Direcția general ă de analiz ă macroeconomic ă și politici financiare [603736]

Direcția general ă de analiz ă macroeconomic ă și politici financiare

Sisteme de impozitare în Uniunea European ă

Lucrarea de fa ță prezintă o compara ție succint ă a sistemului de impozitare din România
comparativ cu un e șantion de țări din cadrul U.E., ținând cont de caracteristici le principale al e sistemelor
de impozitare din perspectiva contribu ției impozitelor directe, indirecte și a contribu țiilor sociale la
realizarea veniturilor bugetare.

Din analiza sistemelor de impozitare în rândul statelor membre ale U..E., reiese c ă dacă la nivelul
UE15, ponderile taxelor directe, indirecte și a contribu țiilor sunt relativ egale, în noile state membre
impozitarea direct ă ocupă o pondere mai mic ă în total venituri.
Cea mai mic ă pondere a impozitelor directe în total impozite la nivelul anului 2010 o are Lituania
(numai 17,4%), urmat ă de Bulgaria (18,8%) și Slovacia (19,1%)1. Toate aceste țări au adoptat sisteme de
impozitare cu cote fixe care conduc la o reducere puternic ă a impozitelor directe fa ță de cele indirecte.
România ocup ă la nivelul anului 2010, locul 3 în ceea ce prive ște ponderea impozitelor indirecte
(45,2%) în total impozite, primele pozi ții fiind ocupate de Ungaria (45,5%) și Bulgaria (55,4%).
Sistemele de taxare din Germania și Franța, care pun accent pe contribuțiile de asigur ări sociale
sunt la polul opus cu cele din Danemarca, Suedia și Marea Britanie, unde ponderea contribu țiilor sociale în
totalul veniturilor este redus ă2.

1 Țări care împreun ă cu România pun accent pe impozitarea indirect ă
2 Accentul în aceste state este pus pe impozitele directe

Direcția general ă de analiz ă macroeconomic ă și politici financiare

Ponderea veniturilor în PIB

Statele cu cea mai mare pondere a veniturilor în
PIB sunt statele care se bazeaz ă pe impozitarea
directă (FR, DK, BE, AT, NL, IT)

O dată cu declan șarea crizei se observ ă o
volatilitate ridicat ă a ponderii veniturilor în PIB
pentru țările care au la baz ă impozitarea indirect ă
(EE, BG, RO, PL).

State care au la baza sistemului de im pozitare impozitele indirecte – anul 2010
Structura  sistemului  de impozitare  din România:
Începând din anul 2010, Romania ocupă locul trei în UE27 în 
ceea ce privește dependen ța de taxarea indirectă, cu o 
pondere de 45.2% în total venituri, comparativ  cu 38.6% 
media UE27. 
 
Ponderea  contribuțiilor sociale în total venituri a fost de 
32.2% (31.1% UE27), în timp ce impozitarea  directă 
reprezenta  22.6% din total venituri (UE27 30.4%). Structura  sistemului  de impozitare  din Ungaria: 
Veniturile  provenite  din impozitarea  indirect reprezintă o pondere 
substanțială în total venituri, la nivelul anului 2010 această 
pondere reprezentând  45.5%, a doua cea mai mare pondere din 
UE27. Veniturile  încasate din TVA au reprezentat  8.7% din PIB, cu 
1,1 pp peste media UE27. 
 Contribuțiile sociale aveau în anul 
2010 o pondere de 45,5% în 
total venituri (12% din PIB, peste media UE27). Cea mai mare parte 
este plătită de angajatori.

Direcția general ă de analiz ă macroeconomic ă și politici financiare
State care au la baza sistemului de impozitare impozitele directe – anul 2010
Structura  sistemului  de impozitare  din Danemarca:
Taxarea directă reprezintă 62.7% din totalul veniturilor  
(30.4% UE27). Impozitul  pe venitul persoanelor  fizice 
reprezintă 51.1% din totalul veniturilor  în anul 2010.  
 
Ponderea  impozitelor  indirecte a fost de 35.4%, cu mult sub 
media UE27 (38.6%). 
 
Ca urmare a încasărilor scăzute din Contribuțiile sociale 
(2,1% în total venituri), majoritatea  cheltuielilor  cu protecția 
socială sunt finanțate mai ales din încasările din impozitul  pe 
venit.  Structura  sistemului  de impozitare  din Marea Britanie:
Pondere ridicată a impozitarii  directe , principala  sursă a  
veniturilor  bugetare cu o pondere de 44.4% în total venituri (15.8% 
din PIB, a cincea cea mai mare pondere printre statele membre).  
Veniturile  din impozitul  pe persoane  fizice au reprezentat  10,1% 
din PIB în 2010 , în timp ce ponderea  impozitului  pe profit a crescut 
de la 4.0% din PIB între 2002‐2006, la 3.1% din PIB în anul 2010 
(peste media UE27(2.7%)).   
 
Taxarea indirectă deține o pondere de 36.9% în total venituri, în 
timp ce contribuțiile sociale dețin o pondere de numai 18.7%, a 
patra cea mai mică pondere dintre statele membre după 
Danemarca,  Suedia și Malta. 
 
 
 
 
 
State care au la baza sistemului de impozitare contribu țiile de asigur ări sociale – anul 2010
Structura  sistemului  de impozitare  din Franța: 
Ponderea  impozitelor  indirecte a fost în 2010 de 35,3%, iar 
ca procent în PIB 15.1%, peste media UE27(13.5%).  
 
Ponderea  impozitelor  directe a fost de 39,1% în total 
venituri și 11% în PIB (sub media UE). 
 
Contribuțiile sociale dețin o pondere de 39,1% în total  
venituri și 16,7% în PIB fiind cea mai mare pondere la nivelul 
UE27. Contribuțiile angajatorilor  reprezintă mai mult de 
două treimi din contribuțiile sociale (ca procent în PIB, cu 
70% peste media UE27). 
Structura  sistemului  de impozitare  din Germania:
Pondere ridicată în total venituri a contribuțiilor sociale (40.8%, 
EU‐27 31.1%). 
 
Taxarea directă deține o pondere de 29.4% în total venituri, 
aproximativ  același nivel cu cel al taxării indirecte (29.8%). La 
nivelul anului 2007 a avut loc reorientarea  impozitării dinspre 
contribuțiile de asigurări, către impozitarea  directă, dar mai ales 
către cea indirectă. Această modificare  a survenit ca urmare a 
creșterii cotei la TVA cu 3pp și reducerii contribuțiilor pentru 
ajutorul de șomaj. 
 
În Germania,  ponderea  în PIB a contribuțiilor de asigurări sociale 
de stat este cu 4.6 pp peste media UE, ca urmare a contribuțiilor 
plătite de angajați (locul 2 în UE27) și angajatori  (la nivelul mediei 
UE27).

Direcția general ă de analiz ă macroeconomic ă și politici financiare
ANEXĂ: CARACTERISTICI ALE SISTEMELOR DE
IMPOZITARE

ROMÂNIA

Impozitul pe venitul persoanelor fizice: Începând din 2005, cota unic ă de impozitare de 16% aplicat ă și pe
impozitul pe profit, a înlocuit sistemul de cote progresive cu patru tran șe de impozitare (între 18% și 40%).
Această cotă se aplică, în general, veniturilor din activit ăți independente, drepturilor de autor, veniturilor
din bunuri mobile și imobile (cum ar fi chiriile), câ știgurilor de capital și de asemenea, veniturilor din
dobânzi. Sistemul electronic na țional de plat ă a fost lansat în martie 2011.

Impozitul pe profit: Din 2005 se aplica cota unic ă de 16%
aplicată asupra profitului impozabil. Persoana juridic ă română
care distribuie/pl ătește dividende c ătre o altă persoană juridică
română are obliga ția să rețină, să declare și să plătească
impozitul pe dividende stabilit prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/pl ătit unei
persoane juridice române. Inainte de 2005 cota de impozitare
era de 25%. Câ știgurile din capital reprezint ă venituri supuse
reglement ărilor privind impozitul pe profit, neexistând
reglement ări separate ale acestui impozit.
Începând cu 1 mai 2009 pân ă în octombrie 2010 a existat o
alternativ ă de calcul pentru plata impozitului pe profit,
reprezentat ă de impozitul minim anual stabilit în func ție de
veniturile totale anuale.In prezent IMM-urile pot opta intre
plata imp pe profit si a imp pe venit (cifra de afaceri).

TVA și accize: Cota standard de TVA este de 24%. O cot ă redusă de 9% se aplic ă asupra bunurilor cum ar
fi: produsele farmaceutice, echipamente medi cale pentru persoanele cu handicap, c ărți, ziare, accesul la
servicii culturale și de cazare la un hotel. Începând din 2009, se aplic ă o cotă redusă de 5% pentru livrarea
de locuin țe sociale, inclusiv a terenurilor pe care sunt construite. Definiția de persoan ă impozabil ă a fost
extinsă. Scutirile de TVA f ără drept de deducere se aplic ă, printre altele, tratamentelor medicale, unor
activități culturale, educa ționale și serviciilor publice po ștale, anumitor tranzac ții bancare și financiare, de
asigurare și reasigurare.

Taxe pe avere și tranzacții: În România nu exist ă impozite nete pe avere, nici pe dona ții sau mo șteniri.
Proprietățile imobiliare sunt supuse unui impozit local pe cl ădiri. Impozitul se percepe în cote variabile,
0,1% pentru cl ădirile deținute de persoane fizice și între 0,25% și 1,5% pentru cl ădirile deținute de
companii. În cazul în care cl ădirea nu a fost reevaluat ă în ultimii trei ani, tarifele pentru cl ădirile aflate în
proprietatea companiei variaz ă de la 5% la 10%. Terenurile aflate atât în interiorul cât și în afara limitelor
orașului sunt, în general, supuse impozitului local pe te ren. Impozitele locale au crescut cu aproximativ
20% în 2010.

Contribuțiile sociale obligatorii: Contribuțiile de asigur ări sociale de stat se pl ătesc, atât de angajator, cât
și de angajat. Începând cu 1 februarie 2009, angaja ții cu condi ții normale de munc ă trebuie s ă contribuie
pentru asigur ările sociale de stat cu 10,5%, iar angajatorii cu 20,8%. În anumite cazuri se pot aplica cote
mai mari pentru angajatori. Angaja ții și angajatorii contribuie și la fondul de asigur ări de sănătate
(10,7%)și la fondul de șomaj (1%). Angajatorul trebuie s ă plătească contribuții suplimentare la Fondul de
accidente de munc ă și boli profesionale și la Fondul de garantarea a crean țelor.

Direcția general ă de analiz ă macroeconomic ă și politici financiare

UNGARIA

Impozitul pe venitul persoanelor fizice: Începând cu 1 ianuarie 2011, sistemul de impozitare progresiv a
fost înlocuit cu cota unic ă de 16%. Acesta se aplic ă nu numai la salarii, ci la toate categoriile de venituri
supuse impozitului pe venit, cum ar fi vânzarea de bunuri imobiliare, dividende și dobânzi. Tot atunci, a
fost introdus un nou sistem privind creditul fiscal . Guvernul a crescut în mod semnificativ aloca țiile
copiilor. Familiile cu unul sau mai mul ți copii pot reduce plata impozitului pe venit cu pân ă la 110
euro/copil.

Impozitul pe profit: În ultimii ani a existat o tendin ță puternică de reducere a cotelor impozitului pe profit,
în special în noile state membre. În acest context, a introdus o cot ă a impozitului pe profit de 18% în 1995,
diminuată până la 16% în 2004. De și începând cu 1 ianuarie 2010, a fost l ărgită baza de impozitare, iar
cota a fost majorat ă până la 19% (cu excep ția cotei de 10% înc ă aplicabil ă pentru baza de impozitare mai
mică de 500 mil HUF3), aplicarea taxei de solidaritate de 4% a fost întrerupt ă, conducând la sc ăderea
poverii fiscale cu 1 pp. Întreprinderile mici4 pot alege regimul simplificat de impozitare al profitului cu o
cotă totală de 37% din cifra de afaceri. Municipalit ățile mai pot percepe o tax ă pe afacerile locale de pân ă
la 2% pentru anumite activit ăți. Începând cu anul 2010 o fost introdus ă o supratax ă pe activitatea
instituțiilor financiare.

TVA si accize: Cota standard TVA a crescut de la 20% la 25% în iulie 2009 și la 27% în 2012, în timp ce o
cotă redusă de 18% se aplic ă pentru lapte, produse din lapte, pâine, produse de panifica ție, servicii de
cazare. Cota TVA pentru serviciile de înc ălzire a fost redus ă la 18% în anul 2009. Începând cu anul 2010
aceasta se situez ă la un nivel de 5%, cot ă care se mai aplic ă și la medicamente, c ărți, ziare. În 2009 și 2010,
au crescut accizele la tutun, alcool și combustibil. Cre șterea suplimentar ă în 2011 a accizelor pentru
produsele din tutun este în conformitate cu Directiva 2008/118/CE. Accizele la alcool, combustibili și tutun
(aceasta din urm ă în două etape, în februarie și în iulie) au crescut și în anul 2012.
Alte taxe: De la 1 ianuarie 2009, o nou ă taxă a fost perceput ă
furnizorilor de energie – taxa special ă de energie. Municipalit ățile
pot percepe o tax ă imobiliar ă pe clădiri și terenuri, cu toate acestea,
pentru cele mai multe dintre ele nivelul cotelor este nesemnificativ.

Contribuții de asigur ări sociale de stat: În 2012, contribu țiile angajatorilor se ridică la 28,5% fiind
constituite din: o contribu ție pentru specializ ări (1,5%), o contribu ție de pensii, o contribu ție de asigur ări de
sănătate și o contribu ție la fondul de șomaj. Ultimele trei se ridic ă la 27% și sunt redenumite colectiv "taxa
contribuției sociale" începând cu 2012. Contribu ția angajaților este compus ă din: o contribu ție de pensie
de 10% o contribu ție de sănătate de 7% (crescut ă cu 1 pp fa ță de 2011) și o contribu ție la fond de șomaj de
1,5%. Un credit fiscal egal cu 20% din pl ățile la fondurile de pensii facultative sau conturi de economisire
sunt prev ăzute până la aproximativ 320 € pe an.

3 pragul a fost crescut de zece ori în luna iulie 2010 de la 50 milioane HUF
4 cu mai putin de 30 milioane HUF (€ 97 000) cifra de afaceri

Direcția general ă de analiz ă macroeconomic ă și politici financiare

DANEMARCA

Impozitul pe venitul persoanelor fizice: Este caracterizat de rate medii și marginale relativ ridicate.
Contribuabilii persoane fizice pl ătesc 8% din câ știg salarial brut înaintea oric ărei deduceri. Ca și în alte țări
nordice taxele locale joac ă un rol important. Cota medie a impozitului pe venit local este de 25,7%. Exist ă
o deducere personal ă de 5765€. Pentru veniturile din dividende, precum și pentru câ știgurile din titluri de
valoare se utilizeaz ă două cote: una de 27% și una de 42% în func ție de nivelul acestora.

Impozitul pe profit: Cota impozitului pe profit a fost redus ă de la 30% în 2005 la 25% în 2007.
Deși nu există nicio tax ă pe profit la nivel local, municipalit ățile primesc o parte din veniturile încasate din
impozitul pe profit. Începând cu 2004 s- au introdus norme de consolidare fiscal ă naționale obligatorii
pentru unit ățile permanente și filialele rezidente, în timp ce grupurile rezidente legate de filiale ale
societăților nerezidente pot aplica pentru consolidarea interna țională. Amortizarea se realizeaz ă în line
dreaptă pentru o perioad ă de peste 20 de ani pentru cl ădirile folosite pentru afaceri (nu birouri) și
descrescător pentru ma șini și echipamente (pân ă la 25%). Rata de amortizare pentru cl ădiri a fost redus ă de
la 5% la 4% în 2008 ca parte a reformei impozitului pe profit, prin extinderea perioadei pân ă la 25 de ani.
Rata de amortizare a infrastructurii a fost de asemenea redus ă de la 25% la 7% în 2008. Rata de amortizare
pentru bărci, sonde de foraj, aeronave și trenuri este redus ă treptat de la 25% în 2007 la 15% în 2016.

TVA si accize: Cota standard la TVA este 25%, doar
ziarele sunt fiind impozitate cu cota zero. Ca parte a finan țării
reformei fiscale din 2009, taxele pe energie, exceptând benzina și motorina, sunt crescute cu 15% , iar afacerile și industria vor
plăti taxa pe energie în viitor la o cot ă de 15 DKK / GJ (2
euro/GJ)
5. Taxa pe energie a fost indexat ă cu inflația din 2008 și
reforma fiscal ă prevede continuarea index ării începând cu 2016.

Impozitele pe avere: Imobilele sunt supuse impozitului pe bunurile imobiliare. Cotele variaz ă între
1,6% și 3,4%.
Contribuții de asigur ări sociale de stat: Contribuțiile sociale joac ă un rol limitat în Danemarca.

5 va fi implementat ă de tot din 2013

Direcția general ă de analiz ă macroeconomic ă și politici financiare
MAREA BRITANIE

Impozitul pe venitul persoanelor fizice: Cotele impozitului pe venit sunt de 20% și respectiv 40%.
O cotă mai mare (50%) se aplic ă veniturilor anuale peste 150.000 GBP din 2010, care urmeaz ă să fie
redusă la 45% începând cu aprilie 2013. Deducerile person ale mai ridicate sunt valabile pentru cei cu
vârsta minim ă de 65 de ani. Cotele impozitului veniturilor din capital începând cu iunie 2010 sunt de 18%
și 28% în func ție de venitul total. O cot ă de 10% se aplic ă pentru câ știgurile din activit ăți antreprenoriale.
Pentru dividente se aplic ă 3 cote: 10% cota ini țială, 32,5% cota superioar ă și 42,5% o cot ă adițională.
Deducerile pentru taxele succesorale sunt înghe țate la nivelul din aprilie 2009 pentru persoane fizice, pân ă
în 2014-2015. O cot ă de 40% se aplic ă peste acest prag.

Impozitul pe profit: Există două cote: o cot ă standard de 24% începând cu
aprilie 2012 și o cotă pentru profituri reduse de 20% începând cu aprilie 2011. Un
credit fiscal pentru R&D este disponibil pe baza a dou ă scheme în func ție de
mărimea companiei/ organiza ției.

TVA si accize: Din 2011 cota standard a TVA-ului a crescut de la 17,5% la 20%6. O cotă redusă de
5% se aplic ă, de exemplu pentru combustibil și energie. Cota zero este folosit ă pe scară largă și se aplică la
unele produse alimentare, c ărți, construc ții noi, transport de pasageri, unele ac țiuni de caritate și pentru
îmbrăcăminte de copii și încălțăminte.
Cotele accizelor la b ăuturile alcoolice7 au fost crescute cu 2% peste nivelul infla ției. În vederea
îmbunătățirii sănătății publice, au fost crescute cotele accizelor la tutun cu 2% peste nivelul infla ției.

Impozitul pe proprietate: Taxa de timbru pentru terenuri și propriet ăți variază între 0% și 4%, în
funcție de valoarea tranzac ției (cu deduceri semnificativ e în calitate de prim cump ărător). Din 2012 o nou ă
cotă de 7% se aplic ă la achiziția unei propriet ăți rezidențiale peste 2 mil. GBP.

Contribuții de asigur ări sociale de stat: Există mai multe clase pentru contribu țiile naționale de
asigurări:
° Clasa 1 pentru angaja ți și angajatori;
° Clasa 2 pentru activit ăți independente (2,65 GBP pe s ăptămână);
° Clasa 3 pentru contribu ții voluntare (fixate la 13,25 GBP pe s ăptămănă);
° Clasa 4 pentru activit ăți independente la o cot ă de 9% pentru profiturile între 7.605 – 4.2475 GBP
pe an și o cotă de 2% pentru profiturile care dep ășesc acest prag.

6 între 1 decembrie  2008 și 31 decembrie  2009, cota a fost temporar  redusă la 15%).
7 A fost introdusă o nouă taxă pe consumul  de bere, cu rol de a descuraja  consumul

Direcția general ă de analiz ă macroeconomic ă și politici financiare
FRANȚA

Impozitul pe venitul persoanelor fizice: se percepe anual, aplicându-se asupra venitului anual global, pe un
sistem de cote progresive. Pentru 2012, cea mai mare cot ă de impozitare este de 41%8. O caracteristic ă de
remarcat a sistemului este num ărul mare de praguri și scutiri aplicate. Ca r ăspuns la criz ă, în anul 2009 s-a
introdus o reducere temporar ă a impozitului pentru gospod ăriile cu venituri mici. Veniturile din investi ții și
câștigurile din capital sunt impozitate cu o rat ă fixă de 19%. În anul 2006, nivelul de impozitare a
veniturilor a fost revizuit prin reducerea numarului de tran șe de venit și scăderea cotelor de impozitare.
Creditul fiscal pe venitul câ știgat a fost majorat cu 50%. Valoarea total ă a impozitelor pl ătite de către
persoanele fizice, inclusiv a impozitului pe venit, pe avere și a taxelor locale, a fost plafonat ă la 50% din
venitul lor (bouclier fiscal). Acest sistem va fi desfiin țat începând cu anul 2013.

Impozitul pe profit : Acest tip de impozit se aplic ă tuturor profiturile realizate în Fran ța de către companii și
alte entități juridice. Cota standard este de 33,33%. IMM-urile sunt impozitate cu o cot ă redusă de 15%
pentru primii 38.120 € din profit. Co mpaniile mari sunt supuse la o cot ă suplimentar ă de 3,3%. Rata
efectivă de impozitare este de 34.43%. Pentru 2012 și 2013, se aplic ă o cotă suplimentar ă de 5% la
societățile cu venitul brut de peste 250 mil. de eu ro (înainte de a folosi creditele fiscale).

TVA si accize: Cota standard TVA este de 19,6%, și va crește la 21,2%
până la sfârșitul anului 2012. Dou ă cote reduse se aplic ă 5,5% asupra
mărfurilor de baz ă și 7% asupra sectorului imobiliar, serviciilor de cazare
și restaurantelor. O cot ă de 2,1% se aplic ă la ziare, spectacole de teatru și
medicamente.

Taxe pe avere și tranzacții: Un impozit pe avere net ă (ISF) este perceput persoanelor fizice rezidente, pe
valoarea activelor de ținute, exclusiv pasive, în cazul în care valoarea net ă a acestor active dep ășește
790 000 €. Activele, participa țiile, anumite poli țe de asigurare de via ță, precum și alte diverse active sunt
excluse de la aceast ă taxă. O scutire de 75% se aplic ă anumitor ac țiuni nominative de ținute de angaja ți,
manageri sau ac ționari și o deducere de 50% din impozitul pe venit se aplic ă investițiilor de capital în
IMM-uri.

Contribuții sociale obligatorii: Contribuțiile de asigur ări sociale ale angajatorilor sunt deosebit de ridicate
și variază între 14% (aplicat ă la salariul minim, în cazul IMM-lor cu mai pu țin de 20 de angaja ți) și 45%, în
timp ce contribu țiile angaja ților sunt în jur de 14%.

8 aplicabilă la un venit de peste 70.830€

Direcția general ă de analiz ă macroeconomic ă și politici financiare
GERMANIA
Impozitul pe venitul persoanelor fizice: Începând cu anul 2007, o cot ă maximă de 45% se aplic ă
veniturilor de peste 250.000 €. Pe lâng ă impozitul pe venit se percepe o supratax ă de solidaritate de 5,5%.
De la 1 ianuarie 2009 a intrat în vigoare op țiunea de evaluare a veniturilor din investi ții private și câștiguri
de capital, acestea fiind impozitate la surs ă, de 25% (plus taxa suplimentar ă de solidaritate). O deducere de
801 €9 pe an se a plic ă impozitului pe veniturile din capital. De la 1 ianuarie 2010, cotele de impozitare
cresc progresiv de la cota de baz ă de 14% la 42% .
Impozitul pe profit: În ianuarie 2008 s-au luat dou ă măsuri legate de baza de impozitare a impozitului pe
profit: (i) o a șa-numită regulă a pragului de dobând ă (Zinsschranke), care introduce o limit ă a bazei
impozabile prin deducerea cheltuielilor cu dobânzile în cazul în care cheltuielile nete cu dobânzile dep ășesc
3 milioane € și (ii) o regulă modificat ă a bazei de impozitare, prin care se adaug ă în vederea impozit ării
cheltuielile cu dobânzile, cu chiriile, cheltuielile de leasing și drepturi de licen ță. Impozitul comercial, cum
ar fi impozitul pe tranzac ții imobiliare, face parte din categoria impozitelor non-personale. Orice afacere
comercial ă care se efectueaz ă pe teritoriul Germaniei
10 intră în categoria impozitului comercial. Începând
din ianuarie 2008, cota impozitului pe profit a crescut de la 15% la 15,83%, cu o supratax ă de solidaritate
de 5,5%. Împreun ă cu impozitul local comercial, cota de impozitare general ă este de aproximativ 30%.
Două alte aspecte ale reformei, aplicate de la 1 ianuarie 2009, sunt: noul tratament preferen țial al
rezultatului reportat în întreprinderile individuale și asociațiile (non-juridice încorporate) și introducerea
unui impozit re ținut la surs ă final de 25% care se aplic ă la plățile de dobânzi, dividende și la cele mai multe
forme de câ știguri de capital.

TVA si accize: Cota standard de TVA a crescut de la 16% la 19% începând cu 1 ianuarie 2007. Se aplic ă o
cotă redusă de 7% la anumite produse alimentare, transport public, c ărți, hoteluri și pensiuni. Scutiri de
TVA sunt acordate pentru pu ține servicii, cum ar fi servicii de închirieri și servicii medicale.
Taxe pe avere și tranzacții: În Germania nu se aplic ă impozitul
pe avere. Impozitul pe proprietate, este perceput anual de c ătre
toate landurile, în func ție de valoarea fiscal ă evaluată a
terenurilor și clădirilor situate în regiunea lor. Practic, cota real ă
de impozitare a transferurilor imobiliare, se ridic ă la 3,5%, dar
începând cu 1 ianuarie 2007, landurile germane, î și pot modifica
singure cota și, drept urmare, jum ătate dintre ele au crescut cota.
Taxele de mo ștenire și de dona
ție s-au modificat în 2008, fiind
percepute la cote variind de la 7% la 50%, în func ție de valoarea
înregistrat ă.

Contribuțiile sociale obligatorii fac referire la contribu țiile de asigur ări sociale (19,9% în 2010),
contribuțiile de asigur ări de șomaj (2,8%), contribu țiile de asigur ări de asisten ță medicală (1,95%) și
contribuțiile de asigur ări sociale de s ănătate (14,0%). Acestea sunt, în general, pl ătite jumătate de către
angajatori și jumătate de angaja ți până la un anumit plafon. Cu toate acestea, angaja ții plătesc o contribu ție
suplimentar ă la contribu ția de asigur ări sociale de s ănătate de 0,9%, rezultând o cot ă totală de 14,9%.
Angajații fără copii, plătesc o cot ă suplimentar ă de 0,25%, pentru asigur ările de asisten ță medicală.

9 1.602 € pentru cuplurile c ăsătorite
10 cu excep ția activităților din domeniile agricole sau forestiere sau prest ărilor de servicii independente