FAULTATEA DE ARHITEC TURA “G.M.CANTACUZIN O” IASI AN II SEMIAN A 2017 Casa Alexandrina Situata pe o str aduta intens construit a din apropierea… [603767]

LOCUINTE UNIFAMILIAL E
LOCUINTE COLECTIVE
SOLOGIUC ADRIAN

FAULTATEA DE ARHITEC TURA “G.M.CANTACUZIN O” IASI

AN II
SEMIAN A
2017

Casa Alexandrina
Situata pe o str aduta intens construit a
din apropierea parcului Her astrau, parcela de
mici dimensiuni a devenit imediat o provocare
pentru echipa de proiectare. Se impunea
construirea unei locuin te elegante care s a
valorifice la maximum pozi tia in ora s,
proximitatea parcului, men tinand in acela si
timp intimitatea fa ta de vecin atatile
aglomerate.
Locuin ta izolat a pe parcel a se dezvolt a
pe o planimetrie in form a de clepsidr a, avand
ca punct central scara cu trepte libere si
ascensorul cu pere ti de sticl a, care aduc lumina
pana in centrul casei, la toate nivelurile. Forma
concav a a celor dou a fatade laterale creeaz a
doua curti exterioare de form a neregulat a, cea de acces si cea privat a aferenta spatiilor
de zi de la etajul intai, care permit comunicarea intre incaperile situate in cele dou a parti
ale casei si totodat a ofera un spa tiu generos pentru petrecerea timpului liber in exterior
pe timpul verii.
Volumul de inaltime S+P+3R devine un open -space tridimensional prin
dispunerea etajelor la jum atate de nivel si comunicarea permanent a intre acestea. De la
nivelul garajului situat la parter, la zona de zi amplasat a la etajul intai, la dormitoarele
de la etajul al doilea si la zona de relaxare de la etajul al treilea, parcursul arhitectural
este in acela si timp facil si spectaculos. Structura d in grinzi de beton oblice si casetate
este l asata aparent a in majoritatea spa tiilor, ea prelun gindu -se la nivelul terasei din
fatada principal a cu o re tea de grinzi metalice intersectate la acelea si unghiuri, care
definesc tera sele celor trei niveluri.

Terasele cu pardoseli transparente
din tabl a perforat a sustin o serie de ghivece
de mari dimensiuni in care sunt planta ti
arbusti si constituie in acela si timp pergole
verticale pentru urcarea iederei deja plantate
in jardiniera de la parter. Plafoanele din
beton aparent implic a adop tarea unor
sisteme de incalzire inteligente, cu panouri
radiante in pere ti si incalzire in pardoseal a,
perfect asociate cu pompa de c aldura –
sistemul ecologic care asigur a incalzirea si
functioneaz a in paralel cu pano urile solare.
Sistemul inteligent de management al
cladirii, iluminatul interior cu surse LED si
termoizolarea supradimensionat a contribuie
de asemenea la gestionarea eficient a a ener –
giei consumate de cl adire. Orientarea opti –
ma fata de punctele cardinale si propor tia
atent studiat a intre plin si gol asigur a necesarul de lumin a natural a la orele dorite pentru
fiecare tip de incapere si, in acela si timp, protec tia fata de insorirea excesiv a pe pe rioa-
dele complementare.
Perdeaua de vegeta tie care se
interpune intre cl adire si strad a umbre ste,
protejeaz a vizual si creeaz a microclimatul
optim pentru incaperile amplasate in fatada
principal a, fiind un element de design
ecologic si totodat a un instrument de
integrare a cl adirii in fondul construit,
caracterizat printr -o pondere crescut a a
vegeta tiei spontane. Amenajarea interioar a
mizeaz a pe spectaculozitatea materialelor in
stare brut a, neprelucrat a, care dialogheaz a si

stabilesc ierarhii in func tie de cota de inaltime la care sunt amplasate si de pozi tia diferi ta
fata de sursele de lumin a natural a. Obiectele de design – piese de mobilier si corpuri de
iluminat – pastreaz a gama de materiale cu texturi vi brante si forme minimaliste, aduc and
fiecarei perspective un accent interesant.

Casa K.

Casa K., situata in cartierul Pipera, este un paralelipiped impartit pe dou a niveluri,
tratate in mod diferit la exterior, ce cuprind toate zonele func tionale. Decizia de a utiliza
materiale naturale – lemn si piatr a – pentru finisarea fa tadelor a fost asumat a din start,
insa modul de dispunere a acestora a fost ales in urma mai multor variante negociate
cu beneficiarii. In final, s -a optat pentru un etaj alb, „u sor”, asezat firesc peste un parter
ca un soclu, a c arui „greutate ” se datoreaz a si plac arii cu piatr a si lemn de fa tada.

Planimetria urm areste forma terenului, dar tine cont de cerin ta de a p astra o curte
cat mai mare, cu atmosfer a intim a, care s a asigure mult a lumin a natural a si la interior.
Un num ar de retrageri ale suprafe telor permite crearea unor terase si curti de lumin a,
care ritmeaz a atat fatadele, c at si spatiile interioare. Astfel, la parter au fost decupate
doua terase acoperite, care incadreaz a, intr-un cap at si in altul, livingul spa tios. In centrul
ansamblului se afla curtea interioar a, in jurul c areia se „infasoara” intreaga cl adire si

unde este amplasat „copacul vie tii”, vizibil din toate spa tiile comune ale parterului si
ale etajului, dar si din incaperi private, cum ar fi biroul sau dormitorul matrimonial.
Din punct de vedere func tional, casa este riguros organizat a. La parter se g asesc
spatiile de zi – livingul, diningul cu buc ataria si un birou de lucru, iar etajul a fost rezervat
pentru zona de noapte. Aici, pe l anga un dormitor matrimonial amplu, ce inglobeaz a
baia si un grup sanitar, si dormitoarele copiilor, care beneficiaz a de acelea si facilit ati,
mai exist a un dormitor de oaspe ti. Toate acestea sunt amplasate in jurul unei zone
dedicate familiei (a sa-zisa „family room ”), care cuprinde un loc de joa ca pentru copii,
iluminat zenital printr -un luminator.
Optiunea clien tilor pentru o locuin ta deschis a, realizat a cu materiale moderne, a
stat al aturi de dorin ta de a crea un c amin veritabil, care s a inspire c aldura unei locuiri
frumoase. Pentru ob tinerea unei asemenea atmosfere, s -au ales, pentru finisajele de la
interior, culori deschise si materiale calde, precum lemnul, folosit at at pentru pardoseal a,
cat si pentru planul vertical. Mobilierul se inscrie in aceea si linie cromatic a, dar, din loc
in loc, accente de culoare anim a locuin ta, intensific andu-se pe m asura ce se apropie de

zona destinat a copiilor. Designul
plafonului de la parter sus tine ideea
de simplitate si ordine spa tiala, fiind
lasat lis pe o suprafa ta mare,
neintrerupt a nici m acar de obiecte
de iluminat. Acestea din urm a,
precum si obiectele de ventila tie si de
sonorizare sunt amplasate in zona
perimetral a a plafonului. Departe de
a atrage in mod ostentativ aten tia, Casa K. se individualizeaz a in contextul in care este
plasat a tocmai prin simplitatea liniilor si constituie totodat a un exemplu de normalitate
arhitectural a pe care ne -am dori s a o sim tim din ce in ce mai prezent a.

Imobil Vaporul lui Assan Bucuresti

In zona Obor -Lizeanu din capital a, a
aparut un imobil de apartamente care, rezolv and
contextul unui sit relativ mic (de 330 mp), aduce
un aer proasp at in peisajul monoton al sirurilor
de blocuri comuniste. Construc tia cu cinci niveluri
propune o solu tie inedit a pentru locuirea
colectiv a din Bucure sti at at prin volumetria
asimetric a, dar si prin accentele grafice
traditionale alese pentru decorarea ferestrelor, a
fatadei si a casei sc arii.
Imobilul de pe strada Vaporul lui Assan,
dezvoltat pe cinci niveluri (parter – etaj 4) si cu o
suprafa ta construit a de 1 200 mp, pro pune 12
tipuri de apartamente cu dou a sau trei camere si
suprafe te variate.
Conturarea volumului compact fa tetat al cl adirii (ce aminte ste de silueta frontal a
a unui vas) a pornit de la o form a initiala de cub din care s -au decupat in mod asimetric
portiuni, rezultatul final fiind o volumetrie atipic a, ce se incadreaz a in spa tiul alocat si
care contras teaza cu dualitatea vertical -orizontal a blo curilor din jur. Ideea de asimetrie
s-a pastrat si la nivelul fa tadei prin intermediul golurilor p atrate care au d imensiuni
diferite si sunt distribuite in mod aleatoriu.
Modern a si indrazneata ca limbaj arhitectural, cl adirea a primit insa si o amprent a
traditionala, local a – o serie de panouri perforate cu motive de inspira tie rom anesc-
balcanic a, ce personalizeaz a ferestrele. Mai mult, interpretarea grafic a s-a dovedit a fi o

solutie inspirat a si pentru rezolvarea
practic a a amplas arii unit atilor exterioare de
aer condi tionat pe fa tada blocului. Astfel,
acestea au fost a sezate in nise av and
grosimea zid ariei si au fost mascate cu
ajutorul panourilor perforate. Inten tia a fost
aceea de a le aminti locuitorilor imobilului,
dar si oamenilor din cartier ori trec atorilor
de specificul cultural rom anesc, dar si de a
rupe monotonia vizual a din jur.
Preocuparea pentru a cultiva un
anumit stil de via ta si pentru calitatea locuirii
in comun este din plin vizibil a si la interior,
incepand cu casa sc arii, unde reg asim
perfora tiile decorative. Imobilul este dotat si
cu un spa tiu exterior luminat pentru
parcarea bicicletelor. Compartimentarea
apartamentelor cu supra fete cuprinse intre
38 si 75 de mp este flexibil a, raspunz and
unor diverse nevoi fami liale, insa toate
beneficiaz a de o luminozitate sporit a gratie
marilor suprafe te vitrate. Pentru a face
eficient proiectul si in ceea ce prive ste
consumul, o aten tie aparte a fost acordat a
izolatiei termi ce care este de dou a-trei ori
mai mare dec at cea utilizat a in mod curent
in proiectele reziden tiale.
Chiar dac a o interven tie minim a raportat a la scara ora sului, un imobil precum cel
de pe strada Vaporul lui Assan deschide noi pers pective legate de posibilit atile locuirii
colective din capital a, dar si din Romania.

Imobil locuinte Limoges

Imobilul de locuin te sociale realizat
intr-o zon a de margine a ora sului Limoges
are o prezen ta vizual a puternic a si totodat a
meritul de a seta noi standarde, estetice si
de sustenabilitate, pentru ceea ce poate
insemna via ta in comun in prezent.
Cladirea (cu o suprafa ta construit a de
1 920 mp) ocup a un lot de col t, ampla sat la
intersec tia dintre o arter a aglomerat a, care
merge spre centrul ora sului, si o strad a mai
linistita, reziden tiala. Volumul s au masiv,
relativ compact si modern, cap ata astfel si
rolul de a semnala intersec tia, stabilind un
reper la nivel urban. Chiar d aca se
diferen tiaza clar de construc tiile din jur,
imobilul de locuin te nu se inalta cu mult
peste ele – are doar 4 etaje – si se
integreaz a cu abilitate in tesutul urban. La
acest rezultat au contribuit si materialele
folosite: exista un „soclu ” din beton care se
continu a cu primele dou a etaje, in timp ce
ultimele dou a sunt par tial imbracate in
lemn, un material local cu tradi tie. Acest joc
de materiale si detalii face mai interesante
fatadele, care stau m arturie si pentru
diversitatea solu tiilor de locuire din interior.
Central a este cea de pe latura de est, aliniat a

la frontul str azii principale, si are ca accent o teras a-logie din lemn care se desprinde
din cl adire la nivelul celui de -al treilea etaj.

La parter sunt vizibile intr arile care duc direct la etajele 1, 2 si 3, iar deasupra lor,
o cortin a deschis a din sticl a imbrac a cele trei niveluri pentru a le oferi confort acustic
reziden tilor. In egal a masura, aceasta are rolul de a aduce lumina natural a pe casa
scarilor, care se si deschide astfel spre ora s. Fatada principal a se afl a pe partea de est a
cladirii. Are vedere spre o strad a aglomerat a si urm areste alinierea urban a. Fatada
dinspre nord este mai liniar a si mai „tacuta”, lasand la vedere decupaje si deschideri –
semne ale diferitelor apartamente din spatele zidului. Fatadele din spate (de Sud si Vest),
deosebit de bine orientate, beneficiaz a de terase ad anci, dezvoltate ca volume in curs
de dezvoltare, amestecarea betonului vopsit si lemn s -a folosit la porticuri si la "brise –
soleil" (parasolare). Ultimele dou a niveluri constituie cumva si particularitatea proiectului,
caci con tin apartamente duplex realizate integral pe structur a din lemn si finisate cu
lemn. Astfel ni se prizinta o nou a dovad a despre poten tialul lemnului in arhitectura
contemporan a, chiar in programe unde nu este at at de comun.

Ar mai fi de ad augat faptul c a imobilul este g andit pentru avea performan te
energetice ridicate, fapt ce contribuie la sustenabilitatea sa la nivel urban. In plus, dincolo
de calit atile estetice si tehnice, are meritul de a promova o mai mare flexibilitate si
diversitate in organizarea apartamentelor, inscriindu -se intr-o nou a abordare a locuirii
colective cu dimen siune social a.