al. I. Cuza” Podul
Iloaiei

Școala Gimnazială “Al. I. Cuza” Podul
Iloaiei Structura Budăi

Școala Gimnazială “Al. I. Cuza” Podul
Iloaiei Stru ctura Henci

Școala Gimnazială “Al. I. Cuza” Podul
Iloaiei Structura Holm

Școala Gimnazială “Al. I. Cuza” Podul
Iloaiei Structura Scobîlțeni

Școala Gimnazială “Al. I. Cuza” Podul
Iloaiei Structura Cosițeni

Grup Școlar ”H. Vasiliu” Podul Iloaiei

Grădinița Podul Iloaiei

26 III.4.5. Cultură
Pe teritoriul localității Podu Iloaiei funcționează Clubul Copiilor ,stru ctură a Palatului
Copiilor Iași , unde se desfașoară activități instructiv -educative, specifice, în afara cursurilor
școlare prin care se aprofundează și se completează cunoștiințe, se dezvoltă aptitudini potrivit
vocației și optiunilor copiilor, se organizează petrecerea timpului liber în cadrul celor 5 cercuri
sub îndrumarea unui colectiv de 5 cadre didactice și 2 cadre didactice auxiliare.
Biblioteca Dan Laurențiu din Podul Iloaiei a fost înființată la 1898. Date despre existența
sa provin abia dupa cel de -al doilea război mondial, c ând cărțile ș i-au găsit adăpost tempora r
într-o cas ă evreiasc ă de pe strada Traian, aproape de vechiu l cinematograf in existent astazi la
noi în oraș. În anul 1994 biblioteca este mutat ă întru-un spațiu nou, încăpător cu cele peste 10000
de volume, unde în anul 2000 prime ște numele poetului Dan Lauren țiu. Tot atunci a fost declarat
poetul Cetațean post mortem , fiind poetul de excep ție născut la Podul Iloaiei, jud Iasi . Este
absolvent al Facul tății de istorie și filozofie Ia și, 1963, redactor la revista “Luceaf ărul“, debutând
în “Ia șul literar ”. Ast ăzi, la biblioteca orășenească Dan-Lauren țiu sunt înscriși 1350 de cititori
din care 750 sunt utilizatori activi . În cadrul bibliotecii funcționează Centrul BIBLIONET , cu
acces gratuit la informații tuturor cetățenilor din Podu l Iloaiei. Tehnologizarea bibliotecii poate
constitui un proiect extrem de incitant , dar, î n definitiv, computerele nu constituie decât un
aspect al serviciilor din bibliotec ă. Nevoile de informare pot fi îndeplinite și prin căutări online
sau într -un catalog sau pur și simplu prin întrebarea unui bibliotecar .
III.4. 6. Sănătatea
În localitatea Podu Iloaiei serviciile medicale sunt oferite de catre Centrul Medical de
Permanență în cadrul c ăruia funcționează 5 cabinete de medicină de familie și 2 cabinete de
stomatologie .Deasemenea funcționează la nivelul localității un centru SMURD în cadrul c ăruia
activea ză 6 paramedici și 4 șoferi,o stație de ambula nța cu 2 asistente și 2 șoferi , o clinică
veterinară și 4 farmacii.
În clă direa vechiului spital desființat în anul 2006 s -a înființat Unitatea de Asiste nță
Medico -Socială cu finațare locală pe linie adminis trativă și cu finanțare de la Casa Județeană de
Asigurări de Sănătate pe linie medicală. Aici sunt angajați un numar de 12 cadre medicale – 2
medici, 9 asistente, un aistent social și 9 personal administrativ – 7 infirmiere, o spălătoreasă și o
bucătăreasă .
III.4.7. Administrația public ă locală
Primăria localității Podu Iloaiei își desfașoară activitatea cu un numar de 65 de salariați
din care 2 demnitari (primar și viceprimar), 30 funcționari publici si 35 personal cu funcții
contractuale. Atât funcționari i publici cât și personalul contractual sunt organizați în
compartimente și servicii cum ar fi: financiar -contabil, audit public intern, impozite și taxe,

27
urbanism, asistență social ă, secretariat -registratură -arhivă, juridic, protecție civilă și situații d e
urgență, registru agricol -cadastru, poliție locală.
Consiliul Local funcționează cu un număr de 17 consilieri.
Liniștea și ordinea publică sunt asigurate de către Poliția locală, 11polițiști locali, Poliția
orașului , 9 polițiști, si 8 jandarmi detașati d e la Jandarmeria Iași.
III.4.8.Culte
În localitatea Podu Iloaiei sunt cinci biserici ortodoxe, din care Biserica Sfântul Nicolae
construită la 1832 pe locul unei alte biserici din secolul al XVIII lea este declarată monum ent
istoric, o biserică catolică , Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul construită în perioada 1994 -1997,
o casă de rugăciuni pentru cultul Adventist de Ziua a Șaptea și o biserică a cultului Creștin după
Evanghelie pentru adepții acestor confesiuni.
Harta l ăcașelor de cult din orașul Podul Iloaiei

Sursa Costin Dumitru

biserici ortodoxe

biseric a romano – catolică

biserica protestantă

fosta sinagogă evreiască

28 CAPITOLUL IV. DINAMICA POPULAȚ IEI ÎN ORAȘ UL PODU ILOAIEI ȘI
ELEMENTELE EI CONSTITUTIVE

IV.1.1. Evolu ția numerică a popula ției
Urme de locuire au fost descoperite de arheologi pe vatra localit ății încă din paleolitic și
pană în prezent. De-a lungul timpului evolu ția popula ției a fost fluctuantă fiind influențată de o
serie de factori cum ar fi: progresul economic, factorii demografici, structura pe v ârsta și sexe,
structura profe sională dar și factorii etnici și confe sionali, culturali, educa ționali, medicali, etc.
La recens ământul d in 1860 localitatea era a treizeci a ca m ărime d in județ, având 1877 de
locuitori.
În perioada 1912 -1990 popula ția a avut cre ștere cont inuă cu mai multe fluctua ții Astfel în
aceasta perioada au existat 3 vârfuri de cre ștere a popula ției:
 primul în anii 1920 dup ă primul r ăzboi mondial ;
 al doilea dup ă al doilea r ăzboi mondial în perioada 1950 -1955 ;
 al treilea în perioada 1967 -1970.
Între anii 1930 -2002 popula ția ora șului a avut o evolu ție cresc ătoare la sf ârșitul perioadei
atingând maximul de 213.95 ‰ iar în anul 2011 se constată o scădere, sporul fi ind de 198 ‰.
La recens ământul d in 2011 în localitatea Podu Iloaiei existau 2796 de locu ințe având o suprafa ță
locuibila de 114 138 metri pătrați. Din evolu ția popula ției s-a înregistrat o cre ștere a num ărului
de locuitori în perioada 1930 -1966 , popula ția cresc ând de la 4552 la 6489 locuitori cu un ritm
mediu anual de +9.89 ‰.
Creșterea popula ției pe perioade s -a înregistrat astfel:
 1966 -1977 o cre ștere cu 1937 persoane, corespunz ând unui ritm mediu anual de +12.45 ‰
 1977 -1992 cre ștere cu 1341 de perso ane corespunz ător unui ritm mediu anual de +11.12 ‰;
 1992 -2002 o creș tere cu 966 de perso ane ce corespunde unui ritm mediu anual de +10.47 ‰.
În perioada 2002 -2011 se constata o sc ădere a num ărului de locuitori ai ora șului de la
9739 persoane în 2002 la 8975 în 2011, fiind cu 764 mai put ini. De la 1930 pana în prezent
aceasta reprez intă prima perioadă când popula ția scade cu un ritm mediu anual de 16 ‰
cobor ând de la 213.95 ‰ în 2002 la 198 ‰ în 2011.
În intervalul de timp 1930 -2011 ritmul mediu anual a fost de +10.39 ‰, la recens ământul
din 2011 înregistr ându-se o popula ție de 8975 perso ane, valoarea pozi ționând ora șul pe primele
locuri în ierarhia uni tăților adm inistrativ teritoriale ale jude țului Ia și.

29
Evolu ția popula ției ora șului Podu Iloaiei în perioada 1930 -2011
Nr.
crt. Denumire localitate Popula ția la recens ământ
1930 1966 1977 1992 2002 2011
1 Podu Iloaiei 3783 4393 5267 6253 7175 6623
2 Scob âlțeni 318 643 783 945 1038 992
3 Budă i 69 894 842 1089 938 810
4 Cosițeni 230 322 329 284 323 315
5 Holm 152 237 214 205 265 235
6 Total 4552 6489 7435 8776 9739 8975
Dinamica % 100 142.5 163.33 192.79 213.95 198
Dinamica 2011 fa ță de
1930
198
Evidenț a priv ind recens ămintele popula ției Direc ția Jude țeană de Statistică Iași și Prim ăria
Orașului Podu Iloaiei

Evolu ția popula ției ora șului Podu Iloaiei în perioada 1930 -2011
010002000300040005000600070008000900010000
1930 1966 1977 1992 2002 2011Holm
Cosițeni
Budăi
Scobâlțeni
Podu
Iloaiei
Total

30
Dina mica populației orașului Podu Ilo aiei în %
100142,5163,33192,79213,95
198
050100150200250
1930 1966 1977 1992 2002 2012Dinamică %

Conform datelor furnizate de Direc ția Statistică a jude țului Ia și popula ția ora șului Podu
Iloaiei la recens ământul d in 2011 era reprezentata astfel:

Localitatea Popula ția
Podu Iloaiei 6623
Budă i 810
Scob âlțeni 992
Cosițeni 315
Holm 235
Total teritoriu adm inistrativ 8975

Ponderea popula ției localit ăților componente ora șului Podu Iloaiei în totalul populaț iei 2011

31 Num ărul și evolu ția popula ției localit ății Podu Iloaiei
În anul 2011 popula ția loca lității Podu Iloaiei era de 6623 locuitori d in care 3311 bărbați
și femei 3312 rezult ând o structura destul de echilibrata pe sexe.
Prezentă m mai jos evolu ția popula ției din localitate în perioada 1930 -2011:
Anul Popula ția Podu Iloaiei Popula ția teritoriu
adm inistrativ %
1930 3783 4552 83.11
1966 4393 6489 67.70
1977 5267 7435 70.84
1992 6253 8776 71.25
2002 7175 9739 73.67
2011 6623 8975 73.79
Sursa: Evidentele priv ind recens ămintele popula ției D.J.S. Ia și și Prim ăria Ora șului Podu
Iloaiei
Evoluția populației din localitate în perioada 1930 -2011
010002000300040005000600070008000900010000
1930 1966 1977 1992 2002 2011Populatia Podu
Iloaiei
Popula ția
teritoriu
administrativ

Ritmurile de cre ștere pe intervale sunt:
Interval Podu Iloaiei Total teritoriu adm inistrativ
1930 -1966 + 16,12 % + 42,55 %
1966 -1977 + 16.62 % + 14,58 %
1977 -1992 + 18,72% + 18,03 %
1992 -2002 + 14,74 % + 10,97 %
2002 -2011 -7,69 % – 7,84 %
Sursa: Calcule pe baza evidentelor priv ind recens ămintele popula ției D.J.S . Iași

32
-20-1001020304050
1930-1966 1966-1977 1977-1992 1992-2002 2002-2011Podu Iloaiei
Total teritoriu
administrativRitmurile de cre ștere pe intervale

Se observă că de-a lungul perioadei studiate localitatea Podu Iloaiei a concentrat un
procent ce oscileaz ă în jurul valorii de 70% d in popula ția ora șului.
În intervalul 2002 -2011 se constată o scădere a num ărului de locuitori ai localit ății Po du
Iloaiei. Urmărind ritmul de cre ștere d in perioadele eviden țiate anterior se constată o cre ștere
continuă până în 2002 dup ă care urmeaz ă o scădere pana în 2011.
Num ărul și evolu ția popula ției localit ății Budă i
În anul 2011 popula ția localit ății Bud ăi era de 810 persoane , ce reprez intă 9.15% din
popula ția întregului teritoriu adm inistrativ fi ind a trei a localitate ca m ărime dup ă Podu Iloaiei și
Scob âlțeni.
Evolu ția popula ției din satul Budă i în perioada 1930 -2011
Anul Popula ția Budă i Popula ția teritoriu
adm inistrativ Procent
%
1930 69 4552 1,52
1966 894 6489 13,78
1977 842 7435 11,32
1992 1098 8776 12,51
2002 938 9739 9,63
2011 810 8975 9,15
Sursa: Evidentele priv ind recens ămintele popula ției D.J.S. Ia și și Prim ăria Ora șului Podu
Iloaiei
Ritmurile de cre ștere pe intervale sunt :
Interval Budăi Total teritoriu adm inistrativ
1930 -1966 + 92,28 % + 42,55 %
1966 -1977 – 5,81% + 14,58 %
1977 -1992 + 30,40 % + 18,03 %
1992 -2002 – 14,57 % + 10,97 %
2002 -2011 -13,65 % – 7,84 %

33 Sursa: Calcule pe baza evidentelor priv ind recens ămintele popula ției D.J.S Ia și
Ritmurile de cre ștere pe intervale , localitatea Budăi
-20020406080100
1930-1966 1966-1977 1977-1992 1992-2002 2002-2011Total teritoriu
Budăi

Se observă că pondere a deținută de localitatea Budă i de-a lungul perioadei studiate este
situată în intervalul 9 -13 % din popula ția ora șului except ând perioada de început c ând ace asta a
fost foarte mică. Se cons tată că în perioada 1930 -1966 satul Budă i are un ritm de creștere
exploziv fi ind cel mai mare ritm înregistrat în cadrul orașului de + 92,28 % .
În perioadele urm ătoare localitatea Budă i are o evolu ție inconstantă înregistr ând fenomene în
scădere urmate apoi de cre ștere și de sc ădere în final.

Num ărul și evolu ția popul ației localit ății Scob îlțeni
În anul 2011 popula ția localit ății Scobîlțeni este de 992 locuitori reprezent ând 11.05%
din populația teritoriului administrativ fiind a doua localitate ca m ărime dup ă Podu Iloaiei.
Evolu ția populației din satul Scobîlțeni în perioada 1930 -2011 :
Anul Populația Scobîlțeni Populația teritoriu
administrativ Procent
%
1930 318 4552 6,99
1966 643 6489 9,90
1977 783 7435 10,53
1992 945 8776 10,77
2002 1038 9739 10,66
2011 992 8975 11,05
Sursa: Evidentele priv ind recens ămintele populației D.J.S. Ia și și Prim ăria Ora șului Podu Iloaiei

34
Ritmurile de cre ștere pe intervale sunt:
Interval Scobîlțeni Total teritoriu administrativ
1930 -1966 + 10,22 % + 42,55 %
1966 -1977 + 21,77 % + 14,58 %
1977 -1992 + 20,69 % + 18,03 %
1992 -2002 + 9,84 % + 10,97 %
2002 -2011 – 4,43 % – 7,84 %
Sursa: Calcule pe baza evidentelor priv ind recens ămintele populației D.J.S Ia și

Ritmurile de cre ștere pe intervale , localitatea Scobîlțeni
-20-1001020304050
1930-1966 1966-1977 1977-1992 1992-2002 2002-2011Total teritoriu
administrativ
Scobîlțeni

Se observ ă că ponderea de ținută de localitatea Scobîlțeni de-a lungul perioadei studiate
variază în jurul valorii a 10 % din populația teritoriului administrativ except ând perioada de
început c ând aceasta a fost mai mică respectiv de 6.99%. Urmă rind ritmul de cre ștere în
perioadele eviden țiate anterior se constată că satul Scobîlțeni :
– în perioad a 1930 -1966 are un ritm de cre ștere de 10,22 % ;
– în perioada 1966 -1977, 1977 -1992, 1992 -2002, 2002 -2011 localitatea are o evolu ție
inconstant ă înregistr ând sc ăderi pe final.

Num ărul și evolu ția populației localit ăților Co sițeni și Holm
În anul 2011 populaț ia localit ăților Co sițeni și Holm era de 315 respectiv 235 locuitori.
Ritmul mediu anual d in perioada 1930 -2002 pentru satul Co sițeni este de + 4.73 ‰ iar pentru
satul Holm de + 7.75 ‰.

35 Prezentă m mai jos evolu ția populației în perioada 1930 -2011:
Anul Populația teritoriu
administrativ Populația
Cosițeni Procent % Populația
Holm Procent %
1930 4552 230 5.05 152 3.34
1966 6489 322 4.96 237 3.65
1977 7435 329 4.43 214 2.88
1992 8776 284 3.24 205 2.34
2002 9739 323 3.32 265 2.72
2011 8975 315 3.51 235 2.62
Sursa: Evidentele priv ind recens ămintele populației D.J.S. Ia și și Prim ăria Ora șului Podu
Iloaiei
Ritmurile de cre ștere pe intervale sunt:
Interval Cosițeni Holm Total teritoriu
administrativ
1930 -1966 + 40 % + 55,92 % + 42,55 %
1966 -1977 + 2,17 % -9,70 % + 14,58 %
1977 -1992 -13,68 % -4, 39 % + 18,03 %
1992 -2002 + 13,73 % + 29,27 % + 10,97 %
2002 -2011 -2,48 % -11,32 % – 7,84 %
Sursa: Calcule pe baza evidentelor priv ind recens ămintele populației D.J.S Ia și

Ritmurile de cre ștere pe intervale , localitățile Cosițeni și Holm
-20-100102030405060
1930-1966 1966-1977 1977-1992 1992-2002 2002-2012Total teritoriu
administrativ
Cositeni
Holm

Se ob servă că de-a lungul perioadei studiate satele Co sițeni și Holm au concentrat
procente între 2. 34 % și 5,05 % din populația teritoriului administrativ înregistr ând în linii mari
o cre ștere fa ță de 1930. Ponderea satelor Co sițeni și Holm în teritoriul administrativ este mai
puțin important ă concent rând un num ăr redu s de locuitori.
Urmărind ritmul de cre ștere d in perioadele eviden țiate anterior se constată că aceste sate
au avut o cre ștere în perioada 1930 -1966 iar în perioadele urm ătoare înregistreaz ă o scădere
urmată apoi de o cre ștere și iar de o sc ădere a populației în 2011.

36 IV.1.2. FERTILITATEA GENERALĂ
Comportamentul unui cuplu fa ță de na șteri are un rol es ențial în evolu ția natalit ății. În
timpurile vechi pe fondul predom inării populației rurale atitud inea cuplului fa ță de na șterea unui
copil nu era planificat ă. În perioada postbelică această atitud ine s-a schimbat o dat ă cu cre șterea
economică , urbanizarea și emanciparea femeii dar și a antren ării acesteia în diverse activit ăți
economice și sociale diferite de cele avute anterior. Totodat ă planificarea num ărului de copii s -a
datorat at ât veniturilor reduse ale populației urbane c ât și a lipsei de spa țiu. În consec ință
numărul de copii al unei familii s -a redus treptat de la cinci copii la mai pu țin de doi copii.
În perioada 1956 -1998 fertilitatea a înregistrat o reducere (fi ind bulversată doar de
decretul d in 1966) de la 89.99 ‰ în 1956 la 40.6 ‰ în 1998. În acest context trebuie men ționat
faptul c ă în 1966 în Moldova reveneau c âte 2.4 copii de f amilie. Rata general ă de fertilitate a
avut permanent nivelul cel mai ridicat la grupa cupr insă între 20 și 24 de ani șic el mai sc ăzut la
grupa de 45 -49 de ani.
Natalitatea const ă în raportarea num ărului de nou n ăscuți vii într-un interval de un an la
efectivul populației feminine în vârsta de reproducere aceasta fi ind con siderat ă ca fiind cupr insă
între 15 -45 de ani. (P.F.15 -45)
F=Nv*1000/Pf 15 -45
În Podu Iloaiei rata fertilit ății este situată în jurul valorii de 63 ‰ fiind o rat ă destul de
bună raportat ă la nivelul țării care este de 37.5 ‰. La nivelul jude țului Ia și fertilitatea este pu țin
mai ridicat ă decât media pe țară fiind de 48.5 ‰.

IV.1.3. NUP ȚIALITATEA
În ceea ce prive ște acest indicator demografic se constat ă o evolu ție extrem ă de oscilant ă
în perioada de tranzi ție când se înregistreaz ă valori de 10.8 ‰ în 1990, 9.55 ‰ în 1991 și 1992
scăzând cont inuu pana la valori de 5.27 ‰ în 2005 și 5.83 ‰ în 2006. Remarc ăm totu și faptul
că renun țarea la sistemul co munist a avut rolul unui prag de r ăsturnar e al evolu ției datorit ă
dobândirii libert ății sociale și individuale. În anii urm ători perioadei postdecembriste s -a păstrat
un procent destul de ridicat al natalit ății datorită contingentelor n ăscute în anii 1967 și 1968 care
ajunseser ă atunci la v ârsta l a care întemeierea unei familii era un fapt normal.
Acest indicator reflect ă pentru ora șul Podu Iloaiei încă păstrarea tradi ției și echilibrului în
întemeierea familiilor de și a fost pu țin deteriorat ă după 1989 de factorii economici, politici și
sociali. În perioada de tranzi ție se observ ă o scădere cont inuă a num ărului c ăsătoriilor cu un
excedent în 2007 c ând statul dore ște determ inarea t inerilor s ă se căsătoreasc ă oferindu-le
acestora ca dar de nunt ă suma de 200 euro. Se constat ă că a crescut num ărul c ăsătoriilor în
rândul cet ățenilor cu venituri mici și în principal al rromilor. Se are în vedere încă un aspect și

37
83
7682
6379
53 545759
4660
5461
5766
5258124
72
64
3143
020406080100120140
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Numar
căsătoriianume faptul c ă tot în rândul rromilor se trece la legalizarea c ăsătoriei dup ă ani buni de trai în
concub inaj. După 2007 mai b ine zis începând cu 2008 se observ ă o scădere al num ărului de
căsătorii acestea ajung ând la 72 în 2008 ,31 în 2010 și 43 în 2011 . Acest fapt este datorat și crizei
economice existente la nivel local , național și global.
Evoluția nupțialității orașului Podu Iloaiei in perioad a 1990 -2011
Anul Număr căsătorii
1990 83
1991 76
1992 82
1993 63
1994 79
1995 53
1996 54
1997 57
1998 59
1999 46
2000 60
2001 54
2002 61
2003 57
2004 66
2005 52
2006 58
2007 124
2008 72
2009 64
2010 31
2011 43
Sursa: Evidentele pri vind recensămintele populației D.J.S. Iași și Primăria Orașului Podu
Iloaiei

38 IV.1.4. NATALITATEA
Natalitatea este elementu l dinamic al bilan țului natural acesta afl ându-se în compara ție
cu mortalitatea într-o măsură mult mai mare sub controlu l intențiilor umane și poate înregistra
oscila ții pozitive sau negative la distanț e de timp relative scurte. Frecven ța relativ ă a naș terilor a
constituit o componen tă de baz ă a cre șterii populației . Influenț ată de o serie de factori rata
general ă de natal itate a oscilat dar dup ă perioada postbelic ă a avut o tend ință descresc ătoare .
În calculele demografice curente se folose ște cel mai des indicatorul natalit ății brute, N,
exprimate prin numărul de n ăscuți vii în decurs de 1 an raportat la efectivul populaț iei care le -a
dat via ța (P).
N=Nv*1000/P
Analiz ând dinamica populației dintre anii 1930 -1980 observ ăm o cre ștere cont inuă dar cu
valori deosebite ale ratei de cre ștere specifice condi țiilor sociale, economice și politice etapelor
de dinaintea și după cel d e-al doilea r ăzboi mondial.
Ritmul rapid de cre ștere a numă rului de locuitori este rezultatul unei natalit ăți ridicate tr ăsătură
valabila pentru întregul jude ț.
În trecut natalit atea a avut valori mari de 40.5‰ în 1932 dar trebuie men ționat c ă aceast a
era contra carat ă de o mortalitate foarte mare de 26‰ în anul 1934. În anii comunismului această
natalitate cap ătă valen țe noi pe fondul reducerii ratei mortalit ății.
În anii urm ători natalitatea la nivelul jude țului Ia și s-a stabilizat la valori cupr inse între 24
și 25 ‰. Totu și la nivelul comunei Podu Iloaiei se p ăstreaz ă o natalitate ridicată de peste 40 ‰
datorit ă statutului s ău de mediu rural de pe atunci .
Creșterea natalit ății a cont inuat și după 1980 pana în anul 1990. Începând cu anul 1990
rata natalit ății a înregistrat o tend ință descendent ă de la valoarea de 40.21‰ ajung ând la
16.17 ‰ în 2002, la 12‰ în 2006 și la 13.5 ‰ în 2011.
Liberalizarea avorturilor și situația economic ă precar ă a unui num ăr mare de familii a
accentuat dezvoltarea unui model famili al cu 1 -2 copii. La aceasta a contribuit și mobilitatea
populației deoarece multe d in persoanele care emigreaz ă au vârsta cupr insă între 20 și 40 de ani.

Evolu ția natalit ății ora șului Podu Iloaiei în perioada 19 32-2011
Anul 1932 1990 2000 2006 2011
Valoa re 40,5 ‰ 40,21‰ 16,17 ‰ 12 ‰ 13,5 ‰
Sursa: Evidentele privind recensămintele populației D.J.S. Iași și Primăria Orașului Podu
Iloaiei

39
40,2140,5
16,17
13,5
12
051015202530354045
1932 1990 2000 2006 2011Valoare
(procent ‰)Evolu ția natalit ății ora șului Podu Iloaiei în perioada 19 32-2011

IV.1.5. MORTALITATEA GENERAL Ă ȘI INFANTIL Ă
Mortalitatea se calculeaz ă în mod similar cu natalitatea rapor tând num ărul de decese
survenite în decurs de 1 an la num ărul locuitorilor în rândul c ărora s -au produs decesele
respective .
M=D*1000/P
După specificul fiziologiei umane există mari diferen țe între mortalit ățile specifice ale
diferitelor grupe de vârstă: mortalitatea este mai ri dicată la grupele de vârstă mică , datorită
sensibilității organismului copiilor la boli, se reduce la m inimum în anii adolescenței și la t inerii
maturi crescând apoi la valori foarte ridicate la o v ârstă îna intată ca urmare a uzurii fiziologice a
organismului. Dintre factorii care influen țează mortalitatea unul important îl reprez intă nivelul
de trai al populației respective. Comunit ățile cu un nivel de trai superior celorlalte au de regulă
mortalități mai mici deoarece populația are la dispoziție o alimentație satisfăcătoare , locuințe
corespunz ătoare ap ă potabilă controlată, acces la medicație în cazul unor îmboln ăviri. Creșterea
nivelului educ ațional al populației este un element important pr in care nivelul de trai contribuie
la sc ăderea mortalit ății, o popul ație educată, respectând mai mult normele de igienă și având
conști ința nece sității de a consulta medic ul în cazul unor îmbolnăviri spre deosebire de
mentalitatea unor populații needucate.
Progresele înregistrate în medic ină rep rezintă un factor pozitiv care și -a pus amprenta
asupra mortalității popul ației mai ales în perioada modernă și contemporană.
O etapă de progres remarcabil ă a reprezentat descoperirea vacc inurilor și serurilor cu
ajutorul cărora s -a reușit combaterea multo r boli. Mai târ ziu au fost descoperite antibioticele care
au dat rezultate foarte bune în combaterea unei game vaste de maladii microbiene și altele.
Structura pe grupe de vârstă a populației este un factor ce influențeaz ă mortalitatea .
Populația orașului Podu Iloaiei avea în 2011 o pondere destul de ridicata a t ineretului sub 15 ani
de aproximativ 27% și aproximativ 65% populația pana la 65 de ani. Populația vârstnică fi ind

40 situată în jurul valorii de 8% demonstrează că popu lația este în curs de îmbătrâni re fapt ce poate
duce la o creștere a mortalității.
Structura populației pe sexe influențează în mod direct mortalitatea popu lației. În mod
natural mortalitatea fem inină este mai redus ă decât mortalitatea mai ales la vârste t inere.
Fetițele au o mortali tate cu 25% mai mică decât a b ăieților datorită rezistenței mai ridicate la
boli. Femeile trăiesc mai mult decât bărbații pentru că au o viață mai echilibrată cu mai puț ine
excese, mai puț in expuse exceselor cu un consum mai mic de alimente, alcool, tutun și
stupefiante (Ionel Muntele și Alexandru Ungureanu – Geografia Populației) .
Dacă la vârsta maturității de regulă între 25 -55 de ani mortalitatea celor doua sexe nu
înregistrează diferențe foarte mari în schimb mortalitatea mai ridicată a populației mascu line la
vârste de peste 55 de ani creează serioase problem e sociale deoarece populația fem inină de
vârstă îna intată (văduvele) au adesea o stare mat erială precară .
Conflictele interne , revoluțiile și războaiele , conflictele ra siale, etnice și confe sionale
reprez intă o piedic ă foarte mare în calea civilizației și progresului generând masacre ale
populației civile până la genocide, refugieri în masă, foamete și epidemii toate acestea menț inând
o mortalitate ridicată.
Condițiile naturale își spun cuvântul asu pra mortalit ății mai ales acele infantile în
climatele calde și umede dar și reci favorizând producerea anumitor boli.
Evoluția mortalității în perioada modern ă și contemporană se caracterizează pr intr-o
tendință general ă de scădere ca urmare a progreselor înregistrate de civilizația umană, această
scădere fi ind și cauza pr incipal ă a exploziei demografice (Ionel Muntele și Alexandru
Ungureanu – Geografia Populației).
Mortalitatea în județul Iași s -a redus con siderabil de la 23,3 ‰ în 1932 la 7,9 ‰ în 1979
fiind de 3 ori mai mică decât în 1934.
Începând cu 1990 și până în 2011 mortalitatea în orașul Podu Iloaiei are valori cupr inse
între 6 -9‰. Cele mai ridicate valori ale mortalit ății s-au înregistrat în 1997 înregistrând valori de
10,28 ‰ și în 2008 at ingând valori de 9,30 ‰. Raportat la nivelul țării putem spune că
mortalitatea orașului Podu Iloaiei are o rată mai sc ăzută care înregistreaz ă valori cupr inse între
10 și 12 ‰.

41
024681012
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011Mortalitatea
Podu Iloaiei
‰ Evoluția mortalit ății orașului Podu Iloaiei în perioada 1990 -2011.
Anul Morta litatea – valori ‰
1990 7,6
1991 7,5
1992 6,8
1993 7,7
1994 8,3
1995 6
1996 6,8
1997 10,28
1998 8, 4 5
1999 7,7
2000 6
2001 8
2002 7,9
2003 7,4
2004 7
2005 8
2006 8
2007 7
2008 9,3
2009 6,1
2010 8,2
2011 8

Sursa: Evidentele privind recensămintele populației D.J.S. Iași și Primăria Orașului Podu
Iloaiei

Evoluția mortalit ății orașului Podu Iloaiei în perioada 1990 -2011

Mortalitatea infantilă este o componentă demografică ce reflect ă în mare măsură
nivelul de viață și de civilizație al populației. Mortalitatea infantilă se calculează rapo rtând

42
05101520253035
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Mortalitatea
Podu Iloaiei ‰
Mortalitatea
tara ‰numărul de decese survenite în decurs de un an în rândul copiilor cu vârsta sub un an, la num ărul
de născuți vii d in timpul aceluiaș i an.
Mi=Di*1000/Nv
Evoluția mortalit ății infantile în orașul Podu Iloaiei în perioada 2000 -2011 raportată la
nivelul țării
Anul Valori ‰ in localitatea Podu
Iloaiei Valori pe tara
2000 20 19
2001 32 18
2002 25 17
2003 22 16
2004 14,9 16
2005 14,8 15
2006 8 14
2007 7 12
2008 7 9
2009 4 9,1
2010 5 9,2
2011 7 9,4
Sursa: Evidentele privind recensămintele popul ației D.J.S. Iași și Primăria Orașului Podu
Iloaiei

Evoluția mortalit ății infantile în orașul Podu Iloaiei în perioada 2000 -2011 raportată la
nivelul țării

Analizând graficul se constată că mortalitatea infantilă s -a redus cont inuu atât la nivel de
țară cât și la nivel de localitate.
Dacă între anii 2000 -2003 rata mortalității infantile d in orașul Podu Iloaiei era mult mai
ridicată dec ât media pe țară at ingând aprox . 32‰, în 20 11 aceasta scade cont inuu ajungând în
prezent sub media României.

43 IV.1.6. Bilanțul natural și bilanțul migratoriu
Bilanțul natural
Sporul natural pân ă la primul r ăzboi mondial s -a bazat pe un indice de natalitate foarte
viguros care a contracarat în mare parte efectele unei mortalități ridicate.
Între cele două războaie mondiale sporul natural s -a realizat în mare m ăsură pr in scăderea
în trepte a natalității. După al do ilea război mondial între anii 1956 -1966 sporul natural are o
scădere accentuată (7,3 ‰) dar dup ă 1966 urmează o perioadă de redresare treptată. Datorită
liberalizării divorțurilor și scăderii natalității bilanțul natural s -a redus foarte mult.
Prin Decret ul 779/1966 s -au interzis avorturile iar bilanțul natural a at ins cote maxime în
anii 1967 și 1968.
Chiar dacă după 199 0 se liberalizează avorturile în anii imediat următori nu se remarcă o
schimbare bruscă a bilanțului natural. Cu timp ul rata bilanțului n atural cunoaște o scădere
continuă ajungând la valori sub 5 ‰.
Raportat la județ putem spune că în 2000 acesta avea un bilanț pozitiv de 5,5 la ‰ fiind
unul d in județele Moldovei în care ratele au r ămas pozitive.
Diferențieri importante apar pe medii deși la nivelul țării în anul 1998 acestea erau
negative fi ind de – 0,2 ‰ în mediul urban și – 2,9 ‰ în mediul rural.
Bilanțul natural la nivel de țară începând cu 1992 este negative de -2,2 ‰ în 2011.
Pentru o rașul Podu Iloaiei se observă că bilanțul natural se apropie de abcisă păstrând o
diferență con siderabilă față de media țării. Această evoluție ne permite să constatăm că populația
orașului nu este într -o criză demografică cum este cea de la nivel național dar este într -un trend
de scădere.

Bilanțul migr atoriu al populației
Mobilitatea populației e un fenomen complex, influențat de mai mu lți factori economici,
sociali, istorici, politici, demografici etc. Este influențat de contradicțiile rapoartelor d intre
societ ăți și spațiul în care tr ăiesc, produc și se reproduc. Aceast a presupune un schimb de
popula ție între dou ă zone de plecare și de primire.
Populația care venea în trecut în localitate g ăsea terenuri libere ce puteau fi ocupate. Așa
sau așezat pe teritoriul satului Budă i (Frâncești ), familii precum Cazacu -rămasă aici dup ă
năvălirea t ătară venind odat ă cu ace știa, Grecu -venită odată cu trecerea moșiei Frânceș ti la
Mănăstirea Trei Ierarhi închinata la Muntele Athos de pe timpul domniilor fa nario te, Muntenașu
– au venit din nordul Moldovei . În Henci și Podu Iloaiei exist ă familia Rusu c are a venit de
dincolo de Nistru și s -a așezat în aceast ă zonă. Mai exist ă familia Baciu care se ocupau probabil
cu oieritul dar și Butnaru ce se ocupau cu butn ăritul iar exemplele pot cont inua.

44
Există de asemenea cuv inte slave cum ar fi oc ina, Bahlui ceea ce ne arat ă că și slavii s -au
stabilit pe aceste meleaguri.
Odat ă cu creșterea în importanț a așezării tot mai multe perso ane din împrejurimi s -au
așezat aici d in diverse cauze : politice, demografice, sociale, etice , religioase, educa ționale , etc.
Evreii au ajuns aici dup ă 1800 dar populația a crescut cont inuu pr in emigranții veniți dar
și pr in creșterea demografic ă astfel înc ât în 1930 erau 1601 și reprezentau 40,4% d in totalul
populației. În 1947 răm ân doar 300 datorit ă evacu ării forțate la Iași în anul 1942. În 1965 r ămân
doar c âțiva evrei, mulți d intre ei plec ând în Israel.
În perioada comunist ă populația se deplas a numai pe teritoriul interior al ț ării. Din zonă
au plecat numeroase perso ane spre Banat constitu ind orașu l Moldova Nou ă, dar și spre
București , Brașov etc ., zone industrializate unde era nevoie de forță de muncă .
După 1990 ia amploare migrația internațional ă, foarte mulți plec ând la muncă în vestul
Europei sau în afara ei. Cauza a fost sc ăderea nivelului de trai, lipsa locurilor de mun că, o
remunerare mai buna a muncii și exodul inteligenței.
Au fost și perso ane care s -au stabilit def initiv în alte țări. Totuși în per ioada de dup ă
1990 e ste remarcabil faptul că numărul celor veniți a fost mai mare dec ât al c elor plecați .
Bilanțul migratoriu al populației
Anul Sosiri Plecări Bilanț migrator
c d c-d
1990 196 534 -338
1995 182 218 -36
2000 119 72 47
2005 172 99 73
2011 26 44 -18
Sursa: Evidentele privind recensămintele populației D.J.S. Iași și Primăria Orașului Podu
Iloaiei
Bilanțul migratoriu al populației

45 Un fenomen care a luat amploare încep ând cu anii 1990 și s -a accentuat în prezent este
reprezentat de migrația internaționala mulți d intre cei plecați alegând dest inații ca Italia , Spania ,
Franța, Germania, Canada, etc. fiind plecați la muncă temporar sau def initiv.

IV.1.7. Densitatea populației
Densitatea populației exprimă una d in trăsăturile def initorii ale habitatului urban
concentrarea acestuia fi ind în contrast cu a habitatului rur al datorită specificului activităților
orășenești desfășurate într -un spațiu restr âns. În perioada contemporană creșterea den sității s -a
datorat creșterii numerice a populației fapt ce a dus la o creștere pe verticală a locu ințelor. În
orașul Podu Iloaiei densitatea populației a crescut cont inuu ajungând la un maximum de 213% în
2002 și scăzând apoi la su b 200 de locuitori pe metru pătrat în 2011. Se constată că în perioada
anilor 1930 -2002 populația orașului a crescut cont inuu iar după 2002 (9739 perso ane) populația
a intrat într -un trend de scădere ajungând în 2011 la 8975 de persoane.
La recensământul d in 2011 locuitorii orașului erau organizați în 2796 gospodării având o
suprafață de 114 138 m2 rezultând o suprafață medie pe cameră de peste 15 m2. Casel e sunt
specifice Câmpiei Moldovei însă în central orașului există și blocuri cu 3 și 4 nivele. După
numărul populației orașul Podu Iloaiei este o localitate de mărime mare a județului Iași. Se
impune ca în următorii ani localitatea să se dezvolte accentuat pentru a a sigura condiții cât mai
bune de trai și a împiedica populația activă să mai plece în stră inătate.
Există o tend ință de descreștere a den sității d inspre centru spre periferie pentru că zona
centrală are cl ădiri cu mai multe etaje fapt ce îi confe ră o den sitate mai ridicată a populației.
În zonele periferice den sitățile mai mici se datorează și mutațiilor de domiciliu mai
frecvente spre centru sau spre alte localități.

IV.2. STRUCTURA POPULAȚIEI
IV.2.1. Structura pe grupe de vârstă a populației
Procentele deț inute de grupele mari de vârstă (tineri, adulți și vârstnici) redau aspectele
de înt inerire, maturizare sau de îmbătrânire a populației totale și a forței de muncă. Structura pe
grupe de vârstă influențeaz ă natalitatea și mortalitatea , indicel e de vitalitate și de depende nță ai
populației și toate sectoarele economico – financiare.
Referitor la cele trei grupe de vârstă în Câmpia Jiji ei se înregistrau în jurul anilor 1900 –
1930 valori superioare față de media pe țară ale t inerilor și inferioare ale vârstnicilor. Proporția
tinerilor era de 52,4 ‰.
Structura pe grupe de vârstă permite evaluarea potențialului forței de munca și este direct
răspunzătoare de valoarea sporului natural.

46 Structura populației pe grupele importante de vârsta în anul 1992 î n ora șul Podu Iloaiei :
Specificație
Bărbați Femei Total
Nr. % Nr. % Nr. %
Total 4413 100 4363 100 8776 100
Sub 15 ani 1420 32,17 1399 32,06 2819 32,12
Între 15 -64 de ani 2706 61,31 2587 59,29 5293 60,3
Peste 65 de ani 226 5,12 362 8,29 588 6,70
Sursa: Evidentele privind recensămintele populației D.J.S. Iași și Primăria Orașului Podu
Iloaiei

Structura populației pe grupele importante de vârsta în anul 1992 î n ora șul Podu Iloaiei

47
Structura populației pe grupele importante de vârsta în anul 2011 în ora șul Podu Iloaiei:
Specificație
Bărbați Femei Total
Nr. % Nr. % Nr. %
Total 3818 42,54 5157 57,46 8975 100
Sub 15 ani 882 9,83 763 8,50 1645 18,33
Între 15 -64 de ani 2273 25,33 3787 42,20 6060 67,52
Peste 65 de ani 663 7,38 607 6,76 1270 14,15
Sursa: Evidentele privind recensămintele populației D.J.S. Iași și Primăria Orașului P odu
Iloaiei
Piramida vârstelor pe grupe de vârstă și sexe
010002000300040005000600070008000900010000
Barbati % Femei % Total %peste 65 ani
15-64 ani
Sub 15 ani

Din analiza structurilor înregistrate se constată o tend ință de îmb ătrânire a populației
evidențiată prin creșterea cont inuă a populației bătrâne de la 6,70% în 1992 la 14,15 % în 2011
iar în paralel are loc scăderea popul ației tinere de la 32,12% în 1992 la 18,33 % în 2011. Acest
fenomen este rez ultatul unei scăderi puternice a fertilit ății și a natalității. Prin liberalizarea
avorturilor dup ă 1990 s -a stopat natalitatea sc ăzând cont inuu. Populația tân ără neproductivă
reprez intă o rezervă de for ță de muncă chiar dacă se află într -o scădere accentuată. În 1992
populația cupr insă între 20 și 24 de ani era destul de ridicată fapt datorat natalit ății mari d in
perioada comunistă a anilor 1967 -1973. În anul 1992 populația mascul ină situată între 25 și 34
de ani era mult mai redusă decât populația fem inină.
Populația activă cu vârsta cupr insă între 15 și 65 de ani atât în 1992 cât și în 2011
reprez intă aproximativ 60 -65% din totalul populației f iind grupa cea mai productivă.

48 Aceste aspecte sunt valabile și pentru satele component e ale orașului. Acestea chiar dacă
au o populați e mică, structura pe grupe de vârstă este cam aceeași.
Structura populației pe grupele importante de vârstă în anul 2011 satele componente ale
localit ății Podu Iloaiei:

Specificație Podu Iloaiei Budăi Scobîlțeni Holm Cosițeni
Total 6623 810 938 235 315
0-14 1214 148 172 14 58
15-64 4472 547 633 159 213
peste 65 937 115 133 33 45
Sursa: Evidentele privind recensăminte le populației D.J.S. Iași și Primăria Orașului Podu
Iloaiei
Structura populației pe grupele importante de vârstă în anul 2011 satele componente ale
localit ății Podu Iloaiei

Pe ansamblu se constată creșterea populației îmbătrânite mai ales în localit ățile Holm și
Cosițeni aceasta explicându -se pr in migrarea populației adulte către Podu Iloaiei sau alte orașe.
Putem spune că în Podu Iloaiei populația are totuși o structură echilibrată cu o ușoară tend ință de
creștere a populației vârstnice fenomen manifestat a tât la nivel național cât și european.

49 IV.2.2 Structura pe sexe a populației
La nivelul orașului se const ată o ușoară dom inare a sexului fem inin tendința de creștere
manifestându -se după perioada postbelică când pierderile mascul ine provocate de război au fost
însemnate. Astfel populația fem inină este mai ridicată decât cea mascul ină chiar dacă la naștere
numărul bărbaților este mai ridicat decât al femeilor . Din cauza fenomenului de supramortalitate
mascul ină în timp s -a creat un decalaj de 1 -2 %. Au fost însă și perioade când na șterile erau în
favoarea sexului fem inin.
Popula ția totală stabilă a orașului Podu Iloaiei în perioada 1990 -2011
AN MASCUL IN FEM ININ TOTAL
Nr. % Nr. %
1990 3859 50,22 3825 49,88 7684
1991 4041 50,77 3917 49,23 7958
1992 4328 50,42 4255 49,58 8583
1993 4571 51,15 4364 48,85 8935
1994 4613 50,84 4459 49,16 9072
1995 4647 51,22 4526 48,72 9173
1996 4741 50,54 4639 49,46 9380
1997 4747 50,39 4672 49,61 9419
1998 4896 50,46 4805 49,54 9701
1999 4980 50,55 4871 49,45 9851
2000 5041 50,57 4926 49,43 9967
2001 5071 50,51 4967 49,49 10038
2002 4888 49,73 4940 50,27 9828
2003 4896 49,77 4941 50,23 9836
2004 4916 49,85 4945 50,15 9861
2005 4952 49,83 4985 50,17 9937
2006 5047 50,07 5031 49,43 10078
2007 4888 49,74 4940 50,26 9828
2008 5111 49,79 5154 50,21 10265
2009 5164 49,86 5193 50,14 10357
2010 5240 50,02 5235 49,98 10475
2011 4484 49,96 4491 50,04 8975
Sursa: Evidentele privind recensămintele populației D.J.S. Iași și Primăria Orașului Podu
Iloaiei

50 Evoluția populației masculine 1990 -2011

Evoluția populației feminine 1990 -2011

IV.2.3 . Structura după starea civilă a populației
Dacă până în 1990 popu lația era constrânsă să se c ăsătorească datorită taxei d e celibat
impusă de regimul com unist în anii de după revoluție se înregistrează o modificare a raportului
dintre populația c ăsătorită și cea necăsătorită procentul celor necăsătoriți fi ind în creștere acest
fapt datorându -se lipsei locurilor de muncă, extinderii duratei studiilor , creșterea vârstei la

51 căsătorie , criza economic ă dar și influența unor modele demografice occidentale. Ponderea mare
a populației căsătorite se menț ine mai ales în mediul rur al și în rândul persoanelor cu studii me dii
cu un comportament demograf ic tradițional sau în rândul celor cu venituri foarte mari care au o
situație f inanciară sigură.
Contextul socio -economic și politic reflectă caracteristicile geodemografice (natalitate ,
divorțialitate, migrații , structu ra confe sională, structura pe vârste, etc.) economice și sociologice
ale populației analizate, referitoare la structura populației dup ă starea civilă.
În perioada de tranziție se constată o scădere cont inuă a numărului că sătoriilor cu
excepția anului 2007 când statul a determ inat tinerii să se căsătorească ofer indu-le o suma de 200
euro. Acest lucru a dus la creșterea numărului de căsătorii mai ales în rândul rromilor care trăiau
în concub inaj. Dacă în perioada socialistă divorțurile erau acceptate mai greu , după 1990 odată
cu degradarea nivelului de trai și schimbarea mentalit ății populației num ărul divorțurilor crește
ajungând 35 -40 de divorțuri pe an înregistrate pe baza cererilor la judec ătorie.
IV.2.4.Structura econo mică și profesională a populației
Structura economică se referă la participarea populației la o activitate productivă. Gradul
de implicare al locuitorilor într -o activitate este influențat de nivelul de dezvoltare al orașului,
acest tip de structură refer indu-se la potențialul uman al teritoriului. Este știut c ă numai o parte
din populație este activă economic și corespunde vârstei adulte. Această vârstă este cuprinsă
între 18 -22 de ani și 60 -65 de ani. Sunt și cazuri când tinerii desfășoară o activitate î nainte de 18
ani dar și vârstnici care muncesc peste 65 de ani.
Populația activă cuprinde atât populația ocupată (cei care desfășoară o activitate
economică) cât și populația neocupată (șomerii) și cei care se află în căutarea unui loc de muncă.
Este cunos cut faptul că din momentul apariției târgului Podu Iloaiei acesta a avut un caracter
predominant comercial acest lucru se datora în mare parte existenței evreilor care se ocupau cu
negoțul și meșteșugurile (cizmărie, croitorie, coafură, patiserie, găzărie, etc.) iar românii se
ocupau cu agricultura.
În perioada comunistă s -au dezvoltat ateliere meșteșugărești ale românilor cum ar fi:
cojocării, fierării, cizmării, ateliere de tâmplărie, sticlărie, butnărit, tinichigerie, etc.
După naționalizare morăritul, p anificația, comerțul etc. au devenit ale statului.
Situația structurii forței de muncă salariate din 1992 poate fi considerată o reflectare
fidelă a situației dinainte de 1990. Cu toate acestea se observă clar scăderea gradului de
industrializare al orașul ui odată cu creșterea sectorului comercial. În anul 1992 exista o populație
activ ă de 3401 persoane dintre care 2033 bărbați și 1368 femei. Se constată o dominare clară a
sectorului primar, majoritatea cetățenilor fiind antrenați în agricultură.

52 Situația s tructurii profesionale a populației pentru anul 2011 se caracterizează prin
scăderea numărului de angajați din industrie și creșterea procentului celor din sectorul terțiar.
Cele mai importante modificări în ce privește structura profesională a populației după 1990 l -a
suferit sectorul industrial, acesta scăzând de la 697 salariați în 1992 la 423 în 2002 și la 200 în
2011.
Numărul de salariați în 2011 era de 930 din care 60 lucrau în agricultură, 200 în
industrie, 195 în învățământ, comerț 50, construcții 16, administrație public ă 59, alte servicii 140
iar diferența este redată de agricultură, persoane angajate în gospodării personale, persoane
fizice autorizate, AF, etc.
Numărul șomerilor în anul 2011 era de 307 persoane dintre care 123 femei și 184 băr bați
reprezentând aproximativ 3,4% din totalul populației orașului. Cea mai mare parte a acestora
erau persoane tinere ce își căutau un loc de muncă pentru prima dată.
Populația inactivă era în 2011 de 7078 persoane din care 2200 sunt elevi, școlari, copii ,
studenți, iar restul reprezintă persoanele de vârsta a treia.
Numărul mediu al salariaților a înregistrat o scădere continuă astfel :
 1992 = 2167 ;
 1996 = 1699 ;
 2000 = 1455 ;
 2005 = 1112 ;
 2011 = 930 .
Dintre aceștia cea mai mare parte lucrează în industrie: 405 în 2003 , 254 în 2006 , 200 în
2011.
Numărul de salariați în 2011 era de 930 din care 60 lucrau în agricultură,200 în industrie,
195 în învățământ, sănătate 106, comerț 50, construcții 16, administrație publica 59, alte servicii
140 iar diferența est e redată de agricultură, persoane angajate în gospodării personale, persoane
fizice autorizate, AF, etc.
Domeniul Nr. salariați
Agricultură 164
Industrie 200
Învațământ 195
Sănătate 106
Comerț 50
Construcții 16
Adm publică 59
Alte activități 140
TOTAL 930
Sursa: Evidentele privind recensămintele populației D.J.S. Iași și Primăria Orașului Podu
Iloaiei

53 Ponderea salariaților pe ramuri de activitate

Numărul șomerilor în anul 2011 era de 307 persoane dintre care 123 femei și 184 bărbați
reprezentâ nd aproximativ 3,4% din totalul populației orașului. Cea mai mare parte a acestora
erau persoane tinere ce își căutau un loc de muncă pentru prima dată.
Populația inactivă era în 2011 era de 7078 persoane din care 2200 sunt elevi, școlari,
copii, studenți, iar restul reprezintă persoanele de vârsta a treia.
Numărul mediu al salariaților a înregistrat o scădere continuă astfel: 1992 = 2167 , 1996 = 1699 ,
2000 = 1455 , 2005 = 1112 , 2011 = 930 .
Dintre aceștia cea mai mare parte lucrează în industrie: 405 în 2003 ,254 în 2006,200 în
2011.
Populația după situația economică la recensământul din 2011.
Nr.
crt. Tipul populatiei Podu Iloaiei
Total,din care: 8975
1. Populația activ ă totală 1897
Populația ocupată 1590
Șomeri 307
2. Populația inactivă totală 7078
Elevi și studenți 2200
Pensionari 3487
Casnici 1391
Sursa: Evidentele privind recensămintele populației D.J.S. Iași și Primăria Orașului Podu
Iloaiei

54 Ponderea populației active și inactive

IV.2. 5. Structura etnică a populației
Până în perioada comunistă structura etnică a localit ății Podu Iloaiei era foarte
diver sificată având funcții comerciale mai ales datorită negustorilor evrei. Pe lâng ă români exista
și o comunitate evreiască care a apărut în a doua jumătate a secolului al XVII I-lea și în prima
jumătate a celui următor datorită migrației provocate de războiul de 7 ani (1756 -1763), de
împărțirea Poloniei (1792, 1795) și mai ales războaiele ruso -austro -turce (1769 -1774, 1787 –
1792, 1806 -1812, 1812 -1830). În anul 1832 evidențele pen tru Podu Iloaiei (Podeloi în idiș)
indicau 570 de locuitori d intre care 252 adică 44,21% evrei.
În 1910 evreii reprezentau 68% d in totalul populației Podu Iloaiei . Recensământul
populației d in 1930 atesta ca existau în Podu Iloaiei 1601 evrei reprezentând 40,4% d in totalul
populației. Această scădere se dator ează războiului, epidemiilor dar și plecării spre orașele mai
mari (Iași). În cel de -al doilea r ăzboi mondial o mare parte a locuitorilor evrei a fost evacuată
forțat la Iași scăzând drastic ponderea lo r, statistica d in 1947 înregistrând 300 de persoane. În
timp și aceștia au plecat în alte orașe sau țări astfel încât în 1965 mai existau în târg câțiva
bătrâni.
O altă comunitate importantă a orașului o reprez intă tțigan ii. Aceștia au fost aduși mai
întâi p e moșiile boierești și mânăstirești stabil indu-se în zona periferică ce constituie mahalaua
țigănească. Totodată ei au ocupat și casele naționalizate ale evreilor.
În perioada comunistă ei erau reduși ca număr d in cauza a similării lor l ingvistice și
etnice. De asemeni comunitatea țig ănească a fost afectată și de înregistrările statistice.
După 1989 structura etnică țiganească începe să crească treptat .

55 După revoluție structura etnică a orașului Podu Iloaiei se aseam ănă cu cea de la nivel
național astfel ca româ nii deț in o majoritate importantă .La recensământul d in 1992 structura
etnică a populației era urm ătoarea :
 8776 locuitori d in care 8308 români, 466 țigan i, un turc și un slovac.
În orașul Podu Iloaiei la recensământul d in 2002 , pe etnii , situația era urm ătoarea:
 9739 locuitori d in care 8949 români, 487 țigan i, un german, un slovac și un moldovean.
La recensământul d in anul 2011 situația se prezenta astfel:
 8975 locuitori d in care 8086 români, 879 țigan i, 4 maghiari, 6 alte etnii.
Structura etnică în orașul Podu Iloaiei
Nr.
crt. Anul Români Evrei Țigani Alții Total
1 1832 318 252 – – 570
2 1930 2397 1601 – – 3998
3 1992 8308 – 466 2 8776
4 2011 8086 – 870 10 8975

Sursa: Evidentele privind recensămintele populației D.J.S. Iași și Primăria Orașului Podu
Iloaiei

Structura etnică în orașul Podu Iloaiei – români

56
Structura etnică în orașul Podu Iloaiei – evrei

Structura etnică în orașul Podu Iloaiei – țigani

57 Structura etnică în orașul Podu Iloaiei – alte categorii

IV.2. 6. Structura l ingvistică
Odată cu venirea evreilor în localitatea Podu Iloaiei d in jurul anilor 1830 și până în 1965
s-a vorbit limba idiș. Num ărul vorbitorilor de limbă idiș a at ins valori maxime în jurul anului
1910 când evreii reprezentau 68% d in populație . În perioada comunistă, numărul lor a sc ăzut
continuu până în 1965 când aceștia au p ărăsit localitatea , dispărând din comunitate .
Începând cu anul 1990 atât la nivel național cât și local s -a înregistrat o creștere a
fenomenului rrom pe toate planurile – socio -politic, muzical, editorial -publicistic, educațional.
Astfel situațiile statistice din ultimii ani școlari demonstrează cresterea numarului de elevi țigan i
care frecventează școala dar mai ales al celor care au ales studiul adițional de limba și istoria
rromilo r (3-4 ore pe săptămână) . Începând cu anul școlar 2000 -2001 când la Scoala Gimnaziala
Podu Iloaiei s -au înființat doua catedre de limba rromani , numarul elevilor care studiază
adițional limba și istoria țiganilor este de 174 , adică aproximativ 12 % din po pulația școlara.
Acest lucru a fost posibil și prin derularea a numeroase programe și proiecte ce vizează formarea
unei tinere intelectualități țigănești .
IV.2. 7. Structura confe sională a populației
Principalele religii existente în oraș ul Podu Iloaiei au fos t în perioada anilor 1830 -1960
religia ortodoxă și cea mozaică. Odată cu plecarea evreilor -1965 religia mozaică a dispărut.
Evreii au construit dou ă sinagogi în localitatea Podu Iloaiei, una pe strada Traian și una la strada
Națională. Acestea au fost d ărâmate de regimul co munist.
La recensământul d in 1992 existau 8603 ortodo cși,106 romano -catolici,1 greco -catolic,
10 ortodocși de rit ve chi, 20 creștini după evanghelie și alte religii 3 6.

58
141
1133
1035638052Otodoxi
Romano-catolici
Greco-catolici
Ortodoxi de rit
vechi
Crestini dupa
Evanghelie
Alte religiiÎn 2011 existau 8052 ortodocși, 563 romano -catolici, 3 greco -catoli ci, ortodocși de rit
vechi 103 , creștini dupa evanghelie 113 și alte religii 141 alte religii.

Anul Ortodocși Romano
catolici Greco
catolici Ortodocși de rit
vechi Creștini după
evanghelie Alte
religii
1992 8603 106 1 10 20 36
2011 8052 563 3 103 113 141
Direcția de Statistică Iași și Parohiile bisericilor din localitatea Podu Iloaiei
Structura confesională an 2002

Structura confesională an 2011

59 CAPITOLUL AL V -LEA: STUDIU ASUPRA DEZV OLTĂRII
CREATIVITĂȚII ÎN LECȚIILE DE GEOGRAFIE

V.1. CONDIȚIILE REALIZĂRII EXPERIMENTULUI

Metodologia modernă operează schimbări care țin de valorizare, de sporirea potențialului
formativ al metodelor de învățământ utilizate dorindu -se accentuarea caracterului euristic și activ
participativ, apelul constant la capacitatea elevului de a gândi, acționa, crea. Activizarea instruirii
asigură fundamentul psihologic al didacticii moderne care proiectează saltul de la un învățământ
bazat pe activitatea pr ofesorului, la un învățământ activ care stimulează operaționalitatea gândirii
elevului, participarea lui efectivă la dobândirea deprinderilor, priceper ilor, cunoștințelor,
încurajând atitudinea creatoare.
Ipoteza acestui experiment invocă cele mai import ante achiziții ale psihologiei și
pedagogiei contemporane certificând faptul că o persoană aptă să se înscrie pe un traseu
existențial mereu nou se formează dintr -un elev care gândește, care depune eforturi de reflecție
personală, care întreprinde o acțiu ne mintală de căutare, de redescoperire a adevărului
valorificându -și la maximum potențialul creativ de care dispune.
Concret, am pornit de la ipoteza c ă în lecțiile de Geografie dacă voi utiliza frecvent
strategii activ -creative se poate stimula, educa și dezvolta creativitatea elevilor, ceea ce va
duce la îmbunătățirea performanțelor școlare și creșterea randamentului școlar.
Desigur , ipoteza mea este concordantă cu părerile multor specialiști care susțin că la
orice i ndivid normal pot fi educate c apacitățile creatoare, astfel ca subiectul să fie capabil mai
târziu să aleagă din numărul foarte mare de domenii și subdomenii (știință, artă, tehnică) unul
pentru care va avea șanse mai mari de valorificare a propriilor capacități creatoare. Acest
fenom en de opțiune profesională are loc, de obicei la vârsta adolescenței. El este pregătit și
precedat de cel de opțiune școlară. În ambele categorii de alegeri elevul va ține cont de mai mulți
factori printre care și creativitatea. Ideal este ca elevii să s e orienteze spre domeniul în care
dispune de cel mai înalt nivel al creativității. Geografia oferă multe opțiuni ale cunoașterii,
explorării, căutării și de aceea este necesară cultivarea creativității în cadrul acestei discipline.
Am desfășurat experiment ul propunându -mi atât verificarea acestei ipoteze, cât și perfecționarea
activității inst ructiv -educative, precum și abordarea în sens creativ a proiectării activităților
didactice.
Am desfășurat experimentul pe parcursul semestrului al II -lea al clasei a VII-a cu un
efectiv de 15 elevi prin predarea -învățarea diferitelor tipuri de lecții în cadrul orelor de

60 geografie. Condițiile concrete din școală nu mi -au permis formarea unui colectiv experimental
mai numeros care să întrunească condițiile cerute de un experiment pedagogic complex
(omogenitate, reprezentativitate, număr) care să asigure valabilitate statistică a rezultatelor și nici
compararea clasei experimentale c u un colectiv martor. Am ales însă aces t colectiv pentru
paradoxul care m -a frapat încă de la testul inițial și anume existența a două grupuri relativ
omogene ca număr care se disting foarte ușor: unul cu disponibilități creative evidente, celălalt
mai puțin creativ, dar copiii din acest al doilea grup am considerat că pot fi ajutați să depășe ască
bariera unor blocaje în manifestarea creativității lor.
Experimentul s -a desfășurat în condiții normale de instruire fără a perturba pregătirea de
specialitate a elevilor, parcurgerea integrală a materiei conform programei și însușirea
cunoștințelor și deprinderilor specifice acestei discipline.
În aceste condiții am verificat ipoteza prin compararea unor date rezultate prin
observarea, analiza, măsurarea situației de învățare inițială de la începutul experimentului cu cea
de la sfârșitul experime ntului.
Paralel și cu atingerea obiectivelor instruirii normale am urmărit dezvoltarea
componentelor gândirii creatoare: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare care fără a duce
la suprasolicitarea elevilor, a permis o mai bună acumulare a cunoștințelor și deprinderilor
asigurând remanența lor dat fiind aportul activ -creativ al elevilor. Instruirea în aceste condiții de
experiment a condus și la formarea unor atitudini pozitive față de procesul instructiv -educativ în
general și față de disc iplina Geografie în special, precum și la manifestarea aptitudinilor tehnice,
comparativ cu condițiile instruirii tradiționale.
În vederea aprecierii r ezultatelor am folosit și alte modalități decât cele din cadrul
lecțiilor: participarea la concursuri, evidențierea, popularizarea. S -a realizat astfel educarea
creativității prin activități extradidactice care oferă câmp deschis elevilor pentru a -și manifesta
spiritul de inițiativă și creativitatea.
Reprezentările grafice utilizate sunt:
 Histograma: o r eprezentare prin dreptunghiuri/suprafețe cilindrice, cu suprafața echivalentă
cu grupul de mărimi identice;
 Poligonul de frecvență: linia frântă obținută prin unirea centrelor bazelor superioare ale
dreptunghiurilor histogramei.

V.2. COMPETENȚELE URMĂRIT E A SE REALIZA ÎN CADRUL TEMEI
Voi prezenta competențele generale și specifice la disciplina geografie, clasa a VII -a
unitatea de învățare „America ”, în cadrul căr eia s-a desfășurat experimentul d escris și care au
stat la baza formulării competențel or specifice proiectului experimental desfășurat în anul școlar

61 2012 -2013 cu colectivul clasei a VII -a de la Școala Gimnazială „Al.I.Cuza ” Podu Iloaiei,
Structura Budăi.
Competențe generale
CG.1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea și explicare a realității geografice :
CS. 1.1. Recunoașterea termenilor geografici în texte diferite ;
CS. 1.2. Precizarea în cuvinte proprii a sensului termenilor geografici de bază ;
CS1. 3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute sau noi ;
CS 1.4 . Construirea unui text coerent utilizând termeni geografici ;
CG 2 . Utilizarea corectă a numelor proprii și a termenilor în limbi străine ;
CS 2. 1. Citirea corectă a denumirilor și termenilor geografici în limbi străine ;
CS 2.2. Recunoasterea denumirilor ș i termenilor din geografia țărilor extraeuropene în limbi
străine;
CG 3 . Transferarea unor elemente de matematică, științe și tehnologie în studierea, mediuluii
terestru
CS 3.1. Transferarea elementelor din matematică și științe pentru explicarea realități i geografice
a continentelor extraeuropene;
CS 3. 2. Utilizarea operațiilor și noțiunilor matematice la nivel elementar ;
CS 3.3. Identificarea influiențelor tehnologiilor asupra caracteristicilor geografice ale
continentelor și țariloe extraeuropene ;
CS 3. 4 Utilizarea sistemului de coordonate geografice în localizarea elementelor și fenomenelor
pe continentele extraeuropene.
CG 4 Raportarea realitații geografice la un suport cartografic și grafic
CS4. 1. Identificarea principalelor elementelor naturale și s ocio-economice reprezentate pe hărți
ale continentelor extraeuropene.
CS 4.2 . Citirea hărții și utilizarea semneleor convenționale
CS 4. 3 . Poziționarea corectă a elementelor geografice pe reprezentările cartografice ale
continentelor extraeuropene
CS 4.4 . Realizarea reprezentărilor grafice simple pe baza unor date ofertate
CG 5 Accesarea și utilizarea conținuturilor cu caracter geografic prin tehnol ogia informației și
comunicării
CS 5.1. Utilizarea informațiilor cu caracter geografic referitoare la contin entele extraeuropene, la
regiunile si la țările acestora din baze de date accesibile prin internet
CS5. 2. Prezentarea caracteristicilor geografice ale țărilor pe baza unor date accesate prin
internet

62 CG 6 Identificarea și explicarea dimensiunii sociale, civice și culturale a caracteristicilor
spațiului geografic
CS 6. 1 Explicarea diversității naturale, umane și culturale a continentelor extraeuropene
realizând corelații cu informații dobândite la alte discipline școlare
CG 7 Dobândirea unor deprinderi ș i tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă:
CS 7.1. Analiza comparativă a elementelor din realitatea geografică extraeuropeană dupa
caracteristicile solicitate stabilind asemănări și deosebiri;
CS 7 .2 .Aplicartea cunoștințelor și deprinderilor învăța te
CS 7. 3. Utilizarea metodelor simple de investigare (observare, analiză și interpretare)
CS 7.4 .Prelucrarea informației :analizarea datelor din tabele, interpretarea unei diagrame
simple;
CS 7.5. Ordonarea elementelor, fenomenelor, proceselor folosind diferite criterii de
clasificare:cantitative, calitative, cronologice și teritoriale
CS 7. 6. Caracterizarea unor elemente, fenomene și procese după un algoritm dat
CS 7 .7. Explicarea unor elemente, fenomene și procese observate (direct sau indirect)
CS 7.8.Analizarea unor elemente din realitatea continentelor și țărilor extraeuropene(direct sau
indirect)
CG 8 Elaborarea unor modele și soluții de organizare a spațiului geografic din perspectiva
deyvoltării durabile
CS 8.1. Explicarea importanței mediului geografic din continentele extraeuropene pentru om și
societate
CS 8.2. Identificarea unor soluții de protecția mediului geografic extraeuropean

V.3. MODALITĂȚI CONCRETE DE REALIZARE A INSTRUIRII CREATIVE ȘI
EVALUAREA ACESTEIA

Ținând seama de specificul și cerințele proiectului experimental precum și de obiectivele
investigațiilor mele am utilizat un grup de metode de cercetare pe care le voi prezenta mai jos:

1. Observația : mi -a furnizat informații variate și bogate, dar pentru realizarea ei
riguroasă și eficientă am parcurs următoarele etape:
– Pregătirea în vederea realizării observației: documentarea teoretică asupra conceptului de
creativitate, factorilor creativității, metodelor de cultivare a creativității în școală etc.;
– Observarea p ropriu -zisă: a fost desfășurată pe baza unor indicatori stabiliți în conformitate
cu standardele curriculare de performanță iar datele au fost consemnate în „grile de

63 observare” a evenimentelor pedagogice (pentru exemplificare vezi ANEXA nr. 1 unde lini a
de culoare neagră reprezintă stadiul inițial al indicatorilor observați, iar linia roșie stadiul
final al experimentului, punând astfel în valoare saltul calitativ făcut de elevii observați);
– Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor obținute.
Am ut ilizat observația în perioada premergătoare și în timpul desfășurării experimentului, cu
scopul de a surprinde comportamentul, reacțiile elevilor, condițiile psihopedagogice în care
strategiile activ -creative asigură îmbunătățirea performanțelor școlare al e elevilor. Am urmărit
în egală măsură modul de adaptare al elevilor la specificul acestor metode și cum le acceptă.

2. Chestionarul: am folosit chestionare alcătuite din întrebări deschise aranjate într -o
anumită ordine, înscris e care mi -au servit pentru adunarea opiniilor, atitudinilor referitoare la
creativitate, date elevilor, cât și un chestionar cu întrebări închise, cu variante din care subiecții
trebuiau să aleagă un singur răspuns (spre exemplificare vezi ANEXA nr. 2).

3. Testele : utilizate pentr u a măsura cât mai exact volumul și calitatea cunoștințelor,
priceperilor, deprinderilor, nivelul dezvoltării capacităților, înainte și după desfășurarea etapei
formative a experimentului pedagogic, cât și în etapa aplicării „factorului de progres”
(strategiile activ -creative). Testele concepute au verificat atât capacitatea de a reproduce date,
fapte, cât și capacitatea de aplicare a acestora de transfer, până la efectuarea operațiilor logice
asupra conținutului asimilat: analiză, sinteză, comparație, clasificare etc. Punctajul s-a acordat în
funcție de calitatea sau numărul soluțiilor găsite.

4. Experimentul : am folosit o formă particulară a experimentului natural, anume
experimentul psihopedagogic care poate fi constatativ ( măsoară și consemneaz ă o situație
existentă la un moment dat) și formativ (presupune intervenția în grupul școlar prin introducerea
factorilor de progres). În cercetarea experimentală pe care mi -am propus -o am optat pentru a
doua formă de experiment, cel formativ, ca principa lă metodă de investigație.
În continuare voi menționa exemple de strategii didactice folosite pentru stimularea
creativității elevilor în lecțiile de Geografie, dar nu ca unități separate, ci ca elemente
componente ale procesului didactic care este proi ectat vizând în mod special dezvoltarea
creativității.

5. Analiza produselor activității : această metodă mi -a furnizat informații despre nivelul
pregătirii teoretice și practice a elevilor prin prisma obiectivărilor în „produsele” activității:

64 referate, desene, caiete, portofolii. Acestea poartă amprenta caracteristicilor individuale dar ș i a
cerințelor specifice disciplinei Geografie.

Pentru experimentul care urmează propun următoarea structură:
A) Testul inițial de creativitate;
B) Testul formativ (după intr oducerea „factorului de progres” respectiv folosirea strategiilor
activ -creative în cadrul orelor);
C) Testul final de creativitate ;

A) Strategia cultivării creativității are ca punct de plecare testul iniți al al cărui obiectiv major
este stabilirea nivelului de creativitate la începutul experimentului pedagogic. Conținutul testului
este următorul:
1. Scrieți o foarte scurtă compunere inspirată de cuvântul America.
2. Enumerați cât mai multe elemente de reli ef ale Americii.
3. Stabiliți asemănări și deosebiri între America de Nord și America de Sud.
4. Identificați consecințele inexistenței Americii de Nord în domeniul economic.
5. Ilustrați printr -un desen expresia: „Copacii sunt plămânii naturii”.

Prin anal iza testului inițial am ajuns la concluzia că privind nivelul creativ colectivul este
eterogen existând cinci vârfuri și doi slab c reativi. Această apreciere s -a făcut urm ărind
indicatorii creativității: fluiditate, flexibilitate, originalitate și elabo rare.

Am folosit următoarele simboluri: + nivel bun ;
– nivel slab
→ nivel mediu
↓ nivel mediu spre slab
↑ nivel mediu spre bun
Testul inițial s -a finalizat cu delimitarea a două grupe, una mai creativă de 9 creativi și
alta mai puțin creativă d e 6 elevi din totalul de 15 elevi. Se pune problema urmăririi dezvoltării
creativității în raport cu posibilitățile creative inițiale și pe baza cunoștinților acumulate în cadrul
modulului folosind strategii de învățare activ -creative .

65
Grup
creativ
Varfuri
creative
Grup mai
putin
creativ
Slab
creativi010203040506070
%Tabelul 1: REZULTA TELE TESTULUI INIȚIAL
Nr .
crt. Nume, prenume
elev flexibilitate fluiditate originalitate elaborare
1. Alexandru Pavel → ↑ ↓ →
2. Andrieș Cătălina + + ↑ ↑
3. Biță Ionela + + + +
4. Bîrzu Lavinia + ↑ ↑ ↑
5. Boboc Alexandra → → → ↓
6. Caciuc Florina + ↑ ↑ ↑
7. Caciuc Petru Marian + ↑ + ↑
8. Cazacu Ana Maria + + + +
9. Cazacu Andrei
Vasile → → ↑ ↑
10. Chirilă Vasile → → ↓ →
11. Cobzariu Georgiana ↑ ↑ → →
12. Cozma Doina → ↑ ↑ →
13. Hrib Ioana – – – –
14. Pribeagu Paul ↑ →↑ ↑ →
15. Rusnac Alin a – – – –

Delimitarea celor două grupuri, a vârfurilor creative precum și a celor slab creativi se
observă mai bine în histograma de mai jos:
Fig. nr. 1: HISTOGRAMA TESTULUI INIȚIAL

66 Se observă deasemeni existența unui grup de vârfur i creative din care fac parte elevii:
Cazacu Ana Maria, Biță Ana Maria, Andrieș Cătălina, Caciuc Petru dar și un grup de slab
creativi din care fac parte elevii: Hrib Ioana și Rusnac Alina.

B) A urmat etapa formativă a experimentului constând în introduce rea strategiilor activ –
creative în cadrul orelor de geografie la clasa a VII -a, și aplicarea testului despre America în
cadrul unității de învățare America.

Exemplific lecții în care am f olosit aceste strategii în lecții, precum și un model de
proiect d idactic în ANEXA nr. 3 în care îmbin mai multe astfel de strategii pe parcursul unei ore:

1. Știu -Vreau să știu -Am învățat
Această metodă este o cale de conștientizare de c ătre elevi a ceea ce știu sau cred că știu
referitor la un subiect, o problem ă, și totodată a ceea ce nu știu și ar dori să știe/să învețe .
Procedura este relativ simplă: elevilor li se cere să inventarieze -procedând individual,
prin discuții în perechi sau în grup -ideile pe care consideră că le dețin cu privire la
subiectul/tem a abordată. Aceste idei sunt notate în rubrica „ȘTIU”.
Elevii sunt solicitați să noteze și ideile despre care au îndoieli sau ceea ce ar dori s ă știe
în legătură cu tema respectivă. Aceste idei se trec în rubrica „VREAU SĂ ȘTIU ”.
Etapa următoare presupune studierea unui text, realizarea unei investigații sau
dobândirea unor cunoștințe referitoare la acel subiect, cunoștințe selectate de profesor.
În final, elevii inventariază noile idei asimilate pe care le notează la rubrica „AM
ÎNVĂȚAT ”. Rezul tă un tabel cu trei rubrici ca cel de mai jos:

ȘTIU
VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT

În fiecare rubrică apar notate ideile corespunzătoare, evidențiindu -se foarte clar situația
de plecare (ceea ce știu elevii), aspectele și întrebările la care au dorit să g ăsească răspunsuri și
ceea ce au dobândit în urma activității de învățare.
Ca exemplu am ales lecția:

67 Lecția: AMERICA.SPECIFIC GEOGRAFIC
Tipul lecției: de transmitere și însușire de noi cunoștințe
Scopul folosirii metodei: menținerea implicării active a gândirii elevilor, monitorizarea
gradului de înțelegere a unui conținut de idei, exprimarea creativă a ideilor proprii.
Etapele de aplicare a metodei:
– elevii sunt invitați să răspundă la întrebări și să noteze în caiete un tabel cu trei coloane,
conform cerințelor capului de tabel;
– discutarea ideilor notate;
– completarea tabelului la tablă pentru confruntarea ideilor, completări, lămuriri suplimentare.

Tabel nr. 2: OGLINDA TABLEI
Știu Vreau să știu Am învățat
-America este un continent
-America este alcătuită din
America de Nord și America de
Sud
-Cel mai mare stat american
este Canada
-limbi vorbite : engleza,
spaniola, etc. -Poziția geografică a Americii

-Limitele Americii

-Țărmurile

-Relieful :
 munți

-Situată în emisferele vestică,
nordică și sudică
-Est: Oceanul Atlantic,
Vest:Oceanul Pacific,
Nord:Oceanul Arctic și
strâmtoarea Bering ce o separă
de Asia ,
Sud:str.Drake ce o separă de
Antarctica
-Limita dintre America de Nord
și America de Sud este Canalul
Panama
-America de Nord: crestate cu
numeroase insule și peninsule
-America de Sud puțin crestate
cu insule mici
-Munți :Anzii Cordilieri au
lungimea de peste 15000 km.Ca
înălțime ocupă locul 2 după
Hymalaya
a) America de N :Mu nții Alaska
cu vf. Mckinley 6196m, Munții
Stâncoși, Coastelor, Sierra

68

 podișuri vechi erodate

 campii

 deșerturi Nevada, etc
-Munți vechi erodați,
Appalachi 2039 m
b) America de S, Munții Anzi =
vf.Aconcagua= 6960 m
a) America de N: Preeriilor ,
Mexicului, Labrador
b) America de S: Podișul
Guyanel or, Braziliei și
Patagoniei
a)America de N :
Mississippi, Litoraleb)America
de S:Amazonului, La Plata,
Orinoco
-Mexicului,Atacama etc

2. Metoda cadranelor

Reprezintă o modalitate de a sintetiza și de a rezuma un conținut informațional solicitând
participarea și implicarea elevilor în înțelegerea lui adecvată. Presupune trasarea a două axe
principale perpendiculare una pe cealaltă rezultând patru cadrane de felul următor:

I II
III IV
Elevii audiază sau citesc un text. Sunt apoi solicitați să note ze :
 În cadranul I: Resursele naturale;
 În ca dranul al II -lea: Principalele ramuri industriale;
 În cadranul al III-lea: Plante cultivate, animale ;
 În cadranul al IV -lea: Tipuri de transporturi.
Pornind de la acestea elevii sunt solicitați să găsească un titlu potrivit pentru ceea ce au
audiat/citit punându -și la încercare imaginația pentru a găsi varianta relevantă. Sarcinile
elevilor concretizate în completarea cadranelor pot viza și alte aspecte decât cele precizate.
Metoda urmărește implicarea elevil or în realizarea unei înțelegeri cât mai adecvate a unui
conținut informațional și pentru exprimarea creativă unor puncte de vedere personale
referitoare la tema pusă în discuție.

69 Ca exemplu am ales lecția:
Lecția: America –caracteristici generale
Tipul lecției: mixtă
Scopul folosirii metodei: organizarea grafică a informațiilor dintr -un text pe baza a patru
criterii; rezumarea, sintetizarea, prelucrarea creativă în cuvinte cât mai puține a informației
pentru a intra în spațiul cadranului. Etapele aplicăr ii propriu -zise a metodei:
 stabilirea tipului de activitate: individual, completează propriul cadran pe fișă;
 trasarea axelor;
 stabilirea timpului de lucru: 13 minute;
 formularea răspunsurilor pentru fiecare cadran, de către fiecare elev;
 evaluarea rezulta telor: f orma finală a cadranului se scrie pe tablă, pentru
completarea în caiete.

FIȘĂ DE LUCRU (METODA CADRANELOR)

I: RESURSE NATURALE

-cărbune,fier, minereuri neferoase, petrol,
uraniu, lemn, etc

II: RAMURI INDUSTRIALE

-siderurgie, metalurgie, constructoare de
mașini, etc

IV: AGRICULTURA

-se cultivă porumb, grîu , bumbac, trestie de
zahăr, tutun, citrice, batate, etc
– animale: bovine 32%,cabaline, ovine,
caprine, bizoni, etc.

III: TRANSPORTURILE

-căile ferate =400000 km p e direcția E -V
-șosele 7000000 km ,America de N
2500000 km America de Sud
-fluviale:marile lacuri ,Amazon, Parana,
Orinoco, etc
-aeroporturi:6000 în America de N
America de S –Brazilia,Argentina, etc

70 3. METODA SINELG
(Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii și a gândirii)

Este o metodă de menținere a implicării active a gândirii elevilor în citirea unui text, de
monitorizare a gradului de înțelegere a unui conținut de idei, de învățare eficientă. Elevii sunt
invitați să citească cu atenție textul, iar în timpul lecturii să noteze pe marginea lui semne cu
anumită semnificație:
– să bifeze („V”) pe marginea textului acolo unde conținutul de idei confirmă ceea ce ei știau
deja, sau credeau că știau;
– să scrie semnul („- ”) acol o unde informația citită contrazice sau este diferită de ceea ce
știau sau credeau că știu;
– să pună semnul („+”) în cazul în care informația citită este nouă pentru ei;
– să scrie semnul întrebării („?”) în dreptul ideilor care li se par confuze, neclare sau în cazul
în care își doresc să știe mai multe despre un anumit aspect.

Pentru a monitoriza ideile textului și gradul de înțelegere a acestora se impune
realizarea unui tabel cu patru coloane corespunzătoare celor patru categorii de semne.
SINELG este o metodă utilă pentru realizarea unei învățări eficiente și durabile bazată pe
implicarea cognitivă activă în lecturarea unui text, pe monitorizarea propriei înțelegeri a
conținutului de idei al acestuia.
Pentru exemplificare am ales lecția America . Populația și așezările umane
Textul pe care au lucrat elevii este redat mai jos.
Popoarele Americii
“În prezent America adăpostește un amestec de rase și populații unic între continentele
planetei.
Populația baștinașă este formată din amerindieni și eschimoși.
Amerindienii au fost numiți de europeni indieni și din cauza vopselelelor cu care își tatuau
corpul “piei -roșii”.Aceștia sunt originari din Asia.
Decimată de coloniștii albi populația amerindiană s -a red us numeric vertiginos.În prezent
amerindienii sunt mai numeroși doar în unele state andine și din America Centrală.
Eschimoșii care iși zic inuiți (“oameni”) numară câteva zeci de mii și trăiesc în nordul
extrem (Groenlanda,Alaska,Arhipeleagul Canadian).
Populația albă este urmașă coloniștilor europeni care s -au stabilit aici în numar mare o data
cu începutul secolului al -XVIII -lea.Inițial au sosit mai mulți spanioli și portughezi în America
Latină urmați de francezi și englezi în America de Nord.

71 Astazi po pulația albă este majoritara în cele mai populate țari americane cu excepția
Mexicului și Columbiei,unde predomină metișii.
Populația neagră. După cucerirea Americii au fost aduși sclavi negri din Africa pentru a
munci pe plantații.Urmașii acestora reprezi ntă majoritatea populației în multe state din America
Centrala insulară (Bahamas,Barbados,Jamaica etc.) și dețin o pondere importantă în S.U.A,
Brazilia etc.”
Elevii au aflat multe informații din acest text (ex.:care este populatia bastinașă a Americii ,
unde trăiesc eschimoșii, când au venit albii în America etc.)
O parte din aceste informații elevii le știau (ex.:cine sunt pieile roșii) iar despre altele a fost
nevoie de explicațiile profesorului. (ex.: cum au fost aduși negrii în America etc.)

4. Mozaic cu fișe -expert

Este o metodă ce promovează învățarea prin colaborare și cooperare a elevilor. Presupune
parcurgerea următorilor pași:
a) constituirea grupelor inițiale(elevii numără de la 1 la 4);
b) împărțirea materialului de studiat(fișele de lucru expert);
c) constituirea grupelor de experți(toți elevii cu nr.1 din fiecare grupă inițială, de ex. vor
forma grupa expert nr.1 ș.a.ma.d.);
d) elevii din grupul expert studiază tema primită și convin creativ asupra unei metode de
a preda cunoștințele celorlalți colegi cînd vor reveni în grupa de bază;
e) revenirea în grupa de bază și predarea conținutului studiat celorlalți colegi.
Când se realizează predarea reciprocă, elevii pot cere lămuriri suplime ntare
„expertului” în legătură cu fragmentul pus în discuție. Profesorul monitorizează
desfășurarea activității având rol de consultant. El nu intervine în sugerarea metodelor de
predare a materialului la revenirea în grupa de bază, lăsându -i pe elevi să -și manifeste
creativitatea în alegerea modului de prezentare.
Pentru exemplificare am folosit:
Lecția : Canada
Tipul lecției: predare -învățare
Scopul folosirii metodei: promovarea învățării prin cooperare și colab orare între elevi,
prezentarea creativă a conținuturilor studiate în grupul de experți constituite. Desfășurarea
activității:

72  elevii sunt grupați în grupe de bază de câte 4, apoi fiecare dintre ei va merge în
grupe expert în funcție de numărul primit în grupa de bază (se formează 4 grupe de
bază cu câte 4 experți);
 în perioada lucrului la fișele expert profesorul urmărește modul de derulare al
discuțiilor, este atent la eventuale probleme sau nec larități care apar și pe care încearcă
să le explice, fără a afecta concepția proprie a elevilor din grupa respectivă , care sunt
singurii în măsură să decidă modul în care își vor organiza expunerea în grupa de
bază;
 urmărirea sistematizării cunoștințelor relizând totodată și o schemă la tablă invitând
câte un „expert” la tablă. Apoi urmărirea aplicării creative într -o situație concretă dată,
ca formă de operaționalizare și feed -back: completarea unui rebus de către fiecare elev
cu definiții din lecția nouă.
Sarcinile de lucru în grupa -expert:
-Citiți cu atenție textul din manual indicat pe fișa expert ;
-Citiți întrebările de pe fișa expert ;
-Indicați răspunsul la întrebări ;
-Pregătiți -vă să predați colegilor din grupa de bază ceea ce ați învățat în grupa expert.

Exemplu de fișă -expert:
FIȘA EXPERT NR. 1
-Citiți cu atenție textul din manual pagina 142 de la „Suprafața …. până la pagina 143
„În Canada….. :
-Citiți întrebările de pe fișa expert ;
-Indicați răspunsul la întrebări ;
-Pregătiți -vă să predați colegilor din grupa de bază ceea ce ați învățat în grupa expert.
1.Ce suprafață are Canada?
2.Numiți o p eninsulă și două insule ale Canadei.
3.Enumerați principalele forme de relief ale Canadei.
4.Ce fel de climă are Canada?
5.Localizați pe harta din manual sau din atlas principalele râuri și lacuri ale Canadei .

73 5.Brainstorming
(„furtună în creier”, „asa ltul de idei”)

Este un mod simplu și eficient de a genera idei noi. Se consideră că este cea mai
răspândită metodă de stimulare a creativității în condițiile activității de grup. Ședințele de
brainstorming se fundamentează pe două principii care se materializează în patru reguli:
1. Cantitatea determină calitatea.
Participanții trebuie să emită cât mai multe idei. Cu cât le vin în minte mai multe
idei, cu atât cresc șansele de a găsi idei valoroas e și folositoare în soluționarea unei
probleme. Uneori cele mai năstrușnice idei ne determină să ne gândim la alte idei cu
valoare deosebită.
2. Amânarea evaluării/judecării ideilor celorlalți.
Aceasta dă posibilitatea fiecărui part icipant la ședințele de brainstorming să se
elibereze de orice fel de cenzură. Regulile brainstormingului ce derivă din aceste principii
sunt:
– stimularea unei producții cât mai mare de idei;
– preluarea ideilor emise de alții ș i fructificarea lor prin ajustări succesive și asociații
libere asemenea unei reacții în lanț;
– suspendarea oricărui gen de critică;
– manifestarea liberă a imaginației.
Etapele metodei sunt următoarele:
I. se alege tema și se anunță;
II. se solicită exprimarea într -un mod cât mai rapid, în fraze scurte și concrete, fără
cenzură, a tuturor ideilor;
III. înregistrarea ideilor(în scris, video sau reportofon);
IV. se lasă o pauză de 15 minute pentru așezarea ideilor ;
V. dezbaterea, analiza critică, evaluarea, argumentarea ideilor emise anterior;
VI. afișarea ideilor rezultate: cuvinte, desene, joc de rol.
Utilizat cu profesionalism, flexibilitate, inspirație, brainstormingul este o metodă
accesibilă, relativ simplă și eficientă care stimulează creativitatea, exprimarea liberă a
opiniilor, învățarea într -o manieră plăcută și atractivă, într -o ambianță plină de prospețime
și emulație.
Ca exemplu am folosit lecția :
Lecția : Brazilia
Tipul lecți ei: predare -învățare

74 Scopul folosirii metodei:Stimularea participării activ creative a elevilor pentru
soluționarea unei situații problemă propusă de profesor.
Etapele aplicării propriu zise:
-comunicarea situației problemă de rezolvat de către elevi: ”Pe ce se bazează economia
Braziliei?”
-comunicarea regulilor brainstorming -ului;
-solicită exprimarea rapidă în fraze scurte și concrete fără cenzură;
-toate ideile sunt notate pe tablă;
-acordarea unei pauze pentru așezarea ideilor ;
-dezbaterea ideilor emis e , completări, evaluari;
-scrierea soluției finale pe tablă.
Iată și unele dintre ideile elevilor clasei a VII a în urma brainstorming -ului:
-pe exploatarea resurselor naturale (minereuri de Fe, neferoase, lemn, etc);
-pe dezvoltarea industriei (energetic e, siderurguce, etc );
-pe dezvoltarea agriculturii;
-pe dezvoltarea comerțului,
-pe dezvoltarea transporturilor ;
-atragerea turiștilor și dezvoltarea infrastructurii.
Ideea finală desprinsă în urma evaluării ideilor propuse am scris -o pe tablă iar elevii au
notat -o în caiete:
-Economia Braziliei se bazează mai ales pe exploatarea resurselor naturale dar este necesară în
paralel și dezvoltarea celorlalte ramuri economice.

6. Metoda diagrama Venn

Diagrama Venn este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activitatea de învățare sau la
fixarea cunoștințelor dar poate constitui și o modalitate de evaluare.Este eficientă în formarea
capacităților elevilor de a compara doua elemente, fenomene, procese, noțiuni, continente,
suprafețe, țări, etc, cu scopul d e a descoperi asemănări și deosebiri .
Este formată din doua cercuri mari ce se suprapun parțial .Elevii vor completa aceste
diagrame împărțiți pe grupe sau echipe, dupa caz, fie unul din cercuri, fie ambele.
Ca exemplu am folosit lecția :
Unitatea de înv ățare : America.Elemente de ansamblu
Tipul lecției .de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor

75 Scopul folosirii metodei: Stimularea participării activ creative a elevilor pentru analiza
asemănărilor și deosebirilor dintre cele doua continente.
Etapele de aplicare a metodei:
-împărțirea clasei în patru echipe ;
-oferă fiecărei echipe câte o diagramă Venn;
-explică modul de lucru pe baza planului de recapitulare ;
-precizează timpul de lucru;
-elevii vor completa diagrama împarțiți în echipe;
-completeaz ă pe tablă sistematizând informațiile.
Exemple de asemănări și deosebiri din diagrama completată de elevi:
America de N Asemanări America de S

7. Alte metode de stimulare a creativității

Datorită vârstei biologice relativ mici, le -am folosit mai puțin la orele de geografie ale
clasei a VII -a, mai ales la secvența din lecție ce presupune captarea atenției colectivului de
elevi, dar nu pot să nu remarc eficiența deosebită în stimularea potențialului creativ, de aceea
ofer câteva exemple:
a) metodele analogice:
 exerciții analogice: de exemplu analogia formelor de relief;
 comparația între :țări, continente, tipuri de climă, tipuri de vegetație, etc
b) metodele aleatorii: -poziția geografică:situată în
emisferele nordică
-suprafața:aproximativ
24 mil.km pătrați -ambele -situată în e misferele
sunt situate în sudică și nordică
emisfera vestică -suprafața
aproximativ
-au formă de 18 mil km.pătrați
triunghi

76  gândirea paralelă: stimulează imaginația găsind forme n oi în fenomene și procese (de
exemplu efectele climatice asupra vegetației, solurilor, hidrografiei, etc);
c) metodele analitice
Sunt metodele de investigare în detaliu. Au la bază relativizarea. Se mai numesc metode
de despicare a firului în patru, pe b aza unor liste de atribute și utilizări. Am folosit metoda la
lecțiile de analiză a produselor, când elevii au trebuit să analizeze:
– elementele climatice dintre Brazilia și Canada ;
– populația dintre țările Americii de N și țările Americii de S;
– econo mia Canadei și economia Braziliei ,etc.

77 Școala Gimnazială „Al.I.Cuza ” Podu Iloaiei, Structura Budăi
Clasa a VII -a
Nume și prenume:……………………………………….
Test de evaluare – America
I. Scrieți pe foaia de test litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmațiile de mai jos:
5x 4p =20 p
1. Cea mai mare metropolă sitută pe țărmul de Val Americii este :
a.New York ; c. Philadelphia;
b.Los Angeles; d. Chicago.
2. SUA exploatează mi nereuri neferoase cu precădere din :
a.Munții Stancoși; c.Câmpia Mississippi ;
b.Munții Appalachi ; d.Podișul Preriilor;
3. Fluviul Mississippi se varsă în :
a.Oceanul Arctic ; c.Golful Mexic;
b.Oceanul Pacific ; d.Marea Caraibilor ;
4. O zo nă cu densitate mare a populației este:
a.Peninsula Alaska ; c.ZonaMarilorLacuri;
b.Peninsula Labrador ; d.MunțiiAnzi ;
5. Marile Lacuri sunt de origine:
a.vulcanică ; c.sarată;
b.tectonică ; d.glaciară .

II.Compelați spațiile libere de mai jos cu răspunsul corect: 5x 4p=20 p
1.Ce lmai lung fluviu al Americii este………………………………………………
2.Peninsula Alaska aparține statului numit ………………………… ……………………..
3.În America de Nord stepa se numește………………… …………………………..
4.Limba oficială in Brazilia este………………….…………………………………..
5.Lacul Sclavilor ca mod de formare este un lac…………………..………………………………

III.Identificați elementele geografice de pe harțile tematice: 19 x 2p =38 p

78
1. numele statelo r notate cu literele:
A…………………………………
B………………………………….
C………………………………….
2.numele munților notați cu literele :
a……………………………………
b…………………………………..
3.numele peninsulelor notate cu literele :
d……………………………………
e……………………………………
f……………………………………
4.numele insulelor nota te cu literele :
g……………………………………
h……………………………………
5.numele golfurilor notate cu literele :
i……………………………………..
j……………………………………..
6.numele fluviului și a lacului notate cu
cifrele
1……………………………………..
2……………………………………..
7.numele fluviilor notate cu cifrele
1……… …………………………
2………………………………….
8.numele munților ,podișurilor, notate cu
cifrele :
3……………………………………
4…………………………………..
5…………………………………..

IV.Pentru Campia Amazonului precizați: 6 x 2p =12 p
a. Două tipuri de climă…………………………………………………..
b. Un tip de vegetație caracteristic ………………………………………
c. Un tip de sol………………………………………………………………..
d. Un animal specific …………………………………………………….
e. Numele unui oraș port………………………………………………
Toate subiectele sunt obligatori i. Din oficiu se acorda 10 puncte.

79 BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
I.1.c.Los Angeles 4 pct 2.a.Munții Stâncoși 4 pct
3.c.Golful Mexic 4 pct 4.c.Zona Marilor Lacuri 4 pct
5.d.Glaciară 4 pct
Total 5x 4pct =20 p

II.1.Amazonul 4 pct 2.SUA 4 pct
3.Preerie 4 pct 4.Portugheza 4 pct
5.Lac glaciar 4 pct
Total 5x 4p =20 p

III.1.A. Mexic 2 pct B.Canada 2 pct C.SUA 2 pct
2.a.Stâncoși 2 pct b.Appalachi 2 p ct
3.d.Peninsula Labrador 2 pct e.Peninsula Alaska 2 pct f.Peninsula Florida 2 pct
4.g.Insula Cuba 2 pct h.Insula Groenlanda 2 pct
5.i.Golful Hudson 2 pct j.Golful Mexic 2 pct
6.1.Sfântul Laurențiu; 2 pct 2.Lacul Supe rior; 2 pct
7.1.Amazonul 2 pct 2.La Plata 2 pct
8.3.Munții Anzi 2 pct 4.Podișul Braziliei 2 pct 5.Podișul Guyanelor 2 pct
Total 19 x 2 pct =38 p

IV .a.Clima ecuatorială, tropicală, etc 4 pct
b.Pădurea ecuatorială (selvas) 2 pct
c.Soluri: laterite, etc. 2 pct
d.Șarpele anaconda, etc. 2 pct
e.Belem . 2 pct
Notă :se acordă 10 puncte din oficiu.Total 100 puncte.
Analizând rezultatele obținute la acest test am ajuns la următoarele concluzii:
 se menține caracterul eterogen al clasei privind nivelul de cunoștințe dobândite în
urma folosirii strategiilor activ -creative;
 clasa a VII a are un nivel ridicat al potențialului intelectual, notele de 9 și 10 fiind
majoritare, iar notele care arată submedia sau insuficiența lipsesc, fapt ilustrat în
primul grafic;
 elevii au obținut următoarele rezultate menționate în tabelul 1;

80  analiza rezultatelor pe grupe este consemnată în ta belul 2, respectiv graficul 2: grupa
creativă A dovedește un nivel mai ridicat de stăpânire a informației în raport cu
grupa mai puțin creativă B fapt vizibil pe cel de -al doilea grafic.

Tabel nr. 3: REZULTATELE ÎN URM A TESTULUI FORMATIV
CLASA Nr.elevi NOTE OBȚINUTE Media
generală 6 7 8 9 10
a VII a 15 4 1 1 5 4 8,26

Graficul nr.1: DISTRIBUȚIA NOTELOR ÎN URMA TESTULUI D E PROGRES
0123456
6 7 8 9 10
NoteNr. elevi

Tabel nr. 4: REZULTATELE PE GRU PE
GRUPA Nr.el evi NOTE OBȚINUTE Media
grupei 6 7 8 9 10
A 9 0 0 0 5 4 9,44
B 6 4 1 1 0 0 6,50
Graficul nr.2 reliefează că grupa creativă A dovedește și un nivel mai ridicat de stăpânire
a informației față de grupa mai puțin creativă B.

81
0123456
6 7 8 9 10
NoteNr. elevinr. elevi gr. A
nr. elevi gr. B
Graficul nr. 2: DISTRIBUȚIA NOTELOR PE GRUPE

82 C) Aplicarea testului final
Școala Gimnazială „Al.I.Cuza „Podu Iloaiei,Structura Budăi
Nume ………………………………………………………
Clasa ………………………………………………………
Test de evaluare America
I. Analizați hă rțile de mai jos și notați în tabelele alăturate denumirile corespunzătoare cifrelor și
literelor, referitoare la tărmuri și relieful Americii:

America de Nord America de Sud
Total 20 x 2 = 40 puncte 1 Peninsula a Podisul
2 Peninsula b Campia
3 Peninsula c Campia
4 Peninsula d Podisul
5 Peninsula e Muntii
A Golful
B Marea
C Golful
D Golful
E Marea
a Insula
b Arhipelagul
c Insula
d Stramtoarea
e Stramtoarea

83 II. Încercuiți varianta corectă:
1. America este situată în totalitate în :
a) emisfera nordică; b) emisfera sudică;
c) emisfera vestică ; d) emisfera estică.
2. Punctul extrem din sudul Americii de Sud este:
a) Capu l Morris Jesup , b) Capul Horn;
c) Insulele Aleutine ; d) Capul Nord -estic al Groenlandei.
3. America este limitată la vest de:
a) Oceanul Pacific; b) Oceanul Atlantic;
c) Oceanul Arctic ; d) Antarctida.
4. Strâmtoarea Bering desparte:
a) America de Nord de America de Sud ; b) America de Sud de Antarctida ;
c) Oceanul Pacific de Oceanul Atlantic ; d) America de Nord de Asia.
5. Missouri este afluent al fluviului:
a) Sfântul Laurențiu ; b) Amazon ;
c) Mississippi ; d) Orinoco.
Total 2 x 5 = 10 puncte
III. Completați spațiile punctate cu afirmația corespunzătoare:
a) Descoperitorul Americii este considerat………………………………………………………..
b) Limita dintre America de Nord și America de Sud poate fi trasată convenți onal în dreptul…….
c) Două fluvii din America de Sud…………………………………………………………………………….
d) Două lacuri glaciare din America…………………………………………………………………….. …….
e) Două orașe industrializate din America…………………………………………………………………….
Total 2 x 5 = 10 puncte
IV. Alegeți pentru fiecare oraș țara corespunzătoare:
1. Toronto a Venezuela
2. Washington b S.U.A
3. Caracas c Argentina
4. Rio de Janeiro d Canada
5. Buenos Aires e Brazilia
Total 2 x 5 = 10 puncte
V. Caracterizați la alegere una din următoarele țări SUA sau Brazilia , precizând :limitele, două
forme de relief, două tipuri de climă, numărul de locuitori, agricultura.
Total 4 x 5 = 20 puncte
Notă: Se acordă 10 puncte oficiu , total 100 puncte

84 BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Se acordă 10 puncte din oficiu
AMERICA DE NORD
I.1.peninsula Labrador 2 pct a.Insula Groenlanda 2 pct
2.Peninsula Yucatan 2 pct b.Arhipelagul Britanic 2 pct
3.Peninsula California 2 pct c.Ins ula Terra Nova 2 pct
4.Peninsula Florida 2 pct d.Strâmtoarea Bering 2 pct
5.Peninsula Alaska 2 pct e.Strâmtoarea Davis 2 pct

A.Golful Hudson 2 pct
B.Marea Labrador 2 pct
C.Golful Mexic 2 pct
D.Golful Baffin 2 pct
E.Marea Caraibilor 2 pct

AMERICA DE SUD
a.Podiș ul Guyanelor 2 pct
b.Câmpia Amazoniei 2 pct
c.Câmpia La Plata 2 pct
d.Podișul Braziliei 2 pct
e.Munții Anzi 2 pct
Total 20 x 2 = 40 puncte
II.1.a)Emisfera vestică 2 pct
2.b)Capul Horn 2 pct
3.a)Oceanul Pacif ic 2 pct
4.d)America de Nord de Asia 2 pct
5.c)Mississippi 2 pct
Total 2 x 5 = 10 puncte
III.a)Cristofor Columb 2 pct
b)Istmul Panama 2 pct
c)Amazonul, Parana,etc 2 pct
d)Erie, Ontario, etc. 2 pct
e) New York, Rio de Janeiro,etc 2 pct
Total 2 x 5 = 10 puncte

85 IV.1.Canada 2 pct
2.SUA 2 pct
3.Venezuela 2 pct
4.Brazilia 2 pct
5.Argentina 2 pct
Total 2 x 5 = 10 puncte
V.
SUA Brazilia
Două limite 4 pct N Canada
S Mexic și Golful Mexic E Oceanul Atlantic
S Argentina
Două forme de relief 4 pct Munții Stâncoși,
Podișul Preeriilor Munții Anzi,
Câmpia Amazoniei
Două tipuri de climă 4 pct Mediteraneeană
Temperat -continentală Ecuatorială
Tropicală
Nr. de locuitori 4 pct Aprox.300 mil.
Aprox.162 mil
Agricultura 4 pct Locul I: porumb, citrice, etc. Locul I :cafea, trestie de
zahăr, etc
Total 4 x 5 = 20 puncte
Notă:Elevii pot da și alte răspunsuri corecte care vor fi notate corespunzăto r.

Punctajul stabilit în etalonul de rezolvare s -a realizat în funcție de următoarele
criterii:
 potențialul creativ al itemului (am punctat mai mult ultimii doi itemi care fac apel
expres la creativitatea elevilor);
 complexitatea și dificultatea itemului;
 acuratețea expresiei;
 încadrarea în timp.
Am analizat comparativ acest test experimental atât cu testul inițial, urmărind
indicatorii specifici ai creativității (fluiditate, flexibilitate, originalitate, elabor are.Am observat
că pentru a atinge potențialul creativ în rezolvarea testului experimental elevii s -au
sprijinit pe cunoștințele acumulate în timpul instruirii anterioare ce s -a desfășurat prin
strategii creative analizate și argumentate cu exemple în capitolul al III lea dar și în
descrierea etapei formative a experimentului pedagogic(problematizare -învățare prin
descoperire, sinectica -analogie, observație -exercițiu, strategia gândirii divergente).
Analizând comparativ rezultatele obținute de cele doua grupe de nivel creativ se constată:

86 -grupa creativă manifestă originalitate ,ritm rapid de lucru, ceea ce a dus la creșterea vârfurilor
creative de la 9 la 10.
-grupa mai puțin creativă are un ritm de l ucru mai lent, putere mai scăzută de originalitate și de
acțiune mentală ca urmare a unui potențial creativ slab dar se constată o scădere de la doi la unul
a elevilor slab creativi ramânând doar eleva Rusnac Alina.
-în ceea ce privește răspunsurile la în trebările din test am observat o uniformizare care a ridicat
nivelul grupei slab creative mai aproape de nivelul grupei creative.
După adunarea, ordonarea și prelucrarea tuturor informațiilor privind comportamnetul
creativ al elevilor prin cele trei teste concluzionez :
-comparația între acestea evidențiază un salt calitativ al elevilor în urma experimentului ceea ce
confirmă ipoteza ca prin folosirea strategiilor activ -participative se poate realiza dezvoltarea
creativității.
-în urma testului inițial din procentul de 60 % cât reprezintă grupul creativ, 27 % îl reprezentau
vârfurile creative și 13 % reprezintă procentul celor slabi creativi;testul final pune în valoare
creșterea potențialului creativ prin creșterea procentuală a vârfurilor creative și scă derea
numărului celor slabi creativi cu 50 %.
-rezultatele sunt clar pozitive dar oricât de optim s -ar organiza condițiile învățării creative elevul
ramâne cel care decide asupra rezultatelor prin efortul direct pe care îl depune.Poziția elevului de
partic ipant activ și conștient se poate realiza pe fondul unei bune motivări, deci profesorul
trebuie să aibă în vedere în primul rând să creeze această motivație ca promotor al activității
activ -participative.
Prezint în tabelele de mai jos rezultatele obținut e și ilustrarea grafică a comparațiilor
dintre acestea:

Tabelul nr. 5: Rezultate comparative test inițial –test final
Rezultate
Grup elevi Test inițial Test final
Creativ 60 % 60 %
Vârfuri creative 27 % 33.3 %
Mai puțin creativ 40 % 40 %
Slabi creativ 13 % 6,5 %

87
Reprezentarea grafică a rezultatelor din tabel se regăsește în figura de mai jos:
Figura nr. 2: Comparația rezultatelor testului inițial și final

Tabelul nr.6: Rezultate comparative test comparativ formativ -test final
Rezultate
Media obținută Test formativ Test final
Media clasei 8,26 8,47
Media grupei creative 9,44 9,53
Media grupei slab creative 6,50 6,75

Reprezentarea grafică a rezultatelor din tabel se regăsește în figura de mai jos:
Figura nr. 3: Comparația rezultatelor testului formativ și final

88 CONCLUZII
Primele urme de locuire a zonei sunt atestate încă din paleolitic și neolitic.Se constată o
continuitate a umanizării astfel că unele vetre de locuit au devenit sate componente ale localității.
Astfel cele mai vechi sate atestate documentar sunt satul Budăi atestat documentar încă din 1468
de pe timpul lui Ștefan cel Mare când se numea Frîncești.Alte sate vechi mai sunt Holm și
Scobîlțeni.
În localitatea Podu Iloaiei a existat o numeroasă comunitate evreiască după 1900 și până
după al doilea război mondial care a contribuit masiv la dezvoltarea localității mai ales datorită
practicării comerțului și meșteșugurilor.În prezent pe lângă români există și o numeroasă
comunitate rromă.
Evoluția umanizării a crescut continuu până în 2002 după care a început să scadă treptat
până în prezent .Acest fapt se datorează scăderii dezvoltării economice a localității după 1990,
trecerii de la economia comunistă la cea capitalistă , scăderii demografice, creșterii migrației
internaționale, etc.
Cu toate că du pă 1990 se înregistrează o scădere a urbanizării totuși localitatea este
declarată oraș în anul 2005 datorită importanței sale de centru polarizator al zonei.
Spiritul economiei de piață a cuprins și orașul Podu Iloaiei unde s -au dezvoltat mici întreprind eri
private.
Întrucât evoluția demografică a comunității este într -o continuă dinamică consider că este
important ca elevii să -și însușească aceste cunoștințe printr -un opțional despre această temă.
Ceea ce m -a motivat în realizarea acestui studiu asupra creativității este convingerea că
metodologia didactică servește ca instrument pentru transformarea și ameliorarea naturii
umane, că este calea de acces spre cunoașterea și transformarea realității, spre formarea și
perfec ționarea personalității omului în măsura în care se acționează neîncetat în sensul
sporirii eficienței educaționale a metodelor, procedeelor și tehnicilor. M -a interesat
aplicarea unei metodologii axate pe cultivarea maximă a tut uror capacităților și
aptitudinilor elevului, a stimulării creativității și inițiativei individuale și colective. Accentul
s-a pus pe utilizarea unor strategii activ -creative, bazate pe angajare personală, conștientă
și voluntară a celui supus educației în procesul învățării și elaborării, prin forțe proprii a
cunoștințelor.
Învățarea, ca stare perpetuă de formare -informare -autoinformare , a personalității
aflate în dialog cu lumea, cu ceilalți, cu sine, polar izează, din perspectiva educatorului
calificat, preocupări de natură programatică. Achiziția teoretică în planul științelor învățării
ne furnizează o perspectivă mai largă asupra acestei activități care dobândește statutul de
a fi inerentă structurării normale a personalității în toate etapele vieții. Astfel învățarea

89 școlară devine învățare a învățării și are ca finalitate formarea capacității de a acumula
permanent informații. Se poate adăuga viziunii formative, care privește acumulările de
experiență prin exprimarea lor în modificări de comportament, optica asupra comutării
ponderii de la predare la învățare, precum și tipologia învățării dorite(pozitivă, inteligentă,
creativă) , obținându -se astfel o corelație directă între comanda socială și tentativa școlii de
a- răspunde eficient.
Elevii întâmpină lumea și viața fără prejudecăți, prin transferul și asocierea
cunoștințelor, învață cum să le folosea scă în diferitele modalități de abordare a realității.
Geografia le oferă din plin acest prilej.
Prin lecțiile de geografie, copiii înțeleg că între cunoașterea artistică și cea
științifică nu este o opoziție, ci ele se comp letează reciproc, îmbinând munca și creația
umană în forme variate. Restructurarea cunoștințelor prin studiul interdisciplinar constituie
premisa formării unei viziuni comune, unitare, determinate de viață, de caracterul
transpecific al omului însuși.
Resuscitarea interesului pentru cunoaștere, familiarizarea cu tehnici ale cercetării
reprezintă garanția integrării unui alt principiu acela al educației permanente și al
autoeducației.
Aplicând practic principiil e și cerințale specifice învățământului creativ, precum și
unele metode și procedee de antrenament al componentelor gândirii creatoare(flexibilitate,
fluiditate, originalitate) am obținut date privind efectele pozitive ale acestora în atingerea
obiectivelor propuse.
Pentru a fi un profesor creativ am căutat să aplic acele strategii didactice care m –
au ajutat în atingerea scopului. Am insistat pe acele variabile și subvariabile ale lecției
care au putu t fi modificate în direcția dorită. Alături de metodele tradiționale, adaptate
cerințelor școlii moderne, eficiente, am abordat metode specifice de dezvoltare a
creativității, metode cu valențe profund activizatoare plasând elevii clasei a VII a în
situații de învățare autentică, într -un mediu coerent și consecvent pentru a dezvolta toate
procesele psihice solicitate de experiențele complexe de învățare, în scopul confirmării
ipotezei formulate în etapa inițială a realizării studiului.
Am constatat multiple câștiguri în ceea ce privește nivelul de pregătire teoretică
dar mai ales acțională a elavilor, însă acestea au fost dublate de modificări pozitive la
nivelul întregii p ersonalități în sfera afectivă, motivațională, aptitudinală, atitudinală și
relațională, sporind astfel șansele de adaptare a persoanei la o societate deschisă, într -o
lume aflată în permanentă schimbare.

90 Deasemeni prin cunoașterea s pecificului acestor strategii și prin aplicarea lor
creativă mi -am reconsiderat statutul, cunoscând și înțelegând elevii din perspective cu
totul noi, neașteptate, care mi -au dat prilejul să descopăr din plan mai apropiat intere sele,
dificultățile și problemele cu care se confruntă. S -a modificat ambianța în clasă prin
crearea unei atmosfere stimulative, de colaborare, entuziasm, exprimare liberă a propriilor
idei. Elevii nu au fost obișnuiți cu această atmosferă și atunci au îndrăgit -o cu atât mai
mult fiind oră de oră curioși să vadă ce metode noi voi mai adopta și adapta
specificului vârstei lor. Rolul meu a fost de moderator, uneori doar de consultant,
organizator, p artener în actul educativ. Astfel am resimțit efect iv reconsiderarea informației ,
de la scop în sine, la mijloc de formare a capacităților, deprinderilor, priceperilor,
comportamentelor.
Familiarizarea cu strategiile activ -creative, înț elegerea și aplicarea lor ne -au fost mie
și elevilor mei de un real folos, astfel participă efectiv la actul învățării inclusiv elevii
timizi sau cei cu posibilități intelectuale mai reduse, lucru ce le sporește încrederea în
forțele proprii, îi motivează, contribuind la socializarea lor.
Încurajarea elevilor să -și exprime propriile păreri, să le discute cu alții și să
găsească împreună soluții unor probleme contribuie la realizarea unei învățări eficiente și
durabile știut fiind faptul că învățarea prin cooperare maximizează capacitățile intelectuale
ale elevilor, ajutându -i să înțeleagă, să comunice eficient, să fie creativi și inovatori.
În urma realizării experimentului și a rezultatelor obținute se delimitează clar
următoarele concluzii:
 realizarea obiectivelor educaționale propuse este posibilă prin noua formă de abordare
a conținuturilor, modificările unor capacități cognitive și psihomotorii având o
remanență mai mare;
 prin transmiterea unor noțiuni teoretice s -a realizat conștientizarea elevilor privind
necesitatea adoptării unei conduite creative, fiind mai bine orientați în problematica
creativității;
 s-a realizat însușirea și aplicarea de către elevi a unor metode de lucru creative;
 în dezvoltarea gândirii creatoare s -au obținut rezultate pozitive sub aspectul
originalității;
 s-a constatat apariția unei motivații creatoare la elevi, pe ntru cunoaștere și
autocunoaștere;
 s-a realizat dezvoltarea la elevi a unor trăsături de personalitate specifice persoanelor
creative, încredere în forțele proprii, independență în gândire, sensibilitate la probleme;

91  elevii au înțel es că atunci când investesc suficientă energie în învățare și se implică în
mod activ, procesul devine agreabil și dă naștere unui sentiment de împlinire.
Finalizarea experimentului prin elaborarea acestei lucrări, mi -a permis confirmarea
ipotezei dar, foarte important, perfecționarea activității mele didactice concretizate prin
configurarea următoarelor direcții educaționale în realizarea unei învățări activ -participative:
 menținerea unui climat permisiv, de dialog și libertate psihică, printr -o conducere
democratică a activității educative, favorizant manifestării creative a elevilor;
 aplicarea strategiilor activ -creative care oferă libertate de gândire și acțiune elevilor;
 alegerea a celor forme de organizare a activității care permit învățarea prin descoperire
și activități practice, care obligă la efort independent, elevii angajându -se în elaborarea
cunoștințelor pe care trebuie să și le însușească.
Deasem eni odată cu realizarea acestui experiment conștientizez că m -am înscris pe
un drum ireversibil, acela al permanentelor căutări de soluții metodologice inedite care să
determine cointeresarea și participarea efectivă a tuturor elevilor la descoperirea și
atribuirea unor noi sensuri și senmnificații cunoștințelor.
În ciuda unor inconveniente ale unora dintre metode(mari consumatoare de timp,
solicită resurse materiale multiple, unele greu de aplicat da torită vârstei elevilor, creează o
aparentă dezordine în sala de clasă) acestea reprezintă pentru mine un bun câștigat care
mi-a asigurat satisfacții profesionale deosebite pentru că ce poate fi mai elocvent decât
entuziasmul regăsit în încercarea unui copil de a -mi smulge promisiunea că vom lucra și
ora următoare folosind fișele -expert sau dorința uniu copil de a -și ajuta un coleg aflat în
impas oferindu -i ca reper jocul de rol din ziua pr ecedentă.

92 BIBLIOGRAFIE

1. Anucuța, Lucia, Anucuța, Partenie, 2005 , Cunoașterea și educarea creativității , Editura
Excelsior Art, Timișoara
2. Apăvăloaiei M.,1965, Contribuții la studiul așezărilor rurale din Moldova , An Țt. ale Univ.
Iași, t XX , Iași
3. Aprodu, Diana, Berza, Mirela, ș.a., 2006, Acces la educație pentru grupurile dezavantajate –
suport de curs pentru cadrele didactice -Proiect PHARE 2003 ,CCD -Bacău
4. Ausubel, P.D., Robinson, G.F., 1981 , Învățarea în școală , E.D.P., București
5. Băcăuanu și colab.(Barbu N., Pantazică M., Ungureanu Al.) , 1980 , Podișul Moldovei Natură
om,economie , Ed.Șt. și Encicl., București.
6. Bruner, J., 1970 , Penrtu o teorie a instruirii , E.D.P.,București,
7. Căliman, T., 1975 , Învățământ, inteligență, problemati zare, E.D.P., București,
8. Cerghit, Ioan, 1980 , Metode de învățământ , E.D.P., București,
9. Cerghit, Ioan, Neacșu, Ioan, Negreți -Dobridor, Ion, 2001 , Prelegeri pedagogice , Editura
Polirom, Iași
10.Cojocariu, Venera, 2002 , Teoria și metodologia instruir ii, E.D.P., București
11.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminița, 1998 , Psihologie școlară , Editura Polirom, Iași
12. Cristea, Sorin, 1997 , Pedagogie pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul
didactic II, gradul didactic I și reciclare , Edi tura Hardiscom, Pitești
13.Cucoș, Constantin(coordonator), 1998 , Psihopedagogie , Editura Polirom, Iași
14.Cucoș, Constantin, 1999 , Pedagogie , Editura Polirom, Iași
15.Cucu , V., 1976 , Geografia și urbanizarea , Editura Junimea, Iași
16. Drăgan, Ioan, Nic ola, Ioan, 1993 , Cercetarea psihopedagogică , Editura Tipomur, Târgu –
Mureș
17. Dumitru, Ion, 2000 , Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă , Editura de Vest ,
Timișoara
18. Dumitriu, Constanța, 2002 , Metodologia cercetării psihopedagogice -curs, Bacău
19. Ghinea Dan , Enciclopedia geografică a României , Editura Enciclopedică
20. Jinga, I., Istrate, E., 1998 , Manual de pedagogie , Editura All, București
21. Jinga, I., Negreț, I., 1999 , Învățarea eficientă , Editura Aldin, București,
22. Mart iniuc , C., Podișul Moldovei în Geografia fizică a României,litografiat , București
23.Muntele , Ionel, Iațu, Corneliu, 2002, La population de la Roumanie en pleinetransition ,
Analele științifi ce ale Universității „Al.I.Cuza” Iași , serie nouă, Tom XLVIII, Iași

93 24. Neacșu, I., 1990 , Metode și tehnici moderne de învățare eficientă , Editura Militară,
București,
25. Neculau, A., 1983 , A fi elev , Editura Albatros, București
26. Nicola, Ioan, 1997 , Tratat de pedagogie școlară , E.D.P., București
27. Nicola, Ioan, 1994 , Pedagogie , E.D.P., București,
28. Nimigeanu , V., 1985 , Câmpia Moldovei, Studiu de Geografie Economică , Ed. Univ.
”Al.I.Cuza” Iași
29. Nimigeanu , V., 1996 , Geografia umană a României , Ed. Univ. „Al.I.Cuza ” Iași
30. Nimigeanu , V., 2001 , Româ nia-populație, așezări economie , Ed. Univ. „Al.I.Cuza ” , Iași
31. Posea , Gr. (Ielenicz , M.), 1974, Relieful României , Editura Științifică și Enciclopedică ,
București
32. Radu, Dimitriu, 2007, Depresiunea Neamțului ,studiu de geografie umană
33. Surugiu, Petru; Gazetovici, Maria; Condur, Grigore, 1968, Monografia Comunei Podu
Iloaiei, Județul Iași
34. Șandru , Ioan,1978 , Repartiția geografică a populației din județul Iași , Editura Univ.
„Al.I.Cuza” Iași
35. Trebici , Vl., Hristache , I., 1986, Demografia teritorială a României , Editura Academiei
București
36. Țurcănașu , George , 2006 , Evoluția și starea actuală a sistemelor de așezări din Moldova ,
Editura Demiurg, Iași
37. Ungureanu , Al, .1980, Orașele din Moldova, Studiu de Geografie Economică , Editura
Academiei București
38. Ungureanu , Al., 2006, Geografia Populației , Editura Univ. „Al.I.Cuza ” Iași
39. Ungurean u, Alexandr u, Groza Octavian, Muntele Ionel , 2002, Moldova -populația, forța de
muncă și așezările umane în tranziție , Editura Corso
40. ***, 1987, Geografia Romîniei, vol. II, Editura Academică, București
41. Anua rele Direcției de Statistică Iași
42. Anuarele Primăriei orașului Podu Iloaiei
43. Anuarul SOCEC 1925 -1926
44. Programa școlară de Geografie
45. PUG -ul orașului Podu Iloaiei
46. Recensămintele populației ,1859 -2011
47. Site-ul didactic.ro.

94 ANEXA NR. 1
GRILA DE OBSERV AȚIE CURENTĂ
NUMELE ELEVULUI OBSERVAT: CAZACU ANA MARIA
PERIOADA DE OBSERVARE: 21. 01. 2013 -15. 06. 2013
Nr.crt. Indicator observațional Nivel
foarte bun Nivel
bun Nivel
satisfăcător Nivel
insuficient
1.
Utilizarea corectă a termenilor
specifici disciplinei

2.
Folosirea adecvată a
materialelor, instrumentelor,
uneltelor necesare desfășurării
aplicațiilor practice

3.
Efectuarea unor experimente
dirijate

4.
Prezentarea rezultatelor unui
experiment, unei investigații în
mod simplu și clar

5.
Descrierea însușirilor și
caracteristicilor obiectelor,
mostrelor observate

6.
Abilități de lucru în echipă

7.
Formularea unor enunțuri
pro/contra în soluționarea unor
dileme

8.
Utilizarea terminologiei
științifice învățate în contexte
noi
9.
Relatarea cu cuvinte proprii a
unor fapte, situații, texte, lecturi
ce au legătură cu conținuturile
studiate
10. Exprimarea unor opinii
personale

95 GRILA DE OBSERVAȚIE CURENTĂ
NUMELE ELEVULUI OBSERVAT: ALEXANDRU PAVEL
PERIOADA DE OBSERVARE: 21. 01. 2013 -15. 06. 2013
Nr.crt. Indicator observațional Nivel
foarte bun Nivel
bun Nivel
satisfăcător Nivel
insuficient
1.
Utilizarea corectă a termenilor
specifici disciplinei

2.
Folosirea adecvată a
materialelor, instrumentelor,
uneltelor necesare desfășurării
aplicațiilor practice

3.
Efectuarea unor experimente
dirijate

4.
Prezentarea rezultatelor unui
experiment, unei investigații în
mod simplu și clar

5.
Descrierea însușirilor și
caracteristicilor obiectelor,
mostrelor observate

6.
Abilități de lucru în echipă

7.
Formularea unor enu nțuri
pro/contra în soluționarea unor
dileme

8.
Utilizarea terminologiei
științifice învățate în contexte
noi

9.
Relatarea cu cuvinte proprii a
unor fapte, situații, texte, lecturi
ce au legătură cu conținuturile
studia te

10. Exprimarea unor opinii
personale

96 GRILA DE OBSERVAȚIE CURENTĂ
NUMELE ELEVULUI OBSERVAT: HRIB IOANA
PERIOADA DE OBSERVARE: 21. 01. 2013 -15. 06. 2013
Nr.crt. Indicator observațional Nivel
foarte bun Nivel
bun Nivel
satisfăcăt or Nivel
insuficient
1.
Utilizarea corectă a termenilor
specifici disciplinei

2.
Folosirea adecvată a
materialelor, instrumentelor,
uneltelor necesare desfășurării
aplicațiilor practice

3.
Efectuarea unor ex perimente
dirijate

4.
Prezentarea rezultatelor unui
experiment, unei investigații în
mod simplu și clar

5.
Descrierea însușirilor și
caracteristicilor obiectelor,
mostrelor observate

6.
Abilități de lucru în echipă

7.
Formularea unor enunțuri
pro/contra în soluționarea unor
dileme

8.
Utilizarea terminologiei
științifice învățate în contexte
noi

9.
Relatarea cu cuvinte proprii a
unor fapte, situații, texte, lecturi
ce au legăt ură cu conținuturile
studiate

10.
Exprimarea unor opinii
personale

97 ANEXA NR. 2

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

1. La care obiect de învățământ înțelegi cu multă ușurință lecțiile și treci cunoștințele
prin filtrul gândirii t ale?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
2. Adresezi profesorilor întrebări ieșite din comun la aceste obiecte de studiu?
………………………………………………………………………………………………………………… ……………………..
3. Ești curios din fire și vrei să le știi pe toate?
………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………
4. Îți place să fii în contradicție cu profesorii?
……………………………………………………………………….. ………………………………………………………………
5. Ce aptitudini sau talent ai?În ce domeniu?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
6. Îți place să citești și alte materiale(cărți, reviste) la un obiect de studiu? Care sunt
acestea?
………………………………………………………………………………………………………. ……………………………….
7. Ești receptiv față de ceea ce este nou, necercetat?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
8. Te interesează istoria unor descoperiri sau invenții?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
9. Ai un scop în viață și îți place să lupți pentru el până la realizare?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
10. Ți -ar plăcea să devii un om de prestigi u?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
11. Îți vin cu ușurință ideile? În ce domeniu?
…………………………………….. …………………………………………………………………………………………………
12. Ai uneori idei fanteziste, rupte de realitate?
……………………………………………………………………………. ………………………………………………………….
13. Ești mulțumit de realizările tale de până acum?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
14. În ce domeniu ai obținut realizări deosebite la concursuri și olimpiade?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………….. …….
5. Știi ce vrei și îți faci singur programul?

98 …………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
16. Dorești să faci ceea ce îți t răznește prin minte?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
17. Ai încredere în forțele proprii?
……………………………… ………………………………………………………………………………………………………..
18. Îți place să fii autoritar și să -i domini pe alții?
……………………………………………………………. ………………………………………………………………………….

99 CHESTIONAR PENTRU DEPISTAREA ELEVILOR CREATIVI

Profesor:…………………………………………………..
Disciplina predată la clasa a VII a ………………………………………………

1. Care dintre elevi înțeleg cu ușurință lecțiile, restructurează și sistematizează cunoștințele,
le combină și operează cu ele, gândind independent?
…………… …………………………………………………………………………………………………………….. ……………
2. Care dintre elevi manifestă spirit de observare independent, sesizând relațiile dintre
obiecte, fenome ne, idei, fac comparații și analogii?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
3. Care dintre elevi au spirit critic și atitudine interogativă la lecții și la alte activități
didactice?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
4. Care dintre elevi au idei, vin cu soluții neobișnuite, în rezolvarea problemelor științifice,
tehnice?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
5. Care dintre elev i dau răspunsuri originale, fanteziste și surprinzătoare?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
6. Care dintre elevi manifestă sp irit experimental și sunt inventivi?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
7. Care dintre elevi au un nivel de aspirație ridic at și dorință de prestigiu?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
8. Care dintre elevi au încredere în forțele proprii, sunt a utonomi, independenți, autoritari și
au tendința de a -i domina pe alții?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
9. Care dintre el evi sunt preocupați de aplicarea cunoștințelor de la un obiect de studiu
și în alte domenii de activitate?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
10. Care dintre elevi sunt uneori în contradicție cu profesorii pe teme de conținut?
…………………………………………………………………………………………………………….. ……….. ………….

100 CHESTIONAR INIȚIAL

Încercuiți o varianta de răspuns care vi se potrivește:
1. Provii dintr -o familie:
a) cu un copil;
b) cu doi copii;
c) cu mai mult de doi copii.

2.Ești:
a) singur la părinți;
b) cel mai mic;
c) cel mai mare;
d) altă situație.

3.Părinții tăi au:
a) studii superioare;
b) studii postliceale;
c) studii liceale;
d) studii profesionale.

4. Ceri ajutorul la rezolvarea temelor:
a) mamei;
b) tatei;
c) fratelui/surorii;
d) nici unuia dintre ei.

5. Petreci zilnic la calculator:
a) 1-2 ore;
b) mai puțin de 1 -2 ore;
c) mai mult de 1 -2 ore;
d) deloc.

6. Petreci zilnic la TV:
e) 1-2 ore;
f) mai puțin de 1 -2 ore;

101 g) mai mult de 1 -2 ore;
h) deloc.
7. Emisiunile TV preferate sunt:
a) sport;
b) divertisment;
c) filme;
d) altele.
8.Realizează TOP 5 a l materiilor care -ți permit manifestarea creativității.

9.Consideri că un om creativ:
a) are mai mult succes;
b) are mai puțin succes;
c) este privit ciudat.

102 ANEXA NR. 3
PROIECT DIDACTIC

Data 15.03.2013
Unitatea Școlara Șco ala Gimnazială “Al.I.Cuza”Podu Iloaiei,Structura Budăi
Profesor Costin Dumitru
Disciplina Geografie
Clasa a VII a
Unitatea de învațare America -caracteristici generale
Tipul lecției mixtă
Competențe generale
C G1 utilizarea limbajului specific în prezent area și explicarea realității geografice
CG 2 raportarea realității geografice la un suport cartografic și grafic
CG 3 identificarea și explicarea dimensiunii sociale, civice și culturale a caracteristicilor
spațiului geografic
CG 4 dobandirea unor deprind eri și tehnici de lucru pentru pregatirea permanentă
Competente specifice
CS 1 recunoașterea termenilor geografici în texte diferite
CS2 precizarea în cuvinte proprii ,a sensului termenilor geografici de baza
CS 3 utilizarea informațiilor cu caracter geo grafic ,referitoare la continentele extraeuropene la
regiunile și la tările acestora din baze de date accesibile prin internet
CS 4 analiza comparativă a elementelor din realitatea geografică extraeuropeană după
caracteristicile solicitate stabilind asem ănari și deosebiri
CS 5 transferarea unor elemente din matematicș ,știintă și tehnologie în studierea mediului
terestru
Competențe derivate
CD 1 prezentarea numărului de locuitori ai Americii
CD 2 enumerarea tipurilor de populații
CD 3 descrierea așezăr ilor umane
CD 4 caracterizarea megalopolisurilor americane
CD 5 identificarea resurselor naturale
CD 6 enumerarea ramurilor industriale
CD 7 exemplificarea plantelor și animalelor crescute în America
CD 8 clasificarea căilor de transport
Cd 9 precizare a elementelor legate de comerț

103 Strategii didactice:
Metode : Mijloace:
– M 1 conversația – m 1 fișe de lucru
– M 2 explicația – m 2 harta fizică a Americii
– M 3 expunerea – m 3 manualul
-M 4 dezbaterea – m 4 atlasul geografic
-M 5 metoda cadranelor -m 5 tabla
-m 6 mijloace audio vizuale
Forme de organizare a clasei:
-frontal
-individual
Bibliografie:
-Manualul de Geografie clasa a VII a –Geografia Continentelor Extraeuropene, Editura
Corint,O.Mândruț
-Manualul de Geografie clasa a VII a Editura Humanitas ,S.Neguț,G.Apostol
-Enciclopedia statelor lumii,Editura Meronia, S.Neguț ,I.Nicolae,H.Matei
-Pedagogie Generala ,Editura Scorpion,1996 -Rodica Mariana Niculescu

Momentul
lectiei
Compet
ente
derivate Activitatea Strategii Evaluare
Profesorului Elevului Metode Mijloace Forme de
organizare

1.Moment
organizatoric
2 min Notează
absentele
Verifică
condițiile de
bună
desfasurare a
lecției Se
pregătesc
de lectie

M 1

Frontal

2.Captarea
atenției 3
min Care este
continentul
pe care îl
vom studia?
Prezintă
imagini
power point Urmăresc
imaginile
ppt si
formuleaz
ă
răspunsur
i
M 1

M 2

M 3

M 6

Frontal

Orală

104 cu America

3.Acualizare
a si
verif icarea
cunostintelor
anterioare
10 min CD 1

CD 2

CD 3

CD 4

Pune
întrebari
elevilor din
lectia
anterioara?
-Care este
numărul de
locuitori al
americii?
-Care sunt
principalele
tipuri de
populații din
America?
-Cât
reprezinta
procentual
populația
care trăiește
în mediul
urban?
-Care sunt
principalele
megalopolisu
ri americane?

Formulea
ză
răsunsuri

Răspund
profesoru
lui
Urmăresc
și
complete
ază pe
fișa
răspunsur
ile apoi la
tablă
complete
ază
ciorchinel
e

M 1

M 4

M 2

M 3

Frontal

Individual

Orală
4.Prezentare
a
cunoștintelor
noi 20 min CD 5

CD 6

CD 7

CD 8 Scrie titlul
lecției pe
tablă:
“Resursele
naturale si
economia
Americii”
-Precizează
resursele

Sunt
atenți la
lecție

Notează
în caiete M 1

M 2

M 3

M 2

M 3

M 4

Frontal

105
CD 9

naturale
-Indică
principalele
ramur i
industriale
-Prezintă
tipologia
agriculturii
americane
-Descrie
tipurile de
transporturi
-Punctează
cateva
elemente
legate de
comerț

M 4

M 5

Indiv idual

5.Fixarea
cunoștintelor
13 min CD 5

CD 6

CD 7

CD 8
-precizează
resursele
naturale
-indică
principalele
ramuri
industriale
-Prezintă
tipologia
agriculturii
americane
-Descrie
tipurile de
transporturi Formulea
ză
răspunsur
i

Completa
za fișa
M 1

M 5

M 1

Individual

Frontal

Orală
6.Evaluare
2 min Notează
contribuțiile
notabile ale
elevilor Individual Orală

106 OGLINDA TABLEI

AMERICA DE NORD RESURSELE
NATURALE SI
ECONOMIA AMERICA DE SUD

1.RESURSE NATURALE

2.INDUST RIA

3.AGRICULTURA

4.TRANSPORTURILE

5.COMERTUL

107
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “AL.I.CUZA”PODU ILOAIEI
STRUCTURA BUDAI
ELEV_________________________________

FIȘĂ DE LUCRU – METODA CADRANELOR

I.RESURSE NATURLE

II.RAMURI INDUSTRIALE

III.AGRICULTURA

IV.TRANSPORTURILE

108

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

Subsemnatul COSTIN DUMITRU, cadru didactic la Școala Gimnazială „Al. I. Cuza”
Podu Iloaiei, județul Iași, înscris la examenul de obținere a gradului didactic I , seria 2012 -2014,
cunoscând dispozițiile articolului 292, Cod Penal, cu privire la falsul în declarații, declar pe
propria răspundere următoarele:
a. lucrarea a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;
b. nu am folosit alte surse decât c ele menționate în bibliografie;
c. nu am preluat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate
și fără a fi citată sursa preluării inclusiv cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări ale
subsemnatului COSTIN DUMIT RU.
d. lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Dau prezenta declarație fiindu -mi necesară la predarea lucrării metodico -științifice în
vederea avizării de către conducătorul științific, domnul lector universitar BOAMFĂ ION EL.

Declarant,
COSTIN DUMITRU

Data 19.08.2013