UPGIMEIEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE [603495]

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE
UNIVERSITATEA PETROL -GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ȘI ELECTRICĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC

PROIECT DE DIPLOMĂ

TEMA:
PROIECTAREA, CONSTRUCȚIA ȘI FUNCȚIONAREA
ETUVEI ELECTRICE DESTINATĂ VERIFICĂRII
CAPACITĂȚII DE EXPLOATARE LA TEMPERATURĂ
RIDICATĂ A ASAMBLĂRILOR SERTIZATE
FITING -ȚEAVĂ DIN CUPRU

Conducător științific:
Conf. dr. ing. ec. Dragoș Gabriel ZISOPOL
Absolvent: [anonimizat]
2019

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 2 CUPRINS
1. INTRODUCERE ––––––––––– ––––––––––– ––––––––– 4
2. STADIUL ACTUAL PR IVIND UTILIZAREA ȚEV ILOR ȘI FITINGURILOR DIN
CUPRU LA INSTALAȚIIL E DE ALIMENTARE CU GAZ E NATURLE –––––––- 6
3. ȚEVI ȘI FITINGURI DIN CUPRU UTILIZARE PENTRU INSTALAȚII DE
ALIMENTARE CU GAZE N ATURALE ––––––––––– –––––––––– 10
3.1. ȚEVI DIN CUPRU. FORME CONSTRUCTIVE, DIMENSIUNI ȘI CONDIȚII TEHNICE ––– 10
3.2. FITINGURI DIN CUPRU. FORME CONSTRUCTIVE, DIMENSIUNI ȘI CONDIȚII
TEHNICE ––––––––––– ––––––––––– ––––––––––– ––––– 15
4. TEHNOLOGII DE ASA MBLARE NEDEMONTABILĂ A ȚEVILOR ȘI
FITINGURILOR DIN CUP RU, UTILIZATE LA INS TALAȚIILE DE
ALIMENTARE CU GAZE N ATURALE ––––––––––– –––––––––– 17
4.1. ASAMBLAREA PRIN LIPIRE TARE A ȚEVILOR ȘI FITINGURILOR DIN CUPRU –––– 17
4.1.1. Condiții tehnice ––––––––––– ––––––––––– –––––––––– 18
4.1.2. Tehnici de prelucrare și îmbinări ––––––––––– ––––––––––– ––– 19
4.1.3. Tehnologia de asamblare ––––––––––– ––––––––––– –––––– 22
4.2. ASAMBLAREA PRIN PRESARE A ȚEVILOR ȘI FITINGURILOR DIN CUPRU –––––– 23
5. PROCEDURI DE ÎNCE RCARE PENTRU ATESTAR EA CALITĂȚII
ASAMBLĂRILOR NEDEMON TABILE DIN INSTALAȚI ILE DE DISTRIBUȚIE A
GAZELOR NATURALE, UT ILIZÂND ȚEVILE ȘI FI TINGURILE DIN CUPRU ––– 28
5.1. NOȚIUNI GENERALE ––––––––––– ––––––––––– –––––––– 28
5.2. PROCEDURI DE ÎNCERCARE EXPERIMENTALĂ PENTRU ATESTAREA CALITĂȚII
ASAMBLĂRILOR PRIN PRESARE ––––––––––– ––––––––––– ––––– 29
5.2.1. Procedură pentru verificarea rezistenței și etanșeității asamblărilor fiting -țeavă din cupru la
presiune hidrostatică interioară ––––––––––– ––––––––––– ––––––- 31
5.2.2. Procedură pentru verificarea etanșeității asamblărilor fiting -țeavă din cupru la presiune
pneumatică interioară ––––––––––– ––––––––––– –––––––––– 33
5.2.3. Procedură pentru verificarea influenței termice asupra etanșeității asamblărilor fiting -țeavă
metalică ––––––––––– ––––––––––– ––––––––––– ––––– 34
5.2.4. Procedură pentru verificarea rezistenței și etanșeității asamblărilor fiting -țeavă din cupru la
solicitare alternant simetrică de încovoiere (vibrații) ––––––––––– ––––––––– 35
5.2.5. Procedură pentru verificarea rezistenței și etanșeității asamblărilor fiting -țeavă din cupru la
încovoiere statică ––––––––––– ––––––––––– ––––––––––– – 36
5.2.6. Procedură pentru verificarea rezistenței și etanșeității asamblărilor fiting -țeavă din cupru la
solicitarea dinamică de tor siune ––––––––––– ––––––––––– –––––– 38

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 3 5.2.7. Procedură pentru verificarea capacității de exploatare la temperatură ridicată a asamblărilor
fiting -țeavă din cupru ––––––––––– ––––––––––– –––––––––– 39
6. PROIECTAREA, CON STRUCȚIA ȘI FUNCȚION AREA ETUVEI ELECTRIC E
DESTINATĂ VERIFICĂRI I CAPACITĂȚII DE EXP LOATARE LA
TEMPERATURĂ RIDICATĂ A ASAMBLĂRI LOR SERTIZATE FITING -ȚEAVĂ
DIN CUPRU ––––––––––– ––––––––––– ––––––––––– – 41
6.1. PROIECTAREA ETUVEI ELECTRICE ––––––––––– ––––––––––– –– 41
6.2. CONSTRUCȚIA ETUVEI ELECTRICE ––––––––––– ––––––––––– –- 45
6.3. FUNCȚIONAREA ETUVEI ELECTRICE ––––––––––– ––––––––––– – 47
7. STUDIUL TEHNICO -ECONOMIC PRIVIND REA LIZAREA UNEI INSTALA ȚII
DE UTILIZARE A GAZEL OR NATURALE PRIN FIL ETAREA ȘI SUDAREA
ȚEVILOR ȘI FITINGURI LOR DIN OȚEL ÎN COMP ARAȚIE CU ACEEAȘI
INSTALAȚIE, OBȚINUTĂ PRIN SERTIZAREA ȚEVI LOR Ș I FITINGURILOR DIN
CUPRU ––––––––––– ––––––––––– ––––––––––– ––- 51
8. PROCEDURI AFEREN TE PROIECTĂRII ȘI EX ECUȚIEI INSTALAȚIILO R DE
UTILIZARE A GAZELOR NAURALE, CONFECȚION ATE DIN ȚEAVĂ ȘI
FITINGURI DIN CUPRU ––––––––––– ––––––––––– –––––- 60
8.1. PROCEDURA DE PROIECTARE ––––––––––– ––––––––––– –––– 60
8.2. PROCEDURA DE EXECUȚIE ––––––––––– ––––––––––– ––––– 65
9. INSTRUCȚIUNI PEN TRU UTILIZAREA INSTA LAȚIILOR DE ALIMENTA RE
CU GAZE NATURALE ––––––––––– ––––––––––– ––––––- 72
10. NORME PRIVIND P ROTECȚIA MEDIULUI ÎN CAZUL UTILIZĂRII
INSTALAȚIILOR DE ALI MENTARE CU GAZE NATURALE ––––––––––– 75
11. CONCLUZII, CONT RIBUȚII PERSONALE ȘI DIRECȚII DE STUDI U ––––– 77
11.1. CONCLUZII ––––––––––– ––––––––––– ––––––––––– –- 77
11.2. CONTRIBUȚII PERSONALE ––––––––––– ––––––––––– ––––– 78
11.3. DIRECȚII DE STUDIU ––––––––––– ––––––––––– –––––––– 78
BIBLIOGRAFIE ––––––––––– ––––––––––– –––––––––- 79
ANEXE ––––––––––– ––––––––––– ––––––––––– ––- 80

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 4 1. INTRODUCERE

În ultimile decenii cerere și oferta de gaze naturale destinate consumului industrial și
casnic a cunoscut o creștere permanentă. Gezele naturale reprezintă o sursă de energie relativ
ieftină, care printr -un proces simplu de tarnsformare cu un randament ri dicat prodice foarte
puține reziduuri.
Având ca stimulent principal sectorul indistrial, ingineria instalațiilor de utilizare a
gazelor naturale a obținut soluții pentru toate regimurile și condițiile la care poate fi supusă o
instalație sau o rețea desti nată vehiculării gazelor naturale.
În cadrul proiectului de diplomă se va aborda o temă care se încadrează în domeniul
de utilizare a gazelor naturale în regim de joasă și redusă presiune, conform normativului din
domeniu – NTPE 2009.
Proiectul de diplomă cu titlul ” PROIECTAREA, CONSTRUCȚIA ȘI
FUNCȚIONAREA ETUVEI ELECTRICE DESTINATĂ VERIFICĂRII CAPACITĂȚII DE
EXPLOATARE LA TEMPERATURĂ RIDICATĂ A ASAMBLĂRILOR SERTIZATE
FITING -ȚEAVĂ DIN CUPRU ” este structurat pe unsprezece capitole și o bibliografie
generoas ă.
În capitolul doi al proiectului se prezintă stadiul actual privind utilizarea țevilor și
fitingurilor în domeniul instalațiilor.
În capitolul trei al lucrării sunt prezentate formele constructive, dimensiunile și
condițiile tehnice ale țevilor și fitin gurilor din cupru, o reală bază de date în domeniu.
Tehnologiile de asamblare nedemontabilă a țevilor și fitingurilor din cupru utilizabile
la instalațiile de utilizare la instalațiile de utilizare a gazelor naturale, sunt descrise în capitolul
patru.
Capi tolul cinci este alocat studiului procedurilor de încercare pentru atestarea calității
asamblărilor nedemontabile din instalațiile de utilizare a gazelor naturale care folosește țevile
și fitingurile din cupru.
Capitolul șase al proiectului este tema speci ală a lucrării și abordează proiectarea,
construcția și funcționarea etuvei electrice destinată verificării capacității de exploatare la
temperatură ridicată a asamblărilor sertizate fiting -țeavă din cupru .
Capitolul șapte este alocat studiului tehnico -economic privind realizarea unei
instalații de utilizare a gazelor naturale prin filetarea și sudarea țevilor și fitingurilor din oțel
în comparatie cu aceeași instalație, obținută prin sertizarea țevilor și fitingurilor din cupru.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 5 În capitolul opt sunt preze ntate procedurilor aferente proiectării și execuției
instalațiilor de utilizare a gazelor naturale confecționate din țevi și fitinguri din cupru.
Capitolele nouă și abordează problemele specifice utilizării în siguranță și în condiții
ecologice a instalați ilor de utilizare a gazelor naturale.
În capitolul unsprezece sunt prezentate condițiile, contribuțiile personale și
principalele direscții de studiu.
Proiectul de diplomă se încheie cu bibliografia și anexele corespunzătoare lucrării.
Proiectul se dorește a se constituii într -o bază de date utilă cercetărilor care își
desfășoară activitatea în domeniul: proiectării, execuției și mentenanței instalațiilor de
alimentare cu gazed naturale.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 6 2. STADIUL ACTUAL PRIVIND UTILIZAREA ȚEVILOR
ȘI FITINGURILOR DIN CUPRU LA INSTALAȚIILE
DE ALIMENTARE CU GAZE NATURLE

Pe plan mondial se generalizeaz ă utilizarea cuprului ca material pentru realizar ea
sistemelor de alimentare cu gaze na turale, gaze naturale lichefiate, i nstalaț ii sanitare, instalaț ii
de stingere a incendiilor s.a. Avantajele utiliză rii țevilor din cupru față de țevile din oțe l sunt
urmă toarele , […] :
• rezistenț a ridicată la coroziune;
• consum redus de material (grosime de perete mai mică la țevile din cupru față de
țevile din oț el);
• comportarea bună la temperaturi scăzute și la temperaturi ridicate;
• tehnologii de asamblare mai simple.
Datorită avantajelor menț ionate, în Comunitatea Europeană s-a realizat autorizarea
utiliză rii țevilor din cupru la instalaț iile de alimentare cu gaze naturale pe baza unui sistem
sever de proceduri de autorizare.
Această activi tate a condus la elaborarea urmă toarelor Norme Europene , […] :
• Norma Europeană EN 1254, care reglementează cinci tipuri de fitinguri de
asamblare a țevilor din cupru, tipodimensiunile acestora c orespunzâ nd unor
procedee specifice de asamblare;
• Norma Europeană EN 1982, care reglementează condiț iile tehnice ale lingourilor
și pieselor turnate din cupru și aliaje de cupru, destinate obținerii țevilor și
fitingurilor;
• Norma Europeană EN 1057, care reglementează tipodimensiunile și condiț iile
tehnice ale țevilor fără sudură destinate conductelor pentru transportul apei și
gazelor naturale la instalaț iile san itare și de încălzire.
Pe plan mondial s -au dezvoltat urmă toarele tehnologii de asamblare a fitingurilor la
țevile din cupru , […] :
– lipirea moale (material ele de adaos sunt staniul și plumb ul; se face cu aliaje de
lipit care ajung la topire sub temperatura de 450 °C ; rezistenț a la rupere a
aliajului de lipit este de 5 – 7 daN/mm2);

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 7 – lipirea tare – brazare (material ele de adaos sunt aliaje le Cu -Zn sau Ag-Cu-Zn;
se face cu aliaje de lipit care ajung la topire p este temperatura de 450 °C și
până în 1000° C );
– strângerea, cu dezvoltarea presiunii radiale utilizâ nd asamblarea demontabilă
cu șuruburi. Principalele tipuri de asambl ări demontabile sunt prezentate în
figurile 2.1, 2.2 și 2.3;
– presarea, cu deformarea plastică radială a fitingului și realizarea asamblării prin
strângere între țeavă și fiting.

a b

c
Fig. 2.1 . Îmbinări prin strângere cu diferite sisteme de etanșare , […]:
a – cu colier ; b – cu oring; c – conică fără element intermediar .

Fig. 2. 2. Asamblare cu flanșe și strângere prin șuruburi , […].

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 8

Fig. 2.3 . Asamblări cu etanșare prin deformarea elementului elastic ,
utilizând mufe de strângere , […].

Cerin țele de rezistență și securitate tehnică ale instalaț iilor de gaze naturale au
condus la autorizarea procedee lor de asamblare prin lipirea tare și prin presare.
Asamblarea prin lipire tare și fitingurile corespunză toare sunt reglementate de
EN1254 -1.

Tehnologia de asamblare prin lipire tare are urm ătoarele dezavantaje , […] :

• deteriorarea locală a materialelor sub acțiunea temperaturii și a agenț ilor
decapanț i;
• deteriorarea tratamentelor anticorosive aplicate țevilor din cupru sub acț iunea
temperaturii și a agenț ilor decapanți ;
• modificarea microstructurii materialului;
• riscu l pierd erii etanș eității asamblă rii în cazul incendiilor, ce pot conduce la
topirea mate rialului de adaos la lipire.

Pentru înlăturarea acestor neajunsuri s -a dezvoltat un sistem de asamblare
nede montabilă cu racorduri (fitinguri ), prin presare la rece, utilizâ nd o ga rnitură de etanș are și
un sistem de presare electrohidraulic (v. fig. 2.4). Racordurile se execută fie din cupru
(Cu 99,9%), fie din bronz (cu 0,4-0,8% Ni ; 3-3,5% Pb ; 6,5-7,5% Zn ; 3,8-4,5%Sn ; restul Cu).
Garniturile utilizate sunt executate din cauciuc sintetic etilen -propilen -dien sau
cauciuc acril-nitril -butadien.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 9
Fig. 2.4. Asamblare prin presare la rece .

Principalele avantaje ale sistemului de asamblar e nedemontabilă prin presare față de
tehnologia tradițională de asamblare prin lipire tare sunt urm ătoarele :
• durata operaț iei de asamblare prin presare reprezin tă aproximativ 30% din durata
asamblă rii prin lipire (durata asamblă rii este de cca. 4 s);
• se elimină operaț iile pregă titoare și de curăț are a conductelor , după lipire ;
• se elimină mate rialele pentru lipire (decapanț i, aliaje pentru lipire etc .);
• se reduce riscul coroziunii conductelor din cupru datorită produselor de
transform are ale pastei decapante și efectelor te rmice;
• nu mai sunt necesare măsuri de prevenire a incendiilor pentru lucrări le de lipire ;
• se înlătură tensiunile mecanice din sistemul de conducte deoarece presarea se
poate face după montarea la poziție a întregii instalaț ii, cu corectarea
deformaț iilor datorate geometriei pereț ilor, tăierii țevilor cu mici erori, etc.;
• instalaț iile de utilizare a gaze lor naturale executate din ț evi de cupru se
garantează pentru o perioad ă de minimum 50 ani.
Deoarece cerinț ele de securitate tehnică la instalaț iile de utilizare a gazelor naturale
sunt deosebit de severe, elaborarea unei norme tehnice privind proiectarea, tehnologia de
execuț ie și exploatarea instalaț iilor de utilizare realizate din țevi de cupru este fundamentată
pe un set de proceduri de atestare tehnică a tehnologiilor de asambla re și de verificare
experimentală a comportă rii asamblă rilor la toate tipurile de solicită ri mecanice, termice, la
oboseal ă și la etanș eitate specifice utiliză rii gazelor naturale. În Comunitatea Europeană , bazat
pe un astfel de set de proceduri, s -au elaborat norme tehnice pentru îmbinăril e nedemontabile
prin presare ale țevilor metalice, cum sunt DVGW 534 ~1 DVGW VP 614 î n Germania.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 10
3. ȚEVI ȘI FITINGURI DIN CUPRU UTILIZARE PENTRU
INSTALAȚII D E ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

3.1. ȚEVI DIN CUPRU. FORME CONSTRUCTIVE, DIMENSIUNI
ȘI CONDIȚII TEHNICE

Țevile din cupru au o largă aplicabilitate în tehnică și se clasifică în funcție de
destinație, în țevi :
• pentru utilizări generale;
• pentru schimbătoare de căldură;
• cu aripioare pentru schimbătoare de căldură;
• pentru aparatura de climatizare -răcire și încălzire;
• pentru gaze medicinale;
• capilare;
• acoperite cu mase plastice și spumogene;
• pentru electroteh nică.

Țevile din cupru pentru instalaț ii de alimentare cu gaze naturale sunt standardizate în
Norma Europeană EN 1057 Cu pru și aliaje de cupru – Țevi fără sudu ră din cupru pentru
conducte de apă și gaze naturale din instalații sanitare și de încălzire.

Simbolizarea produselor se face folosind urmă toarele date , […] :
• denumirea (țeavă din cupru);
• numărul normei europene (EN 1057);
• starea materialului (v. tab. 3.1);
• validarea nominală a diametrului exterior , în mm ;
• grosimea de perete no minală , în mm.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 11 Tabelul 3.1. Simbolizarea stării materialului țevilor din cupru , […].
Simbolizarea stării
materialului Diametrul exterior,
[mm] Rezistența
la tracțiune
Rm, min.,
[MPa] Alungirea
la rupere
A, min.,
[%] Duritatea,
[HV5] EN 133/99 Caracterizare min. max.
R 220 moale 6 54 220 40 40 ÷ 70
R 250 semitare 6 66,7 250 30 75 ÷ 100 6 159 20
R 290 tare 6 267 290 3 min. 100
Alungirea la rupere a țevilor în starea R 250 depinde de raportul dintre diametru și grosimea de perete și este
reglementată de norma EN 1057.

Compoziția chimică a țevii trebuie să satisfacă urmă toarel e cerințe:

Cu + Ag = min 99,90 % ;
0,015 % ≤P≤ 0,040% .

(3.1)
Aceste mărci de cupru se simbolizează : Cu-DHP sau CW999A.
Caracteristicile mecanice ale țevilor din cupru joacă un rol important în cadrul
instalațiil or de alimentare cu gaze naturale .
Rezisten ța la trac țiune, alungirea la rupere și duritatea materiale lor din care sunt
confecționate țevile din cupru trebuie s ă satisfacă cerinț ele prezentate în tabelul 3.1.
Rugozitatea țevilor din cupru trebuie să fie cuprinse în intervalul 0,001 – 0,002 mm.
Valoarea rugozității suprafeței interioare influențează curgerea gazelor (fluidului) prin țeavă,
respectiv coeficientul de pierdere liniară de sarcină (λ – adimensional ) prin intermediul
numă rului Reynolds (Re – adimensional) și a raportului dintre rugozitatea conductei (k) și
diametrul interior al acesteia (D).

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 12 Astfel, țevile și fitingurile din cupru asigură cea mai mică pierdere de presiune într -o
instalație de utilizare a gazelor naturale . În tabelul 3.2 sunt prezentați parametri de curgere
calculați pentru țevi le fabricate din : cupru cu grosimea de perete de 1mm (v. tabelul 3.5) ,
polietilenă de înaltă densitate (țeavă PEHD cu diametrul de 25 mm, grosime de perete de
3 mm, tip PE80/S DR 11/ seria S5 ) și oțel (țeavă laminată la cald pentru instalații de gaz cu
diametrul de 26,9 mm, grosime de perete de 2,6 mm ); calcul fiind realizat pentru un diametru
de 20 mm , lungimea de 50 m , un debit necesar de 10 m3/h și rugozități specifice fiecărei țevi
(v. fig. 2.5).

Tabelul 3. 2. Parametri de curgere calculați pentru țevi confecționate din diferite materiale .
Material QCP QCS Lf k P1 P2 Di Re Dc λ w
mcN/h mcS/h m μm bara bara cm – cm – m/s
Cupru 10 10,55 50 1,5 1,233 1,184 2,3 10228,91304 1,662073809 0,030703 5,796978798
Polietilena 10 10,55 50 7 1,233 1,184 2,2 10791,97248 1,656075945 0,030153 6,452743423
Oțel 10 10,55 50 50 1,233 1,184 2,2 10841,70507 1,655702304 0,030119 6,512352745
unde:
QCP – debit ul necesar;
QCS – debit ul de calcul;
Lf – lungimea tronsonului de țeavă;
k – rugozitatea;
P1 – presiunea absolută la începutul tronsonului;
P2 – presiunea absolută la capătul tronsonului ;
Di – diametru l interior al țevii;
Re – numărul Reynolds;
Dc – diametrul interior minim calculat;
λ – coeficient ul de pierdere liniară de sarcină;
w – viteza ga zului în țeavă.

În figura 2.5 se prezintă dependența dintre materialele din care sunt confecționate
țevile folosite la transportul gazelor naturale și rugozitatea suprafețelor interioare ale
acestora.

Dimensiunile standardizate ale diametrului exterior și ale grosimii de perete ale
țevilor din cupru sunt prezentate în tabelul 3.3.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Fig. 2. 5. Dependența dintre materialul și rugozitatea interioară a țevii .

Tabelul 3.3. Diametrul exterior și grosimea de perete a țevilor din cupru, […].
Diametrul
exterior ,
[mm] Grosimea de perete , [mm]
0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,5 2,0 2,5 3,0
6 X R R R
8 X R R R
10 X R R R R
12 X R X R R
14 X X X
15 X R R R X X
16 X X X
18 X R R X X
22 X X R R X R R
25 X X X
28 X X R R R R
35 X X X X R R X
40 X X
42 X X R R X
54 X X X R R R
64 X R X
66,7 X X X X
70 X X
76,1 X R R X
80 X X
88,9 R X
108 X R X X X
133 R X R R
159 X R R
219 R
267 R
R reprezintă dimensiunile recomandate în Comunitatea Europeană
X reprezintă alte dimensiuni europene
0 0,2 0,4 0,6FontăOțel zincatOtelPlasticCupru
0,60,160,160,0070,002
0,20,10,10,0020,001
Rugozitatea specifică a țeviiMaterialul țevii

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 14 Abaterile limită ale diametrului exterior pentru țevile din cupru utilizate în
instalațiile de alimentare cu gaze naturale sunt prezentate în tabelul 3.4.

Tabelul 3.4. Abaterile limită ale diametrului exterior pentru țevile din cupru, […].
Diametrul exterior ,
[mm] Abaterea limită ,
[mm]
peste până la,
inclusiv Aplicabile la
diametrul mediu Aplicabile la orice diametru 2)
Toate stările Stare tare Stare semitare
6 1) 18 ± 0,04 ± 0,04 ± 0,09
18 28 ± 0,05 ± 0,06 ± 0,10
28 54 ± 0,06 ± 0,07 ± 0,11
54 76,1 ± 0,07 ± 0,10 ± 0,15
76,1 88,9 ± 0,07 ± 0,15 ± 0,20
88,9 108 ± 0,07 ± 0,20 ± 0,30
108 159 ± 0,2 ± 0,7 ± 0,4
159 267 ± 0,6 ± 1,5 –
1) inclusiv ;
2) inclusiv abaterile la circularitate .
Diametrul mediu este media diametrelor măsurate după două direcții
perpendiculare .

Abaterile limită ale grosimii de perete sunt prezentate în tabelul 3.5.

Tabelul 3.5. Abaterile limită ale grosimii de perete pentru țevile din cupru, […].
Diametrul exterior ,
[mm] Abateri limită 1)
e < 1 mm ,
[%] ≥ 1 mm ,
[%]
< 18 ± 10 ± 13
≥ 18 ± 10 ± 15 2)
1) inclusiv abaterea la coaxialitate
2) ± 10 la țevile în Starea semitare cu d iametrul 35 mm, 42 mm și 54 mm și grosimea de peste 1,2 m.

Condițiile tehnice ale țevilor din cupru folosite la instalațiile de alimentare cu gaze
naturale mai cuprind următoarele specificații , […] :
• starea suprafeței : netedă , curată și cu conținut (film ) limitat de carbon;
• comportarea la îndoire ;
• comportarea la lărgire;
• comportarea la bordurare .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 15 3.2. FITINGUR I DIN CUPRU. FORME CONSTRUCTIVE,
DIMENSIUNI ȘI CONDIȚII TEHNICE
Fitingurile folosite la asamblarea țevilor din cupru utilizate la instalațiile de
alimentare cu gaze naturale trebuie să îndeplinească condiț iile tehnice prezentate în
EN 1254 -1.
Fitingurile executate din cupru sau din aliaje de cupru, sunt reglementate fie de
normele Comunităț ii Europene, fie de comite tul CEN/ TC 133.

Materialel e utilizate uzual la fabricarea fitingurilor sunt prezentate în tabelul 3.6.

Tabelul 3.6. Materiale utilizate uzual la fabricarea fitingurilor din cupru, […].
Denumirea
materialului Norma europeană
Cu – DHP EN 12449
CuSn5Zn5Pb -C EN 1982
CuZn36Pb2As EN 12164
CuZn39Pb3 EN 12164
CuZn33Pb2 -C EN 1982
CuZn15As -C EN 1982

Dimensiunile nominale standardizate și abaterile limită ale fitingurilor din cupru
utilizate la instalațiile de alimentare cu gaze naturale sunt prezentate în tabelul 3.7.

Tabelul 3.7. Abaterile limită ale diametrului nominal pentru fitingurile din cupru, […].
Diametrul
nominal ,
[mm] Abaterile limită ale diametrului mediu 1) Jocul dintre piese
Diametrul exterior
al piesei cuprinse ,
[mm] Diametrul interior
al piesei cuprinzătoare ,
[mm] max. ,
[mm] min.,
[mm]
0 1 2 3 4
6
+ 0,04
– 0,05 +0,15
-0,06 0,02 0,02 8
9
10
12
14
14,7
15
16
18
21
+0,05
-0,06 +0,18
-0,07 0,24 0,02 22
25
27,4
28

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 16 Tabelul 3.7 . Continuare
0 1 2 3 4
34 2)
+0,06
-0,07 +0,23
-0,09 0,30 0,03 35 2)
40 2)
40,5 2)
42 2)
53,6 2)
54 2)
64 2)
+0,07
-0,08 +0,33
-0,10 0,41 0,03 66,7 2)
70 2)
76,1 2)
80 2)
88,9 2)
106 2)
108 2)
1) diametrul mediu, ca medie aritmetică a două diametre perpendiculare ;
2) lipirea pentru aceste diametre impune măsuri speciale .

Temperaturile maxime și presiunile de exploatare admisibile pentru asamblările prin
lipire ale țevilor din cupru cu fitingurile confecționate din același material sunt prezentate în
tabelul 3.8.

Tabelul 3.8. Temperaturile maxime și presiunile de exp loatare admisibile pentru asamblările
prin lipire, […] .
Tipul
lipirii Materiale
de lipire Temperatura
maximă , [°C] Presiunea maximă pentru diametrul nominal ,
[bar]
de la 6 mm
la 34 mm peste 34 mm ,
până la 54 mm peste 54 mm ,
până la 108 mm
Moale plumb/zinc 30 16 16 10
65 10 10 6
110 6 6 4
zinc/argint
zinc/cupru 30 25 25 16
65 25 16 16
110 16 10 10
Tare argint/cupru
fără cadmiu 30 25 25 16
argint cu
cadmiu 65 25 16 16
cupru/fosfor
sau
cupru/fosfor cu
2% argint 110 16 10 10

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 17 4. TEHNOLOGII DE ASAMBLARE NEDEMONTABILĂ A ȚEVILOR
ȘI FITINGURI LOR DIN CUPRU, UTILIZATE LA INSTALAȚIILE
DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Pentru asamblarea nedemontabilă a țevilor din cupru destinate instalațiilor de
alimentare cu gaze naturale sunt autorizate doar următoarele două procedee , […] :
• asamblarea prin lipire tare, regle mentată de norma EN 1254 -1 Fitinguri destinate
asamblării prin lipire moale sau lipire tare la țevi din cupru;
• asamblarea prin presare pe baza documentelor de autorizare și a normelor germane
DV GW 534 și DV GW VP 614.

4.1. ASAMBLAREA PRIN LIPIRE TARE A ȚEVILOR
ȘI FITINGURILOR DIN CUPRU
Lipirea tare este un proce deu de as amblare nedemontabil ă, realizată cu material de
adaos în stare fluid ă. Se datorează fenomenului de difuziune a particulelor aliajului de lipit în
materialul pieselor , în zona de lipire și cea a capilarității spațiului interstițial (fi gura 4.1).

a b c
Fig. 4.1 . – Lipirea capilară :
a – schimbarea presiunii de umplere capilară în funcție de interstițiul de lipire;
b – poziționarea corectă țeavă – fiting; c – dependența dintre interstițiu și capilaritate

020406080100120140160
00,10,20,30,4Creșterea capilară, [mm]
Marimea intersti țiului,
[mm]

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 18 4.1.1. Condiții tehnice
Materiale. Realizarea îmbinărilor prin lipire tare (recomandată pentru instalațiile de
gaze) necesită utilizarea fitingurilor pentru lipire capilară, reglementate de norma
DIN EN 1254 – partea I și norma DIN EN 1057.
Fitingurile pentru lipire capilară sunt fabricate din cupru fără oxigen (Cu -DHP) sau
din tombac (G -CuSn5ZnPb).
Pentru a se asig ura efectul de capilaritate au fost stabilite toleranțe strânse între
diametrele de racordare de la capetele interioare ale fitingurilor și cele exterioare ale țevilor.
În ceea ce privește verificările de calitate pentru fitinguri, conform DIN EN 1254,
partea I, DV GW, este necesar ca suprafețele interioare ale fitingurilor și suprafețele
exterioare ale țevilor să "fie libere" de pelicule de carbon. De asemenea, este limitată și
cantitatea de material lubrifiant folosit la tragerea țevilor de cupru sau la f abricarea fitingurilor
(coturi, țevi).
Această cantitate nu trebuie să depășească valoarea de 0,5 mg/ dm².
Pentru a îndeplini aceste cerințe este necesar ca în procedura de lucru care se aplică
la îmbinarea prin lipire tare, alături de operația de calibrare a capetelor elementelor de îmbinat
să se prevadă și o operație de curățare mecanică a suprafețelor de contact.
Aliajele utilizate pentru lipirea tare în cadrul instalațiilor de gaze naturale sunt
prezentate în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1 . Aliaje p entru lipirea tare a țevilor și fitingurilor din cupru, […].
Aliaje pentru lipire a
tare conf. DIN EN
1044 (DIN 8513) Cu,
[%] Ag,
[%] Zn,
[%] Sn,
[%] P,
[%] Interval de
temperaturi,
[°C]
CP 302 (L -CuP6) rest – – – 5,9-6,5 710-890
CP 105 (L -Ag2P) rest 1,5-2,5 – – 5,9-6,7 645-825
AG 106 (L -Ag34Sn) 35,0-37,0 33,0-35,0 rest 2,5-3,5 – 630-730
AG 104 (L -Ag45Sn) 26,0-28,0 44,0-46,0 rest 2,5-3,5 – 640-680
AG 203 (L -Ag44) 29,0-31,0 43,0-45,0 rest – – 675-735

În tabelul 4.2. sunt prezentate tipurile de paste decapante (fondanți) utilizate pentru
lipirea tare a țevilor și fitingurilor din cupru. În cazul în care se lipesc piese din cupru
utilizând aliaje pe bază de cupru și fosfor nu este necesară folosirea fondanților. Când se
asamblează țevi din cupru c u fitinguri din alamă (tombac) se utilizează obligatoriu fondanți.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 19 Tabelul 4.2 . Fondanți pentru lipirea tare a țevilor și fitingurilor din cupru,
conform DIN EN 1045, […].
Tipul
fondantului Compoziția aliajului
de lipire Domeniul de
temperaturi,
[°C] Fondanți Domeniul de
aplicare ,
[°C]
Aliaje de
lipire S-Sn97Cu3
–
S-Sn97Ag3 240
–
– 3.1.1.
3.1.2.
2.1.2. 150 – 400
–
–
Aliaje de
lipire tare CP 203 (L -CuP6)
CP 105 (L -Ag2P)
AG 106 (L -Ag34Sn)
AG 104 (L -Ag45Sn)
AG 203 (L -Ag44) 710 – 890
645 – 825
630 – 730
640 – 680
675 – 735 –
–
FH 10 (F -SH1)
–
– 550 – 800
550 – 800
550 – 800
550 – 800
550 – 800

4.1.2. Tehnici de prelucrare și îmbinări
A. Curbarea la rece a țevilor d in cupru. Țevile din cupru în role, cu grupa de
rigiditate R220 (v. tab 3.1) pot fi îndoite cu sau fără dispozitive. Raza de curbură , obținută la
curbarea fără dispozitive, se situează în practică la valori de 6 – 8 ori diametrul exterior al
țevii. Este foarte important ca alegere a razei de curbură să se facă în așa fel încâ t în zona
curbă rii să nu apară nici un fel de îngustă ri de diametru, cute sau obtură ri. Acelaș i lucru este
valabil și la curbare a cu dispozitive .

În cazul în care raza de curbură trebuie să fie mai mică , pentru curbare se folose sc
dispozitive adec vate. Curbarea cu dispozitive speciale se utilizează î n special la țevile din
cupru cu acoperire de protecț ie împot riva coroziunii și în cazul țevilor ce prezintă
termoizolaț ie din procesul de fabricaț ie. La țevile cu termoizolaț ie, stratul termoizolant se va
îndepăr ta pe porțiunea pe care s e curbează .

Țevile d in cupru din grupa de rigiditate R250 (semirigid) și R290 (rigid) cu
dimensiuni până la 28 x 1,5 pot fi curbate dacă se respectă raza de curbură conform normei
DIN EN 1057 și dacă se utilizează dispo zitive corespunzătoare .
Razele de curbură minime ce pot fi obținute prin curbare cu dispozitive , depind de
diametrul țevilor și sunt prezint ate în tabelul 4.3.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 20 Tabelul 4.3 . Razele minime pentru țevi livrate în formă de bare , […].
Diametrul
exterior al
țevii (d),
[mm] Raza axei neutre ,[mm]
Grupa de rigiditate
Rigid (R 290) Semirigid (R 250)
8
10
15
18
22
28 35
40
55
70
–
– 35
40
55
70
77
114

B. Preg ătirea țevilor din cupru pentru toate teh nicile de îmbinare
Indifere nt de tehnicile de îmbinare aplicate la nivel individual, se impun măsuri de
pregătire a capete lor țevilo r de cupru, măsuri ce sunt co mune în cea mai mare parte.
Pregă tirea țevilo r pentru îmbină ri cuprinde următoarele operaț ii:
• debitarea țevilor – se face perpendicular pe axa acestora, utilizându -se dispozitive
speciale de tăiere. Pentru evitarea deformării capetelor țevilor, este necesară
menținerea capacității de tăiere a cuțitelor dispozitivului (prin reascuțire) și
utilizarea de avansuri mici ;
• debavurar ea – atât la interior cât și la exterior. Bavurile rămase la interior obturează
țeava și produc o pierdere de presiune, iar bavurile exterioare pot provoca
deteriorarea garniturilor din polimeri de la fitingurile de presare ;
• calibrarea – la țevile noi în f orma de colac, capetele acestora trebuie calibrate
înainte de lipire. Calibrarea se face atât la interior cât și la exterior. Operația are
rolul de a obține fanta de lipire prescrisă pentru fiecare tipodimensiune în parte. Din
acest motiv, dornul de calibr are(pentru interior) și inelul de calibrare (pentru
exterior) trebuie introduse succesiv ;
• curațarea – suprafețele de lipire ale capetelor de țeavă și ale fitingurilor trebuie
decapate mecanic (curățate de oxizi și alte impurități). Pentru curățare se pot f olosi
următoarele materiale: lână de curățare, burete fin din oțel, șmirghel (granulație 240
sau mai fină) sau perii inelare /rotunde de sârmă. Resturile rezultate în urma
operației de curățare trebuie îndepărtate.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 21 C. Lipirea propriu -zisă
La lipire a tare (dar și la lipirea moale) a țevilor din cupru cu fitinguri se aplică
tehni ca lipirii capilare.
Această tehnică presupune ca fanta dintre suprafeț ele pieselor ce se îmbină să fie
suficient de îngustă și uniformă pe circumferință astfel încât să permită dez voltare a
fenomenului de capilaritate in mod uniform.
Aceast ă condiț ie este îndeplinită la utilizarea țevilor pentru instala ții conform
DIN EN 1057 , cu fitinguri lipite – conform DIN EN 1254 – Partea I, porn ind de la toleranțe la
dimensiune a adoptată între fitinguri și țevi.
Diferenț a de diam etre între capă tul interior și cel exterior ale îmbinării trebuie să se
încadreze între min. 0,02 mm și max. 0,3 mm , până la o valoare a diam etrului nominal de
54 mm. Pentru dime nsiunile superioare acestei valo ri, valoarea maximă este 0,4 mm. Valoril e
fantei de lipire vor fi cuprinse între 0,01 și 0,2 mm și trebuie să fie unif orme pe toată
circumferinț a țevii, respectiv fitingului.
Pregă tirea și executare a corectă a operație i de lipire are o importanță deosebită
asupra siguranțe i în exploatarea instalație i de gaze, și nu numai.
În tabelul 4.4 sunt prezentate adâncim ea minimă de introducere și valoarea maxima a
fantei de lipire (DIN EN 1254 – partea I).

Tabelul 4.4 . Adâncimea minimă de introducere și valoarea ma ximă a fantei de lipire, […].
Diametrul exterior
al țevii,
[mm] Adâncimea
de introducere,
[mm] Lățimea maximă
a fantei,
[mm] Lățimea minimă
a fantei,
[mm]
6
8
10
12
15
18
22
28
35
42
54
643
76,13
88,9
108,03 5,8
6,8
7,8
8,6
10,6
12,6
15,6
18,4
23,0
27,0
32,0
32,5
33,5
37,5
47,5 0,10
–
–
–
–
–
0,12
–
0,15
–
–
0,205
–
–
– 0,01
–
–
–
–
–
0,01
–
0,015
–
–
0,015
–
–
–

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 22 4.1.3. Tehnologia de asamblare

Pentru realizarea asamblării prin lipire se utilizează de obicei arzătoare cu gaz, dar se
mai pot folosi și ciocane de lipit sau rezistenț e de contact.

În figura 4.2 se prezintă succesiunea etapelor realizării unei asamblări prin lipire tare
a țevilor și fitingurilor din cupru.

a b c d

e f g h

i j

Fig. 4.2 . Etapele asamblării prin lipire tare a țevilor și fitingurilor din cupru,
cu diametre mai mici sau egale cu 25 mm, […]:

a – debitarea țevii; b – debavurarea țevii la interior și la exterior; c – calibrarea interioară a
țevii; d – calibrarea exterioară a țevii; e – curățarea suprafețe i exterioare a țevii; f – curățarea
suprafeței interioare a fitingurilor; g – aplicarea fluxului de lipire pe suprafețele curățate;
h – asamblarea/suprapunerea rece în funcție de grosimile și diametre; i – asamblarea
propriu-zisă a instalației pe segmente, la banc sau menghină; j – asamblarea finală a
instalației pe poziție , cu protejarea lipiturilor învecinate .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 23
4.2. ASAMBL AREA PRIN PRESARE A ȚEVILOR ȘI FITINGURILOR
DIN CUPRU

Se utilizează țevile din cupru fabricate conform standardului european EN 1057, cu
diametre cuprinse în intervalul 12 – 108 mm și grosimea de per ete cuprins ă între 0,6 și
2,5 mm ( v. Tab. 2.5) și fitingurile din cupru corespunzătoare .
Pentru m aterialele folosite la fabricarea fitingurilor se recomand ă cuprul (Cu -DIIP
conf. EN 12 449, având 99,90% Cu) și bronzul CuSn2Pb (0,4-0,8% Ni, 3 -3,5% Pb,
6,5-7,5% Zn, 3,8 -4,5% Sn și restul Cu).

În figura 4.3 se prezintă succesiunea etapelor realizării unei asamblări prin presare
pentru ca zul diametrelor mai mici sau egale cu 25 mm .

a b c d

e f g h

Fig. 4.3. Etapele asamblării prin presare a țevilor și fitingurilor din cupru,
cu diametre mai mici sau egale cu 25 mm, […] :
a – debitarea țevii; b – debavurarea țevii la interior și la exterior; c – verificarea
poziției garniturii de etanșare; d – introducerea țevii în fiting; e – marcarea adâncimii
de introducere; f – fixarea fălcii pe dispozitivul de presare; g – fixarea pe poziție a
dispozitivului de presare și presarea; h – deschiderea fălcii dispozitivului de presare .

Tăierea țevii se realizează cu ajutorul unui bo mfaier cu dinți fini sau cu un debitor de
țevi. Este interzisă folosirea polizorului unghiular, pentru că prin frecare determină topirea
marginilor țevii și apariția coroziunii . Nu se utilizează uleiuri și lubrifianți. F alca se fixează pe

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 24 mașina de presare (sertizare) cu ajutorul unui bolț. La sertizare, falca de presare se așază în
unghi drept pe asa mblare.

În figura 4.4 se prezintă succesiunea etapelor realizării unei asamblări p rin strângere
pentru ca zul diametre lor mai mari de 25 mm.

a b c d

e f g h

i j

Fig. 4.4 . Etapele asamblării prin presare a țevilor și fitingurilor din cupru,
cu diametre mai mari de 25 mm, […] :
a – debitarea țevii; b – prinderea țevii în menghină; c – debavurarea țevii la interior și la
exterior; d – marcarea adâncimii de introducere; e – verificarea poziției garniturii de etanșare
și a inelului de debitare; f – introducerea țevii în fiting până la reperul marcat;
g – poziționarea inelului de presare pe asamblare ; h – poziționarea și blocarea fălcii pe inelul
de presare ; i – fixarea fălcii în dispozitivul de presare și presarea; j – îndepărtarea
ansamblului de presare și a etichetei de control .

Adâncimea de introducere a țevii din cupru în fitingul corespunzător depinde de
diametrul țevii, de exemplu: 43 mm pentru țevi cu diametrul de 64 mm, 50 mm pentru țevi cu
diametrul de 76,1 mm și de 88,9 mm, 60 mm pentru țevi cu diametrul de 108 mm.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 25 Îmbinările prin presare până la DN 25 sunt executate cu fălci de presare (fig. 4 .5);
pentru mărimile mai mari pot fi utilizate inele de presare și fălci articulate (fig. 4 .6).

Fig. 4.5 . Fălci de presare , […] . Fig. 4.6 . Inele de presare și
falcă articulată , […] .

Făcându-se o comparaț ie succintă între procedeul de asamblare prin lipire tare și
procedeul de asamblare prin presare (sertizare) a țevilor de cupru cu fitingurile necesare
pentru constituirea unei instalaț ii de gaze ( și nu numai) se pot evidenț ia prin cipalele avantaje
ale sistemului de asamblare prin presare. Acestea sunt:
• un câștig însemnat de timp, ceea ce micșorează foarte mult costurile cu
manopera . Timpul necesar pentru realizarea îmbinărilor prin presare este de
circa 30% (20% dacă luăm în calcul și un procent de 15% din îmbinările tari
care au posibilități de execuție dificile și foarte dificile – poziția, apropierea ,
elemente sau inst alații existente ce pot fi deteriorate de temperaturile
procesului de lipire) din timpul necesar realizării unei îmbinări prin lipire;
• nu mai sunt necesare lucrări înainte și după lipire, lucrări ce măresc durata de
realizare a îmbinărilor;
• posibilitatea î nlăturării tensiunilor mecanice apărute în instalație . Conform
tehnologiei de lucru, presarea îmbinărilor se face după pozarea (montarea pe
poziție) întregii instalații, ceea ce determină înlăturarea unor tensiuni
mecanice apărute datorită configurațiilor pereților, a micilor erori ce însoțesc
operațiile de măsurare și debitare a țevilor , etc.;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 26 • reducerea riscului coroziunilor – tehnologia de îmbinare la rece prin presare
elimină complet posibilitatea formării peliculei de carbon pe suprafețele
țevilor resp ectiv a fitingurilor, așa cum se întâmplă la lipire, carbonul fiind un
element ce afectează din punct de vedere chimic cuprul;
• nu mai sunt necesare măsuri de prevenire a incendiilor pentru lucrări le
executate în locuri periculoase , pentru lucrul cu foc.

Sistemul de asamblare prin presare la rece presupune existen ța unor fitinguri speciale
care prezintă din fabricație degajă ri pentru garnituri elastice.
Țeava introdusă în fiting trebuie să depășească garnitura, astfel încât deformarea țevii
respectiv a fiti ngului să se facă de o parte și de alta a garniturii. În figura 4.7 se prezint ă o
secțiune longitudinală printr -o astfel de îmbinare, înainte și după presare.
Procesul de presare produce o îmbinare nedemontabilă între fitingul de presare și
țeavă , într-un timp foarte scurt (circa 4 -5 secunde).

Fig. 4.7. Secțiune longitudinală înainte și după presare , […] .

În acelaș i timp cu deform area permanentă a pereț ilor fitingului și țevii, dispozitivul
de presare induce o deformare și în inel (garnitura elastică), conducând la obț inerea unei
etanșă ri sigure.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 27
Echipam entul pentru realizarea îmbină rilor prin presare se compune din:
• dispozitive de tăiat țevile din cupru, care sunt aceleași cu cele folosite la
asamblările prin lipire;
• scule pentru debavurar ea capetelor țevilor tăiate;
• dispozitive pentru presarea propriu -zisa.
În ceea ce priveș te dispozitivul de presat, acesta este de tip electrohidraulic. În
figura 4.8 este pr ezentat un astfel de dispozitiv.

Fig. 4.8. Dispozitiv de presare de tip electrohidraulic cu acumulator

Acest tip de dispozitiv se poate utiliza pentru mai multe dimensiuni de fitinguri
(țevi), fiind dotat cu mai multe perechi de bacuri, corespunzătoare fiecă rei dimensiuni.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 28 5. PROCEDURI DE ÎNCERCARE PENTRU ATESTAREA CALITĂȚII
ASAMBLĂ RILOR NEDE MONTABILE DIN INSTALAȚII LE DE
DISTRIBUȚ IE A GAZELOR NATURALE , UTILIZÂ ND
ȚEVILE ȘI FITINGURILE DIN CUPRU

5.1. NOȚIUNI GENERALE
Domen iul de aplicare al procedurilor de încercare pentru atestare a calităț ii îl
reprezintă asamblări le prin presare ale conducte lor cu diame trul de până la 108 mm,
exploatate la o presi une de până l a 5 bar.
La baza elaboră rii metodologi ei de atestare a calității asamblă rilor nede montabile din
instalaț iile pentru distribuț ia gazelor naturale stă proiectul de normă VP 614 Unlö sbare
Rohrverbindunge n für metallene Gasleitungen; Pressverbinde r, elaborat de DVGW Deutsche
Vereiningung des Gasund Wasserfachese (Uniune a German ă din Domeniul Gazelor și Apei).
Proiectul de normă europeană EN 1254 partea a 7 -a reglementează asamblările prin presare
ale țevilo r metalice cu fitinguri în domeniul de dimensiuni 6 … 108 mm, în scopul utiliză rii
pentru apa caldă, apa rece și în amestec, pentru instalaț ii de încălzire și de răcire, pentru gaze
naturale și pentru gaze lichefiate.
Procedurile de încercare experimentală a asamblărilor ț evilor cu fitingurile din cupru
sunt concepute astfel încât să verifice îndeplinirea tuturor condiț iilor tehni ce care garantează
exploatarea în dep lină siguranță a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale atât în condi ții
norm ale de exploatare, cât și în situaț ii accide ntale generate de cutremure, incendii și altele. În
principal, procedurile de încercare experi mentală au ca scop verificarea etanșeităț ii modelelor
experimentale supuse atât solicită rilor statice cât și dinamice, precum și la temperatură
ridicat ă.
La stabilirea condiț iilor efectuă rii încercă rilor, în cadrul procedurilor de verificare a
calității se au în vedere ur mătoarele caracteristici de exploatare:
 presiunea maximă de lucru (PML) – presiunea maximă de lucru la care
poate fi exploatată conducta în condiții normale de exploatare.
 clasificarea fitingurilor. Există două clase de capete pentru fitinguri, în
funcție de mediul de lucru pentru care sunt destinate:
o Clasa 1, pentru apă;
o Clasa 2, pentru gaze combustibile ;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 29  temperaturile și presiunile de exploatare. Temperaturile de exploatare și
presiunile maxime de lucru pentru asamblări nu vor dep ăși valorile prezentate
în tabelul 5.1.

Tabelul 5.1. Temperaturile de exploatare și presiunile maxime de lucru
pentru fitingurile cu capetele din Clasa 2, […].
Temperatura de lucru, [°C] Presiunea maximă de lucru (PML) pentru diametre cuprinse
între 6 și 108 mm
– 20 + 70 PML = 5 bar PML = 1 bar

5.2. PROCEDURI DE ÎNCERCARE EXPERI MENTALĂ PENTRU
ATESTAREA CALITĂȚ II ASA MBLĂ RILOR PRIN PRESARE
Se propun următoarele proceduri de încerca re experimentală a asamblă rilor țevilor
din cupru cu fitinguri (temperatura de încercare este de 23 ± 5 °C, dacă nu se specifică altfel ):
a. verificarea etanșeității la presiunea hidrostatică interioară;
b. verificarea etanșeității la presiune interioară pneumatică ;
c. verificarea influenței temperaturii asupra etanșeității;
d. verificarea rezistenței și etanșeității la vibrații (încovoiere alternant
simetrică);
e. verificarea rezistenței și etanșeități la încovoiere statică;
f. verificarea rezistenței și etanșeității la solicitarea dinamicii de torsiune;
g. Verificarea capacității de exploatare la temperatură ridicată.

a. Verificarea etanșeității la presiunea hidrostatică interioară
La încercarea corespunzăto are parametrilor prezentați în tabelul 5.2, asamblarea
trebuie să nu prezinte pierderi de fluid.

Tabelul 5.2. Parametrii prob ei de presiune hidrostatică internă, […].
Lungimea liberă
a țevii
în ansamblu Presiunea
de încercare Durata
încercării Num ărul de probe Metoda
de încercare
200mm 30 ± l bar 48 ore 1 Procedura 5.1.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 30 b. Verificarea etanșeității la presiune interioară pneumatică
La încercarea corespunzăto are parametrilor prezentați în tabelul 5.3, asamblarea
trebuie să nu prezinte pierderi de aer.

Tabelul 5.3. Parametrii probei de presiune pneumatică interioară, […].
Lungimea
liberă a
țevii în
ansamblu Prima probă
de presiune A doua probă
de presiune A treia
probă
de presiune Durata
încercării Numărul
de probe Metoda de
încercare
200 mm 1,1 x presiunea
nominală
(minimum 3
bar) 110 bar 22 bar 10 min. 1 Procedura
5.2.

c. Verificarea influenței temperaturii asupra etanșeității
La încercarea cu parametrii prezentați în tabelul 5.4, asamblarea trebuie să fie etanșă.

Tabelul 5.4. Parametrii încercării la temperatura de lucru, […].
Temperatura
ridicată Temperatura
scăzută Numărul
de probe Lungimea liberă
a țevii în ansamblu Metoda
de încercare
70 ± 2 °C – 20 ± 5 °C 1 200 mm Procedura 5.3.

d. Verificarea rezistenței și etanșeității la vibrații (încovoiere alternant
simetrică)
La încercarea cu para metrii prezentați în tabelul 5.5, asamblarea trebuie să fie etanșă.

Tabelul 5.5. Parametrii încercării la vibrații, […].
Presiunea
de probă Amplitudinea
deformației Numărul
de cicluri Frecvența Numărul
de probe Metoda
de încercare
Atmosferică ± 1 mm 106 20 Hz 4 Procedura
5.4.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 31 e. Verificarea rezistenței și etanșeități la încovoiere statică
La încercarea cu parametrii prezentați în tabelul 5.6, asamblarea trebuie să fie etanșă.

Tabelul 5.6. Parametrii încercării la încovoiere statică, […].
Presiunea de probă Sarcina de
încercare A treia
probă de
presiune Durata
încercării Numărul
de probe Metoda de
încercare PML 5 PML 1
5,5 ± 0,5bar 3,0 ± 0,5 bar Procedura 5.3. 100 mm 1oră 1 Procedura 5.6.

f. Verificarea rezistenței și etanșei tății la solicitarea dinamicii de torsiune
La încercarea cu parametrii prezentați în tabelul 5.7, asamblarea trebuie să fie etan șă.
Tabelul 5.7. Parametrii încercării la torsiune, […].
Numărul de cicluri Numărul de probe Metoda de încercare
10 1 Procedura 5.7.

g. Verificarea capacității de exploatare la temperatură ridicată
La încercarea cu parametrii prezentați în tabelul 5.8, pierderile la fiecare cap al
fitingului nu vor depăși un debit de pierderi de 30 dm3/h (azot).

Tabelul 5.8. Parametrii încercării la temperatură ridicată, […].
Temperatură Presiunea de probă Debitul
de pierderi
la fiecare cap Durata
încercării Metoda
de încercare PML 5 PML 1
650 ± 10 °C 5 ± 0,5bar 3 ± 0,5 bar 30 dm3/h 30 min. Procedura 5.7.

5.2.1. Procedură pentru verificarea rezistenței și etanșeității asamblărilor fiting -țeavă
din cupru la presiune hidrostatică interioară
Scop
Procedura sp ecifică – metod ă de dete rminare a rezistenț ei și etanșeităț ii asamblă rilor
la presiune hidrostatică interioară .
Cerințe tehnice
Asamblările prin presare trebuie să fie etanșe sub acțiu nea presiunii interioare
hidrostatic e de probă atât î n timpul încercă rii, cât și după aceasta.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 32 Principiul încercării
Mode lele experime ntale alcătiute dintr -o țeavă asamblată cu unul sau mai multe
fitinguri din cupru, sunt supuse unor pre siuni interioare hidrostatice (apă), pentr u o p erioadă
de timp specificată .
Modelul experimental
Modelul experimental (fig. 5.1) are lungime a minimă prezentată în tabelul 5.2.
Capă tul liber al țevii se va asambla cu un element de etanș are.

Fig. 5.1. Model experimental , […] :
1 – manometru; 2 – pompă; 3 – racord de presiune ;
4 – țeavă din cupru; 5 – mufă din cupru.

Aparatura
Pentru realizarea presiunii de încercare , se utilizează o pompă manuală conectat ă cu
un stabilizator de presiune capabil să mențină presiunea constantă la valoarea prescrisă pe
toată durata încercă rii.
Se utilizează un aparat pentru măsurare a cu precizie a presiunii, corespunză tor
valorilor prescrise pentru ace asta.
Procedura de încercare
Se conectează modelul experimental la pompă și se evacuează aerul din asamblare .
Se realizează creștere a progresivă a presiunii și se menține constant ă pe to ată durata încercă rii
la valoare a prescri să în tabe lul 5.2 (30 ± 1 bar pe durata de 48 ore). Se asigură posibilitatea
deplasă rii libere a capătului liberal țevii.
Se urmărește etanșe itatea asamblă rii fiting -țeavă .
După încheiere a încercă rii se efectuează proba de etanș eitate la presiune pneumatică
interioară conform Procedurii 5.2.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 33 5.2.2. Procedură pentru verificarea etanșeității asamblărilor fiting -țeavă din cupru
la presiune pneumatică interioară
Scop
Procedura specifi că – metodă de determinate a reziste nței și etanșeității asamblă rilor
la presiune pneumatică interioară .
Cerințe tehnice
Asamblările prin presare trebuie să fie etanșe la între gul dome niu de presiuni până la
presiune a nominală .
Principiul încercării
Modelele experime ntale alcătuite dintr -o țeavă și unul sau mai multe fitinguri sunt
supuse unor presiuni interioare pneumatice (aer) prescrise pentru o perioadă de timp
determinată.
Modelul experimental
Modelul experimental (v. fig. 5.2) are lungimea minimă prezentată în tabelul 5.3
(200 mm). Capă tul liber al țevii se va asambla cu un element de etan șare.

Fig. 5.2. Model experimental , […] :
1 – manometru; 2 – pompă; 3 – racord de presiune ; 4 – țeavă din cupru;
5 – mufă din cupru ; 6 – recipient cu apă.
Aparatura
Aparatura constă dintr -un dispozitiv capabil să realize ze presiunea necesară
încercă rii, un sistem de racordare a mod elului experimental la dispoziti vul de ge nerare a
presiunii și aparatura de măsurare a presiunii.
Presiunea poate fi aplicată individual la fiecare model experimental în parte sau la
mai multe modele experim entale , simultan .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 34 Procedura de î ncercare
Se conectează mode lul experimental la dispozitivul de realizar e a presiunii. Se aplică
prima treaptă a presiunii de încercare și se menț ine pe durata încercă rii, conform indicaț iilor
din tabelul 5.3. Se verifică etanșeitatea asamblărilor î ntr-o baie de apă .
Se repetă încercar ea pentru a doua și a treia valoare a presiunii de probă , prezentate
în tabelul 5.3.

5.2.3. Procedură pentru verificarea influenței termice asupra etanșeității
asamblărilor fiting -țeavă metalică
Scop
Procedura specifică – metoda de de terminare a etanșeității asamblării la variaț ii ale
tempe raturii de lucru .
Cerinț e tehnice
Asamblările trebuie să corespundă exploată rii în dome niul de tempe raturi cuprins
între -20 °C și 70 °C și să-si mențină etanșeitatea.
Principiul încercă rii
Modelul experimental , alcătuit din țevi asamblate cu fitinguri din cupru, este supus la
variați i prescrise de tempe ratură în intervale de timp bine determinate .
Modelul experimental
Modelul experimental (v. fig. 5.3 și 5.4) are lungimea liberă prezentată în tabelul 5.4
(200 mm).
Aparatura
Aparatura constă din urmă toarel e:
– un dispozitiv de încălzire și menține re la temperatură a modelului
experimental , corespunză tor valorilor prescrise în tabelul 5.4;
– un dispozitiv de r ăcire și menț inere la temperatură a modelului experimental ,
corespunză tor valorilor prescrise în tabelul 5.4.
Procedura de încercare
Modelul experimental este încălzit la o temperatur ă bine definită și mențin ut la
această temperatură un timp standardizat. Temperatura de încălzire și timpul de menținere
sunt prezentate în tabelul 5.4. Ansam blul se răcește apoi în aer, p ână la temperatur a mediului
ambiant.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 35 Aceast ă operație este r epetată de șase ori. Modelul experimental este apoi răcit la
temperatura specificat ă în tabelul 5.4 și me nținut la aceas tă temperatur ă pe durata a
24 ore , după care este adus la t emperatura mediului ambiant.
După aceea se aplic ă Procedura 5.2.2, pentru verificarea etan șeității ansamblului.

Fig. 5. 3. Model experimental, […] :
1 – țeavă din cupru; 2 – capac din cupru ; 3 – racord de presiune.

Fig. 5.4. Model experimental, […]:
1 – țeavă din cupru; 2 – pompă;
3 – racord de presiune; 4 – mufă din cupru.

5.2.4. Procedură pentru verificarea rezistenței și etanșeității asamblărilor fiting -țeavă
din cupru la solicitare alternant simetrică de încovoiere (vibrații)
Scop
Procedura specifică – metodă de verificare a rezisten ței și etan șeității asambl ărilor
fiting -țeavă la vibra ții.
Cerințe tehnice
Asambl ările trebuie s ă reziste și să fie etan șe la o solic itare de încovoiere alternant
simetric ă cu amplitudinea și frecven ța prescrise pe o durat ă specificat ă.
Principiul încercării
Modelul experimental este supus la vibra ții printr -o deformare alternativ ă cu
amplitudine constant ă, cu o frecven ță și o durat ă specificat ă.
2 3 1
1 1 3 4 2

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 36 Modelul experimental
Modelul experimental este obținut prin sertizarea a cinci țevi cu patru fitinguri (două
coturi la 90⁰ și dou ă mufe ), conform figurii 5.5.
Aparatura
Aparatura constă din urmă toarel e:
– motor electric prev ăzut cu excentric și mecanism de transmitere a mi șcării, ce
realizeaz ă o deplasare de ± 1 mm la cap ătul liber al modelului experimental,
cu o frecven ță prescris ă;
– contor pentru m ăsurarea num ărului de cicluri de solicitare.
Procedura de încercare
Modelul experimental este fixat în dispozitivul de solic itare și este supus num ărului
prescris de cicluri de solicitare .
După aceea se aplic ă Procedura 5.2.2, pentru verificarea etan șeității ansamblului.

Fig. 5.5 . Model experimental, […] :
1 – țeavă din cupru; 2 – cot din cupru; 3 – mufă din cupru;
4 – dispozitiv de fixare a țevii; 5 – roată conducătoare;
6 – excentric; 7 – piesă de imprimare a vibrațiilor .

5.2.5. Procedură pentru verificarea rezistenței și etanșeității asamblărilor fiti ng-țeavă
din cupru la încovoiere statică
Scop
Procedura specifică – metoda de d eterminar e a rezistenței și etan șeității asambl ării la
solicitar ea de încovoi ere static ă.
1 1 1
1 1 2 3
3 2
4 5 6
7

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 37 Cerin țe tehnice
Asambl ările prin pr esare trebuie să fie r ezistente și etanșe în timpul și după
solicitar ea cu moment e încovoi etoare statice.
Principiul încerc ării
Modelul experimental est e supus solicit ării la încovoiere cu o deforma ție prescris ă,
sub presiune, pe o perioad ă de timp dat ă.
Modelul experimental
Modelul experimental este obținut prin sertizarea a două țevi cu un fiting de tip mufă ,
conform figurii 5.6.

Fig. 5.6. Model experimental , […] :
1 – țeavă din cupru; 2 – mufă; 3 – capac; 4 – racord de presiune;
5 – dispozitiv de apliacre a sarcinii; 6 – reazăm.

Aparatura
Aparatura const ă din urm ătoarele:
– două reaze me, pentru sus ținerea modelului experimental;
– dispozitiv de aplicar e a sarcinii;
– sursă de presiune , pentru realizarea și menținerea presiunii la valoarea și
durata prescrise în tabelul 5.6.
Procedura de încercare
Modelul experimental se conecteaz ă la sursa de presiune, se ridic ă lent pr esiunea
până la valoar ea prescrisă în tab elul 5.6 și se m enține constant ă pe toată durata încercării. S e
aplic ă apoi forța încovoi etoare , având valorile prez entate în tabelul 5.9. P entru țevile din
cupru recoapt e și semidure, deforma ția țevii se limit ează la 100 mm.
Forța (F) se calcul ează cu rela ția:
F = Diam etrul nominal al țevii x 10 – 40. (5.1)
3
4 1
5 2 4
6 6 1

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 38 În timpul încercării, îmbinarea tr ebuie s ă fie etan șă. Controlul etan șeității se face
aplic ând pe ansamblu o solu ție care s ă eviden țieze pierderil e de aer.
După încheierea încercării, mod elul experimental este supus probei de etanșeitate
conform Proc edurii 5.2.2.

Tabelul 5. 9. Forța încovoi etoare în funcție de diametrul nominal al țevii […].
Nr.
Crt. Diametrul
nominal Forța
F(N) Nr.
Crt. Diametrul
nominal Forța
F(N) Nr.
Crt. Diametrul
nominal Forța
F(N)
1 6 20 12 21 170 23 50 460
2 8 40 13 22 180 24 53,6 496
3 10 60 14 25 210 25 54 500
4 12 80 15 27,4 234 26 34 600
5 14 100 16 28 240 27 66,7 627
6 14,7 107 17 32 280 28 70 660
7 15 110 18 34 300 29 76,1 720
8 16 120 19 35 310 30 80 760
9 17 130 20 40 360 31 88,9 850
10 18 140 21 40,5 365 32 106 1020
11 20 160 22 42 380 33 108 1040

5.2.6. Procedură pentru verificarea rezistenței și etanșeității asamblărilor fiting -țeavă
din cupru la solicitarea dina mică de torsiune
Scop
Procedura sp ecifică – metoda de d eterminar e a rezist enței și etan șeității asambl ării la
solicitar ea dinamic ă de torsiun e.
Cerințe tehnice
Asambl ările prin pr esare trebuie să reziste și să-și mențină etanșeitatea la o solicitar e
alternant sim etrică de torsiun e cu amplitudin ea de ± 5°, la temperatura ambiant ă, pe durata a
10 cicluri.
Principiul încercării
Modelul experimental este supus unei solicit ări alternante de torsiune cu o
deforma ție prescris ă.
Modelul experimental
Modelul experimental se obține prin sertizarea unei mufe cu două țevi d in cupru,
conform figurii 5.7.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 39
Fig. 5.7. Model experimental, […] :
1 – dispozitiv fixare țeavă; 2 – fiting ; 3 – țeavă 1 ;
4 – țeavă 2 ; 5 – suport .
Aparatura
Aparatura const ă din ur mătoarele:
– un dispozitiv de acționare care realizează o rotire alternantă (cu unghiul de
± 5°) la cap ătul liber al modelului experimental;
– un contor pentru m ăsurarea nu mărului de cicluri de solicitare.
Procedura de încercare
Modelul experimental est e fixat în dispozitivul de solicitare și este supus unui num ăr
de zece cic luri de solicitare, conform tabelul 5.7.
După încheierea solicit ării, modelul experimental este supus verific ării etan șeității,
conform Procedurii 5.2.2.

5.2.7. Procedură pentru verificarea capacităț ii de exploatare la temperatură ridicată a
asamblărilor fiting -țeavă din cupru
Scop
Procedura specific ă – metoda de d eterminare a rezist enței și etan șeității asambl ării la
temperatur ă ridicat ă.
Cerințe tehnice
Asambl ările prin presare, care întrun esc cerințele de exploa tare la temperaturi
ridicat e, nu trebuie să prezinte pierderi dator ate neetanșeității provocate de temperaturi le
ridicat e de lucru mai mari de 30 dm3/h.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 40 Principiul încerc ării
Mod elul experimental este încălzit la o t emperatur ă ridicat ă și supus unei presiuni
interioare , pentru o perioad ă de timp dat ă. Se măsoară volumul de gaz pierdut datorit ă
pierderii etan șeității asambl ării.
Modelul experimental
Modelul experimental sa obținut prin sertizarea unui mufe cu două țevi din cupru ,
conform figurii 5.4.
Aparatura
Aparatura const ă din urm ătoarele:
– o etuvă pentru încălzirea și men ținerea la o temperatur ă bine definită a
mode lului experimental;
– aparatur ă pentru m ăsurarea temperaturii;
– dispozitiv de realizare și menținere constant ă a presiunii de azot, conform
tabelului 5.8;
– aparat p entru măsurarea pierd erilor de azot pe durata exp eriment ării.
Procedura de încercare
Modelu l experimental se con ectează la aparatura de încercare, se încălzește și apoi se
menține la temperatura de încercare p e durata prescris ă în tabelul 5.8. Se introduce pr esiunea
interioar ă de azot și se men ține constant ă pe perioada pr escrisă în tab elul 5.8. S e măsoară
debitul de gaz pierdut ca u rmare a pierderii etan șeității.
În cadrul proiectului de doplomă am proiectat și construit o etuvă electrică destinată
verificării capacității de exploatare la temperaturi ridicate a asamblărilor sertizate fiting -țeavă
din cupru.
Informațiile legate de această realizare vor fi prezerntate î n capitolul următor.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 41
6. PROIECTAREA, CONSTRUCȚIA ȘI FUNCȚIONAREA ETUVEI
ELECTRICE DESTINATĂ VERIFICĂRII CAPACITĂȚII DE
EXPLOATARE LA TEMPERATURĂ RIDICATĂ A ASAMBLĂRILOR
SERTIZATE FITING -ȚEAVĂ DIN CUPRU

Etuva electrică face parte din d ispozitivu l proiectat și construit de subsemnatul
pentru determin area rezisten ței și etan șeității asambl ărilor sertizate fiting -țeavă din cupru la
temperaturi ridicate (v. Procedur a 5.2.7).
Descrierea dispozitivului
Dispozitivul conceput este dotat cu urm ătoarele aparate:
– etuva electrică , pentru încălzirea și menținerea la temperatura indicată a
modelului experimental;
– un compresor , pentru realizarea și menținerea constantă a presiunii de azot în
interiorul modelului experimental;
– un termocuplu pentru măsurarea temperaturii din interiorul etuvei și un
manometru pentru determinarea presiunii de azot;
– un contor volumetric pentru gaze tip G 2,5 (Q med = 2,5 Nm3/h), pentru
măsurarea pierderilor de azot pe durata efectuării încercării.

Date iniția le de proiectare:
– temperatura de încercare: 650 ± 10 °C;
– diametrul maxim al modelelor experimentale : Ø 35 mm;
– durata încercării: 30 min.

6.1. PROIECTAREA ETUVEI ELECTRICE
Părțile principale ale etuvei electrice sunt:
– sursă de căldură ;
– termoizolația;
– carcasa ;
– instal ația electrică.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 42 Sursă de c ăldură a etuvei este compusă din două ansambluri termice tip potcoavă
(v. fig. 6.1) a câte nouă rezistențe electrice realizate din sârmă spiralată protejată cu tub de
quartz. Materialul elementelor încălzitoare este kantal (Cr20, Al5, Fe75), cu temperatura
admisibilă de l ucru de 1300 °C. Tuburile din quartz sunt dispuse în arc de cerc prin
intermediul a două piese ceramice fixate într -o carcasă metalică, fără prinderi mecanice prin
filetare. Ansamblurile termice sunt dispuse simetric, cu fețele active în plan orizontal, fi xate
de structura etuvei prin tije filetate și încadrate lateral de termoizolația din carton din fibre
ceramice.

Fig. 6.1 . Sursă de căldură:
1 – rezistență electrică în tub de protecție din quartz; 2 – suporți ceramic i;
3 – carcasă metalică; 4 – conductori electrici în protecție termorezistentă;
5 – termocuplă.
Termoizolația etuvei este realizată din plăci de carton obținute din fibre ceramice
presate împreună cu un liant având densitatea de 400 Kg/m3, produs ce înloc uiește
termoizolația pe bază de azbest în toate aplicațiile în care suprafața suport este plană și rigidă
(v. fig. 6.2). Temperatura maximă de lucru în regim continuu este de 800 °C și de până la
1200 °C în cazul unor variații de temperatură pe termen scurt, iar coeficientul de
conductivitate termică (λ) este de 60 + 0,080 x θ m, unde θ m reprezintă temperatura medie
aritmetică în regim staționar.

Fig. 6.2 . Carton termoizolant .
1
2 3
3 4
5

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 43 Carcasa etuvei (fig. 6.3) este confecționată din tablă din aluminiu, profilată
(standard Al99,5 1050) cu grosime de 1,5 mm , fixată cu ajutorul unui profil tip L din
aluminiu (cu dimensiunile 20 x 20 x 1 mm) pe o structură metalică realizată din țeavă
rectangulară (standard EN 10219) fabricată d in oțel S235 (cu dimensiunile 15 x 15 x 1,5 mm) .

Fig. 6.3 . Fază intermediară:
1 – tablă profilată ; 2 -profil tip L; 3 – țeavă rectangulară ; 4 – suporturi de prindere
echipamente; 5 – suport pentru susținerea modelelor experimentale.
Instalația el ectrică este compusă din tr-un releu static 40A cu lamele (marca Fotek
tip SSR – 40 DA: intrare 3 – 32 V c.c. ; ieșire 24 – 380 V c.a. ; fig. 6.4), un controller termic
(regulator de temperatură marca Berme tip REX -C100 ; intput SSR ; alimentare 100 -240 V
a.c.; 50Hz/60Hz ; fig. 6.5), două ansambluri termice tip potcoavă (inferioară și superioară ;
fig. 6.1), o termocuplă montată în sursa termică inferioară (fig. 6.6), un întrerupător mecanic
de operare și un întrerupător de urgență.

a b
Fig. 6.4 . Releu static 40A, cu lamele :
a – schema electrică; b – dimensiuni constructive .
1
2
3
4 4
5

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 44
Fig. 6.5 . Controller termic .

Fig. 6.6 . Termocuplă .

Schema de montaj a instalației electrice este prezentată în figura 6.7.

Fig. 6.7 . Schema de montaj a instalației electrice folosită la construcția etuvei .

Determinarea geometriei etuvei a avut la bază dimensiunile principalelor elementelor
componente:
– ansamblurilor termice (100 x 100 x 50 mm );
– regulatorul de temperatură (108 x 47 x 47 mm );
– ventilatorul de răcire (80 x 80 x 32 mm ).

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 45 Pe baza informațiilor prezentate anterior, s -a realizat modelul digital al etuvei,
folosind softurile de tip CAD. În spațiul virtual s -au poziționat cele două surse de căldură în
plan orizontal (fig. 6.8), adăugând fiecăreia termoizolația în straturi sub formă de trunchi de
piramidă (fig. 6.9). S -a conturat corpul etuvei , format din două elemente asamblate între ele
printr-un sistem de balamale: capacul etuvei (250 x 250 x 135 mm) , având în componență o
sursă de căldură și baza etuvei (250 x 250 x 235 mm) , având în componență a două sursă de
căldură , izolată termic de instalația electrică.

Fig. 6.8. Poziționarea s urselor termice . Fig. 6.9. Poziționarea termoizolației .

6.2. CONSTRUCȚIA ETUVEI ELECTRICE
În baza datelor obținute în faza de proiectare (fig. 6.10) se întocmește necesarul de
materiale, se determină filmul tehnologic al execuției(v. tab. 6.1) și se stabilesc sculele și
echipamentele necesare pentru realizarea etuvei electrice (fig. 6.11).

Fig. 6.1 0. Etuvă electrică – secțiune 3D. Fig. 6.1 1. Etuvă electrică

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 46 Tabelul 6.1. Filmul tehnologic al etuvei electrice .
Nr.
crt. Denumirea
fazei Descrierea fazei Scule și echipamente
necesare
0 1 2 3
1 Trasarea După ce au fost curățate suprafețele exterioare ale
țevii, sunt trasate reperele de debitare conform
desenului de execuție. Șubler, ruletă, vinclu cu
picior, ac de trasat .
2 Debitarea
elementelor din
țeavă
rectangulară Debitarea este executată conform marcajelor, sub
un unghi de 90° sau de 45° față de axul țevii. Fierăstrău circular /
fierăstrău cu bandă, cu
reglarea unghiului de
debitare .
3 Debavurare a și
rectific area Debavurarea și rectificarea unghiurilor
se face simultan . Polizor unghiular,
Ø 115 mm.
4 Sudarea
în puncte Sunt sudate în puncte chenarele pătratice din plan
orizontal (4 buc.) . Aparat de sudură MMA
140, electrozi supertit 3016 ,
Ø 2,5 mm.
5 Verificarea
preliminară Sunt verificate cotele, perpendicularitatea și
planeitatea chenarelor . Vinclu, șubler/ruletă .
6 Sudarea
în puncte Sunt sudate în puncte distanțierele verticale dintre
chenare (8 buc.) . Aparat de sudură MMA
140, electrozi supertit 3016 ,
Ø 2,5 mm.
7 Sudarea șasiu lui Sunt executate cordoanele de sudură în mod
încrucișat , raportat la fețe le și la colțuri le șasiului
(se recomandă confecționarea unui suport etalon de
fixare a chenarelor). Sunt adăugate și cel elalte
elemente prevăzute cu prindere nedemontabilă prin
sudare . Aparat de sudură MMA
140, electrozi supertit 3016 ,
Ø 2,5 mm.
8 Asamblarea
șasiului Cele două structuri ale șasiului (capac și bază) sunt
asamblate între ele prin două balamale, respectând
distanța de 5 mm dintre fețe. Autofiletantă, burghiu
Ø 3,5 mm, distanțiere din
Al cu grosime de 5 mm,
menghine de mână,
popnituri și clește pentru
popnituri .
9 Executarea
orificiilor Șasiul fiind fixat în menghinele de mână, balamale
și menghina de banc, sunt trasate și executate
decupările în șasiu, aferente accesului modelelor
experimentale din timpul încercărilor. Tot acum
sunt sudate cămășile re alizate din țeavă cu
diametrul de 1¼”mm. Menghinele de mână,
menghina de banc, polizor
pendular, invertor MMA
140, electrozi.
10
Vopsirea
Ansamblul abținut este curățat, degresat și se aplică
un email termorezistent în minim două straturi Email spray termorezistent,
(min. 800 °C).
11 Montarea
surselor termice Sursele termice sunt fixate în poziție cu tije filetate
și prin montarea primelor două straturi de carton
termoizolant cu mastic refractar. Polizor unghiular, polizor
de banc, mastic refractar
(min. 1100 °C).
12 Montarea
termoizolației Straturile din carton termoizolant sunt debitate
conform specificațiilor, sunt debitate/perforate
șlițurile aferente sistemului de prindere,
conductorilor electrici și a termocuplei. Straturile
sunt montate prin presare împreună cu un mastic
refractar între fiecare două straturi consecutive. Autofiletantă, burghie,
polizor de banc, mastic
refractar (min. 1100 °C).

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 47
Tabelul 6.1. Continuare
0 1 2 3
13 Instalația
electrică Instalația electrică este montată, conform
specificațiilor din faza de proiectare, de către
personal autorizat. Trusă electrician.
15 Trasarea
elementelor
de carcasă Tabla și profilul de aluminiu sunt trasate conform
desenelor de execuție Șubler, ruletă, vinclu cu
picior, ac de trasat .
16 Debitarea
carcasei Debitarea este executată conform marcajelor, la
turații reduse. Fierăstrău circular /
fierăstrău cu bandă și
variator de turație.
17 Debavurare a și
rectificare a Debavurarea și rectificarea unghiurilor se face
simultan, la o turație redusă, cu un disc/piatră de
rectificat cu Ø max. = 165 mm . Fierăstrău de banc cu
raportor.
18 Montarea
elementelor
de carcasă Tablele din Al sunt fixate pe poziție prin montarea
profilelor din Al, cu popnituri de șasiul etuvei.
Nu vor fi fixate tablele în prealabil!
Pe elementul frontal al carcasei se vor monta în
prealabil controller -ul de temperatură,
întrerupătorul de lucru și cel de urgență. Autofiletantă, burghiu
Ø 3,5 mm, menghine de
mână, popnituri și clește
pentru popnituri , bandă
adezivă din hârtie.
19 Montarea
sistemului de
închidere Sistemul de închidere este format din două
închizători cu pretensionare, fixate de șasiul etuvei
astfel încât să împiedice deschiderea capacului
acesteia accidental (eroare umană, explozie, etc.) Autofiletan tă, burghiu
Ø 3,5 mm, menghine de
mână, popnituri și clește
pentru popnituri , bandă
adezivă din hârtie

6.3. FUNCȚIONAREA ETUVEI ELECTRICE

Etuva electrică este un echipament care transformă, prin efectul Joule -Lenz, energia
electrică în energie termică, funcționând într -un interval mediu de temperatură
(θc = 350 .. 1000 °C). Prin conectarea la o sursă de curent alternativ și pornirea din butonul de
comandă, temperatura în zona focarului crește într -un interval de timp relativ scurt datorită
volumului redus descris de cele două surse termice tip potcoavă (v. fig. 6.12). Temperatura de
lucru este reglată cu ușurință prin uti lizarea display -ului digital al controller -ului. Din
momentul în care temperatura a ajuns la valoarea setată, controller -ul impune o variație
sinusoidală a tensiunii din sistem, astfel încât temperatura în focar rămâne constantă prin
variația temperaturii în tuburile din quartz, cu ± 4 .. 20 °C (în funcție de parametrii modelului
experimental și de temperatura de lucru setată).
Etuva electrică a fost testată “în gol” la temperatura de probă, T probă = 660 °C, s -a
constatat o variație a temperaturii, m ăsurate la suprafața unui tub de quartz, cuprinsă în
intervalul 613 ÷ 674 °C, temperatura în focar rămânând constantă (v. fig. 6.13 a, b).

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 48
Fig. 6.12. Radiații termice în interiorul focarului .

a. b.
Fig. 6.13. Variația temperaturii pe suprafața tuburilor din quartz :
a – deficit termic, semnalizat cu verde (închidere circuit electric);
b – exces termic semnalizat cu roșu (deschiderea circuitului electric).

Încercările experimentale s -au efectuat pe modele ser tizate (conform figurii 5.2) cu
diametrul exterior de Ø 18 mm, prevăzute la un capăt cu un manometru cu P max = 10 bar
(EN 837 -1), iar la celălalt capăt prevăzute cu robinet cu bilă și priză rapidă, pentru conectarea
la un compresor electric. Având în v edere temperaturile, presiunile și durata de timp
prevăzute în fișa de încercare, îmbinările filetare au fost etanșate cu mastic refractar și șnur tip
Loctite. Din punct de vedere al siguranței, în cazul în care modelele experimentale sunt
supuse unor pres iuni mai mari de 5,5 bar (7,4 1 bar) între robinetul cu bilă și fitingul
modelului experimental trebuie montată o supapă de siguranță reglabilă cu presiunea de
refulare de 6 ± 0,5 bar.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 49 Probele de rezistență la presiune internă au fost executate, în prealab il, la temperatura
mediului ambient și la presiunea de 5,5 bar. A fost identificată o singură etanșare imperfectă a
unei îmbinări prin sertizare din totalul cele 6 modelele sertizate testate (fig. 6.14 a), model ce
a fost supus probei de presiune sub acțiu nea temperaturii de 650 °C, constatându -se etanșarea
porilor prin care s -a pierdut presiune la proba de presiune efectuată la temperatura mediului
ambiant (fig . 6.14 b).

Fig 6.14 . Proba de rezistență la presiune:
a – înainte de proba la temperatura de 650 °C;
b – după proba la temperatura de 650 °C .

După efectuarea tuturor probelor de rezistență și etanșeitate, etuva electrică a fost
supusă unei alte probe de testare, la temperatura de 750 °C, cu un model experi mental
asamblat etanș, cu presiunea internă inițială de 5,5 bar, fără supapă de suprapresiune montată
în ansamblu. Temperatura în focar a ajuns și s -a păstrat constantă la 750 °C (fig. 6.15, a),
presiunea în modelul experimental ajungând la 7,41 bar (fig. 6.15 b) .

a b
Fig. 6.15 . Probă finală:
a – stabilizarea temperaturii 750 °C ; b – presiunea în modelul
experimental, 7,41 bar .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 50 Rezultatele experim entale sunt centralizate în tabelul 6.2.

Tabelul 6.2. Rezultate experimentale
Nrumarul
probei Etanșeitate
(presiunea =5,5 bar,
temperatura =22 °C ) Încercare la temperatură ridicată Păstrarea
etanșeității ,
după răcire Presiune Temperatură Timp
[bar] [°C] [min]
1 √ 5,5 650 30 −
2 − 5,5 650 30 −
3 √ 5,5 650 30 −
4 √ 5,5 650 30 −
5 √ 5,5 650 30 √
6 √ 5,5 650 30 −

S-a constat că etanșeitatea asamblărilor fiting -țeavă din cupru sertizate se pastrează
pe toată durata încercărilor la temperaturi și presiuni interme ridicate. În cazul unul incendiu
într-un spațiu închis în care se află o instalație de utilizare a gazelo r naturale din cupru,
asamblată prin sertizare, nu există pericolul alimentării suplimentare a incendiului prin
eventuale scăpări de gaze naturale.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 51 7. STUDIUL TEHNICO -ECONOMIC PRIVIND REALIZAREA UNEI
INSTALAȚII DE UTILIZARE A GAZELOR NATURALE PRIN
FILETAREA ȘI SUDAREA ȚEVILOR ȘI FITINGURILOR DIN OȚEL
ÎN COMPARAȚIE CU ACEEAȘI INSTALAȚIE, OBȚINUTĂ PRIN
SERTIZAREA ȚEVILOR ȘI FITINGURILOR DIN CUPRU

În acest capitol sunt evidențiate diferențele tehnico -economice dintre o instalație de
utilizare gaze naturale realizată cu țevi și fitinguri din oțel asamblată prin filetare și sudare și
una realizată cu țevi și fitinguri din cupru , asamblată prin sertizare.
Regimul de presiune al instalației de utilizare gaze naturale este de joasă presiune
(PJ), sub 0,05 bar. Instalația deservește un imobil P+10 cu 44 de apartamente utilate fiecare cu
câte o mașină de gătit tip aragaz cu un debit nominal de 0,67 m3/h.
Dimensionarea instala ției de presiune joasa din oțel se face conform art. 5.8 – 5.17
din Normativul N.T.P.E.E./2008, folosind relația:

D = 0,49 x
52
22
12
PPTLQCS
 , [cm] , (7.1)
unde :
D reprezintă diametrul interior al conductei , [cm];
QCS reprezintă debitul de calcul la P=1,013 bar și T= 288,15K , [m3/h];
P1 reprezintă presiunea absolută la începutul tronsonului , [bar] ;
P2 reprezintă presiunea absolută la sfârșitul tronsonului , [bar] ;
T reprezintă temperatura gazelor , [K];
L reprezintă lungimea tronsonului respectiv , [km] ;
δ reprezintă densitatea relativă a gazelor fa ță de densitatea aerului (δ = 0,554 );
λ reprezintă coeficientul de pierdere liniară de sarcină, ce se determină în func ție de
numărul lui Reynolds (Re) și raportul k/D, unde:
koțel reprezintă 0,050 cm, este rugozitatea conductelor de ote l;
kCu reprezintă 0,002 cm, este rugozitatea conductelor de cupru.
Re reprezintă numărul adimensional Reynolds, care se calcul ează cu rela ția:
Re = 2230
DQcs , (7.2)

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 52 Relațiile de calcul ale coeficientului de pierdere liniară de sarcină ( λ) sunt prezentate
în tabelul 7.1.
Tabelul 7.1. relațiile de calcul ale coeficientului de pierdere liniară de sarcină , […] :
Valoarea coeficientului λ
în funcție de valoarea numărul ui Reynolds Relații de calcul pentru coeficientului
de pierdere liniară de sarcină
– pentru Re < 2300 λ =
Re64
– pentru 2300 < Re < 23D/k
8.0Relg21

– pentru 23 D/k < Re < 560 D/k
Dk
71.3Re51.2lg21




– pentru Re > 560 D/k
Dklg2 14.11


Valorile coeficien ților de simultaneitate pentru aparatele consumatoare de
combustibili gazo și, destinate preparării hranei , conform art. 5.1 din Normativul
N.T.P.E.E./2008 , sunt prezentat e în tabelul 7.2.

Tabelul 7. 2. Valorile coeficien ților de simultaneitate pentru aparatele consumatoare
de combustibili gazo și, destinate preparării hranei .
Nr. crt. Numărul
de apartamente Coeficientul
de simultaneitate Nr. crt. Numărul
de apartamente Coeficientul
de simultaneitate
1 1 1,00 15 36 0,40
2 2 0,81 16 40 0,39
3 3 0,71 17 44 0,38
4 4 0,65 18 48 0,38
5 5 0,62 19 52 0,37
6 6 0,59 20 56 0,37
7 8 0,55 21 60 0,36
8 10 0,53 22 64 0,36
9 12 0,51 23 68 0,35
10 16 0,47 24 72 0,35
11 20 0,45 25 76 0,35
12 24 0,43 26 80 0,34
13 28 0,42 27 Peste 80 0,34
14 32 0,41

Au fost întocmite breviarele de calcul aferente celor două tipuri de materiale
(v. tab . 7.3 și 7.4), din care reies diametrele coloanelor verticale, diametrul inelului colector și
al coloanei de legătură, tipul contorului și regulatorului de presiune (v. tab. 7.5).

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 53 Tabelul 7. 3. Breviar de calcul pentru instalația din oțel, Q max = 11,20 m3/h.
TRONSON Qc Lf Lc Diametru DdH dP SdP
[m³/h] [m] [m] [mm] [bar/m] [bar] [bar]
1(PR) -2 11.20 0.60 0.72 1" 20.17 x 10-5 14.52 x 10-5 14.52 x 10-5
2-3 11.20 1.60 1.92 2" 0.66 x 10-5 1.27 x 10-5 15.79 x 10-5
2-4(CV) 11.20 1.60 1.92 1.1/4" 4.83 x 10-5 9.27 x 10-5 25.06 x 10-5
CVex 11.20 Contor volumetric existent TIP G16 170 x 10-5 195.06 x 10-5
4(CV) -5 11.20 1.40 1.68 1.1/4" 4.83 x 10-5 8.11 x 10-5 203.18 x 10-5
5-6 9.01 4.10 4.92 1.1/4" 3.08 x 10-5 15.15 x 10-5 218.33 x 10-5
6-7 6.49 7.30 8.76 1.1/4" 1.76 x 10-5 15.42 x 10-5 233.75 x 10-5
7-8 3.83 9.20 11.04 3/4" 9.06 x 10-5 100.02 x 10-5 333.77 x 10-5
8-9 3.55 2.80 3.36 3/4" 7.91 x 10-5 26.58 x 10-5 360.35 x 10-5
9-10 3.26 2.80 3.36 3/4" 6.73 x 10-5 22.61 x 10-5 382.96 x 10-5
10-11 2.95 2.80 3.36 3/4" 5.68 x 10-5 19.08 x 10-5 402.05 x 10-5
11-12 2.67 2.80 3.36 3/4" 5.62 x 10-5 18.88 x 10-5 420.93 x 10-5
12-13 2.37 2.80 3.36 3/4" 3.69 x 10-5 12.4 x 10-5 433.33 x 10-5
13-14 2.08 2.80 3.36 1/2" 2.82 x 10-5 9.48 x 10-5 442.80 x 10-5
14-15 1.74 2.80 3.36 1/2" 9.91 x 10-5 33.3 x 10-5 476.10 x 10-5
15-16 1.43 2.80 3.36 1/2" 2.99 x 10-5 10.05 x 10-5 486.15 x 10-5
16-17 1.09 2.80 3.36 1/2" 2.12 x 10-5 7.12 x 10-5 493.27 x 10-5
17-18 0.67 2.40 2.88 1/2" 1.50 x 10-5 4.32 x 10-5 497.59 x 10-5
8-19 0.67 1.50 1.80 1/2" 1.50 x 10-5 2.70 x 10-5 336.47 x 10-5
7-20 3.83 7.50 9.00 3/4" 9.06 x 10-5 81.54 x 10-5 315.29 x 10-5
20-21 3.55 2.80 3.36 3/4" 7.91 x 10-5 26.58 x 10-5 341.87 x 10-5
21-22 3.26 2.80 3.36 3/4" 6.73 x 10-5 22.61 x 10-5 364.48 x 10-5
22-23 2.95 2.80 3.36 3/4" 5.68 x 10-5 19.08 x 10-5 383.56 x 10-5
23-24 2.67 2.80 3.36 3/4" 5.62 x 10-5 18.88 x 10-5 402.45 x 10-5
24-25 2.37 2.80 3.36 3/4" 3.69 x 10-5 12.4 x 10-5 414.85 x 10-5
25-26 2.08 2.80 3.36 1/2" 2.82 x 10-5 9.48 x 10-5 424.32 x 10-5
26-27 1.74 2.80 3.36 1/2" 9.91 x 10-5 33.3 x 10-5 457.62 x 10-5
27-28 1.43 2.80 3.36 1/2" 2.99 x 10-5 10.05 x 10-5 467.66 x 10-5
28-29 1.09 2.80 3.36 1/2" 2.12 x 10-5 7.12 x 10-5 474.79 x 10-5
29-30 0.67 2.40 2.88 1/2" 1.50 x 10-5 4.32 x 10-5 479.11 x 10-5
20-31 0.67 1.50 1.80 1/2" 1.50 x 10-5 2.7 x 10-5 317.99 x 10-5
6-32 3.83 9.60 11.52 3/4" 9.06 x 10-5 104.37 x 10-5 322.70 x 10-5
32-33 3.55 2.80 3.36 3/4" 7.91 x 10-5 26.58 x 10-5 349.28 x 10-5
33-34 3.26 2.80 3.36 3/4" 6.73 x 10-5 22.61 x 10-5 371.89 x 10-5
34-35 2.95 2.80 3.36 3/4" 5.68 x 10-5 19.08 x 10-5 390.98 x 10-5
35-36 2.67 2.80 3.36 3/4" 5.62 x 10-5 18.88 x 10-5 409.86 x 10-5
36-37 2.37 2.80 3.36 3/4" 3.69 x 10-5 12.4 x 10-5 422.26 x 10-5
37-38 2.08 2.80 3.36 1/2" 2.82 x 10-5 9.48 x 10-5 431.73 x 10-5
38-39 1.74 2.80 3.36 1/2" 9.91 x 10-5 33.30 x 10-5 465.03 x 10-5
39-40 1.43 2.80 3.36 1/2" 2.99 x 10-5 10.05 x 10-5 475.08 x 10-5
40-41 1.09 2.80 3.36 1/2" 2.12 x 10-5 7.12 x 10-5 482.20 x 10-5
41-42 0.67 2.40 2.88 1/2" 1.50 x 10-5 4.32 x 10-5 486.52 x 10-5
32-43 0.67 1.50 1.80 1/2" 1.50 x 10-5 2.70 x 10-5 325.40 x 10-5
5-44 3.83 1.70 2.04 3/4" 9.06 x 10-5 18.48 x 10-5 221.66 x 10-5
44-45 3.55 2.80 3.36 3/4" 7.91 x 10-5 26.58 x 10-5 248.24 x 10-5
45-46 3.26 2.80 3.36 3/4" 6.73 x 10-5 22.61 x 10-5 270.85 x 10-5
46-47 2.95 2.80 3.36 3/4" 5.68 x 10-5 19.08 x 10-5 289.94 x 10-5
47-48 2.67 2.80 3.36 3/4" 5.62 x 10-5 18.88 x 10-5 308.82 x 10-5
48-49 2.37 2.80 3.36 3/4" 3.69 x 10-5 12.40 x 10-5 321.22 x 10-5
49-50 2.08 2.80 3.36 1/2" 2.82 x 10-5 9.48 x 10-5 330.69 x 10-5
50-51 1.74 2.80 3.36 1/2" 9.91 x 10-5 33.30 x 10-5 363.99 x 10-5
51-52 1.43 2.80 3.36 1/2" 2.99 x 10-5 10.05 x 10-5 374.04 x 10-5
52-53 1.09 2.80 3.36 1/2" 2.12 x 10-5 7.12 x 10-5 381.16 x 10-5
53-54 0.67 2.40 2.88 1/2" 1.50 x 10-5 4.32 x 10-5 385.48 x 10-5
44-55 0.67 1.50 1.80 1/2" 1.50 x 10-5 2.70 x 10-5 224.36 x 10-5
< 500 x 10-5 bar

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 54 Tabelul 7. 4. Breviar de calcul pentru instalația din cupru, Qmax = 11,20 m3/h.
TRONSON Qc Lf Lc Diametru DdH dP SdP
[m³/h] [m] [m] [mm] [Pa/m] [Pa] [Pa]
1(PR) -2 11.20 0.60 0.72 28 12.13 x 10-5 8.73 x 10-5 8.73 x 10-5
2-3 11.20 1.60 1.92 54 0.48 x 10-5 0.92 x 10-5 9.66 x 10-5
2-4(CV) 11.20 1.60 1.92 28 12.13 x 10-5 23.29 x 10-5 32.94 x 10-5
CVex 11.20 Contor volumetric existent TIP G16 170 x 10-5 202.94 x 10-5
4(CV) -5 11.20 1.40 1.68 28 12.13 x 10-5 20.38 x 10-5 223.32 x 10-5
5-6 9.01 4.10 4.92 28 8.37 x 10-5 41.18 x 10-5 264.50 x 10-5
6-7 6.49 7.30 8.76 28 4.18 x 10-5 36.62 x 10-5 301.12 x 10-5
7-8 3.83 9.20 11.04 22 3.51 x 10-5 38.75 x 10-5 339.87 x 10-5
8-9 3.55 2.80 3.36 22 2.89 x 10-5 9.71 x 10-5 349.58 x 10-5
9-10 3.26 2.80 3.36 22 2.64 x 10-5 8.87 x 10-5 358.45 x 10-5
10-11 2.95 2.80 3.36 22 1.93 x 10-5 6.48 x 10-5 364.94 x 10-5
11-12 2.67 2.80 3.36 22 0.78 x 10-5 2.62 x 10-5 367.56 x 10-5
12-13 2.37 2.80 3.36 22 0.68 x 10-5 2.28 x 10-5 369.84 x 10-5
13-14 2.08 2.80 3.36 15 1.75 x 10-5 5.88 x 10-5 375.72 x 10-5
14-15 1.74 2.80 3.36 15 1.63 x 10-5 5.48 x 10-5 381.20 x 10-5
15-16 1.43 2.80 3.36 15 1.44 x 10-5 4.84 x 10-5 386.04 x 10-5
16-17 1.09 2.80 3.36 15 1.12 x 10-5 3.76 x 10-5 389.80 x 10-5
17-18 0.67 2.40 2.88 15 0.66 x 10-5 1.90 x 10-5 391.70 x 10-5
8-19 0.67 1.50 1.80 15 0.66 x 10-5 1.19 x 10-5 341.06 x 10-5
7-20 3.83 7.50 9.00 22 3.51 x 10-5 31.59 x 10-5 332.71 x 10-5
20-21 3.55 2.80 3.36 22 2.89 x 10-5 9.71 x 10-5 342.42 x 10-5
21-22 3.26 2.80 3.36 22 2.64 x 10-5 8.87 x 10-5 351.29 x 10-5
22-23 2.95 2.80 3.36 22 1.93 x 10-5 6.48 x 10-5 357.78 x 10-5
23-24 2.67 2.80 3.36 22 0.78 x 10-5 2.62 x 10-5 360.40 x 10-5
24-25 2.37 2.80 3.36 22 0.68 x 10-5 2.28 x 10-5 362.68 x 10-5
25-26 2.08 2.80 3.36 15 1.75 x 10-5 5.88 x 10-5 368.56 x 10-5
26-27 1.74 2.80 3.36 15 1.63 x 10-5 5.48 x 10-5 374.04 x 10-5
27-28 1.43 2.80 3.36 15 1.44 x 10-5 4.84 x 10-5 378.88 x 10-5
28-29 1.09 2.80 3.36 15 1.12 x 10-5 3.76 x 10-5 382.64 x 10-5
29-30 0.67 2.40 2.88 15 0.66 x 10-5 1.90 x 10-5 384.54 x 10-5
20-31 0.67 1.50 1.80 15 0.66 x 10-5 1.19 x 10-5 333.90 x 10-5
6-32 3.83 9.60 11.52 22 3.51 x 10-5 40.44 x 10-5 304.94 x 10-5
32-33 3.55 2.80 3.36 22 2.89 x 10-5 9.71 x 10-5 314.65 x 10-5
33-34 3.26 2.80 3.36 22 2.64 x 10-5 8.87 x 10-5 323.52 x 10-5
34-35 2.95 2.80 3.36 22 1.93 x 10-5 6.48 x 10-5 330 x 10-5
35-36 2.67 2.80 3.36 22 0.78 x 10-5 2.62 x 10-5 332.63 x 10-5
36-37 2.37 2.80 3.36 22 0.68 x 10-5 2.28 x 10-5 334.91 x 10-5
37-38 2.08 2.80 3.36 15 1.75 x 10-5 5.88 x 10-5 340.79 x 10-5
38-39 1.74 2.80 3.36 15 1.63 x 10-5 5.48 x 10-5 346.27 x 10-5
39-40 1.43 2.80 3.36 15 1.44 x 10-5 4.84 x 10-5 351.11 x 10-5
40-41 1.09 2.80 3.36 15 1.12 x 10-5 3.76 x 10-5 354.87 x 10-5
41-42 0.67 2.40 2.88 15 0.66 x 10-5 1.90 x 10-5 356.77 x 10-5
32-43 0.67 1.50 1.80 15 0.66 x 10-5 1.19 x 10-5 306.13 x 10-5
5-44 3.83 1.70 2.04 22 3.51 x 10-5 7.16 x 10-5 230.48 x 10-5
44-45 3.55 2.80 3.36 22 2.89 x 10-5 9.71 x 10-5 240.19 x 10-5
45-46 3.26 2.80 3.36 22 2.64 x 10-5 8.87 x 10-5 249.06 x 10-5
46-47 2.95 2.80 3.36 22 1.93 x 10-5 6.48 x 10-5 255.55 x 10-5
47-48 2.67 2.80 3.36 22 0.78 x 10-5 2.62 x 10-5 258.17 x 10-5
48-49 2.37 2.80 3.36 22 0.68 x 10-5 2.28 x 10-5 260.45 x 10-5
49-50 2.08 2.80 3.36 15 1.75 x 10-5 5.88 x 10-5 266.33 x 10-5
50-51 1.74 2.80 3.36 15 1.63 x 10-5 5.48 x 10-5 271.81 x 10-5
51-52 1.43 2.80 3.36 15 1.44 x 10-5 4.84 x 10-5 276.65 x 10-5
52-53 1.09 2.80 3.36 15 1.12 x 10-5 3.76 x 10-5 280.41 x 10-5
53-54 0.67 2.40 2.88 15 0.66 x 10-5 1.90 x 10-5 282.31 x 10-5
44-55 0.67 1.50 1.80 15 0.66 x 10-5 1.19 x 10-5 231.67 x 10-5
< 500 x 10-5 bar

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 55 Tabelul 7. 5. Breviar de calcul pentru instalația din cupru, Qmax = 13,71 m3/h.
TRONSON Qc Lf Lc Diametru DdH dP SdP
[m³/h] [m] [m] [mm] [Pa/m] [Pa] [Pa]
1(PR) -2 13.71 0.60 0.72 28 18.09 x 10-5 13.02 x 10-5 13.02 x 10-5
2-3 13.71 1.60 1.92 54 0.63 x 10-5 1.21 x 10-5 14.23 x 10-5
2-4(CV) 13.71 1.60 1.92 28 18.09 x 10-5 34.73 x 10-5 48.97 x 10-5
CVex 13.71 Contor volumetric existent TIP G16 170.00 x 10-5 218.97 x 10-5
4(CV) -5 13.71 1.40 1.68 28 18.09 x 10-5 30.39 x 10-5 249.36 x 10-5
5-6 10.01 4.10 4.92 28 10.68 x 10-5 52.55 x 10-5 301.90 x 10-5
6-7 7.94 7.30 8.76 28 6.42 x 10-5 56.24 x 10-5 358.14 x 10-5
7-8 4.69 9.20 11.04 22 4.87 x 10-5 53.76 x 10-5 411.91 x 10-5
8-9 4.35 2.80 3.36 22 4.36 x 10-5 14.65 x 10-5 426.56 x 10-5
9-10 3.98 2.80 3.36 22 3.94 x 10-5 13.24 x 10-5 439.80 x 10-5
10-11 3.61 2.80 3.36 22 3.08 x 10-5 10.35 x 10-5 450.14 x 10-5
11-12 3.27 2.80 3.36 22 2.44 x 10-5 8.2 x 10-5 458.34 x 10-5
12-13 2.90 2.80 3.36 22 1.87 x 10-5 6.28 x 10-5 464.63 x 10-5
13-14 2.54 2.80 3.36 15 2.38 x 10-5 8 x 10-5 472.62 x 10-5
14-15 2.13 2.80 3.36 15 2 x 10-5 6.72 x 10-5 479.34 x 10-5
15-16 1.75 2.80 3.36 15 1.81 x 10-5 6.08 x 10-5 485.42 x 10-5
16-17 1.33 2.80 3.36 15 1.34 x 10-5 4.5 x 10-5 489.93 x 10-5
17-18 0.82 2.40 2.88 15 0.81 x 10-5 2.33 x 10-5 492.26 x 10-5
8-19 0.82 1.50 1.80 15 0.81 x 10-5 1.46 x 10-5 413.37 x 10-5
7-20 4.69 7.50 9.00 22 4.87 x 10-5 43.83 x 10-5 401.97 x 10-5
20-21 4.35 2.80 3.36 22 4.36 x 10-5 14.65 x 10-5 416.62 x 10-5
21-22 3.98 2.80 3.36 22 3.94 x 10-5 13.24 x 10-5 429.86 x 10-5
22-23 3.61 2.80 3.36 22 3.08 x 10-5 10.35 x 10-5 440.21 x 10-5
23-24 3.27 2.80 3.36 22 2.44 x 10-5 8.2 x 10-5 448.41 x 10-5
24-25 2.90 2.80 3.36 22 1.87 x 10-5 6.28 x 10-5 454.69 x 10-5
25-26 2.54 2.80 3.36 15 2.38 x 10-5 8 x 10-5 462.69 x 10-5
26-27 2.13 2.80 3.36 15 2.00 x 10-5 6.72 x 10-5 469.41 x 10-5
27-28 1.75 2.80 3.36 15 1.81 x 10-5 6.08 x 10-5 475.49 x 10-5
28-29 1.33 2.80 3.36 15 1.34 x 10-5 4.5 x 10-5 479.99 x 10-5
29-30 0.82 2.40 2.88 15 0.81 x 10-5 2.33 x 10-5 482.33 x 10-5
20-31 0.82 1.50 1.80 15 0.81 x 10-5 1.46 x 10-5 403.43 x 10-5
6-32 4.69 9.60 11.52 22 4.87 x 10-5 56.1 x 10-5 358.01 x 10-5
32-33 4.35 2.80 3.36 22 4.36 x 10-5 14.65 x 10-5 372.66 x 10-5
33-34 3.98 2.80 3.36 22 3.94 x 10-5 13.24 x 10-5 385.89 x 10-5
34-35 3.61 2.80 3.36 22 3.08 x 10-5 10.35 x 10-5 396.24 x 10-5
35-36 3.27 2.80 3.36 22 2.44 x 10-5 8.2 x 10-5 404.44 x 10-5
36-37 2.90 2.80 3.36 22 1.87 x 10-5 6.28 x 10-5 410.72 x 10-5
37-38 2.54 2.80 3.36 15 2.38 x 10-5 8 x 10-5 418.72 x 10-5
38-39 2.13 2.80 3.36 15 2.00 x 10-5 6.72 x 10-5 425.44 x 10-5
39-40 1.75 2.80 3.36 15 1.81 x 10-5 6.08 x 10-5 431.52 x 10-5
40-41 1.33 2.80 3.36 15 1.34 x 10-5 4.5 x 10-5 436.03 x 10-5
41-42 0.82 2.40 2.88 15 0.81 x 10-5 2.33 x 10-5 438.36 x 10-5
32-43 0.82 1.50 1.80 15 0.81 x 10-5 1.46 x 10-5 359.46 x 10-5
5-44 4.69 1.70 2.04 22 4.87 x 10-5 9.93 x 10-5 259.29 x 10-5
44-45 4.35 2.80 3.36 22 4.36 x 10-5 14.65 x 10-5 273.94 x 10-5
45-46 3.98 2.80 3.36 22 3.94 x 10-5 13.24 x 10-5 287.18 x 10-5
46-47 3.61 2.80 3.36 22 3.08 x 10-5 10.35 x 10-5 297.53 x 10-5
47-48 3.27 2.80 3.36 22 2.44 x 10-5 8.20 x 10-5 305.73 x 10-5
48-49 2.90 2.80 3.36 22 1.87 x 10-5 6.28 x 10-5 312.01 x 10-5
49-50 2.54 2.80 3.36 15 2.38 x 10-5 8.00 x 10-5 320.01 x 10-5
50-51 2.13 2.80 3.36 15 2 x 10-5 6.72 x 10-5 326.73 x 10-5
51-52 1.75 2.80 3.36 15 1.81 x 10-5 6.08 x 10-5 332.81 x 10-5
52-53 1.33 2.80 3.36 15 1.34 x 10-5 4.50 x 10-5 337.31 x 10-5
53-54 0.82 2.40 2.88 15 0.81 x 10-5 2.33 x 10-5 339.65 x 10-5
44-55 0.82 1.50 1.80 15 0.81 x 10-5 1.46 x 10-5 260.75 x 10-5
< 500 x 10-5 bar

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 56 unde:
Qc – debitul de calcul [m3/h];
Lf – lungimea fizică a tronsonului [m];
Lc – lungimea de calcul a tronsonului [m];
DdH – variația presiunii unitară [Pa/m];
dP – căderea de presiune a tronsonului [Pa];
SdP – căderea de preiune totală [Pa].

Tabelul 7. 6. Tipodimensiunile elementelor caracteristice fiecărei instalații.
Nr.
Crt. Element Instalație din oțel Instalație din cupru
Tipodimensiuni Tipodimensiuni
1 Regulator de
presiune Tip RTG 311, DN25 ,
redusă presiune în joasă presiune Tip RTG 311, DN25 ,
redusă presiune în
joasă presiune
2 Distribuitor primar Țeavă din oțel , laminată
cu Ø 60,3 mm Țeavă din cupru
cu Ø 54 mm
3 Contor volumetric Tip G16 MT, Pmax = 0,5 bar ,
Qmax = 25 m3/h,
Qmin = 0,16 m3/h Tip G16 MT,
Pmax = 0,5 bar ,
Qmax = 25 m3/h,
Qmin = 0,16 m3/h
4 Instalația inferioară Țeavă din oțel , laminată ,
cu Ø 42,4 mm Țeavă din cupru
cu Ø 28 mm
5 Instalația superioară Țeavă din oțel , laminată ,
cu Ø 26,69 și Ø21,3 mm Țeavă din cupru
cu Ø 22 și Ø15 mm

Având în vedere că s -a păstrat o corespondență cât se poate de apropiată între
diametre pe fiecare segment al instalațiilor (excepție făcând inelul colector care, din calcule,
nu poate fi mai mic de 42,4 mm pentru instalația din oțel, comparativ cu diametrul de 28 mm
la instalația din cupru) instalația din oțel prezintă o cădere de presiune de 4,9759 x 10-3 bar în
tronsonul cel mai defavorizat (17 -18 co nform planșei 1/3 anexa te), comparativ cu
3,917 x 10-3 bar, valoarea căderii de presiune în același tronson din instalația din cupru ;
conform Normativul N.T.P.E.E./2008 limita maximă a căderii de presiune dintr -o instalație de
utilizare gaze naturale nu trebuie să fie mai mare de 5 x 10-3 bar.
În ul timul deceniu interesul pentru înlocuirea mașinilor de gătit tip aragaz
(Q = 0,67 m3/h) cu plit e incorporabile pe gaz (Q = 0,82 m3/h) este din ce în ce mai mare ,

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 57 existând astfel posibilitatea suplimentării debitului total până la Q max = 13,71 m3/h, lucru
posibil dor în cazul instalației din cupru (v. tabelul 7. 4.)
La execuția celor două instalații se pot folosi echipe cu pregătire profesională
similară, exceptând un sudor autorizat ISCIR necesar la instalația din oțel. O diferență
considerabilă este între prețurile de achiziție a țevii și a fitingurilor corespunzătoare celor
două variante, dar și numărul și timpii de execuție a fazelor ce compun filmele tehnologice
În tabelele 7. 5 și 7.6 sunt prezentate cantitățile și prețurile material e și majorității
operațiilor necesare realizării instalațiilor.

Tabelul 7. 7. Deviz estimativ aferent instalației din cupru.
Denumire PRODUS/OPERAȚIE U.M. Cantitate Preț unitar
[lei] Preț
[lei]
Racord din cupru MF pt. îmbinări prin sertizare 1"x28 mm buc 5 25.13 125.65
Cot din cupru FF pt. îmbinări prin sertizare la 90° D.28mm buc 15 23.45 351.75
Reducție din cupru FF pt. îmbinări prin sertizare D.54x28mm buc 1 76.39 76.39
Teu redus din cupru FF pt. îmbinări prin sertizare 54x28x54mm buc 1 53.70 53.70
Capac din cupru F pt. îmbinări prin sertizare D.54mm buc 1 37.88 37.88
Robinet cu bilă pt. gaz, FI -FI 1” buc 1 37.78 37.78
Racord din cupru MF pt. îmbinări prin sertizare 1.1/4"x28mm buc 2 41.22 82.44
Electrovalvă gaz 1” 220 V buc 1 196.86 196.86
Teu egal din cupru FF pt. îmbinări prin sertizare D.28mm buc 1 33.19 33.19
Teu redus din cupru FF pt. îmbinări prin sertizare D28x22x28mm buc 1 37.39 37.39
Teu egal din cupru FF pt. îmbinări prin sertizare D.22mm buc 5 30.67 153.35
Reducție din cupru FF pt. îmbinări prin sertizare D.28x22mm buc 2 33.19 66.38
Cot din cupru FF pt. îmbinări prin sertizare la 90° D.22mm buc 24 12.77 306.48
Racord din cupru MF pt. îmbinări prin sertizare 3/4"x22mm buc 8 14.20 113.60
Teu redus din cupru FF pt. îmbinări prin sertizare D.22x15x22mm buc 16 29.83 477.28
Reducție din cupru FF pt. îmbinări prin sertizare D.22x15mm buc 8 28.99 231.92
Teu egal din cupru FF pt. îmbinări prin sertizare D.15mm buc 20 16.13 322.60
Cot din cupru FF pt. îmbinări prin sertizare la 90° D.15mm buc 4 7.06 28.24
Racord din cupru MF pt. îmbinări prin sertizare 1/2"x15mm buc 44 10.25 451.00
Robinet cu bilă pt. gaz, FI -FI 1/2” buc 44 19.67 865.48
Țeavă din cupru în bară D.15x1mm ml 60.4 16.90 1020.76
Țeavă din cupru în bară D.22x1mm ml 92.8 19.83 1840.22
Țeavă din cupru în bară D.28x1mm ml 15.0 34.40 516.00
Țeavă din cupru în bară D.54x1mm ml 1.6 86.83 138.93
Debitare țeavă buc 162 3.80 615.60
Sertizare țeavă buc 194 4.60 892.40
Brățări de susținere buc 194 1.37 265.78
Preț total 9339.05

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 58 Tabelul 7. 8. Deviz estimativ aferent instalației din oțel .
Denumire PRODUS/OPERAȚIE U.M. Cantitate Preț unitar
[lei] Preț
[lei]
Cot egal 90° FIFI 1” buc 2 4.60 9.20
Reducție 2” – 1” OL buc 1 20.10 20.10
Capac bombat 2” SW OL buc 1 25.40 25.40
Cot egal 90° FI -FI 1.1/4” buc 12 7.30 87.60
Robinet cu bilă pt. gaz, FI -FI 1.1/4” buc 1 56.16 56.16
Niplu egal FE -FE 1.1/4” buc 5 3.18 15.90
Ansamblu racord tip CV 1.1/4” buc 3 18.83 56.49
Electrovalvă gaz 1.1/4” 220 V buc 1 284.51 284.51
Teu egal 1.1/4” FI buc 3 9.12 27.36
Reducție 1.1/4” -3/4” FE -FI buc 4 5.22 20.88
Robinet cu bilă pt. gaz, FI -FI 3/4” buc 4 23.76 95.04
Cot egal 90° FI -FI 3/4” buc 22 2.87 63.14
Niplu redus 3/4”-1/2” FE -FE buc 10 2.52 25.20
Niplu egal 3/4” FE -FE buc 1 2.52 2.52
Robinet cu bilă pt. gaz, FI -FI 1/2” buc 28 19.67 550.76
Robinet cu bilă pt. gaz, FI -FE 1/2” buc 16 19.67 314.72
Niplu egal 1/2” FE -FE buc 20 1.57 31.40
Teu redus 3/4” x 1/2” FI buc 20 5.22 104.40
Teu egal 3/4” FI buc 20 3.61 72.20
Teu egal 1/2” FI buc 16 2.49 39.84
Cot egal 90° FI -FE 1/2” buc 4 2.07 8.28
Teavă laminată 2” ml 1.6 30.17 48.27
Teavă laminată 1.1/4” ml 14.4 18.50 266.40
Teavă laminată 1” ml 0.6 14.48 8.69
Teavă laminată 3/4” ml 92.8 14.26 1323.33
Teavă laminată 1/2” ml 60.4 9.95 600.98
Degresant / diluant l 25 10.42 259.50
Lavete buc 26 1.27 33.02
Aplicare grund metalic (două straturi) Kg 75 14.96 1117.69
Aplicare strat de vopsea Kg 37 14.96 558.85
Disc debitare oțel 230 x 22.2 x 2 mm buc 4 8.16 32.64
Debitare țeavă buc 158 3.80 600.40
Filetare țeavă buc 171 18.92 3235.32
Brățări de susținere buc 194 1.37 265.78
Asamblare filetată buc 171 7.00 1197.00
Sudarea distribuitorului buc 4 32.40 129.60
Preț total 11588.56

Notă: Nu au fost luate în calcul costurile comune (salarii, regie, amortizări ș.a.) .

Deși prețurile de achiziție al țevilor și fitingurilor din cupru sunt considerabil mai
mari comparativ cu cele din oțel și fontă, costul estimat de execuție al instalației din cupru
este cu 19,14% mai mic decât cel al instalației din oțel. Acest lucru se datorează , în special,
numărului redus de operații necesare în procesul de execuție al instalației din cupru

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 59 (v. figurile 4.3 și 4.4) , instalația din oțel presupunând suplimentar operațiile de : curățare și
degresare a suprafeței țevilor din oțel , aplicarea straturilor de grund , filetare (171 de filete cu
Ø 21,3 – 42,4 mm cu un cost mediu estimat de 18,92 lei/filet) , aplicarea stratului de vopsea ,
sudarea aferentă sectorului de 60,3 mm , la care se adaugă și costul timpilor morți dintre etape
și al manipulării numeroaselor scule și unelte . Aceste diferențe fac ca timpul necesar realizării
instalației d e utilizare a gazelor naturale din țeavă și fitinguri din cupru să reprezinte
30 ÷ 45 % din timpul necesar execuției instalației din țeavă laminată și fitinguri din oțel/fontă.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 60
8. PROCEDURI AFERENTE PROIECTĂRII ȘI EXECUȚIEI
INSTALAȚIILOR DE UTILIZARE A GAZE LOR NAURALE ,
CONFECȚIONATE DIN ȚEAVĂ ȘI FITINGURI DIN CUPRU

8.1. PROCEDUR A DE PROIECTARE

SCOP
Prezenta procedură descrie condițiile generale pentru proiectarea instalațiilor de
utilizare a gazelo r naturale , confecționate din țeavă și fitinguri din cupru având regimul de
medie, redus ă și joas ă presiune (PDIB ).

DOMENIU
Prezenta procedur ă tehnic ă se aplic ă de c ătre departamentul Proiectare al
operatorului economic autorizat de către ANRE .

DEFINI ȚII ȘI PRESCURT ĂRI
A. DEFINI ȚII
Gaze naturale – gazele libere din z ăcământul de gaz metan, gazele dizolvate în țiței,
cele din c âmpul de gaze asociat z ăcămintelor de țiței, precum și gazele rezultate din extrac ția
sau separarea hidrocarburilor lichide.
Autoriza ție – act administrativ emis de ANRE prin care se acordă dreptul unui
operator economic s ă desfășoare activit ăți de proiectare, de execu ție sau de exploatare pentru
obiective/sisteme din domeniul gazelor naturale, cu respectarea condi țiilor de vala bilitate
asociate.
Instalator autorizat – persoan ă fizică, titular ă a unei legitima ții emis e de ANRE,
autorizat ă în condi țiile regulamentului pentru autorizarea persoanelor fizice care desf ășoară
activit ăți în sectorul gazelor naturale pentru a desf ășura conform competen țelor acordate,
activit ăți de proiectare, execu ție și exploatare a obiectivelor/sistemelor/instala țiilor din
domeniul gazelor naturale.
Domeniul gazelor naturale – ansamblul activit ăților desf ășurate pentru proiectarea,
execu ția și exploata rea obiectivelor din sectorul gazelor naturale și pentru instala țiile de
utilizare a gazelor naturale de către operatorii economici autoriza ți de ANRE .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 61 Furnizor de gaze naturale – Persoan ă juridic ă, titular ă a unei licen țe de furnizare, care
comercialize ază gaze naturale în baza unui contract de furnizare .
Consumator (abonat) – Persoan ă fizică sau juridic ă care achizi ționeaz ă gaze naturale.
Loc de consum – amplasamentul instala țiilor de utilizare ale unui consumator
raportat la adresa po ștală.
Debit maxim – volumul de gaze naturale ce trece timp de o or ă printr -un
aparat – contor, regulator, instala ție de utilizare, arz ător la presiunea maxim ă indicat ă de
produc ător.
Revizie periodic ă – ansamblul de opera țiuni definite conform reglementarilor în
vigoare , desfășurate în ved erea asigur ării func ționării în condi ții de siguran ță a instala țiilor de
utilizare , efectuate la un interval de maxim 10 ani.
Verificare periodic ă – ansamblul de opera țiuni definite conform reglementarilor în
vigoare , desfășurate în ved erea asigur ării func ționării în condi ții de siguran ță a instala țiilor de
utilizare , efectuate la un interval de maxim 2 ani.
Robinet de bran șament – robinet montat la cap ătul bran șamentului în aval, prin care
se poate opri alimentarea cu gaze natu rale a unui consumator.
Bran șament – conducta de leg ătură prin care circul ă gaze naturale din conducta de
distribu ție până la ieșirea din robinetul de bran șament.

B. PRESCURT ĂRI
ANRE – AUTORITATEA NA ȚIONAL Ă DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL
ENERGIEI;
PDIB – Proiectarea instala țiilor de utilizare a gazelor naturale av ând regimul de
medie, redus ă și joas ă presiune;
PJ – joasă presiune (˂ 0.05 bar);
PR – presiune redus ă (0.05 – 2 bar) ;
PM – presiune medie (2 – 6 bar) ;
OE – operator economic;
OSD – operator siste m de distribu ție;
MDRAP – Ministerul Dezvolt ării Regionale și Administra ției Publice .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 62 DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ
– Legea 10/1995 – Legea privind calitatea în construc ții, cu modific ările și
complet ările ulterioare .
– Legea 50/1991 privind autorizarea execut ării lucrărilor de construc ții, cu
modific ările și complet ările ulterioare .
– SR EN ISO 9001:2015 – Sisteme de management al calit ății. Cerin țe.
– SR EN ISO 9000:2015 – Sistem e de management al calit ății. Principii
fundamentale și vocabular .
– SR EN ISO 14001:2015 – Sisteme de management de mediu. Specifica ții și
ghid de utilizare .
– OHSAS 18001:2008 – Sisteme de management al s ănătății și securit ății
ocupa ționale. Cerin țe;

RESPONSABILIT ĂȚI
A. Director general :
– respect ă și asigur ă implementarea prevederilor legisla ției în vigoare;
– asigur ă alocarea tuturor resurselor necesare realiz ării lucr ărilor contractate;
– asigur ă utilizarea numai a produselor certificate;
– asigur ă elaborarea procedurilor de lucru generale și specifice necesare pentru
efectuarea lucr ărilor;
– asigur ă efectuarea lucr ărilor numai cu personal care de ține certificat de
competen ță profesional ă în acest sens;
– asigur ă perfec ționarea permanent ă a personalului implicat în efectuarea
lucrărilor.

B. Responsabil tehnic proiectare instala ții gaze naturale :
– coordoneaz ă elaborarea proiectului de c ătre un colectiv de instalatori
autoriza ți;
– coordoneaz ă și/sau supravegheaz ă executarea lucr ărilor de c ătre o echip ă de
instalatori autoriza ți;
– obține acordurile sau avizele legale necesare;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 63 – particip ă la recep ția și la punerea în func țiune a instala ției de gaze naturale
proiectat ă, în cazul în care i se solicit ă acest lucru de c ătre beneficiarul sau
operatorul de distribu ție la care este raco rdată instala ția de gaze naturale;
– solicit ă operatorului de distribu ție punerea în func țiune a instala țiilor de gaze
naturale executate, dup ă recep ționarea acestora și încheierea tuturor
contractelor prev ăzute de lege, în vederea aliment ării/furniz ării gaze naturale;
– permite verific ările, inspec țiile și controalele prev ăzute prin reglement ări sau
dispuse de Autoritatea competent ă.

C. Responsabil în domeniul securit ății și sănătății în munc ă:
– înregistreaz ă eventualele accidente de munc ă și îmboln ăviri profesionale, în
registre și în rapoarte conform cerin țelor legale;
– particip ă la cercetarea accidentului, asigur ă completarea dosarului de cercetare,
circula ția actelor și informa țiilor între persoanele fizice și juridice implicate în
acest proces;
– întocme ște raportul de neconformitate, pentru situa țiile de încălcare a
cerin țelor legale în domeniu și verific ă implementarea ac țiunilor corective și
preventive rezultate din acestea;
– înregistreaz ă în proceduri modific ările necesare ca urmare a ac țiunilor
corective și preventive aprobate.

DESCRIERE ȘI MOD DE LUCRU
Proiectarea inst alațiilor de utilizare a gazelor naturale , confecționate din țe vi și
fitinguri din cupru , se face numai de c ătre firme autorizate de AUTORITATEA
NATIONAL Ă DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI și este necesar și
obligatoriu parcurgerea urm ătoarelor etape:
a) ulterior ob ținerii acordului de acces, beneficiarul are obliga ția să se adreseze unui
OE autorizat de către ANRE pentru proiectarea instala ției de utilizare a gazelor naturale din
țeavă și fitinguri din cupru .
În situa ția în care instala ția de racordare este pusă în func țiune, la eliberarea
acordului de acces, OSD are obliga ția de a pune la dispozi ția beneficiarului, cu titlu gratuit,
următoarele informa ții în formă scrisă:
– punctul de delimitare dintre instala ția de racordare și instala ția de utilizare;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 64 – date cu privire la aparatul de măsură ce urmează a fi montat, inclusiv căderea
de presiune aferentă;
– date cu privire la presiunea din aval de echipamentul de reglare.
În cazul în care este necesară realizarea/modificarea instala ției de racordare la SD,
OE proiectează instala ția de utilizare a gazelor naturale după ce autoriza ția de construire
pentru instala ția de racordare a fost emisă.
În termen de trei zile lucrătoare de la eliberarea autoriza ției de construire, OSD are
obliga ția de a pune la dispozi ția beneficiarului, cu titlu gratuit, următoarele informa ții:
– punctul de delimitare dintre instala ția de racordare și instala ția de utilizare;
– date cu privire la aparatul de măsură ce urmează a fi montat, inclusiv căderea
de presiune aferentă;
– date cu privire la presiunea din aval de echipamentul de reglare.
OE are obliga ția realizării proiectului instala ției de utilizare numai după încheierea
unui contract de prestări servicii cu beneficiarul, contract în care să fie precizate cel pu țin
următoarele elemente:
– părțile contractante;
– obiectul contractului;
– durata contractului, inclusiv termenul de realizare a lucrării;
– prețul contractului;
– drepturile și obliga țiile păr ților;
– alte clauze, sub condi ția ca acestea să nu contravină prevederilor legale.
Anterior închei erii contractului, OE are obliga ția de a notifica în scris beneficiarul cu
privire la obligativitatea respectării condi țiilor tehnice pentru func ționarea în siguran ță a
instala ției de utilizare.
Anterior încheierii contractului, OE are obliga ția de a notif ica în scris beneficiarul
referitor la ob ținerea de către acesta a acordului investitorului/investitorilor privind racordarea
la instala ția de utilizare comună, dacă este cazul.
Beneficiarul are obliga ția de a pune la dispozi ția OE copii după documente le care
atestă că aparatele consumatoare de combustibili gazo și ce urmează a fi racordate la instala ția
de utilizare a gazelor naturale respectă prevederile legisla ției în vigoare sau o declara ție cu
privire la utilizarea pe proprie răspundere a aparatelor con sumatoare de combustibili gazo și,
care au func ționat anterior în instala ția de utilizare a beneficiarului.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 65 OE care proiectează instala ția de utilizare are obliga ția de a preda beneficiarului
proiectul instala ției de utilizare a gazelor naturale.
Obliga ția de realizare a proiectului se consideră a fi îndeplinită în momentul în care
proiectul este declarat conform de un verificator de proiecte atestat de către MDRT.
Proiectul declarat conform , este înso țit de referatul de verificare asumat de către
verificato rul de proiecte atestat de către MDRAP.
Tariful aferent verificării proiectului este inclus în valoarea contractului de
proiectare, OE neavând dreptul de a percepe un tarif suplimentar beneficiarului .
Proiectul se întocme ște în trei exemplare dintre care două exemplare sunt predate
beneficiarului.
Dimensionarea păr ților de instala ție comune , care deservesc mai multe apartamente
dintr -un corp de clădire și/sau mai multe scări din cadrul clădirii de locuit multietajate se
efectuează luând în considerare debi tul nominal și debitul ce poate fi utilizat în perspectivă.

ÎNREGISTRĂRI
• Contractul de proiectare a instala ției de utilizare .
• Proiectul instala ției de utilizare a gazelor naturale.
• Înregistr ările cerute de legisla ția în vigoare conform normelor .

8.2. PROCEDUR A DE EXECUȚIE

SCOP
Procedura are ca scop prezentarea opera țiunilor și măsurilor necesare pentru a se
realiza lucr ările de execuție a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale și verificarea
acestora.

DOMENIU DE APLICARE
Instruc țiunea se utili zează la realizarea lucr ărilor de execuție a instalațiilor de
utilizare a gazelor naturale pentru:
– clădiri de locuit, soci o-culturale ;
– clădiri similare din industrie .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 66
DEFINITII SI ABREVIERI
Specifice , nu sunt.

DOCUMENTE DE REFERIN ȚĂ
La întocmirea procedurii se fac referiri la normativele C56/1985;
NTDPESAGN/2004 și I13/1994 .

ATRIBU ȚII ȘI RESPONSABILIT ĂȚI
Responsabilitatea efectu ării înregistr ărilor revine responsabilului tehnic cu execu ția
și șefului punctului de lucru. Ace știa vor notifica în scris și alte responsabilit ăți, dac ă sunt
necesare , funcție de complexitatea și durata execu ției.
Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilit ățile
sunt ale personalului tehnic de execu ție (șef de șantier, șef punct de lucru, responsabil de
lucrare ).

DESCRIERE ȘI MOD DE LUCRU
Condi ții prealabile
Pentru execu ția lucr ărilor sunt necesare urm ătoarele :
– asigurarea documentelor de execu ție;
– instruirea personalului alocat execut ării lucrărilor;
– dotarea cu scule și dispozitive necesare realiz ării lucr ării;
– racorduri de energie, ap ă și alte utilit ăți.

Descriere
Executarea instalațiilor de utilizare a gazelor naturale se refer ă la echiparea și dotarea
cu rețele interioare de alimentare a ansambluril or de cl ădiri de locuin țe, socio-culturale ,
agrozootehnice și industriale, precum și a re țelelor exterioare din incinta acestor cl ădiri.
La executarea lucr ărilor se vor utiliza numai echipamente care corespund tehnic și
calitativ proiectului, standardelor și agrementelo r tehnice.
Înaintea punerii în oper ă, toate echipamentele se vor supune unui cont rol vizual
pentru a se constata dac ă nu au suferit degr adări de natur ă să le reduc ă starea tehnic ă și

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 67 calitativ ă. Se vor remedia eventualele defec țiuni și se vor înlocui i echipamentele care nu au
putut fi remediate.
Se vor verifica dac ă aparatele sunt supuse , după caz, controlului ISCIR , dacă au
placă de timbru și cartea tehnic ă corespunzătoare .
La aparatele de m ăsură și control se va certifica existen ța sigili ului și a bu letinului de
verificare emis de organele de metrologie.
Păstrarea echipamentelor de instala ții ce pot fi deteriorate de intemperii sau de
acțiunea direct ă a soarelui (țevi, materiale de izola ții, fitinguri și arm ături, aparate de m ăsură
și control etc. ) se va face în magazii sau spa ții de depozitare amenajate în acest scop, uscate
și plate , în condi ții care s ă asigure buna lor conservare.
Echipamentele care nu sunt influen țate de condi țiile atmosferice , pe durata
depozit ării pot fi ținute în aer liber , pe platforme special amenajate , cu respectarea normelor
de tehnic a securit ății muncii.
Transportul materialelor se va face cu deosebit ă atenție, țevile vor fi a șezate pentru
transport numai orizontal, pe suprafe țe drepte și netede sprijinite pe toata lung imea.
Manipularea materialelor se va face cu deosebit ă atenție mai ales la cele casante sau
ușor deformabile.
Clădirile pot fi alimentate cu gaze naturale numai din conducta de distribu ție situat ă
pe strada din dreptul imobilelor respective, indiferent sp re ce fa țadă se afl ă.
Alimentarea consumatorilor se face prin:
– branșament separat pentru fiecare imobil;
– branșament comun pentru cel mult dou ă imobile vecine, cu acordul
furnizorului, în urm ătoarele cazuri:
• imobile situate pe aceea și strad ă și au cur țile alăturate ;
• imobile care nu sunt situate pe aceea și strad ă dar fac parte dintr -un singur
corp de cl ădire, au curte comun ă și o intrarea comun ă pe strada pe care
există conducta de distribu ție;
• în cazurile în care bran șamentul comun poate asigura debitul tot al și
presiunea, regulatorul de presiune este corespunz ător pentru debitul total,
instala ția exterioar ă de utilizare se poate executa aparent, cu posibilit ăți de
acces rapid la robinetele de incendiu.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 68 Consumatorii industriali, blocurile de locuin țe cu mai multe sc ări și obiectivele
socio-culturale pot fi alimentate prin mai multe bran șamente cu condi ția ca instala țiile de
utilizare s ă nu se interconecteze.
Soluția de alimentare cu mai multe bran șamente se stabil ește de c ătre proiectant cu
acordul unit ății de distribu ție, în func ție de situa ția local ă.
Utilizarea gazelor naturale este admis ă numai în încăperi unde nu exist ă pericol de :
– incendiu prin aprinderea materialelor și elementelor combustibile , datorit ă
radia ției termice directe ori a transferului de căldură;
– explozie a materialelor aflate în interior;
– intoxicare a sau asfixiere a utilizatorilor, cu gaze de ardere.
Toate încăperile unde se monteaz ă aparate consumatoare de gazelor naturale se
prevăd cu suprafe țe vitrate, sub forma de ferestre, luminatoare cu geamuri u șoare, u și cu
goluri , toate la exterior.
Executarea lucr ărilor interioare se va face în concord anță cu normele de utilizare și
siguranță a instala țiilor existente . Aceast ă coordonare se va urm ări pe întreg parcu rsul
execu ției, încep ând cu trasarea.
La traversarea plan șeelor sau a pere ților din beton armat se vor folosi golurile
prevăzute în proiectul tehnic sau piese de trecere.
In acest scop se va urm ări realizarea acestora de c ătre:
– constructor , care are obliga ția să le realizeze odat ă cu turnarea structurilor
respective ;
– beneficiar , prin intermediul unui operator economic avizat.
Se vor respecta la amplasarea lor , distan țele fa ță de alte conducte și cabluri electrice
conform prescrip țiilor tehnice în vigoare.
Coloa nele din o țel se fixeaz ă pe elementele de construc ții prin br ățări sau console
montate, de regul ă, câte una pe etaj, însă nu la mai mult de 3 ,50 m una de alta.
La trecerea prin pere ți și plan șee, tronsoanele de țeavă se vor proteja cu un tub de
protec ție, spa țiul liber între țeava de protec ție se va completa cu p âslă mineral ă sau carton și
fără îmbin ări în tubul de protec ție.
În cazul re țelelor aparente, țevile se vor monta , de regul ă, numai dup ă executarea
tencuielilor /reparațiilor .
Lucr ările de izolar e a conductelor vor fi f ăcute numai dup ă ce s-au ef ectuat probele
de presiune.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 69 Izola țiile termice ale conductelor și a aparatelor se vor aplica numai dup ă curățarea și
protejarea suprafe țelor cu straturi anticorosive.
Izola țiile termice aplicate pe conducte se vor întrerupe în dreptul organelor de
închidere și de manevr ă, a elementelor de sus ținere și la îmbin ările cu flan șe, precum și la
manșoanele de trecere prin elementele de construc ții.
Îmbinarea prin sudur ă nu se admite , la instala ții interioare dec ât pentru confec ții
metalice ca: distribuitoare, rezervoare etc. , care dup ă execu ție vor fi izolate anticorosiv.
Filetul țevilor va corespunde prevederilor standardelor în vigoare și trebuie s ă
permit ă înșurubarea pieselor cu mâna până la cel pu țin jum ătate și cel mult trei sferturi din
lungimea filetului piesei.
La îmbin ările cu filet , etanșarea se va fac cu fuior de c ânepă și pastă de etanșare
aplicată continuu în pasul filetului pe toată lungimea acestuia, sau cu fir de etanșare (tip
Loctite ). Înfășurarea se face cu pretensiune , pornind de la primele spire ale filetului în sensul
de strângere.
Etanșarea îmbin ărilor prin flan șe se va face cu g arnituri din carton unse cu past ă de
miniu de plumb.
Pentru realizarea îmbin ărilor prin flan șe se recomand ă utilizarea flan șelor plate cu
filet.
În cazurile instalațiilor ce deservesc liniile de proces , în care sunt necesare interven ții
frecvente în timpul exploat ării, se vor folosi îmbin ări demontabile cu racorduri olandeze , în
locuri a ccesibile .
Instalațiile de utilizare a gazelor naturale se vor supune urm ătoarel or probe de
presiune :
– încercarea de etan șeitate;
– încercarea de rezisten ță.

Montarea obiectelor și a arm ăturilor
În instala țiile de utilizare sunt admise aparate de utilizare a gazelor naturale și
arzătoare omologate sau cu agrement tehnic, în conformitate cu prevederile legisla ției.
Aparatele de utilizare se pot monta în func ție de concep ția constructiv ă, pe pere ți de
zidărie sau de beton – fără strat izolator combustibil la fa ța peretelui , sau pe pardoseal ă
incombustibil ă.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 70 Aparatele industriale, cu debit instalat peste 25 m3/h, se prev ăd cu arm ături pentru
montarea unor aparate de m ăsură și control și prize, în vederea efectu ării de determin ări
pentru bilan țul termic:
– manometru industrial pe conducta de intrare a gazelor în aparat;
– termometru industrial pe conducta de alimentare cu gaze naturale și pe
canalul d e ieșire a gazelor de ardere;
– contor de gaze naturale;
– prize de prelevare a probelor de gaze naturale și gaze de ardere;
– montarea arz ătoarelor și aparatelor de utilizare se face cu respectarea
prescripțiilor tehnice în vigoare , prescrip țiilor legale de performan ță,
prescrip țiilor tehnice ISCIR , instruc țiunilor produc ătorului.
Se va verifica îndeplin irea condi țiilor de aspect, de calitate a execu ției lucrării
(respectarea aspectului estetic al montajului conductelor cu verticalitatea și paralelismul
conductelor), pre cum și realizarea unei func ționări corespunz ătoare a instala ției, urm ărind
respectarea condi țiilor tehnice generale.
Tehnologia de sudare se alege de c ătre firma executant ă dintre tehnologiile
omologate aflate în posesia sa, aplicabil ă pentru materialul de sudat (perechile de materiale de
sudat) sau tehnologia recomandat ă sau impus ă prin caietul de sarcini emis de proiectant
(tehnologie ce urmeaz ă a fi verificat ă înaintea începerii sud ării conductei).
Sudorii folosi ți trebuie s ă fie autoriza ți ISCIR.
Înainte de izolarea por țiunilor de conducte , acolo unde s -a realizat asamblarea prin
sudare se face verificarea cordoanelor de sudur ă prin examinarea vizual ă și prin examin ări
nedistructive , în conformitate cu prevederile tehnice în vigoare, stabilindu -se sudurile
acceptate, de remediat sau de refăcut complet.
Tronsoanele montate în subteran se realizează din țeavă din polietilenă de înaltă
densitate (PEHD) , cu tipodimensiuni caracteristice regimului de presiune . Îmbin ările se
realizează prin sudare cap la c ap sau electrofuziune , folosind dispozitive înregistrate și cu
verificarea tehnică periodică în termen. Intrarea /ieșirea din subteran se realizează prin
intermediul pieselor de trecere tip reisser , echipate cu ventile de siguranță la capătul metalic,
aparent.
La executarea lucr ărilor se vor respecta ”Normele republica te de protec ția muncii”,
“Normele de protec ția muncii în activitatea de construc ții montaj” și “Normele generale de
protec ție împotriva incendiilor , la proiectarea și realizarea construc țiilor și instala țiilor”.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 71
ÎNREGISTR ĂRI
Înregistr ările cerute de legisla ția în vigoare conform normelor , sunt :
– procese verbale de predare –primire a amplasamentului, a bornelor de reper ;
– procese verbale de trasare a lucr ărilor;
– procese verbale de lucr ări ascunse ;
– procese verbale de calitate a materialelor puse în oper ă;
– fișa de urm ărire a montajului conductelor ;
– fișa de eviden ță a sudurilor ;
– buletin privind calitatea izola țiilor;
– buletin de examinare a sudurilor ;
– lista sudorilor ;
– proces verbal de deschi dere pentru conducte ;
– procese verbale de recep ție calitativ ă a lucr ării.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 72 9. INSTRUCȚIUNI PENTRU UTILIZAREA INSTALAȚIILOR DE
ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
Între ținerea, exploatarea și repararea instala țiilor de utilizare a gazelor naturale revine
consumatorului, care răspunde pentru buna lor func ționare.
Verificarea și revizia tehnică periodică a instala țiilor de utilizare este obligatorie
pentru to ți consumatorii și se efectuează de către un operator economic autorizat de către
ANRE.
Verif icarea tehnică periodică a instalațiilor de utilizare este obligatorie la intervale de
doi ani. Revizia tehnică periodică a instalațiilor de utilizare este obligatorie la interval de 10
ani și în următoarele situații:
a) în cazul neutilizării instalației o perioadă mai mare de 6 luni;
b) după orice eveniment care ar putea afecta funcționarea în condiții de siguranță a
instalației. Pentru preîntâmpinarea accidentelor cu pierderi de vieți umane și
distrugeri de bunuri materiale, ce s -ar putea produce din cauza folosirii incorecte a
instalațiilor de gaze naturale, se vor respecta cu strictețe următoarele instrucțiuni:

1. înainte de aprinderea focului se fac următoarele operațiuni:
– ventilarea permanentă a încăperilor în care funcționează aparate
consumatoare de combustibili gazoși;
– controlul tirajului coșului de evacuare a gazelor de ardere pentru aparatele
consumatoare de combustibili gazoși racordate la acesta; în cazul în care se
constată lipsa tirajului, nu se aprinde focul decât după efectua rea lucrărilor
care să asigure tirajul (curățirea coșului, curățirea sobei, repararea aparatelor
de evacuare mecanică, etc.);
– controlul robinetului de manevră al aparatului consumator de combustibili
gazoși; dacă robinetul este deschis, acesta se închide ș i se ventilează
încăperea respectivă precum și cele învecinate prin deschiderea ușilor și
ferestrelor, aprinderea focului se face numai după aerisirea completă;
– asigurarea accesului aerului de ardere în focarul aparatului consumator de
combustibili gazoși (deschiderea ușițelor cenușarului la sobe, deschiderea
fantelor pentru accesul aerului în focar, pornirea ventilatorului etc.);
– verificarea funcționării aparaturii de automatizare, după caz;
– ventilarea focarelor de la aparatele consumatoare de combustibili gazoși.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 73
2. la aprinderea focului în aparate le consumatoare de combustibili gazoși
neautomatizate și arzătoare, se fac următoarele operațiuni:
– aerisirea focarului, minimum 5 minute înainte de aprinderea focului ;
– apropierea aprinzătorului de arzător;
– deschiderea lentă a robinetului de manevră și aprinderea focului, concomitent
cu supravegherea stabilității flăcării.
Aprinderea se face numai cu un aprinzător special construit în acest scop, fiind
interzisă aprinderea directă cu chibrituri, hârtie etc. ;
Aprinderea focului la aparatele consumatoare de combustibili gazoși
automatizate se face conform instrucțiunilor producătorului ;

3. stingerea foculuila aparatele consumatoare de combustibili gazoși racordate
prin racord flexibil, se face prin închiderea robinetului de siguranță, existent
înaintea racordului flexibil; după stingerea flăcării se închide și robinetul de
manevră ;

4. indicații speciale . La utilizarea gazelor naturale este interzis:
– aprinderea focului dacă se simte mirosul caracteri stic al gazelor naturale;
– lăsarea focului nesupravegheat, la aparatele neautomatizate;
– obturarea coșului de fum al aparatelor consumatoare de combustibili gazoși;
– modificarea instalațiilor de gaze fără aprobări legale și prin persoane
neautorizate;
– dormitu l în încăperi cu focul aprins;
– dormitul în încăperi cu aparate consumatoare de combustibili gazoși nelegate
la coș de fum (reșou, aragaz etc.);
Dacă se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat următoarele
măsuri:
– se sting toate focuri le;
– se deschid toate ușile și ferestrele;
– nu se aprinde nici o sursă de foc;
– nu se manevrează aparate electrice;
– nu se doarme în astfel de încăperi;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 74 – se anunță imediat, telefonic, operatorul licențiat de distribuție.

Verificarea cu flacără a instalațiilor de gaze naturale prezintă pericol de explozie și
incendiu. Dormitul în încăperi cu focul aprins sau în încăperi cu aparate consumatoare de
combustibili gazoși nelegate la coșul de fum, prezintă pericol de moarte.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 75 10. NORME PRIVIND PROTECȚIA MEDIULUI ÎN CAZUL
UTILIZĂRII INSTALAȚIILOR DE ALIMENTARE
CU GAZE NATURALE

În toate etapele de proiectare, executare și exploatare a sistemului de alimentare cu
gaze naturale se vor respecta prevederile legale specifice protecției mediului:
 Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu ării
impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private ;
 Ordin 1037/2005 privind modificarea Ordinului ministrului apelor și
prote cției mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu;
 OUG 195/2005 privind protecția mediului;
 Ordin 2/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de
amplasament;
 HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental;
 OUG 243/2000 privind protecția atmosferei;
 OUG 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile;
 OUG 61/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernu lui nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor;
 OUG 78/2000 privind regimul deșeurilor;
 HG 856/2002 privind eviden ța gestiunii deșeurilor;
 HG 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe
teritoriul României;
 HG 621/2005 privind gest ionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje;
 HG 1022/2002 privind regimul produselor și serviciilor care pot pune în
pericol via ța, sănătatea, securitatea muncii și protecția mediului;
 HG 445/2008 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și
private asupra mediului. Pentru lucrările de infrastructură rutieră care pot
avea un impact asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea lor,
după consultarea autorităților locale (dacă proiectul intră sub incidența HG
445/2008 anexa 1 sau ar t. 28 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor
protejate) documentația va fi completată cu studii de impact asupra mediului.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 76 În evaluarea impactului asupra mediului se vor lua în considerare cel puțin
următoarele:
a. lucrările din perioada execuției conductei;
b. amplasarea și termenul de funcționare a conductei;
c. eventualele pierderi de gaze naturale.

După terminarea lucrărilor terenul va fi adus la starea inițială, atât carosabilul cât și
spațiul verde afectat, iar deșeurile rezultate din desfășurarea activități i vor fi colectate selectiv
și valorificate sau eliminate conform legislației specifice.
La utilizarea substanțelor chimice periculoase se vor respecta regulile de siguranț ă,
colectare a deșeurilor, de intervenție si prim ajutor în caz de necesitate , prevă zute in Fi șele
Tehnice de Securitate pe care utilizatorii trebuie sa le dețină.
Pentru orice poluare accidentală a solului ce intervine ca urmare a desfășurării
activității, se va acționa imediat pentru limitarea/îndepărtarea poluării.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 77 11. CONCLUZII , CONTRIBUȚII PERSONALE
ȘI DIRECȚII DE STUDIU

11.1. CONCLUZII
Realizarea instalațiilor de utilizare a gazelor naturale prin sertizarea țevilor și
fitingurilor din cupru prezintă următoarele avantaje:
– reducerea timpului de execuție a unei instalații până la 30 % din timpul
necesar realizării același instalații prin cetoda convențională;
– rugozitatea pereților interiori ai țevilor și fitingurilor din cupru este redusă,
comparativ cu a celorlalte materiale fol ositeîn domeniul utilizării gazelor
naturale , ducând la căderi de presiune reduse, permițând utlizarea unor
diametre mai mici;
– deși prețurile țevilor și fitingurilor din cupru sunt ridicate, utilizarea unor
diametre mai mici pentru același debit duce la re alizarea propiu -zisă a
instalației cu costuri mai reduse;
– personalul inplicat în execuție ar avea nevoie doar de autorizație în execuție
eliberată de ANRE și instruirea la locul de muncă pentru operarea utilajelor
de sertizare electrohidraulice ;
– sub acțiu nea unor temperaturi ridicate, asemănătoare cazurilor de incendiu,
îmbinările sertizate își pastrează etanșeitatea până în momentul revenirii la
temperatura mediului ambient, moment în care garnitura de etanșare devine
casantă. Într-un cazul real de incend iu, presiunea în instalație nu poate fi mai
mare decât presiunea maximă de lucru a postului de reglare -măsurare,
contorul cedează și determină dezarmarea regulatorului de presiune (ex.:
presiunea maximă de lucru a unui contor volumetric tip G4 este de 1 ba r);
– poate introduce termene de garanție de până la 50 ÷ 60 de ani;
– nu necesită spații de lucru mari în timpul realizării execuției, totalitatea
țevilor și fitinguril or sunt pozate cu ușurință cu ajutorul sistemelor de
susținere , sertizarea se poate realiza manual sau mecanizat;
– nu sunt introduse forțe suplimentare în cinematica instalației după procesul de
sertizare.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 78 11.2. CONTRIBUȚII PERSONALE

Principalele contribuții personale sunt:

– proiectarea etuvei electrice având la bază datele de intrare;
– achiziționarea în regie proprie a tuturor materialelor necesare construcției
etuvei electrice și a încercărilor mecanice efectuate;
– construcția integrală etuvei electrice , conform fazelor din tabelul 6.1;
– realizarea încercărilor mecanice conform procedurii 5.7, pe un număr de 6
modele experimentale și interpretarea rezultatelor obținute ;
– dimensionarea celor două instalații de ulilizare a gazelor naturale, menționate
în capitolul 7 .

11.3. DIRECȚII DE STU DIU

Tema cu tutlul ”PROIECTAREA, CONSTRUCȚIA ȘI FUNCȚIONAREA ETUVEI
ELECTRICE DESTINATĂ VERIFICĂRII CAPACITĂȚII DE EXPLOATARE LA
TEMPERATURĂ RIDICATĂ A ASAMBLĂRILOR SERTIZATE FITING -ȚEAVĂ DIN
CUPRU ” poate fi dezvoltată pe mai multe direcții de studiu:

– încercarea pe etuva electrică realizată și a altor tipuri de asamblări;
– încercarea pe etuva electrică realizată a unor asamblări realizate din alte
materiale;
– îmbunătațirea din punct de vedere constructiv a etuvei electrice prin
implementarea unui sistem de montare a mai multor tipuri de surse de căldură
interschimbabile, cu diametre și capacități diferite;
– îmbunătățirea sistemului de izolare termică a focarului;
– realizarea unui sistem protecție mecanică a tuburilor din quartz în caz de
explozie.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 79 BIBLIOGRA FIE
[1]

[2]

[3]

[4]
[5]

[6]
[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]
[16]
[17]
[18]
Albulescu M. A. – Mecanica fluidelor , Editura Universității Petrol – Gaze din
Ploiești , 2012.
Alessandrescu A. – Ingineria mecanică a sistemelor de conducte , Editura AGIR,
București, 2013
Cristescu T. – Termotehnica , Editura Universității Petrol – Gaze din Ploiești ,
2009.
EN 1254 Copper and copper alloys Plumbing fittings , 2012 .
EN 1057 – Copper tubes for water and gas in sanitary and heating applications –
Dimensions , 2006.
EN 437 , Test gases – Fest pressures – Appliiance categories .
EN 549 , Elastomeric marerials for seals and diaphrams for gas appliances and
gas systems .
EN 1254 -1 – Copper and copper alloys. Plumbing fittings. Fittings with ends for
capillary soldering or capillary brazing to copper tubes , 1998.
Gheorghe N. – Desen tehnic , Editura Universității Petrol – Gaze din Ploiești ,
2013.
Neacșa A – Fabricarea utilajului petrolier și petrochimic – Unități de Învățare ,
Ploiești, 2014
NTPEE – Norme tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor
de alimentare cu gaze naturale , București, 2008.
Vasile I., Neacșa A. – Tehnologia fabricării produselor mecanice , Editura
Universității Petrol – Gaze din Ploiești, 2015.
Zisopol D. G. – Tehnologii primare , Editura Universității Petrol – Gaze din
Ploiești, 2013.
*** VP 614 Unlosbare Rohrverbmdungcn für metallene Gasleitungen;
Pressverbinder . DVGW Deutsche V ereinigung des Gas -und Wass erfach es e.V.
*** Documentație MathCAD .
https://www.viega.com/en/services/downloadcenter/romania.html
http://www.technova. ro/produse/fitinguri -sertizabile -din-cupru -viega -profipress/
https://www.youtube.com/

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Felix Ionuț ILIE

Ploiești 2019
pg. 80

ANEXE