U N I V E R S I T A T E A DE A R H I T E C T U R Ă ȘI U R B A N I S M I O N M I N C U [603535]

U N I V E R S I T A T E A DE A R H I T E C T U R Ă ȘI U R B A N I S M „ I O N M I N C U ”
B U C U R E Ș T I

D i s e r t a ț i e
Substracția ca gest ziditor în arhitectură

Coordonator științific:
prof. dr. arh. Augusti n Ioan
Absolvent: [anonimizat] , 2017

Cuprins
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. i
2. Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. i
3. Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… i
4. Cuvinte cheie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. i
5. Ipoteze de lucru (plan de idei) ………………………….. ………………………….. ………………… i
I. Stratul 1 – ”arhitectura independentă” ………………………….. ………………………….. ………. 2
6. substracția ca gest arhetipal ………………………….. ………………………….. …………………… 2
7. caverna – origine a arhitecurii ? ………………………….. ………………………….. ……………… 2
8. simbolistica peșterii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 2
II. Stratul 2 – sacrul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 5
9. teorii contemporane – loc, centru, limite în spațiul sacru ………………………….. ………… 5
10. scurtă mistagogie: Sf. Maxim Mărturisitorul ………………………….. …………………………. 5
III. Stratul 3 – arhitectura bisericii ………………………….. ………………………….. …………………… 6
11. „modelul” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 6
12. morfologie și tipologie spațial ă ………………………….. ………………………….. ………………. 6
13. (i)materialitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
14. tectonica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
15. lumina 8
IV. Stratul 4 – peisaj cultural ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 9
16. scobitura ca peisaj ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 9
17. caracteristici ale peisajului ………………………….. ………………………….. …………………….. 9
18. exemple ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 9
1. biserici rupest re în România ………………………….. ………………………….. ……….. 9
a) Corbii de Piatră, Nămăiești, Cet ățuia Negru -Vodă ………………………… 9
b) schiturile rupestre de pe Valea Buzăului ………………………….. ………….. 9
c) ansamblul rupestru Murfatlar (Basarabi) ………………………….. ………….. 9
2. biserici rupestre în Capadocia ………………………….. ………………………….. ……… 9
3. biserici – monolit în Lalibela, Etiopia ………………………….. ……………………….. 9
19. moduri de intervenție în peisaj ………………………….. ………………………….. ………………. 9
4. Edouardo Souto de Moura ………………………….. ………………………….. …………. 9
5. Alberto Campo Baeza ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
6. Peter Zumthor ………………………….. ………………………….. …………………………. 9

V. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 10
VI. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
20. cărți 11
21. periodice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 12
22. conferințe / articole ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 12
23. licențe / teze ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 12
24. webografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 12
VII. Listă ilu strații ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 13

Stratul 1 – ”arhitectura independen tă” i
1. Introducere
2. Argument
În această lucrare sunt prezentat e bazele teoretice care sa fundamenteze și să justific e
intervenția arhitectural ă pentru proiectul Schit la Corbii de Piatră .
Un element important îl reprezintă în țelegerea urmelor p ăstrate ale trecutului și valorizarea
acestora într-un mod în care arhitectura manifestă edificarea prezentului și are rol de medi ator între
trecut și viitor, în spiritul unei continuit ăți asumate.
3. Metodologie
Studiul presupune o cercetare și interpretare a patru componente:
– gestul arhetipal;
– devenire a peisajului ca urmate a substrac ției din materie ( masa solidă )
– masa solidă din care se face sub stracția și care devine peisaj;
– semantica teologică a spa țiului sacru;
– arhitectura lăca șului de cult.
+ Comunitatea / = chintesen ța
4. Cuvinte cheie
sacru
iconic
substrac ție
model
ecclesia
5. Ipoteze de lucru (plan de idei )

Stratul 1 – ”arhitectura independentă” 2
I. Stratul 1 – ”arhitectura independe ntă” 1
6. substr acția ca gest arhetipa l
7. caverna – origine a arhitecurii ?
8. simbolistica pe șterii

1 HEGEL, Georg Wilhelm Friedrich, Prelegeri de Estetică vol. 2 , Editura Academiei Republicii Socialiste
România, 1966, trad. D. D. Roșca, pp. 28 „opere arhitecturale ca re există pentru sine, independent, oarecum ca
niște opere de sculptură și a căror semnificație nu este determinată de alt scop și altă nevoie, ci rezidă în ele
însele”.

Stratul 1 – ”arhitectura independe ntă” 3

Stratul 1 – ”arhitectura independe ntă” 4

Stratul 2 – sacrul 5
II. Stratu l 2 – sacrul
În acest capitol sunt făcute interpretări semantice as upra spa țiului de cult ortodox:
deslu șirea mistic ă a slujbei liturgice, simbolismul bisericii, av ând la baz ă textul Mystagogiei
lui Maxim Mărturisitorul. În al doilea subcapitol, sunt prezentate concepte ale
fenomenologiei, relevante pentru spa țiul sacru.
9. teorii contemporane – loc, centru, limite în spa țiul sacru
10. scurtă mistagogie: Sf. Maxim Mărturisitorul

Stratul 3 – arhitectura bisericii 6

III. Stratul 3 – arhitectura bisericii
În acest capitol este arătat un model, modelul iconic, în care biserica,
din punct de vedere arhitectural, este imagine a lumii, Ierusalimul ceresc
și reia actul ini țial al cre ației, delimitând un spa țiu sacru deschis spre
lumea sensibil ă, nevăzută. De asemenea , sunt cercetate elemente ce țin de
limbajul arhitecural al unei biserici.

11. „modelul”
12. morfologie și tipologi e spațială
Construc ții caracteristice cultului cre știn au început să se realizeze după 330 d.Hr. când , prin
Edictul de la Milan, creștinismul este recunoscut ca religie oficială a Imperiului Roman. Anterior
acestui moment, casele particulare de tip iudaic (orientale) reprezentau locul pentru desfă șurarea
Tainei Împărtă șaniei și a agapelor, iar templu l era locul pentru rugăciune , în special în pridvor ul sau
foișorul numit al lui Solomon .
În primele veacuri cre știne se încearcă numeroase tipologii structural -constructive ale
bisericilor, din ce în ce mai variate și în combina ții foarte diverse, fără a se diferen ția însă radical de
modelele precedente , astfel că bisericile pot fi clasificate în trei tipuri majore: bazilical, central și
cruciform .

Stratul 1 – ”arhitectura independe ntă” 7
Basilica forensis (bazilica publică), program civil complex al arhitecturii romane ce poate
adăposti mul țimi de oameni a determin at preluarea și adaptarea acestuia în cre știnism. Acest model
a devenit fundamental în arhitectură datorită formei simple, dreptunghiulare ce simbolizează
corabia salvatoare a Bisericii plutitoare pe marea vie ții, amintind de cele trei prototipuri simbolice
vechi testamentare ale lăca șului de cult: corabia lui Noe, Cortul Mărturiei și Templul lui Solomon.
Termenul bazilică nu este de origine cre ștină, el provine din basileus, termen grecesc folosit
pentru rege sau împărat .
Constantin cel Mare, în d emersul său de a sus ține cre știnismul, dăruie ște unele bazilici care
au fost transformate în lăca șe de cult, păstrându -le forma și denumirea, dar conferindu -le alt sens:
„bazilica împăratului ceresc pământesc devine lăca șul Împăratului ceresc, casa lui Dumnezeu și
locul sfânt de adunare al cre știnilor”2.
Începând cu secolul IV se observă diferen țierea stilului bazilical occidental fa ță de cel
oriental. Stilul oriental este caracterizat de forme rotunde: cupole, navă centrală acoperită cu boltă
semicilindrică, plan central, rotund sau octogonal, în formă de cruce și se renunță, treptat, la galeriile
de deasupra navelor laterale3. Elementul principal și punctul de interes al compozi ției îl reprezintă
intersec ția navei longitudinale cu nava transversală sub formă de cruce greacă (cu bra țe egale) sau
latină (cu bra țul de la vest mai lung) , de unde se înal ță cupola cu Iisus Pantocrator.
Planul bisericii se transformă, din plan dreptunghiular alungit în plan central, crucif orm ca o
caracteristic ă a arhitecturii bizantine: biserica -corabie a tipului bazilical devine biserica cruce4.
Două tipologii antice au stat la dezvoltarea spa țiului de cult cre știn: spa țiul bazilical și spațiul
central .
Provenit direct din bazilica romană, spațiul bazilical este caracterizat prin axialitate,
determinat de parcurgerea lo ngitudinal ă

2 GHEORGHIȚĂ, Constanța Carmina, Spațiul de cult ortodox în România postcomunistă, p. 29, teză de doctorat
nepublicată.
3 BRANIȘTE, Ene, Liturgica generală cu noțiuni de artă bisericească, arhitectură creștină și pictură creștină ,
București , 1993, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, p. 297 -299.
4 GHEORGH IȚĂ, Constanța Carmina, Spațiul de cult ortodox în România postcomunistă, p. 30, teză de doctorat
nepublicată.

Stratul 1 – ”arhitectura independe ntă” 8
13. (i)materialitate
14. tectonica
15. lumin a

Stratul 4 – peisaj cultural 9
IV. Stratul 4 – peisaj cultural
Prin gestul de a săpa un spa țiu în interiorul p ământului și a lăsa doar c âteva urme vizibile la exterior,
acesta se camuflamează și devine peisaj. În acest capitol sunt exemplificate astfel de spa ții și
prezentate metode de cercetare asupra lor. De asemene, sunt ilustrate și comentate proiecte
contemporane în context n atural pentru a putea defini câteva principii care să fie folosite în proiect.
16. scobitura ca peisaj
17. caracteristici ale peisajului
18. exemple
1. biserici rupestre în România
a) Corbii de Piatră, Nămăie ști, Cet ățuia Negru -Vodă
b) schiturile rupestre de pe Valea Buzăului
c) ansamblul rupestru Murfatlar (Basarabi)
2. biserici rupestre în Capadocia
3. biserici – monolit în Lalibela, Etiopia
19. moduri de interven ție în peisaj
4. Edouardo Souto de Moura
5. Alberto Campo Baeza
6. Peter Zumthor

CONCLUZII 10
V. CONCLUZII
– Despre ecclesia – comunitate, ca fiind quintessentia
– despre tipul de interven ție ales
Așadar, în acest studiu sunt suprapuse patru niveluri de înțelegere ale proiectului, care,
împreun ă creeaz ă a imagine complet ă a acestuia.

BIBLIOGRAFIE 11
VI. BIBL IOGRAFIE
20. cărți
ANDRU, Vasile, Isihasmul sau me șteșugul lini știrii, Bucure ști, Editura Herald, 2016
Arhiepiscopul Chrysostomos, IOAN Augustin, Arhitectura în Biblie și la Sfin ții Părinți, Colec ția
Ctitorii – Cartea ca o biseric ă, Bucure ști, Editura Pro Universitaria, 2013
CHEVALIER Jean, GHEERBRANT Alain, Dicționar de simboluri. Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme,
figuri, culori, numere , Iași, Editura Polirom, 2009, trad. de Micaela Sl ăvescu, Lauren țiu Zoica ș (coord.),
Daniel Nicolescu, ș.a.
BICIU ȘCĂ Florin, IOAN Augu stin, NANCU Alexandru, Cuvinte de folos pentru cei ce fac biserici,
București, Editura Universitară „Ion Mincu”, 2007
ELIADE, Mircea, Sacrul și Profanul, ed. a III -a, Bucure ști, Editura Humanitas, 2013, trad. Br ândușa
Prelipceanu
FRAMPTON, Keneth, Arhitect ura Modernă – o istorie critică , Bucure ști, Editura Universitar ă „Ion
Mincu ”, 2016, trad. Magda Teodorescu (coord.)
GOILAV -GURAN, Ana -Maria, „Sanctuarul Central în Cre știnismul Timpuriu. O investiga ție” în
volumul Comuniune și Contempla ție, Bucure ști, Zeta Books, 2011
HEGEL, Georg Wilhelm Friedrich, Prelegeri de Estetică vol. 2 , Editura Academiei Republicii Socialiste
România, 1966, trad. D. D. Ro șca
IOAN, Augustin, Retrofuturism – Spațiul sacru ast ăzi, Colec ția Spații imaginate, Bucure ști, Editura
Paideia, 2010
McEWEN, Indra Kagis, Străbunul lui Socrate: un eseu despre începuturile arhitecturii, Colec ția Balcon,
Cluj-Napoca, Editura Idea Design & Print, 2011, trad. Augustin Ioan și Cristina Andrie ș
PALADE, Mihaela, o posibilă Erminie arhitecturală, Bucure ști, Editura Sophia, 2004
„ReSITUS. Metode și tehnici avansate de conservare și reconstruc ție digital ă pentru patrimomiul
cultural -istoric imobil ”, revista IANUS , nr. 12 / 2007, Funda ția HAR
von MEISS, Pierre, De la formă la loc + Tectonica: o intro ducere în studiul arhitecturii, Bucure ști, Editura
Capitel Avantgard, 2015, trad. Ana -Maria Hariton
Sfântul Maxim Mărturisitorul, Mystagogia. Cosmosul și sufletul. Chipuri ale Bisericii , Bucure ști, Editura
Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe, 2000, trad. D. St ăniloaie
Sfântul Toma din Aquino, Despre principiile naturii către fratele Silvestru, Colecția Filosofie Medieval ă,
coord. Alexander Baumgarten, Bucure ști, Editura Univers enciclopedic, 2001, trad. din limba latin ă
Valentin Doru Căstăian

Stratul 1 – ”arhitectura independe ntă” 12
21. periodice
22. conferin țe / articole
IOAN, Augustin, Lumima, absen ța ei și spațiul sacru , Arad, aprilie, 2017
23. licențe / teze
GHEORGHI ȚĂ, Constan ța Carmina, Spațiul de cult ortodox în Rom ânia postcomunist ă, Bucure ști,
Universitatea de Arhitectur ă și Urbanism Ion Mincu, 2017, tez ă nepublicat ă
REBENGIUC , Tudor, The Nature of Language in Orthodox Church Architecture: A Hermeneutical
Approach, University of Cincinnati, 2010
BOTEZ, Ana, Rich Materiality: A Hermeneutical Approach to Byzantine Architecture , University of
Cincinnati, 2011
24. webografie

Listă ilustrații 13
VII. Listă ilustrații