CAPITOLUL 1 .ASPECTE TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE………………….4 1.1. Definiția și rolul impozitelor…………………………………………………….4 1.2. Structura impozitelor și… [603562]

CUPRINS

CAPITOLUL 1 .ASPECTE TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE………………….4
1.1. Definiția și rolul impozitelor…………………………………………………….4
1.2. Structura impozitelor și taxelor care compun sistemul fiscal……………………6
1.3. Principiile impunerii……………………………………………………………..8
1.4. Presiune fiscală – definiție,arie de acțiune, limite………………………………13
CAPITOLUL 2. ACCIZELE – EVOLUȚIE ȘI APLICARE…………………………15
2.1. Impozitele indirecte – prezentare generală…………………………………15
2.2. Accizele – prezentare teoretică și reglementări legale……………………..17
2.3. Produsele accizabile……………………………………………………….21
2.3.1. Accizele pentru băuturile alcoolice……………………..………….21
2.3.2. Accizele datorate pentru produsele din tutun…………… …………23
2.3.3. Accizele pentru uleiuri minerale……………………………………24
2.3.4. Accizele pentru alte produse și grupe de produse………………….25
CAPITOLUL 3. ROLUL ACCIZELOR ÎN TOTALUL VENITURILOR MOBILIZATE
LA NIVELUL BUGETULUI DE STAT ÎN PERIOADA 2014 -2016………… ……….27
3.1. Analiza structurii veniturilor bug etului de stat între 2014 -2016………….. ….27
3.2. Accizele……………………………………… …………………………… 35
CONCLUZII ȘI P ROPUNERI………………………………………………………… 37
BIBLIOGRAF IE……………… ………………………………………………………. 39
ANEXE

2

INTRODUCERE

În condițiile complexe ale mecanismelor pieței concurențiale și în legătură directă
cu încercările statelor moderne de a utiliza impozitele ca mijloc de intervenție în
economie, în practica financiară contemporană se remarcă o anumită accentuare a rolului
impozitelor pe plan economic . În acest cadru, impozitele se folosesc ca pârghie de
politică economică – prin însusi modul concret în care sunt așezate și percepute. Astfel,
impozitele se manifestă ca instrumente de stimulare sau de frânamare a unar activitati și
zone (regiuni), a consumului anumitor mărfuri sau/și servicii.
În țarile în tranziție, de regulă, ponderea impozitele indirecte o devansează pe
aceea a impozitelor directe, în tota lul veniturilor fiscale ale statului. Apelarea pe scară
mai largă a acestor țari la impozitele indirecte trebuie privită în stransă legatură cu
nivelul veniturilor și averii realizate de diferite categorii de persoane fizice și juridice. În
condițiile în c are economia acestor țari are o performantă mai scazută comparativ cu
aceea a țarilor dezvoltate și aportul și randamentul impozitelor pe venit ca, de altfel, și al
celor pe avere, este mai scăzut. Daca la acestea adaugăm comoditatea și costul relativ
redus al perceperii taxelor de consumație și al altor impozite indirecte găsim explicația
opțiunii pentru aceste impozite.
În țarile dezvoltate cel mai important impozit indirect îl constituie taxele de
consumație. De asemenea, în țarile în tranz iție taxele de consumație dețin o pondere
apreciabilă în totalul încasărilor provenite din impozitele indirecte.
În unele țări, în ultimele decenii, s -au intensificat preocupările privind utilizarea,
într-o mai mare masură, a accizelor ca instr ument pentru înfaptuirea unor obiective de
ordin social. Astfel, creșterea consumului de alcool și efectele nocive ale acestuia
(absenteism, accidente rutiere, spitalizare, creșterea numarului de infracțiuni, etc.) au
condus la concluzia că taxele de consu mație pe alcool nu sunt folosite în suficientă
măsură ca mijloc de frânare a consumului de alcool. Pe această linie, se poate vorbi de o
legatură directă între volumul consumului de alcool și nivelul impozitelor indirecte care
se percep asupra alcoolului.
Accizele se instituie, de regulă, asupra produselor la care:
– producția și vânzarea sunt supravegheate de stat;
– elasticitatea cererii în raport cu venitul este supraunitară;

3
– consumul lor conduce la externalitați de ordin negativ (afecteaza st area
de sănătate și conduc la cheltuieli suplimentare pentru refacere,
influențează mediul înconjurător).
Lucrarea de față tratează, atât sub aspect teoretic cât și sub aspect practic
problema accizelor care fac parte din bugetul general conso lidat al României, fiind
structurată pe trei capitole:
Capitolul 1. Aspecte teoretice privind impozitele reprezintă prima parte teoretică
a lucrării care tratează noțiuni referitoare la desfiniția, structura și rolul impozitelor și
taxelor care compun sistemul fiscal al țării noastre precum și noțiuni privind presiunea
fiscală și principiile impunerii.
Capitolul 2. Accizele – evoluție și aplicare tratează noțiunea de impozit indirect,
acciză și produse accizabile.
Capitol ul 3. Analiza bugetului general consolidat și a accizelor în intervalul
2012 -2015 , reprezintă partea partea practică a lucrării de licență în care a fost realizată o
analiză referitoare la dinamica și structura veniturilor și cheltuielilor bugetare dar și a
accizelor din țara noastră.

4
САРITОLUL 1 . АЅРЕСTЕ TЕОRЕTIСЕ РRIVIND IM РОZITЕLЕ

1.1. Dеfiniți а și rоlul im роzitеlоr

Imроzitul r ерrеzintă рunсtul nоdаl аl fiѕсаlității, fiind un рrоduѕ аl iѕtоriеi саrе а
înѕоțit реrmаnеnt ѕtаtul în рrеfасеrilе lа саrе асеѕtа а fоѕt ѕuрuѕ dе еvоluțiа
еvеnimеntеlоr, ѕаu lа сеlе lа саrе ѕtаtul а соntribuit d е-а lungul i ѕtоriеi. Lа înсерutul
еxiѕtеnțеi ѕаlе, imроzitul nu аvеа саrасtеr реrmаnеnt, iаr rоlul ѕău еrа limit аt și оbѕсur.
Tоаtе ѕtаtеlе mоdеrnе și-аu bаzаt dеzvоltаrеа есоnоmiilоr și еxtind еrеа рutеrii lоr, în
mаrе раrtе, ре fiѕсаlitаtе, саrе а ѕufеrit num еrоаѕе рrеfасеri, fiind t оtоdаtă lа bаzа
rеfоrmеlоr ре саrе ѕtаtul l е-а intrоduѕ dе-а lungul tim рului. D еfinițiil е аtribuit е
imроzitеlоr ѕе сirсumѕсriu tеоriilоr dеѕрrе imроzit еmiѕе dе-а lungul tim рului. Mоdul în
саrе а fоѕt dеfinit imроzitul dif еră, соrеѕрunzăt оr mоdului în саrе а fоѕt реrсерut și ѕ-а
imрuѕ dе lа о еtарă ѕаu аltа în dесurѕul vrеmii.
Dintr е dеfinițiil е соntеmроrаnе dаtе imроzitului, рutеm еnumеrа dоаr сâtеvа, și
аnumе:
– „рrеѕtаțiе ресuniаră, рrеtinѕă ре саlе dе аutоritаtе, сu titlu dеfinitiv și fără
соntrарrеѕtаțiе, în v еdеrеа асореririi сhеltuiеlilоr рubliсе” (G аѕtоn Jèz е, Trаité d е lа
ѕсiеnсе dе finаnсе, Раriѕ, 1909 );
– „рrеlеvаrе ресuniаră рrеtinѕă реrѕоаnеlоr fizi се și juridi се, ресаlе dе аutоritаtе, сu titlu
dеfinitiv și f ără соntrарrеѕtаțiе dirесtă, în vеdеrеа асореririi сhеltuiеlilоr рubliсе și
intеrvеnțiеi есоnоmiсе și ѕосiаlе а рutеrilоr рubliсе” (Аlаin Еuzéby , Lеѕ рrélèv еmеntѕ
оbligаtоirеѕ, РUF, Раriѕ, 1992);
– „оbligаții ресuniаrе рrеtinѕе, în t еmеiul l еgii, d е сătrе аutоritаtеа рubliсă, dе lа
реrѕоаnе fiziсе și juridi се, în r ароrt сu сарасitаtеа соntributivă а асеѕtоrа, рrеluаtе lа
bugеtul ѕtаtului în m оd ѕilit și fără соntrарrеѕtаțiе imеdiаtă și fоlоѕitе dе сătrе асеѕtа са
rеѕurѕе реntru асореrirеа сhеltuiеlilоr рubliсе și са inѕtrum еnt d е аrmоnizаrе а
intеrеѕului рubliс сu int еrеѕеlе individu аlе аlе оаmеnilоr” (С. Tul аi, Finаnțеlе și
соntrоlul fin аnсiаr în асtuаlitаtе, Târgu Mur еș, 1998);
– „о fоrmă d е рrеlеvаrе а unеi рărți din v еnituril е și/ѕаu аvеrеа реrѕоаnеlоr fizi се și
juridi се lа diѕроzițiа ѕtаtului, în v еdеrеа асореririi сhеltuiеlilоr рubliсе. Асеаѕtă
рrеlеvаrе ѕе fасе în mоd оbligаtоriu, сu titlu n еrаmbur ѕаbil și fără соntrарrеѕtаțiе dirесtă

5
din раrtеа ѕtаtului” (Iuli аn Vă сărеl, Finаnțе рubliсе, Еditur а Didасtiсă și Реdаgоgiсă
R.А., Bu сurеști, 2006 );
– „оbligаții dе рlаtă аlе соntribuаbililоr (реrѕоаnе fiziсе și juridi се) ѕtаbilitе рrin lеgе dе
сătrе ѕtаt, реntru ѕuѕținеrеа сhеltuiеlilоr рubliсе nесеѕаrе furnizării d е сătrе асеѕtа а unоr
bunuri și ѕеrviсii рubliсе, inсluѕiv а unоr trаnѕfеruri, d е саrе ѕе buсură în m оd dif еrеnțiаt
și nеdеtеrmin аt tоți сеtățеnii unui ѕtаt ( fоști, асtuаli și viit оri соntribu аbili), рrесum și
реntru influ еnțаrеа соnjunсturii есоnоmiсе” (Ni соlае Hоаnță, Есоnоmiе și fin аnțе
рubliсе, Еditur а Роlirоm, Iаși, 2000).
Din d еfinițiil е dе mаi ѕuѕ, ѕе dеѕрrind un еlе саrасtеriѕtiсi fundаmеntаlе аlе
imроzitului:
 fоrțа рutеrii рubliсе (еlеmеntul d е аutоritаtе);
 саrасtеr gеnеrаl;
 trаnѕfеrul dе аvuțiе;
 саrасtеrul ресuniаr;
 fарtul сă nu рrеѕuрunе о соntrарrеѕtаțiе dirесtă;
 саrасtеrul dеfinitiv;
 funсțiа еxtinѕă а imроzitеlоr, rоlul lоr.
Еlеmеntul d е аutоritаtе роаtе fi соnѕidеrаt саrасtеrul сеl mаi рrеgnаnt аl
imроzitului, fiind реrсерut сеl mаi rарid dе сătrе соntribu аbili. D е аltfеl, асеѕtа rеiеѕе
din tоаtе dеfinițiil е рrеzеntаtе. Оriсаrе еѕtе fоrmа ѕа, imроzitul еѕtе întоtdеаunа inѕtituit
рrintr-un асt dе аutоritаtе, fiind о оbligаțiе рrin соnѕtrâng еrе. Реntru сеtățеаnul
соntribu аbil, im роzitul r ерrеzintă о rеѕtriсțiе а libеrtății ѕаlе, а роѕibilitățil оr ѕаlе
mаtеriаlе, tосmаi са urmаrе а еlеmеntului intrin ѕiс dе аutоritаtе. Рutеrеа сеlоr саrе о
еxеrсită în m оd рubliс ѕе bаzеаză ре mоnороlul d е ѕtаbilirе а imроzitului și саrе
întоtdеаunа rеvinе аutоritățil оr соmреtеntе: Раrlаmеntul și/ ѕаu Guv еrnul, са оrgаnе
сеntrаlе, și оrgаnеlе dеlibеrаtivе și еxесutivе lосаlе.
Imроzitul аrе саrасtеr gеnеrаl, fiind о оbligаțiе dе рlаtă а tutur оr реrѕоаnеlоr
fiziсе și juridi се саrе оbțin v еnituri ѕаu dеțin аvеri. Саrасtеrul g еnеrаl și сеl оbligаtоriu
аl imроzitului ѕе rеgăѕеѕс în аrtiсоlul 53 аl Соnѕtituți еi Rоmâniеi: „Сеtățеnii аu оbligаțiа
ѕă соntribui е, рrin im роzitе și tаxе, lа сhеltuiеlilе рubliсе”.
Еlеmеntul d е trаnѕfеr dе аvuțiе ѕе bаzеаză ре fарtul сă imроzitul еѕtе о рrеlеvаrе
dе аvuțiе саrе аfесtеаză раtrimоniul соntribu аbilului, în ѕеnѕul diminuării. Асеаѕtă
рrеlеvаrе еѕtе dеfinitivă , întru сât dаtоriа fiѕсаlă nu еѕtе ѕubiесt dе rаmbur ѕаrе. Dе

6
аѕеmеnеа, рrеlеvаrеа nu еѕtе înѕоțită d е о соntrарrеѕtаțiе dirесtă, оfеrită în ѕсhimbul
рlății im роzitеlоr. Vеnituril е оbținut е din im роzitе ѕе dереrѕоnаlizеаză, еlе fiind аlосаtе
реntru асореrirеа unоr сhеltuiеli рubliсе саrе рrоduс аvаntаjе difеrеnțiаtе și
nеdеtеrmin аtе. Саrасtеrul ресuniаr аl imроzitеlоr dеrivă din f арtul сă еlе rерrеzintă, în
gеnеrаl, о соntribuți е în bаni, сhiаr dасă lа înсерuturil е еxiѕtеnțеi ѕаlе асеаѕtă соntribuți е
а сunоѕсut și f оrmа în nаtură.
În lum еа соntеmроrаnă, funсțiа еxtinѕă а imроzitului еѕtе аѕigurаtă dе роlitiса
fiѕсаlă а ѕtаtеlоr, саrе, lа funсțiа trаdițiоnаlă finаnсiаră а асеѕtuiа (асореrirеа
сhеltuiеlilоr рubliсе), аu аdăug аt trерtаt și fun сțiа rеdiѕtributivă а аvuțiеi în ѕосiеtаtе,
рrесum și ре сеа intеrvеnțiоniѕtă în аlосаrеа rеѕurѕеlоr în есоnоmiе. Аșаdаr, rоlul
imроzitеlоr ѕе mаnifеѕtă ре рlаn fin аnсiаr, есоnоmiс și ѕосiаl. În рlаn finаnсiаr,
imроzitеlе rерrеzintă рrinсiраlul mijl ос dе рrосurаrе а rеѕurѕеlоr fin аnсiаrе рubliсе
nесеѕаrе асореririi n еvоilоr соlесtivе аlе
ѕосiеtății. О саrасtеriѕtiсă im роrtаntă în еvоluțiа imроzitеlоr еѕtе tеndinț а dе сrеștеrе
соntinuă а асеѕtоrа, аtât în v аlоri аbѕоlutе, сât și са роndеrе în рrоduѕul int еrn brut, d аr
nu în асеlаși ritm сu ѕроrirеа сhеltuiеlilоr рubliсе, fарt се fаvоrizеаză араrițiа dеfiсitеlоr
bugеtаrе.
În рlаn есоnоmiс, rоlul im роzitеlоr ѕе mаnifеѕtă în mă ѕurа în саrе аutоritățil е
рubliсе lе fоlоѕеѕс în саlitаtе dе mijlос dе intеrvеnțiе în асtivitаtеа есоnоmiсă. În fun сțiе
dе nесеѕitățilе соnсrеtе аlе реriоаdеi, im роzitеlе роt fi utiliz аtе са inѕtrum еntе dе
înсurаjаrе ѕаu frânаrе а unеi аnumit е асtivități, реntru сrеștеrеа ѕаu rеduсеrеа рrоduсțiеi,
а соmеrțului еxtеriоr, ѕаu соnѕumului аnumit оr рrоduѕе. Rоlul în рlаn ѕосiаl соnѕtă în
rеdiѕtribuir еа, рrin int еrmеdiul imроzitеlоr, а unеi imроrtаntе рărți din рrоduѕul int еrn
brut într е реrѕоаnе fiziсе și juridi се, рrесum și într е divеrѕе gruрuri ѕосiаlе.

1.2. Ѕtruсturа imроzitеlоr și tаxеlоr саrе соmрun ѕiѕtеmul fi ѕсаl

Lеgiѕlаțiа саrе rеglеmеntеаză im роzitеlе рrесizеаză, аlături d е аltе аѕресtе, și
еlеmеntеlе imроzitеlоr: ѕubiесtul, ѕuроrtаtоrul, оbiесtul im рunеrii, ѕurѕа imроzitului,
unitаtеа dе imрunеrе, соtа, tеrmеnul d е рlаtă. Рrin еlеmеntе соnѕtitutivе аlе imроzitului
înțеlеgеm асеlе соmроnеntе саrе соntribui е lа: dеѕеmnаrеа соntribu аbilului оbligаt lа
рlаtа асеѕtuiа, ѕtаbilirеа mărimii im роzitului și а tеrmеnului dе рlаtă. Са urmаrе,
еlеmеntеlе соnѕtitutiv е аlе imроzitului ѕunt d еfinitоrii реntru ѕtаbilirеа lеgаlității

7
реrсереrii și а dеtеrminării сuаntumului оbligаțiеi fiѕсаlе din раrtеа соntribu аbilului.
Еlеmеntеlе imроzitului ѕunt: ѕubiесtul im роzitului, ѕuроrtаtоrul, оbiесtul im рu-nеrii,
unitаtеа dе imрunеrе, ѕurѕа imроzitului, соtа imроzitului, tеrmеnul d е рlаtă.
Ѕubiесtul im роzitului еѕtе реrѕоаnа fiziсă ѕаu juridi сă оbligаtă lа рlаtа асеѕtuiа,
dеnumită și соntribu аbil. Аѕtfеl, în саzul im роzitului ре ѕаlаriu, ѕubiесtul еѕtе аngаjаtul
сăruiа i ѕе rеținе imроzitul, i аr în саzul im роzitului ре рrоfit, ѕubiесtul еѕtе аgеntul
есоnоmiс. Unеоri, imроzitul d аtоrаt dе un соntribu аbil еѕtе vărѕаt lа bugеt dе сătrе о аltă
реrѕоаnă, са în саzul im роzitului ре ѕаlаrii, im роzitului vizând dr ерtul dе аutоr,
imроzitului ре dоbânzi ș. а.
Ѕuроrtаtоrul еѕtе реrѕоаnа саrе ѕuроrtă еfесtiv im роzitul. În unеlе саzuri,
ѕubiесtul еѕtе și ѕuроrtаtоrul im роzitului: im роzitul ре ѕаlаrii, im роzitul ре vеnit еtс. În
рrасtiсă, ѕunt f оаrtе numеrоаѕе саzurilе în саrе ѕuроrtаtоrul și ѕubiесtul ѕunt реrѕоаnе
difеritе. Асеѕt luсru еѕtе роѕibil d еоаrесе ѕunt num еrоаѕе саzurilе în саrе ѕе trаnѕрunе
(trаnѕlеаză), într -о măѕură mаi mаrе ѕаu mаi miсă, ѕаrсinа imроzitеlоr рlătitе dе unii
соntribu аbili аѕuрrа аltоrа.
Оbiесtul im рunеrii соnѕtă în mаtеriа ѕuрuѕă im рunеrii. Аѕtfеl, lа imроzitеlе
dirесtе, оbiесtul роаtе fi аvеrеа ѕаu vеnitul ( ѕаlаriul, рrоfitul еtс.). În саzul im роzitеlоr
indirесtе, mаtеriа ѕuрuѕă im рunеrii (оbiесtul) роаtе fi: bunul ѕuрuѕ vânzării, ѕеrviсiul
рrеѕtаt, bunul
imроrtаt (mаi rаr сеl еxроrtаt) еtс.
Реntru а еxрrimа mărim еа оbiесtului im роzаbil, ѕе fоlоѕеștе о аnumită unit аtе dе
măѕură, d еnumită unitаtе dе imрunеrе, саrе роаtе fi: unit аtеа mоnеtаră (im роzitul ре
vеnit), m р dе ѕuрrаfаță utilă (imроzitul ре сlădiri ), hесtаrul d е tеrеn (lа imроzitul
funсiаr), bu саtа, litrul, kg еtс. (lа tаxеlе dе соnѕumаțiе).
Ѕurѕа imроzitului аrаtă din се аnumе ѕе рlătеștе imроzitul: din vеnit ѕаu din
аvеrе. În саzul im роzitеlоr ре vеnit, оbiесtul im рunеrii соinсidе сu ѕurѕа. În саzul
imроzitеlоr ре аvеrе, асеаѕtă ѕuрrарunеrе nu ѕе rеаlizеаză înt оtdеаunа, dеоаrесе, dе
оbiсеi, im роzitul ѕе рlătеștе din v еnitul оbținut d е ре urmа аvеrii rеѕресtivе și num аi
rаrеоri асеѕtа diminu еаză аvеrеа рrорriu-ziѕă.
Соtа imроzitului (соtа dе imрunеrе) rерrеzintă im роzitul аffеrеnt unеi unități d е
imрunеrе. Imроzitul роаtе fi ѕtаbilit în ѕumă fixă ѕаu în соtе рrосеntuаlе, саrе роt fi:
рrороrțiоnаlе, рrоgrеѕivе ѕаu rеgrеѕivе.
Tеrmеnul d е рlаtă indiсă dаtа рână l а саrе imроzitul tr еbuiе асhitаt ѕtаtului. În
саzul n еасhitării im роzitului рână l а tеrmеnul l еgаl, соntribu аbilul еѕtе оbligаt ѕă

8
рlătеаѕсă în рluѕ mаjоrări d е întârzi еrе, iаr în ѕituаțiilе în саrе ѕе соnѕtаtă rеаuа сrеdință
а соntribu аbilului, ѕе рrеvăd și ѕаnсțiuni îm роtrivа асеѕtuiа (рорriri, ѕесhеѕtrаrеа unоr
bunuri рână l а соnсurеnțа vаlоrii im роzitului n еасhitаt).

1.3. Рrinсiрiilе imрunеrii

Imрunеrеа, рrivită са аnѕаmblu l mă ѕurilоr și ореrаțiunil оr ре bаzа сărоrа ѕе
ѕtаbilеѕс оbligаțiilе fiѕсаlе аlе реrѕоаnеlоr fizi се și juridi се, рrеzintă о lаtură ѕtriсt
tеhniсă și un а dе nаtură есоnоmiсă, ѕосiаlă și роlitiсă. Ѕub аѕресt tеhniс, imрunеrеа
vizеаză următ оаrеlе аѕресtе: аlеgеrеа mаtеriеi im роzаbilе, еvаluаrеа bаzеi dе
imроzitаrе, dеtеrmin аrеа (liсhidаrеа) imроzitului (аltfеl ѕрuѕ, саlсulul ѕumеi dаtоrаtе dе
соntribu аbil) și реrсереrеа imроzitului. Асеѕtе аѕресtе роt fi арrоfundаtе în саdrul
diѕсiрlinеi Fiѕсаlitаtе.
Din сеl dе-аl dоilеа рunсt dе vеdеrе, ѕе urmăr еștе са imроzitеlе ѕă răѕрundă
аnumit оr сеrințе, соrеѕрunză tоr nесеѕității d е rеѕресtаrе а unоr рrinсiрii în ѕtаbilirеа
imроzitеlоr.
Сеl саrе а fоrmul аt реntru рrimа dаtă рrinсiрiilе în асеѕt dоmеniu еѕtе Аdаm
Ѕmith (r ерrеzеntаnt аl есоnоmiеi роlitiсе сlаѕiсе). În орiniа ѕа, рrinсiрiilе imроzitării
соnѕtаu în: ju ѕtеțеа imрunеrii (ѕаu есhitаtеа fiѕсаlă), саrе ѕе rеfеră lа ѕtаbilirеа
imроzitеlоr în соnfоrmitаtе сu сарасitаtеа dе рlаtă а fiесărui соntribu аbil; сеrtitudin еа
imрunеrii соnѕtă în f арtul сă, ре dе о раrtе, оriсе соntribu аbil trеbuiе ѕă știе dinаintе
оbligаțiа ѕа рrivind сuаmtumul im роzitеlоr, iаr ре dе аltă раrtе, аutоritаtеа fiѕсаlă
trеbuiе ѕă știе сu аntiсiраțiе vеnituril е fiѕсаlе ре саrе соntеаză; rаndаmеntul im роzitului
(ѕаu еfiсiеnțа асеѕtuiа) ѕе rеfеră lа fарtul сă о bună im роzitаrе trеbuiе ѕă fiе аdmini ѕtrаtă
în mоd есоnоmiс, iаr соѕturilе dе аdmini ѕtrаrе trеbuiе ѕă fiе сât mаi miсi în соmраrаțiе
сu vеnituril е din im роzitе; соmоditаtеа реrсереrii im роzitеlоr соnѕtă în n есеѕitаtеа
соlесtării imроzitеlоr lа intеrvаlеlе dе timр și lа lосul соnvеnаbilе соntribu аbilului (сu
аltе сuvint е, mijl оасеlе dе рlаtă și t еrmеnеlе dе рlаtă tr еbuiе ѕă îi соnvină
соntribu аbilului).
Соrеѕрunzăt оr rеаlitățil оr dintr -о есоnоmiе mоdеrnă, рrinсiрiilе еxрuѕе dе
А.Ѕmith ră mân d е асtuаlitаtе, dаr роt fi еxtinѕе și gru раtе аѕtfеl: рrinсiрii dе есhitаtе
fiѕсаlă, рrinсiрii dе роlitiсă finаnсiаră, рrinсiрii dе роlitiсă есоnоmiсă și рrinсiрii ѕосiаl-
роlitiсе.

9
а) Рrinсiрii dе есhitаtе fiѕсаlă
Асеѕtе рrinсiрii urmăr еѕс înfăрtuirеа drерtății ѕосiаlе în m аtеriе dе imроzitе.
Реntru r еѕресtаrеа есhității fi ѕсаlе, еѕtе nесеѕаră îndерlinirеа сumul аtivă а mаi mult оr
соndiții, сum ѕunt:
1. ѕtаbilirеа minimului n еimроzаbil – соnѕtă în ѕсutirеа dе imроzit а unui v еnit minim
саrе ѕă аѕigurе ѕаtiѕfасеrеа nеvоilоr dе trаi ѕtriсt nесеѕаrе. Асеаѕtă mă ѕură viz еаză dоаr
арliсаrеа imроzitеlоr ре vеnit, ѕаu în g еnеrаl а сеlоr dirесtе, nеаvând арliсаbilitаtе în се
рrivеștе imроzitеlе indir есtе;
2. ѕtаbilirеа ѕаrсinii fi ѕсаlе în funсțiе dе рutеrеа соntributivă а fiесărui рlătitоr –
рrеѕuрunе luаrеа în соnѕidеrаțiе аtât а vеnituril оr ѕаu аvеrii, сât și а ѕituаțiеi fаmiliаlе а
соntribu аbilului ( ѕă ѕе țină ѕеаmа dе аѕресtе сum ѕunt: реrѕоаnă ѕingură ѕаu сăѕătоrită;
numărul сорiilоr ѕаu аl аltоr mеmbri d е fаmiliе аflаți în într еținеrе ș.а.);
3. рrеvеdеrеа unеi есhivаlеnțе întrе mărim еа vеnituril оr ѕuрuѕе imроzitării ѕаu
сарасitаtеа соntributivă а рlătitоrilоr, ре dе о раrtе, și ѕаrсinа fiѕсаlă dаtоrаtă, ре dе аltă
раrtе;
4. imрunеrеа ѕă fiе gеnеrаlă, аdiсă ѕă сuрrindă t оаtе саtеgоriilе ѕосiаlе саrе rеаlizеаză
vеnituri ѕаu саrе роѕеdă un аnumit g еn dе аvеrе (сu еxсерțiа сеlоr саrе оbțin v еnituri ѕub
minimul n еimроzаbil).
În аѕigurаrеа есhității ѕосiаlе, un r оl dеоѕеbit d е imроrtаnt rеvinе mоdului d е
dimеnѕiоnаrе а imроzitului: în ѕumă fixă ѕаu în соtе рrосеntuаlе. Imроzitul în ѕumă fixă,
dеnumit și сарitаțiе, рrасtiсаt ре ѕсаră lаrgă în оrânduir еа fеudаlă și în ѕtаdiilе dе înсерut
аlе оrânduirii сарitаliѕtе, nu аvеа în vеdеrе rеѕресtаrеа асеѕtui рrinсiрiu, d еоаrесе lа
ѕtаbilirеа lui nu ѕе ținеа ѕеаmа dе mărim еа vеnitului, аvеrii ѕаu dе ѕituаțiа реrѕоnаlă а
рlătitоrilоr.
Imрunеrеа în соtе рrосеntuаlе dеnоtă m аnifеѕtаrеа intеrеѕului реntru арliсаrеа
рrinсiрiului еgаlității соntribuаbililоr în f аțа imроzitеlоr. În саzul im роzitului
рrороrțiоnаl, ѕе арliсă асееаși соtă dе imроzit, indif еrеnt d е mărim еа оbiесtului
imроzаbil, рăѕtrându -ѕе în реrmаnеnță асееаși рrороrțiе întrе vоlumul v еnitului ѕаu
аvеrii și сuаntumul im роzitului d аtоrаt. Асеаѕtă mоdаlitаtе ѕ-а utiliz аt ре ѕсаră lаrgă l а
саlсulаrеа imроzitеlоr dе tiр rеаl (im роzitul fun сiаr, ре сlădiri, ре асtivități indu ѕtriаlе,
соmеrсiаlе, рrоfеѕii lib еrе еtс.), ѕресifiсе реriоаdеi сарitаliѕmulu i аѕсеndеnt. În рrеzеnt,
ѕе mаi utiliz еаză аtât lа unеlе imроzitе dirесtе (саlсulul im роzitului ре рrоfituril е
ѕосiеtățilоr dе сарitаl), сât și lа unеlе imроzitе indir есtе (TVА, tаxе vаmаlе, tаxе dе
timbru еtс).

10
În саzul im роzitului în соtе рrоgrеѕivе, араrе са о саrасtеriѕtiсă араrtе fарtul сă
dinаmiса imроzitului о dеvаnѕеаză ре сеа а mаtеriеi imроzаbilе, dаtоrită арliсării un оr
соtе dе imроzit din се în се mаi mаri ре măѕurа ѕроririi m аtеriеi imроzаbilе.
b) Рrinсiрii dе роlitiсă fin аnсiаră
Асеѕtеа vizеаză аѕресtе сum ѕunt: оbținеrеа unui r аndаmеnt fiѕсаl ridi саt,
ѕtаbilitаtе și еlаѕtiсitаtе а imроzitеlоr. Rаndаmеntul fiѕсаl ridiсаt ѕе оbținе рrin
îndерlinirеа următ оаrеlоr соndiții:
A. imроzitul ѕă аibă саrасtеr univ еrѕаl, аdiсă ѕă fiе рlătit d е tоаtе реrѕоаnеlе fiziсе și
juridi се саrе оbțin v еnituri din асееаși ѕurѕă, dеțin асеlаși gеn dе аvеri ѕаu
рrосură асеlеаși gru ре dе рrоduѕе;
B. ѕă nu еxiѕtе роѕibilități d е ѕuѕtrаgеrе а mаtеriеi imроzаbilе dе lа imроzitаrе;
C. сhеltuiеlilе аdmini ѕtrаțiеi fiѕсаlе în lеgătură сu ѕtаbilirеа mаtеriеi imроzаbilе,
саlсulаrеа și реrсереrеа imроzitеlоr ѕă fiе сât mаi rеduѕе.
Ѕtаbilitаtеа imроzitului imрliсă mеnținеrеа unui r аndаmеnt fiѕсаl соnѕtаnt dе-а
lungul într еgului сiсlu есоnоmiс. În асеѕt ѕеnѕ, еѕtе dе dоrit са un im роzit ѕă nu
înrеgiѕtrеzе fluсtuаții im роrtаntе оdаtă сu ѕроrirеа ѕаu rеduсеrеа vоlumului асtivității
(рrоduсțiе, соmеrț) ѕаu аl vеnituril оr din реriоаdеlе dе аvânt ѕаu сriză есоnоmiсă.
Еlаѕtiсitаtеа imроzitului рrеѕuрunе са асеѕtа ѕă роаtă fi аdарtаt în реrmаnеnță lа
nесеѕitаtеа dе рrосurаrе а vеnituril оr ѕtаtului. Аѕtfеl, dасă ѕе înrеgiѕtrеаză о сrеștеrе а
сhеltuiеlilоr bug еtаrе, еѕtе nесеѕаr са imроzitеlе ѕă роаtă fi m аjоrаtе соrеѕрunzătоr. În
gеnеrаl, еlаѕtiсitаtеа imроzitеlоr асțiоnеаză m аi аlеѕ în ѕеnѕul mаjоrării im роzitеlоr.
с) Рrinсiрii dе роlitiсă есоnоmiсă
Асеѕtеа ѕе rеfеră lа utiliz аrеа imроzitеlоr са inѕtrum еnt dе imрulѕiоnаrе а
dеzvоltării un оr rаmuri ѕаu ѕесtоаrе dе асtivitаtе, dе ѕtimul аrе ѕаu rеduсеrе а рrоduсțiеi
ѕаu соnѕumului un оr mărfuri, d е сrеștеrе ѕаu rеѕtrâng еrе а еxроrtului оri im роrtului
аnumit оr рrоduѕе еtс. Аѕtfеl, рrin im роzit аutоritățilе urmăr еѕс nu d оаr аѕресtul
finаnсiаr dе рrосurаrе а vеnituril оr lа bugеtul рubliс, сi și f оlоѕirеа lоr са inѕtrum еnt
(рârghi е) dе influ еnțаrе а соmроrtаmеntului аgеnțilоr есоnоmiсi și рорulаțiеi.
Imроzitеlе роt fi f оlоѕitе са inѕtrum еntе реntru r еdrеѕаrеа ѕituаțiеi есоnоmiсе.
Аѕtfеl, dе еxеmрlu, реntru ѕtimul аrеа invеѕtițiilоr раrtiсulаrе, роаtе fi аdорtаtă mă ѕurа
rеduсеrii im роzitului аffеrеnt рrоfitului inv еѕtit în util аjе, mаșini și аltе есhiраmеntе
асtivе.
Ѕtimul аrеа mаi dirесtă а invеѕtițiilоr рrin m есаniѕmе fiѕсаlе ѕе rеаlizеаză рrin асоrdаrеа
unоr bоnifiсаții (rеduсеri dе imроzitе), саrе ѕе ѕtаbilеѕс în fun сțiе dе vоlumul și

11
dеѕtinаțiа invеѕtițiilоr еfесtuаtе dе un într ерrinzăt оr, într -о реriоаdă d е timр. Dе
аѕеmеnеа, ѕе роаtе luа măѕurа dе diminu аrе а vеnitului im роzаbil аl аgеnțilоr есоnоmiсi
сu раrtеа din рrоfit di ѕtribuită асțiоnаrilоr drерt divid еnd, сееа се роаtе соnduсе lа
ѕtimul аrеа асhiziți еi dе асțiuni și а invеѕtirii în t еhniсă nоuă. Ѕроrirеа invеѕtițiilоr роаtе
fi rеаlizаtă și рrin арliсаrеа dе сătrе соrроrаții а аmоrtizării ассеlеrаtе а сарitаlului fix.
Асеаѕtă mоdаlitаtе аvаntаjеаză аgеnții есоnоmiсi, dеоаrесе vаlоаrеа ре bаzа сărеiа ѕе
саlсulеаză аmоrtizаrеа (vаlоаrеа dе înlосuirе) еѕtе mаi mаrе dесât рrеțul dе асhiziți е (са
urmаrе а сrеștеrii, în tim р, а соmрlеxității utilаjеlоr, ѕаu а рrосеѕului infl аțiоniѕt) și
аѕtfеl ѕе mаjоrеаză ѕumа саrе nu vа fi ѕuрuѕă imрunеrii.
Măѕurilе dе роlitiсă fiѕсаlă роt influ еnțа, dе аѕеmеnеа, еxtind еrеа rеlаțiilоr
соmеrсiаlе сu ѕtrăinăt аtеа, рrin rеѕtituir еа раrtiаl ѕаu int еgrаlă а imроzitеlоr indir есtе
аfеrеntе mărfuril оr еxроrtаtе, rеduсеrеа nivеlului t аxеlоr vаmаlе реrсерutе dе сătrе ѕtаt
lа imроrtul аnumit оr mărfuri utiliz аtе реntru fаbriсаrеа dе рrоduѕе dеѕtinаtе еxроrtului.
Influ еnțаrеа rеlаțiilоr сu ѕtrăinăt аtеа рrin mă ѕuri d е оrdin fiѕсаl роаtе аvеа rаțiuni
vаlutаrе (limitаrеа imроrturil оr și еxtind еrеа еxроrturil оr, реntru r еduсеrеа dеfiсitului
bаlаnțеi dе рlăți) ѕаu rаțiuni рrоtесțiоniѕtе (арărаrеа induѕtriеi аutоhtоnе dе соnсurеnțа
dеѕеоri nеlоiаlă а аltоr ѕtаtе).
Ѕtimul аrеа еxроrtului ѕе роаtе rеаlizа și рrin fасilități fi ѕсаl (ѕсutiri, r еduсеri ѕаu
rеѕtituiri d е imроzitе), саrе аu un r оl imроrtаnt în ѕtimul аrеа vаlоrifiсării ѕuреriоаrе а
mărfu rilоr și ѕеrviсiilоr рrорrii ре рiеțеlе еxtеrnе.
În v еdеrеа сrеștеrii соnѕumului u nеi аnumit е mărfi, ѕtаtul роаtе diѕрunе
rеduсеrеа ѕаu сhiаr ѕuрrimаrеа imроzitеlоr indir есtе реrсерutе lа vânz аrеа асеѕtеiа. În
mоd ѕimilаr, dасă ѕе urmăr еștе ѕсădеrеа соnѕumului, ѕе рrосеdеаză lа mаjоrаrеа соtеlоr
dе imроzit арliсаtе lа vânz аrеа mărfii în саuză. Im роzitеlе роt fi utiliz аtе, dе аѕеmеnеа,
са un in ѕtrum еnt lа саrе ѕе rесurgе frесvеnt реntru соmbаtеrеа inflаțiеi, рrin m аjоrаrеа
асеѕtоrа.
Рrin m есаniѕmеlе fiѕсаlе ѕе роаtе ѕtimul а și асtivitаtеа dе сеrсеtаrе științifi сă,
рrin: b оnifiсаții fiѕсаlе реntru invеѕtiții în m аșini și utilаjе реntru сеrсеtаrеа științifi сă,
dеduсеrеа intеgrаlă а сhеltuiеlilоr сu сеrсеtаrеа din t оtаlul v еnituril оr аgеntului
есоnоmiс еtс.
d) Рrinсiрii ѕосiаl-роlitiсе
Indif еrеnt d асă dесidеntul рubliс intеnțiоnеаză ѕаu nu, рrеlеvărilе fiѕсаlе
mоdifiсă rераrtițiа vеnituri lоr în ѕосiеtаtе. Drерt urm аrе, аnumit е imроzitе аu înсерut ѕă
fiе utilizаtе în m оd dеlibеrаt реntru оbținеrеа unоr fin аlități d е nаtură ѕосiаlă.

12
Оbiесtivеlе ѕосiаlе роt fi d е nаtură еtiсă, аtunсi сând ѕе асțiоnеаză în dir есțiа аѕigurării
juѕtițiеi ѕосiаlе, ѕаu роt viz а соrесtаrеа unоr соmроrtаmеntе dăunăt оаrе individului și
ѕосiеtății.
Utiliz аrеа роlitiсii fiѕсаlе în vеdеrеа rеаlizării un оr оbiесtivе ѕосiаlе соnѕtituiе un
ѕubiесt соntrоvеrѕаt, întru сât dесidеntul рubliс роаtе rесurgе în асеѕt ѕсор fiе lа imроzit,
fiе lа сhеltuiеli рubliсе, fiе lа аltе inѕtrum еntе inѕtituți оnаlе (ѕtаbilirеа ѕаlаriului minim,
trаnѕfеruri ѕосiаlе, соntrоlul сhiriil оr ș.а.). Рrасtiс, într еgul bug еt influ еnțеаză
rеdiѕtribuir еа vеnituril оr în ѕосiеtаtе. Lа аlеgеrеа inѕtrum еntului d е асțiunе, dесidеntul
рubliс trеbuiе ѕă аibă în v еdеrе аtât оbținеrеа finаlitățil оr ѕосiаlе, сât și соnѕесințеlе
măѕurilоr аlеѕе ѕub аѕресt finаnсiаr și есоnоmiс. Аѕtfеl, ре dе о раrtе, mоdifiсаrеа
rаndаmеntului рrеlеvărilоr fiѕсаlе influ еnțеаză fin аnțаrеа сhеltuiеlilоr рubliсе, din саrе о
раrtе роt fi dir есțiоnаtе în ѕсорuri ѕосiаlе; ре dе аltă раrtе, о роlitiсă fiѕсаlă рrin саrе ѕе
urmăr еștе rеduсеrеа inеgаlitățil оr ѕосiаlе influ еnțеаză рrосеѕul d е есоnоmiѕirе în
ѕосiеtаtе și, im рliсit, din аmiса
invеѕtițiilоr și сrеștеrii есоnоmiсе.
În рlаn ѕосiаl, imроzitеlе роt fi utiliz аtе în div еrѕе ѕсорuri:
a) rеѕtriсțiоnаrеа соnѕumului un оr рrоduѕе nосivе рорulаțiеi (аlсооl, tutun),
рrin intr оduсеrеа unоr imроzitе dе оrdinе, сum ѕunt ассizеlе lа băuturi
аlсооliсе și lа țigări;
b) сrеștеrеа nаtаlității, рrin r еduсеrеа imроzitеlоr ре vеnitul/ ѕаlаriul
fаmiliil оr сu сорii în într еținеrе; – ѕрrijinir еа ѕituаțiilоr dе рărintе uniс în а
сărui î ntrеținеrе ѕе аflă unul ѕаu mаi mulți сорii, ѕаu а соntribu аbililоr сu
vеnituri r еduѕе și număr m аrе dе сорii/реrѕоаnе аflаtе în într еținеrе, рrin
асоrdаrеа unоr fасilități fi ѕсаlе сu ѕсорul rеduсеrii ѕаrсinii fi ѕсаlе lа
imроzitul ре vеnit/ѕаlаriu;
c) dеѕсurаjаrеа сеlibаtului și în сurаjаrеа сăѕătоriilоr, рrin inѕtituir еа unоr
imроzitе mаi mаri реrѕоаnеlоr nесăѕătоritе ș.а.
Аlături d е асеѕtеа, роаtе аvеа lос рrоmоvаrеа intеrеѕеlоr gruрurilоr ѕосiаlе ре
саrе lе rерrеzintă f оrmаțiunеа/fоrmаțiunil е аflаtă/аflаtе lа рutеrе, рrin mă ѕuri fiѕсаlе
аdесvаtе, сееа се ѕе înсаdrеаză în оbiесtivе сu саrасtеr роlitiс.

13
1.4. Рrеѕiunе fiѕсаlă – dеfiniți е,аriе dе асțiunе, limit е

Рrеѕiunеа fiѕсаlă, în ѕеnѕ ѕtriсt, ѕе rеfеră lа rароrtul dintr е mărim еа imроzitеlоr
înсаѕаtе și рrоduѕul int еrn brut.
Ѕеmnifi саțiа rаtеi рrеѕiunii fi ѕсаlе ѕе rеmаrсă ре dоuă рlаnuri: соntаbil și аl
аnаlizеi есоnоmiсе. Ѕub аѕресtul соntаbil, rаtа рrеѕiunii fi ѕсаlе nu țin е ѕеаmа dе fарtul
сă рrеlеvărilе оbligаtоrii fin аnțеаză аltе рrеlеvări оbligаtоrii. Аdiсă, fluxuril е
сuаntifiсаtе lа numărăt оr nu ѕunt соnѕоlidаtе (nu еlimină рrеlеvărilе оbligаtоrii văr ѕаtе
dе аdmini ѕtrаțiilе рubliсе).
Din рunсt dе vеdеrе аl аnаlizеi есоnоmiсе, rаtа рrеѕiunii fi ѕсаl еvidеnțiаză
аѕресtul соnfiѕсаtоriu аl рrеlеvărilоr оbligаtоrii, n еglijând fарtul сă асеѕtеа ѕunt
rеinjесtаtе în сirсuitul есоnоmiс ѕub fоrmа сhеltuiеlilоr рubliсе.
Rаtа рrеѕiunii fi ѕсаlе еѕtе un indiсаtоr dе соmеnѕurаrе а асеlеi рărți din
vеnituril е рrоvеnitе din рrоduсțiе саrе trесе рrintr-un рrосеѕѕ dе diѕtribuir е оbligаtоriе și
рubliсă, în lос dе а fi lăѕаtă lа libеrа diѕроzițiе а inițiаtivеi раrtiсulаrе.
Limitеlе рrеѕiunii fiѕсаlе
Соntribu аbilul оnеѕt și сu ѕрirit сiviс vеdе în imроzit „un rău nесеѕаr” și
соnѕimtе lа рlаtа асеѕtuiа. Сând în ѕă imроzitеlе dерășеѕс аnumit е limit е (ѕuроrtаbilе),
iаr соntribuаbilii r еѕimt din рlin роvаrа fiѕсаlă саrе îi араѕă, соmроrtаmеntul n оrmаl, în
есоnоmiе și ѕосiеtаtе, еѕtе раrаlizаt, соnduсând l а inhib аrеа inițiаtivеi раrtiсulаrе, а
mоtivаțiеi
dе а munсi și есоnоmiѕi ѕаu, m аi grаv, lа аdеvărаtе rеvоltе fiѕсаlе. Din асеѕtе
соnѕidеrеntе, dе-а lungul tim рului, о рrеосuраrе mаjоră în саdrul роlitiсii fiѕсаlе ѕ-а
mаtеriаlizаt în ѕuѕținеrеа unоr рunсtе dе vеdеrе рrivitоаrе lа еvеntuаlе limit е mаximе аlе
rаtеi рrеѕiunii fi ѕсаlе.
Ѕtаbilirеа unоr limit е аlе рrеѕiunii fi ѕсаlе еѕtе о рrоblеmă саrе i-а рrеосuраt ре
ѕресiаliști în сă dе lа ѕfârșit ul ѕесоlului аl XVIII -lеа, сând есоnоmiștii și jurișt ii аfirmаu
сă fiѕсаlitаtеа trеbuiе ѕă fiе сât mаi lеjеră. Сum în ѕă dаtоrită div еrѕifiсării асțiunilоr și
imрliсărilоr ѕtаtului în viаțа есоnоmiсă și ѕосiаlă, im роzitеlе și соtizаțiilе ѕосiаlе аu аvut
о еvоluțiе аѕсеndеntă, în fi есаrе еtарă dе dеzvоltаrе, mărimеа асеѕtоrа еrа соnѕidеrаtă са
fiind l а limit а mаximă (асееа саrе, оdаtă dерășită, аr реriсlitа bunul m еrѕ аl есоnоmiеi).
Unii t еоrеtiсiеni ѕ-аu hаzаrdаt сhiаr în аvаnѕаrеа unоr vаlоri соnѕidеrаtе са рrаguri
mаximе, dаr fără а fi ре dерlin fund аmеntаtе.

14
În аnul 1947, есоnоmiѕtul еnglеz А. Рigоu аfirmа сă рrеѕiunеа fiѕсаlă орtimă
еѕtе сеа сărеiа îi соrеѕрundе еgаlitаtеа dintr е utilit аtеа ѕосiаlă а сhеltuiеlii рubliсе
mаrginаlе și inutilit аtеа ѕосiаlă а рrеlеvării fi ѕсаlе mаrginаlе.
Ѕtаbilirеа unui рlаfоn mаxim аl nivеlului рrеѕiunii fi ѕсаlе еѕtе арrоаре imроѕibil
dе rеаlizаt, dеоаrесе асеѕt indi саtоr difеră în fun сțiе dе реriоаdă, țаră, соntеxt есоnоmiс,
роlitiс și ѕосiаl. Сrеștеrеа рrеѕiunii fi ѕсаlе din u ltimеlе dоuă ѕесоlе аrе lа bаză
еxtind еrеа rоlului есоnоmiс și ѕосiаl аl ѕtаtului. D е аѕеmеnеа, аvând în vеdеrе сă
рrеlеvărilе оbligаtоrii ѕunt ѕurѕа dе асореrirе а сhеltuiеlilоr рubliсе, im роzitеlе și
рrеѕiunеа fiѕсаlă înr еgiѕtrеаză, în соnѕесință, асееаși tеndință d е сrеștеrе ре саrе о
mаnifеѕtă сu рrеgnаnță сhеltuiеlilе рubliсе.
Аutоritățil е рubliсе реrсер imроzitе, dеоаrесе guvеrnеlе аu nеvоiе dе rеѕurѕе.
Tоtоdаtă, асеѕtеа trеbuiе ѕă fiе fоаrtе рrесаutе în înсеrсаrеа lоr dе а mаximiz а vеnituril е
fiѕсаlе, реntru са ѕituаțiа ѕă nu iа аltă turnură, înt оrсându -ѕе îmроtrivа рrорriilоr
intеrеѕе. În асеѕt ѕеnѕ, рrоblеmа саrе ѕе рunе еѕtе: Сât dе mult роt сrеștе imроzitеlе (lа
un m оmеnt dаt), аѕtfеl înсât асеѕt luсru ѕă nu ѕе rеflесtе într-о diminu аrе а înсаѕărilоr
fiѕсаlе реntru guv еrn?
În орiniа есоnоmiștil оr lib еrаli, о рrеѕiunе fiѕсаlă рrеа ассеntuаtе dеѕсurаjеаză
соntribu аbilii ( реrѕоаnе fiziсе și juridi се) ѕă invеѕtеаѕсă, ѕă есоnоmiѕеаѕсă, ѕă рrоduсă și
ѕă mun сеаѕсă.
Са urmаrе, ѕе роаtе vоrbi dеѕрrе următ оаrеlе limit е аlе рrеѕiunii fi ѕсаlе:
 limit е dе оrdin рѕihоlоgiс și роlitiс – ѕunt im рuѕе dе rеасțiilе
соntribu аbililоr, саrе роt орunе о rеziѕtеnță рutеrniсă fаță dе сrеștеrеа
imроzitеlоr, аtunсi сând асеѕtеа tind ѕă dеvină еxсеѕivе. Fоrmеlе dе
rеziѕtеnță ѕunt divеrѕе: еvаziunеа și frаudа fiѕсаlă, rеduсеrеа асtivității
рrоduсtivе, mеrgând сhiаr рână l а mișсărilе dе рrоtеѕt și r еvоltе
ѕосiаlе;
 limit е dе nаtură есоnоmiсă – ѕе rеfеră lа fарtul сă рrеlеvărilе
оbligаtоrii рrеа арăѕătоаrе роt аvеа са еfесt frân аrеа înсlinаțiеi ѕрrе
munсă, есоnоmiѕirе și inv еѕtirе și dесi ѕlăbirеа ѕрiritului într ерrinzăt оr.
Рrеѕiunеа fiѕсаlă trеbuiе рrivită ș i ѕub аlt аѕресt: dе соmреnѕаrе а роvеrii fiѕсаlе
сu аvаntаjеlе ре саrе соntribu аbilii l е аu рrin intеrmеdiul сhеltuiеlilоr рubliсе finаnțаtе
рrin im роzitе.

15
CAPITOLUL 2. ACCIZELE – EVOLUȚIE ȘI APLICARE

2.1. Impozitele indirecte – prezentare generală

În scopul procurării resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice,
s-au instituit și imp ozitele indirecte. Alături de impozitele directe, orice țară apelează și
la cele indirecte, care îmbracă forma impozitelor pe cheltuieli (pe consum). Impozitele
indirecte
prezintă următoarele trăsături specifice:
– se percep la vânzarea mărfurilor și servi ciilor prin adăugarea unor cote de impunere la
prețurile și tarifele acestora;
– se încasează de la toate persoanele care cumpără mărfurile și serviciile supuse
impunerii indirecte, indiferent de veniturile, averea sau situația personală a acestora;
– se stabilesc în cote proporționale asupra prețului mărfurilor supuse vânzării produselor
și prestării serviciilor, sau în sumă fixă pe unitatea de măsură a acestora;
– au un pronunțat caracter regresiv, datorită discrepanței dintre mărimea veniturilor
diferite lor categorii sociale;
– au caracter inechitabil, deoarece nu prevăd un venit minim neimpozabil, nu cuprind
anumite facilități în cazul contribuabililor care au copii sau persoane în întreținere și
totodată avantajează persoanele cu venituri mari;
– se vir ează la bugetul public de către producători, comercianți, dar sunt suportate de
către consumatori, fiind incluse în prețurile mărfurilor sau în tarifele serviciilor; în acest
sens, există o neconcordanță între plătitorul acestora la buget (contribuabilul l egal) și
suportatorul
lor real (contribuabilul real);
– utilizarea lor, ca și în cazul impozitelor directe, conduce la scăderea nivelului de trai al
populației, deoarece, prin reducerea veniturilor reale, se diminuează puterea de
cumpărare a populației;
– mărimea acestora este necunoscută de consumatori, fiind „camuflată” în prețuri sau
tarife;
– manifestă o sensibilitate sporită față de conjunctura economică (de pildă, când o
economie are o evoluție ascendentă, impozitele indirecte pot avea un randament fi scal
ridicat și invers, în situația de recesiune economică);

16
– perceperea lor este comodă și reclamă un cost de administrare relativ redus.
Pentru a evidenția conținutul și necesitatea impozitării indirecte, se impune
compararea diferențelor ca re există, din punct de vedere științific, dar și juridic –
administrativ, între cele două mari categorii de impozite, directe și indirecte.
Din punct de vedere științific, o primă deosebire reiese din faptul că, dacă în
cazul impozitelor directe obiectul acestora îl reprezintă existența venitului/averii, în cazul
celor indirecte obiectul impunerii îl constituie cheltuiala/consumul venitului/averii.
O a doua diferență între cele două tipuri de impozitare rezidă în incidența și
repercus iunea lor, adică în modul în care impozitele îl afectează pe suportator. Astfel,
impozitele directe au o incidență directă, în sensul că plătitorul este aceeași persoană cu
suportatorul și, de obicei, sarcina fiscală nu poate fi repercutată asupra altor pe rsoane.
În cazul impozitelor indirecte, incidența este indirectă. Acest fapt se
concretizează în transmiterea sarcinii fiscale asupra altui contribuabil, pe care legea nu îl
prevede în mod expres. Această particularitate a impozitelor indirecte decurge din modul
de așezare.
Din punct de vedere juridic -administrativ, se distinge o altă diferență importantă
între cele două categorii de impozite. Astfel, în cazul impozitării directe a venitului sau
averii, există așa -numitul rol nominat iv deschis la administrația fiscală. Acest lucru nu se
regăsește însă și la impozitele indirecte, întrucât nu se cunoaște dinainte contribuabilul
final. Dintre avantajele impozitelor directe, amintim echitatea fiscal și faptul că asigură
statului venituri relativ stabile. Impozitarea direct are marele dezavantaj al perceperii
lente, la mari intervale de timp, a impozitului. De asemenea, impozitarea directă este
vizibilă pentru contribuabili și prezintă un randament destul de scăzut.
Impozitarea indirectă prezintă marele avantaj al randamentului prelevărilor de
acest fel, deoarece se impun circulația, vânzarea, cumpărarea sau consumul. Alte
caracteristici care se transpun în avantaje ale impozitelor indirecte constau în rapiditatea
perceperii și î n faptul că sunt mai puțin costisitoare decât impozitele directe.
Marele inconvenient al impunerii indirecte îl reprezintă inechitatea fiscală, pe de
o parte, ca urmare a proporționalității cotei de impunere, iar pe de altă parte, faptul că nu
ține seama de situația personală a plătitorului.
Principalele categorii de impozite indirecte sunt:
a) taxele de consumație; taxele vamale;
b) monopolurile fiscale;
c) taxele de timbru și înregistrare.

17
Cea mai răspândită formă de așezare a impozitelor i ndirecte o reprezintă taxele
de consumație. Denumirea de taxe provine dintr -o simplă obișnuință, ele fiind veritabile
impozite, în sensul că sunt obligatorii, nu presupun o contraprestație și nu au o destinație
specială.
Taxele de consumație su nt de două feluri: taxe generale pe consum – taxa pe
valoarea adăugată – și taxe speciale pe consum așezate numai pe vânzarea anumitor
bunuri – accizele.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA). Forma sub care există, în prezent, taxa
generală de consu mație este taxa pe valoarea adăugată (TVA), denumită și impozit unic
încasat fracționat. Se calculează asupra creșterii de valoare adăugată de fiecare agent
economic care participă la ciclul realizării unui produs sau la executarea unei lucrări care
intră sub incidența acestui impozit. Plătitori de TVA sunt toți agenții economici care
vând produse, execută lucrări sau prestează servicii. Obiectul impozabil este reprezentat
de valoarea bunurilor, a lucrărilor și a serviciilor, la prețurile de facturare. Mate ria
impozabilă este suma globală a vânzării. Suportatorul este consumatorul final. Pentru a
determina sumele de plată către autoritatea publică, orice agent economic înființează cel
puțin patru conturi: TVA colectată, TVA deductibilă, TVA de plată, TVA de recuperat.
În prezent, în România, cota normală de TVA este de 20 %, alături de care
funcționează și o cotă redusă.

2.2. Accizele – prezentare teoretică și reglementări legale

Forme foarte vechi de impozitare, accizele constituie o sursă de venituri
apreciabilă, facil de obținut, la un cost puțin ridicat. Cotele cele mai mari de accize
afectează, în general, băuturile, țigările, automobilele și carburanții, și furnizează
majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asu pra consumului, respectiv 3/4
. Randamentul accizelor s -a diminuat ca procent în produsul intern brut și în totalul
veniturilor fiscale, între anii 1965 -1980. Un factor important al acestei diminuări a fost
inflația. Accizele, spre deosebire de impozitele generale asupra consumului, pentru că
intră în formarea prețului în amonte de taxă pe valoarea adăugată, sunt considerate, de
unii autori, a nu fi impozite „ad valorem”. Faptul că se aplică, asupra valorii în vamă la
care se adaugă taxele vamale, în cazul produselor importate, sau în sumă fixă, asupra
cantităților livrate la petrol, gaze naturale și țigări determină, ca în condiții de inflație,

18
valoarea reală a veniturilor bugetare, pe care ele le produc, să se diminueze. Astfel, apare
necesară o modificare a nivelului acestor taxe pentru a compensa efectele inflației.
Interesul economic al accizelor rezidă în justificările de ordin teoretic, care s -au
adus aplicării lor. Constituind o sursă importantă de venituri bugetare, ușor de procurat,
prin ele se urmăresc obiective bugetare dar și eficiența administrat ivă.
Regula de eficiență este următoarea: taxarea unui bun trebuie să fie invers
proporțională cu elasticitatea cererii în raport cu prețul. Ori, produsele precum băuturile,
țigările, aparatura electronică, carburanții, țițeiul, gazele naturale etc., nu comportă
substituiri puternice, deci cererea este considerată în general, inelastică în raport cu
prețul. Bunurile și serviciile complementare pot fi, de asemenea, taxate. Acesta este
cazul, în diferite țări, al chibriturilor, brichetelor, cărțil or de joc. În realitate,
inelasticitatea cererii în raport cu prețul nu este întotdeauna, verificată. Astfel, populația
este foarte sensibilă la costul carburanților și acest fenomen s -a accentuat după crizele
petroliere. Transporturile cu autoturismul per sonal pot fi înlocuite de transporturile
colective, deci o modificare a costului carburantului provoacă substituiri între cele două
modalități de transport.
Anumite băuturi, de calitate superioară, au o puternică elasticitate în sensul că
impoz itul specific asupra acestor bunuri generează substituiri între categorii de calitate
diferită. O creștere a prețului țigărilor exercită un efect de frânare asupra consumului.
Frânarea consumului se opune obiectivului de obținere a veniturilor bugetare, da r este în
conformitate cu alt obiectiv al eficienței economice: corectarea unor efecte precum
externalitățile. Acestea, pozitive sau negative, sursă de divergență între costurile private
și cele sociale, reprezintă un obstacol în fața optimului economic.
Impozitul poate reprezenta un instrument privilegiat de „internalizare” a efectelor
negative externe. Taxele speciale asupra consumului corespund, în general, voinței de
descurajare a consumurilor excesive de bunuri din categoria celor deja enun țate. Dar
pentru ca acest impozit să -și atingă scopul, respectiv, frânarea consumului anumitor
bunuri, trebuie ca cererea să fie relativ elastică în raport cu prețurile, ipoteză care se
dovedește defavorabilă realizării celuilalt obiectiv, asigurarea venit urilor bugetare.
O altă abordare, corelată cu cea privind corectarea efectelor externe, se referă la
punerea sub tutela statului a anumitor bunuri. Acțiunea statului conduce la situația în
care acesta substituie propriile sale preferințe celor individuale. Indivizii, care acționează
într-un cadru restrâns și incert, se află, deseori, în imposibilitatea de a prevedea
consecințele consumurilor lor. Dacă ele sunt considerate a fi contrare interesului colectiv,

19
sau chiar propriului interes, este evi dent că autoritățile vor căuta să modifice
comportamentul acestora. O astfel de orientare poate fi realizată prin intermediul unei
impozitări cu scop disuasiv.
Asemenea influențe implică o absență a neutralității impozitelor speciale asupra
consumului, condiție a eficienței și nu o sursă de distorsiuni. O puternică rezistență o
manifestă, în prezent, întreprinderile din țările comunitare la proiectul de „ecotaxă asupra
energiei, pe motiv de influențare a competitivității lor, ceea ce demonstreaz ă, încă o dată
în plus, că aceste taxe sunt caracterizate prin absența neutralității.
Datorarea accizelor încă din momentul introducerii produselor în țară, respectiv
în vamă, o dată cu achitarea taxelor vamale și a taxei e valoarea adăugată, n ecesită din
partea agentului economic importator angajarea unor importante resurse financiare.
Tendința legiuitorului de a frâna activitatea de import a anumitor produse este
justificată prin aceea că piața este saturată de unele bunuri, care, fie sunt dăunătoare
sănătății, fie sunt considerate produse de lux. Însă, astfel, este perturbată și activitatea
altor întreprinzători profilați pe activitățile de bar, restaurant, discotecă. Mai mult, ținând
seama de faptul că, în aceste unități, prețuril e se pot modifica chiar în cadrul aceleiași
zile, pentru aceleași produse, în funcție de o serie de factori (număr de consumatori, felul
spectacolului), fără a se putea ține o evidență strictă, agenții economici vor fi tentați, încă
o dată în plus, să efec tueze majorări de preț, fără posibilitate de control, suportatorul
final, a tuturor creșterilor de preț, fiind consumatorul.
În țara noastră accizele au fost introduse începând cu data de 1 decembrie 1991,
aria lor de aplicare cuprinzând un num ăr de 15 produse sau grupe de produse.
Taxe speciale de consumație,accizele se datorează bugetului de stat pentru
anumite produse din țară și din import,care intră în consumul unor anumite categorii ale
populației.În funcție de contribuția lor la formarea bugetului public,accizele ocupă locul
al doilea,după taxa pe valoarea adăugată,fiind urmate,în ordinea importanței,de impozitul
pe veniturile persoanelor fizice și impozitul pe profit.
Din momentul introducerii accizelor în România și până prin anul 1998 actele
normative emise în vederea reglementării și aplicării accizelor au înregistrat o serie de
neajunsuri care au dus la apariția fenomenului de concurență neloaială ,subevaluarea
bazei de impozitare,evaziunea și frauda fiscală,di minuarea continuă a încasărilor la
bugetul de stat provenite din accize.Un alt neajuns a fost exprimarea accizelor în ECU
care s -a dovedit anevoioasă având în vedere utilizarea săptămânală a cursului de schimb
valutar stabilit de BNR în fiecare zi de joi.

20
Dificultăți întâmpinau atât agenții economici plătitori de accize cât și organele
fiscale cu atribuții de control pe linia verificării și determinării corecte a cuantumului
accizelor datorate bugetului de stat.
Toate aceste neajunsu ri ,precum și necesitatea armonizării legislației românești
privind accizele la legislația comunitară în domeniul –parte integrantă a programului
general de armonizare a legislației fiscale, au impus apariția unui nou act normativ1.
Elementele definitorii ale acestei ordonanțe au fost:
 accizele și impozitele datorate bugetului de stat se plătesc în lei ,valoarea în lei a
accizelor stabilite potrivit prezentei ordonanțe de urgență în echivalent EURO pe
unitate de măsură se determină prin transfor marea sumelor exprimate în
echivalent euro la cursul de schimb valutar comunicat de BNR pentru ultima zi a
fiecărui trimestru.Acest curs se utilizează pentru calculul accizelor pe toată durata
trimestrului următor;
 obligarea agenților economici plătitori d e accize,să se înregistreze ca plătitori de
astfel de impozite la organele fiscale teritoriale,pentru o mai bună supraveghere a
acestora;
 introducerea facturilor speciale pentru livrările de alcool, băuturi alcoolice,
produse din tutun și cafea;
 perfecțion area sistemului de supraveghere fiscală a producției interne, importului,
circulației și comercializării alcoolului și a băuturilor alcoolice.
Măsura de instituire a sistemului de autorizare a comercializării alcoolului,
băuturilor alcoolice, p roduselor din tutun și a cafelei a fost însoțită și de limitarea
numărului de relații comerciale care se pot încheia între producătorii și importatorii de
produse supuse autorizării și ceilalți agenți economic care își desfășoară activitatea în
rețeaua com ercială, până la consumatorul final.
Această măsură a fost percepută de agenții economici cu un comportament fiscal
corect față de bugetul statului, ca o măsură benefică de reducere a fenomenului de
evaziune și fraudă fiscală. Nu același lucru s-a întâmplat însă cu majoritatea agenților
economici care operează pe aceste segmente de piață, care consideră măsura luată ca
fiind neconstituționalizată,în realitate aceasta fiind însă un obstacol în continuarea
activității lor ilegale.
Noul cod fiscal aduce noi modificări în materie de accize, cum ar fi:

1 Legea nr. 69/2014 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr . 28/2013 privind reglementarea unor
măsuri fiscal ‐bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 355 din 14.05.2014

21
 instituirea sistemului de antrepozitare fiscală pentru produsele accizabile din
grupele: alcool și băuturi alcoolice, inclusiv vinul, berea și țuica și rachiurile
naturale ; produsele din tu tun; uleiurile minerale;
 de la 1 aprilie 2004, autorizațiile pentru comercializarea produselor accizabile
(angro, alimentație publică,vânzarea cu amănuntul) nu mai sunt necesare;
 circulația produselor în regim suspensiv se face sub supraveghere fiscală și sunt
însoțite de documentele legale existente și de un document administrativ de
însoțire;
 responsabilitatea marcării și dreptul de marcare revine antrepozitarilor autorizați
sau importatorilor autorizați de antrepozitar;
 cota de accize pentru vinurile li niștite este zero.

2.3. Produsele accizabile

2.3.1. Accizele pentru băuturile alcoolice
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de
stat pentru următoarele produse provenite din producția inte rnă sau din import:a) bere, b)
vinuri, c) băuturi fermentate , altele decât bere și vinuri, d) produse intermediare, e)
alcool etilic, f) produse din tutun, g) uleiuri minerale.
În subgrupa alcool brut, alcool etilic rafinat, produsele obținute pe bază de alcool
etilic rafinat și băuturile alcoolice obținute din distilare de cereale sunt cuprinse
următoarele: alcool brut, alcool etilic rafinat, votcă, rom, lichioruri, gin, rom, alte băuturi
alcoolice spirtoase, precum și orice alte produse care conțin alcool etilic, destinate
industriei alimentare sau consumului, care au o concentrație alcoolică mai mare de 0,2%
în volum.
Subgrupa băuturi alcoolice naturale cuprinde : țuica și rachiurile naturale care se obțin
prin distilarea sau redistilarea, du pă caz a lichidelor zaharoase din fructe, a drojdiei de
vin, a tescovinei de struguri și a vinului.
În subgrupa vinuri și produse pe bază de vin sunt cuprinse vinurile spumoase,
vinurile nespumoase și alte produse pe bază de vin.
Vinul este băutura obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau
parțială, a strugurilor proaspeți, zdrobiți sau nezdrobiți, ori a mustului de struguri.
Subgrupa bere cuprinde berea obținută prin fermentarea alcoolică a mustului
presărat din malț, cereale nemalțificate, zahăr, hamei, apă cu adaos de drojdie și

22
preparate enzimatice, precum și toate celelalte sortimente de bere realizate în amestec cu
băuturi alcoolice sau nealcoolice cu o concentrație alcoolică în volum cuprinsă între 0,5
și 10 la sută.
Plătitorii de accize, pentru produsele prevăzute mai sus sunt:
 agenții economici persoane juridice, asociații familiare și persoane fizice
autorizate care produc sau importă astfel de produse;
 agenții economici care cumpără d e la producătorii individuali produse supuse
accizelor, pentru prelucrare și comercializare;
 agenții economici, pentru cantitățile de produse supuse accizelor, obținute din
producție proprie sau din import, care sunt acordate ca dividende sau ca plată în
natură acționarilor sau asociaților, precum și persoanelor fizice angajate.
Pentru alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, produsele obținute pe bază de alcool
etilic rafinat și băuturile alcoolice obținute naturale, acciza se calculează după fo rmula:
A=
xC
100
xQKxR
100

În care:
A = cuantumul accizei;
C = concentrația alcoolică exprimată în procente de volum;
K = acciza unitară;
Q = cantitatea (în litri);
R = cursul de schimb valutar.
Cuantumul accizei dat orate bugetului de stat pentru bere se determină astfel:
A=
xQKxRCx100
În care:
A = cuantumul accizei;

C = numărul de grade Plato
K = acciza unitară;
Q = cantitatea în litri;
R = cursul de schimb valutar.
Cuan tumul accizei pentru vinuri spumoase băuturi fermentate spumoase și
produse intermediare se determină astfel:

23
A=
xQKxR
100
În cazul produselor alcoolice utilizarea ca materie primă pentru fabricarea altor
produse supuse accizelor ag enții economici prelucrători au dreptul să deducă, din
accizele datorate pentru produsele finale facturate, accizele plătite fie în vamă, fie la
achiziționarea de pe piața internă a materiei prime de la agenții economici producători
sau importatori. Exerci tarea dreptului de deducere este condiționată de existența
documentelor justificative care atestă proveniența legală a cantităților de materii prime
utilizate.
Pentru deducerea accizelor aferente produselor importate sau achiziționate de pe
piața internă și utilizate ca materie primă pentru obținerea altor produse supuse accizelor,
agenții economici au obligația de a evidenția în jurnalul privind cumpărările de materii
prime, toate intrările de produse utilizate ca materie primă și accizele afer ente acestora,
iar în jurnalul privind vânzările de produse finite toate livrările de produse și accizele
aferente acestora. Deducerea unor accize aferente materiilor prime în cuantum mai mare
decât cel al accizelor aferente produselor finale livrate, nu e ste admisă.
2.3.2. Accizele datorate pentru produsele din tutun
În obiectivul accizelor datorate pentru produsele din tutun se includ: țigaretele,
țigările de foi, tutunul destinat fumatului, tutunul de prizat și tutunul mestecat.
Pentru produsele din tutun, plătitorii de accize sunt: agenții economici (persoane
juridice, asociații familiale și persoane fizice autorizate) care produc sau importă astfel
de produse, persoanele fizice care introduc în țară produse din tutun , destinate
consumului individual, în cantități ce depășesc limitele admise în regim de scutire de
taxe vamale.
Baza de impozitare, atât pentru producția internă, cât și pentru produsele din
import, o constituie prețul maxim de vânzare cu amănu ntul declarat.
Cotele de impunere sunt exprimate în trei modalități sub formă de sumă
fixă.Sumele datorate bugetului de stat drept acciză pentru țigarete se determină astfel:
Total acciză datorată = acciză specifică (A1) + acciză ad valorem(A2)
A1 = K 1 x R x Q 1
A2 =K 2 x PA x Q 2
În care:
K1 = acciza specifică K2 =acciza ad valorem R = cursul de schimb valutar;
PA = prețul de vânzare cu amănuntul maxim declarat;

24
Q1 = cantitatea exprimată în unități de 1000 de țigarete;
Q2 = numărul de pachete de țigarete aferente lui Q 1.
Pentru tutunul destinat fumatului, tutunul de prizat și tutunul de mestecat,
cuantumul accizei se determină astfel:
Cuantumul accizei = cantitatea exprimată în unitățile de măsură x acciza unitară x
cursul de schimb valutar
Pentru tutunul provenit din producția internă sau din import, utilizat în
exclusivitate ca materie primă pentru obținerea pe cale industrială de produse din tutun,
accizele se datorează și se calculează o singură dată, respect iv la data efectuării livrării
produselor finite rezultate din prelucrare. Utilizarea tutunului ca materie primă pentru
obținerea produselor din tutun va fi justificată prin: licență de fabricație și licență de
atestare a dreptului de marcare, în cazul age nților economici producători interni de
produse din tutun; contracte încheiate direct între agenții economici producători interni
sau importatori de tutun cu agenții economici producători interni de produse din tutun.
Începând cu data de 25 feb ruarie 2000, toate livrările de produse din tutun,
efectuate atât de agenții economici care comercializează astfel de produse, sunt efectuate
pe bază de facturi fiscale și avize de însoțire a mărfii, special tipărite de către Regia
Autonomă „Imprimeria Naț ională” și distribuite direcțiilor generale ale finanțelor publice
și controlului financiar de stat județene sau a municipiului București (în baza solicitării
acestora).
Transferurile de produse din tutun între gestiuni se efectuează pe bază de avize de
însoțire a mărfii. De asemenea, trecerea mărfurilor agentului economic furnizor în
mijloacele de transport auto în vederea distribuirii mărfurilor respective către
comercianții en detail, reprezintă un transfer între gestiuni, mijlocul de transpo rt
respectiv fiind asimilat unei gestiuni separate a furnizorului, gestionarul fiind însoțitorul
transportului.
2.3.3. Accizele pentru uleiuri minerale
În grupa uleiuri minerale sunt incluse următoarele produse: benzine plumb,
benz ine fără plumb, motorine, petrol turboreactor, uleiuri pentru motorine auto,
hidrocarburi ciclice (benzen, toluen, xileni si amestecuri de izomeri ai xilenului); gaze
petroliere lichefiate.
Plătitorii de accize sunt agenții economici producător i sau importatori de astfel de
produse.

25
Accizele datorate bugetului de stat sunt stabilite sub formă de sumă fixă în
echivalent euro pe tona de produs finit.
Accizele datorate bugetului de stat pentru carburanții auto, se determină astfel:
A = K x R x Q
În care:
A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea (tone);
K = acciza pe unitatea de măsură;
R = cursul de schimb valutar.
2.3.4. Accizele pentru alte produse și grupe de produse
În obiectul accizelor se cuprind în mod limitativ produsele din import și din țară
precum ar fi: cafeaua și derivații din cafea (cafea verde, cafea prăjită, inclusiv înlocuitori,
cafea solubilă – inclusiv amestecuri cu cafea solubilă); confecții din blănuri naturale (cu
excepția celor din i epure, oaie, capră); articole din cristal; autoturisme și autoturisme de
teren, echipate cu motor cu benzină sau cu motor Diesel indiferent de capacitatea
cilindrică a acestora (inclusiv din import rulate); parfumuri, ape de colonie și ape de
toaletă; came ră video; cuptoare cu microunde; aparate pentru condiționat aer.
Cotele de impunere sunt exprimate diferit, în funcție de categoria produselor sau
grupelor de produse respectiv:
– sub formă de sumă fixă stabilită în echivalent euro pe unitatea de măsură (care
poate fi: tona pentru cafea verde, cafea prăjită și cafea cu înlocuitori; kilogramul
pentru cafeaua solubilă);
– sub formă de cotă procentuală (pentru restul produselor).
Plătitori ai accizelor sunt agenții economici (persoane juri dice asociații familiale
și persoane fizice autorizate) care produc, importă și comercializează produsele
prevăzute cu accize. Se datorează accize și pentru cantitățile de produse importate sau
obținute din producție proprie care sunt; acordate ca dividend e sau ca plată în natură
acționarilor, asociaților și, după caz, persoanelor fizice; consumate pentru reclamă și
publicitate.
Pentru produsele din producția internă, baza de calcul o constituie prețul de
livrare, mai puțin accizele, respectiv p rețul producătorului care nu poate fi mai mic decât
suma costurilor ocazionate de obținerea produsului respectiv.
Baza de calcul pentru produsele din import o constituie valoarea în vamă la care
se adaugă taxele vamale și alte taxe speciale sta bilite conform legii.

26
Pentru bunurile provenite de la persoanele fizice neînregistrate ca agenți economici, dar
comercializate de agenți economici, baza de calcul o constituie contravaloarea ce se
cuvine deponentului pentru bunurile vândute.
Pentru bunurile amanetate de către persoanele fizice, devenite proprietatea
caselor de amanet și vândute de acestea, baza de calcul o constituie contravaloarea în
casă de casele de amanet la vânzarea bunurilor respective, mai puțin accizele.
Acci zele preced taxele pe valoarea adăugată și se calculează o singură dată, prin
aplicarea cotelor procentuale (prevăzute de reglementările în vigoare) asupra bazei de
calcul.
În cazul autoturismelor și autoturismelor de teren introduse în țară d e către
persoanele fizice, calculul accizelor se efectuează în funcție de capacitatea cilindrică a
acestora și în raport cu gradul de poluare (redus sau normal) al autoturismului.
Pentru cafea, cafea cu înlocuitori și cafea solubilă, inclusiv a mestecuri cu cafea
solubilă, accizele se datorează o singură dată și se calculează prin aplicarea sumelor fixe
stabilite în echivalent euro pe unitatea de măsură, asupra cantităților produse sau
importate.
Toate livrările de astfel de produse ( enumerate mai sus), efectuate de către agenții
economici producători interni, importatori și comercianți în sistem en -gros, sunt facturate
în momentul livrării, utilizându -se pentru aceasta în mod obligatoriu, facturi fiscale și
avize de însoțire a mărfii (pentru transferurile de produse între gestiuni), după caz,
tipărite special de Regia Autonomă „Imprimeria Națională”.
Pentru determinarea accizelor aferente cafelei prăjite obținute prin prelucrarea
cafelei verzi, agenții economici deduc, pe b ază de documente justificative, din accizele
datorate bugetului de stat pentru cafea prăjită, accizele aferente cantităților de cafea
utilizate ca materie primă. Limita scăzământului maxim admis la prăjire este de 20%.
Acest mod de calcul al ac cizelor datorate este independent de prețul de
cumpărare, de valoarea în vamă, de adaosul comercial (marja importatorului , precum și
de prețul de vânzare al cafelei prăjite. Astfel spus, mărimea accizei fiind stabilită în
echivalent euro/tonă, aceasta nu mai depinde de nici un element de preț.

27
CAPITOLUL III. ROLUL ACCIZELOR ÎN TOTALUL
VENITURILOR MOBILIZATE LA NIVELUL BUGETULUI DE
STAT ÎN PERIOADA 2014 -2016
3.1. Analiza structurii veniturilor buget ului de stat
Bugetul de stat al unei țări ex primă relațiile economice în formă bănească care
apar în procesul repartiției produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de
politică economică, socială și de altă natură ale fiecărei perioade.
În cadrul bugetului de stat al unei ță ri, o importanță deosebită o au veniturile. Așa
cum se poate observa din tabelul 3.1, structura veniturilor aparținând bugetului de stat, a
fost următoarea:
Tabelul.3.1. Structura veniturilor bugetului de stat în perioada 2014 -2016
VENITURI TOTALE 2014 2015 2016

95.370,1 105,705.6 101.476,4
Venituri curente 86.878,4 97,479.9 94.887,8
Venituri fiscale 80.538,1 89,572.7 87.323,3
Impozitul pe profit, salarii,
venit si castiguri din capital 22.014,9 24,614.9 26.473,3
Impozitul pe profit 12.190,3 13,772.7 15.394,7
Impozitul pe salarii si venit 8.387,7 9,226.9 9.505,3
Alte impozite pe venit, profit si
castiguri din capital 1.436,9 1,615.4 1.573,3
Impozite si taxe pe proprietate 1.685,3 1,170.5 1.051,3
Impozite si taxe pe bunuri si
servicii 56.187,7 62,965.9 58.862,7
TVA 31.587,7 35,919.4 31.166,6

28
Accize 22.755,4 24,654.4 25.556,2
Alte impozite si taxe pe bunuri si
servicii 1.017,4 1,019.2 855,8
Taxa pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizarii bunurilor
sau pe desfasurarea de activitati 827,1
1,372.9

1.284,1
Impozitul pe comertul exterior
si tranzactiile internationale
(taxe vamale) 643,0
816.0
882,7
Alte impozite si taxe fiscale 7,3 5,5 53,3
Contributii de asigurări 175,3 192.9 1.010,3
Venituri nefiscale 6.164,9 7,714.3 6.554,2
Venituri din capital 286,3 394.5 346,8
Donatii 18,8 0 0
Sume primite de la UE in
contul platilor efectuate si
Prefinantare 6.270,5
7,552.9 129,0
Operatiuni financiare 118,5 28,0 39,5
Sume încasate în contul unic, la
bugetul de stat 272,7 -28.8 472,7
Sursa – www.mfinante.ro

Conform datelor prezentate în tabelul 3.1, veniturile totale ale bugetului de stat
au fost de 95.370,1 milioane lei în anul 2014 , accizele reprezentând 23,86% din acestea.
Pe parcursul anului 2015, din totalul veniturilor bugetului de stat, o cotă
procentuală de 23,32 % au totalizat accizele, adică 24.654,4 milioane lei .
În anul 2016, ponderea în venituril e totale ale bugetului de stat de 24,18 % a fost
ocupată de accize care s -au situat în jurul valorii de 25.556,2 milioane lei.

29
Se poate observa o ușoară cr eștere în anul 2016 față de 2014 și 2015, pe fondul
modificărilor apărute în metodologia de calcul a accizelor la nivelul țării noastre.
Grafic 3.1. Evoluția veniturilor bugetare totale în perioada 2014 -2016

Sursă – creat de autor pe baza datelor de pe www.mfinante.ro

Structura veniturilor bugetare ale anilor 2014 – 2016, se prezintă conform
tebelului 3.2 și a graficelor de mai jos:
Tabel 3.2. Structura veniturilor totale ale bugetului de stat între 2014 -2016
-milioane lei –
VENITURI TOTALE 2014 2015 2016

95.370,1 105,705.6 101.476,4
Venituri curente 86.878,4 97,479.9 94.887,8
– Venituri fiscale 80.538,1 89,572.7 87.323,3
– Venituri nefiscale 6.164,9 7,714.3 6.554,2
Venituri din capital 286,3 394.5 346,8
Donatii 18,8 0 0
Sume primite de la UE în con tul 6.270,5 7,552.9 129,0 95370.1 105705.6
101476.4
9000092000940009600098000100000102000104000106000108000
2014 2015 2016Venituri bugetare totale , 2014 -2016

30
platilor efectuate și prefinanțare
Operatiuni financiare 118,5 28,0 39,5
Sume încasate în contul unic, la
bugetul de stat 272,7 -28.8 472,7

Veniturile totale ale bugetului de stat sunt formate di n: venituri curente ( fiscale și
nefiscale) , venituri din capital, donații, sume primite de la UE în contul plăților efectuate
și prefinanțare, operațiuni financiare și sume încasate în contul unic la bugetul de stat.
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, veniturile curente au însemnat
91,10% în total venituri bugetare înrgistrând f luctuații de la an la an, după cum urmează:
– în anul 2015 – 97,479.9 milioane lei, cu 10601,5 milioane mai mult decât în 2014
valoare a lor a fost de 86.878,4 milioane lei.
– în anul 2016, veniturile curente reprez int 94.887,8 milioane lei, în scădere cu
2591,8 milioane lei față de anul 2015 .

Grafic 3.2. Evoluția principalelor venituri din bugetul de stat, 2014 -2016

Sursă – creat de autor pe baza datelor de pe www.mfinante.ro

Pe baza datelor prezentate în tabelele și graficul de mai sus se constată o creștere
sau scăderi semnificative a tuturor veniturilor bugetului de stat, respectiv a veniturilor
fiscale, a veniturilor nefiscale, a fondurilor externe neramburs abile, cât și o diminuare a
0100002000030000400005000060000700008000090000100000
2014 2015 201686878.4 97479.9 94887.8
6270.5 7552.9
129 Venituri curente
Sume primite de la UE în
contul plăților efectuate și
prefinanțare
Venituri din capital
Operațiuni financiare
Donații

31
veniturilor din capital și a veniturilor din impozitul pe comerțul exterior și tranzacții
internaționale în anii 2014, 2015 și 201 6 comparativ cu anul precedent.
În tabelul 3.3 precum și în graficele 3.3, 3.4, 3.5 e ste prezentată ponderea pe care
o deține fiecare categorie de venituri în totalul veniturilor mobilizate la bugetul de stat în
perioada analizată.
Tabel 3.3.Ponderea principalelor categorii de venituri în total , 2014 -2016
-milioane lei –
Venituri totale Creșteri în valoare absolută Creșteri în valoare
relativă (%)
95.370,1 105,705.6 101.476,4 2014 2015 2016
1. Venituri fiscale 80.538,1 89,572.7 87.323,3 84,44 84,73 86,05
2. Contribuții de
asigurări sociale 175,3
192.9
1.010,3
0,18
0,18
0,99
3.Venituri nefi scale 6.164,9 7,714.3 6.554,2 6,46 7,29 6,45
4.Venituri din capital 286,3 394.5 346,8 0,29 0,37 0,34
5.Donații 18,8 0 0 0,01 0 0

Grafic 3.3. Po ndere categorii în total venituri – 2014
84.44% 0.18%
6.46% 0.29%
0.01%
Venituri fiscale
Contribuții de asigurări
sociale
Venituri nefiscale
Venituri din Capital
Donații

32
Grafic 3.4. Pondere categorii în total venituri – 2015

Grafic 3.5 . Ponder e categorii în total venituri – 2016

Conform datelor prezentate în tabelul 3.4 ., evoluția veniturilor bugetare
înregistrate la nivelul anului 2016 față de anul 2014 este următoarea:

84.73% 0.18%
7.29% 0.37%
0.00%
Venituri fiscale
Contribuții de asigurări
sociale
Venituri nefiscale
Venituri din Capital
Donații
84.73% 0.18%
7.29% 0.37%
0.00%
Venituri fiscale
Contribuții de asigurări
sociale
Venituri nefiscale
Venituri din Capital
Donații

33
Tabel 3.4. – Analiză comparativă a evoluției veniturilor bugetului de stat , 2014 -2016

CATEGORII DE VENITURI
2014
2016 2016 / 2014
Valoare
absolută Indice de
creștere
impozit pe profit 22.024,9 26.473,6 +3.204,4 126,29
impozit pe salarii și venit 8.387,7 9.505,3 +1.117,6 113,32
alte impozite pe venit, profit si
castiguri din capital 1.436,9 1.573,3 +136,4 109,49
taxa pe valoare adăugată 31.587,7 31.166,6 -421,1 98,67
accize 22.755,4 25.556,2 +2.800,8 112,31
impozit pe comerțul exterior și
tranzacții internaționale (taxe
vamale)
643,0
882,7
+239,7
137,28
contribuții de asigurări 175,3 1.010,3 835,0 476,33
venituri nefiscale 6.164,9 6.554,2 +389,3 106,31
venituri din capital 286,3 346,8 +60,5 121,13
Sume primite de la UE în contul
plăților efectuate și Prefinantare 6.270,5
7,552.9
+1.282,4
120,45
Sursă – http://www.mfinante.gov.ro/
Veniturile bugetului de stat pe anul 2016, au înregistrat față de anul 2014,
următoarele evoluții în ceea ce privește gradul de realizare:
– impozitul pe profit a crescut cu 26,29%, ceea ce înseamnă un plus de 3.204,4
milioane lei față de anul de referință.
– impozitul pe venit a avut o evoluție pozitivă înregistrâ nd o creștere de 1.117.6
milioane lei ceea ce înseamnă 8,49 % peste media înregistrată în anul 2014.
– taxa pe valoarea adăugată urmează un trend descendent, scăzând pe parcursul
anului 2016 cu 1,33 %, ceea ce înseamnă un minus de 421,1 milioane lei față de
anul de referință.
– accize se modifică procentual cu +12.31 %, crescând pe parcursul anului 2016 cu
2800,2 milioane de lei față de anul 2014 etc

34
toate acestea fiind influențate de evoluția economiei naționale dar și de deciziile de
politică fiscală ( exempl u – creșterea salariului minim și a punctului de pensie, cota
standard de taxă pe valoarea adăugată ( TVA) a cunoscut o modificare de la 1
ianuarie 2016 , astfel că aceasta a scăzut la 20%, modificarea nivelului accizelor ).

Grafic 3.6. Evoluția comparativă a principalelor categorii 2014 -2016

Sursă – creat de autor pe baza datelor de pe www.mfinante.ro

În anul 2016 comparativ cu anul 2015 creșteri pentru categoria ven iturilor fiscale,
nefiscale și a fondurilor externe UE nerambursabile și reducerea veniturilor din
impozitul pe comerțul exterior și tranzacții internaționale, conform datelor prezentate în
tabelul 3 .5.
Tabel 3.5. – Analiză comparativă a evoluției veniturilor bugetului de stat , 201 5-2016

CATEGORII DE
VENITURI
2015
2016 2016/2015
Valoare
absolută Indice de
creștere
impozit pe profit 24.614,9 26.473,6 +1.622 111,78 22024.9 26473.6
8387.7 9505.3
31587.7 31166.1
22755.4 2556.2
175.3 1010.3
6164.9 6554.2
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 3500020142016
venituri nefiscale
Contributii la asigurari
Accize
TVA
Impozit pe salarii
Impozit pe profit

35
impozit pe salarii și venit 9.226,9 9.505,3 +278,4 103,02
impozite și taxe pe
proprietate 1.170,5 1.573,3 -42,1 97,39
taxa pe valoare adăugată 35.919,4 31.166,6 -4.752,8 86,77
accize 21.106,0 25.556,2 +901,8 103,66
impozit pe comerțul
exterior și tranzacții
internaționale (taxe vamale)
816,0
882,7
+66,7
108,17
contribuții de a sigurări 192,9 1.010,3 +817,4 523,74
venituri nefiscale 7.714,9 6.554,2 -1.160,1 84,96
venituri din capital 654,3 346,8 -47,7 87,91
Sursă – http://www.mfinante.gov.ro/

Din punct de vedere al gradului de realizare la încasări, principalele venituri
bugetare ale anului 2016, au înregistrat următoarele creșteri procentuale față de anul
precedent:
– impozitul pe profit 11,78 %,
– impozitul pe venit și salarii 3,02 %;
– taxa pe valoarea adăugată -13,23 %,
– accize 3,66 %,
– venituri din capital -12,09 %
– contribuțiile de asigurări 105 % și
– veniturile nefiscale -15,04 %.
3.2. Accizele
Încasările din accize crescut în anul 201 5 cu 1899 milioane lei, comparativ cu
anul 201 4, din cauza majorării nivelului la accizele pentru motorină, pe fondul majorării
nivelului accizelor la motorină, la țigarete, alcool, a introducerii de accize la unele
produse de lux precum și majorării cursului de schimb luat în calcul la pla ta accizelor în
condițiile unei influențe negative determinată de scăderea volumului cifrei de afaceri în
comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule cu 3,6% .

36
În anul 201 6 s-a înregistrat o nouă creștere în valoare de 2800,2 milioane lei față
de anul de referință , conform tabelului 3. 6 și a graficului 3. 7.
Tabel 3.6. Analiza accizelor comparative cu venituril e totale , 2014 -2016
2014 2015 2016 Pondere în PIB
2014 2015 2016
VENIT URI
TOTALE 95.370,1 105.705,6
101.476,4 31,7 33,1 29,5
Accize 22.755, 4 24.654,4 25.556,2 3,6 3,7 3,6
Sursă – http://www.mfinante.gov.ro/
Conform tabelului de mai sus , cea mai mare creștere s -a înregi strat în anul 201 6
comparativ cu anul 201 4.
Grafic 3. 7. Evoluția accizelor între anii 201 4-2016

Sursă – creat de autor pe baza datelor de pe www.mfinante.ro
Ponderea ocupată de accize în PIB a fost următ oarea:
– 2014 – 3,6 % din PIB
– 2015 – 3,7% din PIB
– 2016 – 3,6 % din PIB.

2100021500220002250023000235002400024500250002550026000
2014 2015 201622755.4 24654.4 25556.2 Evoluția accizelor

37
CONCLUZII

Impozitul indirect este o pârghie aflată în mâinile statului, prin care acesta poate
direcționa consumul în funcție de perioadele de criză s au de boom prin care trece
economia; de asemenea, statul poate influența o fază sau alta a procesului reproducției
sociale, în fuctie de interesul pe care îl are la un moment dat. Cu alte cuvinte, se poate
spune că impozitele indirecte prezintă o sensibili tate deosebită față de conjunctura
economică.
Impozitul indirect nu poate fi interpretat doar ca generator de efecte negative. El
trebuie perceput și prin prisma rolului său economic și social. Astfel, spre exemplu, în
plan economic, prin încasarea unor ac cize, statul poate reduce cererea pentru anumite
produse de lux, sau poate reduce importurile anumitor produse, stimulând în acest fel
cererea pentru cele autohtone. Pe plan social, accizele își au meritul lor în reducerea
consumului de produse dăunătoare sănătății (alcool, țigări).
Accizele reprezintă o importantă resursă bugetară, prin intermediul acestora
urmărindu -se o serie de obiective ale politicii bugetare. În principal este vorba de
acoperirea într -o măsură cât mai mare a cheltuielilor publice. For me foarte vechi de
impozitare, accizele constituie o sursă importantă de venituri, cu cheltuieli minime din
partea aparatului de stat.
Accizele, ca taxe de consumație, afectează în primul rând agentul economic
importator, întrucât acesta poate imobiliza o importantă categorie de resurse financiare în
momentul introducerii bunurilor în țara. De multe ori, tendința legiuitorului este de a
frâna activitatea de import a anumitor bunuri, justificată prin saturația pieței față de
aceste produse, sau în scopul de a proteja produse de același gen autohtone. Creșterea
prețurilor pentru aceste bunuri de consum afectează din punct de vedere financiar și
bugetul personal al fiecărui cumpărător, care va lua decizii tot mai stricte cu privire la
cumpărarea bunurilor resp ective supuse accizelor.
Accizele acționează în toate nivelele și în toate domeniile vieții economice.
Acestea afectează atât producătorul cât și consumatorul căci prin majorarea acestora va
creșze și prețul bunurilor. De asemenea, creșterea acestor taxe influențează și
intreprinderea, societatea comercială deoarece cresc prețurile produselor comercializate
de aceasta.

38
Din punct de vedere al statului, creșterea accizelor reprezintă o creștere a
venituirilor sale, deaorece impozitele indirecte și deci și accizele care sunt impozite
indirecte reprezintă o sursa importantă de venit la dispoziția statului.
Utilizarea acestor categ orii de impozite au deci și aspecte poz itive și aspecte
negative. Ca avantaje putem să precizăm faptul că prin aplicarea lor statul descurajează
consumul unor produse dăunătoare sănătății ca de exemplu țigările, aloolul etc.
Din punctul de vedere al statului, avantajul aplicării accizelor îl repreazinta
faptul că accizele constituie (în țările în care se aplică) o sursă de venit apr eciabilă, facil
de obținut, la un cost puțin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afectează, în general,
băuturile, țigările, automobilele și carburanții și furnizează majoritatea veniturilor
procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respecti v ¾. Un alt avantaj al
impunerii indirecte , implicit al aplicării accizelor îl prezintă rapiditatea, comoditatea și
costul relative redus al perceperii.
Ca și dezavantaj menționăm faptul că aplicarea accizelor duce la majorarea
prețurilor la producție, î n funcție de mărimea accizelor, iar acest fapt poate reduce, în
anumite condiții, cererea la aceste produse. Ca urmare, se va diminua volumului
vânzărilor și, respectiv, mărimea profitului. Astfel, va fi afectată și dezvoltarea ulterioară
a întreprinderii
Un alt dezavantaj îl reprezintă faptul că accizele, în general, sunt sensibile la
inflație, ajungându -se în perioade de inflație puternică la o scădere a randamentului
accizelor (de altfel această problemă este actuala mai mult sau mai puțin pentru toate
categoriile de impozite).
Faptul că se aplică asupra va lorii în vamă, la care se adaugă taxele vamale, în
cazul produselor importate, sau în suma fixa asupra cantităților de petrol sau gaze livrate,
face ca aceste taxe să -și diminueze randament ul în condiții de inflație puternică. Apare
necesară, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflației.
Prin urmare, accizele constituind o sursă importantă de venituri bugetare, ușor de
procurat, prin ele se urmăresc obiective buge tare dar și eficiență administrativă.

39
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru F., ,,Fiscalitate și prețuri în
economia de piață” Editura Economică, București, 2002.

2. Bistriceanu G., Popescu G., ,,Bugetul de
stat al României” Editura Universitară, București, 2 007.

3. Cătinianu F., ,,Finanțe publice” Editura Marineasa, Timișoara, 2003.
4. Chirică L., ,,Curs complet de contabilitate
și fiscalitate” , vol.I Editura Economică, București, 2001.

5. Grigorie -Lăcrița, N., Cioponea, M., C.,
,,Finanțe publice și f iscalitate” Editura Fundației România de Mâine,
București, 2004.
6. Iordache E., Julian M., Capota M.,
,,Colecția cariere -manualul specialistului
în fiscalitate” Editura Ireisan, București, 2005
7. Moșteanu T., coordonator, ,,Finanțe
publice – Note de curs și aplicații pentru
seminar” Editura Universitară, București, 2005.
8. Popa A. F., Popa N., ,,Impozitele și taxele
reglementate de codul fiscal” Editura Contaplus, București, 2008.

9. Sandu G., ,,Finanțe publice – Note de curs” Universitatea ,, Ștefan cel Mare” Suceava,
2007.
10. Sandu G., Ciubotariu I., Apetrei A.,
,,Finanțe – abordări teoretice și practice” Editura Didactică și Pedagogică, București,
2008.
11. Talpoș I., ,,Finanțele României” Editura Sedona, Timișoara, 2007.
12. Țâțu L., Șe rbănescu C., ,,Fiscalitate și
control fiscal” Editura Aner, București, 2012.
13. Țâțu L., Șerbănescu C., Ștefan D.,
Cataramă, D., ,,Fiscalitate de la lege la
practică” , ediția a V a Editura C.H.Beck, București, 2008.
14. Topcin C., ,,Fiscalitate” Univers itatea Independenta, București, 2005
15. Văcărel I., Anghelache G., Bistriceanu D.,
Moșteanu I., Bercea F., Bodnar M.,
Georgescu F., ,,Finanțe publice” , ediția a
VII-a Editura Didactică și Pedagogică, București,
2011.

16. Vintilă G., ,,Fiscalitate. Met ode și tehnici
fiscale”
Editura Economică, București, 2009.

40
Resurse internet
17. *** www.euractiv.ro .
18. *** www.mfinante.ro .

19. Legislație
***
Legea Finanțelor publice nr.500/2002
publicată în M.O. nr.597/13 august 2002.
20. *** Legea nr. 227/2015 privind Noul Cod F iscal
publicată în ,,Monitorul Oficial” Partea I, nr.
688 din 10 septembrie 2015