Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 Iași, România [603757]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iași, România
Tel.: +4.0232.20.1075, e – mail: [anonimizat]
http://www.geo.uaic.ro/

Republica Populara Democratica Coreeana
( Industria auto )

– Materia: Geografia economica si a resur selor naturale –

Cadru didactic Lucrări Practice: Cămară Gabriel

Autor: Rîclea Adrian – Florin

Coreea de Nord , oficial denumită Republica Populară Democrată Coreeană , este o ț ară din
Asia de Est, situată în partea de nord a peninsulei Coreea. Ea este vecină cu China (1.416 km de
frontieră comună) ș i Rusia la nord (19 km de frontieră), iar în sud cu Coreea de Sud (238 km de
frontieră). Această ultimă frontieră este constituită în zona demilitarizată, care este în realitate
foarte puternic militarizată, fiind supravegheată de peste un milion de solda ț i. Japonia, vecinul
maritim al Coreei, nu are frontieră terestră cu ea, dar sunt despăr ț ite de Marea Japoniei.Partidul
Muncii din C oreea este la putere din 1948. Kim Jong – un este conducătorul suprem al ț ării. Cu o
populatie activa de peste 24 milioane de locuitori si un PIB estimat de peste 1.151 miliarde
USD in anul 2012, economia Republicii Coreea este pe locul 4 in Asia (dupa Chin a, Japonia si
India) si pe locul 15 in lume . Pentru anul 2012, se estimeaza ca venitul pe locuitor in Coreea de
Sud va atinge nivelul de 23.000 dolari SUA. Contextul economic international aflat in continua
deteriorare ramane, si in 2012 – 2013 , pentru Repu blica Coreea, una din principalele preocupari,
atat ale oficialitaților, cat și ale mediului de afaceri local.
Elemente ale principalelor evolutii economice in anul 2012, cu posibil impact asupra
relatiilor bilaterale Romania – R. Coreea
Potrivit analizelor efectuate de Banca Nationala a R. Coreea/BOK/ , cu date disponibile la
nivelul trimestrului II/2012, profitabilitatea companiilor coreene a intrat pe o curba descendenta :
rata de crestere a vanzarilor este cea mai scazuta de la criza financiara din 2008 si pana in
prezent, iar una din 3 firme se lupta sa acopere povara dobanzilor la credite, cu sumele provenind
din profituri.Din cauza inrautatirii situatiei economice, firmele au rezerve in a realiza investitii.
Rezultatele investigatie i efectuate de BOK indica o crestere a vanzarilor doar de 5,3% in trim II
a.c., fata de 10,5% in trim I a.c., iar descresterea se inregistreaza pentru al doilea trimestru
consecutiv.
Pe sectoare : produsele electrice/electronice si petrochimice : descrest eri de la 17% la 7,2% si
respectiv ,de la 9,3% la 3,7%.
Comertul exterior : in septembrie , s – a inregistrat un excedent comercial de 3,15 miliarde USD,
fata de 1,6 miliarde USD in septembrie 2011.
Exporturile : rata anualizata a scazut cu 1,8%, respectiv, valoric, ajungand la 45,66
miliarde USD.
Importurile : au scazut cu 6,1%, valoric fiind de 42,51 miliarde USD .
Guvernul estimeaza ca declinul exporturilor s – a atenuat fata de lunile anterioare, ceea ce ar putea
insemna o posibila recuperare a acestora, in pofida scaderii exporturilor, la scara globala.
Exporturile catre UE nu vor inregistra cresteri, pe fondul incertitudinilordin zona EURO si a
scaderii consumului, din cauza cresterii ratei somajului.

Industria auto

Poate cel mai important subsector al industriei constructiilor de masini, acest domeniu s – a
dovedit a fi si cel mai dinamic in ultimii ani contribuind cu circa 60% la veniturile realizate din
exporturile pe pietele externe. Republica Coreea ocupa un loc d e frunte la scara mondiala, atata
din punct de vedere tehnologic cat si al volumului productiei . Inceperea productiei comerciale la
fabrica Hyundai din Republica Ceha si fabrica KIA Motors de la Zilina – Slovacia au contribuit la
cresterea volumelor de vanz ari in Europa cu efect direct asupra pozitiei grupului la scara
mondiala. In acelasi timp, productia de subansamble si componente a cunoscut o dezvoltare si
extindere fara precedent, atat in Coreea de Nord cat si pe acele piete prioritare.
Importurile sun t practic nesemnificative nedepasind, in cele mai bune cazuri, 7 – 8
procente din totalul pietei, restul find asigurat de producatorii coreeni sau de companii de tip
joint venture (Renault/Nissan – Samsung motors). In urmatorii ani, se estimeaza o crestere a
c ererii cu circa 6% pe an,ajungand la valoarea de 25 miliarde dolari SUA aceasta in functie insa
si de evolutia ratei de schimb won – dolar american care poate favoriza sau nu importurile.
NOTA : intrarea in vigoare a Acoedului de Liber Schimb dintre UE si R . Coreea
dinamizeaza comertul bilateral in acest domeniu.
Deși nu există date oficiale despre numărul de automobile din Corea de Nord, se
estimează că există cam 30.000 de automobile înmatriculate. Asta înseamnă o mașină pentru
o mie de locuitori. Nu e de mirare că străzile orașelor și autostrăzile nord – coreene sunt mai mult
goale. Popula ț ia nu poate de ț ine un automobile proprietate personală în Corea de Nord. Există
însă ș i persoane suficient de bine plasate în cadrul Partidului Comunist care pot de ț ine
a utomobile. Iar peisajul automobilistic nord – corean este ciudat. Taxiurile sunt în mare parte
Dacii 1310 cârpite cum s – a putut pentru a le ț ine în func ț iune. Un ziarist care a vizitat capitala
nord – coreeană povestea cum a văzut cum un ș ofer de taxi dădea jo s o roată de la o astfel de
Dacia. Anvelopa era mai mult decât uzată, iar frânele fuseseră reparate de nenumărate ori.
Daciile au fost exportate în perioada când rela ț iile dintre Nicolae Ceau ș escu ș i omologul său
nord – corean Kim Ir Sen erau excelente. Ceau ș escu a vizitat Phenian – ul de patru ori, prima dată în
1971. Manifestările faraonice puse în scenă de dictatorul corean l – au impresionat pe Ceau ș escu ș i
rela ț iile între Bucure ș ti ș i Phenian au fost foarte strânse în acea perioadă. Un fapt ceva mai pu ț in
cu noscut la noi: oficial, în Coreea de Nord există doi constructori de autovehicule. Dar, cum unul
se ocupă doar de construc ț ia de automobile utilitare, autobuze ș i camioane, vom vorbi de
singurul constructor de automobile nord – coreean. Acesta se nume ș te Pye onghwa Motors. Adică
"Pace Motors" în limba coreeană. Sigla companiei este silueta unui porumbel stilizat. Nu e un
secret că liderilor din Corea de Nord le plac limuzinele Mercedes. Cu cât e mai nou modelul și
cu cât mai mare cilindreea motorului, cu atât este mai important șeful corean de partid care este
transportat în respectiva ma ș ină. Corea de Nord a încercat chiar să copieze un model Mercedes:
clasicul 190E. Coreenii au importat undeva în anii '80 un lot din acest model pe care le – au studiat
și l – au t ransformat în modelul autohton botezat Kaengsaeng 88. Acest model nu avea încălzire,
aer condiționat sau geamuri electrice. Se spune că mașina avea și prostul obicei de a se umple cu

praf atunci când era condusă pe drumuri nepavate. Din fericire, nu au fos t fabricate prea multe,
liderii nord – coreeni preferând automobilele Mercedes originale. Sintagma „Coreea de Sud este
un amplu santier” sugereaza avantul si rezultatele obtinute de aceasta tara in realizarea unei
retele competitive si moderne de comunicatii aero – terestre de nivel mondial. Constient ca fara o
astfel de infrastructura este dificil de vorbit despre o dezvoltare armonioasa a tarii si de atragere
de investitii straine , guvernul sud – coreean este decis sa continue acest efort prin alocarea unor
importante fonduri publice ce depasesc ordinul miliardelor de dolari anual. Planurile mai prevad
si aducerea portului Busan la un nivel de prim rang in cadrul fluxului de marfuri din continentul
asiatic, investitiile avute in vedere urmand sa dubleze practic capacitatea de stocare si tranzit a
acestuia.
In prezent, Coreea dispune de un total de peste 90.000 km de autostrada si 3.500 km de
cale ferata. Prin darea in folosinta, in anul 2004, a unei legaturi de mare viteza pe calea ferata
intre Seul si Busan s – a reusit decongestionarea in buna masura a traticului rutier. Coreea mai
dispune de peste 100 aeroporturi si 200 helioporturi. Problema cea mai stringenta care se ridica
in leg atura cu aceasta orientare, consta in desavarsirea procesului de restructurare a corporatiilor,
intr – un timp cat mai scurt posibil, urmata de consolidarea competitivitatii acestora. In ultima
perioada, acest proces a generat puternice reactii din partea me diului de afaceri odata cu plasarea
in prim plan a unor nereguli fiscale si financiare ale companiilor Samsung, Doosan sau
Hyundai – Kia Automotive. Strategia procesului de industrializare a pus accentul, in prima faza, pe
dezvoltarea industriei usoare, in s pecial sectorul produselor textile, iar ulterior au cunoscut o
puternica dezvoltare industria grea, chimica si petrochimica, bazate pe existenta unor importante
capacitati de rafinare de – a lungul coastelor tarii. Odata cu intrarea in functiune a celui de a I
treilea furnal la combinatul siderurgic Kwanyang, Republica Coreea a devenit cel de – al saselea
producator de otel din lume si pe aceasta baza s – a dezvoltat un putenic sector al industriei
constructoare de masini. Constructiile navale si productia de aut ovehicule au inregistrat cresteri
importante, ca urmare a cererilor de pe piata interna si cea internationala. De altfel, alaturi de
industria electronica, acestea se numara printre principalii piloni ai expansiunii economice si
comerciale sud – coreene din ultima decada. Promovarea constanta a afacerilor principalelor
conglomerate Samsung, LG, Hyundai, SK, Doosan etc. a constitut si continua sa fie un atribut
esential al politicii guvernamentale si care a permis concentrarea resurselor in adevarate varfuri
d e lance din punct de vedere tehnologic t.
Republica Coreea si – a definit principalele directii de dezvoltare industriala care sa asigure
atingerea unor performante de top la scara modiala in respectivele sectoare:
– industria auto: realizarea de autovehicul e cu propulsie nepoluanta, hibrida sau cu pile de
combustibil, obiectivul fiind locul 2 mondial;
– roboti inteligenti: crearea de sisteme logistice inteligente RFID, tintind locul 5 mondial;
– sisteme de acumulatori: bateri i de mici dimensiuni pe baza de litiu, obiectivul fiind locul
1 mondial;
– monitoare TV/PC de peste 30 de toli, fiind tintit locul 1 mondial;
– trecerea la productia unei noi generatii de semiconductori;
– sisteme si echipamente de telecomunicatii mobile;
– sisteme digitale de emisie/receptie video – TV;

– sisteme inteligente digitale de uz casnic – aplicatii IT, obiectivul fiind locul 3 mondial;
– biomedicina, obiectivul fiind locul 1 mondial.
O caracteristica importanta a strategiei de dezvoltare economica a Republicii Coreea
consta in asigurarea unui acces imbunatatit pe pietele externe, prin incheierea unui numar cat mai
mare de acorduri de liber schimb cu principalii sai parteneri comerciali, atat tari cat si blocuri
economice.
Primul astfel de acord a f ost negociat si incheiat de Coreea de Sud cu Chile (2004), dupa
o perioada de 5 ani de discutii apreciate ca dificile si intampinarea unei serioase opozitii interne
din partea fermierilor. A urmat incheierea acordului de comert liber cu Singapore (martie 2 006)
si, consecutiv, cel cu blocul tarilor membre EFTA (septembrie 2006). In aprilie 2007 a fost
semnat acordul de comert liber cu SUA care a incununat un semnificativ efort din partea
negociatorilor sud – coreeni (intregul proces a durat 7 luni). Acest acor d a intrat in vigoare la 15
martie 2012.
De asemenea, Coreea de Sud a semnat in 2007 un acord privind liberalizarea treptata,
pana in anul 2010, a comertului cu produse industriale si servicii cu blocul economic ASEAN
(mai putin Thailanda).
In octombrie 2 008, Coreea a incheiat deja cu succes un acord CEPA cu India si a inceput
negocierile preliminare cu, Australia, Noua Zeelanda, tarile Consiliul de Cooperare din Golf
(GCC).

Bibliografie :
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Nord
 Nimic de invidiat. (Vieti obisnuite din Coreea de Nord) de
Barbara Demick
 http://www.automarket.ro/stiri/feature – industria – auto – din – coreea –
de – nord – dacii – vechi – volvo – uri – antice – 42855.html