Valorificarea și protecția resurselor din mediul geografic [603788]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
Valorificarea și protecția resurselor din mediul geografic

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific,
Lector univ. dr. VLĂDUȚ ALINA ȘTEFANIA

Absolvent: [anonimizat]
2015

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
Valorificarea și protecția resurselor din mediul geografic

Variabilitatea regimului pluviometric indusă de
schimbările climatice globale în județul Dolj și
impactul său asupra mediului

Coordonator științific,
Lector univ. dr. VLĂDUȚ ALINA ȘTEFANIA

Absolvent: [anonimizat]
2015

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………. 2
CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE ……………………………………………… 4
1.1 Așezarea geografică și limitele jude țului Dolj ………………………………………. 4
1.2 Date și metode de cercetare ……………………………………………………………….. 5
1.3 Schimbările climatice la nivel global, euro pean și național……………… 6
CAPITOLUL II CARACTERISTICILE REGIMULUI PLUVIOMETRIC ………… 12
2.1 Cantitatea medie anuală de precipitații ………………………………….. 12
2.2 Cantitatea medie anotimpuală de precipitații ……………………………. 13
2.3 Cantitățile medii lunare de precipitații …………………………………… 14
2.4 Cantități maxime de precipitații în 24 ore …….………………………… 17
CAPITOLUL III VARIABILITATEA REGIMULUI PLUVIOMETRIC …………… 21
3.1 Cantitățile anuale și anotimpuale de precipitații în perioada 1961 -2014 .. 21
3.1.1 Cantitățile anuale de precipitații județul Dolj ……………………. 21
3.1.2 Cantitățile anotimpuale de precipitații județul Dolj ……………… 26
3.2 Tendința de evoluție a cantităților anuale și anotimpuale de precipitații .. 29
3.2.1 Tendința de evoluție a cantităților anuale de precipitații ………… 29
3.2.2 Tendința de evoluție a cantităților anotimpuale de precipitații …… 32
CAPITOLUL IV IMPACTUL VARIABILITĂȚII PLUVIOMETRICE ASUPRA
MEDIULUI ………………………………………………………………………………. 34
4.1 Aspecte generale ….………………………………………………………. 34
4.2 Agricultura – Vegetația – Resursele de apă ……………………………… 36
4.3 Starea de sănătate ….……………………………………………………… 38
CONCLUZII …………………………………………………………………….. …………………………………. 39
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………… 40

2
INTRODUCERE

Schimbările climatice globale reprezintă în prezent, un domeniu intens studiat ca
urmare a impactului pe care clima și modificarea acesteia le au asupra tuturor geosferelor,
incluzând aici și sociosfera (Vlăduț, 2013).
Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare asupra mediului înconjurător
cu care se confruntă umanitatea. Greenpeace a construit un model energetic sustenabil și
pledează pentru o revoluție energetică, capabilă să reducă emisiile de CO 2 pentru a preveni
efectele sc himbărilor climatice, din care opțiunea pentru energia nucleară este definitiv înlăturată
(www. greenpeace .org).
Astfel, este fundamentală schimbarea formei de producere și utilizare a energiei – cea mai
mare furnizoare de emisii de CO 2. Înlocuirea formelor poluante de obținere a energiei cu forme
de generarea de electricitate bazată pe surse regenerabile, devine astfel o necesitate.
Încălzirea globală este o amenințare urgentă, deoarece în u ltimul deceniu s -au
înregistrat nouă din cei mai călduroși zece ani din istoria înregistrărilor de date climatice.
Recordul pierderilor de 380 de miliarde de dolari au fost atribuite „dezastrelor naturale”, în 2011,
potrivit companiei de asigurări Munich Re. Europa trece prin valuri de căldură fatale și foarte
costisitoar e, incendii de pădure și inundații.
Astfel, conform potrivit Raportului privind starea mediului, 2013, schimbările climatice
catastrofale pot fi evitate numai dacă țările industrializate își transformă rapid în economiile în
economii „verzi1” și eficiente din punct de vedere al folosirii resurselor, iar țările mai sărace
urmează o cale de dezvoltare ecologică, cu ajutorul sprijinului financiar și tehnologic la nivel
internațional ( www.anpm.ro ).
Continentul Europa rămâne una din regiunile lumii care emite cel mai mult bioxid de
carbon, depășită doar de China și Statele Unite. Electricitatea, căldura și transportul produc peste
80% din gazele cu efect de seră din Europa. Europa a dat dovadă de leadership în domeniul
protejării climei prin semnarea și ratific area Protocolului de la Kyoto și prin stabilirea unor ținte
obligatorii pentru producția de energie regenerabilă. Însă eforturile actuale nu ne vor salva din
calea schimbărilor climatice și nici nu vor menține conducerea UE în domeniul dezvoltării
tehnolog iilor prietenoase cu mediul. Alte economii avansează în cursa globală pentru tehnologia
verde și pentru cota de piață iar Europa continuă să se bazeze tot mai mult pe importurile
costisitoare de petrol ( www. greenpeace .org).

1 Termenul de economie verde desemnează acea economie care se bazează pe energie verde adică energia produsă
prin resurse regenerabile, fără emisii de bioxid de carbon în atmosferă, sau alt tip de poluanți în mediul înconjurător.

3
Succesul pentru UE în domeniul energiei și al climei va fi determinat de trei politici:
1. Reducerea bioxidului de carbon
Actualul obiectiv climatic al UE de a reduce cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră
până în 2020, comparativ cu nivelul din 1990 este foarte mic față de ceea ce re comandă oamenii
de știință pentru a fi evitate schimbările climatice. De asemenea este puțin probabilă catalizarea
unei treceri către o economie „verde” și eficientă din punct de vedere al folosirii resurselor având
acest obiectiv. UE trebuie să reducă emi siile locale de gaze cu efect de seră cu cel puțin 30%, un
demers susținut de un număr tot mai mare de lideri din domeniul afacerilor, miniștri europeni și
grupuri ale societății civile.
2. Producerea energiei
Producerea energiei (de toate tipurile) și căl dura sunt sectoarele europene cele mai
intensive din punct de vedere al emisiilor de bioxid de carbon, cele mai intens poluatoare fiind
centralele termice pe bază de cărbune. Energia nucleară rămâne un risc de siguranță și blochează
din ce în ce mai mult d ezvoltarea surselor alternative de producere a energiei. În următorul
deceniu aproape jumătate din termocentralele UE vor trebui înlocuite.
3. Petrolul, transportul și biocombustibili
Transportul este sectorul european cu cea mai mare rată de creștere a e misiilor de bioxid
de carbon. Pe măsură ce sursele convenționale de combustibil se epuizează, industria se
îndreaptă spre surse mai riscante și mai poluante de combustibil, cum ar fi depozitele din
platformele maritime, nisipurile asfaltice și biocombustib ilii obținuți prin defrișarea pădurilor și
care duc și la creșterea prețului alimentelor. UE poate și ar trebui să treacă de epoca petrolului și
să încurajeze producerea și utilizarea de automobile mai eficiente și mai ieftine (bazate pe
electricitate).
Pe această cale și nu în ultimul rând, doresc să mulțumesc în mod special D -nei
Lect.univ.dr. Alina Ștefania Vlăduț pentru îndrumarea, sprijinul și suportul acordat la elaborarea
acestei lucrări.

4
CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE

1.1 Așezarea geografică și limitele județului Dolj
Privit în ansamblul teritorial al României, Doljul are o poziție sudică -sud-vestică, axată
pe cursul inferior al râului Jiu de la care își trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul
județului se întinde între 4 3°43' și 44°42' latitudine nordică și, respectiv, 22°50' și 24°16'
longitudine estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal și un grad și jumătate longitudinal.
Vecini : Doljul este învecinat cu județele: Mehedinți la vest, Gorj și Vâlcea la nord, Olt la
est și fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanță ce constituie o parte din
granița naturală a României cu Bulgaria .
Suprafața : Suprafața totală este de 7.414 kmp și reprezintă 3,1% din suprafața țării. Din
acest punct de vedere jud. Dolj se sit uează pe locul 7 între unitățile administrativ -teritoriale ale
României (www.cjdolj.ro/geografiadolj.html).
Clima : Județul Dolj aparține zonei climatice temperate, cu influențe mediteraneene
datorită poziției sud – vestice. Poziția și caracterul depresiona r al terenului pe care îl ocupă, în
apropiere de curbura lanțului muntos Carpato -balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai
caldă decât în partea centrală și nordică a țării, cu o medie anuală de 10 -11.5 °C.
Relieful : Relieful județului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia și zona de deal.
Altitudinea crește de la 30 la 350 m față de nivelul mării, din sud spre nordul județului, formând
un larg amfiteatru deschis spre sud. Relieful este dispus sub formă de trepte plate care se ridică
din lunca Dunări i spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului mării.
Merită menționat existența în sudul județului a celei mai mari suprafețe nisipoase din țară, în
paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările
de precipitații. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un
județ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare
parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria județelor dunărene.
Rețea hidrografică : este reprezentată de fluviul Dunărea care curge
între Cetate și Dăbuleni , de râul Jiu care străbate județul de la Filiași la Zăval pe o distanță de
154 km și de lacuri și iazuri (Lacul Bistreț, Fântâna Banului, Maglavit, Golenți, Ciuperceni).
Vegetația și flora : o mare parte din sudul județului este acoperită de lanuri bogate,
vegetația fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de
stejar care alternau cu tufărișuri. Influențele climatice și intervenția omului au determina t

5
modificarea învelișului vegetal. În zona Ciuperceni și Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar
la Verbița , Murgași și Braniște predomină pădurile întinse de stejar.
Fauna : Fauna terestră și acvatică a suferit modificări generate de vânatul și pescuitul
abuziv, multe dintre speciile care populau terit oriul județului Dolj supraviețuind în număr mic
sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lișița, barza,
egreta precum și unele specii de rozătoare.
Demografia : Populația județului este de 734.231 locuitori, reprez entând 3,3 % din
populația țării.

1.2 Date și metode de cercetare
Datele statistice de la stațiile meteorologice și pluviometrice analizate.
Datele pluviometrice utilizate au fost furnizate de Centrul Meteorologic Regional Oltenia.
Acestea provin de la stațiile meteorologice (Craiova, Băilești, Calafat și Bechet, și posturile
pluviometrice cu șiruri lungi de date: Amărăștii de Jos, Cetate, Melinești, Segarcea) situate pe
toate treptele de relief ale județului (Tabelul nr. 1.1, Fig. nr. 1.1).

Fig. nr. 1 .1 Harta fizică a județului Dolj (stațiile meteorologice și posturile pluviometrice sunt
subliniate cu roșu, preluc rare după Atlasul Geografic România)

6
Tabelul nr. 1.1 Stațiile meteorologice și posturile pluviometrice din județul Dolj (stațiile
meteorologice sunt cele însemnate cu ⃰ ).
Nr.
crt. Stația meteorologică
(Județul) indicativ coordonate
Perioada
compactă de obs Altit.
(m) Date de
obs.
din anul latitudine longitudine
1 Cetate (DJ) 406303 44°06`N 23°03`E 1961 -2014 25.0 1961
2 Bechet ⃰ (DJ) 15494 43°47`N 23°57`E 1961 -2014 35.9 1961
3 Băilești ⃰ (DJ) 15465 44°01`N 23°21`E 1961 -2014 57.0 1961
4 Calafat ⃰ (DJ) 15482 43°59`N 22°57`E 1961 -2014 61.0 1904
5 Amărăștii de Jos (DJ) 357410 43°57`N 24°10`E 1961 -2014 118.0 1961
6 Segarcea (DJ) 406345 44°06`N 23°45`E 1961 -2014 145.0 1961
7 Melinești (Dj) 434343 44°34`N 23°43`E 1961 -2014 151.0 1961
8 Craiova ⃰ (DJ) 15450 44°14`N 23°52`E 1961 -2014 192.0 1881
Sursa: CMR Oltenia, Craiova

Seria de date de precipitații acoperă un interval de 53 ani cuprins între 1961 -2014.

Metodele de cercetare Pentru analiza complexă a fenomenelor climatice de risc din
județul Dolj legate de precipitații precum seceta, uscăciunea, excesul de umiditate, ploile
torențiale, grindina etc., au fost f olosite metode clasice de prelucrare a datelor, dar și moderne,
utilizate în special în ultimii ani, atât pe plan internațional, cât și pe plan național în cercetările
climatologice. Astfel, s -au utilizat metodele deductivă, inductivă, metoda analizei, comparativă,
dar și metode statistico -matematice și grafice. Dintre metodele de prelucrare și de interpretare a
datelor pluviometrice se menționăm metode de calculare a mediilor, a frecvențelor și
asigurărilor, anomalia standardizată de precipitații pentru ilustrarea excesului și deficitului de
precipitații, tendințele (regresie lineară și polinomială) pentru temperaturi și precipitații,
coeficientul de variație etc.

1.3 Schimbările climatice la nivel global, european și național
Conform EPA (Agenția de Protecție a Mediului din S.U.A.), schimbarea climatică
reprezintă orice modificare semnificativă a parametrilor climatici, precum temperatură,
precipitații, regimul vântului etc., se extinde pe o d urată de câteva decenii sau mai mult
www.epa.gov/climatechange/glossary). Conform IPCC schimbarea climatică reprezintă o
schimbare a valorilor medii și/sau variabilității parametrilor climatici, care fi identificată (pe
baza testelor statistice) și care pe rsistă pentru o perioadă îndelungată, de ordinul deceniilor sau
mai mult. Noțiunea de schimbare climatică se referă la orice schimbare a climatului în timp, fie
că aceasta este indusă de o variabilitate naturală fie de activitățile umane
(http://www.ipcc.ch/pdf/assessmentreport/ ar4).

7
United Nations Framework Convention on Climate Change (UNFCCC) definește
termenul în mod diferit, ca o schimbarea atribuită direct sau indirect activității umane, care
alterează compoziția atmosferei și care se adaugă variabilității climatice natural observată de -a
unor perioade de timp comparabile (unfccc.int/essential_background/convention).
Termenul de schimbare climatică a fost adoptat la finalul anilor 1970, anterior folosindu –
se schimbare climatică accidentală (inadvertent climate modification). Conform NASA, acesta a
fost introdus de Jule Charney, fiind în studiul privind impactul bioxidului de carbon asupra
climei, studiu prezentat în cadrul Academiei Naționale de Știință (S.U.A.) în anul 1979 –
ponderea emisiilor de bioxid de carbon va crește, nu ne îndoim că vor rezulta schimbări ale
climei și că aceste schimbări nu vor fi deloc neglijabile.” La finalul anilor 1980, a apărut și
termenul de schimbare globală, care face referire la o multitudine de modificări, pe lângă cele
climatice. Termenul ce l utilizat este însă cel de încălzire globală, care se referă doar la o parte a
problematicii legate de schimbările climatice. Pentru a include toate aspectele de schimbarea
climei și de impactul pe care aceste modificări îl au, IPCC utilizează termenul de schimbare
climatică globală (global climate change), care este cel mai fundamentat din punct de vedere
științific. Astfel, problematica schimbărilor climatice globale trebuie abordată din perspectiva
modificărilor survenite la nivel de parametrii climatic i, din punct de vedere al efectelor pe care
aceste modificări le au asupra mediului. Concluziile și predicțiile menționate de IPCC (Grupul
Interguvernamental privind Schimbările Climatice), în ultimul Raport Global de Evaluare
(www.ipcc.ch), punctează o se rie de aspecte cheie, care confirmă aceste modificări.
În ceea ce privește temperatura s -a constatat că:
– temperatura a crescut mai mult în emisfera nordică la latitudine mare;
– uscatul se încălzește mai rapid decât oceanul;
– în mediul acvatic s -au co nstatat creșteri ale temperaturii până la adâncimi de circa 3000
m.
– tendința lineară de încălzire corespunzătoare ultimilor 50 ani (1956 -2005 (0,13 [0,10 la
0,16]°C per deceniu) este aproape dublă comparativ cu cea pentru 100 ani (1906 -2005);
-11 din p rimii 12 cei mai calzi ani înregistrați începând cu 1850 sunt cuprinși în intervalul
1995 -2006;
– temperatura la nivelul continentului Europa a crescut cu aproape 1°C (+0,90°C pentru
intervalul 1901 – 2005) ( Jones & Moberg , 2003), peste rata globală de încălzire de 0,74°C;
– pentru perioada 1977 – 2000, tendințele sunt mai mari în partea centrală și nord -estică a
Europei și în regiunile montane comparativ cu regiunea mediteraneană (Böhm et al., 2001; Klein
Tank, 2004).

8
– temperaturile cresc mai mult iarna decât vara (Jones & Moberg, 2003);
– s-a observat o creștere a variabilității termice diurne în perioada 1977 – 2000 mai mult
datorită creșterii valorilor extremelor pozitive decât scăderii valorilor extremelor negative (Klein
Tank et al., 2002; Klein Tank & Können, 2003).
– se estimează că până în anul 2100, temperatura globală va crește cu 1 până la 6,3°C, iar
nivelul oceanului planetar va creste cu 19 până la 58 cm;
– la nivel de proiecții, pentru continentul europea n apar diferențieri teritoriale – creșteri
mai mari iarna în est și mai mari vara în vest și în sud (Giorgi et al., 2004); conform proiectului
PRUDENCE (Christensen & Christensen, 2007) creșterea temperaturii înregistrată iarna va fi
mai mare în nordul Eur opei decât cea înregistrată vara, situația fiind inversă în partea sudică și
centrală a continentului;
Din punct de vedere pluviometric s-a constatat că:
– tendința de evoluție a cantităților de precipitații este foarte eterogenă la nivel global:
acestea au crescut în partea estică a Americii de Nord, în bazinul Amazonului și sud -estul
Americii de Sud, în India (în partea de nord -vest se menționează o creșter e cu 20% în ultimul
secol, chiar dacă raportat la intervalul 1979 -2005, tendința este descendentă), în nord -vestul
Australiei, în Europa de Nord, în partea centrală și nordică a Asiei, dar au scăzut pe coasta de
vest a continentului sud -american, în Africa de Sud și în regiunea de sahel, în regiunea
mediteraneană și în anumite areale din Asia de Sud;
– a crescut frecvența și intensitatea ploilor torențiale în numeroase regiuni de pe Glob;
– precipitațiile medii înregistrate iarna cresc în cea mai mare par te a Atlanticului și în
Europa de Nord (Klein Tank et al., 2002);
– în regiunea mediteraneană, tendința anuală este negativă în est și nesemnificativă în vest
(Norrant & Douguédroit, 2006);
– s-a constatat o creștere a cantității medii din zilele cu prec ipitații pentru cea mai mare
parte a continentului, chiar și în unele areale care tind să se aridizeze (Frich et al., 2002; Klein
Tank et al., 2002; Alexander et al., 2006).
Ca un scenariu de evoluție a acestui parametru, pe lângă creșterea cantităților î n nordul
continentului și scăderea acestora în sud, se remarcă marea variabilitate sezonieră și teritorială,
determinate de circulația generală a atmosferei: de exemplu, conform lui Giorgi et al. (2004)
intensificarea activității ciclonice din Atlantic în intervalul decembrie -februarie va duce la
creșterea cantităților de precipitații cu 15 -30% în cea mai mare parte a vestului, nordului și
centrului continentului, dar aceasta va scădea în regiunea mediteraneană ca urmare a
intensificării activității anticic lonice.

9
Din punct de vedere al fenomenelor de risc climatic s-a constatat că:
– la nivel global, a crescut frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice de risc
climatic extrem (furtuni, tornade, uragane), dar și a altor fenomene încadrate la fenom ene de risc
(valuri de căldură, secete, inundații etc.);
– pentru furtunile tropicale, s -a constatat creșterea numărului de furtuni tropicale
clasificate în categoria 4 și 5, precum și a duratei de viață, dar nu s -a putut stabili cu certitudine
și o creșt ere a frecvenței acestora;
– pentru furtunile extratropicale, a crescut în mod categoric frecvența și intensitatea și de
asemenea, s -a observat o extindere a acestora spre regiunile polare;
– pentru valurile de căldură, s -a constatat creșterea frecvenței ;
– pentru secetă, a crescut incidența în regiunile predispuse acestui fenomen, dar și în alte
regiuni.
Alte aspecte:
– a scăzut grosimea și a extinderea ghețarilor din zona arctică (datele satelitare indică o
reducere medie a suprafeței ocupate de gheață în regiunea arctică de 2,7% din 1978 până în
prezent per deceniu; ghețarii montani s -au retras spr e altitudine în ambele emisfere (Vlăduț,
2013).
– temperatura la suprafața stratului de permafrost a crescut, în regiunea arctică ecartul
atingând pân ă la 3°C.
– se preconizează un impact puternic asupra ecosistemelor naturale – dezvoltarea unor
mutații la nivelul biosistemelor: înflorirea timpurie a unor specii de plante, migrarea în altitudine,
dispariția unor specii de plante și animale etc., extind erea habitatului caracteristic etc.
(www.anpm.ro). De asemenea, populația va fi gradual expusă prin creșterea nivelului oceanului
planetar (inundații din în ce mai frecvente în zonele de coastă), creșterea temperaturii medii, dar
a temperaturilor extreme, acutizarea fenomenului de secetă, creșterea frecvenței și intensității
fenomenelor extreme, reducerea resurselor de apă potabilă; toate acestea au impact direct asupra
stării de sănătate, dar și indirect prin afectarea unor domenii de activitate – agricult ură, industrie
– mai ales cea a energiei electrice, infrastructură etc.
În România , studiile la nivel național sau regional certifică aceste tendințe înregistrate la
nivelul continentului european. De asemenea, au fost realizate și proiecții legate de schimbările
climatice (proiecții realizate de Administrația Națională de Meteorologie în cadrul unui studiu
finanțat de Ministerul Mediului), cu referire specială la cei doi parametrii – temperatură și
precipitații, care determină, pe de o parte, și modificări la nivelul altor parametrii climatici, iar pe
de altă parte, au și impactul cel m ai puternic asupra populației, pentru perioada 2001 – 2030,

10
comparativ cu perioada de referință 1961 – 1990, prin doua metode de downscaling aplicate unor
modele climatice globale (AOGCM) sau regionale (RegCM), în condițiile scenariului IPCC de
emisie A1B (w ww.anpm.ro – Raportul anual – Starea factorilor de mediu, 2010). Acest scenariu
pleacă de la premisa unei creșteri economice rapide însoțită și o creștere a populației la nivel
global într -o primă fază, bazându -se însă pe utilizare echilibrată a surselor d e energie
(combustibili fosili și surse de energie regenerabilă).
Astfel, rezultatele obținute (Downscaling statistic 1) indică o creștere a temperaturii
medii lunare a aerului în perioada 2001 – 2030 mai mare în noiembrie și decembrie și în
intervalul ma i – septembrie, valorile fiind mai ridicate (până la 1,4°C -1,5°C) la munte, în sudul
și vestul țării.
Încălzirea medie anuală, la nivelul întregii țări , este cuprinsă între 0,7°C și 1,1°C, cele
mai semnificative creșteri fiind preconizate pentru zona mont ană. În ceea ce privește
precipitațiile atmosferice, modelele statistice de downscaling proiectează o scădere a cantităților
lunare de precipitații față de perioada de referință, 1961 – 1990, mai ales în lunile de iarnă
(decembrie – februarie), o creștere destul de însemnată în luna octombrie, în timp ce pentru
perioada de vară (cu referire specială la luna iunie) se preconizează diferențieri teritoriale o
creștere ușoară pentru regiunea de munte și scăderi în regiunea de deal și câmpie. Pentru
celelalte lu ni ale anului nu s -au prognozat schimbări semnificative ale regimului precipitațiilor.
Modele statistice (Downscaling dinamic 2 ) indică o creștere a temperaturii medii anuale
conform unui gradient orientat spre sud -estul țării, unde încălzirea maximă medie anuală atinge
0,8°C. Pentru vestul țării s -a constatat o încălzire medie nesemnificativă, cuprinsă între 0 și
0,2°C.
În cazul precipitațiilor , apar diferențieri anotimpuale. Astfel, se proiectează un ușor
excedent vara în aproape toată țara, excepție făc ând partea de nord -est și vestul extrem unde
excedentul poate atinge și 40% și sudul țării, unde se proiectează deficit, care poate merge până
la 40% pe arii restrânse în sud -est.
Toamna apare un excedent de precipitații în est, sud și centru (pe arii restrânse în sud -est
abaterea procentuala preconizată fiind de până la 60%) și un deficit până la 30% în vest. Cea mai
mare variabilitate este proiectată pentru anotimpul de primăvară , defici tul de precipitații
afectând arii extinse situate la periferia Carpaților, iar excedentul centrul țării. Iarna se remarcă
prin deficit de precipitații, mai ales în est și jumătatea sudică, până la 40%, în timp ce vestul,
nord-vestul și sud -estul vor fi afe ctate de un deficit ușor, până la 20%. Astfel, în contextul
climatic actual, studiile regionale și locale bazate pe șiruri lungi și omogene de date, contribuie la
întregirea imaginii de ansamblu legată de schimbarea climatică, dar, mai ales pot constitui

11
instrumente viabile în luarea de măsuri de prevenire și adoptarea unor strategii de adaptare de
către autorități.
În cazul Câmpiei Olteniei , evaluarea riscurilor climatice la care este supusă regiunea, fie
că ne referim la creșterea de temperatură, variabi litate pluviometrică, fie la fenomene precum
grindină, ploi torențiale, exces de umiditate, secetă etc., constituie o problemă actuală și de mare
interes, ținând cont de impactul pe care acestea le au asupra economiei și populației.

12
CAPITOLUL II
CARACTERISTICILE REGIMULUI PLUVIOMETRIC

2.1 Cantitatea medie anuală de precipitații
Întrucât datele de la posturile pluviometrice au lipsuri mari pentru perioade întinse de
timp și concluziile analizei acestor date diferă de cele rezultate din analiza datelor de la stațiile
meteorologice care au șiruri date continui, nu vom analiza în detaliu datele de la aceste posturi și
doar vom face unele referiri, acolo unde concluziile sunt concordate și avem certitudinea că
datele sunt corec te.
Cantitățile medii multianuale de precipitații înregistrate în acest interval de 54 de ani
(1961 -2014) (luând în calcul și posturile pluviometrice) au fost cuprinse între 510,4 mm la
Segarcea și 646,8 mm la Melinești în nordul județului, cu media calc ulată pentru întregul județ
de 576.3 mm. La stațiile meteorologice media multianuală a fost cuprinsă între 522,9 mm în
sudul extrem al județului și 604,3 mm la Craiova, cea mai nordică stație meteorologică din județ
situată la limita sudică a dealurilor. A ceastă distribuție respectă zonalitatea altitudinală în
teritoriu, pe când cea luând în considerație posturile pluviometrice nu o mai respectă din cauza
lipsurilor existente în șirurile de date de la posturile pluviometrice. Pe lângă acest argument,
multe altele care privesc minimele și maximele pluviometrice cât și imposibilitatea corelării
corecte a perioadelor de secetă și exces de umezeală ne pun în situația de a renunța mai departe
la analiza datelor lacunare de la posturile pluviometrice. Media cantit ăților anuale de precipitații
calculată pentru întreaga regiune cu datele de la stațiile meteorologice (Tabelul nr. 2.2) a fost
557,4 mm.
Cantitățile minime anuale de precipitații înregistrate în acest interval au fost cuprinse
262.7 mm înregistrată la Bă ilești în anul 1992, care face parte din cea mai secetoasă perioadă a
acestui interval (1992 -1993) și 407.2 mm la Cetate înregistrată în 1961. Pentru datele de la
stațiile meteorologice cantitățile minime de precipitații au fost cuprinse între 262.7 mm
înregistrată la Băilești în 1992 și 303.6 mm înregistrată la Bechet în anul 2000, adică în cei mai
secetoși ani din intervalul analizat ceea ce corespunde perfect cu realitatea climatică (aceiași
situație contradictorie o întâlnim la analiza maximelor pluviom etrice anuale, dacă luăm în
considerație și posturile pluviometrice ale căror date prezintă intervale cu lipsă de date).
Media minimelor pluviometrice anuale pentru întregul județ (calculată cu datele de la
stațiile meteorologice) a fost de 279.6 mm.
Maximele pluviometrice anuale, pentru datele de la stațiile meteorologice au fost cuprinse
între 840.9 mm la Bechet și 1147.2 mm la Craiova și toate au fost înregistrate în cel mai ploios

13
an din acest interval 2014 (Tabelul nr. 2.1). Media maximelor pluvio metrice anuale calculată
pentru întregul județ a fost 1000 mm și evident putem afirma că a fost înregistrată în ploiosul an
2014.

Tabelul nr. 2.1 Cantități de precipitații minime anuale (mm), medii anuale și maxime
anuale de precipitații în județul Dolj (Hm=altitudinea stației meteorologice/postului
pluviometric, /an=anul înregistrării, stațiile meteorologice sunt marcate cu ⃰ ).
Nr. crt. Stația Meteorologică/
(Postul Pluviometric) Hm Minima/an media Maxima/an
1 Cetate 25.0 407.2 /61 614.0 859.0/05
2 Bechet ⃰ 35.9 303.6/00 522.9 840.9 /14
3 Băilești ⃰ 57.0 262.7 /92 566.1 1032.8/14
4 Calafat ⃰ 61.0 258.8/00 536.4 979.1/14
5 Amărăștii de Jos 118.0 366.8/62 609.2 956.8/05
6 Segarcea 145.0 315.1/83 510.4 869.4/05
7 Melinești 151.0 383.8/11 646.8 959.7/05
8 Craiova ⃰ 192.0 293.3/92 604.3 1147.2 /14
Media jud. Dolj 323.9 576.3 955.6
Media jud. Dj. (Stații m) 279.6 557.4 1000
Sursa: Date prelucrate din arhiva CMR Oltenia

2.2 Cantitatea medie anotimpuală de precipitații
În anotimpul de iarnă se înregistrează cele mai mici valori de precipitații cuprinse între
104,4 mm la Bechet și 126,7 mm la Băilești, iar media pentru întreaga regiune este de 118,6 mm
(Tabelul nr. 2.2).
Cantitatea media pentru întreaga regiune Oltenia înregistrată primăvara este 149,7 mm
fiind a treia valoare în ordine crescătoare. Cantitățile anotimpuale înregistrate primăvara sunt
cuprinse între 142,8 mm la Bechet și 158,2 mm la Craiova, corelându -se cu zonalitate
altitudinală a reliefului.

Tabelul nr. 2.2 Medii anotimpuale de precipitații în județul Dolj calculate pentru intervalul
1961 -2014 (mm)
Stația Meteorologică Hm Iarna Primăvara Vara Toamna
Bechet 35.9 104.4 142.8 155.8 122.1
Băilești 57.0 126.7 151.9 155.6 131.9
Calafat 61.0 118.1 145.8 145.2 126.9
Craiova 192.0 125.1 158.2 184.9 136.1
Media 118.6 149.7 160.4 129.3
Sursa: Date prelucrate din arhiva CMR Oltenia

14
Vara se înregistrează cele mai mari cantități anotimpuale de precipitații cu media pentru
întreaga regiune de 160,4 mm, iar în teritoriu sunt cuprinse între 145,2 mm în sud -vestul extrem
la Calafat și 184,9 mm la Craiova.
Cantitățile anotimpuale de precipitații înregistrate toamna sunt cuprinse între 122,1 mm
la Bechet în sudul județului și 136.1 la Craiova, iar media anotimpuală pentru întreaga regiune
este 129,3 mm, fiind a doua cantitate anotimpuală în ordine crescătoare .

2.3 Cantitățile medii lunare de precipitații
În luna ianuarie mediile lunare multianuale sunt cuprinse între 33,1 mm la Bechet și 39,2
mm la Craiova iar media pentru întregul județ este de 36,5 mm (Tabelul nr. 2.3, Fig. nr. 2.1).

Tabelul nr. 2.3 Medi i lunare de precipitații de precipitații în județul Dolj calculate pentru
intervalul 1961 -2014 (mm)
Luna Hm I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Bechet 35.9 33.1 31.4 37.0 48.1 57.6 62.1 54.9 38.7 40.3 39.7 42.1 39.9
Băilești 57.0 39.0 37.7 40.3 50.7 60.8 59.4 53.9 42.2 42.2 41.9 47.8 50.0
Calafat 61.0 34.8 35.8 38.3 49.4 58.1 57.3 50.6 37.3 40.3 41.1 45.5 47.6
Craiova 192.0 39.2 35.8 39.3 52.1 66.8 73.1 64.1 47.7 44.2 42.6 49.3 50.1
Media 36.5 35.2 38.7 50.1 60.8 63.0 55.9 41.5 41.8 41.3 46.2 47.0
Sursa: Date pr elucrate din arhiva CMR Oltenia

În luna februarie mediile lunare sunt cuprinse între 31 ,4 mm la Bechet și 37 ,7 mm la
Băilești, iar media pentru întregul județ este de 35 ,2 mm fiind cea mai mică valoare lunară de
precipitații din tot cursul anului, îndreptățind caracteristica de cea mai secetoasă lună a anului
pentru februarie .
În luna martie cantitățile lunare de precipitații sunt cuprinse între 37 ,0 mm la Bechet și
40,3 mm la Băilești, iar media pentru întregul județ este de 38 ,7 mm.
În luna aprilie cantitățile lunare de precipitații sunt cuprinse între 48 ,1 mm la Bechet și
52,1 mm la Craiova, iar media pentru întregul județ este de 50 ,1 mm.
În luna mai cantitățile luna re de precipitații sunt cuprinse între 57 ,6 mm la Bechet și 66 ,8
mm la Craiova, iar media pentru întregul județ este de 60 ,8 mm.
În luna iunie cantitățile lunare de precipitații sunt cuprinse între 59 ,4 mm la Băilești și
73,1 mm la Craiova, iar media pent ru întregul județ este de 63 ,0 mm, fiind cea mai mare medie
lunară din tot cursul anului des emnând astfel luna iunie ca fiind cea mai ploioasă lună a anului .
În luna iulie cantitățile lunare de precipitații sunt cuprinse între 50 ,6 mm la Calafat și 64 ,1
mm la Craiova, iar media pentru întregul județ este de 55 ,9 mm.

15

Fig. nr. 2.1 Cantitatea medie lunară de precipitații (1961 -2014)

În luna august cantitățile lunare de precipitații sunt cuprinse între 37 ,3 mm la Calafat și
47,7 mm la Craiova, iar media pe ntru întregul județ este de 41 ,5 mm.
În luna septembrie cantitățile lunare de precipitații sunt cuprinse între 40 ,3 mm la Calafat
și Bechet și 44 ,2 mm la Craiova, iar media pentru întregul județ este de 41 ,8 mm.
În luna octombrie cantitățile lunare de precipitații sunt cuprinse între 39 ,7 mm la Bechet
și Bechet și 42 ,6 mm la Craiova, iar media pentru întregul județ este de 41 ,3 mm, fiind cea mai
mică medie lunară a toamnei desemnând luna octombrie ca luna de toamnă cu cele mai mic i
cantități de precipitații cea ce permite desfășurarea campaniei agricole de toamnă în bune
condiții în cei mai mulți ani.
În luna noiembrie cantitățile lunare de precipitații sunt cuprinse între 42 ,1 mm la Bechet
și 42,6 mm la Craiova, iar media pentru întregul județ este de 46 ,2 mm.
În luna decembrie cantitățile lunare de precipitații sunt cuprinse între 39 ,1 mm la Bechet
și 50,1 mm la Craiova, iar media pentru întregul județ este de 47 ,0 mm.
Maximul pluviometric anual principal se înregistrează în intervalul aprilie – iulie și are
valori cuprinse între 215,5 mm la Calafat și 256,1 mm Craiova, reprezentând față de mediile
multianuale valori procentuale cuprinse între 29,7% la Băilești și 42,4% la Bechet și Craiova
(Tabelul nr. 2.4). Media maximului pluviometric principal pentru întregul județ este 229,8 mm
ceea ce reprezintă 41,2% din media multianuală pentru întreaga regiune. Acesta se înregistrează
exact în perioada când plantele din covorul vegetal și culturi au cele mai mari cerințe față de apă.

01020304050607080
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Bechet Băilești Calafat Craiova Media

16
Tabelul nr. 2.4 Maximul și minimul pluviometric anual în județul Dolj (mm) (MaxPP =
maximul pluviometric principal, MaxPS= maximul pluviometric secundar, MinPA = minimul
pluviometric anual, MA = medii multianuale, %MA = procentul din mediile multianuale)
Luna MaxPP MaxPS MinPA
MA mm %MA mm %MA mm %MA
Bechet 222.8 42.4 121.6 23.2 101.6 19.3 525.1
Băilești 224.9 39.7 139.8 24.7 116.9 20.7 566.1
Calafat 215.5 40.2 134.1 25.0 108.9 20.3 536.1
Craiova 256.1 42.4 142.0 23.5 114.3 18.9 604.3
Media 229.8 41.2 134.4 24.1 110.4 19.8 557.9
Sursa: Date pr elucrate din arhiva CMR Oltenia

Maximul pluviometric anual secundar se înregistrează în intervalul octombrie –
decembrie și are valori cuprinse între 121,6 mm la Bechet și 142,0 mm Craiova, reprezentând
față de mediile multianuale valori procentuale cuprinse între 23,2% la Bechet și 25,0% la
Calafat. Media maximului pluviometric secundar pentru întregul județ este 134,4 mm ceea ce
reprezintă 24,1% din media multianuală pentru întreag a regiune. Acesta se înregistrează în
perioada campaniei agricole pentru însămânțările de toamnă ceea ce contribuie esențial la
răsărirea și pornirea în vegetație a culturilor deci la demararea în bune condiții a anului agricol.
Minimul pluviometric anual se înregistrează în intervalul ianuarie – martie și are valori
cuprinse între 101,6 mm la Bechet și 116,9 mm Băilești, reprezentând față de mediile
multianuale valori procentuale cuprinse între 18,9% la Craiova și 20,7% la Băileș ti. Media
minimului pluviometric anual pentru întregul județ este 110,4 mm ceea ce reprezintă 19,8% din
media multianuală pentru întreaga regiune. Acesta contribuie la menținerea rezervei de apă din
sol și totodată stimulează drenarea surplusului de apă de pe anumite suprafețe de teren unde
acesta s-a produs.
Analiza pentru fiecare stație meteorologică în parte pune în evidență caracteristici
interesante ale regimului pluviometric.
La Bechet mediile lunare de precipitații sunt cuprinse între 31,4 mm în februarie și 62,1
mm în luna iunie. Maximul pluviometric principal are valoarea 222,8 mm (42,4%MA), cel
secundar 121,6 mm (23,2%MA), iar minimul 101,6 mm (19,3%MA).
La Băilești mediile lunare de precipitații sunt cuprinse între 37,7 mm în februarie și 60,8
mm în luna mai. Maximul pluviometric principal are valoarea 224,9 mm (39,7%MA), cel
secundar 139,8 mm (24,7%MA), iar minimul 116,9 mm (20,7%MA).
La Calafat mediile lunare de precipitații sunt cuprinse între 34,8 mm în ianuarie și 58,1
mm în luna mai. Maximul pluviometric principal are valoarea 215,5 mm (40,2%MA), cel
secundar 134,1 mm (25,0%MA), iar minimul 108,9 mm (20,3%MA).

17
La Craiova mediile lunare de precipitații sunt cuprinse între 35,8 mm în februarie și 73,1
mm în luna iunie. Maximul pluviometric principal are valoarea 256.1 mm (42.4%MA), cel
secundar 142,0 mm (23,5%MA), iar minimul 114,3 mm (18,9%MA).

2.4 Cantități maxime de precipitații în 24 ore
Mediile lunare ale valorilor maxime de precipitații înregistrate în 24 de sunt cuprinse
între 12,1 mm în luna ianuarie și 25,1 în luna iulie (Tabelul nr. 2.5).
În luna ianuarie mediile lunare de precipitații înregistrate în 24 de ore sunt cuprinse între
11,4 mm la Calafat și 12,6 la Băilești, iar media pentru întregul județ a fost de 12,1 mm.
În luna februarie mediile lunare de precipitații înregistrate în 24 de ore sunt cuprinse între
11,6 mm la Bechet și 12,4 la Craiova, iar media pentru întregul județ a fost de 12,3 mm.

Tabelul nr. 2.5 Mediile lunare ale valorilor maxime de precipitații înregistrate în 24 d e ore
la stațiile meteorologice din județul Dolj.
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media
Bechet 11.9 11.6 13.2 17.4 21.3 20.4 24.2 15.7 15.3 16.5 13.2 12.0 16.1
Băilești 12.6 12.7 13.7 17.2 21.2 19.7 24.3 17.1 16.8 17.0 14.7 14.9 16.8
Calafat 11.4 12.6 13.3 17.3 19.4 22.3 22.2 17.3 17.7 16.3 14.0 14.5 16.5
Craiova 12.5 12.4 13.0 18.2 22.5 25.9 29.5 19.7 18.5 17.8 16.0 15.1 18.4
Media 12.1 12.3 13.3 17.5 21.1 22.1 25.1 17.5 17.1 16.9 14.5 14.1 17.0
Sursa: Date pr elucrate din arhiva CMR Oltenia

În luna martie mediile lunare de precipitații înregistrate în 24 de ore sunt cuprinse între
13,0 mm la Craiova și 13 ,7 la Băilești, iar media pentru întregul județ a fost de 13 ,3 mm.
În luna aprilie mediile lunare de precipitații înregistrate în 24 de ore sunt cuprinse între
17,2 mm la Băilești și 18 ,2 la Craiova, iar media pentru întregul județ a fost de 17 ,5 mm.
În luna mai mediile lunare de precipitații înregistrate în 24 de ore sunt cuprinse într e 19,4
mm la Calafat și 22 ,5 la Craiova, iar media pentru întregul județ a fost de 21 ,1 mm.
În luna iunie mediile lunare de precipitații înregistrate în 24 de ore sunt cuprinse între
19,7 mm la Băilești și 25 ,9 mm la Craiova, iar media pentru întregul jude ț a fost de 22 ,1 mm.
În luna iulie mediile lunare de precipitații înregistrate în 24 de ore sunt cuprinse între
22,2 mm la Calafat și 29 ,5 mm la Craiova, iar media pentru întregul județ a fost de 25 ,1 mm,
fiind cele mai mari medii din tot cursul anului.
În luna august mediile lunare de precipitații înregistrate în 24 de ore sunt cuprinse între
15,7 mm la Bechet și 19 ,7 mm la Craiova, iar media pentru întregul județ este de 17 ,5 mm.
În luna septembrie mediile lunare de precipitații înregistrate în 24 de ore sunt cuprinse
între 15 ,3 mm la Bechet și 18 ,5 mm la Craiova, iar media pentru întregul județ este de 17 ,1 mm.

18
În luna octombrie mediile lunare de precipitații înregistrate în 24 de ore sunt cuprinse
între 16,3 mm la Calafat și 17,8 mm la Craiova, iar media pentru întregul județ este de 16,9 mm.
În luna noiembrie mediile lunare de precipitații înregistrate în 24 de ore sunt cuprinse
între 13,2 mm la Bechet și 16,0 mm la Craiova, iar media pentru întregul județ este de 14,5 mm.
În luna decembrie mediile lunar e de precipitații înregistrate în 24 de ore sunt cuprinse
între 12,0 mm la Bechet și 15,1 mm la Craiova, iar media pentru întregul județ este de 14,1 mm.
Mediile anuale ale acestui parametru climatic sunt cuprinse între 16,1 mm la Brchet și
18,4 mm la Cra iova, iar media pentru întreaga regiune de 17,0 mm .
Cantități maxime de precipitații în 24 ore
În luna ianuarie cantitățile maxime de precipitații înregistrate în 24 de ore au fost
cuprinse între 32,5 mm înregistrată la data de 22.I.1998 și 51,1 mm înreg istrată la data de
25.I.2012, iar media pentru întregul județ a fost 36,9 mm (Tabelul nr. 2.6).
În luna februarie cantitățile maxime de precipitații înregistrate în 24 de ore au fost
cuprinse între 34,4 mm înregistrată la data de 20.II.2009 și 36,8 mm înre gistrată la data de
6.II.1969, iar media pentru întregul județ a fost 36,9 mm.

Tabelul nr. 2.6 Valori maxime de precipitații maxime în 24 de ore și data înregistrării, la
stațiile meteorologice din județul Dolj în intervalul 1961 -2014 (PP.P/AA/LL/ZZ,
PP.P =cantitatea de precipitații, AA=anul, LL=luna, ZZ=ziua, Maxima A= Maxima anuală)
Luna I II III IV V VI VII
Bechet 43.3/77/01/17 34.4/09/02/20 33.8/04/03/10 56.3/82/04/30 74.0/14/05/14 42.7/75/06/22 98.2/70/07/08
Băilești 39.5/77/01/17 36.8/69/02/06 36.5/06/03/13 55.5/99/04/26 61.9/75/05/14 40.3/66/06/03 83.8/79/07/03
Calafat 32.5/01/98/22 35.2/64/ 02/20 34.4/82/ 03/20 54.2/72/ 04/22 46.6/05/ 05/07 72.6/71/06/28 77.8/14/07/28
Craiova 51.1/12/01/26 34.5/84/ 02/10 43.0/14/ 03/06 77.6/03/ 04/13 60.0/90/ 05/27 72.6/76/06/23 84.8/72/07/27
Maxima/L 51.1/12/01/26 36.8/69/02/06 43.0/14/ 03/06 77.6/03/ 04/13 74.0/14/05/14 72.6/76/ 06/23
72.6/71/ 06/28 98.2/70/07/08
Media 36.9 36.9 36.9 60.9 60.6 57.1 86.1
Luna VIII IX X XI XII Maxima A
Bechet 68.6/68/08/27 38.2/14/09/16 59.5/80/10/20 44.4/76/11/20 31.6/74/12/15 98.2/70/07/08
Băilești 59.4/05/08/05 63.7/14/09/03 58/08/10/05 43.3/76/11/20 41.5/74/12/15 83.8/79/07/03
Calafat 61.7/97/ 08/10 76.8/96/ 09/01 84.8/81/ 10//01 39.6/74/ 11/08 39.5/74/ 12/15 84.8/81/10/01
Craiova 56.4/05/ 08/16 81.0/68/ 09/06 54.4/08/ 10//05 38.2/04/ 11/08 53.8/10/ 12/04 84.8/72/07/27
Maxima/L 68.6/68/08/27 81.0/68/ 09/06 84.8/81/10//01 44.4/76/11/20 53.8/10/ 12/04 98.2/70/07/08
Media 61.5 64.9 64.2 41.4 41.6 87.9
Sursa: Date prelucrate din arhiva CMR Oltenia

În luna martie cantitățile maxime de precipitații înregistrate în 24 de ore au fost cuprinse
între 33 ,8 mm înregistrată la data de 10.III.2004 și 43 ,0 mm înregistrată la data de 6.III.2014, iar
media pentru întregul județ a fost 36 ,9 mm. Acesta arată că pentru cei 53 de ani analizați media
acestui parametru climatic pentru cele trei luni ale anului a fost 36 ,9 mm.

19
În luna aprilie cantitățile maxime de precipitații înregistrate în 24 de ore au fost cuprinse
între 54 ,2 mm înregistrată la data de 22.IV.1972 și 77 ,6 mm înregistrată la data de 13.IV.2003,
iar media pentru întregul județ a fost 60 ,9 mm.
În luna mai cantitățile maxime de precipitații înregistrate în 24 de ore au fost cuprinse
între 46.6 mm înregistrată la d ata de 7.V.2005 și 77 ,6 mm înregistrată la data de 14.V.2014, iar
media pentru întregul județ a fost 60 ,6 mm.
În luna iunie cantitățile maxime de precipitații înregistrate în 24 de ore au fost cuprinse
între 40 ,3 mm înregistrată la data de 3.VI.1966 și 72 ,6 mm înregistrată la datele de 28.VI.1971 și
23.VI.1976, iar media pentru întregul județ a fost 57 ,1 mm.
În luna iulie cantitățile maxime de precipitații înregistrate în 24 de ore au fost cuprinse
între 77 ,8 mm înregistrată la data de 28.VII.2014 și 98 ,2 mm înregistrată la datele de 8.VII.1970,
iar media pentru întregul județ a fost 86 ,1 mm. Valoarea de 98 .2 mm este maxima absolută a
acestui parametru climatic nesurclasată până azi după ploiosul an 1970 . Valoarea media de
86.1 mm pentru maximele de precipitații înregistrate în 24 de ore constituie un maxim
pluviometric absolut pentru județul Dolj.
În luna august cantitățile maxime de precipitații înregistrate în 24 de ore au fost cuprinse
între 56 ,4 mm în registrată la data de 16.VII.2005 și 68 ,6 mm înregistrată la data de 27.VIII.1968,
iar media pentru întregul județ a fost 61 ,5 mm.
În luna septembrie cantitățile maxime de precipitații înregistrate în 24 de ore au fost
cuprinse între 38 ,2 mm înregistrată la data de 16.IX.2014 și 81 ,0 mm înregistrată la data de
6.IX.1968, iar media pentru întregul județ a fost 64 ,9 mm.
În luna octombrie cantitățile maxime de precipitații înregistrate în 24 de ore au fost
cuprinse între 54 ,4 mm înregistrată la data de 5.X.2 008 și 84 ,8 mm înregistrată la data de
1.X.1981, iar media pentru întregul județ a fost 64 ,2 mm.
În luna noiembrie cantitățile maxime de precipitații înregistrate în 24 de ore au fost
cuprinse între 38 ,2 mm înregistrată la data de 8.XI.2004 și 44 ,4 mm înregistrată la data de
20.XI.1976, iar media pentru întregul județ a fost 41 ,4 mm.
În luna decembrie cantitățile maxime de precipitații înregistrate în 24 de ore au fost
cuprinse între 31 ,6 mm înregistrată la data de 15.XII.1974 și 53 ,8 mm înregistrată l a data de
4.XII.2010, iar media pentru întregul județ a fost 41 ,6 mm.
Maximele pluviometrice absolute pentru 24 de ore înregistrate la cele patru stații
meteorologice au fost:
– la Bechet, 98 ,2 mm înregistrată la data de 8.VII.1970
– la Băilești 83 ,8 mm înregistrată la data de 3.VII.1979

20
– la Calafat 77 ,8 mm înregistrată la data de 28.VII.2014
– la Craiova 84 ,8 mm înregistrată la data de 27.VII.1972
Așadar în luna iulie s-au înregistrat maximele pluviometrice absolute pentru intervalul
de 24 de ore la toate stațiile meteorologice din județul Dolj, ceea ce arată că iulie este cea mai
instabilă lună a anului în care ploile torențiale își ating maximul de precipitare în 24 de ore.
Mai remarcăm că, 11 recorduri au fost înregistrate după anul 2003, iar dintre acestea 4 au
fost înregistrate în anul 2014, ceea ce semnifică o creștere a intensității ploilor torențiale în
ultimii 12 ani.

21
CAPITOLUL III
VARIABILITATEA REGIMULUI PLUVIOMETRIC

3.1 Cantitățile anuale și anotimpuale de precipitații în perioada 1961 – 2014
3.1.1 Cantitățile anuale de precipitații județul Dolj
Cantitățile anuale de precipitații înregistrate Dolj în acest interval lung de timp prezintă o
mare variabilitate. Astfel:
La Bechet, precipitațiile anuale au fost cuprinse între 303,6 mm înregistrată în cel mai
secetos an – 2000 și 840,9 mm înregistrată în cel mai ploios an 2014 (Fig. nr. 3.1). Așa cum se
poate observa, în intervalul analizat se conturează trei sub -perioade: prima, corespunzătoare
anilor 1961 -1980, când predomină cantități excedentare, a doua, 1981 -2001, cu cantități
predominant deficitare, și, ultima, 2002 -2014, cu valori mult peste normală, mai ales în anii 2005
și 2014.

Fig. nr. 3.1 Cantități anuale de precipitații la Bechet înregistrate în inte rvalul 1961 -2014

Sursa: Date pr elucrate din arhiva CMR Oltenia

La Băilești, precipitațiile anuale au fost cuprinse între 262,7 mm înregistrată în cel mai
secetos an – 2000 și 1032,8 mm înregistrată în cel mai ploios an 2014 (Fig. nr. 3.2). Chiar dacă
cele trei perioade menționate anterior nu apar atât de evidente ca la Bechet, ac estea sunt
conturate. Se remarcă cu precădere perioada excedentară 2002 -2014, care culminează cu 0100200300400500600700800900mm
Cantitatea anuală Media

22
valoarea maximă amintită. Este primul an în care se depășește pragul de 1000 mm la stația
Băilești.

Fig. nr. 3.2 Cantități anuale de precipitații la Băilești înregistrate în intervalul 1961 -2014

Sursa: Date prelucr ate din arhiva CMR Oltenia

La Calafat, precipitațiile anuale au fost cuprinse între 258,8 mm înregistrată în cel mai
secetos an – 2000 și 979,1 mm înregistrată în cel mai ploios an 2014 (Fig. nr. 3.3). Chiar dacă nu
se depășește cantitatea de 1000 mm în anul de maxim, la stația Calafat se conturează o tendință
lineară ușor ascendentă a cantităților anuale de precipitații, comparativ cu stațiile anterioare,
unde nu se remarcă o astfel de tendință.
020040060080010001200mm
Cantitatea anuală Media

23

Fig. nr. 3.3 Cantități anuale de precipitații la Calafat înregistrate în intervalul 1961 -2014

Sursa: Date pr elucrate din arhiva CMR Oltenia

La Craiova, precipitațiile anuale au fost cuprinse între 293,3 mm înregistrată în cel mai
secetos an – 2000 și 114 7,2 mm înregistrată în cel mai ploios an 2014 (Fig. nr. 2.4). Tendința de
evoluție este clar ascendentă în partea nordică a județului, ca urmare a cantităților excedentare
din ultimul interval 2002 -2014.

Fig. nr. 3.4 Cantități anuale de precipitații la Cr aiova înregistrate în intervalul 1961 -2014
(mm )

Sursa: Date pr elucrate din arhiva CMR Oltenia
020040060080010001200mm
Cantitatea anuală Media
0200400600800100012001400
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011
2013mm
Cantitatea anuală Media

24

Pentru a completa tabloul variabilității precipitațiilor în județul Dolj redăm în continuare
în paragraful Extreme pluviometrice lunare în județul Dolj, tabele sugestive privind cantitățile,
minime, medii și maxime de precipitații lunare și înregistrate în 24 de ore (Tabelele nr. 3.1 -3.4).
Tabelul nr. 3.1 Extreme pluviometrice lunare la stația meteorologică Bechet (mm)
Luna I II III IV V VI
Media/L 33.1 31.4 37.0 48.1 57.6 62.1
minima/L 0.2 2.8 4.5 11.6 9.9 8.8
Maxima/L 108.3/63 87.6/86 110.5/84 124.6/14 147.2/04 188.3/75
pp/24hmed 11.9 11.6 13.2 17.4 21.3 20.4
pp/24hmin 0.2 0.6 2.1 4.7 4.0 3.9
pp/24hmax 43.3/77/17 34.4/09/20 33.8/04/10 56.3/82/30 74/14/14 42.7/75/22
Luna VII VIII IX X XI XII
Media/L 54.9 38.7 40.3 39.7 42.1 39.9
minime/L 5.6 3.7 0.4 0.1 0.2 0.4
Maxime/L 185.1/70 39.0 124.8/14 174.1/72 127.4/85 114.2/69
pp/24hmed 24.2 15.7 15.3 16.5 13.2 12.0
pp/24hmin 4.8 1.6 0.2 0.1 0.2 0.4
pp/24hmax 98.2/70/08 68.6/68/27 38.2/14/16 59.5/80/20 44.4/76/20 31.6/74/15
Sursa: Date pre lucrate din arhiva CMR Oltenia

Tabelul nr. 3.2 Extreme pluviometrice lunare la stația meteorologică Băilești (mm)
Luna I II III IV V VI
Media/L 39.0 37.7 40.3 50.7 60.8 59.4
minima/L 0.0 0.7 3.8 1.0 7.3 3.0
Maxima/L 137.9/63 151.8/86 92.7/84 143.6/99 160.1/80 123.6/83
pp/24hmed 12.6 12.7 13.7 17.2 21.2 19.7
pp/24hmin 0.0 0.7 1.8 0.4 2.5 2.9
pp/24hmax 39.5/77/17 36.8/69/6 36.5/06/13 55.5/99/26 61.9/75/14 40.3/66/3
Luna VII VIII IX X XI XII
Media/L 53.9 42.2 42.2 41.9 47.8 50.0
minime/L 0.7 2.5 0.0 0.0 0.4 0.4
Maxime/L 179.7/70 257.4/05 206.1/14 182.6/72 184.6/85 128.6/14
pp/24hmed 24.3 17.1 16.8 17.0 14.7 14.9
pp/24hmin 0.7 1.2 0.0 0.0 0.2 0.2
pp/24hmax 83.8/79/3 59.4/05/05 63.7/14/3 58/08/05 43.3/76/20 41.5/74/15
Sursa: Date prelucrate din arhiva CMR Oltenia

Tabelul nr. 3.3 Extreme pluviometrice lunare la stația meteorologică Calafat (mm)
Luna I II III IV V VI
Media/L 34.8 35.8 38.3 49.4 58.1 57.3
minima/L 0.0 0.2 2.4 0.2 7.7 7.2
Maxima/L 98.4/63 146.7/86 84.3/62 149.4/14 160.2/80 152.8/69
pp/24hmed 11.4 12.6 13.3 17.3 19.4 22.3
pp/24hmin 0.0 0.2 1.4 0.2 3.6 1.8

25
pp/24hmax 32.5/98 35.2/64/20 34.4/82/20 54.2/72/22 46.6/05/07 72.6/71/28
Luna VII VIII IX X XI XII
Media/L 50.6 37.3 40.3 41.1 45.5 47.6
minima/L 0.7 0.0 2.2 0.0 0.3 0.2
Maxima/L 170.9/86 183.4 /05 147.1/96 179.1/72 177.9/85 126.7/90
pp/24hmed 22.2 17.3 17.7 16.3 14.0 14.5
pp/24hmin 0.3 0.0 1.0 0.0 0.1 0.1
pp/24hmax 77.8/14/28 61.7/97/10 76.8/96/01 84.8/81/01 39.6/74/08 39.5/74/15
Sursa: Date pr elucrate din arhiva CMR Oltenia

Astfel, se poate constata faptul că în toate cazurile minimele lunare sunt apropiate de 0
mm în toate cazurile. De asemenea, lunile deficitare s -au înregistrat în cele mai multe cazuri în
aceeași ani, ca urmare a faptului că situațiile deficitare, generate de contexte sinoptice specifice
afectează suprafețe vaste (în general, perioadele deficitare se extind la nivelul întregii unități de
câmpie, seceta și uscăciunea având însă intensități diferite în funcție de intervenția factorului
local).
În ceea ce pr ivește cantitățile maxime de precipitații, acestea depășesc în multe cazuri
valoarea de 100 mm. Maxima corespunde stației Craiova, luna octombrie 1972, cu 238,3 mm. Se
remarcă faptul că în partea sudică, la Bechet și Calafat, maximele lunare sunt mai redus e decât în
partea nordică, la Craiova, sau centrală, Băilești.

Tabelul nr. 3.4 Extreme pluviometrice lunare la stația meteorologică din Craiova (mm)
Luna I II III IV V VI
Media/L 39.2 35.8 39.3 52.1 66.8 73.1
minima/L 0.0 0.8 5.6 0.0 9.7 4.4
Maxima/L 108.9/12 120.3/86 99.3/84 125/14 180.5/80 181.2/89
pp/24hmed 12.5 12.4 13.0 18.2 22.5 25.9
pp/24hmin 0.0 0.8 1.9 0.0 4.1 1.3
pp/24hmax 51.1/12/26 34.5/84/10 43/14/6 77.6/03/13 60/90/27 72.6/76/23
Luna VII VIII IX X XI XII
Media/L 64.1 47.7 44.2 42.6 49.3 50.1
minime/L 4.7 0.6 0.0 0.0 0.3 0.6
Maxime/L 182.9/91 215.8/05 160.6/14 238.3/72 154/,85 155.2/14
pp/24hmed 29.5 19.7 18.5 17.8 16.0 15.1
pp/24hmin 3.0 0.4 0.0 0.0 0.1 0.2
pp/24hmax 84.8/72/27 56.4/05/16 81/68/6 54.4/08/05 38.2/04/08 53.8/10/04
Sursa: Date pr elucrate din arhiva CMR Oltenia

Media/L=media pluviometrică lunară, minima/L = minima pluviometrică zilnică,
maxima/L=maxima pluviometrică lunară, pp/24hmed= media maximelor pluviometrice lunare în
24 de ore, pp/24hmin = media minimelor plu viometrice lunare în 24 de ore,
pp/24hmax=maximul pluviometric absolut în 24 de ore, /anul înregistrării/ziua înregistrării.

26

3.1.2 Cantitățile anotimpuale de precipitații județul Dolj
Cantitățile anotimpuale de precipitații prezintă un o evoluție asemănătoare pe parcursul
perioadei analizate, marcată de totuși de o particularizare indusă de acțiunea unor factori locali.
Astfel, la nivelul anotimpului de iarnă, așa cum se poate observa și din Fig. nr. 3.5,
cantitățile sunt extrem de fluctuante, fiind mai mari decât normala în prima și ultima parte a
intervalului analizat. Ecartul dintre stații totuși este mult mai mare în ultimii ani, comparativ cu
restul perioadei analizate.
Valorile maxime ale perioadei s -au înregistrat în ani diferiți. Astfel, la Bechet și la
Băilești, 238,4 mm respectiv 281 mm, s -au produs în iarna 1962/1963, în timp ce la Calafat și la
Craiova, aceste a s-au înregistrat în iarna 2009/2010, și au fost ceva mai reduse, 217,2 mm
respectiv 228,3 mm.
În ceea ce privește valorile minime, acestea au fost sub 50 mm și cu excepția stației
Bechet, toate s -au înregistrat în iarna 2001/2002, la această stația mini ma de 32,4 mm
înregistrându -se în iarna 1975/1976.

Fig. nr. 3.5 Cantități de precipitații înregistrate iarna în Județul Dolj în intervalul 1961 -2014
Sursa: Date pr elucrate din arhiva CMR Oltenia .
Pentru anotimpul de primăvară se remarcă o variabilitate mai accentuată în ultimele două
decenii, conc omitent cu creșterea ecarturilor dintre stații. Cele mai reduse cantități se remarcă în
partea de sud -vest a județului, la Calafat, iar cele mai mari, în partea nordică la Craiova.
În ceea ce privește cele mai mari cantități înregistrate, cu excepția staț iei Băilești, la toate
celelalte, maxima a depășit 300 mm și s -a înregistrat în anul 2014. La Băilești, maxima a fost de
272 mm și s -a produs în anul 1987, un an în care cantitățile de primăvara au fost ridicate în
întregul județ, dar nu s -au ridicat la ni velul celor din 2014 (Fig. nr. 3.6). 050100150200250300
1961/1962
1963/1964
1965/1966
1967/1968
1969/1970
1971/1972
1973/1974
1975/1976
1977/1978
1979/1980
1981/1982
1983/1984
1985/1986
1987/1988
1989/1990
1991/1992
1993/1994
1995/1996
1997/1998
1999/2000
2001/2002
2003/2004
2005/2006
2007/2008
2009/2010
2011/2012
2013/2014mm
Bechet Băilești Calafat Craiova

27

Fig. nr. 3.6 Cantități de precipitații înregistrate primăvara în Județul Dolj în intervalul 1961 -2014
Sursa: Date pr elucrate din arhiva CMR Oltenia
Cantitățile minime sunt mult mai eterogene din punct de vedere temporal, comparativ cu
minimele înregistrate iarna, și nu au depășit 70 mm. Se remarcă minime ceva mai ridicate în
jumătatea estică, la Bechet și la Craiova, și valori sub 45 mm în jumătatea vestică, la Băilești și
Calafat, în acest ultim caz, minima corespunzând anului 1983. La Bechet minima s -a înregistrat
în 1985, iar la Craiova în 2002.
Pentru anotimpul de vară, se remarcă două vârfuri, anul 1975 (Bechet) și 2005 (restul
stațiilor) (Fig. nr. 3.7). În jumătatea estică cantitățile au depășit 400 mm, în timp ce în jumătatea
vestică au fost între 300 și 350 mm. Se remarcă astfel o diferență cantitativă însemnată, de circa
100 mm între diferitele sectoare ale județului.
La nivel de valori minime, cantitățile înregistrate sunt mai mici decât cele
corespunzătoare anotimpului primăvara, nedepășind 50 mm la niciuna dintre stații. De asemenea,
s-au înregistrat în ani diferiți: Bechet, 49 mm, 2003; Craiova, 47,2 mm, 2012; Băilești, 33,3 mm,
1987; Calafat, 24,4 mm, 1965.
050100150200250300350400
1962
1964
1966
1968
1970
1972
1974
1976
1978
1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014mm
Bechet Băilești Calafat Craiova

28

Fig. nr. 3.7 Cantități de precipitații înregistrate vara în Județul Dolj în intervalul 1961 -2014
Sursa: Date pr elucrate din arhiva CMR Oltenia
Pentru anotimpul toamna se remarcă anul 1972, cu excepția părții sud -vestice (Calafat),
unde maxima de 307,6 mm s -a produs în anul 2005, și a părții centrale, la Băilești, unde maxima
s-a înregistrat în anul 2007, 332,2 mm (Fig. n r. 3.8). Și la celelalte stații cantitățile au depășit
pragul de 300 mm, ceea ce a dus la înregistrarea unor abateri pozitive cuprinse între 150 mm
(sud-vest) și 250 mm (nord). Astfel, cele mai mari abateri pozitive corespund anotimpului
toamna.
Cantități le minime sunt de asemenea, mai reduse decât în celelalte anotimpuri,
nedepășind 25 mm. Astfel, se remarcă toamna anului 1986, cu valori maxime de 18,7 mm la
Bechet și minime de 13,7 mm la Băilești.
0100200300400500600
1962
1964
1966
1968
1970
1972
1974
1976
1978
1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014mm
Bechet Băilești Calafat Craiova

29
Fig. nr. 3.8 Cantități de precipitații înregistrate toamna în Județul Dolj în intervalul 1961 -2014
Sursa: Date pr elucrate din arhiva CMR Oltenia
3.2 Tendința de evoluție a cantităților anuale, anotimpuale și lunare de precipitații
3.2.1 Tendința de evoluție a cantităților anuale de precipitații
Graficele de variație ale cantităților anuale de precipitații la stațiile meteorologice din
județul Dolj (Fig. nr. 3.9, 3.10, 3.11, 3.12) prezintă tendințe liniare semnificativ crescătoare cu o
singură excepție – stația meteorologică Bechet, unde tendința este nesemnificativ descrescătoare,
al cărui coef icient de descreș tere este -0.0687 (Fig. nr. 3. 9). În cazul stațiilor Băilești și Calafat,
tendința lineară de evoluție este foarte ușor ascendentă (Fig.nr.3.10 și Fig nr.3.11). Cea mai intens
crescătoare este tendința de variație liniară de la stația meteorologică din Craiova, a căru i
coeficient de cr eștere este 2.7428 (Fig. nr. 3. 12). Această situație este explicată de cantitățile
foarte reduse din intervalul 1981 -2001 urmate apoi de cantități cu mult peste normală pentru
intervalul 2002 -2014, a cărui medie este cu circa 110 mm mai ri dicată decât normala întregii
perioade, în timp ce la celelalte stații meteorologice, abaterea pozitivă a mediei acestei perioade
se încadrează între 50 și 70 mm față de normală.
Observăm o importantă manifestare a schimbărilor climatice în regimul precipi tațiilor:
tendința liniară puternic crescătoare la aproape toate stațiile meteorologice cu excepția celei
din sudul extrem al județului unde interacțiunea circulației atmosferice cu condițiile locale de
relief, determină deseori diminuarea precipitațiilor atmosferice. La Craiova unde stația
meteorologică este situată la limita sudică a dealurilor, interacțiunea circulației atmosferice cu
condițiile locale de relief, determină frecvent intensificarea precipitațiilor atmosferice. 050100150200250300350400
1962
1964
1966
1968
1970
1972
1974
1976
1978
1980
1982
1984
1986
1988
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014mm
Bechet Băilești Calafat Craiova

30

Fig. nr. 3. 9 Variația cant ităților anuale de precipitații Bechet în intervalul 1961 -2014
Sursa: Date pre lucrate din arhiva CMR Oltenia

Fig. nr. 3. 10 Variația cantităților anuale de precipitații la Băilești în intervalul 1961 -2014
Sursa: Date prelucrate din arhiva CMR Oltenia

31

Fig. nr. 3. 11 Variația cantităților anuale de precipitații la Calafat în intervalul 1961 –
2014
Sursa: Date pre lucrate din arhiva CMR Oltenia

Fig. nr. 3. 12 Variația cantităților anuale de precipitații Craiova în intervalul 1961 -2014
Sursa: Date prelucrate din arhiva CMR Oltenia

32
3.2.2 Tendința de evoluție a cantităților anotimpuale de precipitații
La toate stațiile meteorologice tendințele liniare de evoluție ale cantităților anotimpuale
de precipitații au fost ușor descrescătoare, lineare sau crescătoare.
Ca urmare a faptului că cea mai semnificativă tendință de creștere a cantităților anuale de
precipitații s -a înregistrat la stația meteorologică Craiova, exemplificarea se va face pentru
aceasta. Astfel, tendința pozitivă cea mai puțin semnificativă corespunde anotimpului iarna (Fig.
nr. 3. 13), iar cea mai evidență anotimpului de toamnă (Fig. nr. 3 .16). Valori intermediare se
înregi strează primăvara (Fig. nr. 3.1 4) și vara (Fig. nr. 3.1 5).

Fig. nr. 3. 13 Variația cantităților de precipitații Craiova în anotimpul de iarnă pentru
intervalul 1961 -2014
Sursa: Date prelucrate din arhiva CMR Oltenia

Fig. nr. 3.1 4 Variația cantităților de precipitații Craiova în anotimpul de primăvară pentru
intervalul 1961 -2014
Sursa: Date prelucrate din arhiva CMR Oltenia

33

Fig. nr. 3.1 5 Variația cantităților de precipitații Craiova în anotimpul de vară pentru
interv alul 1961 -2014
Sursa: Date prelucrate din arhiva CMR Oltenia

Fig. nr. 3.1 6 Variația cantităților de precipitații Craiova în anotimpul de toamnă pentru
intervalul 1961 -2014
Sursa: Date prelucrate din arhiva CMR Oltenia

34
CAPITOLUL IV
IMPACTUL VARIABILITĂȚII PLUVIOMETRICE ASUPRA MEDIULUI

4.1 Aspecte generale.
Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru
perioada 2090 -2099 secete pronunțate în timpul verii în zona României, în special în sud și sud –
est (c u abateri negative față de perioada 1980 -1990 mai mari de 20%). În ceea ce privește
precipitațiile din timpul iernii, abaterile sunt mai mici și incertitudinea este mai mare.
În cadrul unor colaborări internaționale, Administrația Națională de Meteorologie a
realizat modele statistice de detaliere la scară mică (la nivelul stațiilor meteorologice) a
informațiilor privind schimbările climatice rezultate din modelele globale. Rez ultatele respective
au fost ulterior comparate cu cele generate de modelele climatice regionale, realizându -se o mai
bună estimare a incertitudinilor. Astfel, s -au obținut rezultate cu o certitudine mai mare privind
creșterea precipitațiilor de iarnă în ve stul și nord -vestul României cu 30 -40 mm în perioada
2070 -2099 față de perioada 1961 -1990 (Fig. nr. 4.1, 4.2), în două scenarii ale IPCC (A2 și B2).
Figura nr. 4.1 Schimbări în cantitățile de precipitații în timpul iernii în
România obținute din simulările realizate cu modelul ICTP RegCM, în
condițiile scenariilor IPCC A2 (a) și B2 (b).
Sursa: Busuioc et. al, 2006

Conform Ghidului privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC din
29.09.2008, în vederea adoptării celor mai bune măsur i de adaptare este necesară cunoașterea cât
mai exactă a posibilelor efecte ale schimbărilor climatice asupra sectoarelor economice și
sociale. Avându -se în vedere că până în prezent în România datele privind impactul schimbărilor
climatice au fost estimat e cu un grad de exactitate redus și nu au acoperit toate sectoarele

35
economice și sociale, se impune continuarea activităților de cercetare, ținându -se cont de
următoarele priorități:

Sursa: Busuioc et. al, 2006

 determinarea zonelor de vulnerabilitate la producerea anumitor evenimente extreme și a
elementelor sistemelor naturale și umane vulnerabile (populație, resurse de apă, plante,
animale etc.);
 identificarea schimbărilor climatice din România din datele de observație în perioada
1961 -2007, la cea mai fină rezoluție spațială posibilă, detaliat pe principalii parametri
climatici și diferite interva le de timp (anual, sezonier, lunar), incluzând și indici ai
evenimentelor extreme;
 dezvoltarea modelelor statistice de downscaling pentru proiectarea la scară fină, la
nivelul României, a efectelor schimbărilor climatice globale, estimate cu diferite model e
climatice globale disponibile și diferite scenarii privind emisiile de gaze cu efect de seră;
 proiectarea și rularea de experimente numerice cu modele climatice regionale pe sisteme
de calcul din România în vederea elaborării unor scenarii climatice la s cară fină în
România, pe baza downscalingului fizic;
 estimarea scenariilor schimbărilor climatice pentru România, folosindu -se informațiile
rezultate din modele de downscaling fizic și statistic, disponibile pentru aria României, și
evaluarea incertitudini lor asociate acestor estimări. Scenariile vor fi elaborate atât pentru
starea medie, cât și pentru diferite evenimente extreme;
 dezvoltarea studiilor de estimare a impactului schimbărilor climatice asupra diferitelor
sisteme socioeconomice și evaluarea inc ertitudinilor asociate acestora.
Fig. nr. 4.2 Schimbări în
cantitatea de precipitații în
timpul verii în
România pentru perioada
2070 -2099 (față de perioada
1961 -1990) obținute cu
modelul RegCM, scenariul
A2

36

4.2 Agricultura – Vegetația – Resursele de apă
Sectoarele afectate de creșterea temperaturii și modificarea regimului de precipitații,
precum și de manifestarea fenomenelor meteorologice extreme sunt: biodiversitatea, agri cultura,
resursele de apă, silvicultura, infrastructura, reprezentată prin clădiri și construcții, turismul,
energia, industria, transportul, sănătatea și activitățile recreative. De asemenea, sunt afectate în
mod indirect sectoare economice precum: indust ria alimentară, prelucrarea lemnului, industria
textilă, producția de biomasă și de energie regenerabilă.
Conform Ghidului privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC din
29.09.2008, în sectorul energetic ar putea apărea probleme mai ales l a producerea de energie în
hidrocentrale, ținându -se cont de faptul că sudul și sud -estul Europei și, implicit, România sunt
mult mai expuse riscului de apariție a secetei. Creșterea temperaturilor de iarnă va duce la o
scădere cu 6% -8% a cererii de energi e pentru încălzire în perioada 2021 -2050. În schimb, până
în anul 2030, consumul de energie pe perioada verii ar putea crește cu 28% din cauza
temperaturilor ridicate. Resursele de apă ale județului Dolj sunt constituite din apele de suprafață
– râuri, lac uri, fluviul Dunărea – și ape subterane. Schimbările climatice reprezintă o actualitate:
temperaturile cresc , tiparele precipitațiilor se schimbă , ghețarii și zăpada se topesc, iar nivelul
mediu global al mărilor crește. Ne așteptăm ca aceste schimbări să continue, iar condițiile
meteorologice extreme care conduc la riscuri de genul inundațiilor și a secetei să devină mai
frecvente și intensitatea lor să sporească.
Seceta și fenomenele asociate acesteia, respectiv aridizarea (coborârea excesivă a
nivelului freatic) și deșertificarea (reducerea suprafeței de sol acoperită de vegetație și o
considerabilă sărăcire și eroziune a solurilor), reprezintă, după poluare, a doua mare problemă cu
care se confruntă omenirea în momentul de față, afectând toate regiunile globului pământesc
(Stanciu et al., 2010).
În prezent, în țara noastră, fenomenul de deșertificare se manifestă pe cca 350 000 de
hectare. Unii specialiști afirmă că, dacă nu se vor lua măsuri în timp util, este foarte proba bil ca
populația din sudul României să fie nevoită să migreze, în următoarele două decenii, către zonele
din nord, zece județe sudice fiind serios amenințate de deșertificare.
În județul Dolj , arealul cuprins între Calafat –Poiana Mare –Sadova –Bechet – Dăbuleni și
fluviul Dunărea, în suprafață de 104 600 hectare, prezintă cel mai tipic aspect de zon ă semiarid ă
cu accente de aridizare și chiar de de șertificare din România, fenomenul fiind favoriza t, în
special, de prezența solurilor nisipoase. Seceta afectează și în România, în raport cu intensitatea și

37
durata sa, întreaga viață socio -economică. Cel mai puternic impact social este resimțit, totuși, în
mediul rural, unde trăiește 47% din populație ( Stanciu et al., 2010).
Agricultura reprezintă cea mai vulnerabil ă ramur ă economic ă față de secetă, grindină,
ploi excesive ș.a. La nivelul județului Dolj în cursul anului 2013, s -au înregistrat temperaturi
foarte ridicate în lunile iulie, august, specialiș tii în agricultură spunând că în acest an culturile au
fost compromise atât din cauza secetei, cât și din cauza faptului că sistemul de irigații din Dolj a
fost distrus. Precipitațiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare și cristalizare
a vaporilor de apă din atmosferă, denumite și hidrometeori, care cad de obicei din nori și ajung la
suprafața pământului sub formă lichidă (ploaie și aversă de ploaie, burniță etc.), solidă (nin soare
si aversă de zăpadă, grindină, măzăriche etc.), sau sub ambele forme în același timp (lapoviță si
aversă de lapoviță). În meteorologie, observațiile asupra precipitațiilor atmosferice se efectuează
vizual (felul, durata și intensitatea lor) și instru mental, măsurând și înregistrând continuu
cantitatea de apă căzută în timpul căderii precipitațiilor. Particularitățile și repartiția precipitațiilor,
ca și a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul mișcărilor aerului, respectiv de
gradul de dezvoltare al convecției termice, dinamice sau orografice, precum și de deplasările
advective.
Conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură Dolj și publicate
(http://www.editie.ro), din 2009 și până în 2013, suprafețele cultivate cu grâu au crescut
constant. Comparativ cu toamna anului 2013, în toamna anului 2014, din cauza ploilor
abundente și de lungă durată, s -a semănat cu grâu o suprafață de 162 439 ha, reprezentând 88,4%
din suprafața programată, cu 21 635 ha mai puțin decât în toamna a nului 2013.
Producția de pepeni a fost mai mare în 2014, însă, din cauză că a plouat abundent, au
fost afectate culturile. Directorul Direcției Agricole Dolj a menționat că producțiile medii
obținute la hectar au înregistrat anumite variații legate de cara cteristicile climatice ale anilor, cele
mai însemnate creșterii cantitative s -au înregistrat în 2014 din cauză că a plouat foarte mult, însă,
uneori, precipitațiile fiind în cantitate mare, a dăunat calității recoltei sau a îngreunat recoltarea,
iar produs ele obținute au avut de suferit din cauza bolilor și dăunătorilor greu de combătut ca
urmare a precipitațiilor în exces la intervale de timp foarte apropiate.
Culturile de rapiță au fost serios afectate de schimbările climatice din ultimii ani. Între
anii 2011 -2013 din cauza lipsa apei în perioada de semănat sau pentru că s -au înregistrat
temperaturi scăzute în timpul iernii, a scăzut semnificativ producția. În anul agricol 2009 -2010,
cultura de rapiță a fost de 28.872 hectare, iar în anul agricol 2013 -2014, a fost de 8.260 hectare.
În Dolj se manifestă o tendință clară de intensificare și extindere a fenomenului de secetă
și deșertificare din cauze naturale, dar și din cauze antro pice (defrișări, distrugerea sistemului de

38
irigații etc.). Inundațiile constituie fenomenul natural distructiv cu cea mai mare frecvență pe
glob. Acestea produc numeroase pierderi de vieți omenești și pagube materiale. Principalele cauze
ale inundațiilor s unt legate de condi țiile climatice , care, datorită încălzirii globale, și -au modificat
caracteristicile (cantități mari de precipitații în timp scurt, frecvența mare a precipitațiilor în
anumiți ani, alternanța perioadelor ploioase cu perioade secetoase, p rezența furtunilor în timpul
ploilor), de neefectuarea unor lucr ări destinate ap ărării împotriva inunda țiilor (în momentul de
față, 40% din zonele inundabile ale țării au rămas neprotejate), de extinderea defri șărilor și
neefectuarea de împ ăduriri, de construcția defectuoas ă a barajelor și digurilor de protec ție,
precum și de nerespectarea condi țiilor de între ținere a acestora ; de amplasarea
necorespunz ătoare a unor construc ții etc. (Stanciu et al., 2010).
4.3 Sănătatea
Sănătatea este un element esențial al calității vieții și bunăstării la care trebuie să
aspire orice ființă umană, pentru a trăi în condiții de viață normale și decente. Această idee
se regăsește în primele documente de constituire a Organizației Mondiale a Sănătății
(O.M.S.), în anul 1948. Ea apare înscrisă în Carta elaborată, unde se subliniază: “deținerea
celei mai bune stări de sănătate ce poate fi atinsă constituie unul din drepturile fundamentale
ale oricărei ființe umane, indiferent de rasă, religie, opinii politice, condiție economică sau
socială”. Mediul joacă un rol crucial în fizicul, mentalul și bunăstarea oamenilor. În ciuda
îmbunătățirilor semnificative, rămân diferențe majore în calitatea mediului și a sănătății
umane. Degradarea mediului, prin poluarea aerului, zgomot, substanțe chimice, scăderea
calității apei și pierderea zonelor naturale, combinate cu modificări ale stilului de viață, pot
contribui la creșteri substanțiale ale ratelor de obezitate, diabet zaharat, boli ale sistemelor
cardiovascular și nervos și a cancerului . Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătății se
referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea proastă a apei și la igienă insuficientă.
Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversității și degradarea
solulu i pot afecta, de asemenea, sănătatea umană. Impacturile aferente asupra sănătății cuprind
afecțiuni respiratorii și cardiovasculare, cancerul, astmul și alergiile, precum și afecțiunile
sistemului de reproducere și tulburările de dezvoltare neurologică. Starea mediului înconjurător
este pe an ce trece tot mai îngrijorătoare: spațiile împădurite se reduc, solurile agricole se
degradează, stratul de ozon este mai subțire, numeroase specii de plante și animale au dispărut,
efectul de seră se accentuează .
(http://apmdj -old.anpm.ro/starea_mediului_in_judetul_dolj -3400 )

39
CONCLUZII

Schimbările caracteristicilor climatice au afectat teritorii întinse datorită impactului pe
care acestea îl au asupra tuturor componentelor mediului. La nivelul județului Dolj s -au constatat
o serie de modificări ale regimului principalilor parametrii clim atici, modificări care se înscriu în
tendințele generale de evoluție ale climei pe continentul european. Riscurile climatice la care
este expusă societatea sunt extrem de diversificate, iar studierea acestora nu poate fi făcută
conform unor criterii genera liste, universal valabile, deoarece un anumit fenomen devine
fenomen de risc în funcție de anumite condiționări locale. Seceta este de asemenea un fenomen
caracterizat de parametrii diferiți în funcție de regiune. Astfel, studiile locale capătă o importanț ă
aparte în construirea unei imagini de ansamblu privind modificările climatice la scară locală.
Județul Dolj, localizat în partea sudică a Olteniei, este o regiune expusă cu precădere
anumitor categorii de riscuri climatice, respectiv cele posibile tot anul, cum este deficitul de
precipitații și seceta, și cele caracteristice semestrului cald – ploi torențiale, grindină, valuri de
căldură etc. De asemenea, pe lângă fenomenele de risc tipice, determinarea tendințelor de
evoluție a temperaturilor și canti tăților de precipitații constituie un aspect extrem de important
datorită, pe de o parte, impactului direct, iar pe de alta datorită rolului pe care îl au în acutizarea
fenomenelor climatice.
În județul Dolj se evidențiază o importantă manifestare a schimbărilor climatice în
regimul precipitațiilor: tendința liniară crescătoare cu precădere în partea nordică a județului
comparativ cu sudul extrem al județului, unde interacțiunea circulației atmosferice cu condițiile
locale d e relief, determină deseori diminuarea precipitațiilor atmosferice. Cea mai intens
crescătoare este tendința de variație liniară de la stația meteorologică din Craiova, a cărui
coeficient de creștere este 2.7428.
La Craiova unde stația meteorologică este situată la limita sudică a dealurilor,
interacțiunea circulației atmosferice cu condițiile locale de relief, determină frecvent
intensificarea precipitațiilor atmosferice.
Cu toate acestea perioadele de secetă au revenit după perioadele ploioase și datori tă
asocierii cu temperaturile ridicate cu fenomene de arșiță și caniculă, impactul lor asupra
agriculturii a fost din ce în ce mai distructiv.
Deși situația pare paradoxală, cu toate că precipitațiile cresc, crește și intensitate și durata
secetelor ceea face să apară tendința de aridizare a climatului.

40
BIBLIOGRAFIE

Alexander L.V., Zhang X., Peterson T.C., Caesar J., Gleason B., Klein Tank A.M.G., M.
Haylock, D. Collins, B. Trewin, F. Rahimzadeh, A. Tagipour, K. Rupa Kumar, J.
Revadekar, G. Griffiths, L. Vincent, D.B. Stephenson, J. Burn, E. Aguilar, M.
Brunet, M. Taylor, M. New, P. Zhai, M. Rusticucci and J.L. Vázquez Aguirre
(2006), Global observed changes in daily climate extremes of temperature and
precipitation , J. Geophys. Res., 111, D05109, doi:10.1029/2005JD006290
Böhm R., Auer I., Brunetti M., Maugeri M., Nanni T., Schöner W. (2001), Regional
temperature variability in the European Alps: 1760 -1998 from homogenized instrumental
time series , Int. J. Climatol ., 21, pp. 1779 -1801
Christensen J. H., Christensen O.B. (2007), A summary of the PRUDENCE model projections
of changes in European climate during this century , Climatic Change , 81, pp. S7 -S30
Frich A., Alexander L.V., Della -Marta P., Gleason B., Haylock M., Klein Tank A.M.G.,
Peterson T. (2002), Observed coherent changes in climatic extremes during the second
half of the twentieth century , Climate Research 19, pp. 193 –212
Giorgi F., Bi X., Pal J. (2004), Mean interannual and trends in a regional climate change
experiment over Europe. II: Climate Change scenarios (2071 -2100) . Climate Dyn. , 23,
pp. 839 -858
Jones P.D., Moberg A. (2003), Hemispheric and large scale surface air temperature variations:
an extensive revision and an update to 2001 , J. Clim., 16, pp. 206 -223
IPCC , 2007: Climate Change 2007: The Physical Science Basis. Contribution of Working
Group I to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate
Change [Solomon, S., D. Qin, M. Manning, Z. Chen, M. Marquis, K.B. Averyt, M.
Tignor and H.L. Miller (eds.)]. Cambridge University Press, Cambridge, United
Kingdom and New York, NY, USA, 996 pp.
Klein Tank, A.M.G., Wijngaard, J.B., Können, G.P.K., Böhm, R.B., Demarée, G.,
Gocheva, A., Mileta, M., P ashiardis, S., Hejkrlik, L., Kern -Hansen, C., Heino, R.,
Bessemoulin, P., Müller -Westermeier, G.M., Tzanakou, M., Szalai, S., Pálsdóttir,
T.P., Fitzgerald, D., Rubin, S., Capaldo, M., Maugeri, M., Leitass, A., Bukantis,
A., Aberfeld, R., Van Engelen, A. F.V., Forland, E., Mietus, M., Coelho, F., Mares,
C., Razuvaev, V., Nieplova, E., Cegnar, T., Antonio López, J.L., Dahlström, B.,
Moberg, A., Kirchhofer, W., Ceylan, A., Pachaliuk, O., Alexander, L.V., Petrovic, P.

41
(2002), Daily dataset of 20th century sur face air temperature and precipitation series for
the European Climate Assessment , Int. J. Climatol. 22: pp. 1441 –1453
Klein Tank A.M.G., Können G.P. (2003), Trends in indices of daily temperature and
precipitation extremes in Europe . J. Clim., 16, pp. 3665 -3680
Norrant C., Douguedroit A. (2006), Monthly and daily precipitation trends in the
Mediterranean (1950 –2000), Theoretical and Applied Climatology, 83, pp. 89 –106
Stanciu Mariana, Chiriac D., Humă Cristina (2010), Impactul schimbărilor ecoclimatice
recente asupra calității vieții, Calitatea Vieții, XXI, nr. 3 –4, 2010, p. 238 –250
Vlăduț Ștefania Alina (2013), Evaluarea riscurilor climatice în Câmpia Olteniei în contextul
schimbărilor climatice globale, Edit. Universitaria Craiova, 2013, 163 p.

[http://www.editie.ro/articole/actualitate/schimbarile -climatice -dau-batai -de-cap-agricultorilor –
doljeni.html ]
[www.cjdolj.ro/geografiadolj.html ]
[www.anpm.ro ]
[www. greenpeace .org]
[http://www.ipcc.ch/pdf/assessmentreport ]
[www.ipcc.ch ]
[http://apmdj -old.anpm.ro/starea_mediului_in_judetul_dolj -3400 ]