STUDIUM, VIII 2015 Mihai CHIRIAC [603547]

STUDIUM, VIII / 2015 Mihai CHIRIAC

PLASTICA ANTROP OMORFĂ DIN COMPLEXELE
DE CULT CU ROL DE SANCTUAR DIN ARIA
CULTURILOR PRECUCUTENI -CUCUTENI

The a nthropomorphic plastic from the cult complexes serving as
sanctuar ies in the area of the Precucuteni -Cucuteni culture

Abstra ct: This paper aims to present the anthropomorphic plastic
from several Precucuteni -Cucuteni sanctuaries. The a nthropomorphic
plastic is important for the study of prehistorical cultures as it help s us
understand certain spiritual ideas and their spread during that age . By
researching the religious concepts from the Cucuteni world, this paper
refers to the presence of the Great Goddess or Mother Goddess theme. The
anthropomorphic plastic present ed below is divided into two categories,
round -bosse statuettes and anthropomorphic plates .

Keywords: Precucuteni, Cucuteni, sanctuaries, anthropomorphic
plastic, religious concepts.

* * *

Complexul Precucuteni -Cucuteni face parte din marele complex
cultural Ariușd -Cucuteni -Tripolie, evoluția lui întinzându -se pe o perioadă
de aproximativ 1500 de ani. Ca și răspândire, întâlnim descoperiri
Precucuteni -Cucuteni pe o suprafață vastă ce ocupă sud -estul Transilvaniei,
colțul de nord -est al Munteniei, aproape întreaga Moldovă, cu excepția
extremității de sud -est, și regi unile din vestul și sud -vestul zonei de stepă a
Ucrainei. Prin plastică antropomorfă înțelegem acele piese ce imită o formă
omenească sau anumite părți ale corpului uman. Marea majoritate a
pieselor antropomorfice din arealul culturilor Precucuteni -Cucuten i sunt
reprezentări feminine (67,6%), cele masculine fiind în proporție de doar
3,3%, restul având sexul nedeterminat1. Din fericire, descoperirile rituale au
fost atent documentate, cum ar fi cazul celor de la Poduri sau Isaiia.

 B.A. Student, "The Lower Danube" University of Gala ți, Romania; [anonimizat].
Date submitted: 12 May 2015
Revised version submitted: 23 May 2015
Accepted: 29 June 2015
1 Ursu 2014: 13 .

6 Mihai CHIRIAC

Plastica round -bosse
Prin plastică round -bosse înțelegem acele piese ce pot fi privite de
jur-împrejur, fără ca vreuna din părți să fie încastrată într -o altă suprafață,
cum ar fi cazul basoreliefurilor sau altoreliefurilor. În cadrul acestei
categorii putem întâlni atât piese m obile, ce erau de obicei depozitate într –
un vas și scoase cu ocazia unor ceremonii, cât și piese fixe ce erau prinse pe
un pedestal.
În nivelul Precucuteni II târziu de la Poduri -Dealul Ghindaru s -au
găsit, în timpul campaniei din 1981, în locuința L36 ce avea cel mai probabil
rol de sanctuar, două complexe statuare. Ambele complexe se aflau în
apropierea unor vetre. Primul complex, aflat lângă prima vatră, denumit și
Sfânta familie , era format dintr -o statuetă mai mare și alte șase figurine
mai mici, pe lâ ngă acestea descoperindu -se și un vas -miniaturăă și un tron
de lut ars2(fig. 1) . Tronul îi era destinat statuetei mai mari ce se afla în
poziție șezândă. Această statuetă măsura 4,2 cm înălțime, având un gât
scurt și o masiv și un pânte proeminent ce prezi ntă o incizie, dând impresia
unei femei în preajma nasterii3. Celelalte figurine sunt mai mici,cea mai
mică având 2,1 cm înălțime, și prezintă incizii ce indică sexul feminin.
Al doilea complex de statu ete s-a găsit în preajma unei a doua vetre,
piesele af lându -se într -un vas mare care fusese distrus de prăbușirea
pereților, și era compus din 21 de statuete feminine, 14 tronuri rituale și
două obiecte de cult4(fig. 2) . Autorii descoperirii au împărțit cele 21 de
statuete în două grupuri, primul fiind format din șase figurine mai mici și
nepictate, iar al doilea grup fiind compus din 15 statuete pictate, cel mai
probabil acestui grup aparținându -i și tronurile5. Ceea ce remarcă și echipa
de arheologi e faptul că fiecare statuetă avea trăsături ce le deosebea de
celelalte, cea mai importantă dintre ele fiind o statuetă ce avea mâna
dreaptă modelată pe gât, orizontal, palma fiindu -i prinsă de cotul mâinii
stângi ce este sprijinită pe obraz, conferindu -i astfel o expresie
gânditoare6(fig. 3) . Mai trebuie adăugat și faptul că acestei figurine îi era
rezervat tronul cu spătar în formă de coarne.
O altă descoperire importantă ce aparține culturii Precucuteni este
cea de la Isaiia. Aici s -a găsit, în al doilea nivel de evoluție al unui sanctuar,
un vas ce conținea 21 de statuete feminine și acoliții lor, 13 tronuri, precum
și un colier de 42 de mărgele de lut7. Și aici putem împărți statuetele în
două grupuri, statuete cu tron(fig. 4) și statuete fără tron(fig. 5). E posibil ca
piesele din vas să fi fost protejate de u n strat de paie. Interesant e și faptul
că pasta unor piese conținea grăunțe8.

2 Monah et alii. 1983: 15 .
3 Monah et alii. 1983: 15 .
4 Monah et alii. 1983: 19 .
5 Monah et alii. 1983: 20 .
6 Monah et alii. 1983: 20 .
7 Ursulescu et alii. 2001 a: 110 .
8 Ursulescu & Tencari u 2006: 36.

Plastica antropomorfă din complexele de cult cu rol de sanctuar din aria culturilor Precucuteni -Cucuteni 7

Descoperirile de la Poduri -Dealul Ghindaru și Isaiia pot fi puse în
legătură cu descoperirile din sanctuarul de la Sabatinovka II(L3), din
Ucraina, acesta fiind tot un sanctuar precucutenian (Tripolie A). Aici s -a
descoperit, pe un podium de lut (2,75m X 6m) aflat pe latura vestică a
sanctuarului, 16 statuete antropomorfe, două tronuri de lut ars și câteva
vase. În centrul încăperii se afla un cuptor lângă care s -au găsit alte 5
statuete ce aceau alături câte o râșniță9(fig. 6) .
La Trușești -Țuguieta, în cadrul locuinței L60, s -a descoperit,
răsturnat pe platformă, fragmentul unei mari piese de cult, cu capul în
formă de recipient, ce măsura 45 cm10(fig. 7) . Trebuie precizat că în c adrul
acestei locuințe a fost identificate și resturile unei vetre in situ , precum și
resturile din baza unei construcții cu caracter religios, posibil o masă de
cult11, ceea ce îi poate conferi acestui edificiu rolul de sanctuar. Ace astă
afirmație poate fi susținută și prin forma statuetei ce putea fi folosit ca vas
pentru ofrande, dar și poziția centrală a locuinței în cadrul așezării. Spre
sud-vest față de L10/60 întâlnim o situație asemănătoare, descoperindu -se,
pe lângă resturile unui altar jertfelnic ș i un fragment mare de la o masă de
cult, doi idoli antropomorfi cu capul în formă de pâlnie joasă12(fig. 8) .
O descoperire interesantă întâlnim în stațiunea de la GhelăieștI –
Nedeia unde, în cadrul locuinței L5, a fost scos la iveală un vas piriform
protejat de un vas mai mare ce -l acoperea, în interiorul căruia se aflau patru
statuete prinse de peretele vasului în direcția celor patru puncte
cardinale13(fig. 9) . Vasul se afla în centrul unui cerc format din alte șase
vase pictate. Statuetele se aflau în stare bună, doar uneia dintre ele
lipsindu -i partea superioară, iar două dintre cele patru figurine aveau
suprafața corodată (fig. 10) . Alte două piese prezentau motive pictate cu
negru pe fond alb și negru pe fond brun cărămiziu. Aceste statuete se pare
că au ș i capul și extremitățile picioarelor pictate cu negru. Descoperitorul
acestui complex e de părere că acest grup statuar are o semnificație cu
caracter agrar14.
O situație similară cu cea de la Ghelăiești -Nedeia întâlnim la
Buznea -Târgu Frumos. În campaniile din anii 1971 -1972, în zona satului
Buznea a fost descoperit un complex statuar format din trei statuete
feminine și una masculină (fig. 11) într-o locuință ce nu prezintă obiecte de
uz casnic dar în care întâlnim o vatră de -altar, ceea ce i -a convins pe
descoperitori că au de a face cu un edificiu cu rol de sanctuar15. Complexul
de cult se afla sub un vas tronconic ce era poziționat, la rândul lui, în centrul
unui cerc format din șase cupe. Și în cadrul acestei descoperiri statuetele

9 Monah 1997: 35.
10 Florescu & Florescu 1960: 83.
11 Monah 1997: 38.
12 Florescu & Florescu 1960: 83.
13 Cucoș 199 9: 48.
14 Cucoș 1999: 49.
15 Mihai & Boghian 1985: 429.

8 Mihai CHIRIAC

sunt dispuse cardinal, de această dată statuetele fiind așezate orizontal, cap
la cap. Trebuie remarcat că și aici unei statuete îi lipsește capul. Și aici
complexul e asociat cu cultele agricole, în același timp fiind propuse chiar și
tema succesiunii anotimpurilor sau cicluril e vieții16.
O descoperire unică în lumea cucuteniană întâlnim în stațiunea de la
Mărgineni -Cetățuia. Într -un mic sanctuar din această stațiune s -a găsit, în
preajma unui cuptor, un cap antropomorf prăbușit pe podea. Acesta era
prevăzut cu un soclu circular, fixarea pe soclu făcându -se cu ajutorul unui
suport de lemn. Capul era modelat din chirpic amestecat cu pleavă și boabe
de cereale, modelarea pornindu -se de la un miez peste care s -a adăugat
strat peste strat. Partea superioară a capului era modelat sub f orma unei
cupe cu un interior acoperit cu un strat fin de lut (fig. 12) . Această
descoperire este considerată drept o perpetuare a tradiției vincene în
mediul Cucuteni A17.
În cazul sanctuarului L1 de la Scânteia întâlnim un inventar extrem
de bogat: 75 de i doli atât feminini cât și masculini, 30 de idoli zoomorfi, 7
protome zoomorfe și multe alte fragmente din diferite obiecte18.

Plăci antropomorfe
Alte piese reprezentative pe ntru plastica antropomorfă descoperită
în cadrul sanctuarelor cucuteniene sunt plăcile antropomorfe. Deși nu sunt
mlte , impresionează prin mărimea și rolul jucat în cadrul comunităților. În
aria culturilor Precucuten -Cucuteni întâlnim astfel de piese în s pecial la
Trușești -Țuguieta.
Prima piesă provine din sanctuarul L24 , o construcție mică ce ocupa
doar 40 mp. Placa antropomorfă, denumită și fațadă de templu , măsura
aproximativ 1mp și a fost găsită în centrul încăperii, prăbușită cu fața în sus,
iar în pa rtea superioară era terminată cu două capete inegale19(fig. 13) .
Capetele erau modelate sub formă de cupă, iar în partea centrală prezenta o
adâncitură deasupra căreia se găseau trei idoli -coloane, același număr fiind
prezent și de o parte și de alta a acel ei adâncituri. O piesă asemănătoare
întâlnim în L40, unde o placă modelată din chirpic și multă pleavă dă
impresia unei ființe cu mâinile ridicate20(fig. 14) . Piesa măsoară 73 cm în
înălțime și 70 cm în lățime.
Într-un alt sanctuar de la Trușești (L38) s -a descoperit partea
inferioară a unui idol antropomorf ce era modelat cu picioarele separate și
terminate cu vârfuri ascuțite (fig. 15 ). Fragmentul, ce măsura 65 cm,
prezenta un decor incizat în partea superioară, iar în partea inferioară era
decorat cu canel uri. Cel mai probabil placa era fixată pe un perete .

16 Mihai & Boghian 1985 : 434.
17 Monah 1997: 37.
18 Lazarovici 2007: 220.
19 Monah 1997: 37.
20 Monah 1997: 38.

Plastica antropomorfă din complexele de cult cu rol de sanctuar din aria culturilor Precucuteni -Cucuteni 9

Sanctuarele cu plăci antropomorfe au analogii și în cadrul altor
culturi de pe teritoriul țării noastre, c um este cazul celui de la Parța, unde a
fost descoperită o statuie cu două busturi și două capete , modelată din lut
amestecat cu pleavă21

Semnificații religioase
Important în cercetările plasticii antropomorfe este aflarea
contextului descoperirilor, ce poate ajuta la clasarea pieselor ca fiind
descoperiri în condiții rituale sau nerituale, astfel arh eologii putând desluși
modul în care erau puse în practică ritualurile religioase. În cazul
construcțiilor cu rol de sanctuar, foarte important e numărul pieselor,
mărimea acestora, precum și poziția acestora.
Astfel, putem observa o simbolistică a numerel or, în special în cazul
descoperirilor precucuteniene de la Poduri, Isaiia și Sabatinovka II, unde
întâlnim numărul 21, ce reprezintă simbolul atotputerniciei22. Foarte
interesantă este explicația domnului Nicolae Ursulescu ce prezintă numărul
21 ca multipl icarea cifrei 7, simbol al supranaturalului, al divinității, cu cifra
3, simbolul triunghiului, al echilibrului, al treimii, ceea ce ar marca
atotputernicia divinității23. Și numărul statuetelor cu tron, 13, și cel al
statuetelor fără tron, 8, reprezintă, c onform tradiției cabbalistice, principiul
morții, respectiv al creației materne24.
Observăm în pasta unor piese prezența cerealelor, simbol al
fertilității, dar și protejarea statuetelor din vase cu un strat de paie . Cel mai
probabil, această practică presu punea încărcarea figurine lor cu o energie
spirituală. Însă și forma unor statuete ce ilustrează femei cu pântecul
proeminent fac trimitere la cultul fecundității.
Ștefan Cucoș susține în cazurile descoperirilor de la Buznea și
Ghelăiești prezența unor cult e atât chtoniene cât și uranice25, idee
contestată de Silvia Marinescu -Bîlcu care este de părere că nu pot exista
două concepții cosmogonice26. Pentru susținerea teoriei lui Ștefan Cucoș
vine însă în ajutor și ipoteza care susține că în spațiul românesc pute m
întâlni două răsărituri și două apusuri, cel de primăvară și cel de iarnă27.
Unele stațiuni jucau probabil și rolul de centre religioase, precum
cele de la Isaiia, Poduri, Sabatinovka, ce sunt legate între ele de o
numerologie sacră, chiar dacă între ele exista o distanță de minim 140 km.
Trebue să ținem cont și de materialele și tehnicile folosite în modelarea și
arderea statuetelor. În cadrul sanctuarelor acestor stațiuni, statuetele
prezentau urme de ardere oxidantă și completă, pe când în alte stațiuni

21 Monah 1997: 32.
22 Ursulescu 2001 b: 57.
23 Ursulescu 2001 b: 65.
24 Ursulescu 2001 b: 65.
25 Cucoș 1999: 125.
26 Monah 1997: 43.
27 Monah 1997: 45 .

10 Mihai CHIRIAC

întâlnim o ardere incompletă , ceea ce presupune prezența unor meșteri
experimentați. Putem considera centre religioase și stațiunile de la Târpești
și Trușești, ce prezintă un număr mare de sanctuare în cadrul așezărilor,
dar și un inventar cu totul deose bit ce îmbogățesc aceste construcții de cult.
În concl uzie, plastica antropomorfă a jucat un rol important în viața
spirituală a omului cucutenian, reprezentând sub diferite forme conceptele
religioase ale lumii neo -eneolitice, putând fi observa te deja anu mite idei ce
se vor răspândi în Epoca Bronzului odată cu pătrunderea unor populații
nord -pontice. Prin cercetarea ideilor religioase se poate determina și
legătura neo -eneoliticul românesc cu cel anatoliano -balcanic. Plastica
antropomorfă ne ajută să recon stituim și modul de punere în practică a
ritualurilor religioase, chiar dacă uneori unele practici rămân învăluite în
mister.

BIBLIOGRAFIE

Cucoș, Șt. (1999). Faza Cucuteni B în zona supcarpatică a Moldovei .
Piatra -Neamț , România: Editura „Constantin Mat asăˮ.
Florescu , A.C. & Floresscu, M. (1960). Șantierul arheologic Tușești.
Materiale și cercetări arheologice, 7. 79-90.
Lazarovici, Gh. & Lazarovici, C.M. (2007) . Arhitectura neoliticului și epocii
cuprului din România. II. Epoca cuprului. Iași, România: Editura
Trinitas.
Mihai, C. & Boghian, D. (1985). Complexul cucutenian de cult descoperit la
Buznea. Memoria Antiquitatis, 9 -11. 429-452.
Monah, D. (1997). Plastica an tropomorfă a culturii Precucuteni -Cucuteni .
Piatra -Neamț, România:
Ursu, C.E. (2014). Plastica antropomorfă a culturii Precucuteni (Rezumat
teză doctorat) . Institutul de Arheologie Iași
Ursule scu, N. , Merlan , V. & Tencariu, F.A . (2001 a). Isaiia, com.
Răducăneni, Jud. Iași. Cronica cercetărilor arheologice din
România. Campania 2000 . 101 -105.
Ursulescu, N. (2001 b). Dovezi ale unei simbolistici a numerelor în cultura
Precucuteni. Memoria Antiquitatis, 22. 51-69.
Ursulescu, N. & Tencariu, F.A . (2006) . Religie și magie la est de Carpați
acum 7000 de ani: tezaurul cu obiecte de cult de la Isaiia . Iași,
România: Casa Editorială „Demiurg ˮ.

Plastica antropomorfă din complexele de cult cu rol de sanctuar din aria culturilor Precucuteni -Cucuteni 11

ANEXE

Fig. 1. Sfânta familie de la Poduri, după Monah

Fig 2. Soborul Zeițelor de la Poduri, după Monah

12 Mihai CHIRIAC

Fig. 3. Statuetă antropomorfă de la Poduri, după Monah

Fig. 4. Grupul de statuete cu tron d e la Isaiia, după Ursulescu

Plastica antropomorfă din complexele de cult cu rol de sanctuar din aria culturilor Precucuteni -Cucuteni 13

Fig. 5. Grupul de statuete fără tron de la Isaiia, după Ursulescu

Fig. 6. Sanctuarul de la Sabatinovka II, după după Zbenovi

14 Mihai CHIRIAC

Fig. 7. Piesă de cult de la Trușești, după A.C. Florescu, M. Florescu

Fig. 8. Idoli antropom orfi de la Trușești

Plastica antropomorfă din complexele de cult cu rol de sanctuar din aria culturilor Precucuteni -Cucuteni 15

Fig. 9. Vasul cu statuete de la Ghelăiești -Nedeia, după Șt. Cucoș

Fig. 10. Statuile din complexul de cult de la Ghelăiești, după Șt. Cucoș

16 Mihai CHIRIAC

Fig. 11. Statuetele din complexul de cult de la Buznea ,
după C. Mihai, D. Boghian

Fig. 12. Cap antropomorf de la Mărgineni -Cetățuia, după Monah

Plastica antropomorfă din complexele de cult cu rol de sanctuar din aria culturilor Precucuteni -Cucuteni 17

Fig. 13. Fațadă de temple de la Trușești, după Petrescu -Dîmbovița

Fig. 14. Placă antropomorfă de la Trușești, după Monah

18 Mihai CHIRIAC

Fig. 15 . Idol antropomorf de la Trușești, după Monah