PROGRAMUL DE STUDIU CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE [603715]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU – CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT –ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
CONF. UNIV. DR. SCORȚE CARMEN MIHAELA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU – CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT –ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

CALCULAȚIA COSTURILOR PRIN
METODA THM

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
CONF. UNIV. DR. SCORȚE CARMEN MIHAELA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

Cuprins
Capitolul 1: Aspecte generale privind cheltuielile și costurilor
1.1 Noțiunea d e cheltuială……………………………………………………………….. Pag5
1.2 Criterii de clasificare a cheltuielilor……………………………… ………………..P ag6
1.3 Structura cheltuieli lor………………………………………………………………..P ag8
1.4 Costurile: stadiul actual al cunoașterii………………………………………………P ag9
1.5 Delimitări între cheltu ieli și costuri……………………………………………….Pag13
Capitolul 2: Particularități privind contabilitatea de gestiune la firmele de transport
2.1 D efinire,clasificare tra nsport……………………………………………………….Pag16
2.2 Caracteristici generale, componen te, organizare, piață…………………………..Pag17
2.3 Organizarea procesului de transport și piașa transporturilor……………………Pag19
2.4 Noțiuni fundamentale privind autorizarea desfășurării curselor de transport
2.5 Calculul costurilor în transporturile rutiere………………………………………Pag25
2.6 Particularități din punct de vedere contab il în domeniul contabil ………………Pag26
Capitolul 3 Calculația costurilor THM
3.1 Aspecte te oretice privind metoda THM……………………………………………Pag32
3.2 Prezentarea societății VLASEB TRANS SRL…… ……………………………….Pag32
3.3 Micromonografie privind metoda THM la SC VLASEB TRANS SRL …………Pag49
3.4 Calculul THM -ului pentru centrele de producție A și B la SC VLASEB TRANS SRL
Capitolul 1: Bibliografie
Capitolul 5: Concluzii
Capitolul 6: Anexe

Argument

Contabilitatea de gestiune concură la furnizarea informațiilor privind elementele
constitutive ale rezultatelor și costurilor, ceea ce oferă un interes mare pentru conducerea
unității pa trimoniale.
Contabilitatea de gestiune reprezintă un instrument important în planificarea activității
economice prin întocmirea bugetului de producție care cuprinde cheltuielile și veniturile .
Pentru realizarea acestei lucrări, am ales ca temă Cal cularea costurilor prin metoda THM
(tarif -oră-mașină).Această metodă are o premisă obiectivă,determinată de extinderea
mecanizării și automatizării proceselor de producție ca rezultat al progresului tehnic. Idea
principală a metodei THM este faptul că în d eterminarea costurilor se găsește mașina sau
grupul de mașini care sunt denumite centre de responsabilitate sau l ocuri care generează
cheltuieli. Metoda aleasă este reprezentată de doi indicatori și anume: tariful oră -mașină și
costul pe unitate de produs.
Pentru elaborarea lucrării tema a fost împărțită în două părți care cuprind partea teoretică și
partea practică. Prima parte cuprinde primele două capitole denumite aspecte generale privind
cheltuielile și costurile și particularități privind contabilita tea de gestiune la firmele de
transport. Pornind de la o bibliografie bogat ă,în primul capitol am formulat aspecte generale
privind cheltuielile și costurile , aici prezent ând o scurtă clasificare, o structură a cheltuielilor
și costurilor apoi am prezentat o delimitare între cheltuieli și costuri. În cadrul privind
contabilitatea de gestiune la firmele de transport am prezentat o clasificare a transporturilor
apoi m -am axat pe transportul rutier unde am prezentat caracteristici generale,componență,
oragniza rea pieței, noțiuni fundamentale privind autorizarea desfășurării curselor de transport
auto de mărfuri, convenții și acorduri care reglementează organizarea transporturilor rutiere,
modul de calculare a costurilor în transportul rutier, și am realizat o s curtă monografie
contabilă pentru întelegerea particularităților din punct de vedere contabil in domeniul
transporturilor.
Partea a doua cuprinde capitolul trei, unde am prezentat și realizat un studiu de caz la firma
SC VLASEB TRANS SRL privind calcularea costurilor THM.
Finalul temei ,se încheie cu realizarea unor concluzii legate de metoda THM .

1
Cap.I Aspecte generale privind cheltuielile și costurile

1.1 Noțiunea de cheltuială
,,Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice pe perioada exercițiului
financiar, sub forma ieșirilor, scăderilor de active sau a creșterilor de pasive, care se
concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezu ltate din distribuirea
acestora către acționari .”1
Conform dex -ului,,noțiunea de cheltuială reprezintă consum de bani, de bunuri materiale,
de muncă pentru satisfacerea necesităților de producție sau individuale. ”2
,,Cheltuielile se referă la expresia valorică a consumului de mijloace materiale și bănești
care se utilizează în satisfacerea necesităților de consum productiv și neproductiv,social și
individual. Cheltuielile unei întreprinderi în raport cu forma lor de acoperire, sub aspect
extins, se grupează astfel:
 Cheltuieli care reies din transformarea mijloacelor bănești în mijloace fixe
 Cheltuieli sub forma cheltuielilor de exploatare sau financiare
 Cheltuieli sub forma pierderilor din calamități
 Cheltuieli efectu ate de acționari, care se recuperează de la aceștia
 Cheltuieli suportate din fondurile create de întreprindere pe parcursul activității sale ”3
Plecând de la noțiunea de cheltuială, se poate determina structura și ponderea cheltuielilor
ținând c ont de sectorul economic din care fac parte. Astfel putem determina următoarele
criterii de repartizare a cheltuielilor:
 Cheltuieli de aprovizionare,cheltuieli de producție,cheltuieli de desfacere,cheltuieli
administrative;
 Cheltuieli social -cultural e, cu învățământul, privind sănătatea, cheltuieli cu apărarea
ordinii interne și siguranței naționale,cheltuieli cu cercetarea științifică
 Cheltuieli financiare cu acordarea de credite ,efectuate de decontări bancare .
În concluzie, cheltuielile ,,constituie diminuări ale beneficiilor

1 Victoria Bogdan, Carmen Scorțe,Diana Elisabeta Balciu, Mărioara Beleneși, Bazele conta bilității,Editura
Universității din Oradea, 2013 ,pag 71
2 Dictionar explicativ al limbii române,pag 150
3 Sorinel Căpușeanu ,Elemente de management al costurilor,Editura Economică,pag28

2
1.2 Criterii de clasificare a cheltuielilor
Potrivit naturii economice ,cheltuielile se împart in :
a) Cheltuieli materiale : care sunt ocazionate de consumurile de mijloace de muncă și de
obiecte ale muncii ,cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli
cu consumul de materii prime ,auxiliare, combustibil ,piese de schimb
b) Cheltuieli salariale :care sunt ocazionate de consumurile de forță de muncă.
c) Alte cheltuieli: care sunt ocazionate de celelalte categorii de cheltuieli înregistrate în
contabilitatea firmei.
Din punct de vedere al omogenității lor,se împart în:
a) Cheltuieli simple : care sunt formate dintr -un singur element de cheltui ală și
prezintă conținut omogen( exemplu:cheltuieli cu salariile)
b) Cheltuieli complexe : care sunt formate din două sau mai multe elemente de
cheltuieli și prezintă conținut eterogen
Procesul de producție este un alt criteriu ce stă la baza clasificării. Astfel avem:
a) Cheltuielile tehnologice :care sunt generate de desfășurarea procesului de producție
b) Cheltuieli organizatorice : care sunt generate d e desfășurarea normală a muncii,a
organizării și conducerii producției și a activ ității firmei în general

Din punct de vedere al includerii în costul obiectului de calculație,cheltuielile pot fi:
a) Cheltuieli directe : care se pot identifica direct pe obiectul de calculație și care se
includ direct în costul de producție
b) Cheltuieli indir ecte:care nu se pot identifica direct pe obiectul de calculație și nu se
includ direct în costul de producție,ci pe baza imputării raționale,ținând cont de
anumite criterii de repartizare
Un alt criteriu de delimitare a cheltuielilor , dependența față de activitate , scoate în evidență:
a) Cheltuieli fixe: care reprezintă acele cheltuieli operaționale care rămân constante ca
valoare ,ele nefiind afectate de ritmul operațiilor sau al volumului de producție și sunt
suportate de întreprindere indiferent de nivelul de activitate al acesteia.
b) Cheltuieli variabile: care reprezintă acele cheltuieli operaționale care vizează în
funcție de ritmul operațiilor sau al volumului de producție.
c) Cheltuieli semivariabile:care reprezintă acele cheltuieli operaționale care cuprind în
componența lor atât o parte fixă ,cât și una variabilă. ”4

4 Sorinel Căpușeanu ,Elemente de management al costurilor,Editura Economică, pag 28

3
Un alt criteriu îl reprezintă gradul de controlabilitate ,potrivit acestuia cheltuielile îmbracă
următoarele forme:
a) Cheltuieli controlabile :care reprezintă acele cheltuieli as upra cărora decidentul deține
control total( ex: cheltuielile cu salariile unor angajați )
b) Cheltuieli impuse :care reprezintă acele cheltuieli asupra cărora decidentului îi sunt
impuse condiții în vederea acceptării lor(ex:cheltuieli sociale)

Potrivit gradu lui de intervenție ,cheltuielile se delimitează:
c) Cheltuieli reversibile : adică acele cheltuieli asupra cărora se poate interveni în vederea
angajării lor(ex:cheltuieli cu orele suplimentare)
d) Cheltuieli ireversibile : adică acele cheltuieli asupra cărora se poate interveni foarte
greu în vederea angajării lor sau chiar nu mai este posibilă intervenția asupra
modificării lor(ex:cheltuieli efectuate cu proiecte de cercetare)

Potrivit gradul de relaționare ,cheltuielile se clasifică astfel:
a) Cheltuieli determina te :adică acele cheltuieli pentru care se cunoaște cu exactitate
relația cu rezultatul obținut
b) Cheltuieli discrete : adică acele cheltuieli pentru care nu se cunoaște cu exactitate
relația cu rezultatul obținut

Potrivit de gradul de identificare ,cheltuiel ile se pot regrupa astfel:
a) Cheltuieli interne : adică acele cheltuieli transferate în interiorul firmei
b) Cheltuieli externe :adică acele cheltuieli transferate către terți și suportate de firma
inițiatoare

Potrivit modului de includere în costul de produ cție, se împart în:
a) Cheltuieli incorporabile: adică acele cheltuieli operaționale care se includ în mod
normal în costul producției fabricate și care se regăsesc atât în contabilitatea financiară
cât și în contabilitatea de gestiune.(ex:cheltuieli cu consumurile de materii prime)
b) Cheltuieli neincorpo rabile :adică acele cheltuieli operaționale care nu se includ în mod
normal în costul producției fabricate și care se regesc doar în contabilitate financiară
(ex:cheltuieli generale de administrație)

4
c) Cheltuieli supletive: adică acele costuri care se regăses c doar în contabilitatea de
gestiune ,iar în contabilitatea financiară nu se regăsesc sub forma cheltuielilor(ex
salariul intreprinzătorului , dobânzi calculate pentru capital .5

1.3. Structura cheltuielilor
Cunoscând noțiunea de cheltuială, se poate calcula structura și ponderea cheltuielilor,
cunoscând sectorul din care fac parte. Astfel, se pot clasifica:
 Cheltuieli de aprovizionare, cheltuieli de producție, cheltuieli de desfacere,
administrative.
 Cheltuieli social culturale, cu învățământul, sănătatea, cu cercetarea dezvoltarea
 Cheltuieli financiare cu acordare de credite și efectuare de decontări bancare.
Aceste cheltuieli se găsesc în cele trei mari sectoare ale economiei care prezintă importanță în
efectuarea și întelegerea sc opului.
,,Clasificarea cheltuielilor pune în evidență, rolul utilizării informațiilor privind anumite
tipuri de costuri în procesul de conducere în vederea fundamentării deciziilor ce urmează a fi
luate, iar pe de altă parte clasificarea cheltuielilor scoate în evidență acele caracteristici
specifice diferitelor categorii de cheltuieli permițând abordarea științifică diferitelor categorii
de cheltuieli permițând abordarea științifică a metodelor de calculație a costurilor.
În contabilitatea de gest iune, cheltuielile vor avea următoarele considerații :
 Determinarea costurilor unitare astfel produsele,lucrările, serviciile, respectiv bunurile
să poată fi evaluate și recunoscute în contabilitatea financiară
 Stabilirea și posibilitatea verificării preț urilor de vânzare;
 Analiza costurilor și a eficienței activității desfășurată.”6

1.4 Costurile: stadiul actual al cunoașterii
Din punct de vedere a IAS2, ,,costul stocurilor unui prestator de servicii consta, în primul
rând, din manopera si din alte costuri legate de personalul direct angajat în furnizarea

5 Sorinel Căpușeanu ,Elemente de management al costurilor,editura Economică,pag 29
6 Sorin Briciu,Contabilitate managerială, Editura Economică, pag 79

5
serviciilor, inclusiv personalul însarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
Costuril e cu personalul angajat în activitatea de desfacere si administratie nu se includ, ci sunt
recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au loc. ”7
În contabilitatea financiară : costul este definit ca un efort făcut pentru obținerea de bunuri și
servicii . Efortul poate fi măsurat prin cheltuieli și venituri.
În contabilitatea de gestiune ,,categoria de cost este folosită în diferite scopuri. Logica este
generată de faptul că există o mulțime de tipuri de costuri,iar aceste costuri sunt
grupate,clasificate în funcție de necesitățile managementului.”8
,, Costul este expresia valorică a unui consum,care mai poate fi definit ca si un consum de
factori care generează venit și nu consum de venit.Întodeauna,costul este precedat de un
consum. ”9
În sens e conomic, ,,costul poate fi definit ca, parte din valoarea utilităților care compensează
consumul de mijloace de producție și forță de muncă, în co ndițiile tehnico -organizatorice și
de gestiune, cu scopul obținerii și vânzării unui produs, lucrare sau servi ciu cerute pe piață.”10
Cheltuiala prin intermediul consumului devine cost. Între mărimea cheltuielii și mărimea
costului nu este o egalitate perfectă.

Tipologia și comportamentul costurilor
Costurile se pot diferenția printr -o serie de factori după cum urmează :
1) Procesul tehnologic : care comasează costurile în costuri tehnologice(de bază) și de
organizare(de regie).
Costurile tehnologice cuprind:
 Costul cu materialele
 Salariile personalului direct productiv
 Combustibilul tehnologic
 Amortizarea utilajelor.

Costurile de regie cuprind:
 Costul cu materialele de întreținere
 Furnituri de birou

7 În conformitate cu norma internațională IAS 2 privind stocurile
8 Horia Cristea ,Editura CECAR,București, 2003, Contabilitatea și calculațiile în conducerea întreprinderii,pag
19.
9 Dictionar explicativ al limbii române
10 Carmen Scorțe ,Contabilitate de gestiune, Editura Uni versității din Oradea, 2010, pag 42

6
 Salariile personalului de conducere
 Amortizarea clădirilor,depozitelor etc.
2) Omogenitatea și conținutul co nsumurilor împarte costurile în:
 Costuri monoelementare:costul cu materialele,cu salariile,cu energia,cu amortizarea
 Costuri polielementare: costul cu reparațiile,costul cu întreținerea,costul de regie.

3) După purtătorul de cost, acestea se clasifică astfel:
 Directe: ,,care pot fi în mod evident identificate pe purtătorul de costuri. Ele reprezintă
acele cheltuieli care pot fi individualizate și atribuite ușor, economic unei unități de
produse sau activitate de resurse și producătoare de rezu ltate.”11
 Indirecte : ,,sunt costurile care nu se pot identifica pe purtătorul de cost, ele reprezintă
acele cheltuieli, ca re pot fi atribuite cu ușurință unui purtător de costuri ci sunt
delimitate pe produs sau activitate printr -un calcul intermediar de re prezentare.”12

4) Momentul consumului împarte costurile în :
 Costuri ale perioadei de calcul : sunt costuri care se includ ca si cheltuieli ale
perioadei in contul de profit si pierdere versus costurile aferente produselor ce apar
in stocuri in bilant. Exemple de astfel de costuri: publicitate, asigurari, chirie
depozit, cheltuieli general administrative. ”13
 Costuri care se vor produce în viitor : ,,reprezintă categoria de informații care
exprimă cheltuielile efectuate de organizație pentru realizarea unui produs/serviciu
sau a unei grupe de produse/servicii bine definite. ”14

5) Natura activității împarte cheltuielile în :
 Costuri necesare ,,reprezintă cheltuielile determinate de desfășurarea procesului de
realizare a produselor și dotarea tehnică existentă .”15

11 Chirița Caraiani, Camelia Iuliana Lungu, ASE – cursuri postuniversitare,pag 10
12 Chirița Caraiani, Camelia Iuliana Lungu, ASE – cursuri postuniversitare, pag 11
13 https://alinademeter.ro/2014/08/24/managementul -costurilor -clasificarea -costurilor/

14 https://conspecte.com/Microeconomie/costurile -de-productie.html

15 Idem

7
 Costuri neproductive ,,exprimă cheltuielile care depășesc limitele cadrului normativ
stabilit pentru realizarea produselor/serviciilor și care sunt consecința unor
disfuncționalități ale desfășurării activităților organizației .”16

6) ,,Momentele activității de producție grupează costurile pe moment sau sfere:
 Costuri ale aprovizionării
 Costuri ale fabricației
 Costuri ale desfacerii
Sau:
 Costuri ale fabricației
 Costuri ale distribuției
 Costuri ale vânzării
 Costuri ale administrării.”17
7) Volumul fizic : din punct de vedere al acestui factor ,costurile sunt fixe si variabile.
Analiza costurilor în funcție de geneza lor:
Se delimitează următoarele costuri:
 Costuri cu personalul
 Costuri privind consumurile stocate
 Costuri privind lucrările și serviciile primite de la terți
 Costuri privind impozitele,taxele și vărsămintele asimilate
 Costuri privind amortizarea,provizioanele pentru deprecierea activelor și
provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli
 Costuri privind dobânzile calculatorii

I. Costuri cu person alul:
Această grupă de costuri cuprinde cheltuielile cu remunerațiile și alte drepturi care trebuie
acordate personalului.Cheltuielile cuprind atât sumele acordate personalului cât și contribuția
pentru protecția socială, contribuția la asigurările social e și contribuția la fondul de șomaj.
,,Într-o formă simplificată ,elementele de calcul a cheltuielilor cu personalul se prezintă
astfel:
Salariu de bază brut

16 https://conspecte.com/Microeconomie/costurile -de-productie.html

17 Klaus Ebbeken,Ladislau Possler,Mihai Ristea,Calculația și managementul costurilor ,Editura Teora,pag 32

8
+ sporuri și adaosuri
+indemnizații de conducere și alte sporuri acordate pentru conducere
+indexări de salarii și compensarea creșterilor de prețuri
+salariu în natură
+alte drepturi salariale
= CHELTUIELI CU REMUNERAȚIILE PERSONALULUI
+ Contribuții privind asigurările și protecția socială:
 Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările sociale
 Cheltuieli privind contribuția unității la ajutorul de șomaj
 Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială
= CHELTUIELI CU PERSONALUL”18
Costurile cu personalul se determină pe baza următoarelor elemente:
Normele de muncă: reflectă unitatea de mă sură a muncii personalului în raport cu natura
activității. Normele de muncă pot fi: norme de timp,de producție,de deservire.
Se pot folosi următoarele forme de salarizare:
Salarizarea în acord:,, presupune remunerarea personalului în raport de cantitatea de operații
sau produse executate în unitatea de timp.Mărimea salariului se calculează prin înmulțirea
cantității de produse sau lucrări executate cu tariful pe unitatea de produs.”19
Salarizarea în regie: ,, presupune remunerarea muncii în raport cu timpul efectiv lucrat(
an,zi,lună).Această formă de salarizare este aplicată în situațiile în care normele muncii sunt
sub formă de sarcini de serviciu,norme de deservire.”20
II. Costuri privind consumurile stocate și nestocate:
În cadrul consumurilor nestocate se includ toate materialele consumabile,nestocate de
întreprindere,cum ar fi:consumurile sub formă de hatie ,imprimante,reviste.
III. Costurile privind lucrările și serviciile primite de la terți :
Cuprind cheltuielile care trebuie plătite de întreprindere terților. Costurile privind lucrările
și serviciile executate de terți se calculează pe baza facturilor și a altor documente
asemanatoare.
În cazul în care ,prețurile și tarifele sunt exprimate în devize,și plata lo r generează
diferențe de curs valutar ,acestea nu se includ în cost ,ele fiind cheltuieli neîncorporabile.

18 Idem,pag 32 -33
19 Sorin Căpușeanu,Elemente de management al costurilor,ed Economcă ,pag 28
20 Idem ,pag 30 -31

9
Costuri cu impozitele,taxele și vărsămintele asimilate:
Sunt cheltuieli datorate și plătite bugetului de stat și altor organisme publice. Elementele care
stau la baza calculării costurilor cu impozitele sunt:
a. Obiectul impunerii : reprezintă elementul concret care stă la baza așezării acestuia și
poate fi diferit în funcție de proveniența impozitului, scopul urmărit, natura
plătitorului. exemplu: accizele pentru produsele de lux
b. Baza de calcul : mărimea valorică a obiectului impunerii.
c. Cota de impozitare : poate fi fixă sau procentuală și reprezintă cuantumul impozitului
sau a taxei care se aplică bazei de calcul pentru a determina suma de plată.
d. Facilitățile : sunt reduceri,bonificații,amânări,eșalonări,scutiri referitoare la plată.
e. Sancțiunile: sunt date prin majorări de întârzirere sau amenzi contravenționale,și sunt
aplicate în cazul nerespectării termenului legal de plată a impozitului
f. Subiect ul impozitului : este reprezentat de persoana fizică sau juridică care realizează
venitul sau profitul.
g. Plătitorul impozitului : de obicei,coincide cu subiectul impozitului însă există și
excepții cum ar fi la impozitul pe salarii.

Costurile privind tva: sunt formate din prorate tva deductibilă,care devine nedeductibilă.Tva
care este determinată aferent bunurilor și serviciilor folosite în scop personal,și bunurilor și
serviciilor oferite salariaților sub foma avantajelor în natură.
IV. Costuri privind amort izarea,provizioanele, pentru deprecierea activelor și
provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli : sunt costuri determinate de amortizarea și de
provizioanele pe care firma le stabilește.
V. Costuri privind dobâzile: sunt generate de dobânzile creditelor banc are .

1.5 Delimitări î ntre cheltuieli și costuri
O altă parte a resurselor materiale (activele circulante) „se consumă integral incluzându -se
în costul producției sub forma cheltuielilor cu materiile prime și alte materiale consumabile,
energie, etc, iar altele (resursele umane) trebuie remunerate incluzându -se în costuri sub
forma cheltuielilor cu salariile și cheltuielilor patronale aferente salariilor.”
În cadrul sferei de referință diferența dintre costuri și cheltuieli se definește cu
ajutorul raportului dintre contabilitatea internă și contabilitatea financiară. Dacă problematica
face referire contabilitabilitatea financiară , trebuie să se facă o diferență între cheltuielile

10
propriu -zise și acele cheltuieli care sunt sub form ă de pierderi. Dacă se face referire la
contabilitatea internă, se face împărțirea costurilor în costuri ale perioadei și costuri ale
produsului.
,, Cheltuielile din categoria fluxurilor monetare, se clasifică în debursări de numerar și
cheltuieli calculatorii. Cheltuielile în debusări de numerar generează plata de trezor erie
efectuată prin casa sau prin conturile de la bănci, indiferent dacă acestea au fost ocazionate în
exercițiul financiar curent sau în alte exerciții financiare. În schimb, cheltuielile calcul atorii
sunt evaluate ca echivalent al unor utilități bine precizat . Aceste cheltuieli de rehgulă sunt
cheltuielile cu amortizarea și provizioanele. ”21
Cu toate acestea utilizarea factorilor de producție, a resurselor de muncă și materiale este
diferită, la fel cum diferit este și modul în care acești factori și resurse participă la costurile
producției respective. Așadar, o parte din resursele materiale, adică imobilizările, participând
la mai multe cicluri de exploatare sunt consumate treptat, sun t depreciate ireversibil și sunt
recuperate treptat prin includerea amortizării în costuri.
Responsabilul cu selectarea, achizițoonarea și alocarea resurselor care se vor transforma în
interiorul întreprinderii pentru a realiza bunurile, lucrările sau serv iciile ce îi definesc
activitatea este gestinarul.
Obiectul și rolul calculației costurilor

Obiectul calculației costurilor este dat de colectarea și ventilarea cheltuielilor și
veniturilor cu scopul determinării costurilor și rezultatelor anali tice ale firmei. Sau, privită
dintr -o altă perspectivă, calculația costurilor,exprimă procesul de adunare și sortare a datelor
privind costurile istorice,cu scopul evaluării stocurilor și măsurării profitului .
Rolul calculației costurilor într -o societate se traduce prin următoarele obiective:
– calcularea postfaptică și previzională a costurilor pe producție realizată, prestări de
servicii, activități și funcții;
– slabilirea rezultatelor analitice prin compararea prețului de vânzare cu costul
delimitat pe una dintre structurile amintite mai sus;
– previzionarea cheltuielilor și a veniturilor prin întocmirea rețelei interne de bugete;
– controlul costurilor și a bugetelor prin intermediul abaterilor.

Determinarea costurilor pe purtători constituie pivotul obiectului calculației costurilor. Astfel,
după nivelul la care sunt urmărite costurile, se disting purtători la nivelul producției globale,

21 Sorinel Căpușeanu,Elemente de managem ent al costurilor,Editura Economcă ,pag 29

11
cu diferențierea acesteia în producție vândută, producție de imobilizări și producție stocată, și
la nivelul produs elor și a serviciilor individuale .

Domeniile calculației costurilor
Domeniile calculației costurilor se definesc în funcție de următoarele câmpuri de acțiune:
a) Calculația pentru decontarea pe întreprindere, „este o calculație pe perioade și
purtători de costuri, efectuată în mod curent, care are ca obiect evaluarea producției vândute, a
producției de stocuri și de imobilizări, precum și măsurarea profitului. Ea postcalculează și/
sau prestabilește costurile activităților, proiectelor, sau produselor.”
Această calculație este formată din mai multe domenii:
– calculația costurilor pe feluri de costuri, presupune identificarea lor pe baza conturilor de
cheltuieli prezente în contabilitatea financiară și gruparea lor pe feluri de costuri, astfel :
costuri primare, costuri individuale și costuri pe categorii în funcție de geneza acestora;
– calculația costurilor pe locuri de costuri, stabilește sursa costurilor, exact, pentru a controla
eficiența economică, a sabili responsabilități și a facilita calculația pe purtători de costuri;
– calculația costurilor pe purtători de costuri, presupune delimitarea și repartizarea costurilor
la fiecare produs, lucrare sau serviciu;
– calculația rezultatelor pe o durată scurtă ori calculația temporară a rezultate lor, presupune
determinarea rezultatelor analitice, profitul sau pierderea, pe perioade scurte de timp, de
regulă lunar. Aceste rezultate trebuie să fie comparate cu cele stabilite în contul de profit și
pierdere al societății. Calculul este efectuat prin determinarea diferențelor dintre realizări și
costurile corespondente, pe fiecare produs, grupe de produse, domenii, sectoare sau secții.
b) Controllingul și decizia în domeniul costurilor, este „o antecalculație și/sau
postcalculație bazată pe costuri com plete și/sau parțiale, efectuată pentru controlul eficienței
economice, pe baza costurilor etalon (normale, standard, bugetate, planificate), pentru politica
de prețuri a întreprinderii” . Pe baza acestei calculații se poate planifica programul de
producți e raportat la rezultat, sunt fundamentate opțiunile privind procedeele de producție
alternative și sunt elaborate deciziile cu privire la producția proprie sau pentru terți. ”22

22 Sorinel Căpușeanu,Elemente de management al costurilor,Editura Economcă ,pag 32

12
Cap 2 PARTICULARITĂTI PRIVIND CONTABILITATEA DE
GESTIUNE LA FIRMELE DE TRANSPORT.

2.1 Definire transport și clasificare
,,Transporturile reprezintă o latură importantă a producției materiale, care, prin rolul șpr
de deplasare a mărfurilor, influențează,hotărâtor și celelalte ramuri ale economiei mondiale,
inclusiv comerțul internațional.”23
Transportul se poate cla sifica astfel :
1. După obiectul lor:
 Transport de mărfuri
 Transport de persoane
 Transport de informații
2. După mijlocul de transport:
 Rutier
 Feroviar
 Aerian
 Naval: maritim, fluvial
 Speciale : conducte, funiculare
 Multimodale sau combinate
3. După aria geografi că :
 Transport local
 Transport regional
 Transport interregional
 Transport zonal
 Transport interzonal
 Transport internațional
4. După forma de proprietate:
 Public
 Privat
5. După felul încărcăturii :
 Transporturi complete
 Transporturi consolidate

23 Caraiani, Constantin Georgescu,Transporturi și expediții internaționale ,Editura Universitară,pag 7

13

2.2 Caracteristici generale, componente,organizare , piață
Caracteristicile tehnico -economice:
,,Transportul rutier este o formă de transport terestru și totodată un substistem al
sistemului național al transporturilor care asigură deplasare a în spațiu a mărfurilor și
persoanelor cu ajutorul autovehiculelor și mijloacelor tractate.”24
În transportul pe distanțe largi,cum sunt de exemplu transporturile internaționale,
rulajul mijloacelor de transport este mult mai ridicat decât cel al vagoanelor pe calea ferată,
ceea ce contribuie la accelerarea proceselor de producție și de sfacere,la creșterea eficienței
utilizării autovehiculelor.
În cele mai multe dintre cazuri,mijloacele de transport asigură temperaturi optime
pentru transportul în siguranță a mărfurilor.
Transportul rutier prezintă atât avantaje cât și dezavantaje, cum ar fi :
1. Avantajele trasportului rutier sunt :
 Se efectuează din poartă în poartă, astfel nu este necesar
încărcările/descărcările repetate în cazul în care pentru a -l înlocui ar trebui să se
folosească mai multe moduri de transport
 Marfa este sub supravegherea șoferului, care asistă la încărcare,
descărcare, preluare și predare.
 Se poate reduce ambalarea în cazul unor produse, de exemplu,
transporturile de produse vrac.
2. Transportul rutier de mărfuri are și limite, cum ar fi :
 Capacitatea de transport este mult mai redusă decât capacitatea pe care
o are un tren sau o navă , transportul rutier generează costuri pe tonă/km mult mai
mari decât cele generate de transportul feroviar sau maritim.
 Transportul mărfurilor se realizeaz ă pe distanțe mai scurte.
 Transportul auto consumă combustibil scump și greu de procurat.
3.Alte dezavantaje ale transportului auto sunt :
 Riscul de accident este mai mare
 Transportul auto are un grad mai mare de poluare decât celelalte tipuri
de transpor t
 Consumul de energie pe tonă este mai ridicat.

24 Valentin Niță,Managementu l sistemelor de transport,Editura Tehnopress,pag 28

14
În cazul trasportului auto,specialiștii sunt preocupați să facă din acest transport unul
rentabil și economic, astfel au realizat următoarele tendințe:
 ,,Tendințe de creștere a puterii și capacității de transport a mijloacelor
auto;
 Tendințele de extindere a traficului diesel, mult mai economic decât cel
pe bază de benzină;
 Adâncirea specializării mijloacelor de transport auto atât în legătură cu
creșterea partizilor de mărfuri, cât și cu exigențele i mpuse de specificul
transportului diverselor mărfuri;
 Creșterea preocupărilor pentru constituirea unor mijloace de transport
auto cu consumuri specifice de carburanți cât și mai mici și extinderea cercetărilor
pentru proiectarea și constituirea unor autovehicule capabile să funcționeze prin
utilizarea altor surse de energie.”25
Procesul de transport al mărfurilor are trei componente de bază și anume:
 Drumul ;
 Autovehiculul;
 Conducătorul auto;
Drumul : ,,condiționează prin calitățile sa le mobilitatea autovehiculelor și eficiența
exploatării lor tehnice și comerciale”.26
Din punct de vedere al importanței economice și administrării drumurile se deosebesc
astfel :
 Drumuri publice : sunt amenajate pentru circulația vehiculelor și sunt în
administrarea unui organ de stat, deschise circulației publice și satisfac cerințele
de transport ale întregii economii naționale și ale populației.
 Drumuri de exploatare: care se caracterizează ca fiind autostrăzi și
drumuri naționale , drumuri ju dețene, drumuri comerciale, rețeaua stradală
Capacitatea de transport a unui drum sau sector de drum reprezintă cantitatea maximă
de mărfuri,număr maxim de călători sau maxim de tone convenționale ce se pot transporta
într-un interval de timp dat și anumi te condiții concrete de lucru.

25 Valentin Niță,Managementul sistemelor de transport,editura Tehnopress,pag 30
26 Valentin Niță,Managementul sistemelor de transport,editura Tehnopress,pag32

15
Autovehiculul : acesta impreună cu remorcile pot să circule pe drumurile publice numai dacă
starea lor tehnică corespunde normelor și standardelor naționale de siguranță pentru a proteja
mediul înconjurător.
Atât autovehiculele cât și remorcile acestora trebuie supuse periodic de către cel ce le
deține la o inspecție tehnică.
,, Totalitatea autovehiculelor înscrise în inventarul unui agent economic formează parcul
inventar de autovehicule. Parcul in ventar este format din parcul activ și parcul inactiv.”27
Parcul activ de inventar este alcătuit din autovehiculele care desfășoară activitatea de
transport în afara garajului,iar parcul inactiv este format din autovehiculele care din anumite
cauze,cum ar fi gradul de uzură ridicat,defecțiuni de moment sau def ecțiuni organizatorice nu
se pot utiliza pentru transportul de marfă.
Conducătorul autovehiculului : este obligat ca înainte de plecarea în cursă să verifice starea
tehnică a automobilului,iar dacă acesta nu o îndeplinește în totalitate,acesta nu va efe ctua
transportul.
Pe timpul derulării transportului de mărfuri,conducătorul autovehiculului trebuie să aibă
asupra sa :
 ,,Permisul de conducere,cu anexa acestuia;
 Certificatul de înmatriculare a autovehiculului;
 Foaia de parcurs pentru autovehiculul ap arținând firmei;
 Dovada verificării tehnice anuale sau,după caz,taloane de revizii
tehnice ale autovehiculului;
 Documente referitoare la mărfurile transportate .”28

2.3 Organizarea procesului de transport și piața transporturilor

Procesul de transport cuprinde operațiuni de pregătire,încărcare/descărcare,deplasare în
ambele sensuri.
,, Procesul de transport auto de mărfuri reprezintă un ansamblu de operațiuni pe care un
anumit echipaj le efectuează prin intermediul unu i autovehicul dat, pentru deplasarea în spațiu
a bunurilor aparținând unuia sau mai multor beneficiari într -un interval de timp bine
delimitat.”29

27 Valentin Niță,Managementul sistemelor de transport,editura Tehnopress pag 31
28 Valentin Niță,Managementul sistemelor de transport,editura Tehnopress pag 33
29 Valentin Niță,Managementul sistemelor de transport,editura Tehnopress ,pag 36

16

Procesul de transport cuprinde :
 Cursa : este alcătuită din totalitatea operațiunilor efectuate de la o
încărcare la alta a aceluiași autovehicul.
 Traseul :este porțiunea de drum intre două sau mai multe puncte
stabilită pentru a fi străbătută de mai multe autovehicule care efectuează curse pe
baza unui program regulat sau mai puțin regulat între cele două punc te.
Pentru organizarea circulației se adoptă mai multe tipuri de mers,cum ar fi:
 Mersul pendular : se folosește în momentul în care autovehiculul
urmează să efectueze într -o perioadă dată mai multe curse du -te-vino.
 Mersul radial : se organizează atunci când același autovehicul se
deplasează între aceleași puncte de încărcare și mai multe puncte de descărcare
,transportând încărcătura într -un singur sens de mers.
 Mersul inelar : se organizează în cazul în care autovehiculul efectuează
mai multe curse repe tate între perechi de puncte de încărcare/descărcare.
 Mersul de colectare : se utilizează în cazul în care autovehiculul se
deplasează între mai multe puncte de încărcare și un singur punct de descărcare.
 Mersul de distribuire : în acest caz există un sing ur punct de încărcare și
mai multe puncte de descărcare.

A. Expeditorii de mărfuri:
Expeditorul de marfă este o persoană fizică sau juridică care utilizează un mijloc de
transport și efectuează plata serviciului de transport.
,, Din punct de vede re al sensului în care se derulează activitatea de transport ,se deosebesc
trei categorii de expeditori:
 Producătorii de mărfuri sunt cei care utilizează transportul pentru a -și
vinde produsele fabricate;
 Utilizatorii de mărfuri folosesc transportul în scopul aprovizionării cu
materii prime;
 Consumatorii de prestații de transport sunt cei care utilizează
transportul tehnologic intern pentru realizarea scopului productiv( transport

17
tehnologic între secții sau depozite,transportul produselor agricole din c âmp la
depozite,etc)”30
Alegerea tipului de transport(feroviar,naval,rutier,aerian)depinde în cea mai mică
parte de tipurile de mărfuri transportate și mai mult de alte elemente.
Criteriile după care se alege modalitatea de transport,sunt reprezenta te de :
 Cantitatea de marfă ce trebuie transportată;
 Urgența transportului;
 Costul transportului
B. Comanda și contractul de transport
,, Comanda de transport: este un document, tipizat sau nu, care cuprinde sub formă scrisă
nevoia de prestații de transport exprimată de către un expeditor. Comanda de transport
acceptată îndeplinește funcția unui contract de transport cu durata limitată la o singură
cursă.”31
,,32Contractul de transport :este un acord încheiat în formă scrisă prin buna
întelegere,între expeditor și executantul transportului,prin care expeditorul își asigură
satisfacerea nevoilor de transport în condițiile convenabile de calitate și preț, iar
transportatorul își asigură utilizarea parcului de autovehicule din dotare în condiții
convenabile de tarif și de masă a venitului.”
În general,contractele se încheie pentru prestații cu caracter permanent și constant la f el
ca și caracterul mărfii transportate,a zonei de servire și a destinației.

2.4 Noțiuni fundamentale privind autorizarea desfășurării curselor de transport auto de
mărfuri:
Operațiunile de transport de mărfuri precum și activitățile conexe acestora, se pot efectua
doar dacă îndeplinesc următoarele condiții :
 Vehiculele care se folosesc pentru efectuarea transportului trebuie să fie
omologate sau certificate de Ministrul Tra nsporturilor .
 Operatorul de transport rutier public este autorizat să efectueze una sau
mai multe curse pe un anumit traseu

30 Valentin Niță,Man agementul sistemelor de transport,editura Tehnopress,pag 37
31 Idem ,pag 39
32 Idem pag 42

18
Efectuarea operațiunilor de transport rutier: transportul rutier de mărfuri poate fi efectuat
cu vehicule rutiere care dețin la bordu l lor pe durata transportului o copie conform
licenței de transport,acordată de autoritatea competentă.
Efectuarea transportului de mărfuri internațional,pe lângă copia licenței de transport mai
trebuie să ex iste și documentul de transport precum și certificatul privind încadrarea
vehiculului rutier în normele de poluare și siguranță rutieră.
Licența de execuție pentru vehicul:
 Efectuarea transportului se poate realiza doar dacă vehiculelor li s -au
eliberat de catre agențiile teritoriale ale ARR -ului licențe de excuție pentru
vehicul.
 Licența de excuție se eliberează sub formă de cartelă magnetică care
este personalizată;
 în momentul primirii cartelei magnetice,operatorul primește un
document -tip care arată termenul de valabilitate a cartelei, categoria și tipul
transportului rutier pentru care a fost eliberată,acest document se preschimbă ori
de câte ori se fac modificări asupra cartelei magnetice
 tariful pentru eliberarea licenței,este unic și permite efectuarea mai
multor tipuri de transport rutier;
 este liberată pentru transportul național/internațional;
 licența pentru transportul internațional se eliberează doar dacă
vehiculul îndeplinește inspecția tehnică,având dreptul să treacă frontierele.
 Camioanele utilizate pentru transportul de mărfuri cu masa totală
autorizată de 3,5 tone trebuie să fie dotate cu aparat tahograf omologat,instalat și
sigilat conform prescripțiilor tehnice specifice,aparat ce va fi în funcțiune pe toata
durata transportului

Atestarea profesională a personel or care conduc activitățile de transport
 Persoana care execută această activitate trebuie să fie titulară a unui
certificat de pregătire profesională
 Certificatul se obține în urma promovării examenului organizat de
ARR,pentru promovarea examenului titula rul este obligat să răspundă 60%din
totalul ambelor probe, dar nu mai puțin de 50%din intrebările din ambele probe.

19
 Certificatul de pregătire profesională este valabil 5 ani,în condițiile
vizării sale anuale.Această vizare se realizează după susținerea unu i test grilă cu
20 de întrebări,fiind necesar să se răspundă corect la 75%dintre acestea.
 Conducătorii de vehicule cu masa totală autorizată mai mare de 7,5
tone,transport cu vehicule având mase și/sau dimensiuni de gabarit depășit trebuie
să fie titulari ai unui atestat profesional acesta reprezentând dovada pregătirii
profesional
Convenții și acorduri internaționale care reglementează organizarea transporturilor
rutiere :
,, Contingentul multilateral de autorizații de transport al CEMT a fost înființat la 1
ianuarie 1947, după o fază experimentală care a durat trei ani.Întroduce norme privind
emisiile sonore și poluante pentru camioanele ,,verzi” și chiar norme mai stricte în ceea ce
privește emisiile poluante și exigențele de securitate pentru camioanele ,,mai verzi și
sigure” și apoi pentru camioanele ,,euro3”,contingentul multilateral stimulează și
utilizarea vehiculelor sigure și care respectă mediul și contribuie astfe l la asigurarea unei
mobilități durabile”33.
Autorizațiile CEMT se folosesc de către întreprinderile de transport rutier profesionist
internațional, înființate într -o țară membră CEMT.Aceste autorizații nu se aplică între o
țară care este membră și una care este străină de acest acord.
Utilizarea autorizațiilor CEMT
Utilizarea acestei autorizații se poate face de către autovehiculele aflate în leasing
sau luate în locație,cu sau fără șofer.Titularul acestei autorizații trebuie să aibă un carnet de
drum, care conține numele transportatorului și nu este un document transferabil. Carnetele de
drum trebuie să aibă aceleași numere ca și autorizațiile pe care le însoțește.
,, Fiecare țară trebuie să imprime în limba sa numărul de car nete de drum necesar
utilizării autorităților anuale sau lunare.Carnetele care însoțesc autorizațiile anuale sau lunare.
Carnetele de drum care însoțesc autorizațiile lunare au de obicei 5 file . El este recomandat să
aibă 52 de file pentru carnetele de dru m anuale,corespunzând celor 52 de săptămâni ale
anului. Autorizația,carnetul de drum ,și dacă e cazul, certificatul camionului,,verde”,
camionului mai verde și sigur sau a camionului Euro3 trebuie să însoțească vehiculul și să fie
prezentate agenților de control de fiecare dată când sunt cerute”.34

33 Valentin Niță,Managementul sistemelor de transport,editura Tehnopress pag 50
34 Valentin Niță,Managementul sistemelor de transport,editura Tehnopress pag 52

20
Foile de proces verbal sunt ținute în carnetul de drum o perioadă de minim 1 lună, apoi
ele sunt detașate și depuse la organul competent pentru o autorizație anuală la sfârșitul
termenului de valabilitate.
Făcând referire din nou la carnetul de drum,în cazul în care încărcarea este efectuată într –
un punct de colectare,la completarea foilor se va specifica traiectoria parcursă fără a se ține
cont de parcursul de colectare și de distribuție.
În cazul în care foile completate, suferă modificări, inscripțiile inițiale vor fi barate de o
asemenea manieră încât să rămână lizibile.
Alături de autorizația CEMT ,mai putem aminti și convenția vamală relativă la transportul
internațional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR și convenția referitoare la contractul
de transport de mărfuri pe șosele (CMR).
În pri mul rând, prima convenție se referă la transportul mărfurilor efectuat fără descărcare și
reîncărcare,peste una sau mai multe frontiere , de la un birou vamal la plecare ale unei părți
contractante, sau al aceleași părți contractante,în vehicule rutiere.
Pentru a fi încheiată , convenția are următoarele principii de bază:
 ,,Mărfurile transportate sub regim Tir nu vor fi supuse la plata sau
consemnarea drepturilor și taxelor de import sau de export la birourile vamale de
trecere;
 Mărfurile transportate sub regim TIR în vehicule rutiere,ansambluri de
vehicule sau în containere sigilate nu vor fi, de regulă, supuse controlului vamal l a
birourile de trecere;
 Autoritățile vamale vor putea să procedeze în mod excepțional și, în
special, în cazul unor suspiciuni, la controlul mărfurilor la aceste birouri.”35.
Pentru realizarea procesului de transport se va folosi un carnet TIR pentru fiecare vehicul
rutier sau container. Acest carnet TIR este valabil pentru o singură călătorie,el este alcătuit din
voletele detașabile pentru luarea în evidență și descărcarea care se realizează pentru
efectuarea transportului.
În al doilea rând, a doua convenție se referă la contractul de transport de mărfuri pe
șosele , se aplică oricărui contract de transport de mărfuri pe șosele. Această scrisoare de
trăsură este întocmită în trei exemplare originale semnate atât de expeditor cât și de

35 Valenti n Niță,Managementul sistemelor de transport,editura Tehnopress,pag 54

21
transport ator. Primul exemplar se remite expeditorului,al doilea însoțește marfa, iar al treilea
se reține de transportator.

2.5 Calculul costurilor în transporturile rutiere
,,Costurile care cresc sau scad puternic, influențează profitabilitatea.De aceea este
important de știut care sunt cauzele. Calcularea costurilor pentru transporturile
ocazionale ale unei expedieri de marfă poate fi prezentat schematic după cum
urmează:

Costul per transport transport este compus din următoarele categorii:
 Costurile pe km
 Costul pe oră
 Costuri directe pe transport.”36
Din calcularea costurilor, rezultă că, Costul total transport=Cost per km+ cost per oră+ cost
direct transport
De unde, fiecare categorie este compusă din :
Costul pe km este format din depreciere,cost combustibil,cost anvelope, reparații și
întreținere.
Deprecierea mijlocului de transport pe bază de km parcurși: mijlocul de transport, poate să
iasă din funcțiune sau să nu mai poată fi folosit datorită uzurii fizice sau din cauza km care au
fost parcurși cu el. Calculul deprecierii mijlocului de transport pe întreaga durată de
funcționare se realizează astfel :
Deprecierea pe întreaga durată= Valoare a inițială auto -Valoare anvelope -Valoarea
reziduală( Euro).
Costul privind combustibilul se calculează:
Cost combustinbil=consum auto*preț per litru(Euro/km)
Reparații de întreținere și reparație: acestea se realizează pentru defecțiunile reali zate de km
parcurși,iar acestea incep să crească odată cu învechirea autovehiculului.
Se calculează ca raport între costurile de reparații service dealer și km parcurși pe an.
Costul pe oră( costuri fixe legate de autovehicul)
,, Costul pe oră este alcătuit din deprecierea,dobânda, asigurare auto, taxe și impozite auto,
coturi regie(salarii administrative, șoferi, costuri telefon, fax, chirie).”37

36 Gheorghe Caraiani, Constantin Georgescu,Transporturi și expediții internaționale ,editura Universitară pag180

22
Costul pe oră= Deprecierea+dobânda+asigurarea auto+taxe, impozite auto+taxe impozite
firmă+costuri de regie+costuri șofer(euro/oră)
Fiecare din elementele care alcătuiesc costul pe oră se determină astfel :
Deprecierea : dacă deăreciere respectă cazul deprecierii 50% în funcție de km parcurși și 50%
în funcție de timpul de uti lizare normal ,calculul se efectuează astfel:

Calcul dobânzii sumei medii investite: ,,este calculată pe baza sumei medii investite pe
mijlocul de transport în timpul perioadei sale de folosire, la o rată a dobânzii predominante.”38
Asigurarea mijlocului d e transport : se realizează pentru viitoare pagube produse terților,și
asigurarea mărfii transportate.
Taxe , impozite auto : se achită o taxă pentru a putea utilize infrastructura iar alături de acestă
taxă se mai adaugă și alte taxe și impozite legate de mijlocul de transport.
Costuri regie: sunt alcatuite din costurile care nu pot fi legate direct de un transport.Aceste
costuri sunt legate de funcționarea companiei.
Costuri șofer : acestea cuprind plata orelor suplimentare, contribuțiile , diurnele.
Costuri direct transport: sunt costuri achitate suplimentar pentru ca transportul să fie
realizat.Costurile indirecte sunt : taxe de autostradă, taxe achitate la frontieră, carete TIR, taxe
tranversare, taxe cântar , autorizații special pentru transportul de mărfuri agabaritice.
Calculul orelor aferente efectuării unui transport
,,Timpul afectat unui transport se compune din: timp de condus, timp de încărcare/vămuire,
timp de descărcare/vămuire, întârzireri din diferite motive.
Calculul orelor de transport: se face pe baza datelor obținute din istoricul comenzilor de
transport a firmei sau se calculează în funcție de viteza medie de deplasare a mijlocului de
transport pe teritoriul țărilor de tranzitate.
Timpul de încărcare descă rcare :se calculează 1h +0,1 h x tone încărcate sau descărcate.În
concluzie pentru un mijloc de transport marfă cu sarcină utilă de 20 de tone timpul maxim de
încărcare sau descărcare este de 3 ore ”

2.6 Particularități din punct de vedere contabil în domeniul transporturilor:
În cazul transporturilor rutiere de mărfuri ,se înregistrează în contabilitatea financiară
următoarele operații economice,după cum urmează:
1.Achiziție de combustibil:

37 Gheorghe Caraiani, Constantin Georgescu,Transporturi și expediții int ernaționale ,editura Universitară pag185
38 Gheorghe Caraiani, Constantin Georgescu,Transporturi și expediții internaționale ,editura Universitară pag190

23
lei % = 401 lei
3022,,combustibil”
4426,,tva
deductibilă” ,,Furnizori”

2.Plata combustibilului se face cu ajutorul următoarelor conturi:
lei 401 = 5121 lei
,,furnizori” ,,Conturi la bănci în
lei ”

3. Consumul de combustibil conform foilor de parcurs :
lei 6022 = 3022 lei
,,Cheltuieli cu
combustibilul” ,,Combustibil”

4. Prestari de servicii transport marfă intern :
lei 411 = % lei
,,clienți” 704,,venituri din
prestări de servicii”
4427,,Tva colectată”

5 . Încasarea serviciului :
lei 5121 = 411 lei
,,conturi la bănci
în lei” ,,Clienți”

24

6 . Salariile șoferilor :
lei 641 = 641 lei
,, Cheltuieli cu
salariile
personalului ” ,, Personal – salarii
datorate ”

lei 421 = % lei
Personal – salarii
datorate =% 4315 Contribuția de
asigurări sociale
4316 Contribuția de
asigurări sociale de
sănătate
436 Contribuția
asiguratorie pentru
muncă

lei 5421 = 5311 lei
Avansuri de
trezorerie Casa în lei ( aici se
efectuează operația
sumelor care trebuie
să fie plătite.

25
8. Înregistrare diurnă internă conform foi de parcurs și ordinului de deplasare.Diurna se
calculează 17lei x 2,5 km=42,5lei/zi ,aceasta este diurna la 24 de ore.
lei 635 = 542 lei
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și
vărsăminte
asimilate Avansuri de
trezorerie

9. Plata diurnei :
lei 542 = 5311 lei
Avansuri de
trezorerie Casa în lei

Transportul intracomunitar ( exemplu : Romania -Italia)
Firma din Romania este înre gistrată în scutiri de TVA și solicită înscrierea în Registrul
operatorilor intracomunitari.
Pentru a întelege transportul intracomunitar și pentru a vedea particularitățile din
contabilitate,am ales o monografie contabilă ca și exemplu.
Monografie contabilă :
1.Ahiziția de combustibil :
lei % = 411 lei
3022 Combustibili
461Debitori
diverși
,,Furnizori”

În contul 461 înregistrăm TVA .
Dacă factura pentru combustibil este înregistrată de la un partener din România înregistrat
în scopuri de TVA, înregistrarea contabilă este la fel ca și transportul intern :

26
lei % = 401 lei
3022 Combustibili
4426 TVA
deducibilă Furnizori

În cazul în care motorina este achiziționată dintr -un alt stat,nu se face taxarea inversă.Factura
va avea TVA -ul acelui stat membru și se va cere rambursare TVA din acel stat prin declarația
318.
2 . Achiziție de piese,consumabile din afara României :
3022/3028 Combustibili =401 Furnizori
TVA -ul se va recupera cum am prezentat la punctual 1 prin, și anume prin decalarația 318.
Prestări de servicii transport
411 Clienți =704 Venituri din servicii prestate ( nr de km xpreț per km)
Când facturăm către operatorii intracomunitari nu se face înregistrarea 4426=4427 aceasta se
face doar dacă achiziția este din spațiul intracomunitar.La factura de ieșire se atașează
obligatoriu:
 CMR
 Comandă transport
 Foaie de parcurs

3 . Consumul de combustibil se face în funcție de km parcurși x norma de consum a
mașinii,iar acestea se determină conform foii de parcurs, și înregistrarea se face astfel:
6022 Cheltuieli privind combustibilii =3022 Combustibili

5 . Șoferii au dreptul la diurnă, ca și în cazul transportului intern.Nivelul diurnei pentru
transportul extern este în funcție de țară( legalizată prin H.G 518/1995).Diurna se calculează
după un plafon acesta pe parcurs extern este de 87,5 euro/zi, însă, salariatul are dreptul la înca
150 euro/zi pentru deplasare și cazare.

27
Pe parcurs extern, pentru fracțiunile de timp care nu însumează 24 h, diurnal este acordată
astfel:
 50% până la 12 ore
 100% pentru perioada ce depășește 12 ore
Înregistrarea și plata diurnei se face astfel :
635 cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate =542 Avansuri de trezorerie (
diurna calculată după ordinul de deplasare)
542 Avansuri de trezorerie =5311 Casa in lei

Cap 3 . Studiu de caz privind calculația costurilor prin metoda THM

3.1 Prezentarea societății VLASEB TRANS SRL

Societatea VlasebTrans.Srl ,este o socitetate cu răspundere li mitată ,înfințață la data de 24
septembrie 2007, nr de înregistrare la registru comerțului J05/2425/2007, unic
asociat. Conform codului CAEN ,are ca obiect de activitate transportul rutier de
mărfuri.Societatea Vlaseb Trans Srl are sediul in Birtin jud Bihor numărul 7.Este o societate
plărtitoare de Tva din data de 01.11.2007,cu un numar de 13 salariați. Societatea deține
propriul service unde iși realizează reparațiile la camioane ,acolo ea are 2 angajați.

Principalul clienț pentru care firma oferă servicii de transport mărfuri atât intern c ât și
internațional este Rutili Adolfo.Srl cu sediul în Oradea.
Principalii furnizori :
 Furnizori de piese de schimb:Sc Iveco Srl
 Furnizori de combustibili: SC Votrom Srl
 Furnizori de energie electrică și apă

Indicatori 2015 2016 2017
imobilizări 224062 282821 231104
Active circulante 987334 937289 1171691

28
Cifra de afaceri 300295 3065495 3841159
Venituri totale 3093809 3238475 4117666
Cheltuieli totale 2806761 2927908 3830363
Profit net 241372 267453 239770
Tabel 3.1 privind principalii indicatori
Sursa: prelucrare proprie după situațiile financiare are societății.

3.2 Aspecte teoretice privind metoda THM

,,Metoda THM a fost concepută și aplicată pentru prima oară în SUA este cunoscută la
noi în țară ,în literatura de specialitate,din versiunea franceză ,,Taux -heure -machine”(THM)
întrucât lucrarea a pătruns la noi în 1965 în traducerea franceză.
Apariția acestei metode are o premisă obiectivă,determinată de extinderea mecanizării și
automatizării proceselor de producție ca rezultat al progresului tehnic. Sporirea înzestrării
tehnice a unităților economice a determinat implicit creșterea în tr-o anumită proporție a
cheltuielilor indirecte și în mod special a cheltuielilor cu întreținerea și funcționarea utilajelor.
Metoda THM are menirea de a rezolva o serie de probleme importante pentru calculația
costurilor cum ar fi:
 Repartizarea judicioas ă a cheltuielilor indirecte în costul produselor,lucrărilor sau
serviciilor;
 Urmărirea folosirii eficiente a capacităților de producție;
 Orientarea personalului tehnic,economic,și de conducere asupra locurilor de producție
a mașinilor,generatoare de cheltu ieli,care devin obiecte ale contabilității de gestiune;
 Asigurarea folosirii judicioase a resurselor umane.”39

Idea principală a acestei metode este faptul că în determinarea costurilor se găsește mașina
sau grupul de mașini care sunt denumite centre de responsabilitate sau locuri care generează
cheltuieli.
Această metodă este reprezentată de doi indicatori și anume :
 Tariful oră -mașină
 Costul pe unitate de produs

39 Sorin Briciu,Conabilitiate managerială,editura Economică ,pag 215

29
,, Tariful: curpinde toate costurile directe și indirecte ocazionate de fabricarea unui
produs,executarea unei lucrări sau prestarea unui serviciu la o anumită mașină sau grup de
mașini ,cu excepț ia costurilor materialelor.Pentru calcularea costului de prelucrare a
materialelor la o mașină sau grup de mașini,se înmulțește THM -ul aferent acestuia cu timpul
de lucru al mașinii respective.Costul complet de prelucrare pe mașini și locuri se determină
prin adăugarea costului materialelor la costul de prelucrare”40
Lucrări specifice metodei THM
Etapele specifice determinării metodei :
 Stabilirea centrelor de producție
 Determinarea efectivului de personal și a capacității de producție a
centrelor de act ivitate
 Stabilirea bugetului operațional
 Repartizarea cheltuielilor cuprinse în bugetul operațional pe centre de
producție
 Calculul THM
 Calculul costului unitar
1 Stabilirea centrelor de producție : ,,presupune împărțire entităților economice în centre
de pr oducție și locuri de muncă. Un centru de producție poate fi urmat din una sau mai
multe mașini sau locuri de lucru,în care se execută aceeași operație sau operații
similare. Gruparea în centre de producție ține seama de o serie de criterii,între care
amintim :
 Capacitatea mașinilor
 Dimensiunile mașinilor
 Puterea instalată a mașinilor
 Numărul personalului de deservire
 Valoare mașinilor
 Numărul de schimburi utilizate
 Numărul anual al orelor de lucru
 Tipul mașinilor și vârsta lor.”41

40 Sorin Briciu,contabilitate managerială,editura Economică,pag 216
41 Dorina Budugan,Iuliana Georgescu,Ioan Berechi,Leontina Bețianu,Contabilitate de Gestiune,Editura
CECAR,București 2007,pag 293

30
2.Determinarea efectivului de personal și a capacității de producție a centrelor:
Presupune calcularea:
 Numărului de mașini existente în fiecare centru
 Efectivul unitar standard de muncitori la o mașină sau utilaj
 Salariul orar pe muncitor
 Salariul orar pe centru
 Numărul maxim anual de ore pe centru
Acești indicatori sunt centralizați în formularul intitulat ,,Situația structurii efectivelor”.

3.Elaborarea bugetului operațional:
La baza elaborării acestui buget stau cheltuielile indirecte privind producția,administrația,și
desfacerea,care sunt înregistrate în contabilitatea financiară în anul anterior,corectate în
funcție de stabilirea volumului pentru anul în curs.
Pentru determinarea câ t mai ușoară a bugetului operațional,cheltuielile sunt împărțite în
cheltuieli fixe și cheltuieli variabile. În calcularea bugetului nu se include: materiile prime și
materialele consumabile,manopera directă care este calculată în situația precedentă

4 . Repartizarea cheltuielilor cuprinse în bugetul operațional pe centre de producție:
,, Criteriile utilizate pentru repartizarea diferitelor cheltuieli iau în considerare legătura
cauzală dintre centrul de producție cu cheltuiala de repartizat (exemplu:cheltuielile cu spațiul
producțiv se reprtizează proporțional cu suprafața netă a centrelor de producție)”42.
5.Calculul THM -ului.
Acest indicator se determină prin raportarea cheltuielilor de prelucrare ale centrelor de
producție la numărul orelor de producție programate.
Se folosește ,,Coala de repartizare a cheltuielilor pe centre”și a ,,Situația structurii efectivelor
Avantajele și dezavantajele calculației costurilor THM
Avantajele :
 ,,Urmărește o mai bună folosire a mașinilor,utilajelor,instalațiilor,prin
aducerea în prin plan a modului de utilizare a capacităților de producție
 Permite stabilirea acelor mașini,utilaje insuficient încărcate sau cu
rentabilitate scăzută
 Asigură folosirea integrală a timpului normat

42 Sorin Briciu,Contabilitate managerială,editura Econimică,pag 220

31
 Asigură stabilirea abaterilor de la costurile planificate cu ajutorul
THM -ului ca etalon de comparație
 Creează condiții pentru determinarea rentabilității mașinilor și centrelor
de producție ,fapt ce permite lansarea judicioasă a fabricației.”43
Dezavantajele:
 ,,Complicarea procedeului de calcul atunci când numărul centrelor de
producție este mare,ceea ce face metoda indezirabilă în astfel de cazuri;
 Apar cazuri când unele cheltuieli trebuie lăsate în afara THM -ului spre
a fi trecute, apoi,numai pe seama acelor produse care le -au ocazionat;
 Folosirea de grafice și calcule matematice care întregesc
metodologia,îngreunează și complică însușirea și aplicarea ei.”44

3.3 Micromonografie privind metoda THM la SC VLASEB TRANS SRL

Efectuarea înregistrărilor în c ontabilitatea financiară.

1. Conform BC 5432/30.05 .2018 se dă în consum combustibil în valoare de 3550, folosit
pentru camionul, 01 -AAA.

3550 lei 60222 = 30222 3550 lei
„Cheltuieli privind
combustibilii„ „Combustibili (B )„
Conform bonului de consum 5432/30.05.2018

2. Pentru camionul ,01 -AAA , se dă în consum ulei în valoare de 420 lei descărcat cu BC
nr 6799/1.04.2018 .

420 lei 60223 = 30223 420lei

43 Prof univ dr Horia Cristea ,editura CECAR ,București 2003,pag 261
44 Dorina Budugan,Iuliana Georgescu,Ioan Berechi,Leontina Bețianu,Contabilitate de Gestiune,Editura
CECAR,București 2007,pag 304

32
„ Cheltuieli privind
combustibilii „ „Combustibili (A) „
3. Conform BC nr 6756/3.04.2018 pentru masina, 01-AAA ,au fost eliberate în consum
piese de schimb , în valoare de 500lei.

500lei 60241 = 30241 500lei
„Chelt uieli privind
Piesele de schimb” „Piese de schimb (B)„
Conform BC nr 6756/3.06.2018
4. Se achiziționează conform Facturii Fiscale numărul 234/5.06.2018, materiale
consumabile în valoare de 560lei

% = 4011 560lei

453,6 60283 „Furnizori (P)”
„Cheltuieli privind alte
materiale consumabile”
106,4 4426
„TVA deductibilă(A)”
Conform FF 234/5.06.2018.

5. Cheltuieli cu prima de a sigurare pentru camionul 01 -AAA , NC 62745 din 30.06.2018
în valoare de 230 lei .

230lei 6132 = 4711 230lei

„Cheltuieli cu primele „Cheltuieli înregistrate
de asigurare” în avans(A)”
Conform NC 6 2745 din 3.06.2018
6. Se înregistrează cheltuili cu a mortizarea mașinii 01 -AAA prin NC 7510 din
30.06.2018 în valoare 2960 lei.

2960lei 6811 = 2813 2960 lei

33

,,Cheltuieli de exploatare ,,Amortizarea instalațiilor
Privind amortizarea mijloacelor de transport”
Imobilizărilor”
Conform NC 7510 din 30.06.2018
7. Se dă în c onsu m motorină pentru camionul 01-BBB ,descărcat BC 8670/12.05.2018.
în valoare de 1680 lei.

1680lei 6022 = 3022 1680 lei
,,Cheltuieli privind ,,Combustibili”
Combustibil ii”
Conform BC 8670/12.06.2018.

8. Cheltuială cu prima de asigurare pentru 01 -BBB cu NC 62748 din 1 0.06.2018

1234lei 6132 = 4711 1234 lei
,,Cheltuieli cu primele ,,Cheltuieli înregistrat e
De asigurare” în avans”
Conform NC 62748 din 10.06.2018
9. Cheltuieli cu rovigneta pentru masina 01 -BBB , cu NC 62906 din 25.05.2018

240lei 6287 = 47112 240 lei
,,Alte cheltuieli ,,cheltuieli înregistrate
Effectuate de în avans
Terți”
Conform NC 62906 din 25.05.2018
10. Se înregistrează cheltuieli cu a mortizarea mașinii 01 -BBB cu NC 7508 din
30.06.2018 în valoare de 2450 lei

2450lei 6811 = 2813 2450 lei
,,Cheltuieli de exploatare ,,Amortizarea instalațiilor
Privind amortizarea mijloacelor de transport”

34
11. Consumul de motorină pentru mași na 02 -BBB cu BC 8179 din 30.06.2018

1700lei 6022 = 3022 1700 lei
,,Cheltuieli privind ,,Combustibili”
Combustibilii”
12. Consumul de piese de schimb pentru mașina 02 —BBB cu BC 7996 din 10.06.2018
400lei 60241 = 30241 400lei
„Chelt uieli privind ,, Piese de
Piesele de schimb” schimb”
13. Cheltuie li cu rovigneta pentru masina 02 -BBB , cu NC 62909 din 25.04.2018

280lei 6287 = 47112 280 lei
,,Alte cheltuieli ,,cheltuieli înregistrate
Effectuate de terți în avans

14. Cheltuială cu prima de asigurare pentru 02 -BBB cu NC 62748 din 30.05.2018

1300lei 6132 = 4711 1300 lei
,,Cheltuieli cu primele ,,Cheltuieli înregistrate
De asigurare” în avans”

15. Consumul de materiale consumabile cu BC 9707 din 03.06.2018
450lei 6021 = 3021 450lei
,,Cheltuieli ,,Alte materiale
Cu materialele auxiliare”
Auxiliare”

16. Consumul de alte materiale cu BC 8123 din 27.06.2018

630lei 60283= 30283 630lei
,,Cheltuieli privind ,, Alte materiale
Alte materiale consumabile”

35
consumabile”
17. Energia electrică de la SC ELECTRICA SA cu FF 6008 din 01.06.2018
% = 401 150lei
6052 ,,Furnizori”
,,Cheltuieli cu
Energia și apa”
4426
,,TVA deductibilă”
18. Se înregistrează cheltuieli cu spă latul mașini 03 -BBB la SC LANCETTI SRL
conform Facturi Fiscale 7901 din 03.06.2018

% =401 40lei
6282 ,,Furnizori”
,,Alte cheltuieli
Executate de
Terți”
4426
,,TVA deductibilă”
Conform FF7901 din 03.06.2018
19. Consum de motorina nedeductibilă pentru transportul persoanelor din conducere cu
NC 61980 din 30.0.2018

70lei 602= 302 70lei
”Cheltuieli ,,Combustibil”
Privind combustibilul”

20. Se înregistrează c onsumul materialelor de birotică cu BC 7905 din 03.06.2018

90lei 60283 = 30283 90 lei
„Cheltuieli privind alte materiale „Alte materiale consumabile(A)”

36
consumabile”
21 Se dau în consum echipamente de lucru cu BC 8235 din 30.06.201 8 in valoare de 3300
lei
3300lei 6082= 30282 3300lei
,,Cheltuieli privind materialele ,,Obiecte de inventar”
De natura obiectelor de inventar”
Conform BC 8235 din 30.06.2018
22. Se înregistrează cheltuieli cu abonamentele telefonice și internet de la SC
ROMTELECOM SA cu FF 14647811 din 02.06.2018.

% = 401 359 lei
290 lei 6262 „Furnizori (P)”
„Cheltuieli poștale și taxe de
telecomunicații”
69 lei 4426
„TVA deductibilă(A)”
Conform FF 14647811 din 02.06.2018

23. Se înregistrează impozit auto A cu NC 61680 in 30.06.2018 în valoare de 1200lei

1200lei 6351 = 4465 1200lei
„Cheltuieli cu alte impozize, taxe
și vărsăminte asimilate” „Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate (P)”

24. Cheltuiala cu impozitul pe teren cu NC 6178 din 30.06.2018

37
2300lei 6354 = 4462 2300lei
„Cheltuieli cu alte impozize, taxe
și vărsăminte asimilate” „Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate (P)”

26. Îregistrarea salariilor conform centralizatorului de salarii cu data de 30.06.2018

% = %
641 421 12400 lei
„Cheltuieli cu salariile
personalului” „Persona -salarii datorate (P)”
646 436 279lei
„Contribuția unității la
asigurările sociale” „Contribuția unității la asigurările
sociale (P)”

3.5 Calculul THM pentru centrele de producție A ȘI B la SC VLASEBTRANS SRL
Metoda se aplică pentru un singur tip de serviciu,transport de mărfuri intern și
internațional.Se aplică la 2 centre de producție Ași B pentru perioada de timp 1 -31 mai
2018.Punctul de lucru A conține ,un camion DAF cu numărul 01 -AAA pe care o utilizează 2
șoferi.iar punctul B conține 2 camioane Mercedes cu numerele 02 -BBB și 03 –BBB care este
utilizate de 4 șoferi.
Etapa 1
Mașinile au fost grupate in centre de producție Ași B, folosind următoarele criterii:
 Valoarea de inventar (lei)
Aceas tă valoare a fost preluată din registrul mijloacelor fixe ,după cum urmează:
 O1-AAA – 120.890 lei
 02-BBB -130.560lei
 03-BBB – 154.000lei

 Timpul de lucru planificat (ore normate)

38
24 zile* 12h/zi= 288 h
 Muncitori (număr)
Pentru fiecare mașină sunt 2 șoferi ,pentru a putea să efectueze transportul conform
normelor în siguranță
Situația centrelor de producție
Denumire
centru de
producție Numărul de
mașini
existente Valoare de
inventar Timp de lucru
planificat Numărul de
muncitori/secție
de producție
A 1 120.890lei 288 2
B 2 284.560lei 288 4
Total 3 405450 576 6
Tabel 3.2 Situația centrelor de producție
Sursa: prelucrare proprie după calcularea criteriilor pe centre de producție

Etapa 2
Presupune:
 necesarul de muncitori pe centre de producție;
În punctul de lucru A se gasesc 2 muncitori,iar în punctul de lucru B se găsesc 4
muncitori,deoarece se găsesc 2 mașini în punctul de lucru B
Deci,necesarul de personal ,se împarte astfel :
 2 șoferi calificați pentru camionul 01 -AAA
 2șoferi calificați pentru camionul 02 -BBB
 2șoferi calificați pentru camionul 03 -BBB
 numărul orelor maxim efective și posibile pe fiecare centru de producție și apoi pe
total firmă .
 24zile*12h=288 ore de lucru
 288*2=576 ore de lucru
 salariul orar pe cen tru (efectiv).
Suma s alariilor s -a înregistrat în contul 641,si se repartizează pe centre astfel:
 pentru centrul de producție A
 pentru centrul de producție B
Etapa 3

39
Etapa a 3a presupune următoarele :
 stabilirea elementelor de cost;
 separarea părții fixe și a celei variabile din total cost;
 definirea pentru fiecare element de cost a criteriului de repartizare

Nr
crt Costuri
indirecte A 01-
AAA B 02-
BBB- 03-
BBB- Total Directe Indirecte
1 Materiale
consumabile 1730 – – – – 1730 0 1730
2 Alți
combustibili 70 – – – – 70 – 70
3 Motorină 3550 3550 1868 1680 1700 5418 5418 –
4 Ulei 420 420 – – – 420 420 –
5 Piese de
schimb 500 500 400 – 400 900 900 –
6 birotică 90 – – – – 90 – 90
7 Alte
materiale 630 – – – – 630 – 630
8. Echip.de lucru 3300 – – – – 3300 – 3300
9. Energia
electrică 150 – – – – 150 – 150
10. Abonamente 359 – – – – 359 – 359
11. Asigurare 230 230 1534 1234 1300 2764 2764 –
12. rovigneta – – 520 240 280 520 520
13. Amortizarea 2960 2960 2450 2450 – 5410 – 5410
14. Alte servicii – – 45 – 45 45 – 45
15. Impozit auto 1200 – – – – 1200 – 1200
16. Impozit pe
tren 2300 – – – – 2300 – 2300
17. Contribuția la
salarii 3667 – 984 – – 4651 – 4651

40
18 Salarii 12400 – 2736 – – 15136 – 15136
19. Salarii -pers
administrativ 590 – 590 – – 1180 – 1180

Tabel 3.3
Sursa: prelucrare proprie după calcularea criteriilor pe centre de producție

Lista criteriilor adoptate pentru repartizarea costurilor se prezintă astfel:

Nr
crt. Criterii adoptate

Costuri le se reparti zează

1
Valoarea utilajului Reparații aferente utilajelor
Amortizarea utilajelor
Materiale de întreținere
2 Efectivul de
muncitori Salarii personal directe productive+accesorii la salarii directe
3 Timp de funcțiobare a
mașinii Alte costuri aferente mașinilor
Tabel 3.4 Criteriile adoptate pentru repartizarea costurilor
Sursa prelucrare proprie după calculele de mai sus

Etapa IV
În această etapă se realizează „Foaia de repartizare a costurilor” având la bază documentele
etapelor precedente.
Acțiunile care se desfășoar ă în cadrul acestei etape sunt următoarele:
 stabilirea nivelului costurilor prin regruparea datelor din Bugetul operațional pe criterii
de repartizare;
 determinarea „coeficientului mediu unitar pe criteriu de repartizare” (K ) se face cu
ajutorul formulei:
K =

Nr Costuri indirecte Directe Indirect Criterii de repartizare

41
crt. e
1 Materiale consumabile 0 1730 Timp de funcțion are a mașinii
2 Alți combustibili 0 70 Valoarea utilajului
3 Motorină 5418 – Valoarea utilajului
4 ulei 420 – Valoarea utilajului
5 Piese de schimb 900 – Valoarea utilajului
6 Birotică
90 Timp de funcțion are a mașinii
7 Echip de lucru 3300
Timp de funcțion are a mașinii
8 Alte materiale – 630 Timp de funcțion are a mașinii
9 Energia electrică – 150 Timp de funcțion are a mașinii
10 abonamente 0 359 Timp de funcțion are a mașinii
11 Asigurări 2764
Valoare utilajului
12 Rovignete 520 – Timp de funcțion are a mașinii
13 Amortizare – 5410 Valoarea utilajului
14 Împozit auto – 1200 Valoarea utilajului
15 Impozit pe teren – 2300 Valoarea utilajului
16 Alte taxe – 45 Timp de funcțion are a mașinii
17. Contribuții salarii 0 4651 Efectivul de muncitori
18. Salarii personal 0 15136 Efectivul de muncitori
19. Cheltuieli salarii personal
– administrativ 0 1180 Efectivul de muncitori
20. TOTAL 10.022 36.251
Tabel 3.4 Foaia de repartizare
Sursa prelucrare proprie după situațiile de mai sus
Repartizarea cheltuielilor cu reparațiile utilajelor, amortizarea utilajelor în funcție de valoarea
utilajelor:

K= 6310 = 0,015562
405.450

Denumire centru K Baza de repartizare
(valoarea utilaj) Cotă de cheltuieli
indirecte pe centru

42
de producție
A 0,015562 120.890 1.881,290
B 0,015562 284.560 4.428,322
Tabel 3.5 Cota cheltuielillor indirecte
Sursa prelucrare proprie după situațiile de mai sus

Repartizarea cheltuielilor generale și ale altor costuri comune în funcție de numărul orelor de
funcționare:

K= 6304
576
K=10,94

Denumire centru K Baza de repartizare
(Timp de funcționare
a mașinii ) Cotă de cheltuieli
indirecte pe centru
de producție
A 10.94
288 3150,72
B 10.94
288 3150,72
Tabel 3.6 Cota cheltuielilor indrecte pe centru
Sursa proprie prelucrată după situațiile de mai sus

Repartizarea cheltuielilor cu salariile și accesoriile salariale în funcție de numărul efectiv de
muncitori:

K= 20967
6
K= 3494,5

Denumire centru K Baza de repartizare Cotă de cheltuieli

43
(Efectivul de
muncitori ) indirecte pe centru
de producție
A 3494,5 2 6989
B 3494,5 4 13978
Tabel 3.7 Cota cheltuielilor indirecte
Sursa prelucrare proprie după situațiile de mai sus

Etapa V – Calcularea THM -ului

PUNCT DE LUCRU CH DIRECTE CH IND TOTAL
A 4700 25779 30479
B 4322 6805 11127
TOTAL 9022 32584 41606
Tabel 3.7 Repartizarea cheltuielilor
Sursa proprie preluată după situațiile de mai sus

Calcularea THM -ul pentru central de producție:

THM=

THM A= 30479
288

THM A= 105,82886

THM B= 11127
288
THMB= 38,635416

Calcularea THM -ului pentru total activitate :

THM =

THM= 41606

44
576
THM= 72.232.638 lei/oră

Explicații A B Total
Cheltuieli directe 4700 4322 9022
Cheltuieli indirect 25779 6805 32584
Cotă cheltuieli reparații, amortizări utilaje 37030635 44491352 81521987
Cotă cheltuieli salarii și accesorii 6989 13978 20967
Cotă cheltuieli generale 31.519.998 31.519.998 63039996
Total cheltuieli centru 105,82886 38,635416 49218302
Mașini ore de funcționare 288 288 576
THM lei/oră 72.232.638 72.232.638 14446527

Tabel 3.8 Calculația THM -ului

Coala de repartizare a costurilor se prezintă astfel:

Centru de
producție Mașină
oră de
funcțion
are THM lei/oră Total lei pe
centru Costuri repartizate în funcție de:
Direct
pe
centru
(lei) Valoarea utilajului Efectiv
muncitori Ore funcționare
V (lei) K(lei) Nr.
Sal. K(lei) Ore K(lei)
A 288 105,82886 31.519.998 120.890 5.510,637 2 6989 288 31.519.9
98 105,8
2886
B 288 38,635416 31.519.998 284.560 12.971.354 4 13978 288 31.519.
998 38,63
5416
Total 576 49218302 63039996 405450 18481991 6 20967 576 6303999
6 4921830
2
Coeficient K=0,0455839 K=3494,5 K=10.94
Tabel 3.9 Coala de repartizare
Sursa preluare proprie

Etapa a VI -a
Calcularea cost ului de prelucrare a produsului presupune determinarea umătoarelor
costuri având în vedere fluxul operațiilor pe care le parcurge produsul și totodată centrele de
producție prin care trece, folosind datele obținute în etapele anterioare:

45
 costul complet de prelucrare a produsu lui (Cp);
 costul complet de prelucrare a întregii producții (CP).

Formulele de calcul folosite în acest scop sunt următoarele :
 „pe unitatea de produs (Cpi): Cpi = ΣTHMj.tij + cmi
 pe întreaga producție (CP): CP= qiΣTHMj.tij + Cmi

CLIENȚ I NR CH COST
MEDIU/
CLENT
A 1 105,82886 105,82886
B 1 38,635416 38,635416
Tabel 3.10 Costul mediu/clien
Sursa prelucrare proprie după calculele anterioare

Ciclul de înregistrărilor în contabilitatea de gestiune se realizează astfel:

1. Înregistrarea cheltuielilor activității de bază, respectiv a cheltuielilor directe.
Contul 921 „Cheltuielile activității de bază” se poate dezvolta în analitice ce cor espund
obiectelor de calculație.
Înregistrarea cheltuielilor indirecte de prod ucție și acelor directe:

921 = 901 41.606 lei
„Cheltuielile
activității de bază” „Decontări interne
privind cheltuielile”
4700 lei 921 A
4322 lei 921 B
32584 lei 923
lei „Cheltuieli indirecte
de producție”

46

1. Se decontează cheltuielile comune ale fiecarui centru de producție în funcție de THM:

9022 Lei 921 = 923 9022 lei
„Cheltuielile
activității de bază” „Cheltuieli indirecte de
producție”
4700 lei 921 A
4322 lei 921 B

2. Obținerea producției pe parcursul lunii, ce se evaluează la costuri prestabilite, aici am
luat in cal cul veniturile din luna iunie 2018 deoarece se preconizau costuri egale cu aceste
venituri:

14006 931 = 902 lei
6182 lei „Costul producției
obținute” „Decontări interne
privind producția
obținută”
7824 lei 931 A 902 A lei
52771 lei 931 B 902 B lei

1. Obținerea producției pe parcursul lunii, ce se evaluează la costuri prestabilite, aici am
luat in calcul veniturile din luna deoarece se preconizau costuri egale cu aceste venituri:

76661 lei lei 931 = 902 lei
„Costul producției
obținute” „Decontări interne
privind producția
obținută”
67341 lei lei 931 A 902 A lei
9320 lei lei 931 B 902 B lei

2. Calculul și decontarea costurilor efective aferente produselor obținute finite:

47

66777 lei 902 = 921 66777 lei
„Decontări interne
privind producția
obținută” „Cheltuielile
activității de bază”
31920 lei 902 A 921 A 31920 lei
34857 lei 902 B 921 B 34857 lei

3. Stabilirea și înregistrarea diferențelor dintre costul prestabilit și costul efectiv:

902 A
D C
Cost efectiv Cost prestabilit
31920 lei 67341lei
902 B
D C
Cost efectiv Cost prestabilit
34857 lei 9320

Pentru Punctul de lucru A avem Sold creditor = diferență favorabilă de 35421 lei, iar
pentru B avem Sold creditor = diferență nefavorabilă de 25537 lei.

4. Înregistrările în contabilitate:

pentru diferențele favorabile la punctul de lucru A :

lei 902 A = 903 A Lei
„Decontări interne
privind producția
obținută” 903 „Decontări
interne privind
diferențele de preț
(cost)”

pentru diferențele nefavorabile de la punctul de lucru B :

lei 903 B = 902 B lei
„Decontări interne
privind diferențele „Decontări interne
privind producția

48
de preț (cost)” obținută”

5. Închiderea conturilor la sfârșitul lunii se face astfel:

– contul 931 „Costul producției obținute”:

lei 901 = 931 lei
„Decontări interne
privind cheltuielile” „Costul producției
obținute”
931 A lei
931 B lei

– contul 903 „Decontări interne privind diferențele de preț”:
în cazul diferențelor favorabile la punctul de lucru A :

lei 903 A = 901 lei
„Decontări interne
privind diferențele
de preț (cost)” „Decontări interne
privind cheltuielile”

în cazul diferențelor nefavorabile la punctul de lucru B :

lei 901 = 903 B Lei
„Decontări interne
privind
cheltuielile” „Decontări interne
privind diferențele
de preț (cost)”

49

Concluzii

Cheltuielile reprezintă un consum de bani ,de bunuri materiale, de muncă și pentru
satisfacerea necesităților de producție sau individuale.
Cunoscând noțiunea de cheltuială, se poate calcula structura și ponderea cheltuielilor,
cunoscând sectorul din care face parte.
Costul este expresia valorică a unui consum, care mai poate fi definit ca si un consum de
factori care generează venit și nu consum de venit.Întodeauna, costul este precedat de
consum.
Determinarea costurilor pe purtători constituie pivotal obiectului calculației
costurilor.Astfel, putem distinge purtători la nivelul producției globale, cu diferențierea
acesteia în produ cția vândută, producție de imobilizări și producție stocată, și la nivelul
produselor și a serviciilor individuale.
Transporturile reprezintă o latură importantă a producției materiale, care, prin rolul lor de
deplasare a mărfurilor, influențează hotărât or și celalte ramuri ale economiei mondiale,
inclusiv comerțul internațional.
Factorii care influențează transportul internațional sunt: creșterea și dezvoltarea producției
de bunuri materiale, repartizarea inegală pe glob a factorilor de producției, n ecisitatea
oragnizării activității de depozitare și manipular a mărfurilor, diversificarea și lărgirea
schimburile internaționale.
Costul care cresc sau scad puternic, influențează profitabilitatea. De aceea este important de
știut care sunt cauzele. Ca lcularea costurilor pentru transporturile ocazionale ale unei
expedieri de marfă poate fi prezentat: costul per transport care conține costul pe km, pe oră și
directe de transport și mai poate fi prezentat prin calculul orelor efectuării unui transport.
În cazul în care motorina este achiziționată dintr -un alt stat, nu se face taxare inversă,
facture va conține TVA -ul statului membr și se va cere rabursa prin declarația 318.
Șoferii au dreptul la diurnă, la fel ca și în cazul transportului intern.Diur na se calculează
după un plafon iar acesta pe parcurs extern este de 87,5lei/zi insă salariatul are dreptul la
150euro/zi pentru cazare.

50

BIBLIOGRAFIE
I. Lucrări
1. Victoria Bogdan, Bazele contabilității -repere teoretice și aspecte practice, Editura
Universității din Oradea, 2013
2. Dorina Budugan, Contabilitate de gestiune, Editura CE CCAR, București 2007;
3. Sorin Briciu, Cont abilitate managerială, Editura Economică, București 2006;
4. Gheorghe Caraiani, Constantin Gerogescu, Transporturi și expediții internaționale, Editura
Universitară, București, 2012;
5. Gheorghe Caraiani, Logistica Transporturilor, Editura Universitară,București 2 008;
6. Sorinel Căpușneanu, Contabilitate de gestiune – Studii applicative și teste grilă, Editura
Economică, București 2008 ;
7. Horia Cristea, Contabilitatea și calculațiile în conducerea întreprinderii , Editura
CECCAR, București, 2003 ;
8. Corina Graziella Dumitru, Corina Ioanaș, Contabilitate de gestiune și evaluarea
performanței, Editura Universitară; București 2005 ;
9. Klaus Ebbeken, Ladislau Passler, Mihai Ristea, Calculația managementului costurilor,
Editura Teora, 2005 ;
10. Valentin Niță, Mnagementul sistemelor de t ransport, Editura Tehnopress, Iași 2009
11. Silvia Petrescu, Analiză și diagnostic financiar -contabil, Editura CE CCAR, București
2010 ;
12. Carmen Scorțe, Contabilitate de gestiune, Editura Universității din Oradea, 2010;
13. Neculai Tabară, Sorin Briciu, Actualități și perspective în contabilitate, Editura Tipo
Moldova, Iași, 2008;

II. Reviste
1. Cristina Hățulescu, Revista profesionistilor în transporturi ,2018 ;

III. Sitografie

1. https://www.infotrucker.ro/revista -infotrucker/
2. https://conspecte.com/Microeconomie/costurile -de-productie.html
3. https://alinademeter.ro/2014/08/24/managementul -costurilor -clasificarea –
costurilor/
4. http://www.asigurareamasinilor.ro/265_sanctiuni -si-excluderi.html
5. http://www.idru.ro/app/wp -content/uploads/editura/logistica_distrib_marf.pdf

IV. Legislație
1. OMFP 1802/2014
2. Standardul internațional de contabilitate IAS 2 privind stocurile

V. AlTE SURSE :
1. Acade mia Română Institutul de lingvistică, Dicționar explicativ al limbii române,
Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 200 8

51
Metoda THM are ca și idée principală faptul că în determinarea costurilor se găsește mașina
sau grupul de mașin i care sunt determinate centre de producție sau locuri care generează
cheltuieli.
Metoda se aplică pentru un singur tip de serviciu, transport de mărfuri intern și
internațional.Metoda se aplică la două centre de producție A și B pentru perioada de timp .
Reprezentarea mașinilor sau a locurilor de muncă pe centre de producție nu inseamnă și
modificarea amplasării sau schimbarea structurii organizatorice, ele fiind unități
convenționale pentru determinarea nivelului costurilor și a caracteristicilor acestora .
Pentru a determina costurile,am parcurs șase etape.În prima etapă s -a calculat situația
centrelor de producție unde numărul de mașini existente este trei, valoarea totală de inventor a
mașinilor este de 405.450 lei ,timpul planificat este de 576 de ore și numărul total de
muncitori este de șase.
Etapa doi împarte necesarul de muncitori pe centre de producție și calculează numărul maxim
de ore efective și posibile pe fiecare centru de producție și apoi pe total firmă.
A treia etapă separă part ea fixă de cea variabilă din total cost, astfel în studiul de caz avem
cheltuieli directe în valoare de 10.022 lei, și cheltuieli indirecte în valoare de 36.251 lei
În etapa a patra cheltuielile directe și indirecte sunt repartizate in funcție de criteria, iar valorile
totale rămân neschimbate.Se repartizează cheltuielile cu reparațiile utilajelor, amortizarea
utilajelor în funcție de val oarea utilajelor astfel cota cheltuielilor indirecte pe centru de
producție pentru camionul A este de 1.881,290 lei iar pe ntru produsul B este de 4.428,322 lei .
Din repartizarea cheltuielilor generale și ale altor costuri comune în fucție de numărul
orelor de funcționare a rezultat o cotă a cheltuielilor indirecte pe centru de producție de
3150,71 lei .
Etapa cinci p resupune calcularea THM -ului ,astfel am obținut pentru ambele produse, adică
camioanele A și B suma de 72.232.638 lei/ oră.
Etapa șase presupune calcularea costului de prelucrare a produsului folosind datele obținute
din celelalte etape si anume costul com plet de prelucrare a produsului și costul complet de
prelucrare a întregii producții.

52
Anexa 1
UNITATEA: SC VLASEB TRANS SRL
Cod fiscal: RO Nr.
document
5432 Data
BON DE CONSUM zi luna anul
30 03 2018
Nr. crt Denumirea materialelor
( inclusiv sort, marca, profil,
dimensiune) Cantitatea
UM Cantitatea Pret
Valoare
necesara eliberata unitar
1 motorină 845 l 845 4,20 3.550,00
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

53

Anexa 2
UNITATEA: SC VLASEB TRANS SRL
Cod fiscal: RO Nr.
document
6799 Data
BON DE CONSUM zi luna anul
01 04 2018
Nr. crt Denumirea materialelor
( inclusiv sort, marca, profil,
dimensiune) Cantitatea
UM Cantitatea Pret
Valoare
necesara eliberata unitar
1 ULEI 13,000 l 13,000 32,30 420,00
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

54
Anexa 3
UNITATEA: SC VLASEB TRANS SRL
Cod fiscal: RO Nr.
document
6756 Data
BON DE CONSUM zi luna anul
03 04 2018
Nr. crt Denumirea materialelor
( inclusiv sort, marca, profil,
dimensiune) Cantitatea
UM Cantitatea Pret
Valoare
necesara eliberata unitar
1 piese de schimb 2 buc 2 250,00 500,00
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

55

Anexa 4
UNITATEA: SC VLASEB TRANS SRL
Cod fiscal: RO Nr.
document8670 Data
BON DE CONSUM zi luna anul
12 05 2018
Nr. crt Denumirea materialelor
( inclusiv sort, marca, profil,
dimensiune) Cantitatea
UM Cantitatea Pret
Valoare
necesara eliberata unitar
1 MOTORINĂ 400 l 400 4,20 1680
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

56

Anexa 5
UNITATEA: SC VLASEB TRANS SRL
Cod fiscal: RO Nr.
document
8179 Data
BON DE CONSUM zi luna anul
30 05 2018
Nr. crt Denumirea materialelor
( inclusiv sort, marca, profil,
dimensiune) Cantitatea
UM Cantitatea Pret
Valoare
necesara eliberata unitar
1 MOTORINĂ 405 L 405 4,2 1700
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

57

Anexa 6
UNITATEA: SC VLASEB TRANS SRL
Cod fiscal: RO Nr.
document
7996 Data
BON DE CONSUM zi luna anul
01 06 2018
Nr. crt Denumirea materialelor
( inclusiv sort, marca, profil,
dimensiune) Cantitatea
UM Cantitatea Pret
Valoare
necesara eliberata unitar
1 Piese de schimb 2 buc 2 200 400
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

58

Anexa 7
UNITATEA: SC VLASEB TRANS SRL
Cod fiscal: RO Nr.
document
9707 Data
BON DE CONSUM zi luna anul
03 06 2018
Nr. crt Denumirea materialelor
( inclusiv sort, marca, profil,
dimensiune) Cantitatea
UM Cantitatea Pret
Valoare
necesara eliberata unitar
1 Materiale consumabile 1 buc 1 450 450
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

59

Anexa 8
UNITATEA: SC VLASEB TRANS SRL
Cod fiscal: RO Nr.
document
8132 Data
BON DE CONSUM zi luna anul
04 06 2018
Nr. crt Denumirea materialelor
( inclusiv sort, marca, profil,
dimensiune) Cantitatea
UM Cantitatea Pret
Valoare
necesara eliberata unitar
1 Alte mat.consumabile 2 buc 2 315 630
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

60

Anexa 9
UNITATEA: SC VLASEB TRANS SRL
Cod fiscal: RO Nr.
document
7905 Data
BON DE CONSUM zi luna anul
06 06 2018
Nr. crt Denumirea materialelor
( inclusiv sort, marca, profil,
dimensiune) Cantitatea
UM Cantitatea Pret
Valoare
necesara eliberata unitar
1 Materiale birotică 3 buc 3 30 90
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

61

Anexa 10
UNITATEA: SC VLASEB TRANS SRL
Cod fiscal: RO Nr.
document8235 Data
BON DE CONSUM zi luna anul
09 06 2018
Nr. crt Denumirea materialelor
( inclusiv sort, marca, profil,
dimensiune) Cantitatea
UM Cantitatea Pret
Valoare
necesara eliberata unitar
1 echipamente de lucru 11 buc 11 300 3300
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

62
Anexa 11
FACTURA FISCALA

Furnizor ..ELECTRICA.. Cumparato r.VLASEB TRANS SRL
.
Nr.O.N.R.C ………………… -…………….. Nr.O.N.R.C …………………………………….
C.U.I …………………………………………. C.U.I …………………………………….. ………
Sediul ……………………………………….. Sediul ……………………………………………
Judetul ………………………………………. Judetul ………………………………. ………….
Capital social ……………………………… Cod IBAN ……………………………………..
Cod IBAN …………………………………. Banca ………………………………………… ….
Banca ………………………………………..

Cota TVA …19%…
Nr
crt Denumirea produselor
sau a serviciilor U.M. Cantitatea Pretul unitar
(fara T.V.A)
-lei- Valoarea
-lei-
Valoare
T.V.A
-lei-
0 1 2 3 4 5(3×4) 6
1

Abonament telef – – 290 290 69
Semnatura
de primire

Total de plata
(col. 5+col.6) 359

Nr. Facturi 1467811
Data ( ziua, luna, anul). 2.06.2018
Aviz de insotire a marfii
(daca este cazul)

63
FACTURA FISCALA

Furnizor .ELECTRICA Cumparator VLASEB TRANS SRL
Nr.O.N.R.C ……………………………….. Nr.O.N.R.C …………………………………….
C.U.I …………………………………………. C.U.I ……………………………………………..
Sediul ……………………………………….. Sediul ……………………………………………
Judetul ………………………………………. Judetul …………………………………………..
Capital social ……………………………… Cod IBAN ……………………………………..
Cod IBAN …………………………………. Banca …………………………………………….
Banca ………………………………………..

Cota TVA …..19%
Nr
crt Denumirea produselor
sau a serviciilor U.M. Cantitatea Pretul unitar
(fara T.V.A)
-lei- Valoarea
-lei-
Valoare
T.V.A
-lei-
0 1 2 3 4 5(3×4) 6
1

Energie – – 121,5 121,5 28,5
Semnatura si
stampila furmizorului Date privind expeditia:
Nume delegat………………………….
B.I. Seria……..Nr……………………..
CNP………………………………………
Mijoc de transport…………………..
Nr………………………………………….
Expeditia sa facut in prezenta noastra la
data de……………ora…..
Semnaturile……………………………. Total,
din care: accize
121,5

x
Semnatura
de primire

Total de plata
(col. 5+col.6)

150
Nr. Facturii… 6008
Data ( ziua, luna, anul)….. 1.06.2018
Aviz de insotire a marfii…………………………
(daca este cazul)

64
FACTURA FISCALA

Furnizor ROVAD SRL Cumparator ..VLASEB TRANS SRL
Nr.O.N.R.C ……………………………….. Nr.O.N.R.C …………………………………….
C.U.I …………………………………………. C.U.I ……………………………………………..
Sediul ……………………………………….. Sediul ……………………………………………
Judetul ………………………………………. Judetul …………………………………………..
Capital social ……………………………… Cod IBAN ……………………………………..
Cod IBAN …………………………………. Banca …………………………………………….
Banca ………………………………………..

Cota TVA …….19%…………………….
Nr
crt Denumirea produselor
sau a serviciilor U.M. Cantitatea Pretul unitar
(fara T.V.A)
-lei- Valoarea
-lei-
Valoare
T.V.A
-lei-
0 1 2 3 4 5(3×4) 6
1.

MATERIALE
CONSUMABILE BUC 1 453,6 453,6 106,4
Semnatura si
stampila furmizorului Date privind expeditia:
Nume delegat………………………….
B.I. Seria……..Nr……………………..
CNP………………………………………
Mijoc de transport…………………..
Nr………………………………………….
Expeditia sa facut in prezenta noastra la
data de……………ora…..
Semnaturile……………………………. Total,
din care:
accize 560

x
Semnatura
de primire

Total de plata
(col. 5+col.6)

560 Nr. Facturii……… 234
Data ( ziua, luna, anul)…… 5.05.2018
Aviz de insotire a marfii…………………………
(daca este cazul)

65

| Unitatea | | Nr. | Data |
VLASEB | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| ________ | | | Ziua | Luna | Anul |
|__________|______________________________ _____|6274 _____ 02 ___|06____|2018__|
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Credito r | |
|_1__|cheltuieli ______ ______|_ 6123______ | 4711_________| _230
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|____________ _________|_____________________| 230_____ ____|____________________|
14-6-2A X6 t2
14-6-2/aA A4 t2

(verso)
______________________________________________________________________________
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________ ________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|__________ ___|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|_________ ___________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________|

66

______________________________________________________________________________
| Unitatea | | Nr. | Data |
VLASEB | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| ________ | | | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________| 62748_____ 05 ___|06____|2018__|
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|_1__|Amortizare______ ______|_6811 _____ |2813_________|_2960
|____|_______________________|______________|_________ ____|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|________ ____________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________| 2960_____ ____|____________________|
14-6-2A X6 t2
14-6-2/aA A4 t2

(verso)
______________________________________________________________________________
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______ ________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|___ __________________|_____________|____________________|

67

______________________________________________________________________________
| Unitatea | | Nr. | Data |
VLASEB | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| ________ | | | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________ _6274__ 02 ___|06____|2018__|
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|_1__|cheltuieli ______ ______|_ 628 _____ |4711_________|_ 240
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|_________ ___________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________| 240_____ ____|____________________|
14-6-2A X6 t2
14-6-2/aA A4 t2

(verso)
______________ ________________________________________________________________
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______ ________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|___ __________________| | |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________|

68

___________________________________________________________________________
___
| Unitatea | | Nr. | Data |
VLASEB | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| ________ | | | Ziua | Luna | Anul |
|__________|_____________ ______________________| 7508 _____ 05___|06____|2018__|
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|_1__|amortizare ______ __ __|_6811______ | 2813_________|_ 2450
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______ ________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|___ __________________| | |
|_____________________|_____________________| 2450_____ ___|____________________|
14-6-2A X6 t2
14-6-2/aA A4 t2

(verso)
______________________________________________________________________________
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________|_____________|_________ ___________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________|

69

______________________________________________________________________________
| Unitatea | | Nr. | Data |
VLASEB | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| ________ | | | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________| 7996 _____ 10 ___|06____|2018__|
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|_1__|cheltuieli ______ ______|_ 6287______ | 4711_________|_ 280
|____|_______________________|______________| _____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________ |____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________| 280_____ ____|____________________|
14-6-2A X6 t2
14-6-2/aA A4 t2

(verso)
______________________________________________________________________________
|Nr. | Expli cații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|__ ____________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______ ________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|___ __________________|_____________|____________________|

70

______________________________________________________________________________
| Unitatea | | Nr. | Data |
VLASEB | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| ________ | | | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________ 62909 _____ 11 ___|06____|2018__|
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|_1__|cheltuieli ______ ______|_ 6132 _____ | 4711_________ 1300
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|________ ____________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________| 1300____ ____|____________________|
14-6-2A X6 t2
14-6-2/aA A4 t2

(verso)
______________________________________________________________________________
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_____________________ __|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|__________ ____|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________|

71

______________________________________________________________________________
| Unitatea | | Nr. | Data |
VLASEB | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| ________ | | | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________| 6274 _____ 02 ___|06____|2018__|
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|_1__|cheltuieli ______ ______|_ 602 ______ |302_________|_ 70
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______ ________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________| 70 _____ ____|____________________|
14-6-2A X6 t2
14-6-2/aA A4 t2

(verso)
______________________________________________________________________________
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|____________ __|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|__________ ___|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________|

72

______________________________________________________________________________
| Unitatea | | Nr. | Data |
VLASEB | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| ________ | | | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________| 7690_____ 15 ___|06____|2018__|
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|_1__|impozit______ ______ |_635 ______ | 446 _________|_ 1200
|____|_______________________|______________|_____________ |____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________ ________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________| 1200_____ ____|____________________|
14-6-2A X6 t2
14-6-2/aA A4 t2

(verso)
______________________________________________________________________________
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________ |_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______ ________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|___ __________________|_____________|____________________|

73

___________________________________________________________________________
___
| Unitatea | | Nr. | Data |
VLASEB | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| ________ | | | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________| 6178 _____ 20___|06____|2018__|
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|_1__|cheltuieli ______ ______|_ 6354______ |446_________|_ 2300
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|___________ _________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________| 2300_____ ____|____________________|
14-6-2A X6 t2
14-6-2/aA A4 t2

(verso)
______________________________________________________________________________
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_____________________ __|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|__________ ____|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________|

74

______________________________________________________________________________
| Unitatea | | Nr. | Data |
VLASEB | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| ________ | | | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________| 6274 _____ 02 ___|06____|2018__|
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|_1__|salarii _____ ______|_ 641______ |421_________|_ 12400
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______ ________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|___ __________________| 12400_____ ____|____________________|
14-6-2A X6 t2
14-6-2/aA A4 t2

(verso)
______________________________________________________________________________
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |_______________________ _____| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|_______ _____________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Înto cmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________|

75

______________________________________________________________________________
| Unitatea | | Nr. | Data |
VLASEB | NOTĂ DE CONTABILITATE | document |____________________|
| ________ | | | Ziua | Luna | Anul |
|__________|___________________________________| 6800_____ -___|-___|2018__|
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |_ ___________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|_1__|contribuții _____ ______|_ 646______ |436_________|_ 279
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______ ________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________| 279_____ ____|____________________|
14-6-2A X6 t2
14-6-2/aA A4 t2

(verso)
_____________________________________________________ _________________________
|Nr. | Explicații | Simbolul conturilor | Suma |
|crt.| |____________________________| |
| | | Debitor | Creditor | |
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______________________|______________|_____________|____________________|
|____|_______ ________________|______________|_____________|____________________|
| Întocmit, | Verificat, | TOTAL | |
|_____________________|_____________________| | |
|_____________________|_____________________|_____________|____________________|

76

Unitatea ………………
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina

Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.

Întocmit, 14-6-22

77

Unitatea ………………
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina

Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.

Întocmit, 14 -6-22

78

Unitatea ………………
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina

Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.

Întocmit, 14 -6-22

79

Unitatea ………………
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina

Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.

Întocmit, 14 -6-22

80

Unitatea ………………
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina

Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.

Întocmit, 14 -6-22

81

Unitatea ………………
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina

Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.

Întocmit, 14-6-22

82

Unitatea ………………
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina

Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.

Întocmit, 14-6-22

83

Unitatea ………………
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina

Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.

Întocmit, 14-6-22

84

Unitatea ………………
FISA DE CONT PENTRU OPERATIUNI DIVERSE Simbol cont Pagina

Data Document Explicatii Simbol cont
corespondent Debit Credit D/C Sold
Felul Nr.

Întocmit, 14-6-22