Industria alimentară este o ramură importantă a economiei naționale și reprezintă 14 din [603601]

INTRODUCERE

Industria alimentară este o ramură importantă a economiei naționale și reprezintă 14% din
producția industrială totală a țării. Ca și în celelalte ramuri, principalele direcții ale progresului
tehnic în industria alimentară sunt: mecanizarea complexă a pro ceselor grele, automatizarea
tehnologiei și a controlului producției.
Ca în orice domeniu din economia contemporană asistăm la un fenomen de integrare, în
domeniul agricol și alimentar, fapt ce se constituie în efect dar și în cauză a dezvoltării
marketin gului agroalimentar.
În economiile dezvoltate, și într -o mai mică măsură în celelalte (cum este cazul României)
asistăm la o intensificare a relațiilor de interdependență între exploatațiile agricole, întreprinderile
din industria alimentară și întreprind erile distribuitoare. Integrarea, a luat forme diferite: de la rețele
care se bazează pe relații strânse de colaborare între participanți, la sisteme corporative, în care o
singură organizație deține proprietatea asupra mai multor verigi ale canalului de m arketing. Acest
fenomen de integrare constituie o dovadă a adoptării orientării de marketing de către toate firmele
implicate în procesul de realizare și comercializare a produselor agroalimentare, precum și a
conștientizării rolului pe care aceasta o are asupra întregii activități desfășurate de către
întreprindere. Rezultat al tendințelor de globalizare a economiei și a piețelor, s -a intensificat și
diversificat comerțul exterior cu produse agricole și alimentare, iar sistemele de integrare verticală
sau orizontală transced dincolo de granițele naționale, manifestându -se tot mai pregnant la nivel
regional și chiar mondial.
Ca și în cazul celorlalte domenii de aplicare, marketingul produselor agroalimentare s -a
dezvoltat sub incidența dinamismului dezvoltă rii sectorului agricol și alimentar, a mutațiilor
structurale înregistrate în sistemul de asigurare a hranei populației, precum și sub influența
modificărilor intervenite la nivelul diferitelor modele de consum.

CAPITOLUL I. PIATA PRODUSELOR AGROAL IMENTARE

1.1. Marketingul agroalimentar

Marketingul produselor agroalimentare este rezultatul procesului de specializare a
marketingului în domenii economice, proces ce a apărut și s -a intensificat datorită particularităților
existente la nivelul diferitelor zone de aplicație concretă ale acestuia. Pornind de la acest aspect,
precum și de la definițiile date marketingului, putem defini marketingul agroalimentar, ca fiind un
întreg sistem de activități economice ce vizează programarea și realizarea producției, stabilirea
prețurilor, elaborarea și implementarea deciziilor în domeniul distribuției și promovării produselor
agroalimentare, cu scopul de a satisface în cele mai bune condiții cerințele consumatorilor actuali și
potențiali, concomitent cu creșterea pro fitabilității întreprinderii.
Marketingul agroalimentar, se referă deopotrivă la activitățile ce au drept scop producția și
comercializarea produselor agricole cât și a produselor alimentare. Altfel spus, marketingul
agroalimentar (denumit în literatura de specialitate și marketingul produselor agroalimentare sau
agromarketing) cuprinde un ansamblu coerent de activități practice, programate și organizate ce
urmăresc întregul circuit al produselor agroalimentare, din faza de programare și realizare a
producț iei agricole până în faza în care produsele alimentare ajung pe masa consumatorului final.
Asistăm, astfel, la un fenomen de creștere a distanței dintre locul de producție și locul de
consum, cu efecte asupra modificării obiceiurilor de consum ale populați ei. În aceste condiții,
marketingul are rolul de a asigura aducerea produselor alimentare în locul și forma dorită de
consumator, ceea ce impune firmelor un efort susținut de adaptare la specificul diferitelor piețe.
Dincolo de particularitățile locale, n aționale sau regionale ale comportamentului de consum
alimentar al populației (rezultatul transmiterii pe verticală, de la o generație la alta, a obiceiurilor de
consum, ceea ce impune firmelor eforturi susținute de adaptare la specificul local), dezvoltar ea
marketingului în sectorul agricol și alimentar este generată într -o mare măsură și de fenomenul de
schimbare a diferitelor modele de consum ale populației, sub incidența unui fenomen de împrumut
pe orizontală (împrumutul obiceiurilor de cumpărare și con sum specifice altor popoare, sau ale altor
segmente de consumatori), fapt ce are efecte majore în modul de organizare a producției și
distribuției firmelor din aceste sectoare.
În țările dezvoltate este în creștere importanța pe care industriile alimentar e o au în
satisfacerea exigenț elor consumatorilor.

În schimb, în țările în curs de dezvoltare, agromarketingului îi revine rolul de a asigura
necesarul normal de hrană al populației, găsirea unor soluții de optimizare a raportului demo –
alimentar și elabor area unor strategii pe termen lung în acest sens. Deci, la nivelul acestor țări,
agromarketingul vizează cu preponderență producția agricolă, industriile alimentare fiind, în mare
parte, înlocuite de prepararea hranei în gospodăriile populației.
Ca rezulta t al procesului de adaptare continuă a ofertei de produse agroalimentare la
exigențele în continuă creștere ale consumatorilor, se observă tendința de preluare a tot mai multor
operațiuni de transformare a produsului agricol în produs alimentar, de către i ndustria alimentară.
Se reduce, astfel, considerabil timpul alocat de către consumator pentru prepararea hranei și implicit
se asigură o structură sortimentală a ofertei de produse agroalimentare cât mai apropiată de gusturile
consumatorilor.
De asemenea, o tot mai mare pondere din oferta de produse alimentare tinde să se
transforme din produse de masă, nediferențiate, în produse diferențiate, adresate anumitor segmente
de consumatori. Au apărut, astfel, așa numitele produse nutriționale, a căror valoare n utritivă este
corectată, pentru a servi nevoilor anumitor segmente de consumatori. Apariția produselor
nutriționale este rezultatul adoptării de către firmele situate de -a lungul filierelor de produs a unor
strategii de piață diferențiate sau după caz, con centrate; abordarea pieței ca o structură eterogenă,
reprezentând, de fapt, expresia ajungerii marketingului agroalimentar într -o etapă superioară a
evoluției sale.
Pe de altă parte, în țările mai puțin dezvoltate, procesul de transformare a produselor
agricole la nivel industrial cuprinde un număr mai mic de etape, urmând ca, pentru a putea fi
consumate, celelalte operațiuni de prelucrare să se realizeze în bucătăria consumatorului. Acest fapt,
se explică nu doar prin nivelul insuficient de dezvoltare a i ndustriei alimentare, ci, mai ales, prin
nivelul de trai mai scăzut al populației, produsele cu un grad ridicat de prelucrare, nefiind accesibile
datorită prețului superior în comparație cu prețul produselor supuse unor transformări simple. De
asemenea, în aceste țări, integrarea proceselor de producție/comercializare a produselor agricole și
alimentare se află în fază incipientă.
De exemplu, în România, lanțul de marketing agricol și alimentar este foarte fragmentat.
Această fragmentare generează dificultă ți procesatorilor și comercianților de produse alimentare,
care se află în imposibilitatea de a -și asigura cantități suficiente de produse de calitate consecventă
și acceptabilă, de pe piața românească. În aceste condiții, produsele românești pătrund foart e greu
pe piețele formale, cea mai mare parte a producției ajungând pe piețele țărănești. Integrarea

proceselor de producție și comercializare a produselor agricole și alimentare ar putea rezolva aceste
aspecte, ducând astfel, la reducerea exporturilor și relansarea agriculturii românești.

1.2. Cererea de produse agroalimentare

Reprezentând cantitatea de produse agricole și alimentare pe care cumpărătorii sunt dispuși
să o cumpere la un moment dat de pe piață, cererea de produse agroalimentare se divide în ce rere de
consum final și cerere de consum productiv. Dacă cererea de produse agricole destinate consumului
productive prezintă, în mare măsură, caracteristicile cererii manifestate pe piața de afaceri, cererea
populației, deci a consumatorilor finali, prezi ntă o serie de particularități în cazul produselor
agroalimentare.
Cererea de produse agroalimentare a populației este determinată atât de factori endogeni cât
și exogeni, obiectivi și subiectivi.
Principalul element formativ al cererii îl constituie nevoi le de consum alimentar, nevoi ce
sunt rezultatul unor impulsuri de natură fiziologică (senzația de foame, sete). Produsele
agroalimentare asigură organismului uman necesarul nutritiv, pentru desfășurarea normală a
proceselor metabolice, omul având nevoie d e oxigen, apă, protide, lipide, glucide, elemente
minerale și vitamine. Cu excepția oxigenului și parțial a apei, toate celelalte substanțe se găsesc în
proporții variabile în produsele agroalimentare.
Nevoile de consum alimentar sunt influențate de o ser ie de factori care determină diferențieri
ale cererii individuale, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ. Astfel, factorii care influențează
asupra nevoilor fiziologice ale individului sunt: vârsta, sexul, dimensiunile corporale, activitatea
psihică, efortul fizic depus, particularitățile metabolismului, pe de o parte, ca factori de natură
endogenă, precum și: clima, condițiile în care lucrează individul, etc., ca factori de natură exogenă.
De asemenea, nevoia de substanțe nutritive este diferită de l a o perioadă la alta în cazul aceluiași
individ, fiind determinată de factori ce înregistrează variații în timp: vârstă, stări patologice,
metabolice, oboseală, etc.
În ceea ce privește influența factorilor endogeni, cererea de alimente este inferioară în cazul
copiilor comparativ cu a adulților, existând diferențe nu doar din punct de vedere cantitativ ci și
structural. Diferențe în alimentație se înregistrează și între bărbați și femei, în general bărbații fiind
cei care consumă o cantitate mai mare de a limente și cu un conținut energetic mai ridicat.

În ceea ce privește consumul alimentar, nutriționiștii consideră că un regim alimentar
normocaloric se situează la aproximativ 3000 calorii zilnic și 100 grame proteină, din care 50 grame
proteină de origine animală și 50 grame proteină de origine vegetală.
Participarea diferitelor grupe de produse agroalimentare la acoperirea nevoilor fiziologice de
consum alimentar al unui individ reprezintă o problemă controversată. În literatura de specialitate
este avansată următoarea structură , având ca reper valoarea energetică: lapte și derivate – 15%;
carne și pește – 8%; ouă – 2%; zahăr și produse zaharoase – 8%; grăsimi – 12%; cereale și
leguminoase uscate – 40%; legume și fructe – 15%.
În afara elementelor de natură endogenă ce țin de individ, cererea de produse alimentare este
influențată de o multitudine de factori externi (exogeni).
Mediul în care locuiește o persoană influențează hotărâtor cantitatea, precum și natura
produselor consumate. În condiții de temperatură redusă, organismul uman are nevoie de un aport
energetic ridicat; pe măsură ce temperatura crește, scade necesarul energetic. Comitetul pentru
stabilirea nevoilor energetice, din cadrul F.A.O. a demonstrat că la scăderea temperaturii cu 10˚C,
crește necesarul energetic al organismului uman cu aproximativ 3%; iar creșterea temperaturii cu
10˚C, duce la scăderea acestuia cu aproximativ 5%.
Un factor determinant al cererii de produse agroalimentare îl constituie veniturile populației.
Trebuie menț ionat că nivelul veniturilor (peste un anumit nivel care asigură un standard de viață
decent), generează modificări de natură calitativă asupra cererii și într -o măsură nesemnificativă
modificări de natură cantitativă.
Cererea de produse agroalimentare, fi ind declanșată de nevoi primare, este foarte puțin
elastică atât la variația prețurilor cât și a veniturilor, cel puțin din punct de vedere cantitativ. Astfel,
scăderi sau creșteri ale prețurilor produselor agroalimentare, sau după caz, ale veniturilor pop ulației
se reflectă imediat în modificări ale structurii consumului populației pe categorii de produse.
Există însă și produse superioare, caz în care, o creștere a veniturilor determină creșterea
cheltuielilor pentru acestea (fructe exotice, produse cu grad ridicat de prelucrare, de calitate
superioară, cu număr mare de ingrediente, a căror cost de producți e este ridicat, etc.). Diminuarea
veniturilor sau creșterea prețurilor determină o migrație a cererii de la produsele mai scumpe, către
produsele inferioare. Pe de altă parte creșterea puterii de cumpărare (rezultat al creșterii veniturilor,
sau după caz a diminuării prețurilor), determină orientarea populației către produse mai scumpe, cu
grad ridicat de prelucrare, superioare din punct de vedere cantitativ. De fapt, așa cum am precizat
anterior, modificările veniturilor precum și ale prețurilor determină (îndeosebi în țările în care

nivelul de trai al populației este cel puțin decent) doar modificări de natură structurală ale
consumului populației.
Dincolo de aceste influențe de natură obiectivă, asupra cererii de produse agroalimentare
acționează o serie de factori subiectivi, care țin de individ: dorințe, aspirații, preferințe, percepții cu
privire la diversele produse existente pe piață. Acestea sunt influențate într -o măsură însemnată de
proprietățile senzoriale ale produselor agroalimentare, precum și de alte componente acorporale ale
produselor (imagine de marcă, preț, instrucțiuni de preparare), etc.
Gustul, mirosul, culoarea aspectul, aroma, consistența sunt factori care influențează
hotărâtor cererea pentru această categorie de produse, cererea fi ind superioară la acele produse a
căror proprietăți senzoriale generează senzații mai plăcute. De fapt, la momentul actual, există
tendința ca cererea pentru produsele agroalimentare să se formeze într -o măsură mai mare sub
influența factorilor subiectivi, decât a celor obiectivi. Acest aspect este determinat de creșterea
nivelului de trai al populației, ceea ce a dus la acoperirea necesităților fiziologice ale organismului
uman, context în care nevoia de a mânca tinde, tot mai mult, să se deplaseze către p lăcerea de a
mânca.
Accentuarea concurenței și diversitatea ofertei de produse alimentare, a dus la diferențieri
ale produselor într -o mai mică măsură prin intermediul caracteristicilor energetice și biologice, ci,
îndeosebi prin intermediul proprietățilo r senzoriale și igienico -sanitare. Aceste elemente de
diferențiere ale produselor alimentare amplifică rolul pe care factorii de natură subiectivă îl au în
formarea și manifestarea cererii pe piață.
Răspunzând unor nevoi de primă necesitate, în cazul prod uselor agroalimentare cererea este
direct proporțională cu efectivul populației unei piețe. Deși cererea pentru produsele alimentare, la
nivelul piețelor naționale, este direct proporțională cu populația, în cadrul fiecărei țări distribuția
acesteia nu est e uniformă. Astfel, se manifestă un fenomen de concentrare la nivelul zonelor urbane.
Acest fenomen este explicat pe de o parte de densitatea superioară a populației din aceste zone, dar
și de fenomenul autoconsumului specific populației din zonele rurale ceea ce generează diferențe
atât la nivelul cererii totale a pieței (urbane / rurale) dar și la nivelul cererii individuale.
Autoconsumul se poate defini ca fiind un mod de consum în care rezultatele activității de
producție sunt utilizate chiar de produc ător, pentru consumul propriu. În acest caz producătorul este
și consumator, iar produsele/serviciile consumate nu fac obiectul tranzacțiilor de piață.
Pentru produsele agroalimentare, comparativ cu alte produse sau servicii, fenomenul
autoconsumului este mult mai extins, iar în cazul anumitor categorii de populație (ex. țărani) deține
o pondere foarte mare în acoperirea nevoilor de consum.

Fenomenul autoconsumului generează diferențieri nu doar cantitative la nivelul cererii de
produse agroalimentare, ci și de natură structurală. Astfel, cererea din zonele rurale se va orienta cu
preponderență către acele produse prelucrate la nivel industrial, dificil de obținut în gospodăriile
populației (ulei, zahăr, etc.), ceea ce determină o pondere sporită a acestor categorii de produse în
totalul cererii, comparativ cu structura cererii din mediul urban.
Concentrarea cererii de produse agroalimentare se manifestă nu numai la nivelul
cererii populației (pentru consum final), ci și la nivelul cererii pentru consum in termediar, această
concentrare fiind direct proporțională cu mărimea firmei de prelucrare (stocare) a produselor
agroalimentare.
O particularitate a cererii de produse agroalimentare, în raport cu cererea altor categorii de
produse, o constituie sezonalit atea acesteia. Manifestată, cu preponderență, pentru anumite categorii
de produse, sezonalitatea cererii pentru produsele alimentare este determinată atât de factori
climaterici (temperatură, umiditate), dar și de evenimente precum sărbătorile religioase, sau week –
end-urile. Astfel, condițiile climaterice influențează hotărâtor consumul de legume și fructe, carne.
Dacă în perioadele răcoroase cererea este superioară pentru carne, datorită conținutului caloric
ridicat, aceasta scade în perioadele călduroase, pe fondul creșterii cererii pentru legume și fructe.
Sărbătorile (îndeosebi cele religioase) și week -end-urile generează creșteri ale cererii pentru acele
produse cu valoare adăugată ridicată, produse festive (produse cu calități organoleptice deosebite,
care, de regulă, sunt mai bogate în grăsimi, zaharuri, alcool, etc. și al căror consum nu este curent).
De asemenea, caracterul sezonier al producției agricole și implicit al producției alimentare,
influențează sezonalitatea cererii. Dacă sezonalitatea pr oducției agricole este atenuată la nivelul
industriei alimentare (astfel încât, produse care sunt specifice unui singur anotimp, sunt prelucrate și
prin aceasta pot fi prezente pe piață întreg cursul anului), sau prin intermediul stocurilor și a
importuril or, există și produse a căror prezență pe piață este limitată influențând implicit cererea
pentru acestea.
Dincolo de aceste aspecte, există produse, de regulă de consum curent (cum este cazul celor
de panificație), a căror cerere este relativ constantă în treg cursul anului.

1.3. Piata mezelurilor din Romania

Mezelurile sunt preparate obținute din carne tocată și condimentată, introdusă în membrane
naturale sau artificiale și supuse unor tratamente termice ca pasteurizare, afumare sau uscare și
maturare , în funcție de sortimentul fabricat. La fabricarea mezelurilor se folosește, pe de o parte,
carne de diferite categorii, la care se adaugă materii auxiliare, în special derivate proteice de origine
vegetală sau animală, pentru îmbunătățirea texturii și cr eșterea valorii nutritive. În mezeluri este
admis a se adăuga și făină de soia, proteine de soia, proteine vegetale texturate, proteine din
arahide, gluten.
Istoria preparatelor din carne este relativ noua dar în acelaș i timp foarte veche. Mezelurile
nu au existat întotdeauna în forma pe care o percepem noi astãzi, aceastã laturã f iind una dezvoltatã
recent. Încă din vremuri timpurii existau diverse preparate din carne, apă rute datoritã preocupãrii
omului pentru pãstrarea calitãț ii alimentelor.
Aceasta se datora ș i lip sei mijloacelor tehnice, bazei științ ifice de conservare.
Prima forma de mezeluri (cârnații) a aparut în urma cu 5000 de ani în Sumeria . Pe parcursul
istoriei, cârnaț ii s-au bucur at de un real succes, fiind menționați ș i în Odisea lui H omer, acum 2700
de ani.

1.3.1. Consumul de mezeluri

Mezelurile se numără printre categoriile în care upgrade -ul consumului este evident, fiind
cel mai vizibil trend al ultimilor ani. Oamenii consumă mai puțin, dar sunt dispuși să plătească mai
mult pe produse mai calitative. Drept dovadă, vânzările de mezeluri în comerț au crescut cu circa
10% în primul semestru, comparativ cu aceeași perioadă din 2015, iar producătorii estimează pentru
întregul an un avans de peste 5%.
Mezelurile reprezintă o piață de peste un miliard de euro în retail, aflată într -o continuă
transformare și redimensionare a categoriilor de produse, sub imboldul exigențelor tot mai mari ale
consumatorilor. Principalul deziderat al acestora este naturalețea, precum și regăsirea gustului de
altădată. Pentru producători și retaileri deopotrivă, vestea bună este că, în același timp, consumatorii
sunt dispuși să plătească mai mult pentru a accede la paliere superioare de preț și de calitate, ce
cuprind produse pe care ei le percep ca fiind mai sănă toase.

După 2010 s -a instalat în piață trendul de orientare a consumatorilor către preparate din
carne de calitate, cu un conținut cât mai scăzut de aditivi alimentari, mai pronunțat în ceea ce
privește salamurile crud -uscate. Reducerea TVA de anul trecut a sprijinit și intensificat acest trend
deja existent.

Figura 1.3.1.1 – Mezeluri ambulate – Pret mediu / Kg

Dezvoltarea consumului în această direcție a determinat compania să investească aproape 5
milioane euro în creșterea capacității de producție a salamurilor crud -uscate cu aproximativ 30% ,
reprezentând 80 de tone lunar.
„Dacă în 2015 Salbac a vândut, în medie, 190 de tone de salamuri crud -uscate/ lună, in
2016 – 210 tone lunar, obiectivele stabilite sunt 240 tone/ lună în 2017, respectiv 270 t one/ lună în
2018”, detaliază directorul Salbac.
Toate aceste trenduri de consumator și transformări ale categoriei, susținute de producători
prin investiții în tehnologii noi de producție și în comunicare, au rolul de a revitaliza o industrie care
a trecu t prin multe crize, generate de informațiile apărute în mass media de -a lungul anilor despre
ingredientele nesănătoase din mezeluri. De altfel, pierderea încrederii consumatorilor este cea mai
mare amenințare pentru creșterea categoriei.

Trendurile noi din consum menționate anterior au făcut ca tradiționalul să devină un
laitmotiv al comunicării brandurilor din categorie.
Mai mult, pe același trend au reușit să -și construiască businessul un număr mare de retaileri
specializați, astfel că am asistat în ulti mii ani la o efervescență a deschiderilor de băcănii și
măcelării pe formate moderne, în București și în orașele mari din țară. Cele mai multe dintre acestea
au propria producție în spate sau parteneriate exclusive cu producători mici de profil.

Figura 1. 3.1.2 – Mezeluri vrac – Pret mediu / Kg

1.3.2. Cifrele raportate de producatori in anul 2016

Producătorii de mezeluri au raportat creșteri de vânzări de peste 10% pe primul semestru
față de aceeași perioadă din 2015, însă se așteaptă ca ritmul să se tempereze puțin în a doua
jumătate din an, până la 6 -7%.
Reprezentantul Cris -Tim menționează o rată de creștere de 14% a volumelor vândute în
semestrul întâi pe divizia de mezeluri a companiei, comparativ cu aceeași perioadă din 2015.

Cifrele comunicate de Caroli Foods pentru aceeași perioadă indică un avans de 15% în
volum și de 22% în valoare, precum și o estimare de creștere cu 10% pentru întregul an, în
condițiile unei rate prognozate pentru categoria de mezeluri de 6%.
Pe segmentul rețelelor internaționale de magazine (IKA) – unde avansul categoriei s -a situat
la 12,5% la semestru – vânzările produ cătorului s -au majorat cu 20%. Comerțul modern reprezintă
în acest moment 55% din vânzările producătorului, oficialii companiei estimând că, la nivelul
categoriei de meze luri, procentul este de 50 -55%.
Categoria a crescut și în comerțul tradițional, cu un ritm de 13% în perioada decembrie 2015
– mai 2016 față de decembrie 2014 – mai 2015, potrivit datelor de Retail Audit Nielsen.
„Anul acesta noi ne -am majorat vânzările cu 11% față de 2015, fără a investi în
promovare ”, afirmă Sorin Minea (Angst).
La rând ul său, producătorul Vascar, cu sediul în Vaslui, a înregistrat pe primele 6 luni o
creștere de 24% a cifrei de afaceri pe categoria mezelurilor, în raport cu primul semestru din 2015,
în condițiile în care în luna aprilie a demarat distribuția directă în București.
Cea mai mare rată de creștere la semestru a fost raportată de Salbac, parte a grupului
Agricola: 26% în valoare și 20% în volum.
„Menținem tendința de creștere la grupa salamurilor crud -uscate, unde suntem lideri de
piață și unde am înregistrat un avans de 31% pe primele șase luni. Salamul de Sibiu Agricola este
în continuare lider detașat pe segmentul său, cu o cotă de piață medie de 50% ”, detaliază Angelica
Șmil, care anticipează un avans de 7% al categoriei de mezeluri pe 2016, respectiv de 9 % pe
segmentul salamurilor crud -uscate.
O rată substanțială de creștere a fost comunicată și de către producătorul mezelurilor Fox:
„Atât în volum, cât și în valoare, vânzările Fox au crescut în primul semestru cu
aproximativ 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. Susținerea Salamului Sandwich Toast
Fox în media și majoritar pe TV (cu spotul «Dragoste la prima vedere») a generat vânzări în linie
cu așteptările ”, precizează Sorin Ichim, Directorul de marketing al Fox.
De altfel, acesta este în prezent cel mai vândut produs din portofoliul Fox, fiind urmat în
clasament de către salamul de casă și cel de vară.

Figura 1.3.2.1 – Structura categoriei mezeluri in canalul traditional de vanzare

În cazul producătorului Meda Prod, care derulează în prezent o campanie integrată dedicată
șuncilor și specialităților Meda și care vizează și restructurarea rețetelor și a gamei de salamur i,
creșterea pe primul semestru a fost de două cifre, iar estimările pentru cea de -a doua jumătate din an
indică un avans mai mic – potrivit lui Mihai Dinculescu, Directorul de marketing al companiei.

CAPITOLUL II . DESCRIEREA COMPANIEI “S.C AGRICOLA
INTERNATIONAL S .A BACAU ”

Înființată la 1 septembrie 1992, în contextul în care agricultura românească era marcată de
desființarea exploatațiilor agricole, ca urmare a confuziilor privind proprietatea asupra mijloacelor
de producție și terenurilor agricol e, ca societatea mixtă romano -germană, Agricola Internațional
Bacău este înregistrată la Camera de Comerț sub Nr. J/O4/2214/1992. Societatea băcăuană a luat
naștere prin preluarea în locație de gestiune a cinci unități zootehnice și de industrie alimentară :
CARBAC, AICBAC, COMMBAC, SUINPROD și AVICOLA.
Ca formă de organizare, compania Agricola Internațional este societate comercială pe
acțiuni, având sediul în Bacău, Calea Moldovei numărul 94, cu codul fiscal nr. 2816014, și
desfășoară o activitate integrată de achiziționare a resurselor furajere, produ cerea nutrețurilor
concentrate, reproducția, creșterea și îngrășarea animalelor și păsărilor; abatorizarea și
industrializarea cărnii, comercializarea cărnii, produselor din carne, ouălor și prafului de ouă și
laptelui.
Aproximativ 40% din producția reali zată se comercializează prin lanțul zonal de magazine și
depozite Agricola Internațional situate în județele Bacău, Neamț, Iași, Buzău, Galați, Constanța și
municipiul București. S.C. Agricola Internațional S.A. Bacău produce și vinde anual peste 37 mii
tone carne și peste 100 milioane ouă. Chiar dacă, condițiile de pe piața externă nu sunt favorabile,
Agricola Internațional este cea mai mare firmă exportatoare de carne și produse din carne din
România pe piața Uniunii Europene și pe alte piețe.
Devotată p rincipiilor calității și trăind cu intensitate pasiunea investită în satisfacția lucrului
bine făcut, Agricola Bacău îmbină cele mai importante valori caracteristice unui producător din
domeniul agroalimentar, și anume: calitate, distincție, respect pentru oameni, responsabilitate, spirit
de echipă, performanță, temeritate.
Grupul cuprinde firmele Agricola Internațional, Comcereal, Aicbac, Europrod, Conagra,
Agriconstruct și Bac Print și deține mai multe capacități de producție, printre care se numără o
fabrică de nutrețuri concentrate, un abator de păsări și mai multe ferme de porci și păsări.
În același timp, societatea are o mare importanță economico -socială datorită faptului că
asigură locuri de muncă pentru 3000 persoane și pentru încă peste 10.000 salariați ai unităților și
instituțiilor cu care colaboram. Managementul firmei urmărește atât îmbunătățirea parametrilor de
eficiență, cât și restructurarea companiei și finalizarea proiectelor de dezvoltare.

Având în vedere că în cei 15 ani de activitate Agricola Internațional și -a creat o bună
recunoaștere internă și internațională prin performanțele obținute și că deține 16% cotă de piață din
producția de carne realizată pe unitățile specializate din România, societatea își propune ca și în
următorii 5 ani să își mențină poziția actuală de lider pe piața producătorilor de carne de pasăre și
ouă din România prin implementarea celor mai recente reglementări ale Uniunii Europene și să
identifice noi parteneri din țară și străinătate pentru dezvoltarea aface rilor.

1.1. Scurt istoric al companiei

În contextul în care majoritatea unităților agricole și complexelor zootehnice din România
dispăreau, intervalul 1992 -1994 au reprezentat o perioadă de restructurare și retehnologizare
confirmând faptul că Agricola Inte rnațional a reprezentat nu numai o premieră, ci și soluția
continuității tradiției și a respectului pentru oameni și munca lor. Agricola Internațional a fost prima
investiție importantă din România orientată spre realizarea unui flux de producție integrat, începând
cu producerea nutrețurilor concentrate, creșterea păsărilor și animalelor și continuând cu
abatorizarea, procesarea și comercializarea cărnii, produselor din carne și ouălor pe piața internă și
la export.
Pentru a satisface mai bine cerințele de calitate ale produselor atât pentru consumatorii
interni cât și pentru cei străini, între anii 1994 -1996 s -au făcut primele importuri de material
biologic de mare performanță, începând modernizarea capacităților de producție, iar exporturile
Agricola Inter național se relansează spectaculos. Totodată, a început un amplu program de investiții
în tehnologii moderne, finanțat în proporție de 65% din credite și 35% din profit integral.
Reinvestirea în totalitate a profitului reprezintă până la momentul actual o probă că Agricola Bacău
este o companie serioasă, corectă, care dorește o dezvoltare sănătoasă.
Timp de cinci ani, începând cu 1997, sunt derulate numeroase proiecte de capitalizare, de
reorganizare în centre de profit și costuri, de privatizare a societă ților cu capital de stat preluate în
locație de gestiune. Noile companii private formează o structură modernă de grup, în care Agricola
Internațional integrează și armonizează folosirea resurselor.
În anul 2003 s -a lansat pe piața din România brandul Agric ola Bacău, care este ușor
recunoscut de către consumatori după imaginea ce îmbină cu naturalețe tradiția și profesionalismul,
pasiunea și seriozitatea, distincția și responsabilitatea. Toate aceste valori, la care s -a adăugat
inovația, au fost înglobate în imaginea și calitatea produselor fabricate de Agricola Bacău: carne în

carcasă și tranșată, ouă și praf de ouă, salamuri crude – uscate, preparate fierte și afumate, produse
tratate termic și semipreparate din carne și vegetale, conserve din carne.
Campan ia de imagine dezvoltată sub conceptul mărcii – Sigur pe gustul tău – lansată în 2005
a constituit o parte din strategia de consolidare a brandului Agricola Bacău în direcția menținerii și
dezvoltării poziției de lider pe piața românească de carne de pui. În plină criză a gripei aviare, care a
bulversat piața cărnii de pasăre și a creat o psihoză emoțională în rândul consumatorilor, compania a
lansat în 2006 campania Biosecurizat – de la Agricola Bacău, un demers de responsabilitate socială,
de informare a consumatorilor din România privind măsurile de biosecuritate și siguranță
alimentară aplicate pentru obținerea cărnii și a produselor din carne.
Cu îndrăzneala caracteristică, Agricola Bacău a lansat în septembrie 2006 brandul Sav’Or și
gama de produse pre -gătite din carne și vegetale – un atu pentru persoanele cu un stil de viață
dinamic, modern, pretențioase cu ceea ce mănâncă, dar care dispun de puțin timp pentru pregătirea
hranei zilnice.
Reprezentând deja o soluție completă prin gama diversă de produse din carne oferite,
Agricola Bacău a pășit cu încredere în întâmpinarea unor noi provocări de competitivitate, de
eficiență și de viziune pe piață odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Soluțiile de
consolidare a poziției pe piața comunitară sunt la îndemână: mobilizarea resurselor umane ș i
îndrăzneala unui nou început.
Unul dintre cele mai importante atribute ale brandului Agricola Bacău este acela de
inovator, în special în ce privește noi conc epte de prezentare a produselor:
– este prima companie care a lansat în România sortimentele din carne de pui ambalate
la tăviță cu cryofilm, după care această metodă de ambalare a fost preluată și de alți jucatori din
piață.
– este și primul brand de carne de pui care și -a asumat un demers de responsabilitate
socială, lansând în anul 2006 conceptul BIOSECURIZAT prin care a explicat oamenilor cum se
aplică un plan de biosecuritate, crescând încrederea populației în carnea de pui autohtonă și
sensibilizând autoritățile în scopul luării unor măsuri necesare în mom ente grele.
– a lansat în septembrie 2006 gama Sav’Or – produse pre -gătite din carne de pui și
vegetale. Odată cu această lansare, Agricola Bacău a deschis o nouă categorie pe piața românească,
Sav’Or fiind prima marcă locală de produse pre -gătite, care se a dresează unui nou tip de public, cu
un stil de viață modern.
– În anul 2007, continuând inovațiile în domeniul produselor proaspete și sigure, a
lansat prima linie de ambalare în atmosferă controlată ( sistem BDF ) din România.

– anul trecut, Agricola Bacău a lansat în premieră un produs inedit pe piața
românească de carne de pui, Puiul familist , ce se prezintă într -o formulă inovatoare de ambalare –
un astfel de produs conceput cu grijă și din grijă față de consumatori și familiile lor.

1.2. Datele financiare ale companiei

Numele societatii este SC AGRICOLA INTERNATIONAL SA BACAU, inregistrata la
Oficiul Registrul Comertului sub numarul J04/2214/1992, cod unic de inregistrare RO2816014, cu
sediul in Bacau, Calea Moldovei, numarul 94.
Cunosc utul brand românesc de produse de pasăre și salamuri, Agricola Bacău, a realizat în
2016 o cifră totală de afaceri de 677,015 mil. lei, cu 3% mai mare decât cea înregistrată anul
precedent (657,370 mil. lei).
Vânzările la carnea de pasăre au crescut cu 6% , iar cele de salamuri crud -uscate cu 18%, în
2016.
Agricola a vândut 41.265 tone de pasăre, cu 7,3% mai mult față de anul precedent (38.426
tone) și cu 6% în valoare, în condițiile unei ușoare diminuări a prețului mediu.
Cifra de afaceri înregistrată la produsele de pui, de Agricola Internațional SA Bacău, în 2016
este de aproximativ 386,761 mil. lei, față de 365,932 milioane lei în 2015.
„Ne consolidăm poziția de lideri de piață în România la grupa salamurilor crud -uscate.
Brandul Agricola este lider pe segmentul de crude uscate și lider detașat pentru cel mai cunoscut
produs premium din Romania: Salamul de Sibiu ”, a declarat Grigore Horoi.
Grupul de firme Agricola Bacău are în componență societățile Agricola Internațional SA,
Europrod, Salbac și Avicola Lumina Constanța. Cea mai mare parte a vânzărilor este realizată de
Agricola Internațional. Cu toate acestea și celelalte societăți au înreg istrat creșteri semnificative.
Europrod SA comercializează semipreparate și produse tip ready -meal și a înregistrat în
2016 față de anul precedent vânzări mai mari cu cu aproape 19%. Au fost lansate produsele Nuggets
si Strips din piept de pui fara E -uri și produse care nu sunt picante.
„Pentru 2017 ne propunem să ducem mai departe cele două produse etalon ale companiei:
Salamul de Sibiu și Puiul Fericit. Anticipez că vom menține trendul de creștere, per ansamblu, cu o
rată estimată la 5% față de 2016. Î n acest an, bugetul de investiții la nivelul Grupului este de
aproximativ 6 milioane de euro și vizează business -urile carne pasăre, semipreparate și mezeluri ”,
a precizat președintele Grigore Horoi.

1.3.Viziunea companiei

AGRICOLA își propune să fie cel mai puternic brand din industria cărnii, unul dintre cei
mai importanți jucători din agribusiness -ul românesc.
Obiectivele lor sunt :
 Top 3 producători de carne de pui și semipreparate din carne
 Numărul 1 în piața salamurilor crud -uscate din Rom ânia.

17 septembrie 2012: Agricola, unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din
România, anunță finalizarea procesului de rebranding, realizat de agenția BrandTailors.
Inspirat din valorile și din istoria de peste 50 de ani a companiei, noua imagine pune ac cent
pe prospețime, ca principal atribut asociat de consumatori cu produsele Agricola, cât și pe tradiție și
pe autenticitate, elemente adânc inscripționate în ADN -ul brandului.
Principala noutate rezultată în urma finalizării procesului de rebranding constă în adoptarea
unei identități corporate adresată partenerilor diferită de identitatea de brand, adresată
consumatorilor. Astfel, brandul de produs este marcat printr -o identitate vizuală ce inspiră
prospețime, atribut pe care consumatorii l-au identificat ca fiind caracteristic Agricola. Noua
identitate de produs este alcătuită dintr -o frunză de tei văzută dintr -o perspectivă ce îi conferă forma
unei inimi, pe care se află așezată o picătură de rouă.
Sloganul brandului de produs este coer ent cu noua imagine: „Inimă de prospețime”.
Pentru că Grupul de companii Agricola este producătorul cu cea mai variată gamă de
produse de pe piața cărnii din România, este perceput de către parteneri ca fiind de încredere, iar de
consumatori ca un tezaur d e tradiții, compania a decis să ilustreze aceste atribute prin intermediul
noii imagini corporate. Astfel, noua imagine a brandului corporatist valorizează un puternic simbol
românesc, fiind o reprezentare modernă și stilizată a piesei „Cloșca cu puii de aur” a tezaurului de
la Pietroasa.
Noua promisiune a brandului corporatist „Agricola – neam de gospodari” vorbește despre
respectul pentru tradiția „lucrului bine făcut” dar și despre istoria de peste 50 de ani a companiei.
„Procesul de rebranding este r ezultatul unei strategii de diferențiere prin care ne dorim să
comunicăm relevant cu consumatorii și cu partenerii noștri. Imaginea brandului de produs – Inimă
de prospețime – este coerentă cu modul în care ne văd consumatorii noștri și cu așteptările lor: de
fiecare dată când achiziționează un produs Agricola aceștia se așteaptă la gust desăvârșit și o

calitate deosebită datorate în principal prospețimii cărnii, provenind de la pui crescuți natural și
tradiției de a face salamuri crude uscate și specialită ți de excepție. Brand -ul corporate – Neam de
gospodari – aduce în discuție moștenirea istorică a companiei și respectul față de valorile profund
românești ” a declarat Grigore Horoi, președinte al Grupului de companii Agricola.
Noua identitate corporate și de brand au fost realizate de BrandTailors și vor fi promovate,
în primul rând, la raft, prin comunicare în principalele puncte de vânzare. Ulterior, acestea vor fi
comunicate prin tactici de PR dar și ATL către consumatori și parteneri, o nouă campanie de
comunicare urmând a fi anunțată de companie.
„Pentru Brandtailors, Agricola este mai mult decat un proiect de rebranding unic pe piata
din Romania – Agricola inseamna o premiera pentru industria de branding in sine, marcand
evolutia catre proiecte de o complexitate si o anvergura nemaiintalnite pana in prezent.
Agricola este un proiect gospodarit mai mult decat perfect, inspirational si inovator,
conform cu ceea ce ne -am propus inca de la inceputul colaborarii. Suntem mandri de a fi lucrat
impreuna cu m embrii echipei manageriale Agricola pe acest proiect si avem incredere in abilitatea
lor profesionala si implicarea lor personala in dezvoltarea acestui brand, asa cum au facut -o de
cand i -am cunoscut pentru prima data ”, declară Beatrice Daniș, Managing P artner BrandTailors.
Noua identitate a fost implementată, în acest moment, în proporție de 85%, prin schimbarea
ambalajelor produselor și realizarea unei imagini coerente și în magazinele Agricola.
Investiția în conceptul și implementarea procesului de re branding la nivelul firmelor din
grupul Agricola și a tuturor categoriilor de produs existente se ridică la aproximativ 200.000 EUR.
Compania estimează că valoarea totală a acestui proces, completată de o nouă campanie de
comunicare ATL precum și de promo varea noii imagini a Agricola la nivel internațional, se va
ridica la aproximativ 1.000.000 EUR.

1.4.Sistemul organizatoric al companiei

Sub marca Agricola Bacău își desfășoară activitatea noua unități:
1. Departament Fabrica de Nutrețuri Concentrate (produce anual 150.000 tone de
nutrețuri combinate, în peste 30 de rețete optimizate pentru diferite specii și categorii de păsări și
animale);
2. Departament Abatorul de Pasari (capacitate de abatorizare de 30 mii tone carne
pasăre în viu anual; Agreaj de e xport în Uniunea Europeană);

3. Departament CARBAC (Abator de carne roșie + Fabrica de conserve; abatorizează
în viu anual 15.000 tone carne porc și 3.000 tone carne vită; Agreaj pentru export în Uniunea
Europeană pentru carcasă vită, piese tranșate vită și p relucrare tacâm porc și cal; Produce 1.500 tone
conserve, agreate pentru export în Uniunea Europeană);
4. Departament AVICOLA (producția și creșterea păsărilor pentru carne și ouă; media
zilnică a efectivelor = 2.500.000 păsări pentru carne și ouă; produce an ual peste 110.000.000 ouă;
sunt incubate anual 17.000.000 ouă; crește și livrează anual: 15.000.000 pui);
5. Departament SUINPROD (creșterea, reproducția și îngrășarea porcinelor; efectiv
mediu matcă = 2.000 scroafe);
6. Societatea comercială AICBAC SA (cultura cerealelor, creșterea vacilor pentru lapte,
procesarea laptelui; efectiv = 300 vaci Holstein și Simmenthal; capacitate fabrica de lapte = 5.000
litri lapte zilnic);
7. Societatea comercială SALBAC DRY SALAMI (producător de salamuri crude
uscate; produce și co mercializează 1.000 tone salamuri crude uscate anual);
8. Societatea comercială CONAGRA SA (producător de preparate din carne fierte și
afumate; capacitate de producție = 30 tone/zi; agreaj pentru export în Uniunea Europeană din 1
ianuarie 2007);
9. Societatea c omercială EUROPROD SA (primul și cel mai important producător de
produse pre -gătite din carne de pui și vegetale din România, profilat exclusiv pe gama de produse
tratate termic pentru gătirea rapidă; capacitate de producție = 12 tone/zi; agreaj pentru exp ort în
Uniunea Europeană);

CAPITOLUL III. DESCRIEREA SI PROMOVAREA PRODUSELOR
COMPANIEI AGRICOLA BACAU

3.1. Portofoliul de produse

Pe o piață puternic fragmentată, cu un număr foarte mare de produse și competitori,
produsele Agricola Internațional Bacău se individualizează prin însăși marca Agricola Bacău, o
marcă calitativă și puternică, care este elementul principal de diferențiere, negociere și stimulare a
cererii în relația cu piața, de la primul distribuitor la consumatorul final. Marca Agricola Bacău este
în același timp și garantul celor patru atribute ce caracterizează produsele noastre, și anume: gust,
savoare, naturalețe și siguranță.
Încă din 2004 a fost lansată pe piață, ca primă fază a strategiei de comunicare a mărcii
Agricola Bacău, noua identitate de marcă, realizându -se astfel transmiterea poziționării și valorilor
brandului.
a) Carne de pasăre
Provenind de la puii crescuți în fermele proprii, carnea refrigerată sau congelată de la
Agricola Bacău este potrivită pentru orice masă și orice vârstă deoarece îmbină cu naturalețe gustul
cu echilibrul proteic al hranei consumatorului pretențios cu ceea ce mănâncă.
Agricola Bacău oferă clienților produse de calitate și garantează echilibrul unei alimentații
moderne prin siguranță. Carnea de pui este comercializată în carcasă și tranșată, în stare refrigerată
sau congelată, în diverse forme de ambalare: c arne refrigerată ambalată în ATM, carne ambalată în
tăviță și folie cryofilm, carne ambalată în pungi personalizate.
b) Pre-gătite și semipreparate
Agricola Bacău și -a făcut intrarea pe un segment nou de piață, cel al semipreparatelor și
preparatelor culinare din carne de pasăre și vegetale, gamă oferită de firma Europrod sub auspiciile
celei mai bune dar și mai sigure calități, garantate de o investi ție de mare valoare în echipamente
performante și în transfer de tehnologie din țări occidentale pentru care acest tip de alimentație a
devenit o tradiție.
Linia de fabricație asigură un flux tehnologic bazat pe tratament termic, urmat de congelare
rapidă , obținându -se astfel produse foarte fine, cu un gust deosebit, cu un conținut scăzut de
colesterol, foarte ușor de preparat și sigure din punct de vedere microbiologic. Din această

perspectivă se poate afirma că semipreparatele marca Agricola Bacău nu au concurență pe piața
românească decât prin prisma produselor substituibile, asemănătoare. Pentru această grupă de
produse – semipreparatele tratate termic – piața este în formare, Agricola Bacău beneficiind de
avantajul de a deveni lider în categorie.
Pentru a întâmpina nevoile clienților de a putea prepara rapid specialități gustoase,
hrănitoare și sănătoase, Agricola Bacău a lansat de curând brandul Sav’Or, sub tutela căruia oferă o
varietate largă de produse pre -gătite (ready -meal) special ambalate, atât pentru retail, cât și pentru
sectorul HoReCa, care asigură un timp de preparare de până la 7 minute. Gama Sav’Or include
produsele Cordon Bleu, Cotlet de Porc, Friptură și Șnițel de Pui, Frigărui de Pui, Crochete și
Hamburger de Pui, Nuggets de Pui, sau, mai curând, specialitățile pentru salate Julienne, Cubulețe
și Minischnitzel din piept de pui. Oferta este completată de cinci sortimente vegetale din soia și
legume: Hamburger, Fingers, Nugetts, Crochete și Pârjoale vegetale.

c) Preparate fierte și afumate
Cu ajutorul utilajelor ultramoderne și al specialiștilor în domeniu, mezelurile fabricate la
Conagra și comercializate sub marca Agricola Bacău sunt de o calitate și stabilitate foarte bune,
obținute din materii prime atent selecționate și preparate pe baz a unor rețete tradiționale, cu fum
natural, fără coloranți sintetici. Astfel, consumatorilor le este oferită o gamă diversificată de
specialități și mezeluri gustoase și sănătoase.
 Specialitățile din carne de pui, obținute dintr -o materie primă de valoare – puiul
Agricola Bacău, au avantajul de a fi foarte potrivite persoanelor care doresc o alimentație
echilibrată. Jambonelul din Piept de Pui și Specialitatea din Piept de Pui Natur nu trebuie să
lipsească din meniul celor mici, deoarece aceste sortimente s e adaptează perfect conceptului de
produs sănătos, echilibrat proteic și din punct de vedere al conținutului de grăsimi (100% piept de
pui; 0% grăsimi).
Avantajul acestor specialități este acela că se adresează tuturor categoriilor de consumatori,
indifer ent de vârstă. Pentru cei mari pieptul de pui este disponibil și sub formă de Pastramă, pulpa
de pui se regăsește în varianta dietetică a Ruladei. De asemenea, Pulpele de Pui Afumate se află
printre sortimentele vedetă ale gamei.
 Specialitățile din carne d e porc redau consumatorului savoarea gustului tradițional
într-o alcătuire fină și exigentă, Agricola Bacau propunând o gamă variată de specialități din carne
de porc, potrivite în oricare perioadă a anului și în special cu ocazia Sărbătorilor de iarnă: îm bietorul
Kaizer, tradiționala Pastramă ori Ceafa de Porc, vedeta gamei – Jambonul Victoria, delicioasele
sortimente de mușchi Țigănesc, Azuga și File Afumat. Toate acestea sortimente utilizează materii

prime prețioase, atent selecționate, care sunt malaxat e împreuna cu condimentele îmbietoare
specifice fiecărei rețete, după care sunt supuse tratamentului tradițional de fierbere si afumare.
 Șuncile sunt delicatese savurate cu plăcere la orice vârstă. Preparate după procedee
tradiționale, pieptul sau pulpa de pui ori pulpa de porc devin fragede și delicioase. Vedete ale gamei
sunt șunca presată din piept de pui (100% piept de pui; 0% grăsimi) și tradiționala șuncă Praga
afumată, două sortimente cu valoare nutritivă ridicată care pun în valoare materiile prime utilizate.
Șunca de pui este prezentată și într -o variantă preferată de iubitorii de afumături, iar șunca York
conferă un plus de savoare cărnii de porc.
 Gama de salamuri Agricola Bacău reunește o bună parte din sortimentele cele mai
apreciate de -a lungul timpului. Conținutul bogat în carne macră echilibrează condițiile definitorii ale
unui produs generic sănătos, iar condimentele naturale îmbietoare provin de la furnizori consacrați
din Europa. Salamul Florentin, salamul Moldova și salamul de Vară Extra îm bină cu naturalețe
savoarea cărnii de porc și de vită, ceea ce le conferă un plus de distincție.
 Preparați după rețete tradiționale, în membrane naturale, ideali pentru gustări sau
chiar pentru grătarul devenit tradițional în week -end, cârnații fierți -afum ați-uscați de la Agricola
Bacău întâmpină cererea clienților dumneavoastră prin cele două sortimente de cârnați proaspeți,
refrigerați sau congelați. Cârnații Trandafir, cârnații Oltenești și Cabanosul, comercializați în vrac
sau porționat, în pungă vacuum ată, sunt produse tot atât de căutate, pe cât de numeroase sunt
modalitățile de a le consuma.
 Obținute din piept de pui, din carne de pasăre sau de porc, parizerele și crenwurstii
de pui Agricola Bacău sunt adaptate oricărui buget familial și împacă toate preferințele.

d) Salamuri crude -uscate
Producerea salamurilor crude -uscate în Bacău – România, este rezultatul cultivării
responsabile a tradiției locuitorilor acestor meleaguri în special pentru abatorizarea și procesarea
cărnii, atestată în urmă cu peste 115 ani. Salamurile crude uscate fabricate de Agricola Internațional
S.A., reprezintă piesa de rezistență în toată piramida de produse comercializate sub brandul
Agricola Bacău. Salamul de Sibiu, salamul Ambasador, salamul Bănățean, Babicul, Ghiudemul,
cârnații Parma și cârnații Plai sunt tot atâtea bijuterii gastronomice care satisfac cele mai rafinate
gusturi.

e) Ouă și praf de ouă
Agricola Bacău produce ouă proaspete în fermele proprii. Găinile sunt hrănite cu furaje
produse tot de Agricola Bacău, calitate a acestora conferind o siguranță deosebită consumatorilor.
Ouăle Agricola Bacău sunt ușor recunoscute după culoarea lor plăcută, identică cu aceea a ouălor
produse în gospodăriile țărănești individuale. Ambalajul modern permite vizualizarea produsului,
iar manșonul din carton, personalizat cu originalitate, conferă o distincție certă pentru acest produs.
Praful de ouă Agricola Bacău reprezintă o alternativă nu doar comodă, ci și la fel de sigură ca și
ouăle în coajă.

f) Conserve din carne
În cadrul Departamen tului Carbac se produce o gamă diversificată de conserve, respectiv:
pate de ficat, pate extra, pate de pasăre, pate vegetal, carne de porc și carne de vită în suc propriu,
gulaș cu carne de vită, fasole cu carnați sau costiță și șuncă presată. Fabrica de conserve este agreată
pentru export în țările Uniunii Europene și SUA.

3.2. Promovarea produselor
Bugetul de promovare se stabilește la începutul fiecărui an, de către directorul executiv, în
funcție de obiectivele stabilite pentru anul respectiv, propunerile făcute de responsabilul de
marketing și rezultatele obținute în anul precedent cu privire la promovare. Bugetul este repartizat
pe semestre și vizează toate tipurile de promovare utilizate.
Obectivele comunicării promoționale sunt:
 Stimularea cererii în rândul clienților actuali în sensul creșterii volumului, valorii
și/sau frecvenței de cumpărare;
 Atragerea de clienți noi, ca număr și tip.

Tabel 3.2.1 – Tipuri de promovare utilizate
Publicitate Instrumente
Publicitate ATL Ziare
Reviste de specialitate
TV
Cadouri clienți și angajați – Paște și Crăciun
Publicitate BTL Cataloage
Pliante
Brichete
Pixuri
Tricouri
Uniforme
(tricou, halat, pantaloni)
Cărți de vizită
Felicitări personalizate
Paște și Crăciun
Brelocuri personalizate
Sursa : S.C Agricola International S.A Bacau

3.3. Campanii de promovare
Anul 2016
AGRICOLA a continuat , începând cu 8 februarie 2016, Campania integrată de comunicare
Mese de Poveste, demarată in anul 2015 , dedicată celor 3 linii de produse (carne de pasare,
mezeluri crud uscate și produse ready meals), cu focus pe produsele noastre diferențiatoare.
Timp de 6 săptămâni AGRICOLA a fost on air, pe un mix de 14 statii TV din Romania –
deci în casele romanilor – cu Puiul Fericit, Puiu l Fermierului și Salamul de Sibiu .
Începând cu 8 februarie și până în 20 martie s-a derulat pe micile ecrane primul flight al
campanei de imagine pentru carnea de pui AGRICOLA, cu focus din a doua săptămână pe Puiul

Fericit și Puiul Fermierului, demers car e a venit să consolideze în percepția oamenilor mesajele
Campaniei integrate ‘’Mese de poveste’’.
Tot din 8 februarie 2016 a intrat în prim -plan și Salamul de Sibiu, printr -o campanie de
imagine de 4 săptămâni, derulată pe 13 stații TV, având canal trăgăto r postul PRO TV.
În perioada 1 martie – 10 aprilie 2016 a fost rândul produselor ready -meal diferențiatoare:
Nuggets și Strips din piept de pui fără E -uri să intre într -o campanie de generare de notorietate
acestor produse unice pe piața internă. La aceste a s-au alătura t în premieră produsele vegetale;
Fantezie cu legume, Șnițel vegetal și Falafel
Campania ‘’Mese de poveste‘’ s -a deruleaza și în pagina AGRICOLA de facebook –
creatordepoftă , și a beneficiat , de asemenea, de promovare digitală și in store.

Anul 2015
Consumatorii si partenerii AGRICOLA au avut ocazia de a vizita standul AGRICOLA, intre
28 octombrie si 1 noiembrie 2015, amenajat la centrul expozitional ROMEXPO din Bucuresti, cu
ocazia targului specializat CARNEXPO 2015 – expozitie internationa la dedicata industriei carnii si
domeniilor conexe (cresterea si nutritia animalelor, abatorizare, productia de mezeluri, echipamente
si utilaje).
Figura 3.3.1 – Standul AGRICOLA – centrul expozitional ROMEXPO

Sursa : www.agricola.ro
Evenimentul s -a dovedit a fi punctul de intalnire al ideilor, tendintelor si tehnologiei de
ultima generatie, un cumul valoros de informatii pentru industria carnii si toti cei care activeaza in
acest sector.

La loc de cinste au fost, ca de obicei, cele ma i valoroase produse comercializate sub brandul
AGRICOLA: Puiul Fericit, Puiul Familist, Puiul Antistres, Salamul de Sibiu, Nuggets si Strips din
piept de pui fara E -uri, Ouă Fericite si Antistres.

Bunătățile AGRICOLA au fost degustate și apreciate timp d e patru zile, intre 10 si 14
octombrie la Anuga 2015 – Koln, cel mai important târg din lume dedicat industriei alimentare.
Vizitatorii din toată lumea au putut descoperi gustul desăvârșit și prospețimea celor mai pretioase
produse AGRICOLA: Puiul Fericit, Puiul Familist, Puiul Antistres, Salamul de Sibiu, Nuggets si
Strips din piept de pui fara E -uri, Ouă Fericite si Antistres.

Figura 3.3.2. – Standul AGRICOLA – KOLN

Sursa : www.agricola.ro
Alături de alte 57 de companii reprezentative ale industrie ali mentare românești, Agricola
expune la stand produsele sale de top: carnea proaspătă de pasăre, salamurile crude uscate și
convenience food.
Prin această participare, Agricola își consolidează poziția de exportator de vocatie.

Anul 2012
Timp de trei week -end-uri, 28 – 30 martie fiind ulimul dintre acestea, consumatorii au avut
ocazia de a se convinge de gustul deosebit și savoarea celor mai noi sortimente Agricola proaspete

din carne, din gama convenience food, pregătite că acasă Cordon Bleu, Nuggets pui, Șnițel pui,
Snack pui, Medalion pui și Pui Shanghai.
Degustările au avut loc în următoarele locații: Carrefour Felicia Iași, Auchan Titan, Real
Vitan, Carrefour Orhideea, Real Cotroceni din București.
Figura 3.3.3 . – Stand degustari AGRICOLA

Sursa : www.agricola.ro

Tot in anul 2012, Europrod a lansat în Postul Crăciunului un nou produs de tip ready -meal
vegetal – Falafel Agricola – adresat consumatorilor atenți la regimul alimentar înainte de Sărbători
și, în același timp, dornici de o masă rapidă ș i delicioasă.
Falafel este un produs de post care utilizează că materie prima năutul, deci este primul
produs vegetal Agricola care se adresează persoanelor ce țin un regim ovolactovegetarian sau
vegetarian și care doresc să nu consume soia.
Figura 3.3.4 . – Falafel Agricola

Sursa : www.agricola.ro

Sursa : www.agricola.ro

În perioada 15 – 28 noiembrie,
au organizat pe pagina
AGRICOLA de Facebook –
creatordepofta –un concurs unde
dragii lor fani și consumatori de
produse de post s -au întrecut să
posteze accesorii – garnituri
dintre cele mai inspirate pentru
noul produs: Falafel Agricola

 http://www.zf.ro/companii/agricola -bacau
 http://adevarul.ro/locale/bacau/agricola -bacau
 https://www.agricola.ro/despre -noi/
 http://documents.tips
 https://www.agricola.ro
 Banu C. Alexe A, Vizieanu C,” Procesarea industrială a cărnii”, ed. Tehnica
București 1977
 Banu C., “Tehnologia cărnii și preparatelor din carne” vol I. II. III. ed Atelierul de
multiplicat a institutul politehnic Galați 1973
 Șahleanu V.” Îndrumare pentru analiza cărnii și a produselor din carne”, editura
Universitatea Ștefan cel mare Suceava 1998
 Cojocariu C “Valorificarea deșeurilor din industria alimentară’,ed Tehnica București
1965
 Revista “Fabrica de carne” Articole din edițiile noiembrie – decembrie 2008 nr. 2 ,
august – septembrie 2009 nr. 5, februarie – martie 2011 nr. 13
 http://www.revista -piata.ro
 http://industriacarnii.ro
 http://www.sfin.ro
 www.scribd.com
 http://www.magazinulprogresiv.ro/articole
 http://www.meat -milk.ro/structura -vanzarilor -de-produse -si-preparate -din-carne
 www.agricola.ro
 www.infocompanies.com/ Agricola -International -SA-Bacau -63022.htm
 www.tmctv.ro/articol_25290
 www.smartfinancial.ro