Ș.l. dr. ing. Mocofan Mugura ș Șchiopu Adrian -Gabriel [603659]

Universitatea „Politehnica” Timișoara
Facultatea de Electronică, Telecomunicații și
Tehnologii Informaționale Timișoara

LUCRARE DE LICEN ȚĂ
Optimizarea activit ăților unei companii
folosind servicii web

Coordonator: Student :
Ș.l. dr. ing. Mocofan Mugura ș Șchiopu Adrian -Gabriel

Timișoara 2018

1
Cuprins

Sinteza lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 2
Capitolul 1: Noțiuni introductive a interfetei web ………………………….. ………………………….. ….. 3
1.1PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 3
1.2 HTML ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 8
1.3 CSS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
1.4JAVAScript ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 18
Capitolul 2 Sisteme de gestiune a baz elor de date ………………………….. ………………………….. … 24
Capitolul 3:Optimizarea paginilor web ………………………….. ………………………….. ……………….. 29
Capitolul 4: Co ncluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 33
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 34

2
Sinteza lucrării
Această lucrare se ȋncadrează ȋntr -o tematică de interes pentru domeniul IT,pe partea de
multimedia ,servicii web . Scopul lucrării este prezentarea teoretică și de asemenea, prin
exemplu ,implementand interfata web si a bazei de date in MySQL ,pentru a avea o
optimizare cat mai eficienta la utilizarea platformei web.
Prin aceasta optimizare dorim să ușurăm munca utilizatorului și să îl încurajăm să folosească
platformele web deoarece este mult mai usor gasirea tuturor informatilor când un site este
optimizat.
În această lucrare de diplomă vom creea o interfată web pentru un magazin cu produse de
curătenie ,acestă interfată web o vom creea prin ajutorul limbajului php care în engleza este
numit Hypertext Preprocessor,aceata este foarte bu n in dezvoltare paginilor web si
dezvoltarea aplicaților web fiind unul dintre cele mai importante limbaje de programare.
Pe langa creea interfeței web avem nevoie și de un al doilea limbaj pentru optimizarea site –
ului propriuzis,pentru aceea sta folosim sistemele de gestiune a bazelor de date care reprezintă
interogare a bazele de date .
Pentru a creea optimizarea ,fiecare produs al magazimului este stocat în baza de date (această
bază de date se formează cu ajutorul programului mysql)după ce este stocat în baza de date și
este făcută normalizarea , interogarea si multi al ți pasi importan ți pe care îi vom prezenta la
momentul oportun.
Această normalizare este benifică pentru omul de rând dar si pentru companii,deoarece
ușurează cu d esăvarsire munca utilizatorului în obtinerea informa ției si comandarea unui
produs.
Spre exemplu : dac ă dormi să c ăutăm un produs anume dar site -ul nu este optimizat iar lista
de produse depășește 100 de articole,la un moment dat ne oprim din căutări si alegem să
merg em la reprezentanța magazinului pentru a căuta acel produs dar dacă site -ul este
optimizat cu doar 2 click -uri putem găsi acel produs pentru al comanda.
Optimizarea este un pas înainte pentru a aduce la un alt nivel dezvoltarea serviciilor web și în
Romani a,si renunțarea la teancul de dosare din instituții fiind centralizate toate informatiile pe
server cu ajutorul bazelor de date.

3
Capitolul 1: Noțiuni introductive a interfetei web

1.1PHP

PHP este limbajul de programare destinat Internetului, aducând dinamică unei pagini web.
PHP este printre cele mai importante limbaje de programare web open -source ( una din
calitățile limbajului este gratuitatea acestuia ,alt plus ,este că utilizatorii nu au restricții ,încep
de la zero procesul de dezvoltare actionând liber) și server -side ( codul sursă este rulat pe
server -ul web,ci nu pe utilizatorul paginii ).
336
Numele lui este o abreviere : „Php este un Hypertext Processor”. Limbajul a fost început în
1994 ca o extensie a limbajului server -side Perl, și apoi ca o seri e de CGI -uri compilate, de
către Rasmus Lerdorf, pentru generarea unui curriculum vitae și pentru urmarirea numărul de
vizitatori ai site -ului. A evoluat apoi în PHP/FI 2.0, dar proiectul open -source a început să ia
amploare după ce Zeev Suraski și Andi Gu tmans au lansat o nouă versiune a interpretorului
PHP în vara anului 1998, această versiune primind numele de PHP 3.0. Tot ei au schimbat
numele în acronimul recursiv amintit mai sus, până atunci PHP -ul fiind cunoscut ca „Personal
Home Page tools”. În prez ent este utilizată versiunea 6 a acestui limbaj. [1]
CGI inseamna Common Gateway Interface și este interfaț a a unui server de web, care crește
funcționalitățile acestuia. CGI nu face referință la anumite limbaje de programare ș i determină
o modalitate standar d, prezent ă în cadrul unui server HTTP. Prin intermediul modul ului se
stabile ște reguli prin care server -ul va transmite datele primite de la un utilizator către o
aplicație scrisă într -un anumit limbaj de programare, mai apoi rezultatele finale să se întoarca
înapoi la utilizatorul care le -a transmis.
Limbajul PHP, cel mai des se folosește sub form a unor secvențe de cod inserate în cadrul
unui document HTML. Din acest cauza , prefera termenul „script PHP” celui de program PHP.
Structura unui script P HPseamănă foarte mult cu un cod al limbajului C ,deoarece structur a de
programare au aceeași sintaxă si funcționalitate.
Un rol de bază al script PHP const ă în faptul că sc ript-ul poate să preia date trimise de către
o pagină web de la un client (în gene ral, datele sunt trimise de catre o pagină web prin
intermediul formularelor) și de a executa o secvență de program în urma căreia va rezulta un

4
cod HTML, cod pe care clientul îl va primi sub forma unei pagini web. Clientul nu va avea
acces la codul efecti v al script -ului, și va primi direct HTML -ul generat de script.
Constante
Constantele limbajul PHP sunt foarte similarea cu cele ale limbajului C:
• constante numerice întregi și reale: 14, -80, 3.14, 1e+2, etc.
• constante de tip caracter și șir de car actere: ”a”, ” \n”, ”Ana are mere”, ’Cici’, ’Mimi’, etc.
Diferenta față de C, în PHP nu se poate face deosebirea între un singur caracter ci a uni întreg
șir de caractere d .p.d.v. al constantelor. Separatorii pot fi atât ghilimelele cât și apostrofurile,
rolul funcțional fiind un pic diferit. Caracterele particulare sunt aceleași ca și la C: \n, \\, \’, \”
etc.
• constante de tip bool: false și true. Spre deosebire de C, rezultatul oricărei expresii
relaționale sau logice este de acest tip special de date. T otuși, în cazurile instrucțiunilor care
necesită expresii relaționale sau logice, se păstrează intelegerea din C , și anume că orice
valoare diferită de 0 este adevărata(true) , iar orice valoare egală cu 0 est e falsă[2]
Definirea constantelor de utiliza tor, în sensul prin ajutorul unor identificatori putem folosi
valori constante, făcându -se cu funcția define.
Forma generală este: define(”nume constanta”, valoare); in imaginea de mai jos avem un
exemplu de script

Variabile
În PHP identificatorii r ezervați variabilelor încep cu caracterul ”$”. Ele respectă aceleași
specificații din C, prin urmare, imediat după caracterul $ trebuie să existe o linuiță respectiv
literă de subliniere (”_”), după aceea pot fi folosite și cifre .

5
Diferența față de C,este că variabilele nu se declară la început și tipul lor este definit
implicit ,în momentul folosirii . Ele își pot înlocui modelul în funcție de valoarea reținută
Exemplu de script in figura de mai jos :

Analiz ăm legătura dintre codul sursă de mai sus și a linierea fișierului obținut în browser
(deci afișările de \n din cadrul instrucțiunilor echo) :

După cum putem remarca atributul culorii ( red) a trebuit să fie scris între ghilimele. Și textul
din cadrul echo -ului în care am afișat acest atribut, fiind deja în interiorul unor ghilimele, a
trebuit să folosim caracterul special \” pentru a face această afișare posibilă. Dacă foloseam
ghilimele obișnuite, instrucțiunea echo ar fi apreciat că în acel loc se încheie stringul, iar din
această pricină nu ar mai fi putut interpreta următoarele caractere , ceea ce s -ar sfârsi cu
producerea unei erori.
În PHP pe lângă adresarea directă este folositâ si adresarea indirectă. Acest lucru semnifică ,
dacă exista o variabilă ce conține o expresie de tip string în care e ste reținut numele unei
variabile, se poate afișa direct valoarea variabilei reținută de string. Din aceast ă se va folosi
încă o dată caracterul $ (de forma $$x).
Exemplu de script:

6

Transmiterea datelor in PHP
Transmiterea datelor prin intermediul formula relor ,vom prezenta rolul acestora în paginile
web.
Formularele reprezintă mecanismul prin care sunt transmise date către serverul HTML.
Aceste date sunt preluate de script -urile PHP și apoi folosite din nou în cadrul programelor.
Să nu uităm că formular ele sunt elemente HTML.
Exemplu de formular : fisierul ap1052
figura1

Atributul tag -ului form se referă la numele fișierului PHP care se ocupă de prelucrarea
datelor iar atributul de metod ă trimi te datele către server.
Tag-ul formează câmp ul de da te de tip text. Atributul name specifică un identificator prin
care PHP -ul preia valoarea acestuia .
Tag-ul creează butonul de trimitere a datelor. Pr in apăsarea buton ului este permi să trimiterea
formular ului către server.
Preluarea datelor se face p rin ajutorul metodei POST, în cadrul unui script PHP se face cu
ajutorul vectorului predefinit $_POST[’nume_câmp_din_formular’]. Foarte important este că
$_POST trebuie scris cu majuscule !.
De exemplu, în cazul nostru, putem rec ăpăta această valoare prin intermediul lui
$_POST[’a’].
Asemănător , dacă datele sunt trimise de server prin intermediul metodei GET ,în cadrul
script -ului PHP asociat, preluarea datelor fiind posibilă prin intermediul vectorului predefinit
$_GET[’nume_câmp_formular].

7
În situați a în care un anumit câmp nu există, în momentul cererii $_POST[…] din cadrul
PHP-ului, acesta este posibil să genereze un mesaj de atenționare (warning) în funcție de
setări .
Pentru evitarea problemelor , în fața caracterului $ (de la $_POST[…]) adău găm caracterul
@.Sensul acestuia este de a ignora mesajul de eroare .
Iată un nou cod , scriptul PHP anunțat în atributul action al formularului de mai sus din
figura1 . Scriptul preia valoarea câmpului text și afișează valoarea recuperată dar și pătratul
său:

Vom arăta , în continuare, modul în care se preiau datele care pot să ap ărea într-un formular
obișnuit:
– în situația unui input de tip text, am observat cum se realizează acest lucru. În același fel se
preiau datele dintr -un input de tip password, hidden sau textarea.
– în situația unui input de tip submit, valoarea (care este de fapt textul scris pe buton) se poate
recepționa doar în situația în care, în cadrul tagului apare și atributul name. Categoric , în
situația în care formularul are un sing ur control de tip submit, e destul de ilogic sa dorim sa
vedem ce valoare are.
Totuși, când un formular are două sau mai multe butoane de tip su bmit, cărora dorim să le
atribuim funcții diferite, este foarte important să știm care dintre ele a fost apăsa t.
Iată mai jos un astfel de exemplu: – fișier ul de mai joc conține un formular cu două câmpuri
text, în care se introduc valori numerice. În funcție de controlul submit pe care -l apăsăm:

8

Este important să retinem lucrurile de bază din php.

1.2 HTML

HTML este un limbaj de marcare orientat care permite redarea documentelor text pe o singura
pagină.
Utilizând un software de descriere specializat, (cel mai bun exemplu de astfel de software
fiind browserul web) HTML furnizează mijloacele prin care c uprinsul unui document poate fi
adnotat cu di ferite tipuri de metadate și recomandări de redare. Recomandările de redare pot
diferii de la decorațiuni nesemnificative ale textului (cum ar fi specificarea faptului că un
anumit cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie introdusă) până la scripturi
sofisticat e, hărți , imagini , formulare si secvente video . Metadatele includ și informații despre
titlul și autorul documentului, mai sunt specificate si informații structurale despre împărți rea
documentul în diferite segmente, paragrafe, liste, coloane, titluri etc. ș i informațiicare permit
documentul ui să poată fi asociat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink -uri.
HTML este un format de text proiectat pentru a putea fi citit și editat de către utilizator
utilizând un editor de text simplu. Pentru a scrie și modifica paginil e în acest fel , solicită
cunoștințe solide de HTML. Editoarele grafice grn Macromedia Dreamweaver sau Microsoft
FrontPage permit ca paginile web s ă aibe același tratament ca documentele Word, dar trebuie
specificat că aceste programe g enerează un cod HTML iar acesta cam de fiecare dată este de
proastă calitate .
HTML se poate gener a direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului cum ar fi
PHP, JSP sau ASP.
Scrierea de cod HTML :

9
Pașii pentru c rearea fișier ului HTML este una foarte simplă, făcânduse cu ajutorul oricărui
editor de text (în exemplul de mai jos noi am folosit Atom -ul care este un editor specializat) .
Totuși, pentru a avea un control foarte bun asupra corectitudinii codului pe care il scris, este
recomandat util izarea unui editor specializat, care să pună în evidență diversele elemente de
marcare ( „elemente” sau „etichete”) și pentru a putea i dentifica anumite erori.
Din categoria editoarelor care pun în evidență diferitele elemente face parte editorul
Notepad++ , iar din categ oria validatoarelor face parte Atom , ambele fiind gratuite și putând fi
descărcate de pe Google Chrome .
Structura de bază a unei pagini HTML e prezentată in exemplul următor :

Vizualizarea paginii în Internet Explorer:

10

Din analiza exem plului observăm că:
• Pagina începe cu tag -ul <HTML> și se termină cu tag -ul </HTML> ;
• Pagina conține un antet (HEAD) și corpul propriu -zis (BODY);
• Antetul este cuprins între etichetele de început și sfârsit <HEAD> si </HEAD>;
• Corpul este cuprins înt re etichetele de început și sfârsit <BODY> și</BODY> ;
• Antetul conține si titlul paginii, cuprins între tag -urile <TITLE>si</TITLE> . Titlul apare pe
bara de titlu a ferestrei browser ului.
• Corpul conține texte , imagini sau videoclipuri . În exemplu, p agina conține textul „Acesta
este primul meu exemplu …”
• Comentariile, care nu dorim sa fie afișate de către browser, se scriu între tag -urile <! –si – >
.
• Numele tag -urilor nu sunt case sensitive, ele pot fi scrise si cu litere mici și cu litere mari.
Dar pentru a le putea evidență, le scrie m cu litere mari.
În general, textele dintr -o pagină se pot găsi în mai multe paragrafe. Un paragraf se introduce
între tag -urile <p>si </p>.
La afișare a a două paragrafe succesive,ele vor fi separate printr -o linie goală.
Un nou paragraf poate fi detectat prin tag -ul .
În cadrul unui fișier HTML, Enter -ul nu are nici un efect. De asemenea, dacă două cuvinte
ale sunt separate prin mai multe spații , browser -ul afișează doar un spațiu.

La fiecare tag se pot specifica atribute. Acestea determină comportamentul amplu al
elementului respectiv.
Atribut se specifică înainte închider ii parantezei unghiulare a tag -ului (>) prin
nume_atribut=”valoare”.

11
În cazul unor paragrafului, atributul align contro lează alinierea textului. Dacă atribut nu este
prezent, alinierea se face de la stânga la dreapta . Acest atribut poate avea următoarele valori :
center, left, right, justify ,fiind prezentat si exemplul de mai jos :

Vizualizată în Internet Explorer a codulu i de mai sus:

Elemente care permit formarea textului:
• <BR> are ca efect afișarea textului pe următorul rând,dar acest tag nu poate creea
paragraf nou
• <B>…</B> are ca rol afi șarea textului sub forma bold (îngroșat),este afișat doar textul
cumprins între cele 2 tag -uri
• <I>…</I> are ca rol afișarea sub formă italic a textului cuprins intre cele două tag -uri
• <U>…</U> textul cuprins între cele 2 tag -uri este afi șat subliniat
• <S>…</S> afișează cu o linie orizontală textul cuprins între cele două tag -uri
• <BIG>…</BIG> textul cuprins între cele două tag -uri ale sale este mai mare decât
textul în care este cuprins

12
• <SMALL> …</SMALL> textul cuprins între cele două tag -uri ale sale este mai mic
decât textul în care este cuprins
• <SUP> …</SUP> are rolul de a afiș a textul dintre cele două taguri sub formă de putere
• <SUB> …</SUB > are rolul de a afișa textul dintre cele două taguri sub formă de indice
• <TT>…</TT> Are rolul de a afișa textul cuprins între cele două tag -uri ale sale sub
formă monospațiat .
Mai joc g ăsim un exemplu care include toate tag -urile într -un singur cod HTML

Iar codul vizulizat în browser are acest aspect

13
• Pentru font folosim tag-ul <FONT> ….<FONT> Atributele acestuia fiind :
– face acesta face referire la numele fond -ului
– size indica marimea ,o marime cuprinsă între 1 si 7 (iar implicit este 3)
– color specifică culoare. Aceasta se poate specific a prin intermediul constantelor
predefinite ale HTML -ului sau prin componentele sale de Roșu, Verde și Albastru
exprimate în hexazecimal, de forma #RRGG BB
Mai jos este prezentat un nou exemplu :

Și vizualiza rea în browser:

14

Iar tag -urile pentru imagine sunt chiar și mai usor de utilizat,tag -ul pentru a insera o imagine
în documentul HTML este <img>, acest tag ne având formă de închidere.
Atributele pentru afisarea imaginii sunt :
• src acesta identifica fisierul de pe disc care contine imaginea corespunzătoare.dacă
imaginea se află in folderul curent atunci se specifica doar numele si extensia.
• align dorește să specifice tipul de aliniere a imaginii,ac esta poate fi de mai multe
tipuri:
-right: când selectam right imaginea se aliniază în dreapta, prin urmare textul scris
se afi șeaza în partea stânga a paginii ;
-left: când selectam left imaginea se aliniază în stângă , prin urmare textul scris se
afișeaza în partea dreaptă a paginii ;
-top: la selectare tipului top, latura de sus a imaginii se aliniază cu rândul de text iar
următorul rând de text va fi afișat după imagine, ocupând întreaga lățime a paginii ;
-bottom: la selectare tipului bottom , latura de jos a imaginii se aliniază cu rândul de
text iar rând de sus textului va fi afișat după imagine, ocupând întreaga lățime a paginii ;
-middle: la selectare tipului middle, rândul textului se aliniază la jumătatea înățimii
imaginii acesteia iar rândul următor va fi afișat după imagine, ocupând întreaga lățime a
paginii ;
– atributul alt=”text” acest atribut permite afișarea unui text alternativ în cazul în care se
întâmpină anumite erori în cadrul afișării fotografiei sau fișarea tetului dacă menținem
cursorul mouse -ului pe imagine. Vom alege un singur exemplu pe care să îl prezentam în
imaginea de mai jos ,cu tot cu vizualizarea lor în browser:

15
În continuare vom vorbi despr e legături în HTML (link -uri)
Noțiunea de www este strâns legată de documentele de tip hipertext ,iar despre acest lucru
vom vorbi în momentele următoare.
Prezentat din limbajul HTML făcută până în acest momentul, reprezintă doar partea
descriptivă a acestuia, prin care putem crea un conținut static. Link -urile re dă următoarele
mecanism e:
• prin executarea unui click, putem accesa o altă pagină din pagina principală ,printr -un acces
mult mai rapid și revenirea la pigina ini țială folosind butonul de bac k al browser -ului pe care
rulam pagina sau chiar site -ul în sine să aibe buton de back;
• pe site putem creea un buton de download prin care un vizitator al paginii noastre să
primească un anumit fișier în momentul click -ului sau in momentul când intră pe
site(descărcare automată) ;
• putem creea un mesaj vocal sau un clip video pe care un vizitator al paginii noastre să poată
asculta sau vizualiza ;
• sau printr -un click, putem vizualiza o pagină (inclusiv cea curentă) doar dintr -un anumit loc,
fără folosi rea barele de derulare;
• sau prin accesarea unui click, utilizatorul pagin ii să poată trimite un e -mail. Pentru toate
acestea, folosi tag -ul <A>…</A> , numit și Ancoră.

Ancorele îngăduie ca un element din document să conțină legătura spre o altă pagină .
Elementul care face raportul între cele 2 pagini este de obicei o imagine sauun text . De obicei ,
elementul de legătură își schimbă aspectul: textul fiind subliniat sau colorat altfel, iar
imaginea va avea un aspect diferit . În momentul ducerii cursorul ui deasupra elementului
legat, acesta capătă forma unei mâini, indicând că este vorba de un link pe care îl putem
utiliza prin apăsarea unui simplu click , accesăm pagina care face legătura cu site -ul. Acest ă
legătură se realizează folosind atributul href, ca în exemplul de mai jos :

După cum se poate observă, atributul href primește adresa completă a paginii spre care
dorim să facem legătura. Dacă e vorba de spre un fișier local, din același director unde se află

16
ambele pagini care dorim să facem legătura, atunci este suficient să folosim tag -ul href și să
scriem numele și extensia (de ex: href=”pagina.htm”) exemple de mai multe ancore :
– Ancore de legătură către fișiere
– Legături relative la conținutul documentului
– Ancoră de legătură pentru trimiterea unui e -mail
HTML -ul clasic permite redactarea unor documente hypertext de un nivel foarte înalt și
elaborat, în momentul evoluți ei limbajelor de programare vizuale, HTML -ul nu a mai fost
asa atractiv ca la început.
Din ace astă cauză , a fost pus la punct ceea ce numim DTHML (Dynamic HTML) – care
nu reprezintă un limbaj în sine, ci un termen prin care sunt rânduite tehnicile utilizate
pentru a creea pagini web dinamice și interactive.
Pe lângă HTML -ul propriu -zis, au fost create noi unelte fiind recunoscute d e browser -ele
din generațile noi,ele fiind CSS (Cascading Style Sheets), JavaScript și DOM (Document
Object Model) ,despre una dintre ele vom vorbi în subcapitolul următor.

1.3 CSS

Noțiunea de css pentru un document HTML este asemănătoare cu formatarea
documentului ,de la text la imagine si fond, spre exemplu, pentru un document Word exisă o
mulțime de atribute prin care se pot stabili font -urile, caracteristicile de aliniere a textului,
forma elementului ,sau culorile textului .
Pentru o gestiona re eficient ă a stiluril or, a fost pus la dispoziția noastră un limbaj prin care se
poate realiza acest lucru. Acest limbaj are denumirea de CSS (actualmente, vorbim de
versiunea CSS2).
Relatiile dintre HTML și CSS se întocmesc prin intermediul tag -ului <STYLE> și .
</STYLE> care trebuie așezat între <HEAD > și </HEAD>.
În cadrul tag -ului STYLE se stabileste design -ul elementelor din pagină . Fiecare element al
HTML -ului este identificat în cadrul CSS -ului de tag -ul pe care îl gestionează. De exemplu,
identificatorul CSS pentru paragrafe este P, pentru imag ini este IMG etc.

Folosind acești identificatori în cadrul unui <STYLE>…</STYLE> rezultă că toate
elementele de ace easi categorie din cadrul unui document să arate la fel. Prin această opțiune

17
suntem scutiți de a scrie niște coduri care s -ar repeta în cazul element elor de același fel. De
exemplu, dacă dorim, în cadrul paginii noastre, absolut toate paragrafele să fie scrise cu fontul
Time New Roman , caractere de 1 2, culoare neagră , pe fond g ri, în loc de scrie rea a aceeași
parametri la fiecare paragraf din document, este suficient să definim următorul
STYLE ,exemplu :

De observat faptul că ambele paragrafe din cadrul lui BODY nu conțin referință de
formatare. Cu toate acestea, definirile lui P și ale lui HR în cadrul lui STYLE au „predefinit”
modul cum vor arăta toate paragrafele si toate liniile orizontale ale documentului.
Sintaxa definiției este următor: Se începe cu identificatorul elementului dorit pentru forma re
(în cazul nostru P – tag-ul pentru paragraf, respectiv HR) între acolade trec em specificatorii
de format care sunt doriți pentru a putea fi modificați. În cazul de față, avem de -a face cu:
background = culoarea de fundal;
color = culoarea scrisului;
font-familiy = numele font -ului;
font-size = dimensiunea caracterelor;
text-align = alinierea în cadrul unui text;

18
width = lățimea;
height = înălțimea.

Altă formă de utilizarea a CSS -ului stă în definirea stilu lui cu ajutorul identificatori lor
proprii, care se pot aplica unui paragraf. În cadrul unui style se poate defini pr oprii
identificatori, urmat de caracterul #. Aplicarea ulterioară unui element, se face specificând un
nou atribut, și anume id=” imagine ” unde i magine este cel propriu, definit în cadrul lui STYLE
(cel precedat de #)
Nu mai este nevoie de defini rea stilur ile în cadrul antetului (HEAD), așa cum am prezentat
mai sus, ele se pot fi scri e separat, într -un fișier text cu extensia .css, exact în ace lași fel în
care le -am fi scris între cele două tag -uri prezentate <STYLE>….</STYLE> .
Includerea corectă a acestui f ișier în cadrul HTML -ului se face prin <head>prin ajutorul
următorului tag:
<LINK rel="stylesheet" type="text/css" href="fisier_stil.css">
Aceasta fiind o prezentare de bază a stilului css.

1.4 JAVAScript

Câteva detalii despre javascript:
– JavaScript a fost proiectat pentru adăugarea de interactivitate pa ginilor HTML
– JavaScript este limbaj pentru scripturi
– JavaScript nu este Java, nici măcar asemănător cu Java
– Numele real al JavaScript a fost “LiveScript”
– O dată cu creșterea în popularitate a fost modificat și numele
– Astazi când Microsoft nu mai îndrăges te Java propriul nume acordat este “Active
Script”
• Instruc țiunile din JavaScript seam ănă cu instruc țiunile din Java deoarece cele
două limbaje au împrumutat numeroase elemente din limbajul C ;
– JavaScript este usor de învatat pentru programator ii care au mai lucrat și cu Java
– JavaScript este un limbaj durabil și complex ;
• JavaScript nu prea este folosit pentru a scrie “programe” complete – Mici
blocuri de instructiuni JavaScript sunt în general folosite pentru a ad ăuga
functionalitate paginilor HTML – JavaScript este uneori folosit în conjunctie cu
formulare HTML

19
• JavaScript este într-o bun ă măsură independent ă de platform ă

Ce poate să facă JavaScript?
JavaScript prezintă programatorilor HTML un instrument de programare
– chiar dacă proiectanții pagin ilor HTML nu sunt programatori, JavaScript este un limbaj cu o
sintaxă foarte simplă și aproape oricine cu cunoștințe minime, po insera mici secvențe de cod
în paginile HTML
• JavaScript poate insera în mod activ text într -o pagină HTML
– O instrucțiune JavaScript de genul :document.write("<h1>"
+ name + "</h1>")poate scrie un text variabil în tr-o pagin ă HTML
• JavaScript reacțion ează la evenimente
– Un cod JavaScript poate fi proiecta t întâmplarea unui evenimet , spre exemplu când pagina
este încărcat ă complet sau utilizatorul operează un element HTML
• JavaScript poate citi și scrie elementele HTML
– Cod JavaScript cit ește și modific ă conținutul unui element HTML
• JavaScript poate la valida rea datele
– Cod JavaScript poate fi folosi t și pentru valida rea datele înainte de a fi trimise către server.
În acest mod serverul n u mai este nevoit să facă procesări suplimentare.
• JavaScript poate fi folosit pentru detecta rea browserul unui utilizator
– Un cod JavaScript detect ează tipul browserului și înc arcă o pagin a proiectată special pentru
tipul respectiv de browser
• JavaScript folosit si pentru crearea cookies
– Un cod JavaScript poate fi utilizat pentru stoca rea și extrage rea informații lor pe calculatorul
vizitatorului paginii HT ML

Inserează JavaScript într -o pagină HTML
Pentru insera rea JavaScript în pagin a HTML se utilizează tagul <SCRIPT>,în exemplul ce
urmează este prezetată scrierea unui text într -o pagină web

20

Prin următorul exemplu ilustrează cum pot fi adăugat tagu l HTM L pentru a formata textul
afișat cu JavaScript:

Explicații:
Pentru a adăuga JavaScript într -o pagină HTML, folosim tagul <script> și în interiorul tag –
ului folosim atributul type pentru a de termina limbajul în care este scris scriptul. Deci tagurile
<script type="text/javascript"> și </script> marchează locul începe rii si sfârșește unui
scriptul .
Comanda document.write reprezintă modalitatea J avaScript pentru scrie rea textului într-o
pagină . Fiindcă această comandă este inclusă între tagurile <script> ș i </script>, browserul o
va recunoaște drept comandă JS și va executa lini a de cod. Pentru exemplul de mai sus , va
scrie în browserul prin care se deschide pagina textul Bine ati venit!
Obs: Dacă comanda document.write nu este inclusă între tagurile respec tive, browserul o
interpre tează ca text obișnuit.

Inserarea scripturilor JS
Dacă scriptul se află în secțiunea body, el se execut ă cât timp se încarcă pagina. Dacă
scriptul se află în secțiunea head, el va fi executat doar în momentul apelului.
Scriptu ri în <head>
Aceste s cripturi sunt executate când sunt apelate sau când are loc o actiune ,el se scriu în
secțiunea head. În acest mod , scriptul se va încărca înainte de utiliza re.

21
Scripturi în <body>
Aceste scripturi care generează continutul paginii trebuie să fie scrise în body iar ele trebuie
executate când pagina se încarcă .
Scripturi în <head> și <body>
Se pot include un număr nelimitat de scripturi JS în document, prin urmare avem scripturi și
în head și în body.
Folosirea script ului extern
Dacă dorm să utiliz ăm același script în mai multe pagini web fără a rescrie codul,scriptul
trebuie scris într-un fișier extern. Fișierul având extensia .js și nu conține tagul <script>. Ca să
putem utiliza fișierul extern, include m tagului <script> în atributul src.

Instrucțiuni le JavaScript
JavaScript reprezint ă o secvență de declarații, instrucțiuni și comenzi care sunt executate de
browser. Fată de HTML, Java Script este casesensitive, trebuie să avem grijă la scrierea
instrucțiuni lor, declara rea variabile lor sau apela rea funcții lor. Instrucțiune a JavaScript
reprezintă o comandă spre browser și are rolul de a comunica browserului ce are de facă.
Următoarea instrucțiune JS comunică browserului să redea în pagină textul "Buna ziua":
document.write("Bun a ziua");
Fiecare instrucțiune este închei ată cu punct și virgulă (;).
Codul JavaScript constituie o secvență de instrucțiuni JS. Instrucțiun ile sunt executat e de
browser în ordinea scrierii lor .

Blocuri JavaScript
Instrucțiunile JavaScript se grupează în blocuri care se scriu între acolade.
Instrucțiunile di n blocuri sunt executate împreună.
În mod obișnuit , bloc ul este folosit pentru grupa rea unui grup de instrucțiuni într -o funcție sau
într-o condiție (blocul se va executat dacă condiție este satis făcută).

Variabile JavaScript
În JS, valori sau expresii sunt păstrate cu ajutorul variabilelor, o variabilă poate avea un
nume scurt, , sau ceva mai descriptiv , de exemplu prenume.
Reguli pentru numele variabilelor JavaScript:
– numele este case -sensiti ve (x și X sunt două variabile diferite)

22
– se cuvine ca numele să înceapă cu o literă sau cu underscore

Putem crea variabile cu sintaxa :
var nume_variabila;

Dacă variabila nu conține valori (este vidă). Puteți s e poate inițializați o variabilă în
momen tul declarării: var x= 7;
var prenume=" Adrian ";

Dacă atribui m valori unei variabile nedeclarată, ea va fi declarată automat.
Declarațiile:
x=7;
prenume=" Adrian ";

au același consecintă cu declarațiile:
var x= 7;
var prenume=" Adrian ";

Dacă redec larăm o variabilă JavaScript, ea păstr ează valoarea inițială:
var x= 6;
var x;
După execu tarea instrucțiunilor de mai sus, variabila x are valoarea 6 care nu a fost resetată .

Instrucțiunile condiționale
Când scrie m codul JS, trebuie să realiz ăm operații diferite î n funcție de decizii. Pentru
realiza rea acest or lucru ri, folosiți în cod instrucțiunile condiționale.
În JavaScript avem următoarele instrucțiuni condiționale:
• if – folosi m instrucțiune dacă un cod trebuie executat când condiți a este adevărată
• if…else – folosi m instrucțiune pentru a executa 2 coduri diferite,unul când o condiție
este adevărată și alt ul când condiția este falsă
• if…else if….else – folos im instrucțiune aceasta doar pentru a selecta unul din mai
multe blocuri de cod pentru executa re

23
• switch – folos im instrucțiune aceasta doar pentru a selecta unul din mai multe blocuri
de cod pentru executa re

Instrucțiunea for
Instrucțiun ea repetitiv ă este utilizat ă pentru executa rea secvenț elor de cod în mod repetat. În
JS sunt două tipuri diferite de instrucțiuni:
• for – repetă o secvență de cod de un număr stabilit de ori
• while – repetă o secvenț a de cod cât timp condiți a este adevărată
Instrucțiunea for se utilizează doar când se cunoaște dinainte numărul de iterații pentru
secvența de cod.
Instrucțiunea while : Instrucțiunea execută în mod repetat secvenț a de cod, cât timp condiți a
este adevărată.
Instrucțiunea do…while : Este o v ersiune a instrucțiunii while. Secvența de instrucțiun e este
executată în mod sigur o dată, apoi de mai multe ori , cât timp condiția specificată este
adevărată.
Instrucțiunea for…in :Această instrucțiune este utilizată pentru parcurge rea elementel or unui
tablou sau enumera rea proprietățile unui obiect.
Instrucțiunea break : este folosit ă pentru întrerupe rea executia unei bucle .
Instrucțiunea continue :Instrucțiunea întrerupe execuția iterației obisnuite și sare la
următoarea iterație .
Acestea au fost doar c âteva informa ții referitoare la JavaScript si interfata web.

24
Capitolul 2 Sisteme de gestiune a b azelor de date

“Baza de date constituie un ans amblu de date integrat e, structurat și echipat cu o descriere
a acestei structuri. Înfățisarea structurii poartă numele de dicționar de date și crează o
interdependență între datele propriu -zise și programe. ”
Baza de date se poate privi ca o colecție de fișiere interconectate având nucleul de date
necesar unui sistem informatic. A șadar , ele sunt considerat e un tipar al unor aspecte ale
realității unei unități economice, scluptată prin intermediul datelor. Varietatea obiecte din
cadrul realității, de intere s, sunt intitulate clase sau entități. Pentru aceste entităti sunt
achiziționate și memorate date referitoare la diferite atribute. Baza de date e formată ca un
ansamblu intercorelat de colecții de date, prin care se execută reprezentarea unei realități.
Datele prezintă orice mesaj primit de un receptor, sub anumit e expresii .
Informațiile re dă cantitatea de inovație adusă de un mesaj din exterior .
Un fișier reprezintă o totalitate de înregistrări fizice, omogene d .p.d.v. al conținutului și al
prelucrări i.
O înregistrare fizică reprezintă un transfer între memoria internă și cea externă a
calculatorului.
O înregistrare logică este unitatea de prelucrare d .p.d.v. al programului utilizator.
O înregistrare este compu să din atribute care descriu anumite aspec te ale realității.
Un c âmpurile este o înregistr are logic ă.
O bază de date asigură :
• abstractizarea unor date
• integrarea unor date
• integritatea unor date ( face refer ire la exactitatea datelor încărcate și manipula rea lor astfel
încât să se respecte re stricțiile de integritate),
• securitatea de date (accesul la baza de date fiind limitat ),
• partajarea de date (mai mulți utilizatori au aces la date , și chiar în același timp) ,
• independența de date (organizarea datelor fiind transparent e pentru utiliza tori,
modific area în baza de date să nu afecteze programele de aplicații).

25
Sistemele de baze de date, sau băncile de date, este un sistem de organizare , prelucrare si
teleprelucrare (prelucrare de la distanță) a informației, constituit e din următo arele trei
elemente:
• colecți a datelor aflate în interdependență
• descrierea de date și a relații le lor
• un sistem de programe c e asigură exploatarea unei bazei de date (actualizare, interogare).

Arhitectura sistemului de baze de date este constituit ă din următoarele componente:
• baza/bazele de date – reprezintă componenta date a sistemului (colecți a datelor
propriu -zise);
• sistemul de gestiune a bazei de date – reprezintă programe le prin care se asigură
gestionarea complexă a datelor și care reprez intă componenta software a sistemului de baze
de date;
• alte componente – procedu cerea manual ă sau automata și reglementări administrative,
destinate spre o bună funcțion are a sistemului, dicționarul bazei de date care are informații
despre date, structur a lor, elemente de descriere a semanticii,documentații, mijloacele
hardware utilizate și personalul implicat.

Arhitectura internă a sistem ului de baze de date conform standardului ANSI/X3/SPARC
(1975) cuprinde trei niveluri funcționale. Caracteristica fundamentală a bazelor de date este ,
pot produce câteva niveluri de abstractizare a datelor prin transparența detaliilor legate
de stocarea datelor. Modelul datelor se determină , ca un set de notiuni utilizat în descrierea
structurii datelor. Prin organizar ea bazei de date se înțelege tipul datelor, legătur ile ce le au ,
restricțiile aplicate datelor.
Structur a de date asociată unei baze de date este reprezentată pe trei niveluri :

• Nivelul intern – alcătuit din schema internă ce descrie structura de stocar e fizică a datelor
în baza de date, utilizând model ul datelor fizice. La acest nivel este descri să detaliile complete
ale stocării și modul lor de acces.
• Nivelul conceptual – ori schema conceptuală, descrie structura întregii baze de date pentru o
comuni tate de utilizatori. La nivel conceptual se face o prezentare completă a bazei de date
ascunzându -se detaliile legate de stocarea fizică și detaliind descrierea entităților, tipurilor
de date, relațiile dintre ele și restricțiile asociate.

26
• Nivelul extern – sau nivelul vizual , include o colecție de scheme externe ce redau baze de
date prin prisma diferiților utilizatori.

În multe sisteme de gestiune a bazelor de date nu se poate face o d eosebire clară între cele
trei nivel e, de numeroase ori nivelul conceptual este foarte dezvoltat și înlocuiește aparent
celelalte nivel e. Asemănător , la dezvoltarea aplicațiilor se observă o contopire a nivelului
extern cu cel conceptual.
De la modelul conceptual, cererile sunt adresate modelului intern pentru a fi pro cesate și
aplicate datelor stocate. Acțiunea de transfer a cererilor și rezultatelor între nivele se numește
cartografiere (mapping).
În funcție de categoria de personal ,cere în folosirea bazei de date, datele dintr -o bază de
date pot fi așezate pe trei nivel e :
• nivelul conceptual (global) – exprimă perspectiva administratorului bazei de date asupra
datelor.
Acestui nivel i se potrivește structura conceptuală (schema) a bazei de date, prin care se
realizează o descriere a tuturor datelor, într -un mod independent de aplicații, ce face posibilă
administrarea datelor.
• nivelul logic – exprimă viziunea programatorului de aplicație asupra datelor. La acest nivel
se execută o descriere a datelor c are corespund unui anumit program de aplicație.
• nivelul fiz ic –prin care manifestă viziunea inginerului de sistem asupra datelor. Se potrivește
schemei interne a bazei de date prin care se împlinește o descriere a datelor pe suport fizic de
memorie.

Sistemele de gestiune a bazalor de date (DBMS – DataBase Mana gement System)
reprezintă sisteme informatice specializate în stocarea și prelucrarea unui volum mare de
informație , numărul prelucrărilor fiind unul mic.
Termenul de bază de date se refer ă la datele prelucrat e , la forma de organizare a acestora
pe un ca dru fizic de memorare, iar termenul de gestiune reprezintă totalitatea operațiilor ce se
aplică asupra datelor din baza de date.
În arhitectura unui sistem de baze de date SGBD ocupă locul principal .
Un SGBD este un sistem software mediator între utiliza tori și baza de date fiind și un
interpret or de cereri de acces sau re descoperie de date în baza de date, execut ând cererea și
return ând rezultatul. SGB D reprezintă un sistem de programe care facilitează procesul
definirii, construcț iei, organizării și manipulării datelor pentru anumite aplicații. Utilizatorul

27
are acces la SGBD prin intermediul unei interfețe (aplicație) cu ajutorul căreia stabilesc
parametrii interogării și se primește răspuns în ansamblul .

Organizarea pe trei niveluri a sistemelor d e baze de date este strâns legată de noțiunea de
independență a datelor, în sensul că sistemul baze lor de date poate constitui modifica re la
orice nivel fără a afect ua nivelurile superioare. Libertatea datelor poate fi privită în două
moduri, corespunzătoa re nivelurilor conceptual (logic) și intern (fizic).

Un SGBD este un întreg complex de programe c e asigură interfața între o bază de date și
utilizatorii acesteia. SGBD este o component ă software a unui sistem de baze de date care
interacționează cu ce lelalte componente ale acestuia asigurând relatia și interdependența între
ele.
Un SGBD propune interfețele corespunzătoare tuturor categoriilor de utilizatori pentru a
facilita legătura acestora cu baza de date.
Principalele tipuri de interfețe:
• Inte rfețe pe bază de meniuri – care prezintă utilizatorilor o listă de meniuri pentru
formularea interogărilor.
• Interfețe grafice – afișează utilizatorului un set de diagrame, cererile sunt formulate prin
manevrarea acestor diagrame. De nenumărate ori interf ețele grafice sunt asociate cu
meniurile.
• Interfețe bazate pe videoformate – sunt utiliz ate pentru introducerea de noi date,
pentru actualizarea bazei de date și căutare.
• Interfețe în limbaj natural – acceptă comenzi scrise în limba engleză /germană sau alte limbi
de circulație internațională. Executarea cererilor se face pe baza unui set standard de cuvinte
cheie ce sunt executate pe baza unei scheme interne.

28
• Interfețe specializate pentru cereri repetate – sunt destinate doar unor categorii de
utiliz atori, de exemplu pentru angajații unei bănci se implementează un mic set de comenzi
prescurtate pentru a ușura introducerii comenzii.
• Interfețe pentru administrarea bazei de date – se folosește pentru comenzile privilegiate
utilizate de administratorii bazei de date și se referă la crearea de conturi, parole, setarea
parametrilor sistemului, autorizarea intrării pe un anumit cont etc.
Exemple de SGBD: MySQL, Microsoft SQL, Oracle.

29
Capitolul 3:Optimizarea paginilor web

Scopul optimizării motorului de căutare este ca motoarele de căutare să nu găsească numai
site-ul și paginile dvs., ci și să evalueze în mod special relevanța paginii, astfel încât să apară
în partea de sus a rezultatelor motorului de căutare. Procesul de op timizare nu este un proces
unic, ci necesită întreținere, reglare, testare continuă și monitorizare.

Mai jos este un proces larg în patru pași pentru optimizarea motoarelor de căutare.

Pasul 1: Analiza site-ului

Analiza site -ului . Analiza meta setur ilor / cuvintelor cheie, textului și codului vizibil pentru
a determina cât de bine sunte m poziționați pentru motoarele de căutare. De exemplu, cât de
mult cod ave m pe o pagină în comparație cu textul?
Analiza competitivă . Examinarea cuvintelor cheie cu conținut și prezentarea clasamentelor
motoarelor site -urilor competitive pentru a determina o strategie eficientă de poziționare a
motorului. Alege m primele cinci rezultate în rezultatele înregistrării Google pentru a începe
acest proces. Extinde m după cum este necesar. Utiliz ăm instrumente cum ar fi Semrush.com
și Keywordspy.com.
Numirea inițială a cuvintelor cheie . Elabor ăm o listă cu priorit ate de termeni de căutare
direcționați în funcție de baza de clienți și de segmentul de piață. Începe m cu: Ce a m
introduce într -un motor de căutare pentru a găsi site -ul sau pagina de afaceri a companiei ?

Pasul 2: Cercetarea și dezvoltarea cuvintelor cheie

Analiz ăm cuvintelor cheie . De la nominalizare, identific ăm în continuare o listă vizată de
cuvinte cheie și fraze. Revede m listele competitive și alte surse relevante din industrie.
Utiliz ăm lista preliminară pentru a determina un număr indicativ de interogări recente ale
motorului de căutare și câte site -uri Web concurează pentru fiecare cuvânt cheie. Priori tizăm
cuvintele cheie și frazele, pluralii, singul ării și greșelile. (În cazul în care utilizatorii de
căutare răspândesc în mod greșit un cuvânt cheie, ar trebui să îl identific ăm și să îl utiliz ăm).
Reține m că Google va încerca să corecteze termenul în m omentul căutării, deci îl utiliz ăm cu
grijă.

30
Obiective și obiective . Definiți în mod clar obiectivele dvs. în avans, astfel încât să puteți
măsura cu adevărat rentabilitatea investiției (ROI) de la orice program implementat. Începeți
simplu, dar nu trece ți peste acest pas. Exemplu: Puteți decide să măriți traficul de pe site
dintr -o linie de bază actuală de 100 de vizitatori pe zi la 200 de vizitatori în următoarele 30 de
zile. Sau poate doriți să îmbunătățiți rata actuală de conversie de la 1% la 2 într -o anumită
perioadă. Puteți începe cu numere agregate la cel mai înalt nivel, dar trebuie să căutați în
pagini specifice care pot îmbunătăți produsele, serviciile și vânzările de afaceri.

Pasul 3: Optimizarea și prezentarea conținutului

Creăm titluri de pagină . Cuvintele bazate pe cuvinte cheie ajută la stabilirea temei și
direcției paginii pentru cuvintele noastre cheie.
Creeăm etichete meta . Etichetele meta descriptive pot influența clicurile, dar nu sunt utilizate
direct pentru clasamente. (Google nu mai utilizează eticheta de cuvinte cheie.)
Plasăm expresii strategice de căutare pe pagini . Integr ăm cuvintele cheie selectate în codul
sursă al site -ului și conținutul existent pe paginile desemnate. Ne asigur ăm că aplicați a indic ă
sugera rea de la u nul la trei cuvinte cheie / fraze pe fiecare pagină de conținut și adăug ăm mai
multe pagini pentru a completa lista. Ne asigur ăm că cuvintele asociate sunt utilizate ca
incluziune firească a cuvintelor noastre cheie. Ajută m motoarele de căutare să determin e rapid
ce este pagina. O abordare naturală a acestui lucru funcționează cel mai bine. În trecut, au fost
recomandate 100 -300 de cuvinte pe o pagină. Multe teste arată că paginile cu 800 până la
2000 de cuvinte pot depăși cele mai scurte. În final, utiliza torii, piața, conținutul și legăturile
Trimiteți site -ul web directoarelor (utilizare limitată) . Directorii de căutare profesională nu
trimit URL -ul la motoarele de căutare majore, dar este posibil să facă acest lucru. O
modalitate mai bună și mai rapidă este să obțineți linkuri înapoi la site -ul dvs. în mod natural.
Link -uri trebuie indexate de către motoarele de căutare. Cu toate acestea, ar trebui să trimite m
adresa noastră URL directoarelor, cum ar fi Yahoo! , Business.com și DMOZ . Sau putem
alege s ă includ em scripturi AdSense (google.com/adsense) pe un site nou pentru a vizita botul
Google Media. Este posibil ca paginile noastre să fie indexate rapid.

Pasul 4: Testarea continuă și măsurarea

Testăm și măsur ăm . Analiz ăm clasamentele motorului de căutare și traficul web pentru a
determina eficacitatea programelor pe care le -am implementat, inclusiv evaluarea

31
performanțe lor individuale a cuvintelor cheie. Test ăm rezultatele modificărilor și păstr ăm
modificările urmărite într -o foaie de calcul Excel.
Întreținere înseamnă adăugarea continuă și modificarea cuvintelor cheie și a conținutului site –
ului web necesare pentru a îmbunătăți continuu clasamentul motorului de căutare, astfel încât
creșterea să nu se blocheze sau să scadă din neglijență. De aseme nea, dori m să revizui m
strategia de legătură și să asigur ăm că legăturile de intrare și de ieșire sunt relevante pentru
site.
Mai sunt câteva principii pentru o optimizare corectă
În principiu, la c ăutarea prin site-uri, bara de cautare este doar începutul. Prin urmare,
butonul de căutare trebui s ă evidentiezi o culoare diferit ă fată de schema de culori a site -ului.
În căsuța de c ăutare, folos im un text sau expresi i care îi indic ă vizitatorului ce are de f ăcut
“Introdu produs ul” etc. Folos im JavaS cript pentru a ne asigura c ă acest text dispare de îndată
ce utilizatorul dorește să scrie caractere le dorite.
Folosim butonul de call -to-action, pentru cuvinte precum “Cauta”, “Search”, “Descopera”
etc. si p utem să inclu dem săgeți stilizate, care indic ă mișcarea, pentru ca utilizatorul s ă
înteleag ă că pe acel buton trebuie s ă dea click pentru a obtine rezultatele dorite .

Filtre în pagina cu rezultate : pagina ce este returnat ă cu rezultate reprezintă elementul cheie
care face diferen ța dintre un click si părăsirea paginii. Cu ajutorul unui bun motor de c ăutare
intern ă, putem să custom etizăm aceast ă pagin ă, oferind filtre care s ă directioneze utilizator ul
spre produsul d orit.
Utiliz ând filtrele, potentialul client poate să facă o căutare avansat ă pentr u a descoperi exact
produsul de care are nevoie, în functie de caracteristicile care il descriu si de finaliza re a
procesul de comand ă.

Foarte important este î ntelegerea semanticii cuvintelor cheie long tail :căutarea semantic ă pe
cuvinte cheie long tail duce capacitatea motorului de c ăutare la un nivel ridicat , făcându-l să
înteleag ă inten ția din spatele c ăutării, să fie capabil s ă înteleag ș și sinonimia cuvintelor,
furniz ând rezultatele c ăutate, este important pe cât posibil să evităm aparitia paginilor “ No
results found”.

Este ideal f olosirea complet ărăă automat e inteligent e: completarea automat ă este extrem de
important ă deoarece c ăsuta de c ăutare intern ă a site -ului trebuie s ă ofere sugestii de produs –

32
nu doar sugestii pe ntru termenii folosi ți. Asta înseamn ă că trebuie s ă configur ăm completarea
automata , încât să afișeze utilizatorului sugestii de produs .

Completarea automata este un instrument eficient care economise ște timpul utilizatorului și
vestea bun ă e că devine pe zice trece mai inteligent.

33
Capitolul 4: Concluzii

Găsirea în primul rând a cuvintelor cheie corecte poate economisi multe eforturi pierdute în
viitor. După ce a m ales cuvintele cheie, cre ăm tipul de conținut remarcabil pe care Google
dorește să îl vadă. Interconectarea internă ne poate ajuta să îmbunătățiți experiența
vizitatorilor pe site -ul nostru , precum și să permite m Google să ne găsească mai ușor
conținutul.

Verific ăm și îmbunătăți m perio ada timpului de încărcare a paginilor web, de asemen ea, la
clasarea site -urilor , în acest moment design receptiv este mai mult o cerință decât o opțiune. Îi
așteptați -i pe utilizatori să acceseze site -ul de pe dispozitivele mobile, deci ne asigur ăm că
site-ul este gata de găzdui re cu succes.

În concluz iile de mai sus am vorbit în mare parte despre optimizare , dar avem mare nevoie
si de o intefată web de calitate, aceasta poate fi formată doar prin prezentarea de la capitolul 1
, tot odată sunt importante si sistemele degestiune a bazelor de date,deoarec e ele fac munca
cea grea în acest domeniu si fără ele nu putem ajunge la optimizarea dorită.

34

Bibliografie

1.Baze de date, Ionel Jian editura Politehnica n (p.14-23)
2.Sisteme de gestiune a bazelor de date, Ioan Filip editura Orizonturi Universita re Timisoara
3.PHP 5 Power Programming,Andi Gutmans, Stig Bakken, Derick Rethans (p.10-13)
4.https://www.w3schools.com/php/ ,data 12.05 .2018
5. Bazele Informaticii și Limbajelor de programare, Romică TRANDAFIR, Mihai
NISTORESCU Ion și MIERLUȘ -MAZILU (p.30-38)
6. Tudor Sorin și Vlad Huțanu, Cr earea și programarea paginilor WEB, București, L&S
Infomat, 2004; 7. Vlad Huțanu și Carmen Popescu, Manual de Informatică Intensiv pentru
clasa a XII -a, București, L&S Infomat, 2007; (p.22-25)
8. Bogdan Pătruț, Internet pentru începători, București, Teora, 1998; (p.80-84)
9. Traian Anghel, Programarea în PHP. Ghid practic, Iași, Polirom, 2005; (p.70-74)
10. Julie C. Meloni, Învață singur PHP, MySQL și APACHE, București, Corint, 2005; (p.55-
61)
11. Larry Ulman, PHP și MySQL pentru site -uri web dinamice, București, Teora, 2006; (p.90-
98)

35