Analiza decalajelor socio -economice dintre România și Uniunea Europeană [603532]

Analiza decalajelor socio -economice dintre România și Uniunea Europeană
Autori: Ni ță Alexandra -Gabriela
Roșu Ana -Maria
Stanciu Dănuț
Zaharia Patricia -Maria

Rezumat : Locul României în raport cu Europa sau, mai pre cis spus, cu Occidentul sau cu ță rile dezvoltate ale lumii
a fost și este o problemă crucială pentru cultura română modernă, ca ș i pentru societatea româneascã actualã.
Dimensiunea economicã nu a lipsit însã nici ea, și nici nu ar fi putut să lipsească , având în vedere acumularea
deosebirilor de nivel de dezvoltare dintre țara noastrã și țãrile dezvoltate, considerate a reprezenta Europa. Astãzi,
când România s -a apropiat decisiv de structurile europene și euroatlantice din punct de vedere politic, iar oamenii
obișnuiți laolaltã cu guvernanții sunt tot mai obsedați de problemática economicã, aceste decalaje sunt percepute mai
acut decât oricând. Începe să se cunoască faptul că România este unul dintre cele mai inegale state ale Uniunii
Europene în ceea ce privește venitul populației si dimensiu nile sociale. Româ nia ocupă prima poziție în cl asamentul
raportului dintre cea mai înalt ă și cea mai scăzută decil ă de venituri din toate statele membre ale Uniunii Europene.
Mai mult, cercetările au arătat că începând cu anul 2000, inegalitatea veniturilo r naționale a cresc ut într -un ritm
considerabil , contribuind la starea actuală de discrepanță ridicată între veniturile rezidenților. Lucrarea urmărește
să ofere o imagine cuprinzătoare asupra stării decalajelor socio -economice din România, analizând evolu țiile trecute
și actuale ale numeroșilor indicatori, special concepuți pentru a evalua intensitatea fenomenului. Indicatorii
constituie setul de mărimi particularizate, care conferă o prezentare a unei regiuni, într -o perioadă de timp,
reprezentând instrum ente de măsurare a activității regiunii în condițiile unor schimbări. Scopul utilizării indic atorilor
este de a afla stadiul/situația în care se află țara/ regiunea și modalitățile de rezolvare a problemelor acesteia.
Utilizarea indicatorilor regionali și z onali oferă cunoașterea regiunilor, instrumente informaționale utile în
identificarea mijloacelor de măsurare a calității vieții la nivel regional .
Cuvinte cheie: decalaje socio -economice, inegalitate , educația, veniturile, sănătatea , șomajul

1. Definirea decalajelor socio -economice și exemplificarea modurilor de măsurare a
acestora
Autor : Roșu Ana -Maria

Desfășurarea oricărei activități economice, precum și creșterea eficienței sale, implică nu numai
aspectele tehnico -economice, dar ș i pe cele sociale, culturale, politice, relegioase etc., toate acestea
devenind premise esențiale ale dezvoltă rii de ansamblu a unei economii și a fiecărei activităti
economice. Dacă interesul general al anilor ’60 -’70 s -a concentrat mai mu lt asupra econom icului,
datorită constrâ ngerilor determinate d e diversificarea nevoilor, dar ș i atracției pentru problematica
creșterii economice ș i realiz area echilibrului economic, astă zi, accentul s -a mutat asupra laturii
sociale, ca mijloc fundamental de re alizare a e conomicului, datorită manifestării sără ciei ca
fenomen multidimensional ș i ca mo d de viață, adâncirii inegalităților apărute în nivelele de
dezvoltare ale țărilor, a diferenț ierilor tot mai evidente a claselor sociale etc.

Orice activitate economică se de sfășoar ă cu ajutorul omului și pentru om. Omul este o ființă
creatoare care prin munc ă acționează în cadrul activităț ii economic e asupra resurselor pentru a
obține bunuri ș i servicii nec esare satisfacerii nevoilor. Acțiunea individului î n cadrul unei
econo mii este foarte importantă și de aceea abordarea socială a problemelor este impo rtantă pentru
concilierea diverselor inter ese ale numeroaselor categorii și grupuri sociale, în vederea realiză rii
progresului general.

Decalajul economic1 este o discrepanță cantitativă și calitativă, în timp și spatiu, î ntre diferite
subramuri sau econo mii naț ionale, reflectate cu ajutorul unor indicatori macroecono mici de
rezultate pe locuitor. Î n general , decalajele economice se referă la deosebirile de nivel economic
sau m ai precis, duc către ideea de lipsă de dezvoltare între mai multe ță ri. Aceste d eosebiri pot fi
identificate ș i analizate prin interme diul unor indicatori, care, după caz, pot fi de mai multe tipuri.
Evident, atunci când ne propunem să investigă m acumularea d ecalajelor economice, trebuie să
alegem indi catorii la care vom face apel: î n cazul decalaje lor socio -economice, se vor urmări și
analiza indicatori sociali ș i economi ci, cum ar fi cele care reflectă veniturile populației, nivelul de
trai, educ ație, sănătate, nivelul sărăciei, condițiile de pe piaț a muncii.

Distribuț ia veniturilor est e unul dintre cele mai actuale ș i mai importante subiecte dezbătute de
econ omiști, șefi de state și chiar ș i de fiecare persoană în parte, fiind afectate într -o măsură mai
mică sau mai mare de discrepanțele înregistrate în distribuț ia veniturilor. Ana lizând cel mai
frecvent utilizat indicator pentru bună stare (PIB pe cap de locuitor), se pot remarca foarte usor
decalajele dintre ță ri. De exemplu, mica țară europe ană, Luxemburg, a avut în 2016 produsul
intern brut pe cap de locuitor a depășit 103.000 USD, în timp ce Somalia a raportat doar 431 USD
pe cap de locuitor. În plus, aceste diferențe nu se limitează la a compara țări; sunt evidente ș i în
interiorul țărilor .

1 [Bacescu, Bacescu -Carbunaru, Marius, Angelica, compediu de macroeconomie, editura economica,1997 , pag.46

Un indicator care este adesea folosit în studierea inegalității sociale este coeficientul Gini. Acesta
măsoară cât de mult este deviată distribuția indivizilor/gospodăriilor într-un stat comparat cu o
distribuție perfectă a venitului. Thus, un index inferior coeficientului Gini este preferat pentru
valori mai mari. Gini, măsurat la un nivel regional, s-a concluzionat prin faptul că Europa are cea
mai scazută valoare. În contrast, inegalitatea sociala este foarte pronunțată în America Centrală ,
America de Sud și în sudul Africii, regiuni în care indicatorul Gini a înregistrat valori peste 50.
Cea mai usoară metodă pentru a înțelege coeficientul lui Gini este de a ne imagina curba lui Lorenz,
un grafic simplu care poate fi trasat pentru orice distribu ție. Pentru a trasa curba lui Lorenz, prima
dată se sortează crescător toți membri i unei populatii sau participanții la un sondaj în funcț ie de
venitul acestora și se împart în quintile, decil e sau percentil e (este preferată divizarea mai mare).
Curba rezultată va fi înclinată sub o linie de 45 de grade, cu excepția cazului – neîntalnit în
aplicațiile reale – de egalitate totală a venitului. În fiecare punct al curbei, se poate ști exact ce
procent din venitul total poate revendica o persoană aflată sub acel nivel al venitului. Coeficientul
Gini este o reprezentare geometrică simplă a curbei lui Lorenz. Acesta va lua valori de la zero-
cazul egalității absolute – la 100, în cazul în care ultima percentilă deține tot venitul.

PIB pe cap de locuitor in Uniunea Europe ană

Potrivit statisticilor, Româ nia este cel mai inegal stat al Uniunii Europene. Considerând rația dintre
mediile veniturilor câștigate de 10% dintre cei mai bogați oameni și 10% dintre cei mai săraci,
România înregistrează o valoare de 6, ceea ce înseamnă că 10% dintre oamenii înstă riți câștigă de
6 ori mai mult decât cei săraci. Media Uniunii Europene înregistrează o valoare mai bună, de 3,8.
În plus, Româ nia are, de asemenea, cel mai mare coeficient Gini din Europa Cent rala și de Est, cu
o valoare de 35, fiind în acelaș i timp unul dintre cele mai mari în ceea ce privește țările Uniunii
Europene.

Un alt indicator cu o mare aplicabilitate practică este decila de tranzi ție. Decila arată procentul
popula ției care se îndreaptă spre o decil ă mai mare pe o perioadă de un an și cât de mult din
populație coboară în clasamentul actualei decile. Calculâ nd decilele de tranziție ca diferență dintre
cei care avansează spre o decilă superioară și cei care ajung într-o decilă inferioară în fiecare an,
toate valorile devin negative, cu excepț ia cazului decilei secunde, așa cum se poate observa în
Figura 2. De aici se poate observa că există o tendință de a ajunge la o decilă inferioară, ceea ce
demonstrează că oamenii sunt considerați mai săraci în comparație cu anul precedent.

Un alt indicator utilizat în analiza inegalității veniturilor este raportul 10/10. Acest indicator
calculează raportul dintre veniturile obținute de cei mai bogați 10% oameni dintr -o țară și 10%
dintre persoanele cele mai sărace.
Prin calcularea acestei valori la nivelul CEE, rezultatele arată că România înregistrează cea mai
mare valoare: 6,0, în timp ce în Republica Cehă valoarea se situează la doar 2,9, după cum se arată
în Figura 4. R omânia este cu mult peste media UE de 3.8. Acest lucru arată că cei mai bogați 10%
dintre români câștigă de 6 ori mai mult decât cei mai săraci 10% din români, această cifră fiind și
cea mai mare în întreaga Uniune Europeană. Cu alte cuvinte, acest lucru d emonstrează că Rom ânia
este cea mai instabilă țară din Uniunea Europeană.

În deceniile următoare, inegalitatea veniturilor în România va crește sau va scădea. Ceea ce este
cert este faptul că astăzi Rom ânia este una dintre cele mai instabile țări din Uniunea Europeană la
nivel socio -economic. Prognozele demografice arată că țara va fi considerabil afectată de
fenomenul îmbătrânirii populațatiei, iar acest lucru va spori și mai mult nivelul decal ajelor socio –
economice. Autoritățile sunt obligate să recunoască situația și să implementeze în anii de vor urma
soluț ii pentru a opri expansiunea acestui fenomen nefavorabil.

2. Analiza decalajelor rândul Statelor Membre ale UE în prezent
Nume autor: Zaharia Patricia -Maria
Decalajul social -economic a fost în creștere în Europa în ultimele decenii, și s -a intensificat de la
declanșarea crizei financiare globale. Inegalitatea ridicată și în creștere dăunează societății
noastre din multe puncta de vedere, nu în ultimul rând în ceea ce privește creșterea economică.
Poate împiedica coeziunea socială, duce la pierderea oportunităților pentru mulți și chiar sfârși cu
cele mai slabe rezultate în domeniul sănătății. Inegalitatea poate de asemenea să dimi nueze
încrederea în instituții și să provoace instabilitate socială și politică în mai multe moduri.
În primul rand, cu cât crește nivelul inegalității economice, cu atât vor cre sc și "barierele
sociale" între grupuri și cu atât mai puțini indivizi se vor simți familiarizați cu alte persoane. În al
doilea rând, inegalitatea poate genera o percepție a nedreptății: e dificil să dezvolți încredere în
alții dacă aceștia sunt văzuți ca având avantaje nedrepte. În final, comunitățile inegale ar putea sa
nu fie de acord asupra împărțirii(și finanțării) bunurilor publice, iar acele dezacorduri pot
transforma legăturile sociale și diminua coeziunea socială. Încrederea distrusă poate duce la
intole ranță și discriminare și există o preocupare crescândă în țările europene și mai mult la nivel
global în legătură cu asocierea cu instabilitatea politică. Decalajul social -economic poate de
asemenea să crească singur odată cu trecerea timpului, doar prin t ransmiterea avantajelor și
dezavantajelor de la o generație către urmatoarea.
Fiecare țară din Uniunea Europeană este unică. Acest lucru înseamnă că, spre exemplu, produsul
intern brut (PIB) și evoluțiile demografice pot să difere foarte mult de la o țară la alta. De
asemenea, fiecare stat al UE își pune la punct propriile politici în domeniile -cheie, cum ar fi
educația sau sănătatea.

020000400006000080000100000120000140000160000180000
EU (28…
Euro area (19…
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom
Iceland
Norway
Switzerland
Albania
SerbiaReal GDP per capita, growth rate and totals
2016 2017
Sursa: Eurostat
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tsdec100

Venitul și averea sunt primele și probabil
cele mai importante aspecte ale decalajului
social -economic din Europa. "Marele
decalaj" nu este legat doar de creșterea
lacunelor dintre nivelurile de jos și de vârf
ale disitribuției veniturilor în țările europene
dar ci și de evoluția tendințelor dintre țări.
Inegalitatea de venit a crescut în cele mai
bogate țări în ultimele decenii, ridicând
întrebări asupra s tabilității și durabilității
sistemlor noastre sociale și economice.
Înțelegerea veniturilor oamenilor, în special
după taxe și beneficii, ne oferă o puternică
înțelegere dacă ei ar putea sau nu să și
plătească facturile și să poată să investească
pe terme n lung în educație, locuință și așa
mai departe. Totuși, nu există dubii cum că
bogăția de asemenea contează – atât în
formarea circumstanțelor individuale ale
omeanilor prin generarea de venit de capital,
cât și în creșterea forței socialo -economice.
Bogă țiile acumulate generează venit capital,
care, la rândul său, poate accentua
inegalitățile de venit.

Sursa : Eurostat

Munca reprezintă cea mai bună protecție împotriva excluderii. Totuși, piețele muncii nu sunt
mereu la fel de accesibile. Un șomaj mare și în special persistent reprezintă un pericol serios
pentru coeziunea socială și poate provoca daune pe termen lung asupra vieții oamenilor. Ba mai
mult, prea multe joburi nu oferă a cces către noi oportunități pentru aptitudini sau șanse de a
avansa pe scar a carierei. Făcând piețele muncii mai cuprinzătoare necesită, de asemenea, ajutarea
unor grupuri mai vulnerabile – în special tineretul slab calificat și neexperimentat – să găseasc ă
locuri de muncă de calitate și satisfăcătoare. În Europa, sunt marcate câteva diferențe între țări.
Ratele de angajari sunt ridicate în Cipru,Letonia, Slove nia, Norvegia, Islanda. La cealaltă
exteremă, în jur de 2 treimi din tarile europene trebuie să -și recâștige ratele de angajare de
dinainte de criză și lipsa de locuri de muncă ramâne mare, în special în Spania,Grecia, Franța,
Italia.
0.02,000.04,000.06,000.08,000.010,000.012,000.0
European Union (current composition)
European Union (before the accession of Croatia)
European Union (15 countries)
Euro area (19 countries)
Euro area (18 countries)
Euro area (17 countries)
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany (until 1990 former territory of the FRG)
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom
Iceland
Norway
Switzerland
Montenegro
Former Yugoslav Republic of Macedonia, the
TurkeyUnemployment by sex
2016
Females
◘
Males
Sursa: Eurostat
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Educația îmbunătățește nivelul de calificare al lucrătorilor și crește capacitatea acestora de a se
conforma cerințelo r venite din partea concurenței internaționale. Bugetul alocat pentru educație
variază la fiecare țară. Uniunea Europeană încura jează toți cetățenii să petreacă o perioadă de
timp în străinătate, ca parte a formării lor profesionale.
Sistemele educa țional e pot fi o forță pentru mobilitatea socială. Totuși, ele pot de asemenea
reproduce și consolida decalejele sociale existente. În medie, în majoritatea țărilor europene,
copiii din familiile de clasă mijlocie și bogate se descurcă mai bine în școală, este m ai probabil
să aleagă o universitate și, în final, să câștige mai mult ca adulți. Mai târziu în viață, adulții care
au vârsta de lucru și studii avansate sunt mai probabili să beneficieze de pe urma învățării de a
lungul vieții spre deosebire de indivizii slab calificați, perpetuând diviziunea socială.
Există o lacună în rezultatele de pe urma învățământului între oamenii cu medii socialo –
economice diferite, fapt ce implică cantități mari de potențial irosit. Însă, acest decalaj din
performanța medie a med iului parental diferă în țările europene: în timp ce câteva țări reușesc să
fie discrete – de exemplu Estonia și Danemarca – situația e mult mai grava în altele – Franța,
Cehia, Luxemburg și Ungaria. Țările cu aceleași scoruri medii pot avea de fapt decala je mult mai
diferite în performanța dintre familiile cu statut scăzut și cele cu statut ridicat, vedem de exemplu
Franța în comparație cu Suedia și Marea Britanie; sau Germania comparată cu Slovenia și
Olanda.

Sursa: PISA 2015

Sursa: Eurostat

Speranța de viață a crescut constant de a lungul timpului în Europa, ridicându -se în medie în
fiecare 3 luni de a lungul anilor. În consecință, un copil născut astazi în EU poate trăi pana la
varsta de 81 de ani și o persoană la 65 ani mai poate trăi înca 20 , în medie. Aceste creșteri au
avut loc în contextul îmbunătățirii educației și a condițiilor de viață în ultimele decenii, o
reducere a unor factori importanți dăunători sănătății(în special fumatul de tutun), și
predominant, sistemele universale de sănăt ate unde calitatea serviciilor a avansat constant în
timp.
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
European Union (current…
European Union (before the…
European Union (15 countries)
Euro area (19 countries)
Euro area (18 countries)
Euro area (17 countries)
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany (until 1990 former…
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom
Iceland
Norway
Switzerland
Montenegro
Former Yugoslav Republic of…
TurkeyPopulation by educational attainment level, sex and age (%) -Upper secondary and
post -secondary non -tertiary education (levels 3 and 4)

72.0 74.0 76.0 78.0 80.0 82.0 84.0 86.0 88.0European Union (current…European Union (before the…Euro area (19 countries)Euro area (18 countries)BelgiumBulgariaCzech RepublicDenmarkGermany (until 1990 former…Germany including former GDREstoniaIrelandGreeceSpainFranceCroatiaItalyCyprusLatviaLithuaniaLuxembourgHungaryMaltaNetherlandsAustriaPolandPortugalRomaniaSloveniaSlovakiaFinlandSwedenUnited KingdomEuropean Economic Area (EU28 -…European Economic Area (EU27 -…European Free Trade AssociationIcelandLiechtensteinNorwaySwitzerlandMontenegroFormer Yugoslav Republic of…AlbaniaSerbiaTurkeyBelarusArmeniaGeorgiaLife expectancy by age and sex
(Females)
60.0 65.0 70.0 75.0 80.0 85.0European Union (current…European Union (before the…Euro area (19 countries)Euro area (18 countries)BelgiumBulgariaCzech RepublicDenmarkGermany (until 1990 former…Germany including former GDREstoniaIrelandGreeceSpainFranceCroatiaItalyCyprusLatviaLithuaniaLuxembourgHungaryMaltaNetherlandsAustriaPolandPortugalRomaniaSloveniaSlovakiaFinlandSwedenUnited KingdomEuropean Economic Area (EU28 -…European Economic Area (EU27 -…European Free Trade AssociationIcelandLiechtensteinNorwaySwitzerlandMontenegroFormer Yugoslav Republic of…AlbaniaSerbiaTurkeyBelarusArmeniaGeorgiaLife expectancy by age and sex ( Males )

3. Evoluția decalajelor economice și sociale dintre România și Uniunea
Europeană
Autor: Niță Alexandra -Gabriela

Evoluția salariilor minime la nivel national 2008 -2017
Variatia salariilor minime in UE in luna ianuarie 2017 a fost situata intre 235 -1999 E UR
În ianuarie 2017, 6 state membre UE au contituit excepții, neavând un salariu minim pe
economie ( Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia ), in rest, celelalte 22 de state
împreuna cu țările candidate la UE (Turcia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei ,
Muntenegru, , Albania și Serbia) au avut un salariu minim pe economie la nivel national. Salariu
minim a variat considerabil in randul statelor membre, de la 235 EUR în Bulgaria la 1999 EUR
in Luxemburg.
În comparație cu 2008, salariile minime in 2017 au fost mai mari in fiecare stat membru UE (
care are un salariu minim la nivel national) cu exceptia Greciei, unde salariile au fost mai mici cu
14%. În perioada de 9 ani salariile apro ape că s -au dublat in Bulgaria ( creștere de 109%) și
Romania (99%). Precum și Slovacia, Estonia, Letonia și Lituania ce au înregistrat creșteri
semnificative între 64% -80%
În 2008, dintre țările candidate la UE, doar Turcia avea un salariu minim, ce a cre scut până in
2017 cu 35% .
În funcție de nivelul salariului minim lunar brut exprimat in euro, statele membre ale Uniunii
Europene cuprinse în această colectare de date pot fi împărțite astfel :
 Primul grup , unde salariile minime au fost mai mici de 500 EUR pe lună în ianuarie 2017.
Grupul este alcătuit din următoarele state membre UE: Bulgaria, România, Letonia, Lituania,
Republica Cehă, Ungaria, Croația, Slovacia, Polonia și Estonia; Salariile minime au variat
între 235 EUR în Bulgaria și 470 EUR î n Estonia.
 Al doilea grup , unde salariile minime au fost cuprinse intre 500 -1000 EUR pe lună în
ianuarie 2017. Țările care fac parte din acest grup sunt : Portugalia, Grecia, Malta, Slovenia și
Spania; salariile minime la au variat între 650 EUR în Portugali a și 826 EUR în Spania.
 Al treilea grup , unde salariile minime au fost mai mari de 1 000 EUR pe lună în ianuarie
2017. Grupul este format din următoarele state ale UE: Germania, Franța, Regatul Unit,
Belgia , Irlanda , Țările de Jos și Luxemburg; salariile minime au variat între 1 397 EUR în
Regatul Unit și 1 999 EUR în Luxemburg.
 Toate țările candidate la UE au avut salarii minime similare celor din grupul 1, variind între
155 EUR în Albania și 479 EUR în Turcia. Nivel ul din Statele Unite (cu un salariu minim la
nivel național de 1 192 EUR pe lună) s -a încadrat în intervalul prezentat la grupul 3.
Statele membre UE din afara zonei euro dar si cele candidate la UE au nivelurile si clasificarea
salariilor minime afectate de ratele de cursul euro

FIGURA 1 : PREZENTAREA COMPARATIVA A SALARIILOR MINIME ÎNTRE ANII
2008 SI 2017 IN UE

Sursă : Eurostat

Rata șomajului. România vs. Uniunea europeana
România ocupă o poziție favorabilă printer statele Uniunii Europene, având o rată a șomajului de
6,8% înregistrată la nivel national și cu mai puțin de 630.000 de șomeri, clasându -se pe locul 8 in
topul stetalor cu cele mai mici rate ale șomajului
Deși, în general, România oocupă o poziție mai bună la capitolul șomaj decât alte state pre cum
Olanda (7,4%) , Franța (cu o rată a șomajului de 10,3%), sau Polonia (9%) România este pe o
poziție nefavorabilă atunci când vine vorba de șomajul în rândul tinerilor. Astfel, potrivit datelor
raportate de Institutul de Statistică la Eurostat, r ata șomajului în rândul tinerilor cu vârste de sub
25 de ani este de 24% în România, peste media europeană de 22,2%.

Sursă :Eurostat

Rata șomajului în UE a rămas neschimbat în lunile iunie și iulie 2016 (8,6%), dar a fost in
scădere față de luna iunie 2015 cand rata șomajului a fost 9.4%. Potrivit Eurostat este cel mai
rude snivel al șomajului din 2009 încoace

O explicație a șomajului scăzut din România prin comparație cu cel din alte state o reprezintă
faptul că mulți români nu vor să înceapă să lucre ze în viitorul apropiat, de aceea nu sunt prinși în
statistici. Anul trecut, 380.000 de români se aflau în această situație și formau „forța de muncă
potențială adițională“.
FacebookTwitterEmailMai multe. Datele publicate de Institutul National de Statist ica (INS) indica cresterea usoara a numarului de someri si a ratei somajului in iulie." Aceasta evolutie trebuie interpretata insa cu prudenta, dat fiind ca estimarile pentru lunile anterioare (aprilie, mai, iunie) au fost revizuite in scade re. Subliniem faptul ca in prezent numarul somerilor se situeaza in apropiere de nivelul minim din 2008, ceea ce reflecta climatul favorabil din piata fortei de munca, determinat de accelerarea cererii interne", se arata intr -un raport de miercuri al Banci i Transilvania. analistii BT.

FIGURA 2 RATA ȘOMAJULUI IN UE, IULIE 2016
Sursă :Eurostat

FIGURA 3 RATA ȘOMAJULUI ÎN UE, IULIE 2017
Sursă :Eurostat

Educația. România vs UE

De 10 ani, de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, sistemul educational din România a ramas
constatnt la un nivel al cheltuielilor de 4% din PIB, numărul absolvenților de Bacalaureat s -a înjumătățit,
iar desființarea școlilor profesionale (2009) reprezintă o decizie cu impact negativ pentru economie.
Părțile positi ve din domeniul educației sunt considerate îmbunătățirile aduse mai multor școli prin
reabilitarea acestora si formarea profesorilor din fonduri europene
FIGURA 4 PREZENTAREA COMPARATIVĂ ÎNTRE ROMÂNIA ȘI UE PRIVIND
NIVELUL DE ABSOLVIRE ÎN ANUMITE DOMENII
Sursă :Eurostat

FIGURA 5 PONDEREA ABSOLVENȚILOR DE STUDII SUPERIOARE

Ponderea absolvenților de studii superio are (persoanele cu vârsta cuprinsă între 30-34 de ani) a
continuat să crească, ajungând la 25,6 % în 2015 Cu toate acestea, acesta este un procen t relativ scăzut
în comparație cu media UE (38,7 % în 2015) și este al doilea cel mai mic din UE. Rata de ocupare
proaspăt absolvenților de studii superioare a crescut cu 5 puncte procentuale în 2015, ajungând la 77,1
%, dar a rămas sub media UE de 81,9 %.
În 2015, România a adoptat o nouă strategie pentru învățământul terțiar, care prevede o serie de măsuri
vizând:
 îmbunătățirea participării la toate nivelurile de învățământ superior;
 asigurarea implicării strategice pe sectoare de activitate;
 dezvoltarea de programe de studiu flexibile, de înaltă calitate și relevante pentru piața muncii.

Sănătatea. România vs UE
Sistemul sanitar din România este caracterizat prin utilizarea ineficientă a resurselor publice și prin
finanțare scăzuta, cu cele mai scăzute cheltuieri pe cap de locuitor ca pondere din PIB în Uniunea
Europeană – 814 EUR. Cheltuielile pentru sanitate reprezintă în țara noastră sunt 4,9% din PIB – în scădere
de la 5,7% în 2010 și mult sub media UE, de 9,9%. Sursele publice sunt 78% din finanțtarea totală din
domeniul sănătății ( la același nivel cu media UE)
Instabilitatea politica si economica au contribuit la nivelurile scazute ale cheltuielilor pentru sanatate.
La 814 euro pe cap de locuitor (valoare ajustata in functie de diferentele in ceea ce priveste puterea
de cumparare), Romania cheltuieste sub o treime din media UE, cel mai scazut nivel dintre toate
statele membre. De asemenea, ponderea PIB -ului dedicat sanatatii (4,9 %) este cea mai scazuta si
semnificativ sub media UE de 9,9 %. Cheltui elile pentru sanatate ca pondere a PIB -ului au scazut
constant din anul 2010, reflectand situatia politica instabila si ca urmare a reducerii cheltuielilor pentru
a atinge tintele deficitului bugetar.
FIGURA 6 CHELTUIELI ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII ÎN UE

Sursă :Eurostat

"Platile din buzunar" – care includ co -plati si plati directe pentru serviciile care nu sunt acoperite prin
asigurarile sociale de sanatate, dar si plati neoficiale – reprezinta a doua sursa de venituri pentru
asistenta medicala, iar in anul 201 5 au ajuns pentru prima data la 21 % din cheltuieli. Cheltuielile
medicale "din buzunar" din Romania reprezinta 21,3 % din cheltuielile totale pentru sanatate, in
crestere de la 18,5 % in 2005. Cea mai mare pondere a cheltuielilor medicale "din buzunar" es te
dedicata produselor farmaceutice (70,8 % vs. 44,2 % in UE). Cu toate acestea, numai 1,7 % din
consumul final al gospodariilor este cheltuit pe plati "din buzunar" pentru asistenta medicala, sub
media UE (2,3 %).

FIGURA 7 CHELTUIELI DIN BUZUNAR PENTRU SĂNĂTATE, % DIN
CHELTUIELILE CURENTE PENTRU SĂNĂTATE

Sursă :Eurostat

Accesul la asistenta medicala este deosebit de redus in zonele rurale. Nevoile nesatisf ăcute de
asistent ă medical ă sunt substantial peste media UE.

Finanțarea scăzută si utilizarea ineficient ă a resurselor publice ingreuneaz ă sistemul sanitar. Exista o
legatura slab ă intre deciziile de planificare si nevoile de s ănătate ale populatiei, din cauza lipsei de
sisteme de informare adecvate .

4. Analiza decalajelor economice d intre regiunile/județele României
Autor: Stanciu Dănuț
Decalajele de tip economic dintre regiunile Romaniei au crescut între anii 2000 si 2014, în timp
ce din Europa de Est si Europa Centrala aceste decalaje s -au redus, conform unui document
publicat de Consiliului de Programare Economica.
Conform publicației aceaste evoluții pot fi explicate prin convergența celor mai performante
regiuni ale Romaniei la media ECE, dar potrivit acestei publicații convergența regională este un
proces destul de lent.
Docume ntul publicat aduce în discutie zona euro și pune în balanță costurile și beneficiile aderării.
În ceea ce privește beneficiile, aceste sunt numeroase, se așteaptă la o reducere a costului
capitalului si o creștere a investițiilor străine directe, o crește re a rezistenței la socurile externe și
o creștere a exporturilor cuprinsă între 5 si 10 procente dar și o scădere a dobânzilor pentru țările
ce prezinta o istorie economică a inflației ridicate înainte de criza economică.

Odată cu beneficiile, apar și co sturile ce sunt reprezentate de dezechilibre, pierderea politicii de
curs de schimb, politica monetara unica, o limitare a rolului bancilor centrale și incertitudini cu
privire la modul de funcționare a zonei euro.
Conform Sociollogica, PIB -ul Romaniei a c rescut cu 327% între anii 2000 și 2006, iar între 2006
și 2015 s -a dublat.
În fiecare din cele două intervale menționate exista 6 judete în care PIB -ul creste cu o valoare peste
media națională. Aceste județe sunt Ilfov, Cluj, Timiș, Prahova, Constanța, Da mbovita și
municipiul București.
În 17 judete, care reprezintă mai mult de o treime din total, PIB -ul crește cu o valoare sub media
națională în ambele intrevale. Aceste 17 județe au ramas în urmă față de restul țării în ultimul
mileniu. Aceste județe sunt : Satu Mare, sud -vestul țarii (Caras Severin, Mehedinți, Gorj,
Hunedoara) și estul (Olt, Teleorman), dar și o altă porțiune în zona nord -sud, începând cu Suceava
și oprindu -se în Ialomița.
Alte 11 județe se aflau în zona de pierdere doar în perioada post -aderare și care sunt sub media
națională din cauza performanței economice slabe din ultimii ani.
Aceste județe sunt marcate pe harta de mai jos astfel:
– cu albastru cele 11 judete;
– cu rosu cele care au avut întotdeauna cu o crestere sub media națională;
– cu galben cele care au avut tot timpul crestere peste media națională;

– iar cele marcate în crem (Timis, Alba, Sibiu, Brasov, Maramures, Iasi, Giurgiu si Calarasi)
au avut fluctuații gasindu -se când sub medie când peste în functie de interval, dar având o
creștere a PIB -ului peste medie per total.

Una dintre cauzele modificarile PIB -ului în ceea ce privește judetele este migrația populației între
aceste regiuni.
În 14 dintre județele țării creșterea e peste media națională în timp ce în 27 dintre ju dețe această
creștere este sub media națională.
Cea mai mare presuine a populației se găsește în București, Cluj, Iași și Timișoara acestea fiind
destinția favorită a celor ce doresc să emigreze.
Presiunea este limitată în cazul Constanței datorită distanței față de București.

Un județ cu potențial este Iașul, PIB -ul acestia a crescut considerabil față de anii 2000 ajungând
sa fie egal cu suma PIB -urilor județelor Bacău și Neamț.
Cluj-ul ar trebui să aibă parte de competiție din partea Sibiului, Braș ov și Alba Iulia, în teorie,
acest lucru ar fi trebuit să ducă la scăderea impactului creeat de migrația spre Cluj. Impactul se
datorează și Universității Babeș -Bolyai și al sectorului IT din municipiu.
Presiunile asupta Timișoarei sunt limitate de Municip iile Oradea și Arad iar județele Giurgiu,
Călărași și Maramureș prezintă o creștere peste media națională.
Regiunea Carpaților Orientali împreună cu estul Munteniei și estul Transilvaniei dar și Oltenia se
află în continuă creștere PIB -ul acestei zone cres când în mod accelerat, acesta a urcat de la 62%
în 2000 la 81% în 2015 iar dacă acesta continuă în același ritm, această zonă poate ajunge la un
PIB mai mare decât jumătate din România.
Veste bună este ca PIB -ul tuturor județelor se află în creștere deși o amenii nu țin întotdeauna cont
de statistici, astfel încât migrația ce a început imediat după anii 2000 a avut efecte majore deși
România era în creștere economică.
Cu toate aceste, în România, putem numi doar zece județe în care putrea de cumpărare a
locuitorilor trece de media națională. În fruntea listei se află Bucureștiul, orașul în care populația
are cea mai mare putere de cumpărare din România, dar, în continuare, românii au una dintre cele
mai scăzute puteri de cumpărare din spațiul european și se r egăsește abia pe locul 33 după venitul
disponibil pe cap de locuitor care în anul 2016 era de 4.181.
Venitul ce a fost înregistrat de România sugerează doar o treime din media la nivel european, dar
în comparație cu anii trecuți există o creștere de aproxi mativ 12% a puterii de cumpărare pe cap
de locuitor.
În urma unei comparații asupra celor 42 de județe din România, pe primul loc găsim bucureștiul
cu cea mai mare putere: 6.288 de euro pe cap de locuitor, o cifră care este mai mare cu 50% decât
media pe ț ară.
Singurele județe cu o putere de cumpărare peste media națională sunt județele regăsite în top 10,
iar cel care se apropie cel mai mult de medie este județul Alba cu o cifre de 4.128 de euro.
În tabelul de mai jos puteți observa un top 10 al țărilor ș i datele aferente anului 2016:

Dacă ar fi să împarțim regiunile României în categorii tipologice de dezvoltare, după nivelul și
dinamica PIB regional pe locuitor am avea urmatoarele rezulate ( date referitoare la perioada 1995 –
2010):
1995 – 1998 1998 – 2001 2001 – 2008 2008 – 2010
Nord -vest
regiune
subdezvoltă
stagnant regiune
subdezvoltă
stagnant regiune
subdezvoltată în
declin Regiuni
subdezvoltate în
declin rapid
Centru
Regiuni
dezvoltate în
declin rapid regiune
dezvoltată
stagnant regiune
dezvoltată în
declin Regiuni
subdezvoltate în
declin lent
Nord -est
Regiuni
subdezvoltate în
declin rapid regiune
subdezvoltată în
declin regiune
subdezvoltată în
declin regiune
subdezvoltă
stagnant
Sud-est
Regiuni
dezvoltate în
declin rapid regiune
subdezvoltată în
declin regiune
subdezvoltată în
declin Regiuni
subdezvoltate în
declin lent
Sud-muntenia
Regiuni
subdezvoltate în
declin rapid regiune
subdezvoltată în
declin regiune
subdezvoltată în
avânt regiune
subdezvoltată în
declin lent
Bucuresti – ilfov
regiune
dezvoltată în
avânt regiune
dezvoltată în
avânt regiune
dezvoltată în
avânt Regiuni
dezvoltate în
declin rapid
Sud-vest oltenia
Regiuni
dezvoltate în
declin lent regiune
subdezvoltată în
declin regiune
subdezvoltată în
declin regiune
subdezvoltată în
declin lent
Vest
regiune
dezvoltată în
avânt regiune
dezvoltată în
declin regiune
dezvoltată în
avânt Regiuni
dezvoltate în
declin lent

 stagnant – dinamica regiunii este aproximativ egală cu media națională;
 regiunile subdezvoltate în avânt – cele care au posibilitatea recuperării decalajului de
dezvoltare;
 regiunile subdezvoltate în declin – ritm de creștere inferior mediei naționale;
 regiunile dezvoltate în declin – nivelul PIB superior mediei naționale;
 regiunile dezvoltate în avânt – se situează peste media națională – situație favorabilă.

Din punct de vedere al educației, rata celor neștiutori de carte a scăzut de la 2,6% în anul 2002 la
1,4% în prezent, adică aproximativ 245.387 de români nu știu să scrie și să citească.
Majorita tea românilor neștiutori de carte se află în partea de sud -est a țării, în special în mediul
rural, conform datelor oficiale, asta înseamna 118.927, număr ce scade la 34.294 când vine vorba
de locuitorii de la orașe.
Județul ce prezintă cel mai mare număr de persoane analfabete este Giurgiu, aici locuiesc mai mult
de 10.100 români analfabeți. Pe locul 2 în topul județelor cu cele mai multe persoane neștiutoare
de carte se află Călărași cu 9.700 de persoane, fiind urmat de județele Teleorman și Iași.
Județul ce stă cel mai bine la acest capitol este Clujul unde, din cei aproape 630.000 de locuitori,
doar 4.873 nu știu să scrie și să citească.

Bibliografie :

1. Bacescu, Bacescu -Carbunaru, Marius, Angelica, Compediu de macroeconomie, editura
economica,1997

2. Murgescu, Bogdan, Romania si Europa – Acumularea decalajelor economice(1500 -2010),
editura Polirom, 2010

3. Virjan, Daniela, Economie si politici sociale, editu ra ase, 2004

4. Income innequality in Romania – A comprehensive assessment

5. Revista Economistul

6. Eurostat

7. https://www.oecd.org

8. https://europa.eu

9. Ziarul Financiar

10. http://adevarul.ro/news/societate/recensamant -2011 -analfabeti -educatie –
1_52201b89c7b855ff56287a77/index.html

11. http://www.capital.ro/judetele -in-care-traiesc -romanii -cu-cea-mai-mare -putere.html

12. http://www.business24.ro/macroeconomie/zona -euro/de -ce-s-au-adancit -atat-de-tare-
decalaje le-economice -intre-judetele -romaniei -raport -1592943

13. O tipologie a creșterii economice regionale în România Autori: Gheorghe ZAMAN, Zizi
GOSCHIN

14. http://revecon.ro/articles/2014 -1/2014-1-6.pdf

15. http://sociollogica.blogspot.ro/2016/09/jocul -de-intinderea -elasticului.html?m=1

16. https://revistapresei.hotnews.ro/stiri -opinii_analize -21317725 -jocul -ntinderea -elasticului –
decalaje -economice -romnia.htm