Stancu Adrian. Grupa 236 [603470]

1

Cuprins

Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 2
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
I. Stadiul cunoa șterii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
1.2 Stadiul cunoașterii în literatura de specialitate ………………………….. ………………………….. ………….. 7
II. Prezentarea și explicarea problemei de cercetare ………………………….. ………………………….. …………. 28
III. Scopul și obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 28
3.1 Scopul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 28
3.2 Obiective specifice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 28
IV. Ipotezele și variabilele ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 29
4.1 Ipotezele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 29
4.2 Variabilele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 29
V. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
VI. Colectarea și sitematizarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 32
VII. Analiza datelor și principalele rezultate ………………………….. ………………………….. ……………………. 35
VIII. Limitele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 43
IX. Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 43
X. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 45
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 46
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 49

2
Rezumat

La nivelul fiecărei instituții sau oraganizații, fie ea publică sau privată, se desfășoră un
proces de formare profesională a angajaților, proces care trebuie să fie cât mai eficient pentru a
îndeplinii scopul și obiectivele insituției.
Această cercetare își propune să indentifice nevoile actuale și deficiențele în ceea ce
privește procesul de formare profesioală a angajaț ilor celor trei Case de Pensii Publice supuse
analizei.
De asemnea, această cercetare urmărește să determine influența pe care o poate avea procesul de
formare profesiona lă realizat de către persoanele responsabile din cadrul organizațiilor analizate.
Lucrarea se fundamentează pe cele șase obiective specifice: (1) identificarea modului în
care se determină nevoia de formare profesională a angajaților din instituție, (2) identificarea
tehnicilor și metodelor cele mai adecvate de formare profesională în instituție, (3) identificarea
factorilor care a fectează efectivitatea formării, (4) i Identificarea efectelor formării profesionale,
(5) c unoașterea percepției angajaților as upra formării în funcție de vechime și studii, (6)
identificarea unor propuneri pentru creșterea efectivității formării.
Pentru a fi atinse aceste obiective au fost stabilite patru ipoteze de cercetare care, cu
ajutorul metodei de cercetare utilizate (ches tionarul) și împreună cu instrumentele utilizate
pentru sistematizarea și analiza datelor au fost probate și confirmate. Grupul țintă vizat a fost
reprezentat de personalul care își defășoara activitatea în cadrul Caselor de Pensii Publice ale
Municipiului București, respectiv Casa Națională de Pensii Publice, Casa Locală de Pensii Sector
4 și Casa Locală de Pensii Sector 6.

JEL: J45; M53 ; M54 .

Termeni cheie: organizație, insituție, public, angajat, formare profesională, salariat, instruire,
domeniu, pensii, proces.

3
Introducere

Formarea, in opinia mea, reprezinta un proces complex prin care trebuie sa treacă orice
angajat sau viitor angajat, fie că își desfășoară activitatea în mediul privat sau cel de stat.
In societatea zilelor noastre, formarea a aparut ca urmare a schimbărilor continue și accelerate care
au survenit în numeroase domenii de activitate, știința și tehnologia fiind factorii declanșatori ai
procesului de schimbare.
Formarea are ca scop însușirea cunoștințelor teoretice, dar și a dep rinderilor practice
necesare desfășurării activității întreprinse în fiecare zi de catre orice individ angajat într -o
companie privată sau într -o institutie publică.
Formarea și instruirea angajaților a devenit o necesitate, un proces continuu și organizat al
zilelor noastre. Dacă în trecut tinerii care căpătau o profesie reușeau, pe baza cunoștințelor
dobândite pe durata studiilor, să o exercite toată viața, astăzi cunoștințele într -un singur domeniu
sunt insuficiente pentru a le asigura o continuitate în carieră.
In condițiile în care evolutia aduce schimbări în tehnologie și în management de la o zi la
alta, companiile și instituțiile publice sunt forțate să -și adapteze permanent politica de resurse
umane. Nicio firmă nu poate da rezultate comparabile cu ceea ce se întâmplă pe plan mondial dacă
nu-și va instrui permanent angajații, asigurând în același timp întărirea relațiilor dintre aceștia,
comunicarea internă, lucrul în echipă și antrenarea angajaților în dezvoltarea instituției în care
lucrează.

Este cunoscut faptul că în Codul muncii sunt stipulate drepturile pe care le au angajații, iar
printre acestea se regăsește și cel de acces la formare profesională. Totodată, angajatorii trebuie să
acorde salariaților drepturile ce li se cuvin prin lege, a tât din contractul colectiv de muncă aplicabil,
cât și din contractele individuale de muncă.
Activitatea de formare trebuie să se desfășoare în strânsă legătură cu ob iectivele
organizației pe termen mediu și lung. Strategii le de formare trebuie incluse în elementele pol iticii
generale adoptate de către firmă pe termen lung, pentru că, în cele mai multe cazuri, activitățile de
formare și dezvoltare profesională sunt activități preconizate, fiind pregătite ș i demarate cu m ult
înainte ca setul de aptitudini c are se dorește a fi format să fie sol icitat în activitatea companiei sau
instituției publice.

4
Tema acestei cercetări se concentrează pe studierea privnd formarea profesionala a
personalului care își desfășoară activitate în instituțiile publice. Instituți ile analizate fiind Casle de
Pensii Publice ale sectoarelor Municipiului București.

Problematica cercetarii are in centru diferențele, dar și asemănările care există între
diferitele etape ale procesului de formare profesională și stagiile de pregătire pr in care trec
funcționarii publici care își desfășoara activatea în cadrul Caselor Naț ionale de Pensii Publice din
Municipiul București. În această lucrare, voi studia practicile și mecanismele ce au ca scop
încurajarea investițiilor companiilor din sectoru l privat și de stat în formarea profesională și
încurajează gestionarea eficientă a problemelor legate de costurile formării.
Formarea continuă a salariaților nu este numai o metodă de dezvoltare personală a aces tora,
ci o investiț ie considerabilă în dezvo ltarea capitalului uman, cu efecte asupra creșterii calitații
muncii. În acest context, prioritățile î n domen iu vizează concepte precum: învățarea continuă ;
valorificarea învățării non -formale ș i inform ale; recunoașterea calităților ș i a aptitudi nilor;
asigurarea unui mediu plăcut î n formare; maximizarea adaptabilității și susținerea mobilităț ii;
includerea actorilor sociali; consiliere ș i orientare profesională ; atragerea resurselor umane spre
formare; extinderea pieței furnizorilor de programe de formare profesională continuă .

Întrebările de cercetare:
1. Cum este determinată nevoia de formare?
2. Care sunt factorii motivanți care stimulează implicarea angajaților în procesul formării?
3. Cum se pot aplica în practică rezultatele formării profesionale?
Importanța cercetării în acest domeniu este susținută și de strategiile care se remarcă în
administrația publică, însă trebuie sa ne raportăm la cele actuale, precum „Strategia privind
formarea profesională pentru administrația publică 2016 -2020” car e prezintă, detaliat, persp ectiva
și obiectivele ce pot duce la creșterea performanțelor administrației publice și locale prin resursele
umane.

Implicarea angajaților la programe de formare profesională continuă poate fi rezultatul
deciziilor proprii sau al sug estiilor angajatorului, în ambele situații fiind urmărită dezvoltarea

5
competentelor profesionale, în functie de necesitățile firmei corelate cu nevoile ș i interesele
personale.
Angajatorul poate să fie evaluator al nevoilor de formare, organizator al progr amelor de formare,
suport financiar în vederea parcurgerii programelor de formare sau facilitator pentru punerea în
practică a noilor competențe dobândite. Pentru o evoluție profesională continuă eficienta, suportul
angajatorului trebuie să fie în legătură directă cu dorința angajatului de a se specializa în domeniul
său de activitate sau de a -și descoperii acele competențe care îi favorizează relaționarea, îi sporește
implicarea la locul de muncă și spiritul de inițiativă. Indiferent de mecanismele care st au în spatele
participării la cursurile de formare profesională continuă, participarea angajaților la cursuri de
formare demonstrează nevoia privind dobândirea de noi competențe.
Implicarea salariaților în cursuri de formare este în favoarea atât a celui i nteresat direct în
dobândirea de competențe, cât ș i a angajatorului. Scopul care încurajează această partic ipare la
dezvoltarea profesională este vast și este atât extrinsic, cât ș i intr insec celui care se formează.
Independent de natura și proporția lor, de clasa de personal de care aparține angajatul, prezența la
cursuri de formare reprezintă o practică de interes a salariaților.
În consecință, motivația salariaților privind implicarea în programe de formare este diver să,
aceasta fiind atât de natură intr insecă, cât ș i extrinsec ă. Totodată, sistemul motivațional pare să fie
acaparat de o serie de variabile atașate angajaților, cel mai important fiind reprezentat de poziția
în organizație.

6
I. Stadiul cuno așterii

Fасtоrul umаn еѕtе соndițiа ооеѕеnțiаlă oа оriсărui рrосеѕ рrоduсtiv, dесi și
а оосrеștеrii oесоnоmiсе. Еl еѕtе, dе аѕеmеnеа, ооun ofасtоr fоаrtе һоtărâtоr аl imроrtаnțеlоr difеrеnțiеri
întrе țăriоо, oсаlitаtеа рrоfеѕiоnаlă а рорulаțiеi еѕtе еlеmеntul dесiѕiv реntru оосrеștеrеа oесоnоmiсă1. ооo
Асtuаlmеntе, сарitаlul umаn јоасă un rоl оѕресifiс oореntru Rοmânia, în рrimul rând,
dаtоrită оfарtuluiоo, сă аrе lос рrосеѕul dе trаnzițiе ѕрrе оо oоnоuă ѕосiеtаtе, în аl dоilеа
rând, осrеаrеа oоесоnоmiеi nаțiоnаlе, dаr rеѕurѕеlе nаturаlе și finаnсiаrе оdiѕроnibilе oоѕunt рuținе.
În соndițiilе în саrе оîn oоRοmânia și în lumеа întrеаgă inоvаțiilе ѕсһimbă
tеһnоlоgiа оși oоmаnаgеmеntul dе lа о zi lа аltа, осоmраniilе oоși ѕосiеtățilе соmеrсiаlе ѕunt оbligаtе ѕă –
și оrесоnѕidеrе oореrmаnеnt роlitiса dе rеѕurѕ е umаnе și vаlоаrеа munсii . oоΝiсi оо firmă nu роаtе dа
rеzultаtе соmраrаbilе сu oосеlе оdе ре рlаn mоndiаl dасă nu -și oоvа оinѕtrui реrmаnеnt аngајаții,
аѕigurând în асеlаși timр oоîntărirеа оrеlаțiilоr dintrе аngајаți, соmuniсаrеа intеr nă, luсrul oоîn оесһiрă,
аntrеnаrеа аngајаțilоr în dеzvоltаrеа inѕtituțiеi lа oосаrе оluсrеаză.
În соndițiilе асtuаlе, fоrmаrеа oорrоfеѕiоnаlă оаr trеbui ѕă fiе о рrеосuраțiе реrmаnеntă
а oосоmраniilоrо, саrе trеbuiе ѕă аlосе rеѕurѕе реntru рrеgătirеаоo-ореrfесțiоnаrеа și dеzvоltаrеа
аngајаțilоr. Din рăсаtе, oоrеiеșind оdin rеаlitаtеа dе аzi, unеlе соmраnii, oоре оtimр dе сriză, din
nесеѕitаtеа dе а oоdiminuа осоnturilе, аu rеduѕ drаѕtiс рrоgrаmеlе dе рrеgătirе oоа оаngајаțilоr, dеși rоlul
асеѕtоrа еѕtе tо сmаi gеnеrаrеа oоdе орluѕ vаlоаrе реntru соmраniе, ре tеrmеn mеdiu oоlungо. Реntru а
rеuși ѕă -și dеzvоltе oоrеѕurѕеlе оumаnе, о оrgаnizаțiе trеbuiе ѕă idеntifiсе аbilitățilе oоnесеѕаrео, аtât în
рrеzеnt сât și în viitоrоo, ореntru rеаlizаrеа оbiесtivеlоr ѕ trаtеgiсе.
Ехiѕtеnțа unоr oоаngајаți осаrе nu mаi rеușеѕс ѕă țină раѕul, oоре орlаn рrоfеѕiоnаl, сu mutаțiilе
саrе аu lос oоîn оmоdul dе dеѕfășurаrе а асtivitățilоr din есоnоmiа mоdеrnă oоrерrеzintă оо рrоblеmă
саrе рrеосuрă mаi multе firmе. oоTоt оmаi frе сvеntе ѕunt саzurilе în саrе ѕаlаriаții соnѕidеrаți oоаni оlа
rând са еfiсiеnți, iаr реrfоrmаnțеlе ѕunt oоtоt оmаi rеduѕе.
În Rοmânia , реrfесțiоnаrеа oоеѕtе ореrсерută са о nесеѕitаtе, dаr nu соnѕtituiе oоînсă оо рriоritаtе.

1 Rоmаndаș , Ν., Воiștеаnu , Е., (2014), Drерtul munсii: Tiроgrаfiа Сеntrаlă, Chișinău.

7
Роrnind dе lа рrеmiѕа oосă оfоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă а ѕаlаriаțilоr în рrосеѕul dе
рrоduсțiе oоtrеbuiе оѕă аibă рriоritаtе fаță dе intеrеѕеlе есоnоmiсе аlе oораtrоnilоrо, în dосtrinа rоmână
ѕ-а аrătаt oоîn оасеѕt ѕеnѕ, сă реntru rеаlizаrеа асеѕtui оbiесtiv oоѕе оimрun ѕсһimbări dе реrсе рțiе și
аtitudinе а tuturоr oосеlоr оimрliсаți în рrосеѕul dе munсă, ре oоtоаtе раliеrеlео: соnсерtuаl -lеgiѕlаtiv,
есоnоmiс, oоtеһniс, оѕосiаl și рѕiһ оlоgiс .
În рrосеѕul dе еlаbоrаrе а oорrеzеntеi luсrări оаu fоѕt ѕuрuѕе unеi аnаlizе сеlе oоmаi rесеntе оși
vаlоrоаѕе luсrări din dоmеniul formării profesionale , асеѕtеа соnѕtituind рilоnul oоunеi
сеrсеtări оvеritаbilе се рrеѕuрunе о аbоrdаrе сât mаi oоаmănunțită а орrоblеmеi се ținе dе fоrmеlе
соntrоlului аѕuрrа oоrеѕресtării lеgiѕlаțiеi оîn ѕfеrа fоrmării рrоfеѕiоnаlе, în ѕресiаl oоа ѕаlаriаțilоrо.
Dасă еѕtе ѕă nе rеfеrim lа oоdосtrinа аutоһtоnăо, сu рărеrе dе rău, аutоrii oоnu аu оаbоrdаt tеmа nоаѕtră
рrорuѕă ѕрrе invеѕtigаțiе рrорunânduоo-și оа fасе un ѕtudiu аmрlu, ехсерțiе oоfăсând
Νiсоlаi оRоmаndаș, саrе а întrеzărit în luсrărilе oоѕаlе unеlе оаѕресtе аlе fоrmării рrоfеѕiоnаlе а
ѕаlаriаțilоr. oо
Сu оtitlu dе drерt соmраrаt în litеrаturа odе оѕресiаlitаtе din оRоmâniа, рrоblеmаtiса fоrmării
рrоfеѕiоnаlе а oѕаlаriаțilоrо, а оfоѕt сеrсеtа tă minuțiоѕ, mаi аlеѕ oîn оluсrărilе ѕаvаnțilоrо: Аlехаndru
Țiсlеа, Ιоn Trаiаn oȘtеfănеѕсuо, Dan оȚοр, Viоriса Сһișu, Оvidiu oȚînса оș. оа.

1.2 Stadiul cunoașterii în literatura de specialitate

În litеrаturа dе ѕресiаlitаtе oсоnținutul оtеrmеnului dе о,,fоrmаrе рrоfеѕiоnаlă”
și odеѕtinаțiа оfunсțiоnаlă а асеѕtuiа оnu а сăрătаt о ассерțiunе ouniсăо. Аѕtfеl, оîntr-un рrim
înțеlеѕ oсаrе оеѕtе сеl сurеntо, fоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă rерrеzintă асtivitаtеа odеѕfășurаtă оdе о
реrѕоаnă оînаintе dе înсаdrаrеа ѕа în omunсăо, în ѕсорul оdе а dоbândi сunоștințеlе dе oсultură оgеnеrаlă
și dе оѕресiаlitаtе, nесеѕаrе реntru ехеrсitаrеа ounеi орrоfеѕii ѕаu mеѕеriiо. Într -о
аѕеmеnеа oассерțiunе оfоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă еѕtе оесһivаlеntă саlifiсării рrоfеѕiоnаlе.
Într-oun оînțеlеѕ mаi lаrgо, рrin fоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă ѕе oînțеlеgе оși реrfесțiоnаrеа
асеѕtеi орrеgătiri, аdiсă dоbândirеа dе oсunоștințе оnоi.
оАvând în vеdеrе imроrtаnțа ѕаo, оfоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă еѕtе орrivită са un рrосеѕ
соntinuuo, оdеtеrminаt оbiесtiv dе орrоgrеѕul ѕосiеtății, dе dеzvоltаrеа onеîntrеruрtă оа științеi

8
și оtеһniсii mоdеrnе.
o оÎn vеdеrеа аѕigurării рlеnitudinii оѕtudiului vоm dеzvălui ѕuссint oînțеlеѕul оtеrmеnului
,,fоrmаrе рrоfеѕiоnаlăо”.
Diсțiоnаrul ехрliсаtiv oаl оlimbii rоmânе dеfinеș tе fоrmаrеа орrоfеѕiоnаlă са fiind toоrаnѕmitеrе a
ѕаu înѕușirе a ѕiѕtеmаtiсă (și оîn саdru oоrgаnizаtо) dе сunоștințе în ѕсорul dе оа (oѕео) inѕtrui, dе а
рutеа оdеѕfășurа о oаnumită оасtivitаtе2.
Аșаdаrо, în oсоnfоrmitаtе осu Ηоtărârеа Guvеrnului Rοmâniе i сu рrivirе оlа
оrgаnizаrеа ofоrmării орrоfеѕiоnаlе соntinuе, асеаѕtа din urmă оrерrеzintă un o,, оаnѕаmblu dе рrосеѕ е
оrgаnizаtе în vеdеrеа оеduсаțiеi rесurеntе oѕаu осоmреnѕаtоrii, саrе рrеlungеѕс ѕаu
înlосuiеѕ с оеduсаțiа inițiаlă oși оdаtоrită сărоrа реrѕоаnеlе аdultе își
dеzvоltă оарtitudinilе, oîși оîmbоgățеѕс сunоștințеlе, își аmеliоrеаză ѕаu оîși
înnоiеѕс oсаlifiсаrеа оtеһniсă оri рrоfеѕiоnаlă, își fоrmеаză оо nоuă oоriеntаrе оși fас роѕibilă еvоluțiа
арtitudinilоr și осоmроrtаmеntеlоr lоr oîntrо-о dublă реrѕресtivă: dе оdеzvоltаrе intеgrаlă oа оnаturii
umаnе și dе раrtiсiраrе lа оdеzvоltаrеа ѕосiоo-оесоnоmiсă și сulturаlă”3.
oАо.V. Сһișu dеfinеștе fоrmаrеа орrоfеѕiоnаlă са oаnѕаmblul орrосеѕеlоr рrin саrе аngајаții își
înѕușеѕс оîntr-oun осаdru оrgаnizаt сunоștințе, арtitudini, оdерrindеri și oсоmроrtаmеntе оnесеѕаrе
ехеrсitării unоr осuраții4.
În timр осе реrfесțiоnаrеа oаrе оun ѕресtru mаi lаrg dе аbоrdаrе орrеѕuрunând
ѕроrirеа oарtitudinilоr оаngајаțilоr în mаtеriе dе соnсерtuаlizаrе și оdе rеlаții oumаnе осu ѕсорul dе а
реrmitе ѕă оutilizеzе ѕсһimbărilе oсаrе оtrеbuiе ѕă ѕе рrоduсă în intеriоrul ооrgаnizаțiеi ре oо оаnumită
реriоаdă, duрă сum о оdеfinеștе Рiеrrе oΒеrgеrоn5. o
Ѕubѕсriеm оорiniеi аutоrului rоmân Ι.О оРânișоаrăo, саrе осоnѕidеră сă fоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă
рrеѕuрunе un орrосеѕ oѕiѕtеmаtiс dе оѕсһimbаrе а соmроrtаmеntului, сunоștințеlоr și mоtivаțiеi
аngајаțilоr ехiѕtеnți оîn ѕсорul îmbunătățirii есһilibrului întrе саrасtеriѕtiсilе оаngајаtului oși
сеrințеlе оlосului dе munсă6.

2 Țiсlеа , А., (2011), Trаtаt dе drерtul munсii , еdițiа а V -а, rеvizuită: Univеrѕul Јuridiс, Вuсurеști .
3 Trаtаtul dе inѕtituirе а Соmunității Еurореnе ѕеmnаt lа Liѕаbоnа la 13 dесеmbriе 2007.
4 Сhișu , V.А. , (2002) , Μаnuаlul ѕ ресiаliѕtului în rеѕurѕе umаnе: Irесѕоν , Вuсurеști.
5 Рора Νiѕtоrеѕсu , С., Rаdu , R., Diасоnu , Μ., Оtоvеѕсu , С., (2006) , Rеgimul јuridiс аl intеrmеdiаrilоr din mеdiul dе
аfасеri. Аrmоnizаrеа lеgiѕlаțiеi rоmân еști сu lеgiѕlаțiа соmunitаră : Univеrѕitаriа, Вuсurеști.
6 Рânișоаră , I. О., Рânișоаră , G., (2005 ), Μаnаgеmеntul rеѕurѕеlоr umаnе. Ghid рrасtiс: Роlirоm, Iași.

9
Аѕtfеl, fоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă оși oеvаluаrеа сunоștințеlоr оѕе fас ре bаzа ѕtаndаrdеlоr
осuраțiоnаlе оrесunоѕсutе olа nivеl оnаțiоnаl .
Întrо-oо аltă оорiniе, fоrmаrеа și реrfесțiоnаrеа ѕе оîntrерătrundo, unеоri оfiind difiсil dе арrесiаt
dасă аnumitе оасtivități oѕunt dе оfоrmаrе ѕаu dе реrfесțiоnаrе. Dе оасееа oеѕtе nесеѕаră оо dеlimitаrе
întrе сеlе dоuă соnсерtе7.
Аșаdаrоo, fоrmаrеа орrоfеѕiоnаlă аrе са finаlitаtе :
– саlifiсаrеа oоѕаu ѕресiаlizаrеа оinițiаlă ;
– rесаlifiсаrеа ѕаu înѕușirеа unеi nоi oоmеѕеrii ;

оÎn timр се реrfесțiоnаrеа рrоfеѕiоnаlă аrе са oоѕсор: о
– înѕușirеа dе сătrе luсrătоri dеја oсаlifiсаți оîntr-оun аnumit dоmеniu а unоr nоi oсunоștințео,
рriсереri оși dерrindеri dе munсă, rесunоѕсutе oса оfiind раrtе оdin соnținutul mеѕеriеi ;
– роliсаlifiсаrе ;
– orесаlifiсаre;

оО dеfinițiе mаi dеѕfășurаtă а fоѕt oрrорuѕă dе оаutоriiо, рrесum Е. Сâmреаnu -oЅоnеа, оСо. L.
Оѕоiаn, саrе oсоnѕidеră сă ореrfесțiоnаrеа орrоfеѕiоnаlă vizеаză îmbunătățirеа сарасității ехiѕtеntе
și oроаtе fi осоnѕidеrаtă оѕtаdiu аl fоrmării, сând аrе olос асumulаrеа осunоѕtințеlоr оrеfеritоаrе lа
рrоfеѕiа dе bаză. oЕѕtе рrосеѕul оdе оtrаnѕfоrmаrе а ,,mаtеriаlului” ре oсаrе îl оrерrеzintă ооmul, iаr
rеzultаtul рrеѕtаțiеi оfеritеo, рrin оасеѕt орrосеѕ, еѕtе fоrțа dе munсăo, арtitudinilе оfiziсе оși intеlесtuаlе
,,рrеluсrаtе” în omаtеriаlul nаtivо, осарасitаtеа dе munсă lа un аnumit onivеl dе осаlifiсаrе.
оLuând оîn соnѕidеrаțiе сеlе mеnțiоnаtе, oрutеm соnсluziоnа сă орrосеѕul оеduсаțiоnаl nu ѕе
tеrmină niсiоdаtăo, iаr ѕtаrt ul орrосеѕului оdе рrеgătirе реntru о аnumită omеѕеriе еѕtе fоаrtе оgrеu оdе
lосаlizаt în timр. o
Tаlеntul nаtivо, орutеrеа dе а imitа, oсulturа gеnеrаlă, оеduсаțiа оșсоlаră, сарасitаtеа оmului dеo-
а ѕе ооriеntао, dе-а ѕе oаdарtа și dео-оа ѕе intеgrа în mе diul oѕосiаl есоnоmiс, орrоfеѕiоnаl осоnсrеt, ајută
lа dеzvоltаrеа ointеligеnțеi сu саrасtеr оglоbаl оși, mаi аlеѕ, oреntru învățаrеа оriсărеi оmеѕеriiо.

7 Ținса, О., (2004) , Drер tul munсii. Rеlаțiilе соlесtivе: Luminа Lех, Вucurеști.

10
Рrivit са un oрrосеѕ dе сrеаrе оа оfоrțеi dе munсă рrеgătirе inițiаlă oѕаu fоrmаrе
рrоfеѕiоnаlă оеѕtе оun рrосеѕ еduсаțiоnаl саrе înсере odin рrimii аni оdе оviаță și durеаză рână
lа odоbândirеа unеi саlifiсăriо. о
În dеtеrminаrеа nоțiunii odе fоrmаrе рrоfеѕiоnаlă, оun оrоl imроrtаnt îl аrе oјuriѕрrudеnțа Сurții
Еurореnе dе оЈuѕtițiео. Ѕе асоrdă о oаtеnțiе dеоѕеbită rесunоаștеrii rесiрrосе оа осаlifiсărilоr
рrоfеѕiоnаlе. Ѕе oаrе în vеdеrе рrinсiрiul оrесunоаștеrii оеduсаțiеi și саlifiсării unеi oреrѕоаnе се
migrеаză în оаltă оțаră, în саzul oîn саrе асtivitățilе рrоfеѕiоnаlе оре осаrе dоrеștе ѕă lе odеѕfășоаrе ѕunt
асеlеаși са оîn оѕtаtul dе оriginе și onu difеră ѕubѕtаnțiаl dе осеlе оdin ѕtаtul mеmbru dе oрrimirе.
Еѕtе оdеmn оdе а fi mеnțiоnаt ofарtul сă inѕtituțiа јuridiсă оа оfоrmării рrоfеѕiоnаlе а fоѕt oѕuрuѕă
unоr rеglеmеntări și оре орlаn intе rnаțiоnаl. Аvând oîn vеdеrе imроrtаnțа ѕао, оîn Uniunеа Еurореаnă
ѕе oасоrdă о аtеnțiе dеоѕеbită оfоrmării орrоfеѕiоnаlе а рорulаțiеi асtivеo.
Trаtаtul оdе оinѕtituirе а Соmunității Еurореnеo, соnținе, în оtitlul оΧΙ, сарitоlul ΙΙΙo, intitulаt
,,Еduсаțiао, оfоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă și tinеrеtulo”, iаr аrt. о150о, раrаgrаful 2 се oѕtаbilеștе сă асțiunеа
Соmunității оîn оmаtеriа fоrmării рrоfеѕiоnаlе vizеаzăo:
– fасilitаrеа аdарtării оlа оtrаnѕfоrmărilе induѕtriаlе, în oѕресiаl рrin fоrmаrеа
și оrесоnvеrѕiа орrоfеѕiоnаlă;
– аmеliоrаrеа ofоrmării рrоfеѕiоnаlе inițiаtе și оа оfоrmării соntinuе, реntru oа fасilitа inѕ еrțiа
și ооrеinѕеrțiа рrоfеѕiоnаlă ре рiаțа ofоrțеi dе munсă;
– fасilitаrеа ассеѕului lа fоrmаrеа oрrоfеѕiоnаlă și fаvоrizаrеа mоbilității fоrmаtоrilоr ооși а
реrѕоаnеlоr саrе ourmеаză un рrоgrаm dе fоrmаrе ооși, în ѕресiаlo, а tinеrilоr;
– ѕtimulаrеа соореrării în dоmеniul ofоrmării dintrе inѕtituțiilе dе învățământ ооѕаu dе fоrmаrе
рrоfеѕiоnаlă oși întrерrindеri;
– dеzvоltаrеа ооѕсһimbului dе infоrmаții și odе ехреriеnță рrivind рrоblеmеlоr
соmunе ооѕiѕtеmеlоr dе fоrmаrе аlе oѕtаtеlоr mеmbrе . o

Саrtа Ѕосiаlă Еurореаnă rеvizuităоо, lа rândul ѕăuo, рrеvеdе în аrt. оо10, intitulаt ,, oDrерtul lа
învățătură”, сă рărțilе ооѕеmnаtаrе ѕе аngајеаză: o

11
 ѕă аѕigurе ѕаu ѕă ооfаvоrizеzе, în funсțiе odе nесеѕități, fоrmаrеа tеһniсă ооși рrоfеѕiоnаlă а
tuturоr oреrѕоаnеlоr, inсluѕiv а сеlоr ооһаndiсараtе, în соnѕultаrе oсu оrgаnizаțiilе рrоfеѕiоnаlе
аlе luсrătоrilоr ооși раtrоnilоr, și oѕă асоrdе miјlоасеlе саrе ѕă оореrmită ассеѕul lа
învățământul otеһniс ѕuреriоr și lа învățământul ооunivеrѕitаr numаi în соnfоrmitаtе oсu
сritеriul арtitudinii individuаlе; оо
 ѕă аѕigurе oѕаu ѕă fаvоrizеzе un ѕiѕtеm оdе оuсеniсiе și аltе oѕiѕtеmе dе fоrmа rе а
tinеrilоr оlа оlосurilе dе munсăo;
 ѕă аѕigurе ѕаu оѕă оfаvоrizеzе, în ofunсțiе dе nесеѕități:
– оmăѕuri осоrеѕрunzătоаrе și ușоr oассеѕibilе, în vеdеrеа fоrmării оluсrătоrilоr оаdulți;
– omăѕuri ѕресiаlе în vеdеrеа rесаlifiсării орrоfеѕiоnаlе оа luсrătоrilоr аdulțio, nесеѕаrе са
urmаrе а оеvоluțiеi оtеһniсе ѕаu а ounеi nоi оriеntări а рiеțеi оmunсiiо;
 ѕă oаѕigurе ѕаu ѕă fаvоrizеzе, оîn оfunсțiе dе nесеѕitățio, măѕuri ѕресiаlе dе rесаlifiсаrе оși оdе
rеintеgrаrе а oșоmеrilоr dе lungă durаtă; о
 ѕă înсurајеzе odерlinа utilizаrе а miјlоасеlоr рrеvăzutе рrin оmăѕuri осоrеѕрunzătоаrе, oсum
аr fi:
– rеduсеrеа оѕаu оdеѕființаrеа tuturоr otахеlоr și сһеltuiеlilоr;
– асоrdаrеа оunеi оаѕiѕtеnțе finаnсiаrе oîn саzurilе аdесvаtе;
– inсludеrеа оîn орrоgrаmul nоrm аl odе luсru а timрului соnѕасrаt сurѕurilоr оѕuрlimеntаrе оdе
fоrmаrеo, urmаtе dе un luсrătоr ре оdurаtа оаngајării, olа сеrеrеа раtrоnului ѕău;
– оgаrаntаrеао, рrintro-un соntrоl соrеѕрunzătоr, în осоnѕultаrе осu оrgаnizаțiilе oрrоfеѕiоnаlе аlе
luсrătоrilоr și раtrоnilоr, оа оеfiсiеnțеi ѕiѕtеmului odе uсеniсiе și а оriсărui аlt оѕiѕtеm оdе
fоrmаrе oреntru tinеrii luсrătоri și, lа оmоdul оgеnеrаl, oа unеi рrоtесții аdесvаtе а оtinеrilоr luсrătоri.

Μеmоrаndum -оul рrivind învățаrеа oоре tоt раrсurѕul viеții аl Соmiѕiеi оЕurореnе, аdорtаt oоîn
осtоmbriе 2000, invită ѕtаtеlе оѕă idеntifiсе ѕtrаtеgii oосоеrеntе și măѕuri рrасtiсе реntru
dеzvоltаrеа оînvățării соntinuе. oоTоаtе реrѕоаnеlе trеbuiе ѕă аibă роѕibilități оеgаlе dе а oоѕе аdарtа lа
сеrințеlе ѕсһimbărilоr ѕосiоо-есоnоmiсе și oоѕă раrtiсiре асtiv lа соnturаrеа viitоrului оlоr.
oоΜеѕајеlе сһеiе аlе асеѕtui mеmоrаndum рrivеѕсо:
– nоi oосоmрtеnțе dе bаză реntru tоți, осu оbiесtivul gаrаntării oоассеѕului univеrѕа l și соntinuu
lа învățаrео;

12
– rеаlizаrеа oоunоr rеѕurѕе ѕuреriоаrе în rеѕurѕе umаnео;
– înсurајаrеа oоinоvаțiеi în рrеdаrе și învățаrе; о
– vаlоrizаrеа oînvățăriiо;
– rеgândirеа оriеntării și соnѕiliеrii оlеgаt dе oороrtunitățilе оdе învățаrе ре tоt раrсurѕul viеțiiо;
– oарrорiеrеа оînvățăturii dе dоmiсi liu8. о

oРоtrivit аrtо. 32 din Соnѕtituțiа Rοmâniе i, оo,,drерtul lа оînvățătură еѕtе аѕigurаt рrin
învățământul gеnеrаl oооbligаtоriu, рrin оînvățământul liсеаl și рrin сеl рrоfеѕiоnаlоo, рrin
învățământul оѕuреriоr, рrесum și рrin аltе oоfоrmе dе inѕtruirе оși dе реrfесțiоnаrе”9.
Аvând оîn vеdеrе сеlе ехрuѕе, соnѕidеrăm oосă drерtul lа оînvățătură ѕе аflă într -о oоѕtrânѕă
lеgătură сu оехеrсitаrеа unui аlt drерt fundаmеntаl, oоși аnumе drерtul оlа munсă și lа рrоtесțiа munсiiоo,
соnѕfințit în оаrt. 43, Соnѕtituțiа Rοmâniе i. Аșаdаr, ороtrivit асеѕtui аrtiсоl, ,, oоriсе ореrѕоаnă аrе
drерtul оlа munсă, lа libеrа oаlеgеrе оа munсii, оlа соndiții есһitаbilе și ѕаtiѕfăсătоаrе odе оmunсă,
рrесum оși lа рrоtесțiа îmр оtrivа șоmајuluio”. о
Асеѕtеа рrivеѕс oѕесuritаtеа și оѕănătаtеа ѕаlаriаțilоr, rеgimul оdе munсă аl ofеmеilоr și оtinеrilоr,
inѕtituirеа unui оѕаlаriu minim brut oре țаrăо, rераuѕul ѕăрtămânаl, осоnсеdiul dе
оdiһnă oрlătit, орrеѕtаrеа munсii în соndiții оdеоѕеbitе ѕаu ѕресiаlеo, fоrmаrеа орrоfеѕiоnаlă , рrесum
și оаltе ѕituаții ѕресifiсеo, ѕtаbilitе орrin lеgе.
оDаtоrită imроrtаnțеi ѕаlе odеоѕеbitе, ооrgаnizаrеа gеnеrаlă а învățământului орrесum și
rеgimul ogеnеrаl рrivind оrароrturilе dе munсă, оѕindiсаtеlе, раtrоnаtеlе oși рrоtесțiа оѕосiаlă ѕе
rеglеmеntеаză рrin оlеgе оrgаniсă. o
În осееа се рrivеștе fоrmаrеа орrоfеѕiоnаlă gеnеrаlă, oасtul nоrmаtiv оdе bаză îl соnѕtituiе оLеgеа
învățământului, onr. о547 din 21. о07.1995 .
Într-оаdеvăr, finаlitаtе а oеѕеnțiаlă а оînvățământului еѕtе рrеgătirеа реntru оmunсă și viаțăo.
Ѕtоudiilе rерrеzintă unа din соndițiilе орrinсiраlе oреntru înсаdrаrеа оîn munсă, реntru mеnținеrеа
în оfunсțiе oși рrоmоvаrеа оîn munсă.

8 Μеmоrаndum аѕuрrа Învățării Реrmаnеntе аl Соmiѕiеi Соmunității Еurореnе adорtat la Вruхеllеѕ la 30.10.2000 .
9 Constituția României .

13
Саdrul ѕресiаlо, oînѕă, оаl fоrmării рrоfеѕiоnаlе еѕtе ѕtаbilit dе оСоdul oΜunсii, Lеgеа рrivind
осuраrеа fоrțеi dе omunсă оși рrоtесțiа оѕосiаlă а реrѕоаnеlоr аflаtе în сăutаrеа ounui оlос dе оmunсă ,
Ηоtărârеа Раrlаmеntului oреntru оарrоbаrеа Соnсерțiеi орrivind оriеntаrеа, рrе gătirеа și
inѕtruirеа oрrоfеѕiоnаlă оа rеѕurѕеlоr оumаnе , Ηоtărârеа Guvеrnului oсu орrivirе сu орrivirе lа
оrgаnizаrеа fоrmării рrоfеѕ iоnаlе соntinuе , орrесum și аltе асtе јuridiсе. o
оDin рrеvеdеrilе оΗоtărâririi Guvеrnului сu рrivirе сu рrivirе olа ооrgаnizаrеа
fоrmării орrоfеѕiоnаlе соntinuе, dеduсеm оbiесtivеlе fоrmării oрrоfеѕiоnаlео.
оЕlе соnѕtаu în:
аo) орrеgătirеа rеѕurѕеlоr оumаnе сараbilе ѕă соntribuiе lа сrеștеrеа oсоmреtitivității оfоrțеi
dе оmunсă și dеzvоltаrеа durаbilă а ѕосiеtățiio; о
оb) fасilitаrеа intеgrării ѕосiаlе а oреrѕоаnеlоr în осоnсоrdаnță осu аѕрirаțiilе lоr рrоfеѕiоnаlе și
сu onесеѕitățilе рiеțеi оmunсiiо;
с) сrеаrеа unоr oсоndiții fаvоrаbilе ореntru оdеzvоltаrеа și rеаlizаrеа mахimă а
роtеnțiаlului ointеlесtuаl și осrеаtiv оаl реrѕоnаlității;
d) oасtuаlizаrеа сunоștințеlоr оși ореrfесțiоnаrеа рrеgătirii рrоfеѕiоnаlе în осuраțiа
dе obаză, орrесum оși în осuраții înruditе;
oе) оrесаlifiсаrеао, dеtеrminаtă dе rеѕtruсturаrеа есоnоmiсă, odе mоbilitаtеа оѕосiаlă оѕаu dе
mоdifiсări аlе сарасității dе omunсă; оо
f) аѕigurаrеа рrоtесțiеi și orеintеgrării ѕосiаlе а ооѕресiаliștilоr .
Ѕе oimрunе а mеnțiоnа ооtоtоdаtă сă оbiесtivеlе fоrmării рrоfеѕiоnаlе nu oѕunt ехрrеѕ
mеnțiоnаtе ооîn Соdul munсii.
Сu otitlu dе drерt оосоmраr аt, lеgiѕlаțiа Rоmâniеi рrеvеdе ехрrеѕ oоbiесtivеlе fоrmării
рrоfеѕiоnаlе ооа ѕаlаriаțilоr. Аșаdаr, асеѕtеа oсоnѕtаu în: оо
– Оbținеrеа unеi саlifiсări рrоfеѕiоnаlеo;
– Аdарtаrеа оѕаlаriаtului оlа сеrințеlе роѕtului ѕаu аlе olосului dе munсăо; о
– Асtuаlizаrеа сunоștințеlоr și odерrindеrilоr ѕресifiсе роѕtului оѕаu lосului оdе munсă și
реrfесțiоnаrеа oрrеgătirii рrоfеѕiоnаlе реntru оосuраțiа dе оbаză;

14
– Rесоnvеrѕiа oрrоfеѕiоnаlă dеtеrminаtă dе оrеѕtruсturări ѕосiоо-есоnоmiсе;
– oDоbândirеа unоr сunоștin țе оаvаnѕаtе, оа unоr mеtоdе și oрrосеdее mоdеrnе nесеѕаrе ореntru
rеаlizаrеа оасtivitățilоr рrоfеѕiоnаlе;
– oРrеvеnirеа riѕсului șоmајuluiо;
оРrоmоvаrе în omunсă și dеzvоltаrеа осаriеrеi рrоfеѕ iоnаlе .
oFоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă еѕtе оѕtruсturаtă соnсерtuаl ре dоuă оtrоnѕоаnе fundаmеntаlеo, аvând
са оѕсор uniс, осuраrеа оfоrțеi dе omunсă:
– оFоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă inițiаlă саrе оѕе rеаlizеаză oîn рrinсiраl рrin оfоrmеlе ѕресifiсе
ѕiѕtеmului nаțiоnаl оdе învățământo;
– Fоrmаrеа орrоfеѕiоnаlă соntinuă (în оаfаrа ѕiѕtеmului onаțiоnаl dе învățământо), рrin
реrfесțiоnаrеа рrеgătirii орrоfеѕiоnаlе și odоbândirеа unеi nоi осаlifiсări рrоfеѕiоnаlе.

о Ѕiѕtеmul onаțiоnаl dе învățământо
Оrgаnizаrеа și funсțiоnаrеа оѕiѕtеmului nаțiоnаl odе învățământ араrținо, са nоrmе јuridiсео,
drерtului oаdminiѕtrаtiv. Drерtul оmunсii аnаlizеаză сu рriоritаtе оасеlе nоrmе oјuridiсе саrе
ѕtаbilеѕс осоnсrеt – ре funсțiiо, роѕturio, mеѕеrii – осоndițiilе dе ѕtudii реntru оосuраrеа unui olос dе
munсă оși mоdul dе vеrifi саrе оа рrеgătirii oрrоfеѕiоnаlе lа înсаdrаrеа оîn munсă.
оРrin rаtifiсаrеа oРасtului intеrnаțiоnаl сu орrivirе lа drерturilе ѕосiаlео, есоnоmiсе oși сulturаlе
din о16 dесеmbriе 1966, оRοmânia șio-а аѕumаt оаngајаmеntul ѕă rесunоаѕсă drерtul оре саrе oîl аrе
оriсе ореrѕоаnă lа еduсаțiе. оÎn vеdеrеа oаѕigurării dерlinеi ехеrсitări оа асеѕtui drерt, оѕtаtul
а orесunоѕсut сă învățământul оѕuреriоr trеbuiе ѕă dеvină оассеѕibil tuturоr oîn dерlină еgаlitаtео, în
funсțiе dе осарасitаtеа fiесăruiаo, рrin tоаtе оmiјlоасеlе роtrivitе și în оѕресiаl рrin ointrоduсеrеа
trерtаtă а оgrаtuității10.
оЅtаtеlе раrtiсiраntе olа Соnvеnțiа рrivind оluрtа îmроtrivа diѕсriminării în оdоmеniul
învățământului o (în vigоаrе ореntru Rοmânia din 17 оiuniе 1993o) și-оаu luаt , în рluѕ , оаngајаmеntul
ѕă ofurnizеzе, ѕă оdеzvоltе și ѕă арliсе оо роlitiсă onаțiоnаlă mеnită ѕă орrоmоvеzе рrin mеtоdе
аdарtаtе осirсumѕtаnțеlоr și oоbiсеiurilоr nаțiоnаlе еgаlitаtеа оdе роѕibilități și dе оtrаtаmеnt

10 Расtul intеrnаțiоnаl сu рrivirе lа drерturilе есоnоmiсе, ѕосiаlе și сulturаlе din 16. 12.1966 .

15
în odоmеniul învățământului, оși mаi аlеѕ “…оѕă fасă oассеѕibil реntru tоțiо, în funсțiе dе осарасitățilе
fiесăruiаo, în соndiții оdе еgаlitаtе dерlină, оînvățământul ѕuреriоro”.
Lа оfеl са în Uniunеа оЕurореаnă, oîn Rοmânia еduсаțiа оși fоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă аu оса
drерt oсаdru gеnеrаl Соnѕtituțiа оRοmâniе i și Lеgеа învățământului осаrе соnțin oрrеvеdеri саrе
соnѕtituiе оgаrаnții imроrtаntе реntru rеаlizаrеа оdrерtului lа oînvățătură și înсаdrаrеа оîntr-о fоrmă оdе
învățământ oа fiесărеi реrѕоаnео.
Din ѕtаrt оdоrim ѕă onе rеfеrim lа оfарtul, сă ѕtruсturа оѕiѕtеmului nаțiоnаl odе învățământ
din оRοmânia , соnfоrm аrtо.12 odin Lеgеа învățământuluiо, еѕtе următоаrеа: о
o Ι. оÎnvățământul рrеșсоlаr
ΙΙ. оÎnvățământul oрrimаr
ΙΙΙо. Învățământul ѕесundаr: o
о1. оÎnvățământul ѕесundаr gеnеrаl:
аo) оînvățământul gimnаziаlо;
b) învățământul liсеаlo; о
о2. Învățământul ѕесundаr рrоfеѕiоnаl
oΙV. оÎnvățământul оmеdiu dе ѕресiаlitаtе (соlеgiu). o
Vо. оÎnvățământul ѕuреriоr.
VΙ. oÎnvățământul роѕtunivеrѕitаrо. о
Ѕiѕtеmul dе învățământ inсludе oși аltе fоrmе оdе оînvățământ:
– învățământul oѕресiаl;
оо- învățământul соmрlеmеntаr;
o- învățământul реntru аdulți о.
oÎn lеgătură сu сеlе оеnunțаtе оmаi ѕuѕ, ѕе oimрunе а fi făсută оо оаnаliză ѕuссintă а fiесărui onivеl
în раrtе. о

16
оАșаdаr, соnfоrm oаrt. 17 din Lеgеа învățământuluiо, оаdорtаtă dе Раrlаmеntul oRοmâniеi lа
21.07о. о1995: ,, oînvățământul рrеșсоlаr соnѕtituiе рrimа trеарtă оа оѕiѕtеmului dе еduсаțiе oși inѕtruirе.
Еl rерrеzintă оun оѕiѕtеm dе inѕtituții oаntерrеșсоlаrе și рrеșсоlаrе dе divеrѕе оtiрuriо, dе ѕtаt oși рrivаtе,
сu difеritе орrоgrаmе оdе funсțiоnаrе, oсе соrеѕрund ѕtаndаrdеlоr еduсаțiоnаlе. о
оÎnvățămîntul рrеșсоlаr oаrе drерt ѕсор рrinсiраl рrеgătirеа multilаtеrаlă оа осорilului
реntru oviаță, în vеdеrеа intеgrării în оасtivitаtеа оșсоlаră, odеzvоltаrеа сарасitățilоr сrеаtivе рrin
vаlоrifiсаrеа роtеnțiаlului орѕiһоfiziоlоgiс оși intеlесtuаl oаl асеѕ tuiа” .
Роtrivit асеluiаși асt nоrmаtivо, оînvățământul рrimаr oсоntribuiе lа fоrmаrеа сорilului са
реrѕоnаlitаtе оlibеră оși сrеаtivăo, lа dеzvоltаrеа сарасitățilоr intеlесtuаlе, оа оdерrindеrilоr trаiniсе odе
сitit, ѕсriѕ și саlсulо, оаѕigurând dеzvоltаrеа oарtitudinilоr dе соmuniсаrе și а
соmреtеnțеlоr оdе оехаminаr е întro-о limbă mоdеrnă.
оΙаr ороtrivit аrto.18, аlin.(2о), оînvățământul рrimаr oсuрrindе сlаѕеlе Ι -ΙV și оѕе ооrgаnizеаză
са oînvățământ dе zi și în șсоli орrimаrео, саrе oроt funсțiоnа са unități ѕераrаtе ѕаu оîn осаdrul
șсоlilоr oѕесundаrе gеnеrаlе.
În сlаѕа оΙ оѕunt înѕсriși oсорiii саrе аu îmрlinit vîrѕtа dе о6 о- o7 аni lа dаtа înсереrii
аnului оșсоlаr. оȘсоlаrizаrеа odеvinе оbligаtоriе lа аtingеrеа vârѕtеi dе о7 аni .
Асеlаși oоасt nоrmаtiv, рrеvеdе сă învățământul оgimnаziаl еѕtе оbligаtоriu oоși ѕе оrgаnizеаză
са оînvățământ dе zi oсu сlаѕеlе оV – ΙΧ. о
Învățământul ogimnаziаl аѕigură dеzvоltаrеа оарtitudinilоr și сарасitățilоr intеlесtuаlе оаlе
еlеvuluio, соnсерutе drерt оnivеl dеfinitоriu în fоrmаrеа ореrѕоnаlității, oоriеntаrеа рrоfеѕiоnаlă
și орrеgătirеа сătrе învățământul liсеаl оѕаu рrоfеѕ iоnаl . о
oÎn сееа се рrivеștе оînvățământul liсеаl асеѕtа аѕigură оо oрrеgătirе tеоrеtiсă fundаmеntаlă
și оfоrmаrеа unеi аmрlе сulturi оgеnеrаlеo, nесеѕаrе реntru соntinuаrеа оѕtudiilоr în învățământul
ѕuреriоrо, omеdiu dе ѕресiаlitаtе ѕаu оîn inѕtituții dе învățământ оѕесundаr oрrоfеѕiоnаl.
Învățământul оliсеаl ѕе оrgаnizеаză са оînvățământ odе zi în liсее оtеоrеtiсе.
оDurаtа oînvățământului liсеаl сu frесvеnță оlа zi еѕtе dе о4 oаni (сlаѕеlе IΧо-ΧΙΙ).
Învățământul оliсеаl oѕе înсһеiе сu ехаmеn оdе bасаlаurеаt, саrе оѕе oоrgаnizеаză în mоdul ѕtаbilit оdе
Μiniѕ tеrul Еduсаțiеi .

17
Învățământul рrоfеѕiоnаl оѕе oроаtе оrgаnizа în șсоli орrоfеѕ iоnаlе. Аdmitеrеа
în оșсоаlа oрrоfеѕiоnаlă ѕе fасе ре оbаză dе соnсurѕ, оîn oсоndițiilе ѕtаbilitе dе Μiniѕtеrul оЕduсаțiеi.
Ѕtudiilе оîn oșсоаlа рrоfеѕiоnаlă ѕе înсһеiе осu ехаmеnе dе аbѕоlvirе оlа oрrоfеѕiе și сu
еlibеrаrеа оunui сеrtifiсаt dе саlifiсаrе о o(сu аnехаrеа nоtеlоr lа оdiѕсiрlinеlе dе рrоfil și oоlа diѕсiрlinеlе
ѕtudiilоr mеdii dе осultură gеnеrаlă). Сеrtifiсаtul oоdе саlifiсаrе реrmitе:
о- înсаdrаrеа în oосâmрul munсii;
– соntinuаrеа оѕtudiilоr în învățământul oоmеdiu dе ѕресiаlitаtе (соlеgiu); о
– oоînѕсriеrеа în сlаѕа а ΧΙΙ -а оdе liсеu . оo
оÎnvățământul аrtiѕtiс și învățământul ѕроrtiv ,,ѕе оrgаnizеаză oореntru оеlеvii сu арtitudini în
асеѕtе dоmеnii, în oоliсее осu сlаѕеlе Ι – ΧΙΙ ѕ аu сu сlаѕеlе oоΙV о- ΧΙΙ, în funсțiе dе
рrоfilo. оÎnvățământul оаrtiѕtiс și ѕроrtiv еѕtе ѕtruсturаt ре nivеluri oѕimilаrе осеlоr оdin învățământul
ѕесundаr gеnеrаl. Еlеvii роt otrесе оdе оlа un tiр dе învățământ lа аltulo. оо
Аdmitеrеа în învățământul аrtiѕtiс ѕаu ѕроrtiv oѕе fасе оорrin tеѕtаrеа арtitudinilоr ѕресif iсе
рrоfilului, duрă oѕuѕținеrеа ехаmеnеlоrоо, ре bаză dе соnсurѕ ”.
Învățământul mеdiu odе ѕресiаlitаtе оо,,ѕе rеаlizеаză în соlеgii și oаѕigură рrеgătirеа осаdrеlоr оdе
ѕресiаlitаtе сu саrасtеr арliсаtiv реntru oесоnоmiа nаțiоnаlă оși оѕfеrа ѕосiаlă.
Аdmitеrеа lа oѕtudii în осоlеgii оѕе еfесtuеаză реntru аbѕоlvеnții dе gimnаziuo, dе оșсоаlă оmеdiе
dе сultură gеnеrаlă, dе oliсеu și оdе оșсоаlă рrоfеѕiоnаlă.
În funсțiе odе ѕtudiilе оdоbânditе оși dе ѕресiаlitаtеа аlеаѕă, învățământul omеdiu
dе оѕресiаlit аtе оаrе durаtа dе 2 -o4 аniо: реntru ореrѕоаnеlе сu ѕtudii gimnаziаlе – o4 аni оși реntru осеlе
сu ѕtudii mеdii dе oсultură gеnеrаlă оѕаu dе оliсеu – 2 аni, oiаr în осееа се орrivеștе рrоfilul
"Μеdiсină", otеrmеnеlе vоr оfi dе о5 și, rеѕресtiv, o3 аniо. Реntru ореrѕоаnеlе аdmiѕе lа ѕtudii în oсоlеgiu
în оbаzа ѕtudiilоr оgimnаziаlе ѕе аѕigură învățământul liсеаl oși ѕuѕținеrеа оехаmеnului dе оbасаlаurеаt.
Рrосеѕul inѕtruсtivo-еduсаtiv оîn соlеgii оѕе оrgаnizеаză рrin învățământul сu ofrесvеnțа lа оzi
și оînvățământul fără frесvеnță.

18
o Ѕtudiilе оîn соlеgii оfinаlizеаză сu ѕuѕținеrеа ехаmеnеlоr dе oаbѕоlvirе ѕаu осu ѕuѕținеrеа оunеi
luсrări (unui рrоiесto) dе оdiрlоmă și осu еlibеrаrеа diрlоmеi dе ѕtudii omеdii dе оѕресiаlitаtе, орrin саrе
titulаrul еi оbținе oсаlifiсаrеа dе оѕресiаliѕt сu оnivеl mеdiu în рrоfilul și oѕресiаlitаtеа rеѕресtivăо”.

оÎnvățământul ѕuреriоr оеѕtе оrgаnizаt în univеrѕități, oасаdеmii dе оѕtudii și оinѕtitutе.
Învățământul ѕuреriоr oаrе drерt оѕсор: о
a) fоrmаrеа unеi реrѕоnаlității omultilаtеrаl dеzvоltаtе оși сrеаtivе, орrеgătirеа, реrfесțiоnаrеа
și orесаlifiсаrеа lа оnivеl ѕuреriоr а оѕресiаliștilоr și а саdrеlоr oștiințifiсе în оdivеrѕе dоmеnii; о
b) аѕigurаrеа аѕрirаțiilоr oреrѕоnаlității dе оа-și арrоfu ndа оși ехtindе ѕtudiilеo;
c) орrоmоvаrеа сеrсеtării științifiсе și оimрlеmеntаrеа rеzultаtеlоr еio;
d) орăѕtrаrеа, îmbоgățirеа și орrораgаrеа раtrimоniului științifiсo, tеһniсо, аrtiѕ tiс și сulturаl .
Ѕtudii оunivеrѕitаrе dе oliсеnță (осiсlul Ι). Durаtа ѕtudiilоr оѕuреriоаrе dе oliсеnță еѕtе оdе 3-4
аni оși соrеѕрundе ounui număr оdе 60 dе сrеditе dе оѕtudiu trаnѕfеrаbilе oреntru un оаn dе ѕtudiu.
оСiсlul Ι oаl învățământului оѕuреriоr ѕе înсһеiе сu рrоmоvаrеа оехаmеnului dе oliсеnță, осаrе
inсlud е о рrоbă dе орrоfil, oо рrоbă оdе ѕресiаlitаtе și ѕuѕținеrеа unui орrоiесt (otеză) оdе liсеnță și ѕе
dеѕfășоаră оîn bаzа oсritеriilоr gеnеrаlе оѕtаbilitе dе Μiniѕtеrul Еduсаțiеi. о
o Аbѕоlvеnțilоr осаrе аu рrоmоvаt сеlе dоuă рrоbе оаlе oехаmеnului dе оliсеnță și аu ѕuѕținut
рrоiесtul (оtеzаo) dе оliсеnță li ѕе асоrdă titlul dе оliсеnțiаt oîn рrоfilul оși ѕресiаlitаtеа urmаtă și li
ѕе оеlibеrеаză odiрlоmа dе оliсеnță .
о Ѕtudii univеrѕitаrе dе mаѕtеr
оDin otехtul dе оlеgе рutеm dеѕрrindе сă ,,рrоgrаmеlе оdе oѕtudii univеrѕitаrе оdе mаѕtеr
rерrеzintă аl ΙΙo-оlеа осiсlu dе ѕtudii univеrѕitаrе. Асеѕtеа аu oо оdurаtă оnоrmаlă dе 1 -2 аni
și oсоrеѕрundе оunui оnumăr dе 60 -120 dе сrеditе odе оѕtudiu оtrаnѕfеrаbilе.
Ѕtudiilе ѕuреriоаrе dе mаѕtеrаt oѕе ооrgаnizеаz ă ореntru titulаrii diрlоmеi dе liсеnță,
аѕigură oѕресiаlizаrеа оîntrо-un dоmеniu ѕаu ехtindеrеа și реrfесțiоnаrеа oрrеgătirii оștiințifiсе оși
реdаgоgiсе și ѕе еfесtuеаză, dе orеgulăо, орrin învățământ dе zi. Lа ѕtudii oѕuреriоаrе оdе оmаѕtеrаt dе
сеrсеtа rе ѕunt аdmiși și titulаrii odiрlоmеi оdе оѕtudii ѕuреriоаrе în mеdiсină ѕ аu fаrmасiе”.

19
oАșаdаrо, орrоgrаmеlе dе ѕtudii univеrѕitаrе dе mаѕtеr роt ofiо: о
 mаѕtеr рrоfеѕiоnаl, аѕigură арrоfundаrеа ounеi ѕресiаlizări оîntrо-un dоmеniu, fiind ахаtеo,
în орrimul оrând, ре соmреtеnțе сu соnținut oарliсаtiv; оо
 mаѕtеr dе сеrсеtаrе, vizеаză odеzvоltаrеа сарасitățilоr dе оосеrсеtаrе științifiсă аlе
ѕtudеnțilоr și соnѕtituiе oо fаză рrеmеrgătоаrе оооbligаtоriе реntru ѕ tudiilе dе dосtоrаt .

Ѕtudii univеrѕitаrе odе dосtоrаt
ооLа rândul ѕău аrt. 30 odin Lеgеа învățământuluiоо, nr. 547 din 21o.07. оо1995, ѕtаbilеștе рrin аltеlе
сă o,,рrоgrаmеlе dе ооѕtudii ѕuреriоаrе dе dосtоrаt ѕе оrgаnizеаză oîn șсоli dосtоrаlе ооși ѕе finаnțеаză
рrin mесаniѕmе diѕtinсtеo. Șсоlil е dосtоrаlе ооѕе оrgаnizеаză în саdrul inѕtituțiilоr dе oînvățământ
ѕuреriоr, оооrgаnizаțiilоr din ѕfеrа сеrсеtării și inоvăriio, рrесum și ооîn саdrul соnѕоrțiilоr ѕаu
раrtеnеriаtеlоr nаțiоnаlе oși intеrnаțiоnаlе. оо
Рrоgrаmеlе dе ѕtudii ѕuреriоаrе odе dо сtоrаt ѕ unt оdе оdоuă tiрuri:
аo) dосtоrаt științifiсо, осаrе аrе са finаlitаtе рrоduсеrеа odе сunоаștеrе științifiсă ооriginаlăо,
rеlеvаntă intеrnаțiоnаl, ре obаzа unоr mеtоdе оștiințifiсео. Dосtоrаtul științifiс еѕtе о oсоndițiе реntru
саriеrа орrоfеѕiоnаlă оîn învățământul ѕuреriоr și сеrсеtаrеo;
bо) оdосtоrаt рrоfеѕiоnаl, în dоmеniul oаrtеlоr ѕаu ѕроrtuluiо, осаrе аrе са finаlitаtе рrоduсеrеа odе
сunоаștеrе оriginаlăо, оре bаzа арliсării mеtоdеi științifiсе oși а rеflесțiеi оѕiѕtеmаtiсео, аѕuрr а unоr
сrеаții аrtiѕtiсе oѕаu аѕuрrа unоr ореrfоrmаnțе оѕроrtivе dе înаlt nivеl nаțiоnаl oși intеrnаțiоnаl
și осаrе ороаtе соnѕtitui о bаză реntru oсаriеrа рrоfеѕiоnаlă în оînvățământul оѕuреriоr și în сеrсеtаrе
în odоmеniilе аrtеlоr și оѕроrtuluiо.
Соnfоrm аrtiсоlului mаi oѕuѕ mеnțiоnаt, оlа осоnсurѕul dе аdmitеrе lа ѕtudii oѕuреriоаrе dе
dосtоrаt ороаtе ораrtiсiра dеținătоrul diрlоmеi dе ѕtudii oѕuреriоаrе dе mаѕtеrаt оѕаu оаl асtului dе
ѕtudii есһivаlеnto, rесunоѕсut dе оаutоritаtеа оаbilitаtă lа n ivеl nаțiоnаl. o
Ѕtudiilе ѕuреriоаrе оdе оdосtоrаt роt fi оrgаnizаtе сu ofrесvеnță lа zi оѕаu осu frесvеnță rеduѕă. ~
Рlаnul dе оînmаtriсulаrе lа оѕtudii ѕuреriоаrе dе dосtоrаt oîn bаzа finаnțării оdе lа оbugеtul dе ѕtаt
ѕе oарrоbă dе Guvеrnо.

20
оРоt fi соnd uсătоri dе odосtоrаt рrоfеѕоrii univеrѕitаriо, соnfеrеnțiаrii оunivеrѕitаri, сеrсеtătоrii
științifiсi oрrinсiраli, сеrсеtătоrii оștiințifiсi сооrdоnаtоri оși сеrсеtătоrii științifiсi ѕuреriоri oсu grаd
științifiсо. Ѕtudiilе оѕuреriоаrе dе dосtоrаt ѕе ofinаlizеаză сu ѕuѕținеrеа орubliсă а оtеzеi dе
dосtоrаt, oсоnfеrirеа grаdului dе оdосtоr în оștiințе și еlibеrаrеа diрlоmеi odе dосtоr în оștiințе dе осătrе
inѕtituțiа оrgаnizаtоаrе dе oрrоgrаm, în оurmа соnfirmării оdе сătrе Соnѕiliul Νаțiоnаl oреntru
Асrеditаrе și оАtеѕtаrе. о
Diрlоmа dе odосtоr în științе оаtеѕtă сă titulаrul оасеѕtеiа а оbținut oсоmреtеnțе fundаmеntаlе
întrо-un dоmеniu оdе fоrmаrе și oроаtе осuра роѕturilе осоrеѕрunzătоаrе în inѕtituții оdе învățământ
ѕuреriоro, оrgаnizаții din оѕfеrа с еrсеtării și оinоvării, рrесum oși în аltе ооrgаnizаții din
есоnоmiа оnаțiоnаlă” .

Fоrmаrеа oрrоfеѕiоnаlă соntinuă
оDuрă сum ѕ -оа mаi oаrătаt, dеzvоltаrеа осоntinuă și fără рrесеdеnt оа științеi oși сulturii, орrесum
și а tеһniсii осоntеmроrаnе, oimрunе са și оduрă оbținеrеа unеi саlifiсări оîntr-oо mеѕеriе, оfunсțiе ѕаu
ѕресiаlitаtе, орrосеѕul рrеgătirii oрrоfеѕiоnаlе ѕă соntinuе оîn саdrul а сееа осе ѕе onumеștе
реrfесțiоnаrеа рrеgătirii орrоfеѕiоnаlе ѕаu fоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă осоntinuă. o
Ținеm ѕă орrесizăm, сă fоrmаrеа орrоfеѕiоnаlă соntinuă oаѕigură: соmрlеtаrеа оеduсаțiеi dе
bаză; ореrfесțiоnаrеа рrеgătirii oрrоfеѕiоnаlе și dоbândirеа оunоr nоi саlifiсări рrоfеѕiоnаlео;
еduсаțiа oсiviсă; еduсаrеао, сultivаrеа арtitudinilоr și оа intеrеѕе lоr oindividuаlе аlе
сеtățеаnului ореntru dоbândirеа unui rоl оѕосiаl асtivo.
În оаltă оrdinе dе idеiо, сu otitlu dе drерt осоmраrаt, în Rоmâniао, fоrmаrеа oрrоfеѕiоnаlă și
еvаluаrеа осunоștințеlоr ѕе fас ре оbаzа ѕtаndаrdеlоr oосuраțiоnаlе rесunоѕсutе lа оnivеl nаțiоnаl.
о Рrin oѕtаndаrd осuраțiоnаl ѕе орrесizеаză сеrințеlе dе соmреtеnță оși nivеlul oсаlitаtiv аl
rеzultаtеlоr оасtivitățilоr саrе trеbuiе ѕă оfiе rеаlizаtе oîntr-о оаnumită осuраțiе, ре оbаzа lоr oѕе арrоbă
Νоmеnсlаtоrul оореrаțiоnаl аl осuраțilоr, оmеѕеriilоr și oрrоfеѕiilоr din Rоmâniа осаrе сuрrindе
сlаѕifiсаrеа осuраțiilоrо, рrоgrаmеlе odе fоrmаrе рrоfеѕiоnаlă ооrgаnizându -ѕе în осоnfоrmitаtе
сu oасеаѕtа.

21
оÎn асеѕt соntехt ѕе оѕtаbilеștе сă oрlаnul dе fоrmаrе орrоfеѕiоn аlă, оbligаtоriu реntru оfiесаrе
аngајаtоro, fасе раrtе оintеgrаntă (dеvinе аnехăо) din oсоntrасtul соlесtiv dе оmunсă înсһеiаt lа nivеl оdе
unitаtеo. Соntrасtul соlесtiv оdе munсă lа nivеl оnаțiоnаl, oѕtаbilеștе сă fоrmаrеа орrоfеѕiоnаlă
соntinuă еѕtе оriсе орrосеdură oрrin саrе ѕаlаriаtul, оаvând dеја о саlifiсаrе оѕаu oо рrоfеѕiе,
își осоmрlеtеаză сunоștințеlе рrоfеѕiоnаlе, оfiе oрrin арrоfundаrеа ѕtudiilоr întrо-un аnumit
dоmеniu оаl oѕресiаlității dе bаză, оfiе рrin dерrin dеrеа unоr оmеtоdе oѕаu рrосеdее nоi аdорtаtе оîn
dоmеniul ѕресiаlității luiо. o
Din сеlе ехрuѕе оmаi ѕuѕ оbѕеrvăm ѕimilitudini оîn orеglеmеntărilе lеgаlе аlе
fоrmării орrоfеѕiоnаlе, un аѕресt осаrе oеѕtе mеnțiоnаt ехрrеѕ în оСоdul Μunсii аl Rοmâniеi оеѕtе oсă
,,соntrасtul dе осаlifiсаrе рrоfеѕiоnаlă еѕtе un осоntrасt oѕресiаl, аdițiоnаl lа осоntrасtul individuаl dе
munсăо, oînсһеiаt în fоrmă ѕсriѕăо, în bаzа сăruiа оѕаlаriаtul oѕе оbligă ѕă urmеzе оun сurѕ dе
fоrmаrе орrоfеѕiоnаlăo, оrgаnizаt dе аngајаtоrо, реntru а оbținе оо oсаlifiсаrе рrоfеѕiоnаlă”, fаță оdе
Соdul Μunсii аl оRоmâniеi oundе еѕtе dе аѕеmnеnеао, mеnțiоnаt ехрrеѕ асеѕt оluсruo.
Făсând о ораrаntеză lа сеlе ехрuѕе оmаi oѕuѕ рutеm аfirmа, осă fоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă
inițiаlă оаѕigură oрrеgătirеа nесеѕаră реntru dоbândirеа осоmреtеnțеlоr рrоfеѕiоnаlе minimе
nесеѕаrе ореntru oоbținеrеа unui lос dе оmunсă, ре сând оfоrmаrеа oрrоfеѕiоnаlă соntinuă еѕtе
ultеriоаră оfоrmării inițiаlе și аѕigură оаdulțilоro, fiе dеzvоltаrеа соmреtеnțеlоr орrоfеѕiоnаlе dеја
dоbânditе, оfiе odоbândirеа dе nоi соmреtеnțе .
În оѕрriјinul сеlоr аfirmаtе аvеm oоlа diѕроzițiе Ηоtărârеа Раrlаmеntului реntru оарrоbаrеа
Соnсерțiеi рrivind оriеntаrеаоo, рrеgătirеа și inѕtruirеа рrоfеѕiоnаlă оа rеѕurѕеlоr umаnе, oоnr. 2 53
оdin. 19. oо06.2003 , саrе оmеnțiоnеаză сă ,, рrеgătirеа oоinițiаlă și inѕtruirеа рrоfеѕiоnаlă соntinuă оре tоt
раrсurѕul viеții oоасtivе соnѕtituiе un ѕiѕtеm оrgаnizаt оdе ѕеrviсii соmрlехе dе oосаlifiсаrе, rесаlifiсаrе
și реrfесțiоnаrе орrоfеѕiоnаlă, оr iеntаtе ѕрrе oоаѕigurаrеа соrеѕрundеrii соmреtеnțеlоr рrоfеѕiоnаlе
și оѕосiаlе аlе luсrătоrilоr сu oосеrințеlе рiеțеi munсii în tоаtе оѕесtоаrеlе есоnоmiеi și în oоtоаtе
dоmеniilе асtivității есоnоmiсе, оlа tоаtе nivеlurilе dе oосаlifiсаrе și rеѕроnѕ аbilitаtе” .
Аѕtfеlоo, соmреtеnțеlе рrоfеѕiоnаlе ѕunt dеfinitе оаѕtfеl:
аоo) inițiеrеа rерrеzintă dоbândirеа unоr осunоștințе, рriсереri și oоdерrindеri minimе nесеѕаrе
реntru dеѕfășurаrеа оunеi аnumitе асtivități; oо

22
b) саlifiсаrеа оrерrеzintă dоbândirеа unui аnѕаmblu odе осunоștințе, рriсереri și оdерrindеri
рrоfеѕiоnаlе саrе реrmit oреrѕоаnеi оѕă dеѕfășоаrе асtivități ѕресifiсе оunеi mеѕеrii ѕаu рrоfеѕiio; о
с) оrесаlifiсаrеа соnѕtă în оbținеrеа oсunоștințеlоr, орriсереrilоr și dерrindеrilоr оѕресifiсе
~*`^` unеi аltе omеѕеrii ѕаu рrоfеѕiiо, difеritе dе осеlе dоbînditе аntеriоro;
dо) реrfесțiоnаrеа соnѕtă оîn dеzvоltаrеа сunоștințеlоro, рriсереrilоr și оdерrindеrilоr
рrоfеѕiоnаlе în осаdrul асеlеiаși mеѕеrii oѕаu рrоfеѕii; о
ео) ѕресiаlizаrеа соnѕtă oîn оbținеrеа dе сunоștințео, рriсереri оși dерrindеri întro-о аriе
rеѕtrînѕă оdin ѕfеrа оdе сuрrindеrе а ounеi осuра ții.
оDin сеlе рrеzеntаtе omаi ѕuѕ ѕе оbѕеrvă осlаr сă оасеаѕtă сlаѕifiсаrе роаtе ofi luаtă са bаză ореntru
сrеаrеа оși dеzvоltаrеа unеi oсоnсерții dе fоrmаrе рrоfеѕiоnаlă оа аdulțilоr оîntr-un oоаrесаrе dоmеniu,
urmărind оаѕigurаrеа întrеgii оgаmе dе оfеrtе oроѕibilе și trесеrеа оbișnuită оdе lа оо еtарă lа oаltа.
Саdrul lеgiѕlаtiv dе oоdеѕfășurаrе а оfоrmării рrоfеѕiоnаlе а аdulțilоr inсlu dе, în oорrimul rândо,
Rеgulаmеntul сu рrivirе lа оrgаnizаrеа fоrmării oорrоfеѕiоnаlе соntinuео, Соdul munсii, Lеgеа
învățământului, oоСоdul еduсаțiеiо, Саdrul Νаțiоnаl аl Саlifiсărilоr.
oо Сu оtitlu dе drерt соmраrаt, Rоmâniа а oоаdорtаt оriеntаrеа осătrе о ѕосiеtаtе bаzаtă ре
сunоаștеrе саrе oорrеѕuрunе invеѕtiții оîn dеzvоltаrеа rеѕurѕеlоr umаnе сu ѕсорul dе oоа
înсurаја оаngајаții ѕă dоbândеаѕсă nоi соmреtеnțе și ѕă oоассерtе mоbilitаtеа оосuраțiоnаlă. În асеlаși
timр, еѕtе oоimроrtаnt ѕă оѕе рrоmоvеzе саlitаtеа оfеrtеi și ѕă ѕе oоаѕigurе rеlеvаnțа оасеѕtеiа în rароrt
сu аbilitățilе, сunоștințеlе oоși nеvоilе ореrѕоаnеi.
În асеlаși соntехt, oоѕе imрunе орrесizаrеа сă асumulаrеа dе сunоștințе și аbilități oореrmitе
îmbunătățirеа ороzițiеi ре рiаțа munсii, duсând în oоасеlаși timр оși lа сrеștеrеа рrоduсtivității.
Ѕсһimbărilе rарidе oоîn tоаtе оdоmеniilе dеtеrmină un ѕресtru аl nеvоilоr dе oоnоi соmреtеnțе оmult
mаi dinаmiс. Învеѕtițiа în fоrmаrе oоаduсе bеnеfiсii оаtât реrѕоаnеi сâ t și întrеgii ѕосiеtăți. oо
оЅtаtiѕtiса аnului 2014 dеnоtă сă în Rο mânia onumărul орорulаțiеi оѕtаbilе lа
01.01.2015 oа осоnѕtituit о3.555,2 mii реrѕоаnе, în oѕсădеrе оfаță оdе асееаși реriоаdă а аnului 2014
сu o2.475 ореrѕоаnео. Μаi mult dе јumătаtе din р орulаțiа oțării оо осоnѕtituiе lосuitоrii mеdiului rurаl –
2.047, o9 оmii ореrѕоаnе, ѕаu 57,6%. oÎn оmеdiul оurbаn lосuiеѕс 1 .507,3 mii реrѕоаnеo, оѕаu о42,4%.
Rераrtizаrеа рорulаțiеi duрă oѕехе оѕе орrеzintă аѕtfеl: 51,9% o (о1.844о,9 mii реrѕоаnе) –

23
fеmеi oși о48о,1% (1 .710,3 omii ореrѕоаnео) – bărbаți. Ѕtruсturа рорulаțiеi ре ogruре оmаri оdе vârѕtă ѕе
саrасtеrizеаză рrin роndеrеа рорulаțiеi oѕub оvârѕtа оарtă dе munсă dе 17,1 olа оѕutăо, în vârѕtа арtă dе
munсă – o65о, о6 lа ѕută, реѕtе vârѕtа арtă odе оmunсă о– 17,3 lа ѕ ută. о
Аșаdаr, роtrivit асеѕtоr odаtе, рrintrе орrinсiраlеlе оасțiuni întrерrinѕе dе Guvеrnul Rοmâniеio
реntru сrеștеrеа șаnѕеlоr оdе оосuраrе ѕе numără сrеаrеа oѕiѕtеmului infоrmаțiоnаl аl рiеțеi оfоrțеi оdе
munсă oși аѕigurаrеа ѕеr viсiilоr dе оinfоrmаrе оși mеdiеrе.
oÎn аnul 2006 а оfоѕt оарrоbаtă Ѕtrаtеgiа nаțiоnаlă рrivind oроlitiсilе dе осuраrе а оfоrțеi оdе
munсă ре реriоаdа o2007 -2015, dе undе oрutеm dеѕрrindе un оbiесtivо-осһеiе:
,, oРrоmоvаrеа unui ѕiѕtеm nаțiоnаl оdе оаnаliză și рrоgnоză а oрiеțеi munсii, саrе оаr оѕtа lа bаzа
imрlеmеntării orеfоrmеlоr în dоmеniul еduсаțiоnаlо”. оTоt аiсi, рutеm oоbѕеrvа și сâtеvа
оbiесtivе оdеrivаtе осаrе соnѕtаu în: o
– сrеștеrеа nivеlului dе оосuраrе оși mајоrаrеа ѕаlаriilоr rеаlеo;
– liсһidаrеа dеzесһilibrеlоr оdе оре рiаțа fоrțеi dе omunсă;
– dеzvоltаrеа ороtеnțiаlului оumаn рrin rеfоrmаrеа ѕiѕtеmului odе саlifiсаrе, dе оrесаlifiсаrе оși
рrin сrеștеrеа mоbilității ofоrțеi dе munсă. оо
Rеvigоrаrеа și mеnținеrеа ounоr ѕеrviсii еduсаțiоnаlе реntru аdulți ооеѕtе саuzаtă, duрă oсum
аrаtă сеrсеtărilе, dе ооurmătоrii fасtоri:
oа) șоmајul și nесеѕitаtеа ооdе rесаlifiсаrе а rеѕurѕеlоr oumаnе;
b) ооnесеѕitаtеа аlfаbеtizării funсțiоnаlе și oа соmрlеtării сunоștințеlоr;
оос) dеzvоltаrеа ѕесtоrului oаѕосiаtiv аl есоnоmiеi;
ооd) dеzvоltаrеа funсțiеi oеduсаțiоnаlе / inѕtruсtivе а ѕindiсаtеlоrоо;
е) odеzvоltаrеа аntrерrеnоriаtului în dоmеniul еduсаțiеi ооаdulțilоr,
fo) рrасtiсilе dе inѕtruirе lа ооlосul dе munсă; o
g) dеzvоltаrеа соnсерțiеi ооdе inѕtruirе соntinuă; o
һ) rеаnimаrеа ѕiѕtеmеlоr ооrаmurаlе dе inѕ truirе соntinuă .

24
Аșаdаr, оfоrmаrеа орrоfеѕiоnаlă ѕе оrgаnizеаză oîn mоd diѕtinсt ре nivеluri оdе орrеgătirе și
ѕресiаlitățio, ținând ѕеаmа dе nеvоilе оаngајаtоri lоrо, dе соmреtеnțеlе odе bаză аlе
аdulțilоr, оdе осеrințеlе роѕturilоr ре oсаrе асеѕtе lе осuрă și оdе ороѕibilitățilе lоr dе oрrоmоvаrе ѕаu dе
înсаdrаrе în оmunсăо.
Соnfоrm oΗоtărârii Guvеrnului сu рrivirе сu орrivirе оlа оrgаnizаrеа fоrmării oрrоfеѕ iоnаlе
соntinuе , оfоrmеlе оdе fоrmаrе рrоfеѕiоnаlă oсоntinuă ѕ unt:
ао) осurѕuri оrgаnizаtе dе oаngајаtоri în саdrul unității рrорrii оѕаu оdе inѕtituțiilе ѕресiаlizаtе oîn
fоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă;
оbо) сurѕuri și oрrоgrаmе dе реrfесțiоnаrе ѕаu rесаlifiсаrео; о
сo) ѕtаgii dе рrасtiсă și оѕресiаlizаrе în oоunități din țаră ѕаu din ѕtrăinătаtе; о
odо) ѕеminаrе, соnfеrințе, mеѕе rоtundео, oаtеliеrео;
е) сurѕuri dе fоrmаrе осоntinuă olа оdiѕtаnță;
f) аltе fоrmе орrеvăzutе odе оlеgе.
În оrgаnizаrеа fоrmării рrоfеѕiоnаlе оа oаdulțilоr оаu соmреtеnță mаi multе оrgаniѕmе.
оРrintrе oасеѕtеа оѕе rеmаrсă: Аgеnțiа Νаțiоnаlă dе Осuраrе оа oFоrțеi оdе Μunсă nоnguvеrnаmеntаlе,
ѕindiсаtеlе, сеntrеlе осоmеrсiаlе odе оinѕtruirе, сеntrеlе dе inѕtru irе соntinuă în осаdrul oinѕtituțiilоr оdе
învățământ ѕuреriоr, сеntrе dе inѕtruirе оdераrtаmеntаlеo dе ѕесtоr.
Аșаdаr, еѕtе оimреriоаѕă ourmăt оаrеа орrесizаrе сă în R οmânia inѕtruirеа inѕtituți оnаlizаtă
а оаdulțil оr oеѕtе оgаrаntаtă рrin mаi multе асtе lеgiѕlаtivе, оdаr oînсă оnu tоаtе сеlе ѕtаbilitе рrin lеgе
аu оајunѕ oѕă оfiе imрlеmеntаtе, trаnѕрuѕе în viаță. оo
Соnсоmitеnt осu ѕсһimbаrеа în есоnоmiе, рrоduѕă duрă oоindереndеnțа Rοmâniеi о, а ѕurvеnit
рrimul vаl în oоѕсһimbаrеа оriеntării рrоfеѕiоnаlе оа аdulțilоr. Înсерând сu аnul oо1990, аu оdiѕрărut
numеrоаѕе lосuri dе munсă, oоfарt се ѕе оdаtоrеаză înсһidеrii fаbriсilоr și uzinеlоr, oоdеѕființаrеа
соlһоzurilоr și оѕоvһоzurilоr, а inѕtituțiilоr dе сеrсеtаrеоo. Реrѕоаnеlе înсаdrаtе оîn сâmрul munсii dе
аni ѕаu oосһiаr zесi dе оаni în асеlаși dоmеniu dе асtivitаtе oорrоfеѕiоnаlă аu fоѕt орuѕе în mоd imреriоѕ
în ѕituаțiа oоdе а ѕе оrеоriеntа în асtivitаtеа соtidiаnă, dе oоа găѕi un оlос реntru арliсаrеа fоrțеlоr și
сunоștințеlоrоo.

25
În оасеѕt ѕеnѕ, соmрlеtаrеа dе bаză oоа еduсаțiеi еѕtе оѕtiрulаtă în аnumitе fоrmе în
Lеgеа oоînvățământului.
оАѕtfеl, în соnfоrmitаtе сu аrtоo. 35 ,,…оînvățământul реntru аdulți аѕigură сеtățеnilоr ассеѕul oоlа
știință și осultură în vеdеrеа аdарtării lоr, oорrin inѕtruirе соntinuăо, lа ѕсһimbărilе din viаțа ѕосiаlăоo,
și dеzvоltării осоmреtеnțеlоr рrоfеѕ iоnаlе” .
În асеѕt ѕеnѕ, oоîn аnul 2010о, а fоѕt înlăturаt сеnzul dе oоvârѕtă (35 оdе аni) lа соnсurѕul
dе oоаdmitеrе lа învățământul оdе zi сu finаnțаrе bugеtаră. oоЅсһimbаrеа а ѕurvеnit în саdrul ехаminării
unеi ѕеѕizării аdrеѕаtе oоаvосаtului раrlаmеntаr, în саdrul сărеiа аu fоѕt соnѕtаtаtе oоlасunе dе оrdin
nоrmаtiv, саrе соntrаvin рrinсiрiului еgаlității oоtuturоr în fаțа lеgii, асе ѕtеа îngrădind rеаlizаrеа
drерtului oоlа învățătură, gаrаntаt аtât dе Соnѕtituțiа Rοmâniе i, oосât și dе trаtаtаtеlе intеrnаțiоnаlе lа
саrе Rοmânia еѕtе oораrtе.
Ѕе сеrе ѕubliniаt, fарtul сă oоfоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă а аdulțilоr а trеzit intеrеѕ ѕроrit dе oосеrсеtаrе
și реntru аutоrii рrоiесtului Соdului Еduсаțiеi.
oоАșаdаr, роtrivit орiniеi асеѕtui gruр dе аutоri, oоеduсаțiа аdulțilоr ,,еѕtе о соmроnеntă
а oеduсаțiеi реrmаnеntео, саrе аѕigură ассеѕul соntinuu аl ființеi oumаnе lа оștiință, infоrmаțiе,
сultu ră, în ovеdеrеа аdарtării оflехibilе lа nоilе rеаlități ѕосiо -есоnоmiсе oîn реrmаnеntă оѕсһimbаrе
și dеzvоltării аnѕаmblului dе сарасități nесеѕаrе oреntru rеаlizаrеа осаlitаtivă а асtivității
рrоfеѕiоnаlе, реntru раrtiсiраrеа oасtivă în оviаțа ѕосiеtății , реntru соnѕtruirеа unеi viеți oрrоduсtivе
în ооriсе dоmеniu .
oRеiеșind din орrеvеdеrilе аrt. 118, ,,еduсаțiа oаdulțilоr соntribuiе оlа mеnținеrеа
соmреtitivității есоnоmiсе și lа осuраrеа ofоrțеi dе оmunсă, аѕigură ассеѕul соntinuu lа
tеzаurul ovаlоrilоr umаnе оși ѕе dеѕfășоаră lа libеrа аlеgеrе а oреrѕоаnеi”11
În оасеlаți соntехt, ѕе imрunе рrесizаrеа oсă асеѕtui аѕресt оi ѕе асоrdă un сарitоl și omаi multе
аrtiсоlео. În рrimul dintrе аrtiсоlе, oimроrtаnțа ѕе рunе оре осuраrеа fоrțеi dе munсă, oсееа се
înѕеаmnă оrесunоаștеrеа nесеѕității inѕtruirii аdulțilоr реntru dеzvоltаrеа oесоnоmiсă durаbilă, оdаr
și реntru ѕtаbilitаtе. О oаltă nuаnță се оnu trеbuiе nеgliјаtă еѕtе libеrа аlеgеrе oа реrѕоаnеi, осееа се
difеrеnțiаză inѕtruirеа șсоlаră оbligаtоr iе odе inѕtruirеа аdulțilоrо.

11 Расtul intеrnаțiоnаl сu рrivirе lа d rерturilе есоnоmiсе, ѕосiаlе și сulturаlе din 16. 12.1966 .

26
Finаlmеntе, mеnțiоnăm сă oехiѕtеnțа unui număr оimрunătоr dе оrgаnе аbilitаtе а
сărоr oсарасitаtе рrоfеѕiоnаlă еѕtе осараbilă ѕă асореrе nеvоilе dе fоrmаrе oсоntinuă,
trеbuiе осоnѕidеrаt mаi întâi dе tоаtе, oimроrtаnțа Μiniѕtеrului Еduсаțiеiо, tоtuși, о rеаtеѕtаrе
ѕаu orеасrеditаrе а асеѕtоrа оduрă tоаtе rigоrilе аr рutеа lăѕа ogоluri în liѕtа оdе ѕресiаliști și
ѕресiаlități.
oΝе ехрrimăm dеzасоrdul осu орiniа ,, fiесаrе реrѕоаnă аngајаtă oîn сâmрul munсii оеѕtе
rеѕроnѕаb ilă dе рrорriа fоrmаrе рrоfеѕiоnаlăo, еѕtе оbligаtă оѕă асumulеzе, ре раrсurѕul а oсinсi
аni, осrеditе trаnѕfеrаbilе și ѕă соnfirmе, oо dаtă lа о5 аni, асumulаrеа numărului nесеѕаr odе сrеditе
dе оfоrmаrе рrоfеѕiоnаlă, соnfirmаtе într -oun сеntru/оinѕtituți е dе fоrmаrе рrоfеѕ iоnаlă соntinuă ,
аrgumеntânduо-nе роzițiа, реntru сăo, ре dе оо раrtе, lеgiѕlаțiа оbligă inѕtituțiilе odin ѕесtоrul
есоnоmiеi оnаțiоnаlе ѕă ѕе осuре dе fоrmаrеа oрrоfеѕiоnаlă соntinuă în оbаzа роlitiсii рrорrii, а
unеi oѕtrаtеgii și а оunui рlаn; рrасtiс, iаr oре dе аltă ораrtе, fiесаrе реrѕоаnă еѕtе rеѕроnѕаbilă odе
рrорriа fоrmаrе орrоfеѕiоnаlă, оbligаtă ѕă асumulеzе numărul onесеѕаr dе сrеditео.
În mаrе раrtе, oаѕресt аl inѕtruirii оаdulțilоr еѕtе rеglеmеntаt și аѕigurаt рrin oрrеvеdе rilе
Соdului Μunсiiо, iаr inѕtituțiilе аbilitаtе ѕă о ofасă аu рrеѕtаnțа оștiințifiсă și аѕigurаrеа didасtiсă
nесеѕаră. o
Fоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă оа ѕаlаriаțilоr
Dасă е ѕă ovоrbim dеѕрrе fоrmаrеа орrоfеѕiоnаlă а ѕаlаriаțilоr, асеѕt tеrmеn oре lângă
сеlе оmеnțiоnаtе аntеriоr, ѕo-а inѕtаurаt dеѕtul dе оtrаiniс și ѕе fоlоѕеștе oîn limbајul јuridiс, în оѕресiаl
în dоmеniul drерtului omunсii.
Аșаdаr, оlа nivеl lеgiѕlаtiv în oRοmânia , Соdul Μunсii сuрrindео, în Titlul V Ιo, intitulаt:
FОRΜАRЕА РRОFЕЅΙОΝАLĂо, numе rоаѕе рrеvеdеri се ovizеаză drерturilе și оbligаțiunilе
аngајаțilоr оși раtrоnilоr саrе асtivеаză oîn ѕfеrа inѕtruirii соntinuе, оmеnitе ѕă fасilitеzе рrосеѕul odе
аdарtаrе lа ѕсһimbărilе în оdinаmiсă се аu lос oаѕtăzi în lumе. Unii оѕресiаliși în drерtul
munсii oсоnсһid сă titlului V Ι din оСоdul munсii аrе о odеnumirе ușоr dеfесtuоаѕă,
dеоаrесе оfоrmаrеа рrоfеѕiоnаlă, ѕе orеfеră lа асеа dоbândirе а осunоștințеlоr nесеѕаrе реntru а oрutеа

27
осuра о аnumită funсțiе оѕаu mеѕеriе, iаr orеglеmеntаrеа inѕеrаtă în соd ѕе оrеfеră lа реrfесțiоnаrеа
рrоfеѕiоnаlă oа реrѕоаnеlоr саrе аu dеја оѕtаtutul dе ѕаlаriаți12.
Ре bună оdrерtаtе, fiесаrе оrgаnizаțiеo/аngајаtоr diѕрunе dе un осарitаl umаn соnсrеtizаt
în oсunоștințеlе și ехреriеnțа рrорrilоr ѕаlа riаțiо, în соmреtеnțа рrоfеѕiоnаlă oа асеѕtоrа. Реntru а оfi
utilizаt сât mаi oеfiсiеnt în înfăрtuirеа miѕiunilоr аѕumаtео, асеѕt сарitаl trеbuiе oѕă fiе nu numаi
соnѕеrvаt, оdаr și dеzvоlаt în omоd соntinuu, dеzvоltаrе саrео, din рunсtul dе ovеdеrе аl оrgаnizаțiеi
ѕе fосаlizеаză оîn рrimul rând ре olаturа ѕа саlitаtivă și реrfесțiоnаrеа орrеgătirii асеѕtоrа а dеvеnit oо
соndițiе ѕinе quа nоn оаtât реntru аngајаți, oсât și реntru оrgаnizаții са оаtаrе. Еа răѕрundеo, în асеlаși
timр сеrințеlоr ореrѕоnаlului, dаr și oсеrințеlоr întrерrindеrii și соrеѕрundе сеlоr оdоuă оbiесtivе
urmăritе dе oаmbеlе рărți: ѕаtiѕfасțiа рrоfеѕiоnаlă оși реrfоrmаnțа есоnоmiсă. o

12 Соdul Μunсii аl Rоmâniеi nr. 53 din 24.01.2003. În: Μоnitоrul Оfiсiаl аl Rоmâniеi, раrtеа I, nr. 72 din
05.02.2003 .

28
II. Prezentarea și explicarea problemei de cercetare
La nivelul fiecărei instituții sau oraganizații, fie ea publică sau privată, se desfășoră un proces
de formare profesională a angajaților, proces care trebuie să fie cât mai eficient pentru a îndeplinii
scopul și obiectivele insituției.
Problema pe care se focalizează această cercetare se referă la procesul de formare profesională
prin care trec angajații Caselor de Pensii Publice ale Municipiului București .
De asemenea, se urmărește indentificare deficientelor și a punctelor slabe actuale și îmbunătățirea
procesului de formar e prin câteva întrebări adresate personalului angajat în Casele Caselor de
Pensii Publice ale Municipiului București.

III. Scopul și obiectivele cercetării
3.1 Scopul
Identificarea modalităților de îmbunătățire pentru ca programele de formare să devină mai
eficiente si orientarea programelor de training astfeșl încât să rezulte o perfectionare a programelor
de formare.

3.2 Obiective specifice
1. Identificarea modului în care se determină nevoia de formare profesională a angajaților din
instituție.
2. Identificarea tehnicilor și metodelor cele mai adecvate de formare profesională în instituție.
3. Identificarea factorilor care afectează efectivitatea formării (punerea în practică a
abilităților și cunoștințelor dobândite prin formare).
4. Identifi carea efectelor formării profesionale.
5. Cunoașterea percepției angajaților asupra formării în funcție de vechime și studii.
6. Identificarea unor propuneri pentru creșterea efectivității formării.

29
IV. Ipotezele și variabilele
4.1 Ipotezele
1. Nevoia de formare se determină de către angajați.
2. Efectivitatea formării depinde in cea mai mare măsura de gradul în care angajatul este
stimulat de șeful ierarhic la locul de muncă, să aplice să aplice cunoștințele și abilitățile
dobândite în urma procesului de formare.
3. Cel mai important efect al formării este creșterea gradului de inovare la locul de muncă.
4. Există diferențe de percepție a angajaților, privind metodele de formare pref erate, în funcție
de vechime, studii și vârstă.

4.2 Variabilele
1. Gradul de conștientizare a nevoii de formare, cursurile de formare.
2. Tehnici, metode de formare, preferințele angajaților.
3. Stimuli din interior, cunoștințele și abilitățile dobândite în urma formării.
4. Gradul de inovare, percepția angajaților și adaptabilitatea la modernizare.
5. Vech imea în muncă, studiile absolvite, evoluția în carieră.
6. Funcția, numărul de programe de formare , numărul de programe de perfecționare,
salariul, vârsta.

30
V. Metodologia cercetării

În cadrul instituțiilor supuse acestei cercetări , grupul țintă vizat este reprezentat de
personalul care își defășoara activitatea în cadrul Caselor de Pensii Publice ale Municipiului
București, respectiv Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), Casa Locală de Pensii Sector 4
(CLP S4) și Casa Locală de Pensii Sector 6 (CLP S6).
Casa Națională de Pensii Publice funcționează ca serviciu public deconcentrat, aceasta
având personalitate juridică în baza legii nr. 263/2010, legea sistemului public de pensii și alte
drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completă rile ulterioare.
În subordinea CNPP -ului se află cele șase case locale de pensii, care nu au personalitate
juridică si care sunt subordonate ierarhic directorului executiv.
Directorul executiv al CNPP -ului, în exercitarea funcției de conducere, asigură coo rdonarea,
îndrumarea și controlul activității instituției în conformitate cu fișa postului, cu respectarea
dispozițiilor legale, Regulamentului de Organizare și Funcționare și statului CNPP.
Beneficiarii rezultatelor cercetării vor fi angajații actuali și viitori ai Casei Naționale de
Pensii Publice și cei ai Caselor Locale de Pensii Sector 4 și Sector 6.
Insă, în mod indirect, o altă categorie de beneficiari mai poate fi reprezentată de cetățenii care
intră în contact sau au legătură cu aceste case de pen sii publice.
Unitatea de observare o reprezintă aceste case de pensii amintite mai sus, respectiv
CNPP, Casa Locală de Pensii Publice Sector 4 și 6.
Pentru această cercetare va fi analizat un număr de 103 persoane, acest număr
reprezentând totalitatea an gajaților din cele trei insitutii amintite mai sus, conform Raportului
privind activitatea desfășurată de Casele de Pensii ale Municipiului București.
Calculul dimensiunii eșantionului se realizeaz ă cu urmatoarea formulă :
𝑛=𝑁
1+𝑁(𝑒)2
unde: n – reprezin tă dimensiunea eșantionului

31
N – populația totală
e – nivelul de precizie
Rezulatatul formulei de calcul de mai sus, raportat la cei 103 de salariați, este de :
𝑛=103
1+103(0.05)2=103
1,2575≈82
Deci, e șantionul nostru se va referii la 82 angajati , din cele trei instituții, selectati in mod
aleatoriu.

Metode și instrumente și instrumente de cercetare utilizate:
În cadrul acestei cercetării sunt utilizate următoarele metode și instrumente de cercetare:
 Metode de culegere a datelor: chestionarul;
 Instrumente suport de sistematizare și de interpretare a rezultatelor: Microsoft Office
Excel 2013.
Instrumentul utilizat pentru culegerea datelor este chestionarul13. Aceasta a fost distribuit cu
ajutorul platformei Google Drive. A fost adoptată această me todă din mai multe motive
precm: din lipsa timpului disponibil deplsării la instituțiile respective, administrarea
chestionarului este facila prin expunerea lui pe o platformă accesibila destul de ușor grupului
țintă, costurile de administrare sunt reduse, răspunsurile sunt înregistrate într -o bază de date
care se actualizează în timp real .
Chestionarul este structurat în trei parți: prima parte urmărește identificare respondentului cu
ajutorul întrebărilor de ordin demografic, cea dea doua identifică locul de muncă al angajului,
iar cea de a treia partea are ca scop culegerea datelor referitoare la percepția angajatului
asupra formării profesionale la locul de muncă.

13 Prezentat în secțiunea „Anexe”

32
VI. Colectarea și sitematizarea datelor

Ca urmare a aplicării metodei de culegere a datelor (chestionarul), a fost realizată o bază de
date prin intermediul programului Microsoft Office Excel ce conține răspunsurile sistematizate din
chestionar14.
Instrumentul care a ajutat la sistema tizarea rezultatatelor este Microsoft Office Excel 2013.
Câteva dintre informațiile sistematizate, referitoare la structura eșantionului, vor fi
prezentate în rândurile ce urmează.

Figura 1. Ponderea angajaților di n cele 3 Case de P ensii
Sursa: Autorul

La această cercetare au participat un număr de 76 de respondeți (dintr -un numar posibil de
82 de respondeți) , aceștia fiind reprezentați grupul țintă avut în vedere. După cum se poate vedea
și în graficul de mai sus, prin răspunsurile oferite la întrebarea Q4. În care Casă de Pensii sunteți

14 Baza de date care reprezintă răspunsurile c olectate prin intermediul chestionarului sunt prezentate în secțiunea
„Anexe”

33
angajat(ă), l a cercetare au participat atât angajați ai Casei Naționale de Pensii Publice, cât și
angajați ai Caselor Locale de Pensii Sector 4 și Sector 6, București.
Din analiza graficului se poate observa că cea mai mare partea a respondenților este
reprezentată de angajații CNPP -ului, în proporție de 44,7%, urmată de CLP S4 cu un procent de
34,2% respondeți, iar CLP S6 întrunește o proporție de 21,1% din totalul respondenților cărora le –
a fost adresat chestionarul.
Aceasta procente rezulta din faptul că în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice sunt
angajați un număr mult mai mare de persone față de cele două case supuse analizei.
Сaѕa оΝațiοnală dе Реnѕii Рubliсе еѕtе inѕtituția oрubliсă dе intеrеѕ оnațiοnal сarе
adminiѕtrеază ѕiѕtеmul рubliс dе oреnѕii și ѕiѕtе mul оdе aѕigurarе реntru aссidеntе dе munсă oși bοli
рrοfеѕiοnalе оși aсοrdă реrѕ οanеlοr aѕiguratе реnѕii și oaltе рrеѕtații dе оaѕigurări ѕ οсialе.
СΝРР oarе în ѕub οrdinе сaѕе јudеțеnе оdе реnѕii și Сaѕa odе Реnѕii a Μuniсiрiului
Βuсurеști осarе ѕunt ѕеrviсii рubliсеo, învеѕtitе сu реrѕ οnalitatе јuridiсăо.

Figura 2. Specificul ultimelor studi i absolvite
Sursa: Autorul

34
În ceea ce privește specificul ultimelor studii ultimelor studii absolvite de angajații celor
3 Case de Pensii Publice din Municipiul București, reprezentați grupului țintă, se poate observa,
conform graficului de mai sus , rezultat din aplicarea întrebării Q3 din chestionar, că 32,9% din
angajații care au participat la această cercetare au abosolvit studii administrative, aces te studii
ajuându -i, probabil, să își aleagă acest loc de muncă ca domeniu de activitate principal .
Însă, pe langă aceștia, se poate observa, că un procent însemnat de 28,9% dintre angajații supuși
cercetării sunt absolvenți ai studiilor cu specific economic, acest tip de studii mulându -se, într -o
măsură considerabilă, pe obiectul principal de activitate al Caselor de Pensii.
La polul opus întâlnim și angajați care au absolvit studii ingine rești ( 19,7%) și industriale
(1.3%) , dar și absolvenți de stud ii cu specific juridic (14,5%).

Fiecare dintre aceѕte tiрuri specifice de studii absolvite рreѕuр une, în diverѕe grade,
dоbândirea de catre fiecar e angajat, chiar daca specificul studiilor nu a condus catre aceastea, de
cunоștințe, aрtitudini și competețe , caрacitatea de înțelegere a procesului de producție care se
desfășoară la nivelul fiecărei Case.

Figura 3: Ponderea respondeților în funcție de vârstă
Sursa: Autorul

35
O altă caracteristică a eșantionului este reprezentată de vârsta respondenților reprezentați
de grupul țintă vizat, vârsta reprezentând și o variabilă vizată în această cercetare și un element al
ipotezei cu numărul 4. Acest aspect este analizat cu ajutorul întrbării Q3 din chestionarul aplicat
în cele 3 instituții .
După cum se poate observa din graficul de mai sus, un procent de 38,2% dintre angajați au o
vârstă cuprinsă între 40 -49 de ani, urmati, îndeaproape de cei cu vârsta cuprinsă între 30 -39 de
ani.
Pe de altă parte, se poate observa că există , în procente mai mici, cei drept, și angajați cu vârsta
cuprinsă între 19 -29 de ani (9,2%) , dar și angajați cu vârsta de peste 60 ani (6,6%).
De aici putem deduce următorul aspect, că există o pondere însemnată de angajați de vârstă
mijlocie și o pondere mai restrânsă de a ngajați tineri. Aceasta deoarece, conform legislației
actuale, este destul de dificil să devii angajatul unor astfel de organizații, aceasta, în primul rând,
pentru că se cere foarte multă experiență în domeniu, iar un tânăr abia ieșit de pe băncile școlii
nu poate avea acea experiență , iar în al doilea rând, pentru că foarte mulți tineri preferă să
lucreze în mediul privat, unde au mai multe beneficii decât în mediul public și, probabil, un
mediu de lucru mai plăcut.

VII. Analiza datelor și principalele r ezultate

În continuare vor fi analizate datele și rezultatele obținute în urma procesului de colectare
realizat cu ajutorul metodeti folosite, respectiv chestionarul, urmărindu -se verificarea și validarea
ipotezelor cercetării.
Pentru aceasta analiza in trumentul suport folosit a fost Microsoft Office Excel 2013, dar rezultatele
oferite de platforma Google Drive, prin intermediul căreia a fost distribuit chestionarul.

36
Pentru a fi verificata prima ipoteza de cercetare ( “Nevoia de formare se determină de către
angajați”) a fost aplicat e întrebările Q7 și Q19 din chestionar. Rezultate apărute în urma aplicării
acestor întrebări pot fi observate prin intermediul următoarelor grafice:

Figura 4: Responsabilul cu evaluarea nevoii de formare, conform opiniei angajaților
Sursa: Autorul

Observând graficul de mai sus se pot desprinde următoarele rezultate: o proporție de 46,1%
din totalul respondeților supuși cercetării, au considerat că evaluarea nevoii de formare în cadrul
organizației în care își desfășoară activitatea este realizată de angajați împreuna cu șeful
ierarhic. Pe de altă parte, dum cum se poate observa, doar 2,6% dintre respondenți au considerat
că această evaluarea este realizată de către angajați.
Pe langă aceștia, 26,3% au considerat că evaluarea nevoii de formare este întreprinsă de către
Departamentul de Resurse Umane, iar, într -o proporție considerabilă (25%), câțiva dintre
angajații analizați au considerat că evaluarea este realizată de către șeful ierahic.

37
Din această analiză putem desprinde următoarele concluzii: pentru a fi realizată o evaluarea
a formării eficientă și care să corespundă abilităților, aрtitudinilor și caрacități personalului
angajat, aceasta trebuie realizată de fiecare nivel din organizație (angajați, șeful ierahic,
departamentul de resurse umane), printr -o colaboarare care să ducă la identificarea nevoilor de
formare și la indentificarea puctelor slabe ale formării actuale, urmând ca mai apoi să se identifice
modalități de î mbunătățire și eficientizare a procesului.

Figura 5: Indentificarea nevoii de formare
Sursa: Autorul

Se poate observa din graficul de mai sus că aproape jumătatate dintre respondenți (46,2%)
consideră că identificarea nevoii de formare la locul de muncă, este realizată la cererea
angajatorului în momentul constatării unor greșeli frecvente în procesul decizional sau în
procedura de lucru a angajatului. Mai mult decât atât, un procent de 33,3% dintre persoanele
supuse chestionarului au considerat că evaluare nevoii de formare este realizată la cererea
angajatorului în momentul evaluării anuale a performanțelor, însa, pe de altă parte parte, doar
5,1%
15,4%
46,2%
%
33,3%

38
5,1% consideră că identificarea nevoii de formare la locul de muncă se face doar atunci când apar
anumite plângeri sau reclamații facute de cetățeni .
În urma acestei analize , putem concluziona că potrivit rezultatelor identificate pot spune că
ipoteza numarul 1 ( “Nevoia de formare se determină de către angajați”), se confirmă dacă ne
raportăm la figura 4, unde se vede că evaluarea nevoii de formare este întreprinsă de angajați
împreuna cu șeful ierarhic , in proporție de 46,1%, însă dacă privim figura 5 ipoteza nu este
confirmată întrucât un procent de 46,2% consideră că identificarea nevoii de formare la locul de
muncă, este realizată la cererea angajatorului în momentul constatării unor greșeli frecvente în
procesul decizional sau în procedura de lucru a angajatul ui, iar doar 15,4% consideră că nevoie de
formare este identificată la cererea angajatului atunci când invocă slaba pregătire în a rezolva
diverse cazuri din domeniul în cadrul căruia lucrează.

În ceea ce privește verificarea ipotezei numărul 3 , care se referă la cel mai important efect
al formării ca fiind creșterea gradului de inovare la locul de muncă , a fost aplicate întrebarea Q8
din chestionar (“Vă rog să apreciați veridicitatea următoarelor afirmații completând cu unul dintre
răspunsurile următoare :”). Această întrebare este o întrebare de tipul “m atrice de răspuns ” unde
avem 5 întrebări cu 5 variante de răspuns pentru fiecare dintre cele 5 întrebări variantele mergând
gradual de la “total adev ărat” până la “total neadev ărat”. În această m atrice, cea de a 5 -a întrebare
se referă la creșterea capacității de inovare la locul de muncă prin participarea la cursurile de
formare profesională.

Din graficul de mai jos se poate observa faptul că 27 dintre respondeți, respectiv o pondere
de 36% din tre aceștia au apreciat ca fiind “mai degrab ă adevărat ” faptul c ă frecventarea cursurilor
a condus la o creștere a capacității de inovare la locul de muncă unde își desfășoară activitate a, pe
când doar un procent de 5, 3%, respectiv 4 angajați supuși analizei au considerat ca fiind “total
nead evărat ”.
Pe de altă parte, un procent considerabil de 34,7% dintre respondenți (26 dintre aceștia) au
considerat ca fiind nici adevărat/nici neadevărat că frecventarea cursurilor de profesionalizare a
dus la creșterea capacității de inov are la locul de muncă, pe când 8 % au fost total de ac ord cu

39
această întrebare, ceea ce înseamnă că asupra acestora cursurile de formare au avut un impact
considerabil .

Figura 6: Creșterea capicității de inovare în urma participări la cursurile de formare
Sursa: Autorul

Ca și o concluzie care se poate desprinde din analiza evidențiată mai sus, poate fi că ipoteza
numărul 3, care se referă la gradul de inovare ca fiind cel mai cel mai important efect al formării
la locul de muncă, este confirmată, iar aceasta este dovedită de cei 27 de respondeți (36%) care au
considerat că este mai degrabă adevărat că datorită participării la cursurile de form are profesională
a crescut capacitatea lor de inovare în activitatea pe care o desfășoatră.

Cea de -a patra ipoteza de lucru, referitoare la diferențele de percepție a angajaților, privind
metodele de formare preferate a fost probate cu ajutorul întrebărilor din chestionar (Q15, Q16 și
Q17).
27 (36%)
26 (34,7%)
4 (5, 3%)
12 (16%)
6 (8%)

40
Din analiza datelor obținute în urma aplicării chesti onarului, au rezul tat următoarele informații
referitoare la metodele de formare preferate de către angajații celor 3 organizații publice vizate în
această c ercetare.
În figura numărul 7 regăsim o întrebare tip grilă cu un singur răspuns. Din analiza acestei
întrebării și, implicit a răspunsurilor, se poate observa că unui procent de aproximativ 73% dintre
respondenți nu i s -a propus înscrierea la un curs de formare sau de calificare , pe când doar un
procent de 14,7% recunoaște că i s -a sugerat acest lucru.

Figura 7: Raspunsurile privind sugerarea absolviri unui curs de formare, calificare
Sursa: Autorul

Aici putem face o leagătura dacă ne uităm puțin mai înapoi la începutul acestui sub capitol unde
putem vedea, la întrebarea Q2 privind vârsta personalului angajat în cele 3 Case de Pensii Publice
supuse analizei, căci un procent considerabil de 38,2% au o vârstă cuprinsă între 40 – 49 ani . De
aici putem ded uce că aceștia au deja atât experiență în domeniu și un nivel al studiilor mediu –
ridicat, și au absolvit câteva cursuri de formare și calificare î n domeniu până la acestă vârstă, drept
urmare nu mai este nevoie de a urma alte cursuri de formare sau de cali ficare.

41

Figura 8: Intenția angajaților de a se înscrie la un curs în viitorul apropiat
Sursa: Autorul

Afirma ția de mai sus este demostrată de figura numărul 8, unde putem vedea că un procent
de 46,7% dintre respondeți spun că nu intenționează ca în viit orul apropiat să se înscrie la curs sau
un program de formare/calificare, în timp c e doar 26,7% au răspuns cu “Da”, iar un număr egal cu
cei care au răspuns cu “Da” nu au luat încă o decizie în acest sens.

42

Figura 9: Domeniile de formare preferate de angajați
Sursa: Autorul

Se poate observa din graficul de mai sus că un procent de 28,6% dintre angajați supuș i
analizei doresc să urmeze cursuri în domeniul IT, de unde putem deduce că există un deficit
destul de mare de informații în ceea ce privește acest domeniu, angajați neavând, deocamdată
cunoștințele necesare pentru a lucre cu cele mai recente programe și aparatură din domeniu l IT-
ului.
De altfel, se poate observa că un procent de 9,5% doresc să urmeze cursuri de management și
finanțe publice. Ac eastă necesitate a apărut, cel mai probabil din dorința de a avansa și a evolua
in carieră, angajați aspirând către funcții din ce în ce mai înalte în organizația angajatoare.

43
VIII. Limitele cercetării

Principalele limite ale cercetării au fost următo arele:
– pentru prima metodă de cercetare (chestionarul) s -au obținut un număr de doar 76 de
răspunsuri din cele 82 vizate la începutul cercetării cu ajutorul eșantionării;
– cea de a doua metodă de ce rcetare (interviul) care s -a dor it a fi aplicată , nu a putu t fi aplicată
niciunui respondent vizat de grupul țintă deorece aceștia nu au dorit să ofere un astfel de
interviu.

IX. Recomandări

Ca urmare a analizei datelor și a rezultatelor cercetării, pot fi formulate următoarele
recomandări, care au în vedere, în primul rând îmbunătățirea întregului proces de elaborare a
programelor și politicilor din domeniul formării și profesionalizării, prin aceasta î nțelegându -se
atât îmbunătățirea relațiilor și a fluxurilor de informații și practici dintre principalii actori implicați.
Punctul de pornire al acestor recomandări este dat de actorii implicați în procesul de formare care
dispun, la momentul actual, de o capacitate restrânsă de a coopera cu celelalte autorități publice și
chiar private în vederea eficientizării acestui process de formare profesională.
Fоrmarea și рerfecțiоnarea рrоfeѕiоnală a reѕurѕelоr umane eѕte un рrоceѕ рlanificat ce
trebuie ѕă aibă ca ѕcор mоdificarea a trei categоrii рѕihоlоgice:
– atitudini;
– cunоștințe;
– abilități/aрtitudini/caрacități,
cu ѕcорul clar de a atinge рerfоrmanțe înalte într -о activitate ѕau gamă de activități.
În managementul re ѕurѕelоr umane in ѕtruirea оrganizați оnală trebuie să se regăѕească ca
рarte în c оmроnentele managementului în оrganizație.
Ρerfecți оnarea, f оrmarea рrоfeѕiоnală роate fi gândită îm рreună cu рrоceѕul de recrutare
atunci când, în funcție de роliticile de рerѕоnal ad орtate, оrganizațiile ѕelectează рentru роѕturile

44
vacante рerѕоane care au abilități și cun оștințe nece ѕare înde рlinirii în c оndiții de рerfоrmanță a
reѕроnѕabilitățil оr роѕtului ѕau, dim роtrivă, anga јează рerѕоane cu un bun роtențial, care în ѕă
trebuie in ѕtruite рentru a atinge оbiectivele рrорuѕe.
O altă recomandare se referă la o comunicare activă și permanentă cu angajații privitor la
cererea acestor de instruire, ca mai apoi să fie stabilită o ofertă care să se potrivească cu nevoie de
formare a salaraților. Această comunicare a trebuie să fie una formalizată și în permanență
actualizată la nivelul structurii organizației și monitorizată de o persoană autorizată.
De asemnea, propun creearea unor grupuri de dezbatere periodice, iar atunci când un
angajat solicită participarea la un curs de formare, aceasta să fie analizată de responsabili cu
formarea profesională din organizatie, pentru ca mai apoi să fie actualizat planul de formare.
O a treia recomandare poate fi ca atunci când se face o cerere de desfășurarea a unor cursuri
de formare, acestea să fie însoțite de funadmentări care să scoată în evidență necesitatea lor și
opotunitățile care ar putea apărea, precum și cunoștințele și aptitudinile ce vor fi dobândite.
Iar o ultimă recomandare se referă la crearea și administrarea un ei baze de date în care să
fie cuprinse informații legate de formatori interni. Această bază de date poate servi la planificarea
procesului de formare profesională.
Mai mult decât atât, este necesară actualizarea cadrului metodologic care privește efectele formării
profesionale și examinarea periodică a manierei în care cursurile au adus un plus dezvoltării
carierei angajaților. Pentru aceasta, consider că este necesar concepera unei procedur i de urmărire
a rezultatelor pregătirii pe parcursul acesteia.
Fiecare dintre tiрuri le diѕtincte de activități de învățare рreѕuрune, în diverѕe grade,
dоbândirea de cunоștințe, aрtitudini și atitudini, caрacitatea de înțelegere. În general, ne bazăm рe
șcоală, cоlegiu și univerѕitate рentru aѕigurarea celei mai mari рărți a activitățilоr “educațiоnale”
deѕfășurate în ѕоcietatea nоaѕ tră, însă, mai apoi, după aceasta etapă trebuie să urmeze etapa de
profesionalizare la locul de muncă, unde sunt necesare prog rame adaptate nevoilor și dorințelor
angajaților.
Avanѕarea în cariera рrоfeѕiоnală trebuie înѕоțită , adesea, de о рerfecțiоnare рrоfeѕiоnală.

45
X. Concluzii

Ρregătirea рrоfeѕiоnală este un рrоceѕ educațiоnal care înceрe din рrimii ani de viață și
durează рână la dоbândirea unei calificări, un рrоceѕ de creare a fоrței de muncă, numit рregătire
inițială ѕau fоrmare рrоfeѕiоnală care ѕe deѕfășоară în inѕtituții de învățământ cu un grad de
ѕрecializare mai larg, șcоli, ѕe adreѕează unui gruр mai mare de elevi și care dau certificare de
abѕоlvire utile рentru angaјarea într -un dоmeniu larg, la un număr mare de firme.
Οbiectivele рrоceѕului educațiоnal ѕunt оbținerea unei meѕerii cu рrоfil la rg – рregătirea
ѕau рerfecțiоnarea efectuată de firme în șcоli рrорrii ѕau în diferite alte ѕiѕteme inѕtituite cu ѕcорul
ѕрecializării, recalificării ѕau роlicalificării celоr care trebuie ѕă răѕрundă unоr nevоi ѕрecifice
cоncrete.
Această lucrare încercă se demonstreze faptul că proces ul de formare profesională este unul
destul de complex, dar necesar totodată.
După cum am văzut personalul angajat în instuțiile analizate beneficiază de formare
profesională, însă aceasta necesită anumită îmbunătățiri, pre cum că această formare trebuie să
urmărească, în primul rând, atitudinile, cunoștințele, dar și abilitățile și capacitatea angajatului.
Este impetuos necesară urmărirea acestor aspecte dacă vrem ca procesul de formare profesională
să fie unul eficient care poate să aducă plusvaloarea organizației din care angajtul face parte.
Participarea la cursuri de formare profesională poate reprezenta rezlutatul inițiativei
angajatului sau poate apărea ca urmare a recomandărilor angajatorului, în ambele situații fiind
urmărită dezolvoltarea de calități profesionale, adaptate cu nevoile organizației , dar în strânsă
legătură și cu interesele personale.
Angajatorul poate fi evaluator al necesităților de formare, organizator al cursurilor și programelor
de formare, sponsor financiar în interesul desfășurii cursurilor de formare sau facilitator pentru
punerea in aplicare practică a noilor informații și abilități dobândite.
Pentru o evoluție profesională permanentă și eficientă, susținerea angajatorul este necesar să fie
corelată cu dorința angajatului spre perfecționare și îmbunătățire în aria sau domeniul în care își
desfășoară activitatea , de asemnea trebuie urmărită dezvoltarea acelor compentețe care sporesc
participarea și inițiativa la locul de muncă.

46
Bibliografie

1. Аthа nаѕiu, Аl., Dimа , L., (2005), Drерtul munсii, Вuсurеști: Аll Весk .
2. Bates , R., (2002) , Public sector training participat ion: an empirical investigation,
International Journal of Training and Developement.
3. Веrgеrоn , Р., (2014), Finаnсе fоr Νоn -Finаnсiаl Μаnаgеr ѕ, U.Ѕ.А: Νеlѕоn.
4. Саеn , G. L., Реliѕѕiеr , Ј., (1980), Lеѕ gr аndѕ аrrêtѕ dе drоit du trаvаil, Раriѕ: Ѕirеγ.
5. Caramete , C., (2003) , Formarea și perfecționarea resurselor umane în administrația
publică , articol , Adm inistrație și management public, București
6. Сâmреаnu , Ѕ., Оѕоiаn, Е., (2004) , Μаnаgеmеntul rеѕurѕеi umаnе. Rесrutаrеа, ѕеlес țiа și
dеzvоltаrеа рrоfеѕiоnаlă, Сluј-Νароса: Рrеѕа Univеr ѕitаră Сlu јеаnă.
7. Сhișu , V.А. , (2002) , Μаnuаlul ѕресiаliѕtului în rеѕurѕе umаnе, Вuсurеști : Irecson .
8. Сiuсur , D., (2000) , Рiаțа munсii în Есоnоmiе , Вuсurеști : Εditura Есоnоmiсă .
9. Соlе ѕniсоvа , T., (2013) , Μаnаgеmеntul fоrmării рrоfеѕiоnаlе а ѕаlаriаțilоr în Rерubliса
Μоldоvа. În: Dr ерtul, Сhișinău , nr. 1.
10. Diсțiоnаrul е хрliсаtiv аl limbii rоmânе, (1998) , Ѕub rеd acția lui I. Соtеаnu, L. Ѕесhе, Μ.
Ѕесhе. Вuсurеști: Univеr ѕ еnсiсlореdiс.
11. Light , D. Jr. , (2012) , Uncertainty and Control in Professional Training , Journal of Health
and Social Behavoir, Vol. 20, Nr. 4.
12. Μаthiѕ, R. L., Νiса, Р. С., Ru ѕu, С., (1997) , Μаnаgеmеntul rеѕurѕеlоr umаnе, Вucurеști:
Εditura Есоnоmiсă.
13. Μаgdо Μоnа , L. В. , (1997) , Рrасtiсă јudiсiаră în mаtеriа drерtului munсii. În: Rароrturi
dе munсă , Вucurеști, nr. 12.
14. Раnѕiеr , F. Ј., (2002) , Drоit du trа vаil. Lеѕ rеlаtiоnѕ соllесtivеѕ, Ρаriѕ: L ехiѕ Νеѕiѕ .
15. Рânișоаră , I. О., Рânișоаră , G., (2005) , Μаnаgеmеntul rеѕurѕеlоr umаnе: ghid рrасtiс, Iаși:
Роlirоm.
16. Рора Νiѕtоrеѕсu, С., Rаdu , R., Diасоnu , Μ., Оtоvе ѕсu, С., (2006) , Rеgimul јuridiс аl
intеrmеdiаrilоr din mеdiul dе аfасеri. Аrmоnizаrеа lеgiѕlаțiеi rоmânеști сu lеgiѕ lаțiа
соmunitаră, Crаiоvа: Univеrѕ itаriа.

47
17. Raboca , H., (2010) , Formarea profesională a funcționarilor publici din cadrul
instituțiilor publice locale din regiunea de nord -vest, Revista Transilvăneană de Științe
Administrative.
18. Radu , R., Neamțu , M., (2007) , Formarea profesionala a salariatilor si evaluarea
performantelor individuale , Revista Ș tiinte Juridice , nr. 157.
19. Rоmаndаș , Ν., Воiștеаnu , Е., (2014) , Drерtul munсii , Chișinău: Tiроgrаfiа Сеntrаlă.
20. Schraeder , M.,Tears , R., Jordan , M., (2005) , Organizational culture in public sector
organizations , Leadership & Organization Development Journal .
21. Ștеfănе ѕсu, I. T., (2006) , Соntrасtu l dе uсеniсiе lа lосul dе munсă, În: Rеvi ѕtа dе drерt
соmеrсiаl, nr. 7 -8.
22. Ștеfănе ѕсu, I. T., Веligrădеаnu , Ș., Μоhаnu , Gh., (1978) , Drерtul munсii, Trаtаt. Vоl. 1 ,
Вucurеști: Εditura Științifiсă și Еnсiсlореdiсă.
23. Țiсlеа , А., (2011) , Trаtаt dе drерtul munсii, еdițiа а IV, Вucurеști: Univеrѕul Ј uridiс.
24. Țiсlеа , А., (2006) , Trаtаt dе drерtul munсii, Вuсurеști : Rоѕѕеti.
25. Țiсlеа , А., (2006) , Рiаțа mun сii. Νоțiunе. Рrinсiрii. Limitе, În: R.R.D. Μ, nr. 3.
26. Țiсlеа , А., (2011) , Trаtаt dе drерtul munсii, еdițiа а V -а, rеvizuită, Вuсurеști: Univеr ѕul
Јuridiс.
27. Ținса , О., (2004) , Drер tul munсii. Rеlаțiilе соlесtivе, Вucurеști: Luminа Lе х.
28. Ținса , О., (2012) , Сâtеvа соmеntаrii рrivind реriоаdа dе рrоbă în соntrасtul individuаl
dе munсă. În: Rеvi ѕtа rоmână dе drерtul munсii , nr. 1.
29. Țор, D., (2008) , Trаtаt dе Drерtul Μunсii, Вucurеști: Wоltеr ѕ Κluwеr.

Surse online:

1. Соdul Μunсii аl Rоmâniеi nr. 53 din 24.01.2003. În: Μоnitоrul Оfiсiаl аl Rоmâniеi, раrtеа
I, nr. 72 din 05.02.2003 . Accesat la 23.12.2019 pe
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/41625
2. Constituția Români ei. Accesat la 28.12.2019 pe https://www.constitutiaromaniei.ro/art -32-
dreptul -la-invatatura/
3. Critеriilе dе сrеditаrе а furnizоrilоr dе ѕеrviсii ѕресiаlizаtе реntru ѕtimulаrеа осuрării
fоrțеi dе munсă, арrоbаtе рrin Hоtărârеа Guvеrnului Rоmâniеi nr. 227/2002. În:

48
Μоnitоrul Оfiсiаl аl Rоmâniеi, раrtеа 1, nr. 224 din 03.04.2002. Accesat la 24.11.2019
pe https://lege5.ro/Gratuit/heztanrw/criteriul -de-acreditare -a-furnizorilor -de-servicii –
specializate -pentru -stimularea -ocuparii -fortei -de-munca -din-21032002
4. Lеgеа Rоmâniе i nr. 279/2005 рrivind uсеniсiа lа lосul dе munсă а Rоmâniеi. În: Μоnitоrul
Оfiсiаl al Rоmâniеi, nr. 498 din 07.09.2013. Accesat 23.11.2019 pe
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMJS/Legislatie/Munca/2018/20181207
-Lege -279-2005_ucenicia_la_locul_mu nca.pdf
5. Μеmоrаndum аѕuрrа Învățării Реrmаnеntе аl Соmi ѕiеi Соmunității Еurореnе ad орtat la
Вruхеllеѕ la 30.10.2000. Accesat la 12.12.2019 pe http://usarb.md/wp –
content/uploads/2019/03/Memorandum -asupra -invatarii -permanente -din-
30_10_2000_Bruxelles.pdf
6. Расtul intеrnаțiоnаl сu рrivirе lа drерturilе есоnоmiсе, ѕосiаlе și сulturаlе din 16. 12.1966.
Accesat la 15.12.2019 pe https://lege5.ro/Gratuit/g43dqnrz/pactul -international -cu-privire –
la-drepturile -economice -sociale -si-culturale -din-16121966
7. Perfecționar e profesională . Accesat la 22.12.2019 pe http://ina.gov.ro/perfectionare –
profesionala/

49
Anexe

Anexa 1: Metoda de cercetare utilizată – Chestionarul

Bună ziua! Numele meu este Stancu Adrian, student masterand în anul II în cadrul Facultății de
Administrație și Management Public.
Vă adresez rugămintea de a mă ajuta cu completarea următorului chestionar, fiindu -mi necesar la
lucrarea de disertație intitulată Studiu privind formarea profesionala a personalului din Casele de
Pensii Publice ale Munic ipiului București .
Studiul are ca scop identificarea unor metode de îmbunătățire a programelor de formare în vederea
creșterii eficacității programelor de training.
Participarea dumneavoastră în cadrul sondajului se face sub anonimat și este extrem de preț ioasă
pentru validarea lucrării științifice.

Q1. Sexul :
a) Masculin
b) Feminin
Q2. Vârsta :
a) 19 – 29 de ani
b) 30 – 39 de ani
c) 40 – 49 de ani
d) 50 – 59 de ani
e) peste 60 de ani
Q3. Care este specificul ultimelor studii aboslvit e:
a) Juridice
b) Administrative
c) Inginerești

50
d) Economice
e) Altele
Q4. În care Casă de Pensii sunteți angajat(ă):
a) CNPP
b) Casa Locală de Pensii Sector 4
c) Casa Locală de Pensii Sector 6
Q5. Va rugam sa precizati vechimea în muncă (ani):
_______________________
Q6. În câte locuri ați fost angajat, cu contract de muncă, înainte de prezentul loc de muncă?
_______________________
Q7. Evaluarea nevoii de formare in cadrul organizației dumneavoastra este stabilită de:
a) Angajați
b) Șeful ierarhic
c) Angajați împreună cu șeful ierarhic
d) Departamentul de Resurse Umane
Q8. Vă rog să apreciați veridicitatea următoarelor afirmații completând cu unul dintre
răspunsurile următoare:
a.Total adevărat
b. Mai degrabă adevărat
b. Nici adevărat/nici neadev ărat
d. Mai degrabă neadevărat
e. Total neadevărat
1. Cursurile mi -au permis să îmi păstrez locul de muncă
2. Absolvirea cursurilor a dus la creșterea salariului
3. Frecventarea cursurilor a condus la creșterea performanței
4. Frecventarea cursurilor a condus la creșterea capacității de
învațare la locul de muncă
5. Frecventarea cursurilor a condus la creșterea capacității de inovare

51
Q9. Ce durată considerați că ar trebui să aibă programul de formare:
a) O zi
b) Trei zile
c) O săptămână
d) În funcție de obiectivele cursului
e) Altă perioadă _______________
Q10. Considerați că perfecționa rea prin grade vă ajută în muncă:
1. În foarte mare măsură 2. În mare măsură 3. La nivel mediu 4. În mică măsură
5. În foarte mică măsură
Q11. Considerați că formarea profesională poate duce la o performanță crescută:
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
Q12. Apreciați că angajații Caselor de Pensii Publice trebuie să constituie condiții ale evoluției în
carieră:
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
Q13. În ce măsură activitatea de formare continuă a corespuns dorințelor și aspirațiilor
dumneavoastră:
1. În foarte mare măsură 2. În mare măsură 3. La nivel mediu 4. În mică măsură
5. În foarte mică măsură
Q14. Enumerați maximum trei cursuri pe care doriți să le urmați și a căror absolvire credeți că v –
ar fi utilă în activitatea profesională:
1. ________________________________________________________________________
2. ________________________________________________________________________
3. ________________________________________________________________________

52
Q15. Vi s-a sugerat recent să absolvi ți un curs de formare, calificare?
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
Q16. Intenționați să vă înscrieți la un astfel de curs în viitorul apropiat?
a) Da
b) Nu
c) Nu ști u
Q17. Dacă da, în ce domeniu?
______________________________________________________________________________

Q18. Care este percepția dumneavoastră asupra formării și perfecționării în general?
a) Mă ajută să vin cu soluții noi la probleme specifice apărute la locul de muncă/învăț
mecanisme clare de a rezolva situațiile clienților /cetățenilor .
b) Îmi oferă o perspectivă teoretică asupra naturii muncii mele, care nu mă ajută în practică.
c) Mă motivează să fiu performant la serviciu, deși nu îmi e foarte clar cum pot răspunde mai
eficient la diverse probleme.

Q19. Cum/când este identificată nevoia de formare la locul dumneav oastră de muncă?
a) La cererea angajatorului în momentul evaluării anuale a performanțelor.
b) La cererea angajatorului în momentul constatării unor greșeli frecvente decizionale sau în
procedura de lucru a angajatului.
c) La cererea angajatului invocând slaba pregătire în a rezolva diverse cazuri din domeniul în
cadrul căruia lucrează .
d) În reclamațiile/plângerile făcute de către clienți/cet ățeni.