Ev oluµia Europ ei în p erioada 9 [603507]
Univ ersitatea din Craio v a
F acultatea de
Departamen tul de
Lucrare de licenµ
Studen t:
Dragot Cristian
Co ordonator S , tiinµi c:
Craio v a 2017
Univ ersitatea din Craio v a
F acultatea de
Departamen tul de
Problema Crimeei dupa o cuparea rus
Studen t:
Dragot Cristian
Co ordonator S , tiinµi c:
Craio v a 2017
2
Cuprins
1 In tro ducere 4
2 Crimeea înain te de anexare 10
2.1 T recutul istoric al con ictului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
2.2 Crimeea teritoriu Ucrainean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2.3 Situaµia juridic a Crimeei din 1917 ³i 2014 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
3 Zona geostrategic a Cimeeei 20
3.1 Obiectiv e strategice ale r zb oiului hibrid . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.2 Implicaµiile asupra securit µii naµionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
4 Ev oluµia so cial ³i economic de dup anexare 28
5 Concluzi 32
Capitolul 1
In tro ducere
Sl biciunile economice, discrepanµele so ciale ³i sc derea demogra c accen tuat ale ac-
tualului stat rus sun t mascate de ap elul la mo³tenirea istoric ³i necesitatea recup er rii
mo³tenirii p olitice prin promo v area conceptelor de sla v o lism ³i mai ales de eurasianism.
Nu com unism ul a fost o paran tez istoric în calea con tin uit µii ideii ruse ci p erioada de
început a statului rus rezultat din lo vitura de stat ratat din august 1991, ceea în care
s-a încercat impunerea un ui mo del de dezv oltare o cciden tal care s an uleze iden titatea
istoric rus . Încun unarea acestei direcµii a fost reprezen tat de strategia de in tegrare în
so cietatea statelor civilizate, cunoscut ³i sub den umirea de do ctrina K ozârev. În acest
con text, se p oate sublinia faptul c nicio dat în istoria mo dern Occiden tul n u a a vut
o atât de mare in uenµ p olitic ³i economic asupra Rusiei ca în p erioada 1991-1993.
Asemenea pro o cciden talilor din secolul XIX, elita p olitic rus p ostso vietic considera c
orice problem stringen t de natur in tern sau extern a Rusiei p oate soluµionat doar
prin ap elul la exp erienµa Occiden tului ³i cu a jutorul acestuia.
P en tru explicarea ³i înµelegerea corect a episo dului Crimeea, în con textul situaµiei
create de agresarea Ucrainei de c tre Vladimir Putin ³i camarila sa, consider necesar a
face o scurt incursiune istoric cu privire la p olitica extern a Rusiei în decursul isto-
riei sale pân la acest momen t. Istoria Imp eriului Rus consemneaz c P etru cel Mare
a fost cel care a reu³it în acµiunea de aducere în µar a ideilor ³i culturii din Europa
Occiden tal în scopul mo derniz rii Rusiei, iar p e timpul celor care i-au urmat, Imp eriul
s-a a rmat de nitiv p e scena p olitic europ ean ca o sup erputere. O sumar p erio di-
zare istoric a Imp eriului Rus, din p ersp ectiv a subiectului supus temei acestei lucr ri, ar
putea a v ea urm toarea con guraµie: p erioada µarist , în care distingem monarhia abso-
lutist (17211906) ³i monarhia constituµional (19061917), p erioada b ol³evic stalinist
³i p erioada parcurs de la înc heierea celui de Al Doilea R zb oi Mondial1.
Din p ersp ectiv a dinamicii geop oliticii ³i geo economiei europ ene, aceast ultim p eri-
oad p oate împ rµit , la rândul ei, în p erioada R zb oiului rece ³i p erioada de dup
colapsul U.R.S.S.. În trând în detaliile istoriei Rusiei de la constituirea sa ca stat ³i pân
azi, este u³or de constatat c esenµa principal a p oliticii externe a acesteia a fost ³i
r mâne obµinerea ³i impunerea unei p oziµii de mare putere p en tru menµinerea ei la masa
marilor decizii în dinamica geop oliticii in ternaµionale, indiferen t de timpul istoric la care
ne referim. În toate formele statale ³i de regim p olitic ale existenµei sale istorice pân azi,
Rusia a practicat ³i practic aceea³i p olitic extern agresiv tradiµional imp erial ex-
pansionist , de acaparare de teritorii ³i de impunere a in uenµei sale p olitice ³i economice
în lume, îndeosebi în v ecin tatea geogra c apropiat a sa, prin diferite acµiuni militare
de agresiune direct , demonstrativ e ³i de pro v o care. Ea s-a bazat p e un sistem de relaµii
externe în forµ ³i cu marile puteri ale lumii (în p erioada R zb oiului rece), discreµionar cu
partenerii din alianµe p olitice precum au fost T ratatul de la V ar³o via ³i Consiliul de Ajutor
Economic Recipro c2(în aceia³i p erioad ), în cadrul c rora, spre exemplu, României i s-a
acordat p ermanen t, direct sau indirect, p oziµia de p erdan t ³i c hiar mai m ult, în rap ort cu
1Mihaiu M rg rit, V ulnerabilit µi de securitate rap ortate la pro v o c rile ³i ameninµ rile actualei con-
duceri p olitice a Rusiei, expunere la Institutul cultural român Bucure³ti, în cadrul primei reuniuni a
mem brilor Clubului Militar Român de Re ecµie Euroatlan tic , cu tema: Ev oluµia Europ ei în p erioada 9
mai 1945 9 mai 2015
2Mihaiu M rg rit, V ulnerabilit µi de securitate rap ortate la pro v o c rile ³i ameninµ rile actualei con-
duceri p olitice a Rusiei, expunere la Institutul Cultural Român, Bucure³ti, în cadrul primei reuniuni a
mem brilor Clubului Militar Român de Re eµie Euroatlan tic , cu tema: Ev oluµia Europ ei în p erioada 9
mai 1945 9 mai 2015.
5
celelalte state mem bre. În leg tur cu aceast p oziµie acordat României, lucr rile isto-
ricului american Larry L. W atts3sun t su cien t de edi catoare. V eridicitatea lor n u p oate
pus la îndoial , deoarece sursele sale de do cumen tare au fost aproap e în exclusivitate
din arhiv a C.I.A. ³i a Departamen tului de Stat American ³i mai puµin din arhiv a României,
care ar fost probabil susp ectate de subiectivism sau c hiar de fals. P erioada ce a urmat
colapsului U.R.S.S a debutat cu a³a n umita Mama Rusia a lui Boris Elµîn. În toµi ace³ti
ani, pre³edin tele Boris Elµîn s-a confrun tat, în prim ul rând, cu un pro ces complex de con-
stituire a noii en tit µi statale în limitele unor noi fron tiere ale Rusiei, în rap ort cu statele
ce ³i-au declarat indep endenµa, pro v enite din fostele republici so vietice. În paralel, toate
statele ex – so vietice au fost dominate ³i de un puternic haos p olitic, economic ³i militar,
care ar trebuit s fost previzibil din tr-o p ersp ectiv a analizei geop olitice in tegrate,
realizat p e termen mediu ³i lung (o tem ce p oate constitui o ab ordare detaliat , sepa-
rat ). De-a lungul în tregii sale fron tiere, s-au desf ³urat con icte violen te ³i r zb oaie în tre
statele. desprinse din fosta U.R.S.S., p e tema parta jului teritorial ³i stabilirii fron tierelor.
Boris Elµîn, s-a implicat direct sau indirect în aceste con icte din spaµiul ex-so vietic ³i
c hiar în in uenµarea unora din afara acestuia cu v alenµe geop olitice în fa v oarea sa. Putin
a sc him bat aceast paradigm atât în plan do ctrinar, cât ³i în cel real prin acµiunile ini-
µiate în Estonia (2007), Georgia (2008) ³i Ucraina (2014), iden ti cându-se ca inamic real
al Occiden tului. În tr-un discurs din martie 2014, prin care justi c acµiunile din Crimeea,
Putin a a rmat c o cciden talii ne-au minµi de nen um rate ori, au luat decizii p e la spatele
nostru ³i ne-au pus în faµa faptului împlinit, referirea direct ind la extinderea NA TO în
est ³i la dezv oltarea de capabilit µi militare la fron tierele Rusiei. Mai m ult, acordul Minsk
I I n u a f cut decât ca proiectul de reso vietizare a regiunii iniµiat de Putin s primeasc
con rmarea din partea Occiden tului. A³a cum aprecia F rançoise Thome la Minsk l-am
forµat p e P oro³enk o s cedeze exigenµelor lui Putin ³i ne-am anga jat s sub v enµion m
zonele o cupate din Ucraina . La începutul lunii martie 2014, dup ce om uleµii v erzi au
3Larry L. W atts, F ere³te-m Doamne de prieteni, Editura RA O, 2011, pp. 23-24.
6
in v adat p eninsula, iar acum preg teau referendum ul, pre³edin tele Rusiei, Vladimir Putin,
a f cut o a rmaµie de o imp ortanµ atât istoric cât ³i diplomatic : Crimeea a fost în tot-
deauna ³i a dev enit din nou ruseasc . Ocuparea p eninsulei, care are o p oziµie strategic
extraordinar , un pin ten în burta M rii Negre, de unde p oµi ameninµa litoralul, în toate
punctele lui, ³i de unde p oµi proiecta puterea pân în Mediterana ³i Orien tul Mijlo ciu, a
sc him bat dramatic balanµa de putere în regiunea extins a M rii Negre. A cestor con icte
au mai scos în evidenµ caracterul ec ruia din tre ele, cum ar : con icte etnice (Caucaz,
Moldo v a, T adjikistan ³i Cecenia care au degenerat în r zb oaie de gheril ); con icte ge-
nerate de respingerea pluralism ului p olitic ³i religios (tensiuni în Azerbaidjan, Kazahstan
³i Uzb ekistan); con icte legate de lupta p en tru con trolul resurselor energetice ³i econo-
mice (în spaµiul M rii Negre); ameninµ ri cu instabilitate ³i acµiuni de tip terorist (Asia
Cen tral ³i Caucaz); con icte legate de graniµele cu µ rile din afara spaµiului exso vietic,
p enetrate de imigranµi ilegali sau tra canµi de droguri (fron tiera sino-rus , ruso-afgan ).
Ev oluµia Rusiei sub pre³edinµia lui Elµîn a spulb erat îns sp eranµa facil a Occiden tului.
În treaga p erioad a sa a fost marcat inevitabil de anarhia unei p erioade a sarabandei
premierilor4, dominat de o total degringolad economic ³i o corupµie generalizat la
toate niv elurile, ce au deviat Rusia de la reformarea sp erat de Occiden t. Reforma îns
a fost f cut în baza terapiei de ³o c, exact dup mo delul GAZPR OM5, un mo del creat
înc înain te de 1991 p en tru transformarea ministerului so vietic al gazului în companie de
stat, care s funcµioneze p otrivit economiei de piaµ de stat.
A ducerea lui Vladimir Putin la Kremlin, la început în A dministraµia prezidenµial ca
secretar al Consiliului Naµional p en tru Securitate ³i ulterior premier, dup acea saraband
4Mihaiu M rg rit, op. cit. V ezi Ariel Cohen, The 'Primak o v Do ctrine': Russia's Zero-Sum Game
with the United States, W ashington, DC: The Heritage F oundation F.Y.I., No. 167, Decem b er 15, 1997,
p. 3, a v ailable from s3.amazona ws.com/ thf media= 1997=pd f=fyi 167:pd f
5V ezi Artemii Y ermak o v, So vremenna y a gosudarstv enna y a idelologiy a Rossii i ee 'nik ola y evskie' k orni
(Con temp orary state ideology in Russia and its 'Nic holaev an' ro ots) Septem b er 7, 2011, samo derja-
vie.ru/no de/328.
7
a premierilor, el a in trat în men talul unei mari p rµi a p opulaµiei ca salv ator al Rusiei
de la starea deplorabil l sat de Elµîn. O cial, s-a v orbit c Vladimir Putin a rea justat
p olitica in tern ³i extern a Rusiei. Îns , sub pretextul luptei împ otriv a corupµiei, el a
declan³at o serie de acµiuni care evidenµiaz mo dul real de exercitare a puterii lui la cârma
noului Imp eriu, cum ar : con trolul tuturor instituµiilor statului prin serviciile secrete,
con tin uarea lic hid rii op oziµiei p olitice, recurgerea la asasinate ³i restrângerea sev er a
drepturilor ³i lib ert µilor demo cratice; accen tuarea pr bu³irii economice sub presiunea
crizelor economice ³i nanciare, precum ³i a sancµiunilor o cciden tale, reabilitarea sim b o-
lurilor com uniste ³i imp eriale (imn ul U.R.S.S.), glori carea Armatei (uniforme mo del
µarist, par zi militare tradiµionale), minimalizarea crimelor din vremea stalinist , în tâlniri
informale cu p opulaµia ³i acµiuni excen trice din viaµa p ersonal in tim , dev oalate preme-
ditat p en tru imaginea sa public ³i p ercepµia lui ca un erou de legend . Putin a folosit
³i instrumen te diplomatice dure, impuse prin ³an ta j ³i ne-nego ciabile, a v ând ca v ârf de
lance resursa energetic – a³a zisa diplomaµie a gazului, care n u a fost in v en tat de el.
Gazul rusesc a fost arma fabricat de Beria ³i Hruscio v, utilizat de Brejnev ³i K osâghin,
p e care Cernomârdin a transmis-o in tegral lui Putin.6
Este ³tiut faptul c Putin µine la resp ect µ ri precum Finlanda, Austria, Germania,
Ucraina. Iar în prim ul semestru al an ului 2015 a legiferat o alt ab ordare a p oliticii
externe, mai exibil , cu un înµeles accen tuat ³an ta jist, care p ermite Rusiei o nou
p olitic a gazelor p en tru Europa, eviden t, în con textul sancµiunilor economice o cciden tale
legate de dosarul Ucraina. Ap oi, n u este de eludat nici faptul c , p otrivit unei relat ri a
publicaµiei The New Y ork Times, din luna mai 2015, uraniul ³i reactoare n ucleare ruse³ti
au trecut la ofensiv p en tru reconstruirea sferei de in uenµ în lume prin R OSA TOM7
agenµie rus con trolat de stat. A ceasta are p este 29 de reactoare în diferite faze de
plani care sau dezv oltare în p este zece state. Compania, p en tru dezv oltarea sa a ³i
6P aniuskin V aleri Mihail, Gazprom noua arm a Rusiei, Editura Curtea V ec he, 2008, pp. 12-23
7Diana T o ea, Cum a reu³it Rusia s con troleze pro ducµia de uraniu din SUA: Rolul-c heie jucat de
Hillary Clin ton, Ziare.com, Aprilie 2015.
8
cump rat în 2013, de la un pro duc tor canadian de uraniu, dreptul de a exploata mine
ce se în tind din Asia Cen tral pân în America de V est.
9
Capitolul 2
Crimeea înain te de anexare
Istoria p eninsulei Crimeea dateaz de mai m ult de 2500 de ani, a v ând n umero³i lo cuitori
de-a lungul timpului, dar în sp ecial cuceritori.
P eninsula a fost aproap e con tin uu împ rµit , conform geogra ei sale, în tre câmpia
nordic , desc his spre step ele p on tice, a v ând o clim aspr con tinen tal , bân tuit v ara
de ar³iµ ³i secet , iarna de criv µ, ³i m unµii sudici, refugiu u³or de ap rat, dar desc his
spre mare prin p orturile sale, dispunând de izv oare p ermanen te ³i de o clim blând ,
mediteranean . În nordul p eninsulei, s-au succedat ca v alerii nomazi cimerieni, sciµi, goµi,
h uni, bulgari, cumani, mongoli din Hoarda de Aur, t tari din Hanatul Crimeii ³i cazaci,
în timp ce sudul a fost con trolat timp de secole de grecii an tici, romanii, grecii bizan tini,
grecii crimeeni ³i turcii otomani (p erioada anilor 1475-1783). Estul p eninsulei cu p orturile
Kimmeros ³i V osforos, a fost un timp con trolat de ru³ii kiev eni, o dat cu strâm toarea Kerci
(secolul al IX-lea).
În tre secolul al XI I I-lea ³i secolul al XV-lea p orturile Cem balo, Caulita, Lusta, Soldaia,
Caa (Theo dosia), Chimmero ³i V osp oro au fost con trolate succesiv de republicile V eneµia
(1204-1235) ³i Geno v a (1315-1475).
Maria de Mangop, a doua soµie a lui S , tefan cel Mare, era o prinµes grecoaic din
Crimea. În an ul 1474 S , tefan cel Mare a in terv enit în Crimeea cu ota moldo v ean ³i cu
o mic oaste.
În lunga p erioad otoman care a urmat, singurii cre³tini din Crimea erau grecii p on tici
³i armenii cerc hezogai, ma joritatea lo cuitorilor ind t tari, ³i, în sud, turci.
La data de 21 iulie 1774, sa semnat T ratatul de la Kuciuk-Kainargi, în tre Imp eriul
Rus ³i Imp eriul Otoman, prin care Hanatul Crimeii a obµin ut indep endenµa, în realitate a
dev enit un protectorat rusesc, aliat al Imp eriului Rus. La data de 9 ian uarie 1792, la Ia³i
s-a semnat un tratat, prin care în 1983 Ecaterina a I I-a a anexat Crimeea Imp eriului Rus,
la nou ani dup ce aceasta a dev enit indep enden t . Dup anexarea p eninsulei Crimeea
de c tre Ecaterina cea Mare, în 1783, autorit µile ruse au încercat s reîn vie v ec hiul n ume
în Gub ernia T aurida. Îns acest n ume n u a fost utilizat decât în do cumen tele o ciale,
iar Crimeea a r mas den umirea obi³n uit a regiunii. Din 1783 încoace, colonizarea
p eninsulei cu ru³i ³i ucraineni, plecarea turcilor ³i a unei p rµi din tre t tari spre Dobrogea
(otoman pân în 1878) ³i Anatolia, ap oi, în anii stalinism ului, dep ortarea t tarilor spre
Asia cen tral ³i Sib eria, au redus treptat p opulaµia m usulman la mai puµin de 15% din tre
crimeeni. Au fost deasemenea dep ortaµi, sau au plecat spre Grecia, marea ma joritate a
grecilor crimeeni. Armenii cerc hezogai mai d in uiesc în jurul str v ec hii lor mân stiri a
S n tei-Cruci de la Surhat (sau Solhat, azi Starîi Krîm sau Eski Qrm). În p opulaµia
sla v actual , ru³ii reprezin t apro ximativ 60% , ucrainenii 25% dar limita este mai m ult
con v enµional , p olitic ³i v ariabil de la un recens mân t la altul, deoarece m ulte familii
sun t mixte ³i bilingv e.
P eninsula a f cut parte din Imp eriul Rus pân în secolul al XX-lea. Dup Rev oluµia
din Octom brie, prin care s-a instaurat com unism ul în Rusia, p e data de 18 o ctom brie
1921 s-a în inµat Republica Autonom So vietic So cialist Crimeea, ca parte a Republicii
So vietice F ederativ e So cialiste Ruse, iar din 1954, prin tr-o hot râre a lui Nikita Hru³cio v,
a RSS Ucrainiene în cadrul Uniunii So vietice.
Dup ce la 16 iulie 1990, noul parlamen t ucraineean a adoptat Declaraµia Suv eranit µii
de Stat a Ucrainei, în data de 20 ian uarie 1991, în Crimeea a a vut lo c un referendum
privind restabilirea Republicii So vietice So cialiste Autonome Crimeea a v ând ca un subiect
11
2.1. TRECUTUL ISTORIC AL CONFLICTULUI
separat al Uniunii So vietice, la care au participat p este 80% din aleg tori. În fa v oarea
restabilirii republicii autonome au v otat 93% din aleg tori. Noile autorit µi ucraineene
n u au acordat nici o atenµie v oinµei p op orului crimeean[1] ³i, din 1991, Crimeea a dev enit
parte a Ucrainei indep enden te, formând o Republic autonom în cadrul acesteia. În
2014, ca replic împ otriv a urm rilor Euromaidan ului, a a vut lo c o in terv enµie armat
rus urmat de un nou referendum care, de aceast dat , a dus la alipirea Crimeii la
F ederaµia Rus , rezultat nerecunoscut de ma joritatea com unit µii in ternaµionale.
2.1 T recutul istoric al con ictului
De la an tic hitate ³i pân în an ul 2014, în tregul teritoriu al Crimeei sau teritoriile sale au
fost conduse de m ulte alte state ³i imp erii. În istoria sa lung , Crimeea a fost un stat
indep enden t mai puµin de patru decenii. Numele Crimeea î³i are originea în den umirea
ora³ului Qrm (ast zi , transliterat Starîi Krîm) care a servit drept capital a pro-
vinciei Crimeea sub dominaµia Hoardei de Aur. V ec hii greci den umiser Crimeea T auris
(mai târziu T aurida), dup n umele lo cuitorilor s i, tauri.
Cei doi lideri implicaµi în cel mai nou con ict asupra Crimeei – pre³edin tele ucrainean
P etro P oro³enk o ³i pre³edin tele rus Vladimir Putin – am bi reprezen tând naµiuni sla v e. În
secolul al XI I I-lea acest n ume a fost dat iniµial capitalei a unei pro vincii conduse de o
Hoard de Aur Mongolo-T tar . Numele grecesc atic era T aurida/ T aurica, precum ³i
n umele ora³ului Sev astop ol ³i ale altor ora³e v ec hi (Simferop ol, F eo dosia etc.) ³i m ulte
top onime, indic cele mai v ec hi a³ez ri înregistrate în Crimeea. Crimeea a dev enit o
colonie a Imp eriului Rus la sfâr³itul secolului al XVI I I-lea ca rezultat al victoriilor ruse³ti
în r zb oaie cu Imp eriul Otoman.
Dup anexarea complet de c tre Rusia în an ul 1783, Crimeea a primit un nou n ume
– Guv ernarea T aurida. Numeroasele r zb oaie ³i guv ernarea Imp eriului Rus ³i ulterior a
Uniuni So vietice au sc him bat dramatic Crimeea atît din punct de v edere demogra c, cul-
12
2.2. CRIMEEA TERITORIU UCRAINEAN
tural, economic ³i p olitic. Au a vut parte de execuµii sumare în mas , exo dul ³i expulzarea
t tarilor m usulmanilor ³i turcilor din p eninsul , demolarea sau con v ersia a aproap e 1600
de mosc hei ³i alte mon umen te islamice ³i des inµ rii tuturor instituµiilor islamice. În se-
colele 19 ³i 20, rusi carea p opulaµiei din Crimeea a fost realizat masiv prin reinstalarea
ru³ilor etnici din cen trul ³i nordul Rusiei, prin ³colile ³i administraµia public , serviciul
militar obligatoriu, cre³terizarea la orto do xism ³i ulterior prin mass-media ruseasc con-
trolat de regim ul com unist so vietic etc.
P ân în 1945, în treaga minoritate t tar , greac ³i bulgar a fost adesea dep ortat
brutal, p opulaµia din Crimeea aproap e complet sla vizat ³i cea mai mare parte rusi cat .
Se estimeaz c aproap e jum tate din t tarii din Crimeea dep ortaµi au m urit în timpul
imediat urm tor dep ort ri în Asia Cen tral . Spre deosebire de alte minorit µi dep ortate,
t tarii au fost p en tru mai m ulte deceniile in terzi³i în Crimeea.
2.2 Crimeea teritoriu Ucrainean
P eninsula Crimeea, este direct legat de sudul Ucrainei. Istoria Crimeei care este destul
de complicat , do v ede³te c p en tru foarte m ult timp ea a f cut parte din Rusia. Dar
câte µ ri ³i teritorii n u au f cut parte din fosta Uniune So vietic ? S n u uit m cum
au fost alipite div erse µ ri ³i regiuni în tregi la teritoriul URSS de c tre Stalin ³i urma³ii
lui. Despre Crimeea se p oate spune c ea a dev enit cunoscut în istoria lumii, dup
unele date ale unor istoriogra , înc din secolul 5 î.Hr. cînd primii care au p op osit p e
meleagurile acestei p eninsule au fost coloni³tii greci care au n umit-o T auric Chersonese (
) (P eninsula T auric n.t.), ³i au folosit-o ca baz a activit µii de p escuit ³i de na vigaµie
cu mijloacele rudimen tare ale acelei p erioade spre alte µ rm uri din Marea Neagr ³i Marea
Mediteran . Prin p oziµia sa geogra c ea a atras in teresul p en tru o cuparea unei asemenea
zone ³i din partea altor p op oare care pro tând de a v an ta jele unor armate n umeroase, au
in v adat aceast p eninsul ³i au început s -³i desf ³oare div erse plan uri de dezv oltare
13
2.2. CRIMEEA TERITORIU UCRAINEAN
atât p e uscat cât ³i p e ap , extinzându-³i in teresele ³i spre alte µ ri. 6 A³a se explic
in v aziile acestei p eninsule de c tre cumani (7) romani, goµi, h uni, t tari, mongoli ³i alµii.
Ulterior p este aceast p eninsul au v enit ³i Hasarii care erau mai apropap e; ind lo caµi
în teritoriul din tre Marea Neagr ³i Marea caspic . A ceast zon marc heaz Imp eriul
Hazar care existase în tre anii 650 850. ³i care se în v ecina cu p eninsula Crimeea. În
ep o ca mediev al (apro ximativ din an ul 800 pân la mijlo cul secolului al 12-lea), Rusia
Kiev ean ³i-a în tins dominaµia spre aceast teritoriu, p e care ulterior l-a piedut în fa v oarea
Bizanµului ³i al hoardelor mongole.
Zona v erde marc heaz în tinderea o cupaµiei Cumane în Asia ³i Europa Un secol mai
t rziu (în secolul 13), acest teritoriu a fost sub con trolul V eneµienilor iar în tre 1441 ³i 1783
aceast zon a fost sub o cupaµia T tar ³i condus de c tre un ul din nep oµii lui Ginghis
Han (c ruia i se oferise titlul de conduc tor al t tarilor din Crimeea, dup r zb oiul câ³tigat
împ otriv a hoardelor mongole).
Crimeea era un cen tru imp ortan t p etru pro ducµia de vin uri, fructe ³i tututn. Unele din-
tre pro dusele lucrate de c tre lo cuitorii acestei p eninsule, cum erau de exemplu carp etele
orien tale (fabricate în Bahcisarai), erau apreciate în tr-un mo d deosebiut 7 ³i î³i g siser o
larg piaµ de desfacere în P olonia. De asemenea dup unele informaµii transmise din tat
în u, cuµitele fabricate de c tre t tarii din aceast p eninsul erau considerate ca ind cele
mai bune ³i erau cotate la preµuri mari de c tre mem brii triburilor caucaziene. Cu toate
c marea ma joritate a p opulaµiei se o cupau cu me³te³uguri ³i comerµ, sursa principal de
v enituri a nobililor t tari erau pr zile de r zb oi ³i comerµul cu scla vi. Ep o ca mo dern a
Crimeei a început o dat cu an ul 1783 când a a vut lo c anexarea ei de c tre Imp eriul Rus.
Dup cum am v zut nici în ep o cile dinain te ³i cu atât mai puµin în ep o ca mo dern , aceast
µar n u a a vut o viaµ lini³tit . În tre 1835 ³i 1856, timp de 21 ani s-a desf ³urat R zb oiul
Crimeei, un con ict armat în tre armatele Imp eriului Rus ³i o alianµ a câtorv a imp erii
(Imp eriul F rancez, Imp eriul Britanic, Imp eriul Otoman, Regatul Sardiniei ³i Ducatul Na-
ssau). Cu toate c o parte a r zb oiului s-a desf ³urat în alte zone, con ictele principale au
14
2.2. CRIMEEA TERITORIU UCRAINEAN
a vut lo c în Crimeea. La 9 Septem brie 1855, Crimeea a fost o cupat de trup ele imp eriilor
aliate ³i ca urmare t tarii, care reprezen tau o mare parte a p opulaµiei, ³i erau (în cea mai
mare parte) m usulmani, au trebuit s fug din aceast µar datorit p ersecuµiilor la care
erau supu³i. Mulµi din tre t tari au a juns în România ³i s-au stabilit în Dobrogea, în Ana-
tolia (în partea Asiatic a T urciei – în tre Marea Neagr ³i Marea Mediteran ). În ultimile
decade m ulµi din tre t tari s-au în tors în lo curile natale ³i în prezen t sun t circa 300.000 de
t tari în Crimeea. Viaµa lor era so cotit ca ind lini³tit pân la preluarea Crimeei de
c tre F ederaµia Rus . Ast zi, p oate mai m ult ca alt dat , t tarii sun din nou sp eriaµi
de ceea ce se v a în tâmpla cu ei în viitor. Liderul t tarilor, Mustafa Dzhemilev, cunoscut
ca un v a³nic lupt tor p en tru drepturile t tarilor crimeeni a încercat s viziteze Kievul în
timpul vizitei Vice-Pre³edin telui SUA, Jo e Biden. Din p cate în tîlnirea n u a a vut lo c.
In tenµia lui Dzhemilev, a fost so cotit de c tre A dministraµia de la Mosco v a ca ind total
inop ortun p en tru un cet µean al Crimeei ³i ca atare i s-a in terzis s se reîn toarc în Cri-
meea pân în 2019. A ceast decizie a noii conduceri a Crimeei, stabilit de com un acord
cu A dministraµia de la Kremlin, n u face decât s reamin teasc t tarilor despre istoria
dep ort rilor lor ce a a vut lo c cu p este 70 de ani înain te. De fapt acest conduc tor al t ta-
rilor ca ³i alµi mem bri ai com unit µii t tare au fost ³i con tin u s e urm riµi în acµiunile
lor. A tunci când s-a pus problema v ot rii anex rii Crimeei la F ederaµia Rus , Mustafa
Dzhemilev a fost cel care i-a îndemnat p e t tarii crimeeni s n u particip e la v otare, ³i s
creeze astfel o op oziµie în faµa acestei anex ri. La începutul lunii Aprilie 2014, Mustafa
Dzhemilev a f cut o vizit la W ashington, ³i a prezen tat conducerii Casei Alb e situaµia
t tarilor din Crimeea ³i riscurile p e care le v or a v ea în menµinerea unor lo curi de m unc de
c tre cei ce lucraser p en tru guv ern ul ucrainean. În acela³ timp el a adus la W ashington
mesa jul Ucrainei de a cere sprijin ul refacerii în timpul cel mai scurt p osibil a arsenalului
n uclear, care ar p ermite ap rarea împ otriv a oric ror acµiuni agresiv e ale Mosco v ei. La 20
Aprilie 2014, noul conduc tor al Crimeei, Sergei Aksy ono v, l-a acuzat p e liderul t tarilor
crimeeni ca ind un pro v o cator al etniei t tare ³i ca un extremist ³i în înc heiere a spus:
15
2.2. CRIMEEA TERITORIU UCRAINEAN
Dac n u îµi place s lo cuie³ti în Crimeea, e³ti lib er s pleci! (8) Mai m ult decât atâta
Natalia P oklonsk a y a, Pro curorul S , ef al Crimeei, a a rmat c mem brii com unit µii t tare
din Crimeea sun t susp ectaµi ca activi³ti extremi³ti ³i ca atare consiliul de 8 conducere
al t tarilor din Crimeea v a des nµat ³i in terzis p e în tregul teritoriu al F ederaµiei Ruse.
Natalia P oklonsk a y a, a a rmat c punctul ei de v edere este o urmare a acµiunii ce a a vut
lo c la 3 Mai 2014, cînd p este 1000 de t tari au demonstrat lîng graniµa Crimeei (lîng
ora³ul Arm y ansk) în semn de protest împ otriv a autorit µilor care i-au in terzis lui Mustafa
Dzhemilev s se în toarc în Crimeea. Cu o lun în urm , pre³edin tele Putin a semnat un
decret de reabilitare a t tarilor crimeeni care au fost discriminaµi ³i represaµi în timpul
dictaturii lui Stalin, promiµându-le t tarilor o viaµ bun ³i un mare a jutor din partea F e-
deraµiei Ruse. De fapt aceste a rmaµii n u înseamn p en tru p opulaµia t tar decât v orb e
goale p e care nici un mem bru al com unit µii n u le crede, în trucât ei ³tiu c p e aceast
cale se încerc lini³tirea spiritelor de nem ulµumire ³i îngrijorare a acestei com unit µi ce
reprezin t p este 10% din p opulaµia Crimeei. Viaµa p opulaµiei t tare din Crimeea este în
prezen t la fel de nesigur ca ³i viaµa tuturor oamenilor din în treaga F ederaµie Rus care
este în tr-o mare încurc tur din punct de v edere economic, p olitic ³i so cial. Din punct
de v edere economic, Crimeea a fost ³i con tin u s e în condiµiuni deosebit de di cile.
Cea mai mare parte a suprastructurii Crimeei a fost distrus , iar teren urile agricole ³i-au
pierdut în cea mai mare parte puterea lor ro ditoare datorit neglij rii lor de zeci de ani. În
1921, Crimeea a dev enit o Republic Autonom a URSS, rezistând sub aceast conducere
pân în 1945 cînd a dev enit o pro vincie a Republicii Ucraina. Surse o ciale prezen tate
de mass-medie ³i de c tre in ternet con rm p olitica Uniunii So vietice de m utare a zeci
de mii de oameni în div erse lo curi ale URSS p en tru a p opula µin uturile mai puµin lo cuite
sau p en tru a cur µa Uniunea So vietic de diferitele naµiuni cu etni diferite de cele ruse³ti.
Despre acest asp ect al p oliticii so vietice v om v orbi mai departe, îns pân la acel capitol
trebuie ar tat cum a ev oluat în timp n um rul p opulaµiei Crimeei dup 1917 ³i cum de
s-a a juns la actuala situaµie în care se discut despre o ma joritate rus . În 1939 din tr-o
16
2.3. SITUA IA JURIDIC A CRIMEEI DIN 1917 I 2014
p opulaµie de 1.126.000 lo cuitori, ru³ii reprezen tau circa 558.000 lo cuitori, iar ucrainienii,
t tarii, evreii ³i celelalte grupuri etnice reprezen tau circa 553.000 lo cuitori, adic cu circa
5.000 de p ersoane mai m ulte erau de origine rus . Dup aceast dat rap ortul din tre
p opulaµia rus ³i ceilalµi lo cuitori a început s creasc considerabil în fa v oarea p opulaµiei
ruse care fusese m utat în mo d forµat prin p olitica stalinist ³i în acela³ timp prin ple-
carea sau m utarea forµat a p opulaµiei t tar ³i de alte etni,în afara Crimeei. O situaµie
similar a a vut lo c ³i în Latvia unde au fost m utaµi mii de ru³i sub pretextul asigur rii
forµei de m unc în v ederea dezv olt rii pro cesului industrializ rii. În urm toarele capitole
v om prezen ta mai p e larg acest fenomen al mi³c rii p opulaµiei ruse spre alte republici, în
sp ecial în ep o ca stalinist , iar în prezen t A dministraµia de la Mosco v a consider c este
dreptul F ederaµiei Ruse de a lua sub obl duirea sa µ rile care au p opulaµie v orbitoare de
lim b rus ³i care se sim te discriminat de guv ernele µ rilor resp ectiv e. O analiz mai
detaliat a situaµiei demogra ce a Crimeei con rm care a fost în urm cu p este 100 de
ani ³i care este situaµia în actualul început de mileniu în teritoriul acestei p eninsule:
2.3 Situaµia juridic a Crimeei din 1917 ³i 2014
De la pr bu³irea Imp eriului Rus, dou rev oluµii în 1917 ³i sfâr³itul R zb oiul civil rus,
n umele o cial ³i statutul juridic al p eninsulei s-au sc him bat de m ulte ori. Bol³evici ru³i
au lansat o iniµiativ de a înlo cui n umele an terior pro vinciilor ³i ora³elor cu altele noi.
Ca o expresie a noi p olitici de naµionalitate, condus de un georgian Joseph Dzh ugash vili
(Stalin), Malorossiy a, de exemplu, a primit n umele de Ucraina. Ca un gest prietenos faµ
de T urcia lui Kemal A taturk, den umirea o cial an terioar a p eninsulei T aurida a fost
înlo cuit cu un n ume turc, Krym.
În o ctom brie 1921, a fost pro clamat Republica So cialist So vietic autonom din
Crimeea ca unitate a fostelui Imp eriu Rus. Noul n ume ³i statutul autonom a fost legat
de prezenµa a minorit µilor non-ruse înc considerabile. În 1922, Crimeea a dev enit parte
17
2.3. SITUA IA JURIDIC A CRIMEEI DIN 1917 I 2014
din Uniunea So vietic ³i a r mas în URSS pân la dizolv area sa Decem brie 1991. Singura
excepµie a fost p erioada de la sfâr³itul v erii 1941 pân în prim v ar an ului 1944. Cea
mai mare parte Crimeea a fost ap oi o cupat de armata celui de – al treilea Reic h ³i
din septem brie 1942 teritoriul a fost administrat de c tre Generalb ezirk. În 1945, în
urma puri c rii etnice radicale, Crimeea a pierdut statutul s u de dinain te de r zb oi ³i
a dev enit un . Mai puµin de un an de la moartea dictatorului Iosif Stalin, în februarie
1954 Praesidiul So vietului Suprem al URSS a emis un decret de transferare a Crimeei
Oblast din Republica So cialist So vietic F ederativ Rus RSS Ucrainene. T ransferul a
fost descris de c tre propaganda o cial com unist ca o fr µie sim b olic marcând 300- a
aniv ersare a Ucrainei aderarea la Imp eriul Rus gest. A cest Un decret imp ortan t de c tre
Presidiu (³i n u o lege federal ³i un amendamen t constituµional T recut de în tregul So viet
Suprem al URSS) a oferit o acop erire juridic foarte dubioas O decizie luat efectiv de
c tre Biroul P olitburo al P artidului Com unist al Uniunii So vietice (PCUS). T ransferul de
Crimeea a fost spus ca a fost determinat de necesitatea de a aduce de la Ucraina o forµ
de m unc mare ³i, de asemenea, ap p en tru irigare. Decret, cu toate acestea clar Înc lcat
art. 14 ³i 18 din constituµia Stalin, care era înc v alabil , necesitau a O cial din tre
republicile so cialiste so vietice privind sc him b rile de fron tier . Suprem ul So vietul URSS
(³i n u Presidiul) putea doar s con rme un astfel de acord, dar n u Îns prin adoptarea
unei legi federale ³i ap oi a un ui amendamen t constituµional în acest sens. În În cazul
Crimeei n u a fost iniµiat o astfel de pro cedur parlamen tar ³i s-a desf ³urat în mo d
corespunz tor Cele dou parlamen te, n u au a vut lo c sesiuni parlamen tare relev an te, n u
au a vut lo c dezbateri, Nu au fost luate v oturi ³i nici un acord n u a fost adoptat ³i semnat.
Mai m ult decât atât, Crimeea P opulaµia a fost lipsit de dreptul s u de a da sau de
a-³i refuza consimµ mân tul p en tru sc him barea ma jora a statutului. T ransferul Crimeei
în Ucraina a fost astfel ilegal, c hiar ³i în termeni so vietici, neconstituµional S , i în mo d
clar ilegitim. Urm toarea sc him bare de statut a Crimeei sa pro dus în timpul pro cesului
de dizolv are a so vieticului Uniunii în p erioada 1990-1991. Dup un referendum toate-
18
2.3. SITUA IA JURIDIC A CRIMEEI DIN 1917 I 2014
ucrainean în februarie 1991, Crimeea
19
Capitolul 3
Zona geostrategic a Cimeeei
Zona M rii Negre s-a a rmat ca un construct geop olitic distinct în p erioada ce a urmat
înc heierii R zb oiului Rece ca urmare a destr m rii fostului imp eriu so vietic ³i sc him b rii
opµiunilor strategice, în fa v oarea in tegr rii euroatlan tice a statelor din sud-estul Europ ei,
a descop eririi resurselor energetice din zona M rii Caspice, a extinderii Uniunii Europ ene
³i a Alianµei Nord A tlan tice spre est, a menµinerii de c tre F ederaµia Rus a arsenalelor
militare în Ucraina ³i T ransnistria ³i a in terv enµiei militare a acesteia în Georgia – august
2008 ³i Ucraina – 2014, 2015, dar ³i a prezenµei p olitice însemnate, militare ³i economice
americane în zon .
Regiunea Extins a M rii Negre reprezin t o zon imp ortan t a globului în care se
în tâlnesc in teresele economice, militare, p olitice, energetice ³i de securitate ale statalelor
cu aspiraµii de puteri regionale dar ³i a organizaµiilor in ternaµionale. In teresele geop oli-
tice ³i geostrategice ale actorilor statali ³i nonstatali con v erg, în tâlnindu-se la fron tierele
geogra ce ale celor trei areale: Europa, Asia ³i Orien tul Mijlo ciu. Înain tarea spre estul
Europ ei a fron tierei Alianµei Nord A tlan tice, reprezin t un pro ces ev olutiv care a dus
la a rmarea Regiunii Extinse a M rii Negre ca areal geop olitic distinct a at în cen trul
in tereselor strategice euroatlan tice. Începând din 2008 – Georgia ³i con tin uând în 2013 cu
ev enimen tele de strad din Ucraina de la Kiev, Euromaidan ul, 2014 anexarea Crimeii
la F ederaµia Rus , ³i culminând cu luptele din Don bass din 2015, toate aceste acµiuni a
readus Marea Neagr în cen trul acµiunilor ³i in tereselor F ederaµiei Ruse, care a urm rit
creearea unei zone tamp on în tre sfera de in uenµ proprie ³i Alianµa Nord A tlan tic . În
Regiunea Extins a M rii Negre au fost efectuate prosp ecµiuni care au relev at imp or-
tan te can tit µi de resurse naturale. T oto dat prin aceast zon se realizeaz transp ortul
energetic masiv c tre Europa. Cele dou dimensiuni energetice, reprezen tate de con trolul
rutelor de tranzit regional ³i extracµia z c min telor din Marea Neagr relev imp ortanµa
deµinerii unei supremaµii geop olitice ³i geostrategice. Regiunea Extins a M rii Negre
este spaµiu imp ortan t de manifestare a unor riscuri asimetrice ³i fo care de con ict, toate
aceste fenomene a v ând un impact ma jor asupra unei viitoare arhitecturi de securitate
regionale. Principalii p oli de putere SUA F ederaµia Rus T urcia UE NA TO, care
prin prezenµa lor la Marea Neagr caut s se impun ³i s -³i ap ere in teresele strategice;
reamplasarea bazelor militare americane din Germania, în statele noi mem bre NA TO,
P olonia, România ³i Bulgaria, creearea unor comandamen te ale Alianµei Nord A tlan tice
în statele Baltice, România, Bulgaria ³i P olonia, reprezin t principalele puncte atinse în
studiul geop oliticii rap orturilor militare din Regiunea Extins a M rii Negre. F ederaµia
Rus caut s -³i refac zona de in uenµ prin declan³area unor acµiuni agresiv e asupra
v ecinilor s i, stim ulând mi³c ri separatiste în regiune: Ucraina, Georgia, Azerbaidjan
³i Republica Moldo v a. Con ictele acutizeaz tendinµele de fragmen tare, marginalizare ³i
c hiar izolare a unor state din Regiunea Extins a M rii Negre, cazurile Ucrainei, Georgiei,
Armeniei ³i Moldo v ei dev enind deosebit de sensibile.
P eninsula Crimeea anexat acum Rusiei reprezin t cen trul in tereselor strategice ale
acesteia, prin care-³i propune s -³i asigure in uenµa asupra Caucazului ³i v estului Europ ei
prin Flota M rii Negre, a v ând ³i baza militar de la Sev astop ol, unde, la momen tul
in v ad rii erau dislo caµi apro ximativ 10.000 de soldaµi ru³i. Rusia acum con troleaz în
mo d ilegal sute de kilometri de coast în p eninsul ³i ap ele adiacen te, în pro ximitatea
fron tierelor maritime ale U.E. ³i N.A.T.O. Din alt p ersp ectiv , in terv enind agresiv în
Ucraina, Putin a fost încrez tor în faptul c strategia aplicat în Georgia p oate s e
21
rep etat , iar dou din tre fazele acesteia au fost deja implemen tate. Prima a fost in v adarea
³i anexarea Crimeei în p o da condamn rilor la niv el in ternaµional, Kremlin ul atingându-³i
astfel scopul de a îndep rta Ucraina de N.A.T.O.
În prezen t, Putin caut o escaladare a con ictului. El rev o c abil mandatul de a
in v ada estul Ucrainei p e care ³i l-a acordat singur, exprimându-³i susµinerea de principiu
faµ de plan ul de pace al lui P oro³enk o, dar se situeaz cu aceea³i abilitate p e p oziµia unei
terµe p rµi in teresate de ce se în tâmpl în Ucraina, îns î³i menµine ferm a rmaµia c n u a
in terv enit direct în r zb oiul din tre forµele guv ernamen tale ucraineene ³i forµele pro-ruse.
Imp ortanµa anex rii Crimeei trebuie v zut ³i prin prisma Con v enµiei de la Mon treux1
(20 iulie 1936). În p erioada R zb oiului rece, st pânirea în tregului µ rm nordic al M rii
Negre a însemnat o oaz de lini³te p en tru fosta U.R.S.S., în ceea ce priv e³te ev en tuale
situaµii militare tensionate în acv atoriul acesteia.
Con trolul strâm torilor Bosfor ³i Dardanele, care fac leg tura M rii Neagre cu Marea
Mediteran ³i în con tin uare o ie³ire lejer în m rile ³i o ceanele lumii este un subiect sensi-
bil, cel puµin începând din secolul al XVI I-lea, ind reglemen tat de-a lungul timpului prin
div erse acorduri, în funcµie de alianµele in ternaµionale în vigoare la momen tul resp ectiv.
În condiµiile în care România ³i Bulgaria au dev enit mem bre N.A.T.O., al turi de T urcia,
cu Ucraina ³i Georgia, aspiran te s în tre ³i ele în Alianµ , ³i dac mai lu m în considerare
parteneriatele strategice ale acestor µ ri cu S.U.A., este eviden t c paritatea din punctul
de v edere al p otenµialului militar na v al în bazin ul M rii Negre îi este total nefa v orabil
Rusiei. Consider c acesta este înc un argumen t p en tru care Rusia ³i-a anexat Crimeea
³i dore³te ca în treaga Ucrain s in tre sub in uenµa sa p olitic .
Agresiunea Rusiei împ otriv a Ucrainei a debutat c hiar înin te de in v adarea Crimeei, prin
desf ³urarea de acµiuni sp eci ce r zb oiului informaµional, în scopul destabiliz rii conduce-
rilor p olitice, administraµiilor cen trale ³i lo cale, precum ³i a economiei acestei µ ri, vizând
toto dat ³i manipularea p opulaµiei p en tru a ren unµa la opµiunea parcursului europ ean o c-
ciden tal ³i euroatlan tic. Ele s-au in tensi cat dup debarcarea lui Ian uk o vici de la putere
22
3.1. OBIECTIVE STRA TEGICE ALE RZBOIULUI HIBRID
în Kiev, în urma rev oluµiei Maidan ului. Ev oluµia ev enimen telor a evidenµiat ascensiunea
noii puteri ucrainiene pro-atlan tiste ³i an tiruse, marcând un alt rep er imp ortan t, concre-
tizat din partea Rusiei prin in terv enµia sa militar în Ucraina, la 24 februarie 2014, cu
trup e sp eciale ruse³ti f r însemne care au preluat con trolul asupra celei mai mari p rµi
a P eninsulei Crimeea, inclusiv cl diri civile, aerop orturi ³i baze militare, c i de com uni-
caµi ³.a.2 Militarii profesioni³ti încadreaz aceste acµiuni în tip ologia r zb oiului hibrid.
Derularera ev enimen telor con tin u , dar din acelea³i consideren te de rigurozitate p en tru
istorie, trebuie menµionate, în principal urm toarele ev enimen te: legitimarea noii puteri
de la Kiev ³i a opµiunii sale v estice prin scrutin uri legislativ e ³i prezidenµiale cu alegerea
lui P etro P oro³enk o, acµiunilor militare plani cate ³i desf ³urate de noua guv ernare li
s-a imprimat un caracter sp eci c luptei an titeroriste, care au a vut lo c Estul Ucrainei, cu
prec dere în Doneµk ³i Lugansk. Mai p ot considerate ca ind determinan te în ev oluµia
crizei ³i puncte fo cale determinan te ale ev oluµiei crizei, cum ar : referendum ul din 16
martie 2014, privind problema separ rii Crimeei de Ucraina, con tro v ersat din punct de
v edere al legalit µii, organiz rii ³i fraud rii rezultatelor, acelea³i consideren te ³i p en tru
republicile autopro clamate indep enden te, în aprilie 2014; acordul de la Minsk, din 5 sep-
tem brie 2014, de încetare a fo cului în estul Ucrainei, de³i a fost con v enit cu participarea
lui Putin, totu³i din conµin utul s u n u rezult resp onsabilit µi p en tru partea rus , cu
toate c acei om uleµi v erzi au fost iden ti caµi ³i în aceast zon , n u n umai în Crimeea.
3.1 Obiectiv e strategice ale r zb oiului hibrid
Utilizarea tacticilor sp eci ce r zb oiului hibrid con rm construirea un ui spaµiu de in u-
enµ prin op eraµionalizarea conceptului de No v orossia y a. Noua Rusie sau No v orossia y a,
actualmen te lo calizat în sudul Ucrainei ³i a³a-zisa Republic T ransnistrean , reprezin t
spaµiul rev endicat ³i o cupat de Imp eriul arist la sfâr³itul secolului al XVI I I-lea. Urca-
rea p e tron ul Rusiei a µarinei Ecaterina a I I-a (1762-1796) reprezin t momen tul în care
23
3.1. OBIECTIVE STRA TEGICE ALE RZBOIULUI HIBRID
colonizarea Noii Rusii a dev enit p olitic de stat. Ea s-a desf ³urat îndeosebi prin in-
termediul o µerilor ru³i sau a³a-n umiµilor agenµi de colonizare, iar autorit µile µariste
au an unµat începutul unei noi ere în sudul Rusiei. Cu acel prilej a fost în inµat , la
Sankt-P etersburg, o cancelarie îns rcinat s colonizeze Noua Rusie cu µ rani atra³i din
Moldo v a, Imp eriul habsburgic ³i statele germane.
În acest con text, colonizarea µin utului din tre Nistru ³i Bug, în principal, cu români
moldo v eni, a determinat autorit µile µariste s -l n umeasc Moldo v a Nou . V ehicula-
rea în spaµiul public a den umirilor de No v orossia y a sau Moldo v a Nou a constituit de
fapt un ul din pretextele necesare ³i la îndemân utilizate de autorit µile µariste p en tru a
justi ca con tin uarea p oliticii de expansiune c tre bazin ul M rii Negre, Carpaµi ³i P enin-
sula Balcanic . Extinderea teritorial a Rusiei spre Europa Cen tral a coincis cu domnia
Ecaterinei a I Ia. Este p erioada în care fron tierele imp eriului se mo di c prin cele trei
împ rµiri succesiv e ale P oloniei (1772, 1793, 1795) ³i spre µ rile septen trionale ale M –
rii Negre (1774)95 . Prin pacea înc heiat în tre Imp eriul µarist ³i cel otoman în 1774,
la Kuciuk-Kainargi P oarta s-a obligat s p ermit ie³ire lib er cu în tregul a vut, p en tru
toate familiile care v or s -³i p r seasc Principatele române ³i s se str m ute în Imp eriul
µarist. În baza acestei disp oziµii, con tele P anin a conceput plan ul fan tezist de a m uta toat
p opulaµia Moldo v ei în Rusia. Plan ul n u a putut realizat, îns un n um r considerabil de
lo cuitori au fost con vin³i de emisarii ru³i s emigreze în aceast regiune.
F a v orizat de con textul in ternaµional, Rusia ³i-a îndreptat privirile spre Crimeea, p en-
tru anexarea de nitiv a acesteia ³i lic hidarea, p en tru totdeauna, a problemei t t r ³ti.
Preg tirea campaniei militare împ otriv a Crimeii a constituit un examen p en tru diploma-
µia ruseasc a acelui momen t. Pro tând de sl biciunea Imp eriului Otoman, în aprilie
1783, Rusia a rezolv at problema Crimeii dup o sângeroas campanie militar , condus
de con tele P otemkin, fa v oritul µarinei.
24
3.2. IMPLICA I ILE ASUPRA SECURIT I I NA IONALE
3.2 Implicaµiile asupra securit µii naµionale
Rev enind în actualitate, noua p olitic a F ederaµiei Ruse în regiune, resp ectiv o cuparea
P eninsulei Crimeea, acµiunile co ordonate ale grup rilor paramilitare din zonele rusofone
ale Ucrainei, formate atât din etnici ru³i, dar ³i din cet µeni ai altor state ³i cererile de
recunoa³tere a indep endenµei lansate de liderii nerecunoscutei Republici T ransnistrene ne
sugereaz p osibilitatea existenµei un ui scenariu în direcµia constituirii, în v arian ta mini-
mal a unei pro vincii separatiste, dup mo delul T ransnistriei, în v arian ta maximal a
un ui stat care s coincid din punct de v edere istoric ³i geogra c cu ceea ce µarii ru³i au
n umit No v orossia y a, un teritoriu eterogen din punct de v edere etnic, instabil din punct
de v edere p olitic, cu o economie orien tat prep onderen t spre F ederaµia Rus ³i cu lideri
con trolaµi de F ederaµia Rus .
Prezenµa îns a unor com unit µi rusofone c hiar dac n u ma joritare în acest spaµiu
p oate facilita realizarea acestui proiect. A cest instrumen t a fost utilizat de so vietici înc
din p erioada in terb elic . În acest sens, Stalin a conceput encla vizarea unor grupuri de
p opulaµie rusofon , sau de alt natur etnic ³i religioas decât cea sp eci c µ rii, p e teri-
toriul statelor mem bre URSS, în scopul facilit rii con trolului asupra zonelor resp ectiv e. În
prezen t, Rusia p oate activ a resp ectiv ele com unit µi p en tru a împiedica orice iniµiativ de
p r sire a v ecin t µii imediate. În ultimele dou decenii, lanµul de con icte îngheµate96
din zona M rii Negre s-a concretizat prin derularea unor scenarii similare, cu miz stra-
tegic , în Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud, T ransnistria. Dac la con ictele de
dup destr marea URSS din Georgia, Armenia ³i Azerbaidjan, România doar a asistat,
f r a exista o miz direct , acµiunile Rusiei în T ransnistria au a vut impact în plan ul
p oliticii µ rii noastre. In terv enµia din Crimeea, nalizat cu preluarea acesteia de c tre
Rusia, corob orat cu in teresul României p en tru situaµia din Republica Moldo v a, implic
dezv oltarea unor scenarii care includ p otenµarea prezenµei ruse în bazin ul M rii Negre, cu
efecte directe asupra in tereselor de securitate ale României.
Conform unei analize a agenµiei Stratfor, una din tre cele mai discutate opµiuni se refer
25
3.2. IMPLICA I ILE ASUPRA SECURIT I I NA IONALE
to cmai la acµiuni ale Rusiei de-a lungul coastei sudice a Ucrainei, în treprinse p en tru a lega
Crimeea de p oziµiile separati³tilor din estul Ucrainei97. Un scenariu similar care a fost
luat în considerare este reprezen tat de preluarea con trolului asupra în tregii coaste sudice
a Ucrainei p en tru a face leg tura din tre Rusia, forµele sale de securitate desf ³urate în
regiunea transnistrean ³i Crimeea.
În ce priv e³te forµele armate con v enµionale, se ³tie c în 2007, Rusia ³i-a susp endat
participarea la T ratatul privind forµele armate con v enµionale în Europa (F.C.E.), iar dup
anexarea Crimeei, la 11 martie 2015, F ederaµia Rus ³i-a încetat participarea la grupul
consultativ com un din cadrul F.C.E. ³i, ca urmare, s-a retras complet din acest tratat.
Deci, din acest punct de v edere Rusia consider unilateral c n u mai are obligaµii ³i nici
n u mai trebuie s dea nim n ui so coteal în acest domeniu.
Un alt treilea scenariu ar presupune c Rusia v a prelua con trolul asupra estului Ucrai-
nei pân la Nipru ³i v a utiliza râul ca fron t de ap rare. Alte dou opµiuni p e care le-am
examinat reprezin t v arian te ale subiectelor analizate an terior în tr-un efort de a observ a
dac Rusia ar putea lansa op eraµiuni mai limitate, utilizând resurse mai puµine, în v e-
derea obµinerii unor obiectiv e de securitate similare. Un asemenea areal, în v arian ta
maximal sau cea minimal , ar reprezen ta, în pro ximitatea fron tierei de securitate a spa-
µiului euroatlan tic, o v eritabil plac turnan t a criminalit µii organizate transfron taliere
³i a exp ortului necon trolabil de armamen t. Existenµa acestui nou actor zonal ar accen tua
insecuritatea regional la fron tierele UE ³i NA TO ³i ar blo ca p e termen lung orice p osi-
bilitate de in tegrare a Ucrainei ³i Republicii Moldo v a în structurile euroatlan tice. P en tru
statul român, în calitate de mem bru al NA TO ³i al Uniunii Europ ene, direct in teresat de
imprimarea un ui curs predictibil ev oluµiilor zonale, un areal de insecuritate ma jor la 100
de km de fron tiera estic , v a presupune alo carea de resurse suplimen tare p en tru securi-
zarea fron tierelor ³i p en tru sectorul de ap rare, precum ³i cre³terea riscului in v estiµional,
ceea ce v a conduce la dimin uare p e termen mediu a in v estiµiilor str ine în România, in-
clusiv în ceea ce priv e³te punerea în v aloare ³i exploatarea resurselor de hidro carburi din
26
3.2. IMPLICA I ILE ASUPRA SECURIT I I NA IONALE
Marea Neagr . În an ul 2014, p e fondul crizei din Ucraina, acµiunile din sfera r zb oiului
hibrid dirijate de F ederaµia Rus împ otriv a României au fost in tensi cate. Manifestarea
acestor tipuri de acµiuni p oate p otenµat de o serie de vulnerabilit µi precum cadrul
legislativ p ermisiv sau absenµa culturii de securitate în rândul cet µenilor. P e termen
lung, riscurile ³i ameninµ rile pro duse de existenµa r zb oiului hibrid se extind ³i includ
alimen tarea tensiunilor so ciale, instabilitate p olitic ³i p osibilitatea reducerii sup ortului
public p en tru prezenµa României în structurile euro-atlan tice.
27
Capitolul 4
Ev oluµia so cial ³i economic de dup
anexare
O dat cu anexarea P eninsulei Crimeea de c tre federaµia rus , viaµa economic în prin-
cipal din p eninsul a v ea un deszno d mân t a³teptat dep endenµa f µ de Rusia sau un
început de colaps economic ³i so cial. Ucraina, sau comitetul de organizare al blo cadei
civile din Crimeea, p en tru prima dat dup anexare, a atins o p erformanµ considerabil
activitatea guv ernamen tal din Crimeea este total dezorganizat .
A cum se v ede cât de neputincio³i sun t eroii prim v erii din Crimeea, care deja n u
sun t în stare s satisfac nev oile teritoriului ³i p opulaµiei anexate cu forµa.
În ciuda tuturor m surilor disp erate luate dar ³i a declaraµiilor l ud roase, precum c
totul e sub con trol ³i rezerv ele necesare sun t asigurate , oferite de c tre a³a zisul lider
al Crimeii Serghei Akseno v ³i de c tre Vladimir K onstan tino v, au con³tien tizat amploarea
colapsului, au înµeles c situaµia le p oate sc pa de sub con trol, sau c hiar n u mai este în
mâinile lor ³i c n u mai p ot remedia situaµia creat . Situaµie în care ei acum imit
o activitate sp orit ³i cu a jutorul propragandei min t cet µenii Crimeii despre e cienµa
m surilor în treprinse de ei. În ansam blul consecinµelor dezastruoase pro duse de sancµiunile
economice impuse Rusiei de c tre Occiden t, p e care Kremlin ul încearc prin propagand
s le escamoteze, se constat c în Crimeea situaµia economic este cea mai rea faµ de
restul Rusiei ³i se r sfrânge în mo d direct asupra p opulaµiei. Spre exemplu, noaptea
Crimeea a dev enit un ul din cele mai în tunecate lo curi de p e planet . Un milion, din
cele dou de lo cuitori ai P eninsulei, n u au curen t electric decât maxim um câtev a ore p e
zi. Lo calnicii folosesc lumân ri în lo c de b ecuri ³i fac cozi de ore în tregi la b enzin ³i
pâine, în magazinele care înc mai sun t desc hise. Aici sancµiunile se însumeaz ³i cu cele
v enite din partea Kievului ³i in v ers, c p tând asp ectul de represalii. Iat un aparen t
am n un t concret, in tens comen tat de presa lo cal : se menµioneaz c stâlpii de înalt
tensiune de p e partea ucrainean au fost demolaµi în regiunea Herson din sudul Ucrainei,
iar liniile au fost t iate de grup rile paramilitare naµionaliste ³i de etnici t tari car e
au organizat o tab r de protest în faµa noii fron tiere. A ce³tia împiedic ³i camioanele
ucrainene s apro vizioneze p eninsula, în semn de protest faµ de anexare ³i faµ de soarta
t tarilor din Crimeea. Iar Kievul pare s ezite asupra strategiei p e care ar trebui s o
urmeze în acest caz. Iniµial, a an unµat c v a repara stâlpii dob orâµi, dar a dat înap oi în
faµa furiei manifestanµilor t tari. Ap oi a declarat c susp end comerµul cu Crimeea. Se
pare, totu³i, c una din cele patru linii t iate a fost sau urma mai târziu s e reparat ,
p en tru a alimen ta spitalele. În ce priv e³te Ucraina în in tegritatea sa statal , în con textul
represaliilor Mosco v ei, este de reµin ut ameninµarea c v a sista livrarea un ui c rbune de
un tip sp ecial, f r de care cinci cen trale termice ucraienene v or nev oite s pun lac tul
la p orµi. Dar c rbunele pro vine din Don bas, regiune din estul Ucrainei con trolat de
separati³tii pro-ru³i, este livrat mai în tâi în Rusia, de unde este exp ortat în Ucraina. Spre
sf r³itul an ului trecut, în încercarea de a rezolv a problema energiei electrice în Crimeea,
Rusia a trimis 300 de generatoare electrice in zon . Cu toate acestea, p otrivit relat rilor
zilnice ale presei am b elor p rµi, m ulte magazine au r mas înc hise, la b enzin rii ³oferii
formau cozi in terminabile, iar semafoarele n u lucrau. P otrivit acelora³i gen de relat ri,
unii lo calnici au început s e nem ulµumiµi de mo dul în care este gestionat situaµia ³i
fac deja trimiteri direct la promisiunile lui Putin, acuzându-l c n u a f cut nimic p en tru
29
Crimeea în timpul care a trecut de la anexare. Rusia îi consider îns vino v aµi p e activi³tii
t tari din Crimeea p en tru toate inciden tele care apar.1Din partea Kievului, faµ de aceste
asp ecte de h rµuial , pre³edin tele ucrainean crede c Mosco v a are o atitudine dur faµ
de minoritatea t tarilor din Ucraina ³i a rm c activi³tii t tari sun t arestaµi de c tre
autorit µile ruse. În criza din tre Rusia ³i Ucraina in teresan t pare a ³i faptul c , dup ce,
p e 25 noiem brie an ul trecut, Gazprom a an unµat sistarea livr rilor de gaze c tre Ucraina,
din cauza marilor datorii acum ulate la plat , Kievul a dezminµit aceast v arian t ³i susµine
c el este cel care a decis s în trerup imp orturile, susµinând c se v a apro viziona din alte
surse. Mai reµinem c în problema nanciar Rusia îsi în t re³te p oziµia în Crimeea.
Astfel, a naµionalizat o banc imp ortan t cu sediul în Crimeea, care fusese sancµionat
de Occiden t p en tru c a nanµat anexarea P eninsulei în martie 2014. În acest sens, se
precizeaz c Russian National Commercial Bank (RNKB) e deµin ut acum total de c tre
statul rusesc.2
Dup anexarea P eninsulei de la Ucraina, compania ³i-a m utat sediul cen tral în Crimeea
³i oferea, prin tre altele, împrum uturi p en tru cei care luptau p en tru forµele armate ruse.
F oarte imp ortan t de reµin ut este faptul c Pre³edin tele Putin, în concepµia sa, p oate
p en tru a se disculpa în faµa judec µii istoriei, parcurgând toate etap ele pro cedurale con-
stituµionale ³i dând curs a³a zisei v oinµe a p op orului p en tru a se exprima prin organismele
sale reprezen tativ e p e care le domina, a considerat c a imprimat un caracter p erfect legal
pro cesului de anexare a Crimeei. Astfel, la 17 martie 2014, Pre³edin tele rus a obµin ut
consimµ mân tul Guv ern ului ³i P arlamen tului de la Mosco v a p en tru rati carea acordului
de alipire a Crimeei la teritoriul Rusiei. Crimeea a fost considerat o cial alipit Rusiei
o dat cu semnarea un ui acord în tre pre³edin tele rus ³i noii lideri ai P eninsulei din sudul
Ucrainei, Kremlin ul an unâµând o cial, în trun com unicat din 18 martie 2014, c Republica
Crimeea este considerat alipit F ederaµiei Rusiei începând cu data semn rii acordului.3
1News.Kremlin.ru [Online]: h ttp://news.kremlin. ru/ media/ev en ts/ les/41d527556b ec8deb3530.p df.
2The T elegraph, b y AFP , 12 jan., 2016.
3HotNews.ro, preluare a com unicatului A.F.P ., din 18 martie 2014. V ezi Zvi Magen and Udi Dek el,
30
E bine de ³tiut, tot p en tru istorie, c reprezen tanµi ai noii puteri ilegitime a regiu-
nii Crimeea ³i a ora³ului Sev astop ol, din relat rile zilnice ale presei lo cale rezult c
³i-au asumat prin semn tur do cumen tele de alipire la Rusia, prin prezenµa la Mosco v a
a urm toarelor p ersona je pro-ruse: pre³edin tele legislativului din Crimeea Vladimir K on-
stan tino v, premierul din Crimeea Serghei Axiono v ³i primarul ora³ului Sev astop ol Aleksei
Chaliy . A ce³tia sun t colab oraµioni³ti ³i p ot acuzaµi de înalt tr dare.
Russia's Link age b et w een the Ukrainian Crisis and the Middle East, INSS Insigh t No. 556, p. 3.
31
Capitolul 5
Concluzi
Este unanim recunoscut c prin anexarea ilegal a Crimeii, Rusia a înc lcat Carta O.N.U.,
Carta de la P aris ³i A ctul Final de la Helsinki al O.S.C.E., precum ³i obligaµiile Rusiei
conform Memorandum ului de la Budap esta din 1994. Prin acest act unic s v âr³it în p e-
rioada p ostb elic în Europa, Rusia a demonstrat lumii în tregi c cea mai mare aspiraµie
a sa este remo delarea actualei arhitecturi a securit µii Europ ei ³i s oblige Occiden tul s
recunoasc spaµiul p ost-so vietic drept sfer de in uenµ a Rusiei.1În acest fel ea caut
s creeze un arc de instabilitate în fostele republici so vietice, în v ederea descura j rii
Occiden tului de a le încorp ora, alimen tând con icte îngheµate ³i rev olte in terne. T oto-
dat , P eninsula Crimeea anexat acum Rusiei reprezin t cen trul in tereselor strategice ale
acesteia, prin care-³i propune s -³i asigure in uenµa asupra Caucazului ³i v estului Europ ei
prin Flota M rii Negre, a v ând ³i baza militar de la Sev astop ol, unde, la momen tul in-
v ad rii erau dislo caµi apro ximativ 10.000 de soldaµi ru³i. Rusia acum con troleaz în mo d
ilegal sute de kilometri de coast în p eninsul ³i ap ele adiacen te, în pro ximitatea fron tie-
relor maritime ale U.E. ³i N.A.T.O. Din alt p ersp ectiv , in terv enind agresiv în Ucraina,
Putin a fost încrez tor în faptul c strategia aplicat în Georgia p oate s e rep etat , iar
dou din tre fazele acesteia au fost deja implemen tate. Prima a fost in v adarea ³i anexa-
1Stephen Blank, Rumors of W ar: Russia and Its Neigh b orho o d, W orld Defence Systems, 2012, pp.
3-4.
rea Crimeei în p o da condamn rilor la niv el in ternaµional, Kremlin ul atingându-³i astfel
scopul de a îndep rta Ucraina de N.A.T.O. În prezen t, Putin caut o dez-escaladare a
con ictului. El rev o c abil mandatul de a in v ada estul Ucrainei p e care ³i l-a acordat
singur, exprimându-³i susµinerea de principiu faµ de plan ul de pace al lui P oro³enk o, dar
se situeaz cu aceea³i abilitate p e p oziµia unei terµe p rµi in teresate de ce se în tâmpl în
Ucraina. Con trolul strâm torilor Bosfor ³i Dardanele, care fac leg tura M rii Neagre cu
Marea Mediteran ³i în con tin uare o ie³ire lejer în m rile ³i o ceanele lumii este un subiect
sensibil, cel puµin începând din secolul al XVI I-lea, ind reglemen tat de-a lungul timpului
prin div erse acorduri, în funcµie de alianµele in ternaµionale în vigoare la momen tul res-
p ectiv. În condiµiile în care România ³i Bulgaria au dev enit mem bre N.A.T.O., al turi
de T urcia, cu Ucraina ³i Georgia, aspiran te s în tre ³i ele în Alianµ , ³i dac mai lu m în
considerare parteneriatele strategice ale acestor µ ri cu S.U.A., este eviden t c paritatea
din punctul de v edere al p otenµialului militar na v al în bazin ul M rii Negre îi este total
nefa v orabil Rusiei. Consider c acesta este înc un argumen t p en tru care Rusia ³i-a ane-
xat Crimeea ³i dore³te ca în treaga Ucrain s in tre sub in uenµa sa p olitic . Agresiunea
Rusiei împ otriv a Ucrainei a debutat c hiar înin te de in v adarea Crimeei, prin desf ³urarea
de acµiuni sp eci ce r zb oiului informaµional, în scopul destabiliz rii conducerilor p olitice,
administraµiilor cen trale ³i lo cale, precum ³i a economiei acestei µ ri, vizând toto dat ³i
manipularea p opulaµiei p en tru a ren unµa la opµiunea parcursului europ ean o cciden tal ³i
euroatlan tic. Ele s-au in tensi cat dup debarcarea lui Ian uk o vici de la putere în Kiev,
în urma rev oluµiei Maidan ului. Ev oluµia ev enimen telor a evidenµiat ascensiunea noii
puteri ucrainiene pro-atlan tiste ³i an tiruse, marcând un alt rep er imp ortan t, concretizat
din partea Rusiei prin in terv enµia sa militar în Ucraina, la 24 februarie 2014, cu trup e
sp eciale ruse³ti f r însemne care au preluat con trolul asupra celei mai mari p rµi a P enin-
sulei Crimeea, inclusiv cl diri civile, aerop orturi ³i baze militare, c i de com unicaµi ³.a.2
25.000 de tone. În plus, submarinele trebuie s na vigheze la suprafaµ . Vladimir P astukho v, Ukraine
is the P oland of the 21st Cen tury , 14 April 2014, h ttp://p olit.ru/ article/2014/04/14/ukraine/.
33
Cadrele militarii profesioniste încadreaz aceste tipuri de acµiuni în tip ologia r zb oiului
hibrid.
34
Bibliogra e
[1] Putin, Vladimir, A ddress b y Presiden t of the Russian F ederation. [ed.] Presiden tial
Press and Information O ce. Sev astop ol, Crimea Republic: h ttp://eng. kremlin. ru-
/news /6889, Marc h 18, 2014;
[2] Dobrescu, P aul, Geop olitica, Ediµia a 2 a, Bucure³ti, Editura Com unicare.ro, 2008.
[3] Mic hael Sturmer, Putin ³i Noua Rusie, Editura Litera In ternaµional, Bucure³ti, 2009.
[4] Vladimir So cor, Kremlin Re ning P olicy in 'P ost-So viet Space', Eura-
sia Daily Monitor, h ttp://www.jamesto wn. org/edm/article.php?article id =
2369222; OctavianDumitrescu;00Ucrainantrevalorileoccidentaleinostalgiatrecutului00; PulsulGeostrategicnr: 149; iulie 2013:
[5] [5] Vladimir So cor, Rusia p oart un r zb oi comercial p e mai m ulte fron turi, Pulsul Geos-
trategic nr.156, noiem brie 2013.
[6] Lo w ell W. Barrington, Erik S. Herron, ³i Brian D. Silv er, The Motherland Is Calling:
Views of Homeland among Russians in the Near Abroad, W orld P olitics 55, nr. 2 (2013).
[7] Cornel Piv ariu, Ucraina Quo V adis, Pulsul Geostrategic nr. 156, martie, 2014.
[8] Mihaiu M rg rit, Crimeea în tre con icte îngheµate con icte neglijate ³i v alul dominoului,
Pulsul Geostrategic nr.164, martie 2014.
[9] HotNews.ro, Republica Crimeea este considerat alipit F ederaµiei Rusiei începând cu
data semn rii acordului, preluare a com unicatului A.F.P ., din 18 martie 2014. 2016).
BIBLIOGRAFIE
[10] Luminiµa Ludmila Anica (Cîrnici), Do ctrina Putin ³i geop olitica spaµiului vital: con-
tingenµe p ericuloase p en tru securitatea spaµiului p on tic, din p ersp ectiv e con ictului ruso
ucrainean, Pulsul Geostrategic nr. 174, septem brie, 2014.
[11] Mihaiu M rg rit, V ulnerabilit µi de securitate rap ortate la pro v o c rile ³i ameninµ rile
actualei conduceri p olitice a Rusiei, expunere la Institutul cultural român Bucure³ti, în
cadrul primei reuniuni a mem brilor Clubului Militar Român de Re ecµie Euroatlan tic ,
cu tema: Ev oluµia Europ ei în p erioada 9 mai 1945 9 mai 2015.
[12] Roger McDermott, Russia's 2015 National Securit y Strategy, Eurasia Daily Monitor,
V olume: 13 Issue: 7, Jan uary 12.
[13] Larry L W atts, F ere³te-m Doamne de prieteni, Editura RA O, 2011.
[14] Agenµia RIA No v osti, Pre³edin tele Putin a semnat o nou Do ctrin Militar a F ederaµiei
Ruse.
[15] Rusia î³i în t re³te p oziµia în Crimeea: Ce se în tampl cu o banc a at p e lista neagr
a Occiden tului, 13 ian uarie 2016, Ziare.com. Cen trul de Prev enire a Con ictelor Early
W arning, Strategia Naµional de Securitate a Rusiei: în tre do cumen t programatic ³i pro-
pagand de³ nµat , ian uarie 2016.
36
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Ev oluµia Europ ei în p erioada 9 [603507] (ID: 603507)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.