Perțea Ionuț -Adrian [603677]

Perțea Ionuț -Adrian
Anul III Pastoral ă, grupa 8
adrianionut5 [anonimizat]
[anonimizat]
Exame n scris la disciplina Istoria și filosofia religiilor
Semestrul al II-lea
Subiecte :
1.Explica ți momentele și etapele pătrunderii elementelor alogene in religiozitatea roman ă,
precumși efectele sociale și spirituale ale acestora, p ână la raspândirea și afirmarea relig iei
creștine.
Tratarea subiectului:
Popula ția romană , a avut de -a lungul timpului mai multe inserții de elemente , atât
religioase cât si elemente ce țin de cultur ă. Deși era separată considerabil de celel alte comunități
datorită lanțului muntos al Alpilor, aceasta totusi a fost invadat ă de mai multe popoare care au
contribuit la formar ea religiozitații poporului roman .
Printre popoarele care au adus comunita ții roman e un plus in domeniul religiei , amintim
poporul grec. Contactul cu poporul și religia greceasc ă s-a putut face prin sudul Peninsule i
Italice. Romanii nu puteau ignora superioritatea religiei grecesti, acestia regasindu -se inca din
timpurile trecute in zeit ățile poporului grec. Odată ce au fost introduse cărțile sibili ne, au fost
introduse și listele cu zeit ățile romane și grecești. Numero și zei romani au fost cont opiți cu
zeitațile grecesti, preluându -le numele, ba chiar au fost introdu se nume zei grecesti care până
acum nu facea u parte si nici nu se mai auziser ă de ei in comunitatea romană. Dupa ce acest
proces d e cont opire, a fost adus și cultul grecesc al z eilor, a cel mod de venerare pe care îl
practica poporul grec (ridic ându -se chiar și altare pentru acei zei).
Eleni zarea propriu -zisă a religiei romane, a început după b ătălia de la Cann ae (216
î.d.Hr.), în urma consulatarii C ărților sibilene, c ând romanii au recurs la cerem onii de rit grecesc
penru salvarea patriei. Ace stia au ridicat statui pentru cele 12 douăsprezece divinită ți grecești

importante, exact dupa modelul greces c. Elementul religios grecesc a fost inserat tot mai puternic
pe măsură ce rela țiile politice si culturale au devenit tot mai strânse intre cele două popoare,
poporul grec devenind in decursul timpu lui parte a Imperiului Roman.
După inser ția elementului grecesc, poporul roman a mai cunsocut si introducerea
anumitor elemente ale re ligiei orientale. Astfel în anul 204 î.d.Hr a fost a dusă din Pergam statuia
zeiței Cybele , cea mai importanta zeitate a Asiei Mici. Hot ărându-se chiar sa i se construiască o
statuie pe palatin .Prin acest moment s -a desc his porțile sincretismului religios in Roma.
În continuare a fost introdus c ultul zeilor egipteni Isis și Osiris , cultul zeițe i sieriene
Attargatis și cultul zeului Baal, care l -a un moment dat a fost pr opus de impăratul care domnea in
vremea respecti vă, care era chiar preot al zeului, sa devină zeitatea supremă. Cultul zeului Mithra
a cunoscut cea mai mare raspândire , fiind adorat de toti soldatii imperiului.
Datorită fapt ului ca religia romană a fost o contopire a mai multor culte religioase,
poporul roman s -a bucurat de o inflorire extraordinar ă, poate chiar din cauza anumitor zei tati in
care ei credeau. Adoptând o s erie de elemente de la fiecare popor care a calcat grani ța sa, acesta
a reusit sa formeze unul dintre cele mai mar i Imperii care au ex istat vreodată. Totuși o religie
statornică avea sa stabilizeze și mai mult poporul. De aceea momentul in care religia cre ștină a
inceput sa apar ă, o anumit ă parte a poporului avea sa se convertească la dreapta credin ță. In
decursul timpului , crestinismul a devenit religia care predomina si in numele careia au fost
purtate razboaie de c ătre poporul roman.

2.Care considerați că au fost elementele religiozității geto -dace ce au favorizat înțelegerea
si răspândirea creștinismului în spațiul nord -dunarean și cum au fost ele convertite în
spiritualit atea ș i cultura creștin ă românească ?
Tratar ea subiectului:
Poporul geto -daca face parte din mare le popor al ind o-europenilor, fi iind cel mai
dezvoltat din toate punctele de vedere. Izvoarele istoriei nu ne dez valui e foarte mult e despre
religia acestui popor, dar cert este , dupa stu dii care au fost efectuate mai nou, ca a cestia cr edeau
intr-un mare zeu, cu chi p de bătrân, calare pe cal sau simplu.

Consider ca elemntul cel mai important care a favorizat intelegerea și răspândirea
creștinismului este cultul Soareleui. Acesta este cel mai r ăspândit cult in interiorul poporului
geto-dac. Aceștia fiind familiarizați cu zeul soare , probabil a fost mai ușor pentru ei sa înteleagă
doctrina creștina în care Hr istos este propovăduit ca Soarele dre ptății.
Un alt element de care creștinismu l a profitat in procesul s ău de înflorire in spatiul get –
dac a fost sincretismul relgios introdus in acest spatiu de mai mul te popoare care au calcat
grani ța. Aceast ă diverisitate in domeniul religiei a facut ca dreapta credi nță să își facă loc relativ
ușor in via ța geto -dacilor. Crestinis mul si eth osul zamolxian aveau unele elemente relativ
comune , precum: credința puterni că in nemurire, ideea de jertfă si relația acesteia cu ideea de
mântuire și ascetismul. Toate aceste elemnte au devenit probabil in mod necontrolat ideile prin
care cre știnismul a patruns usor in inmile poporului și prin care a fost accept at de către aceștia.
Chiar daca dreapta credin ță a fost instituita in acest spatiu, reminiscen țe a religiei geto –
dace au continuat sa existe chiar pana in pre zent. Acestea alcatuind tezaurul folcloric al
poporului rom ân. Amintim aici cele mai importante dintre practicile care au fost p ăstrate de către
oameni din generație în generație.
Caloianul, legat de fertilitate, acest eveniment mai poart ă denumirea si de „Tata Soare ”
presupun ând ingroparea și dezgroparea unui personaj, semnificând o moarte simbolic ă.
Un alt obi cei legat de cultul Soarelui este jocul Călușarilor. D acii cre deau ca demonii
provenea u din sufle ult urât al oamenilor. Acestia puteau scapa de această povară grea prin jocul
purificator al călușarilor. Aceștia erau instrui ți timp dea 3 s ăptămâni intr -o pădure, iar timp de 3
zile merg eau prin sate și vindec au pe cei bolnavi . La sfârșit unul dintre călușari „moare” și
”reînvie” simbolizând biruința asupra morții. F ăcând o anaolgie acest ritual se aseam ănă foarte
mult cu propo vaduirea creștinismului de c ătre Mântuitorul împreună cu Apostolii. Acestia
mergeau prin sate și tăm ăduiau pe cei bolnavi. În urma acestei propo vaduiri, Hristos a murit si a
înviat ca semn al biruin ței mor ții.
Anumiți cercet ători spun ca reminiscențe ale c ultului zeului Soare au r ămas și la
săbatoarea Sf. Gheorghe . În jurul să rbatorii în anumite zone ale țării exista obicei uri care implică
folosirea ramurilor verzi si a apelor.

Mai amintim tot aici si paparuda, ritualul care in trecut invoca zeul pentru ploaie ; jocul
sânzienelor practicată in fiecare pe 24 iunie care as igura prosperitatea holdelor.
Foarte multe re miniscen țe sunt expuse la ritualul inmormântării. Moartea era o mare
trecere dintr -o lume în alta. Acet lucrul il arată obiceiul oltenesc al „C ântatului Zorilor”. Obi ceiul
mold ovenesc al „datului găinii” este tot un obicei preluat de la ge to-daci care semnifica
deschiderea caii spre lumea de dincolo pentru cel răposat.