Călin Vac Rezumatul tezei doctorale [603437]

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
1 UNIVERSITATEA DE ȘTIIN ȚE AGRICOLE ȘI
MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA

ȘCOALA DOCTORAL Ă

FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă

ec. Vac Sebastian-C ălin

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

FEZABILITATEA ECONOMIC Ă ȘI FINANCIAR Ă
A RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

CONDUC ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC
Prof. Univ. Dr. EMILIAN MERCE

Cluj-Napoca
2012

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
2 SUMAR

SUMAR ……………………………………… …………………………………………… …………………………….. 1
INTRODUCERE ………………………………… …………………………………………… ……………………… 3
1. Necesitatea cercet ărilor ……………………………………… …………………………………………… …. 3
2. Obiectivele cercet ării ……………………………………….. …………………………………………… ….. 5
3. Suportul cercet ării ……………………………………….. …………………………………………… ………. 6

PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOA ȘTERII ÎN DOMENIU ………………………….. 6
CAPITOLUL I. RESURSELE REGENERABILE DE ENERGIE …. ………………………………. 6
1.1. Strategia Uniunii Europene în domeniul energii lor regenerabile …………………………… 6
1.2. Strategia României în domeniul energiilor rege nerabile …………………………………… …. 7
1.4. Energii regenerabile – resurse …………… …………………………………………… ………………… 8
1.6. Fonduri comunitare pentru resurse regenerabile ………………………………………….. …… 11

PARTEA A II A. MATERIAL ȘI METOD Ă ………………………………………….. ………………… 12
CAPITOLUL II – MATERIALE UTILIZATE ÎN CERCETARE … ……………………………… 12
2.1. Materialele utilizate în cercetare ……….. …………………………………………… ………………. 12
CAPITOLUL III. METODELE UTILIZATE ÎN CERCETARE …. ………………………………. 14

PARTEA A III A. REZULTATE ȘI DISCU ȚII ………………………………………… ………………. 19
CAPITOLUL IV – IMPLEMENTAREA ȘI EXPLOATAREA UNOR PROIECTE
INVESTI ȚIONALE ÎN ENERGIE REGENERABIL Ă ÎN ROMÂNIA ………………………… 19
4.1. Parc eolian în comuna Nalbant, jude țul Tulcea ………………………………….. …………….. 19
4.2. Complex industrial pentru producerea de biogaz și transformarea lui în energie
electric ă în Cefa, jud. Bihor ………………………… …………………………………………… ………….. 22
4.3. Parc solar fotovoltaic Piatra Craiului, jud. C luj ……………………………………….. ……….. 25
4.4. Sistem de înc ălzire și preparare ap ă cald ă menajer ă cu o central ă termic ă cu pompe
de c ăldur ă care folosesc energie regenerabil ă extras ă din sol, Bl ăjel, jud. Sibiu ………….. 27

CONCLUZII ………………………………….. …………………………………………… ………………………… 31
Analiz ă comparativ ă producere E-SRE ……………………………. ……………………………………. 31
Avantaje ale utiliz ării surselor de energie regenerabil ă ………………………………………….. … 33
Dezavantaje ale utiliz ării surselor de energie regenerabil ă ……………………………………….. 35
Oportunit ăți ale utiliz ării surselor de energie regenerabil ă ………………………………………… 3 6
Amenin ță ri/riscuri ale utiliz ării surselor de energie regenerabil ă ……………………………….. 37
Propuneri și direc ții viitoare de cercetare …………………….. ………………………………………… 39
ABREVIERI ȘI ACRONIME …………………………………. …………………………………………… …. 41
BIBLIOGRAFIE ……………………………….. …………………………………………… ……………………… 42

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
3 INTRODUCERE

1. NECESITATEA CERCET ĂRILOR

În ultimii dou ăzeci de ani, toate statele dezvoltate ale lumii adm it c ă se afl ă în fa ța
unor mari provoc ări de importan ță primordial ă și anume:
– cre șterea consumului de energie, datorat pe de o parte cre șterii popula ției pe glob și
pe de alt ă parte cre șterii nevoilor acesteia, raportat la stadiul actual de dezvoltare
economico-social ă, ceea ce se traduce prin cre șterea gradului de exploatare a resurselor;
– înc ălzirea global ă, ca o consecin ță direct ă și adesea necontrolat ă a exploat ării
excesive a resurselor naturale.
Aceste provoc ări se afl ă într-o strâns ă interdependen ță și trebuie rezolvate în
consecin ță , ținând cont de aceast ă leg ătur ă strâns ă.
Nevoia de energie este dictat ă de necesitatea cre șterii economice în ță rile puternic
dezvoltate (SUA, Japonia, Germania, Franta etc), da r și în ță rile emergente (China, India,
Brazilia, Africa de Sud, Europa Central ă și de Est etc.). Totodata, aceast ă nevoie de energie
se confrunt ă cu epuizarea surselor clasice de energie – c ărbune, țiței, gaze naturale – și cu
repartizarea inechitabil ă a acestor surse, din punct de vedere geografic. Ac este aspecte au
condus la cre șterea permanent ă a pre țului acestor surse de energie, și acestea, la rândul lor,
la anumite dezechilibre economice, care pot conduce în final la blocaje ale dezvolt ării
economice în forma actual ă.
Având în vedere aceste aspecte deosebit de importan te, dar și presante (prin epuizarea
stocurilor existente în viitorul apropiat), omenire a este în c ăutarea unor surse noi de energie,
iar cele identificate pân ă în prezent sunt energia nuclear ă și sursele regenerabile de energie –
SRE, cele mai importante și utilizate fiind hidro, eolian ă, solar ă, geotermal ă, biomas ă.
Energia nuclear ă – ob ținut ă prin fisiunea nucleelor grele sau prin fuziune nuc lear ă –
este limitat ă și ea din punctul de vedere al surselor de combustib il nuclear. Aceste surse sunt
îns ă repartizate mai echitabil, iar pre țul este relativ sc ăzut, ceea ce conduce la multiplicarea
num ărului de centrale nuclearo-electrice, ca variant ă de înlocuire a combustibililor clasici la
producerea energiei electrice.
S-a remarcat îns ă tot mai des în ultimul timp c ă dezvoltarea sectorului nuclear este
supus ă unor riscuri decizionale de natur ă social ă sau politic ă, datorit ă evolu ției

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
4 mentalit ăților și polariz ării intereselor unor anumite categorii sau entit ăți sociale. Percep ția
publicului (dezbateri largi au avut în anii din urm ă loc în Germania și Suedia) a fost puternic
influen țat ă de o serie de evolu ții nelini știtoare: proliferarea nuclear ă, survenirea unor
accidente importante (TMI, Tchernobyl, Tokai Mura), probleme legate de securitatea
centralelor, de transportul și depozitarea de șeurilor (fiind dincolo de orice eviden ță c ă
de șeurile radioactive nu au înc ă o solu ție final ă acceptat ă) și, nu în cele din urm ă, activit ățile
incontrolabile promovate de terorismul interna țional (Pop, F., 2007)
Sursele regenerabile de energie sunt practic inepui zabile, în sensul c ă prezint ă resurse
foarte mari comparativ cu nevoile prezente și cu estim ările viitoare, și sunt prezente pe toat ă
suprafa ța p ământului, implicând numai costurile transform ării lor în energii direct utilizabile
(în spe ță energia electric ă și energia termic ă).
Fenomenul înc ălzirii globale se pare c ă este consecin ța direct ă a cre șterii con ținutului
de gaze cu efect de ser ă (GES) – în special CO 2 (dioxid de carbon) – în atmosfer ă. Acest
fenomen se datoreaz ă arderii combustibililor fosili – c ărbune, țiței, gaze naturale – din care
rezult ă CO 2. Din acest punct de vedere, solu țiile de reducere a emisiilor de GES sunt
reducerea consumului de combustibili fosili și în acela și timp promovarea SRE, care sunt
nepoluante, respectiv prin a c ăror utilizare se limiteaz ă degajarea de GES.
Exper ții Agen ției Române pentru Conservarea Energiei (ARCE) consi der ă c ă, pe lâng ă
faptul c ă acest tip de energie este nepoluant ă și, practic, inepuizabil ă, pe termen mediu și
lung, costurile sale sunt mult mai reduse, în speci al în condi țiile în care pre țul produselor
petroliere cre ște vertiginos. Sursele regenerabile de energie asig ur ă cre șterea siguran ței în
alimentarea cu energie și limitarea importului de resurse energetice, în co ndi țiile unei
dezvolt ări economice durabile și a protej ării mediului înconjur ător.
Pe de alt ă parte, a șa cum se detaliaz ă și în capitolele urm ătoare, liberalizarea pie țelor
de energie din România (atât energie electric ă, cât și gaze naturale), început ă în septembrie
2012, a șa cum este legiferat prin Legea 123/2012, va aduce consistente major ări de pre țuri
la energia electric ă și termic ă. În condi țiile crizei generale care guverneaz ă întreaga lume în
ultimii ani, aceste cre șteri vor fi resim țite tot mai dur de c ătre consumatorii finali ai pie țelor
de energie.
În acela și timp, în sensul lucr ării de fa ță , o liberalizare a pie țelor de energie,
combinat ă cu o promovare corespunz ătoare a SRE, a șa cum este legiferat prin Legea
220/2008 și alte acte normative amintite în cele ce urmeaz ă, va însemna în mod cert o

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
5 cre ștere a fezabilit ății economice a utiliz ării SRE, prin diversificarea resurselor de energie,
prin stimularea investi țiilor în unit ăți de producere a energiei folosind aceste resurse, dar și
prin garantarea unui acces liber într-o pia ță concuren țial ă, cu posibilitatea negocierii directe
a pre țurilor la energie, pornind de la pre țul ei de cost (incluzând aici și amortizarea
instala țiilor în care se produce) și folosind facilit ățile de promovare oferite.
În consecin ță , pe termen mediu și lung, cea mai bun ă alternativ ă la exploatarea
excesiv ă a resurselor clasice de energie ca r ăspuns la cre șterea nevoii de consum, la
cre șterea pre țurilor la energia electric ă și termic ă dar și la prevenirea accentu ării înc ălzirii
globale o constituie, pe de o parte, diversificarea resurselor pentru producerea de energie
prin utilizarea surselor regenerabile de energie, i ar pe de alt ă parte cre șterea eficien ței
energetice (inclusiv prin mecanisme de cogenerare), fapt relevat și prin cercet ările
întreprinse în cadrul lucr ării de fa ță .

2. OBIECTIVELE CERCET ĂRII

Scopul cercet ărilor efectuate și cuprinse în prezenta lucrare este acela de a fund amenta
din punct de vedere economico-financiar oportunitat ea utiliz ării resurselor regenerabile de
energie, atât în producerea de energie din surse al ternative, cât și în solu ții de eficien ță
energetic ă, pornind de la proiecte investi ționale concrete, prin studiul fezabilit ății
economico-financiare al acestora.
Pentru a realiza scopul propus, s-au propus câteva obiective care s ă ghideze cercet ările
efectuate în ultimii ani:
– evaluarea, din punct de vedere a fezabilit ății economico-financiare, a trei proiecte
investi ționale concrete în domeniul producerii de E-SRE, si tuate în loca ții diferite și având
la baz ă resurse regenerabile diferite, din faza de analiz ă de oportunitate și pân ă în faza de
valorificare a energiei electrice produse pe pie țele reglementate de energie din România;
– evaluarea fezabilit ății economice și financiare a unui proiect reprezentativ de
eficien ță energetic ă, în domeniul utiliz ării energiei termice, folosind ca resurs ă regenerabil ă
energia geotermal ă a solului;
– analiza pie țelor reglementate de valorificare a energiei electr ice din România, cu
scopul evalu ării fezabilit ății financiare a proiectelor investi ționale din domeniul energiei
electrice;

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
6 – analiza legisla ției române ști cu privire la autorizarea unui proiect investi țional in
domeniul producerii energiei electrice, prin prezen tarea documentelor și documenta țiilor
necesar a fi întocmite în cazul celor trei proiecte investi ționale avute în studiu.

3. SUPORTUL CERCET ĂRII

Pentru c ă s-a dorit o cercetare aplicat ă, au fost studiate aspecte legate de punerea în
oper ă a unor instala ții de producere a energiei electrice / termice, sau de eficien ță energetic ă,
pornind de la cercetarea posibilelor amplasamente și modalit ățile de întocmire a tuturor
documentelor și documenta țiilor necesare autoriz ării proiectelor energetice și pân ă la
implementarea lor efectiv ă, urm ărind efectele implement ării fiec ăruia, de la economisirea
sau eficientizarea anumitor consumuri și pân ă la valorificarea pe pie țele reglementate de
energie a produc țiilor ob ținute.
Aceste analize au fost aplicate pe patru studii de caz (proiecte investi ționale) concrete:
produc ție energie eolian ă, produc ție energie solar ă, produc ție energie din biomas ă și
eficien ță energetic ă folosind energia solului. În acest sens, s-au folo sit ca punct de plecare
Planuri de Afaceri, Studii de Fezabilitate sau proi ecte de finan țare pe care autorul le-a
întocmit, sau la a c ăror întocmire și punere în practic ă autorul a participat, în echipe l ărgite
de cercetare și aplicare în practic ă, care au inclus exper ți tehnici, energeticieni, juri ști sau
finan țiști, pentru a consemna solu ții integrate, concrete, aplicabile în practic ă și care pot s ă
încununeze cercet ările și studiile efectuate. Aceste solu ții vor constitui un punct de pornire
pentru to ți investitorii care iau ini țiativa de a investi în proiecte energetice în Român ia.

PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOA ȘTERII ÎN DOMENIU
CAPITOLUL I. RESURSELE REGENERABILE DE ENERGIE

1.1. STRATEGIA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL ENERGII LOR
REGENERABILE

Strategia Uniunii Europene în domeniul energiilor r egenerabile s-a cl ădit pe o serie de
directive, protocoale și principii care au la baz ă atât politici de protejare a mediului, afectat
prin exploatarea masiv ă a combustibililor fosili și emisii de GES în atmosfer ă, cât și politici

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
7 de cre ștere a eficien ței energetice, mai ales din partea marilor consumat ori de energie
electric ă. Este de men ționat faptul c ă în strategiile și politicile UE, nu se propune înlocuirea
integral ă a combustibililor fosili cu SRE, ci folosirea lor alternativ ă, în limite bine stabilite
de speciali ști ai Comisiei Europene, care s ă contribuie atât la eficientizarea consumurilor de
energie, prin utilizarea unor surse mai ieftine și insuficient exploatate, cât și la protejarea
mediului și a resurselor acestuia, având în vedere faptul c ă aceste resurse sunt limitate.
Conform celor constatate de UE și publicate în Comunicarea Comisiei Europene
privind promovarea surselor regenerabile de energie din decembrie 2005, cu excep ția
centralelor hidroelectrice mari, costurile de produ cere a energiei electrice în unit ăți ce
utilizeaz ă surse regenerabile sunt în prezent superioare celo r aferente utiliz ării
combustibililor fosili. Stimularea utiliz ării acestor surse și atragerea investi țiilor în unit ăți
energetice ce utilizeaz ă surse regenerabile se realizeaz ă prin mecanisme de sus ținere, în
conformitate cu practica european ă.

1.2. STRATEGIA ROMÂNIEI ÎN DOMENIUL ENERGIILOR REGE NERABILE

Pornind de la strategiile și directivele europene descrise succint în paragraf ul anterior,
România, ca stat membru al UE, a întreprins demersu ri legislative și administrative pentru
acordarea legisla ției și administra ției interne la principiile europene în domeniu.
Astfel, potrivit HG 1069/2007 și în acord cu prevederile HG 1.076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evalu ării de mediu pentru planuri și programe, România
are o Strategie energetic ă pentru perioada 2007-2020. În ce prive ște cre șterea capacit ății de
producere a energiei electrice din resurse regenera bile, Strategia României se bazeaz ă în
principal pe investi ții private, realizate prin autorizare și nu prin planificare centralizat ă, în
conformitate cu Directiva 2003/54/EC. Ca urmare, Ro mânia a creat un ansamblu de
reglement ări tehnice și de pia ță care s ă încurajeze investi țiile private, respectând normele
UE. Cadrul legal reglementeaz ă to ți pa șii, de la ob ținerea de avize pentru începerea
investi ției, calificarea produc ătorilor de energie electric ă din resurse regenerabile și pân ă la
vânzarea energiei produse, cu asigurarea unui venit care s ă acopere costurile de generare și
să asigure ob ținerea unui profit rezonabil.
România a optat pentru modelul de pia ță descentralizat ă de energie electric ă, în care
participan ții sunt liberi s ă încheie tranzac ții de vânzare-cump ărare a energiei electrice. Acest

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
8 model de pia ță este adoptat de toate ță rile europene dezvoltate. Sistemul românesc de
promovare a energiei din surse regenerabile const ă în combinarea cotelor obligatorii cu
sistemul de valorificare al certificatelor verzi.
Strategia Energetic ă a României stabile ște urm ătoarele obiective specifice utiliz ării
resurselor energetice regenerabile pentru asigurare a dezvolt ării durabile:
– promovarea producerii energiei pe baz ă de resurse regenerabile, astfel încât consumul
de energie electric ă realizat din resurse regenerabile de energie elect ric ă s ă reprezinte 33%
din consumul intern brut de energie electric ă al anului 2010, 35% în anul 2015 și 38 % în
anul 2020 (Legea 220/2008 art. 4);
– stimularea investi țiilor în îmbun ătățirea eficien ței energetice pe întregul lan ț:
resurse – produc ție – transport – distribu ție – consum ;
– promovarea utiliz ării biocombustibililor lichizi, a biogazului și a energiei geotermale;
– sus ținerea activit ăților de cercetare-dezvoltare și diseminarea rezultatelor cercet ărilor
aplicabile;
– reducerea impactului negativ al sectorului energe tic asupra mediului înconjur ător prin
utilizarea tehnologiilor curate.
Măsurile avute în vedere pentru promovarea surselor r egenerabile de energie, potrivit
acelea și Strategii Energetice Na ționale, sunt urm ătoarele:
– cre șterea gradului de valorificare, în condi ții de eficien ță economic ă, a resurselor
energetice regenerabile pentru produc ția de energie electric ă și termic ă prin facilit ăți în
etapa investi țional ă, inclusiv facilitarea accesului la re țeaua electric ă;
– înt ărirea rolului pie ței de certificate verzi, pentru promovarea capitalu lui privat în
investi țiile din domeniul surselor regenerabile;
– promovarea unor mecanisme de sus ținere a utiliz ării resurselor energetice
regenerabile în producerea de energie termic ă și a apei calde menajere;
– atragerea de fonduri structurale.

1.4. ENERGII REGENERABILE – RESURSE

Potrivit enciclopediei libere Wikipedia (http://ro.wikipedia.org/wiki) , energia
regenerabil ă se refer ă la forme de energie produse prin transferul energe tic al energiei
rezultate din procese naturale regenerabile.

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
9 În accep țiunea Legii 123/2012 – Legea energiei electrice și a gazelor naturale, art. 67,
sunt definite urm ătoarele surse de energie regenerabil ă:
• energia eolian ă;
• energia solar ă;
• energia valurilor și a mareelor;
• energia geotermal ă;
• energia hidroelectric ă;
• energia con ținut ă în frac țiunea biodegradabil ă a produselor, de șeurilor și reziduurilor
din agricultur ă (inclusiv substan țe vegetale și reziduuri de origine animal ă),
silvicultur ă și industrii conexe, precum și frac țiunea biodegradabil ă a de șeurilor
industriale și comunale, or ăș ene ști și municipale, denumit ă biomas ă;
• energia con ținut ă în gazul de fermentare a de șeurilor, denumit și gaz de depozit;
• energia con ținut ă în gazul de fermentare a n ămolurilor din instala țiile de epurare a
apelor uzate;
• energia con ținut ă în produse secundare gazoase, ob ținute prin fermentare din materii
reziduale organice, formând categoria de combustibi l gazos, denumit ă biogaz;
• energia con ținut ă în produse lichide ob ținute prin distilarea materiei organice
fermentate, formând categoria de combustibil lichid , denumit ă alcool carburant.
Potrivit Planului Na țional de Ac țiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile
(PNAER), este prezentat mai jos poten țialul energetic al surselor regenerabile de energie din
România, în func ție de tipul de resurse:
Tabel 1.3
Poten țialul energetic al surselor regenerabile de energie din România
Surse regenerabile de
energie Potentialul
energetic anual Echivalent economic
energie (mii tep) Aplica ție
Energie solar ă:
– termic ă 60 x 10^6 GJ 1.433,00 Energie termic ă
– fotovoltaic ă 1.200 GWh 103,20 Energie electric ă
Energie eolian ă 23.000 GWh 1.978,00 Energie electric ă
Energie hidro: 40.000 GWh 3444,00 Energie electric ă
– din care sub 10 MW 6.000 GWh 516,00 Energie elec tric ă
Biomas ă 318 x 10^6 GJ 7.597,00 Energie termic ă
Energie geotermal ă 7 x 10^6 GJ 167,00 Energie termic ă

Alte date statistice ale PNAER, cumulate cu date al e ANRE, ilustreaz ă mai jos situa ția
produc ătorilor de E-SRE și capacit ățile instalate de ei în ultimii ani, care beneficiaz ă de CV:

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
10 Tabel 1.5
Num ăr de produc ători și capacit ăți E-SRE instalate în România care beneficiaz ă de CV
E-SRE Ianuarie 2008 Ianuarie 2009 Ianuarie 2010 Ianuarie 2012
Energie eolian ă
num ăr produc ători 8 12 15 40
putere instalat ă (MW) 7,754 10,92 14,155 821,78
Energie solar ă
num ăr produc ători 0 0 1 4
putere instalat ă (MW) 0 0 0,0088 1,01
Biomas ă
num ăr produc ători 0 0 1 4
putere instalat ă (MW) 0 0 8,080 25,08

Se vede clar din tabelul de mai sus c ă produc ția de energie din SRE este o activitate
foarte recent ă a României, din punct de vedere a diversific ării resurselor de energie
regenerabil ă. Din tabel lipse ște situa ția pentru energie hidro, care pân ă acum câ țiva ani a
fost singura energie de tip E-SRE produs ă în România (capacit ățile peste 10MW) și care în
continuare sunt tratate separat în toat ă legisla ția româneasc ă.
Potrivit Serviciului Rela ții Publice al Ministerului Mediului și P ădurilor, poten țialul
României în producerea de energie regenerabil ă este sintetizat astfel:
– 65% biomas ă;
– 17% energie eolian ă;
– 12% energie solar ă;
– 4% microhidro;
– 1% +1% fotovoltaic și geotermal.
Potential producere E-SRE / E-SRE production potent ial
biomasa / biomass
energie eoliana / wind energy
energie solara / solar energy
microhidro / microhydro
fotovoltaic / photovoltaic
geotermal / geothermal

Fig. 1.3 – Poten țialul României în producerea de energie regenerabil ă

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
11 Rezult ă, în consecin ță , c ă biomasa este resursa regenerabil ă cu cel mai mare poten țial
de producere a energiei regenerabile (electric ă și termic ă) din țara noastr ă. Atât doar c ă toate
studiile de specialitate atest ă faptul c ă, deocamdat ă, este insuficient și neglijent utilizat ă.

1.6. FONDURI COMUNITARE PENTRU RESURSE REGENERABILE

Printre programele de finan țare care s-au derulat în ultimii ani în România, în teza
doctoral ă sunt men ționate:
– Programul Opera țional Sectorial „Cre șterea Competitivit ății Economice” POS CCE,
axa prioritar ă de ac țiune IV;
– Programele Administra ției Fondului de Mediu (AFM, www.afm.ro);
– Programul Casa Verde, sub coordonarea Administra ției de Mediu;
– Mecanismul Financiar al Spa țiului Economic European (granturile SEE) și
Mecanismul Financiar Norvegian (granturi norvegiene ) (www.maeur.ro);
– Programul energetic european pentru relansare (ww w.eeef.eu);
– Programul ELENA (European Local Energy Assistance , www.eib.org);
– Măsuri de eficien ță energetic ă prin Programul Na țional de Dezvoltare Rural ă
(www.apdrp.ro).
Cu toate c ă finan ță rile în domeniul energiei regenerabile sau eficien ței energetice nu se
opresc la programele amintite mai sus, concluzia ca re se poate trage la acest punct este
aceea c ă atât exploatarea SRE, cât și dezvoltarea de proiecte pentru înfiin țare/modernizare
de instala ții de producere energie electric ă / termic ă din SRE sau pentru eficien ță energetic ă
beneficiaz ă la ora actual ă de posibilit ăți multiple de finan țare, fie prin programe dedicate,
fie în cadrul altor programe complexe, obiectivele urm ărite fiind acelea și, respectiv
utilizarea cu m ăsur ă a rezervelor de resurse ale planetei, prezervarea și conservarea
mediului, reducerea polu ării, consumul eficient al energiei.
De asemenea, exist ă convingerea c ă, dat ă fiind importan ța acestui domeniu, și
programele de finan țare viitoare, fie c ă e vorba de finan ță ri ale Comisiei Europene aferente
perioadei 2014-2020, fie c ă e vorba de alte tipuri de finan ță ri ale Guvernului României sau
ale altor organisme finan țatoare interna ționale (cum ar fi Banca Mondial ă, Spa țiul
Economic European etc) aceste organisme vor aloca s ume importante domeniului energie
regenerabil ă, astfel încât indiferent c ă se vorbe ște de eficien ță energetic ă, sau că este vorba

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
12 despre politici de protejarea mediului, toate princ ipiile enun țate și asumate s ă aibe
posibilitate de implementare.

PARTEA A II A. MATERIAL ȘI METOD Ă
CAPITOLUL II – MATERIALE UTILIZATE ÎN CERCETARE

2.1. MATERIALELE UTILIZATE ÎN CERCETARE

Întrucât materialele utilizate în cercetare sunt ut ilizate prin intermediul metodelor de
cercetare, și invers, metodele de cercetare folosesc materiale, cele dou ă capitole, respectiv
“Materiale utilizate în cercetare” și “Metode utilizate în cercetare” trebuie detaliate în
tandem, identificând pentru fiecare material utiliz at metoda care îl prelucreaz ă, respectiv
pentru fiecare metod ă materialele de care are nevoie pentru a putea fi a plicat ă.
Orice proiect investi țional considerat fezabil, la modul cel mai general, pentru a fi pus
în aplicare trebuie s ă parcurg ă trei etape: autorizare, implementare, exploatare. Prin urmare,
pentru a studia și aprecia fezabilitatea economico-financiar ă a sa, este necesar s ă fie
analizate toate cele trei etape înaintea lu ării deciziei de investi ție. În acest sens, este necesar:
– să fie identificate toate documentele și documenta țiile care trebuie întocmite de
beneficiar și aprobate de diverse autorit ăți;
– să fie estimate toate sumele de bani care vor trebui avansate (antecalcul,
antem ăsur ătoare), atât în etapa de autorizare, cât și în etapa de implementare;
– să fie studiate și cuantificate cât mai corect toate riscurile care trebuie asumate în
fiecare etap ă;
– să fie cercetate si analizate mai multe scenarii de i mplementare, incluzând analize de
senzitivitate specifice;
– să se calculeze o serie de indicatori financiari care definesc nivelul de profitabilitate
al investi ției;
– să se analizeze impactul pe care implementarea proiec tului o poate avea asupra
mediului înconjur ător sau asupra altor factori care pot afecta ecosis temul sau societatea în
ansamblul ei.
I. Astfel, materialele de baz ă folosite în cercetarea efectuat ă de-a lungul ultimilor ani
sunt documentele juridice specifice domeniului ener gie regenerabil ă, care fac parte din

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
13 legisla ția româneasc ă și european ă și care definesc cadrul legal, dar și economico-financiar,
în care se deruleaz ă cele trei etape studiate și care cumulat fundamenteaz ă fezabilitatea
economico-financiar ă a unui proiect investi țional în domeniul energiei.
II. Al ături de legisla ția în domeniu, se folosesc ca materiale de studiu și cercetare
planurile de afaceri (PA) și/sau studiile de fezabilitate (SF) întocmite pentr u cele patru
proiecte investi ționale amintite, fie integral de autor, fie la a c ăror întocmire autorul a
participat ca membru în echipele de cercetare, anal iz ă, descriere sau implementare.
De altfel, este important de men ționat faptul c ă studiile de fezabilitate con țin, al ături
de analiza economic ă, analiza financiar ă, analiza de risc și senzitivitate și o component ă cel
pu țin la fel de important ă, respectiv analiza și detalierea tehnic ă a proiectului, studiat ă în
paralel de ingineri cu experien ță în fiecare domeniu (topometri ști, geodezi, proiectan ți,
arhitec ți, energeticieni etc) și care au furnizat datele tehnice de baz ă: detalii loca ție
amplasare, parametrii de vânt sau radia ție solar ă, tipuri de materiale, cantit ăți, pre țuri
unitare, condi ții tehnice de utilizare, mod de implementare, activ it ăți sau subactivit ăți
necesare din punct de vedere tehnic, durate tehnice de execu ție. Cele dou ă componente,
respectiv cea tehnic ă și cea economico-financiar ă fundamenteaz ă fezabilitatea integrat ă a
unui proiect de investi ții.
Al ături de aceste considerente generale, capitolul II “Materiale utilizate în cercetare”
face o descriere a cadrului legislativ care guverne az ă pia ța producerii de energie electric ă și
termic ă, detaliaz ă pe scurt principalele documente legislative și de reglementare care
particip ă în mod direct la stabilirea cadrului în care- și desf ăș oar ă activitatea to ți participan ții
la pia ța angro de energie electric ă din România, se prezint ă mecanismele de func ționare
pentru pie țele angro de energie electric ă și certificate verzi, iar la final propune o incursi une
în modul de întocmire a documenta ției care st ă la baza autoriz ării unui proiect de investi ție
în domeniul energiei electrice la modul cel mai gen eral, respectiv în domeniul energiilor
regenerabile, în particular, pornind de la document ele și docmenta țiile necesare în cazul
celor trei proiecte prezentate. Aceast ă etap ă este apreciat ă drept o adev ărat ă aventur ă pe care
fiecare investitor trebuie s ă și-o asume atunci când decide c ă dore ște s ă investeasc ă într-o
afacere în domeniul energiei la modul general, resp ectiv energiei regenerabile în special.
Timp, bani, r ăbdare, nervi de o țel și speran ța c ă odat ă implementat ă investi ția nu se schimb ă
prea mult cadrul legislativ în domeniu, încât durat a de recuperare a investi ției s ă schimbe
fundamental datele ini țiale ale problemei.

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
14 CAPITOLUL III. METODELE UTILIZATE ÎN CERCETARE

În strict ă analogie cu paragraful 2.1 din capitolul anterior, se structureaz ă și prezentul
capitol pe dou ă sec țiuni.
I. Metoda de baz ă folosit ă în cercetare a fost analiza legislativ ă, economico-financiar ă,
de senzitivitate și risc a fezabilit ății solu țiilor cercetate. Astfel, pornind de la diverse
tehnologii, fluxuri tehnologice sau echipamente cre ate în mari laboratoare de cercetare din
lume, s-a studiat posibilitatea implement ării lor în anumite loca ții din țar ă, și în special în
Regiunea de Nord Vest a ță rii, posibilitatea și modalit ățile de adaptare a lor la realit ățile,
mediul, legisla ția și pie țele de valorificare din România, corelarea cu polit icile de mediu sau
cu legisla ția mai mult sau mai pu țin adaptate politicilor europene.
Pentru structurarea devizelor generale și a devizelor pe obiect, legisla ția de baz ă
utilizat ă a fost HG 28/2008, privind aprobarea con ținutului-cadru al documenta ției tehnico-
economice aferente investi țiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare
a devizului general pentru obiective de investi ții și lucr ări de interven ții. Astfel, au fost
structurate toate expunerile aferente proiectelor d e investi ție detaliate în lucrare conform
solicit ărilor prezentei hot ărâri de guvern, orientând cercet ările în consecin ță , pe direc țiile
respective. Pe de alt ă parte, în alc ătuirea devizului general și a devizelor pe obiecte a fost
respectat formatul standard din hot ărâre, respectiv:
Tabel 3.1
DEVIZUL GENERAL – model
Privind cheltuielile necesare realiz ării obiectivului …..
La cursul … lei/euro
Nr.
Crt. Denumirea capitolelor și subcapitolelor
de cheltuieli Valoare (f ără TVA) TVA Valoare (cu TVA)
mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro
0 1 2 3 4 5 6
CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru ob ținerea și amenajarea terenului
1.1. Ob ținerea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
1.2. Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
1.3. Amenaj ări pentru protec ția mediului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 1 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilit ăților
TOTAL CAPITOL 2 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare și asisten ță tehnic ă
3.1. Studiu de teren 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3.2. Taxe pentru avize, acorduri, autoriza ții 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
15 3.3. Proiectare și inginerie 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3.4. Organizarea achizi ției 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3.5. Consultan ță 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3.6. Asisten ță tehnic ă 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 3 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investi ția de baz ă
4.1. Construc ții și instala ții 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4.2. Montaj utilaje tehnologice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4.3. Utilaje cu montaj 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4.4. Utilaje f ără montaj 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4.5. Dot ări 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4.6. Active necorporale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 4 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli
5.1. Organizare de șantier 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
5.1.1. Lucr ări de construc ții 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
5.1.2. Cheltuieli conexe 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
5.2. Comisioane, cote, taxe, cost credit 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
5.3. Cheltuieli diverse și neprev ăzute 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 5 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice și PIF
6.1. Preg ătirea personalului 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
6.2. Probe tehnologice și teste 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL CAPITOL 6 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL GENERAL 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
din care C+M 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Tabel 3.2
DEVIZUL OBIECTULUI “…” – model
Nr.
Crt. Denumirea capitolelor și subcapitolelor
de cheltuieli Valoare (f ără TVA) TVA Valoare (cu TVA)
mii lei mii euro mii lei mii lei mii euro
0 1 2 3 4 5 6
I – LUCR ĂRI DE CONSTRUC ȚII ȘI INSTALA ȚII
1 Terasamente 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
2 Construc ții: rezisten ță (funda ții,structura
de rezisten ță ) și arhitectura (închideri
exterioare, compartiment ări, finisaje) 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3 Izola ții 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4 Instala ții electrice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
5 Instala ții sanitare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
6 Instala ții de înc ălzire, ventilare,
climatizare, PSI, radio-tv, intranet 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
7 Instala ții de alimentare cu gaze naturale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
8 Instala ții de telecomunica ții 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL I 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
16 II – MONTAJ
1 Montaj utilaje și echipamente tehnologice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL II 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
III PROCURARE
1 Utilaje și echipamente tehnologice cu
montaj 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Utilaje și echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Dot ări 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL III 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL (TOTAL I +TOTAL II +
TOTAL III) 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

II. Pentru fiecare studiu de caz s-a întocmit câte un grafic de activit ăți de tip Gantt și o
serie de tabele financiare concepute identic, denum ite sugestiv, în func ție de con ținutul lor:
– cont profit și pierdere, în care se calculeaz ă profitul net al fiec ărei perioade (lun ă),
gradual, pornind de la profitul din exploatare (ven ituri – cheltuieli), trecând prin mai multe
etape: înaintea calculului amortiz ării (EBITDA), incluzând amortizarea (EBIT), cu
deducerea cheltuielilor bancare (EBT), respectiv fi nal, dup ă deducerea impozitului;
– serviciul datoriei, care face calculul cash-flow- ului în raport cu banca (rat ă, dobânzi,
cumulat);
– flux de numerar (cash flow), respectiv situa ția intr ărilor și ie șirilor de numerar.
Dup ă modelul solicitat prin HG 28/2008, fiecare proiect con ține câte o analiz ă
economic ă (scenarii de investi ție, analiz ă a terenurilor pe care se face investi ția,
variante/op țiuni de derulare a investi ției, alte detalii, dup ă caz), o analiz ă financiar ă, analiz ă
de risc și senzitivitate, concluzii par țiale (considera ții finale ale analizei).
Legat de studiul amplasamentelor, pentru proiectul eolian și pentru cel solar au fost
utilizate câte o aplica ție specific ă, în scopul optimiz ării loca țiilor, pe baza unor date
furnizate de aplica ție, pornind de la câ țiva parametri tehnici de intrare. Astfel:
– pentru optimizarea loca ției turbinelor eoliene s-a folosit aplica ția WINDFARMER, a
cărei licen ță este de ținut ă de investitor;
– în scopul determin ării produc țiilor de energie solar ă, a fost utilizat ă aplica ția pus ă la
dispozi ție de site-ul http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps 4/pvest.php# al Comisiei Europene.
Având în vedere faptul c ă fiecare proiect are la baz ă alt tip de resurs ă regenerabil ă de
energie, momente diferite de evaluare a fezabilit ății economico-financiare, loca ții diferite de
implementare etc, exist ă și concluzii care pot fi trase în fiecare caz, f ără s ă poat ă fi
generalizate sau comparate direct cu celelalte situ a ții (considera țiile finale ale fiec ărui
proiect).

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
17 Analiza financiar ă presupune calcularea indicatorilor financiari ai i nvesti ției, atât în
situa ția standard propus ă, cât și în minim dou ă situa ții de senzitivitate. Analizele de
senzitivitate au pornit de la acelea și premise, respectiv sc ăderea veniturilor, sau cre șterea
cheltuielilor cu procente relativ similare (20%). C unoașterea valorilor acestor indicatori
permite evaluarea eficien ței financiare a investi ției.
Indicatorii relevan ți, care vor fi calcula ți și interpreta ți sunt reda ți mai jos (Jitea, I.M.,
2011):
a) Valoarea net ă actualizat ă VNA – reprezint ă diferen ța între suma cash-flow-urilor
actualizate previzibile (inclusiv valoarea rezidual ă) și costul ini țial al investi ției:
VNA = Suma(FN i/(1+r) i) – I0 ,
unde FN i = flux de lichidita ți net din anul i;
r = rata de actualizare
I0 -= investi ția ini țial ă.
Dac ă VNA>0, atunci investi ția este acoperit ă și proiectul este acceptabil.
Dac ă VNA<0, atunci investi ția nu poate fi acoperit ă și proiectul nu este acceptabil.
Pentru ca un proiect de investi ții s ă fie fezabil, VNA trebuie s ă fie pozitiv ă și
superioar ă dobânzii compuse încasabile prin plasarea acelea și sume într-un depozit bancar.
Pe m ăsur ă ca VNA cre ște, rentabilitatea proiectului cre ște. În situa ția unor investi ții
creditate, VNA trebuie s ă fie superioar ă dobânzii pl ătite (actualizate), ce se înregistreaz ă de
regul ă în cheltuielile curente și nu în cele de investi ții.
Rata de actualizare luat ă în calcule a fost de 5%.
b) Rata intern ă de rentabilitate RIR, fiind definit ă ca acea valoare a ratei de actualizare
pentru care VNA =0.
Pentru a argumenta realizarea investi ției, trebuie ca RIR s ă fie cel pu țin egal ă cu rata
medie a dobânzii de pia ță , sau cu costul mediu ponderat al capitalului (în c azul finan ță rii
mixte: surse proprii și surse împrumutate). Rentabilitatea proiectului de investi ții cre ște pe
măsur ă ce RIR cre ște.
c) Durata de recuperare a investi ției actualizat ă DRI se calculeaz ă dup ă formula:
DRI = valoare investitie / profit net mediu.
Cu cât valoarea DRI este mai mic ă, cu atât recuperarea investi ției se face mai rapid și
rentabilitatea investi ției este mai mare. O valoare medie considerat ă bun ă pentru DRI este
de 7 ani.

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
18 Nu în ultimul rând, este necesar calculul bonific ării cu CV care se acord ă potrivit
Legii 220/2008, în situa țiile în care investi ția beneficiaz ă și de ajutor nerambursabil. În acest
sens, s-a ținut cont de Decizia Comisiei Europene C (2011) 493 8 privind Ajutorul de stat
SA 33134 (2011/N) – România – Certificate verzi pen tru promovarea producerii energiei
electrice din surse regenerabile de energie, care p recizeaz ă factorii de corec ție pentru
energia produs ă din diferite surse de energie regenerabil ă și de Regulamentul ANRE din
20.10.2011 de acreditare a produc ătorilor de energie electric ă din surse regenerabile de
energie pentru aplicarea sistemului de promovare pr in certificate verzi (Ordin ANRE
42/2011), care prezint ă în cadrul Anexei 11 modul de calcul al num ărului de CV acordate
pentru EE produs ă din SRE în centrale/grupuri electrice care benefic iaz ă suplimentar de
ajutoare de stat investi ționale. Astfel, s-au luat în calcul valorile:
– valoarea ajutorului nerambursabil (lei, euro);
– puterea instalat ă în parc, uzin ă etc;
– valoare specifica a ajutorului investitional: valoa rea unui MWh instalat (în eur);
– valoarea de referin ță a indicatorilor specifici [euro/MWh]: valoarea pre luat ă din
Anexa 11 men ționat ă mai sus, corespunz ătoare tipului de energie regenerabil ă
utilizat;
– raport de diminuare a investi ției specifice Rd = valoare ajutor nerambursabil /
valoarea de referin ță a investi ției în instala ții eoliene noi;
– factor de corec ție pentru tehnologia utilizat ă: valoarea preluat ă din Anexa 11
men ționat ă mai sus, corespunz ătoare tipului de energie regenerabil ă utilizat;
– coeficientul de reducere Cr = Raport de diminuare a investi ției specifice Rd * factor
de corec ție Fc;
– coeficient de multiplicare: 1- coeficientul de redu cere Cr;
– Num ărul (CV Corectat) = Num ărul (CV Lege)(1 – C(r)) [CV/MWh];
Iat ă o centralizare în urm ătorul tabel:
Tabel 3.3
Calcul num ăr de CV acordate cu ajutor nerambursabil
Caracteristic ă Simbol Formula calcul
Ajutor nerambursabil – LEI AN LEI
Ajutor nerambursabil – EUR AN EUR
Putere instalat ă [MW] Pi
Valoare specifica a ajutorului investitional [euro/ MWh] Va AN EUR / Pi
Valori de referin ță ale indicatorilor specifici [euro/MWh] VRis

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
19 Raport de diminuare a investi ției specifice Rd Va / VRis
Factor de corec ție Fcor
Coficientul de reducere Cr Rd * Fc
Coeficient de multiplicare/certificat verde Cm 1-Cr
Num ăr de CV conform Legii 220/2008 Ncvl
Num ăr de CV acordate Ncva Ncva *(1-Cr)

PARTEA A III A. REZULTATE ȘI DISCU ȚII
CAPITOLUL IV – IMPLEMENTAREA ȘI EXPLOATAREA UNOR PROIEC-
TE INVESTI ȚIONALE ÎN ENERGIE REGENERABIL Ă ÎN ROMÂNIA

4.1. PARC EOLIAN ÎN COMUNA NALBANT, JUDE ȚUL TULCEA

Proiectul a fost elaborat și depus în 2010 pentru o finan țare nerambursabil ă prin POS
CCE, aprobat în 2011 și momentan este în etapa de implementare. Structura t ă pe tipuri de
lucr ări, f ăcând o sintez ă a principalelor categorii de cheltuieli, investi ția arat ă astfel:
Tabelul 4.11
Structur ă Investi ții Eolian Nalbant 12,5 MW
Nr
Crt. Capitol de cheltuieli Eur/kw Total Investi ție
0 Putere Instalat ă Pi (kW) 12.500,00
1 Turbine eoliene 1.100,00 EUR 13.750.000,00 EUR
2 Sta ție transformare 20/110kV 938.350,00 EUR
3 LES 110 kV – 12 km 2.257.900,00 EUR
4 Re țea Medie Tensiune (MT) 86.680,00 EUR
5 Lucr ări montaj parc 132.470,00 EUR
6 Lucr ări construc ții și amenajare parc 2.985.170,00 EUR
7 Drumuri de acces 500.000,00 EUR
8 Dot ări 59.510,00 EUR
9 Cost project management 247.360,00 EUR
10 Cheltuieli dezvoltare, proiectare,
autoriza ții, due diligence 414.950,00 EUR
Total 21.372.390,00 EUR

Singurul pre ț unitar care se poate furniza este cel al turbinelo r. Toate celelalte lucr ări
descrise succint, dar sugestiv, în tabel, depind de modelul de turbin ă achizi ționat și de
caracteristicile tehnice ale acestora.
Este redat ă în tabelul 4.12 o centralizare a caracteristicile tehnice și financiare ale
instala ției, având în vedere cele de mai sus:

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
20 Tabel 4.12
Centralizator caracteristici instala ție
Caracteristic ă Valoare
Putere Instalat ă (KW) 12.500
Produc ție Energie anual (MWh) 36.562
Num ăr de ore anual 8.760
Num ăr de ore de func ționare (ore/an) 2.925
Factor de capacitate 33,39
Investi ție Euro/ kW 1.709,79

Din punct de vedere tehnic, proiectul poate fi impl ementat în 24 de luni, în condi țiile
în care decont ările financiare atât în rela ția cu banca, cât și în rela ția cu autoritatea de
management finan țatoare decurge în limite normale.
Analiza financiar ă porne ște de la urm ătoarele ipoteze:
Tabel 4.21
Centralizator ipoteze de analiz ă
Indicator Valoare
Total investi ție 21.372.390 EUR
Perioada de analiz ă 12 ani
Durata de amortizare 10 ani
Rata de actualizare 5%
Cota impozit profit 16%
Valuta Euro
Credit 50% din investi ție, durata
10 ani, dobând ă 8%

Pentru o imagine comparativ ă, tabelul 4.34 de mai jos sintetizeaz ă situa țiile analizate,
respectiv situa ția standard (care deja este considerat ă pesimist ă), împreun ă cu cele dou ă
analize de senzitivitate:
Tabel 4.34
Analiz ă comparativ ă energie eolian ă
Analiz ă comparativ ă Situație
standard Senzitivitate 1
Sc ădere V cu
10% Senzitivitate 2
Cre ștere Ch
cu 20%
Indicator Valoare Valoare Valoare
Valoare net ă actualizat ă VNA 1.719.468 eur 995.368 eur 1.512.176 eur
Rat ă intern ă de rentabilitate RIR 6,35% 5,58% 6,19%
Durata de recuperare a investi ției DRI 11,12 ani 15,27 ani 11,22 ani

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
21 Se poate remarca faptul c ă situa ția cea mai pesimist ă și mai nefavorabil ă s-ar atinge în
situa ția în care veniturile ar sc ădea cu mai mult de 10%. Aceast ă situa ție îns ă este greu de
închipuit, în condi țiile în care pre țul EE pe PZU nu a mai sc ăzut de mult ă vreme sub 50
euro/MW, iar întreaga analiz ă a fost f ăcut ă cu un pre ț al EE de 40 euro/MW.
În condi țiile de azi ale pre țului la EE și CV, ceea ce ar însemna venituri totale mai
mari cu aproximativ 10%, dar și cu o gestionare bun ă a cheltuielilor, se apreciaz ă c ă prima
analiz ă de senzitivitate ar fi la nivelul actualei analize standard, iar analiza standard ar aduce
un RIR de circa 7% și un DRI sub 10 ani.
La final de analiz ă, a r ămas s ă se fac ă un calcul din care s ă reias ă care va fi num ărul
de certificate verzi care se va acorda ținând cont de ajutorul nerambursabil men ționat. În
acest sens, se ține cont de Decizia Comisiei Europene C (2011) 4938 privind Ajutorul de
stat SA 33134 (2011/N) – România – Certificate verz i pentru promovarea producerii energiei
electrice din surse regenerabile de energie, care p recizeaz ă factorii de corec ție pentru
energia produs ă din diferite surse de energie regenerabil ă și de Regulamentul ANRE din
20.10.2011 de acreditare a produc ătorilor de energie electric ă din surse regenerabile de
energie pentru aplicarea sistemului de promovare pr in certificate verzi (Ordin ANRE
42/2011), care prezint ă în cadrul Anexei 11 modul de calcul al num ărului de CV acordate
pentru energia electric ă produs ă din surse regenerabile de energie (E-SRE) în
centrale/grupuri electrice care beneficiaz ă suplimentar de ajutoare de stat investi ționale.
Astfel, se iau în calcul valorile:
– investi ția în instala ții eoliene noi: 1.570.000 eur/MW instalat;
– factor de corec ție pentru tehnologia eolian ă: Fc=1,263;
– Num ărul (CV Corectat) = Num ărul (CV Lege)(1 – C(r)) [CV/MWh];
– C(r) (coeficientul de reducere) = Raport de diminua re a investi ției specifice Rd x
factor de corec ție Fc;
– Raport de diminuare a investi ției specifice Rd = valoare ajutor nerambursabil /
valoarea de referin ță a investi ției în instala ții eoliene noi.
Iat ă o centralizare în urm ătorul tabel:
Tabel 4.33
Calcul num ăr de CV acordate cu ajutor nerambursabil
Ajutor nerambursabil – LEI AN LEI 42.526.907
Ajutor nerambursabil – EUR AN EUR 9.776.300
Putere instalat ă [MW] Pi 12,50

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
22 Valoare specifica a ajutorului investitional [euro/ MWh] Va 782.104
Valoare de referin ță a indicatorilor specifici [euro/MWh] VRis 1.570.00 0
Raport de diminuare a investi ției specifice Rd 0,4982
Factor de corec ție Fcor 1,263
Coficientul de reducere Cr 0,6292
Coeficient de multiplicare/certificat verde Cm=1-Cr 0,3708
Num ăr de CV conform Legii 220/2008 Ncvl 2
Num ăr de CV acordate = Ncv lege*(1-Cr) Ncva 0,7416

Este de men ționat c ă dup ă 2017, Num ăr de CV acordate = 0,7417/2 = 0,3708. Pe de
alt ă parte, acest caz este mai pu țin favorabil, deoarece valoarea pe MW instalat și prezentat
mai sus este de 1.709.790 eur, mai mare cu 8,9% dec ât valoarea de referin ță a indicatorului
specific.

4.2. COMPLEX INDUSTRIAL PENTRU PRODUCEREA DE BIOGAZ ȘI
TRANSFORMAREA LUI ÎN ENERGIE ELECTRIC Ă ÎN CEFA, JUD. BIHOR

Proiectul elaborat și actualizat în perioada 2008-2009 se ridic ă la suma de 8.488.237
eur (f ără TVA), din care o component ă (5.498.406 eur f ără TVA) a fost depus și aprobat la
Administra ția Fondului de Mediu la sfâr șitul anului 2010, beneficiind de o finan țare
nerambursabil ă de 2.218.738 eur, iar acum se afl ă în stadiu final de implementare.
În afara premiselor comune celor trei instala ții de producere EE, centralizate în primul
paragraf la cap. Concluzii, se mai au în vedere cât eva premise specifice:
– instala ția de biogaz va func ționa la o capacitate de 95% din durata ei total ă de
func ționare, la capacitate nominal ă, diferen ța constând în perioade de service,
eventuale mici defec țiuni etc;
– 10% din produc ția de energie electric ă va fi consumat ă în scopuri proprii;
– în primul an vor lucra doar dou ă motoare, a câte 1.489 kWh fiecare, iar din anul
trei va intra în func țiune și al treilea motor, cu aceea și putere instalat ă;
– în calculul certificatelor verzi, se ține cont de prevederile Legii 220/2008, care
prev ăd bonificarea fiec ărui MW produs din biomas ă cu dou ă certificate verzi, iar
pentru faptul c ă se folosesc culturi energetice se mai acord ă suplimentar înc ă un
certificat verde. Având în vedere faptul c ă proiectul beneficiaz ă și de ajutor de stat
nerambursabil, pentru instalarea primelor dou ă motoare, corec ția calculului pentru
certificatele verzi se aplic ă numai pentru produc ția ob ținut ă din dou ă motoare, în

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
23 conformitate cu Regulamentul ANRE din 20.11.2011 (O rdin ANRE 42/2011) în
acest sens și cu factorii de corec ție și deducere;
– pentru o abordare unitar ă, se consider ă și în acest caz o perioad ă medie de
amortizare a instala ției de 16 ani și o cot ă de impozit pe profit de 16%. Perioada de
amortizare se va stabili la nivelul fiec ărui echipament, respectiv fiec ărei construc ții
sau instala ții în parte și va rezulta câte o sum ă distinct ă la nivelul fiec ărui an de
exploatare. Cu toate acestea, cheltuiala cu amortiz area nu influen țeaz ă cash-flow-ul
proiectului, prin urmare nici calculul indicatorilo r financiari;
– perioada supus ă analizei este 2012-2025.
În tabelul urm ător este prezentat ă o sintez ă a ipotezelor de lucru:
Tabel 4.44.
Centralizator caracteristici și ipoteze de lucru
Caracteristică Valoare
Total capacitate electric ă instalat ă 4,467 MW
Valoare investi ție 8.488.237 eur
Pre ț pe MW instalat 1.900.210 eur
Total ore anual 8.760 ore
Coeficient de timp de func ționare 95%
Durat ă efectiv ă de func ționare anual 8.322 ore
Durata medie de amortizare 16 ani
Cota de impozit pe profit 16%
Rat ă de actualizare 5%
Credit 50% din investi ție, durata
10 ani, dobând ă 8%

De asemenea, în tabelul urm ător este redat ă o estimare de calcul și în ce prive ște
modul de corec ție/deducere la calculul certificatelor verzi:
Tabel 4.45
Calcul num ăr de CV acordate cu ajutor nerambursabil
Ajutor nerambursabil – EUR AN EUR 2.218.738
Putere instalat ă [MW] Pi 2,978
Valoare specifica a ajutorului investitional [euro/ MWh] Va=An/Pi 745.043
Valoare de referin ță a indicatorilor specifici [euro/MWh] VRis 4.250.00 0
Raport de diminuare a investi ției specifice Rd=Va/VRis 0,1753
Factor de corec ție Fcor 0,589
Coficientul de reducere Cr=Rd*Fcor 0,103254
Coeficient de multiplicare/certificat verde Cm=1-Cr 0,896746
Num ăr de CV conform Legii 220/2008 Ncvl 2
Num ăr de CV acordate = Ncv lege*(1-Cr) Ncva 1,7935

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
24 Pentru o imagine comparativ ă, tabelul 4.66 de mai jos sintetizeaz ă situa țiile analizate,
respectiv situa ția standard, împreun ă cu cele dou ă analize de senzitivitate:
Tabel 4.66
Analiz ă comparativ ă pentru biomas ă
Analiz ă comparativ ă Situație
standard Senzitivitate 1
Sc ădere V cu
20% Senzitivitate 2
Cre ștere Ch
cu 20%
Indicator Valoare Valoare Valoare
Valoare net ă actualizat ă VNA 36.639.494 eur 24.428.309 eur 34.364.183 eur
Rat ă intern ă de rentabilitate RIR 42,69% 31,49% 40,54%
Durata de recuperare a investi ției DRI 2,80 ani 3,81 ani 2,95 ani

Se poate remarca faptul c ă aceast ă solu ție de producere a EE are indicatori financiari
de fezabilitate foarte ridica ți în toate situa țiile studiate. Acest fapt se datoreaz ă câtorva
factori:
– instala ția produce EE aproape tot anul (factorul de capacit ate este aproape 100%);
– investitorul are dreptul la 2 CV pentru producere a de EE din biomas ă, care practic
tripleaz ă valoarea veniturilor ob ținute din vânzarea EE;
– factorul de corec ție stabilit prin Ordinul ANRE 42/2011 este mic în c azul unit ăților
de producere a EE din biomas ă, ceea ce face ca efectul supracompens ării (beneficierea de
către investitor atât de ajutor financiar nerambursab il, cât și de bonificarea cu CV în baza
Legii 220/2008) s ă fie mic în acest caz;
– anumite materii prime se pot ob ține la pre țuri foarte bune (porumbul siloz prin
exploatarea terenurilor proprii, resturi din abator izare gratuite etc).
În plus, investi ția este cu atât mai rentabil ă cu cât aduce beneficii colaterale din punct
de vedere economic:
– stimuleaz ă lucr ările în agricultur ă, într-o perioad ă în care terenurile agricole
nelucrate din România sunt foarte extinse. Din aces t punct de vedere, e de men ționat faptul
că investi ția se desf ăș oar ă într-o regiune agricol ă cu poten țial agricol ridicat, fiind
îndeplinite astfel toate condi țiile pentru realizarea de culturi energetice intens ive, culturi cu
sensibilitate climatic ă redus ă. În acela și timp, culturile energetice (porumb silozat, secar ă
tetraploid ă, soia, rapi ță , floarea soarelui) reprezint ă o oportunitate de afacere important ă
pentru fermele locale în diversificarea produc ției, reducerea dependen ței de culturi furajere

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
25 și cre șterea veniturilor, atât pentru furnizorii de produs e agricole cât și pentru produc ătorul
de energie pe baz ă de biogaz;
– prezint ă modalit ăți concrete de protejare a mediului, prin preluarea resturilor de
abatorizare care necesit ă a fi neutralizate;
– reîntoarcerea în mediu a compostului (n ămolul de fermentare) aduce beneficii atât
terenului agricol cât și mediului ambiant, prin îmbun ătățirea calit ății cu minerale a solului.

4.3. PARC SOLAR FOTOVOLTAIC PIATRA CRAIULUI, JUD. C LUJ

Pentru fundamentarea valorii totale a investi ției, se prezint ă mai întâi un centralizator
pe categorii de cheltuieli, astfel:
Tabel 4.68.
Centralizator al cheltuielilor necesare cu proiectu l de investi ție
Investitii Parc Fotovoltaic Negreni – Piatra Craiul ui 8.5 MW panouri 240W
Nr
Crt Capitol de cheltuieli Eur/w Eur/kw Total investi ție
1 Putere instalat ă Pi (kW) 8.500,00
2 Panouri solare 0,55 EUR 550,00 EUR 4.675.000,00 EUR
3 Supor ți montare 0,17 EUR 170,00 EUR 1.445.000,00 EUR
4 Invertoare Siemens 0,19 EUR 190,00 EUR 1.615.000,00 EUR
5 Lucr ări instala ții electrice parc 0,11 EUR 110,00 EUR 935.000,00 EUR
6 Lucr ări instala ții mecanice parc 0,07 EUR 70,00 EUR 595.000,00 EUR
7 Lucr ări civile de inginerie parc 0,35 EUR 350,00 EUR 2.975.000,00 EUR
8 Cost project management 0,11 EUR 110,00 EUR 935.000,00 EUR
9 Sta ție de transformare 20kV 0,04 EUR 40,00 EUR 340.000,00 EUR
10 LEA 20 kV, 8 km, 40.000 eur/km 320.000,00 EU R
11 Accesorii LEA (elemente de conexiune) 180.00 0,00 EUR
12 Total C+M (2-11) 1,59 EUR 1.590,00 EUR 14.015.000,00 EUR
13 Cheltuieli dezvoltare, proiectare,
autoriza ții, due diligence 5% 700.750,00 EUR
14 Cost teren 1 eur/mp 167.000,00 EUR
Total investi ție 1,59 EUR 1.593,00 EUR 14.882.750,00 EUR

În completarea acestor date, se prezint ă o centralizare a caracteristicilor tehnice și
financiare ale instala ției, având în vedere cele de mai sus:
Tabel 4.73.
Centralizator caracteristici instala ție
Caracteristic ă Valoare
Putere instalat ă (KW) 8.500
Produc ție Energie anual (MWh) 10.000

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
26 Num ăr de ore anual 8.760
Num ăr de ore de func ționare (ore/an) 1.250
Factor de capacitate 14,27
Investi ție Euro/ kW 1.750,91
CV acordate 6

Potrivit Studiului de Fezabilitate, implementarea p roiectului se poate face în 12 luni.
Se folosesc în toate variantele de analiz ă urm ătoarele ipoteze de lucru:
Tabel 4.80
Centralizator ipoteze de analiz ă
Indicator Valoare
Total investi ție 14.882.750 EUR
Perioada de analiz ă 14 ani
Durata de amortizare 10 ani
Rata de actualizare 5%
Cota impozit profit 16%
Valuta Euro
credit 50% din investi ție, durata
10 ani, dobând ă 8%

Pentru o imagine comparativ ă, tabelul 4.94 de mai jos sintetizeaz ă situa țiile analizate,
respectiv situa ția standard, împreun ă cu cele dou ă analize de senzitivitate aferente:
Tabel 4.94.
Analiz ă comparativ ă pentru energie solar ă
Analiz ă comparativ ă Situație
standard Senzitivitate 1
Sc ădere V cu
20% Senzitivitate 2
Cre ștere Ch
cu 20%
Indicator Valoare Valoare Valoare
Valoare net ă actualizat ă VNA 6.670.840 eur 355.371 eur 5.999.680 eur
Rat ă intern ă de rentabilitate RIR 10,44% 5,31% 9,92%
Durata de recuperare a investi ției DRI 10,17 ani 13,72 ani 10,46 ani

1. Se poate remarca faptul c ă situa ția cea mai pesimist ă și mai nefavorabil ă s-ar atinge
în situa ția în care veniturile ar sc ădea cu mai mult de 20%. Aceast ă situa ție însă este greu de
închipuit, în condi țiile în care pre țul EE pe PZU nu a mai sc ăzut de mult ă vreme sub 50
euro/MW, iar întreaga analiz ă a fost f ăcut ă cu un pre ț al EE de 40 euro/MW. Având în
vedere aceste considera ții, dar și indicatorii calcula ți și prezentați în tabelul anterior, se
apreciaz ă c ă nivelul de rentabilitate al acestei investi ții este unul bun și mul țumitor pentru
orice investitor.

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
27 2. Indiferent de varianta care se potrive ște investitorului, atâta vreme cât unit ățile de
producere energie electric ă din surse solare beneficiaz ă de 6 certificate verzi, crescând
semnificativ veniturile investitorilor, orice varia nt ă este fezabil ă din punct de vedere
economic și financiar. R ămâne ca legisla ția actual ă s ă se modernizeze și s ă scurteze
perioada de autorizare a investi ției, astfel încât riscurile asumate de investitori prin lips ă de
predictibilitate, instabilitate etc s ă poat ă fi compensate.

4.4. SISTEM DE ÎNC ĂLZIRE ȘI PREPARARE AP Ă CALD Ă MENAJER Ă CU O
CENTRAL Ă TERMIC Ă CU POMPE DE C ĂLDUR Ă CARE FOLOSESC ENERGIE
REGENERABIL Ă EXTRAS Ă DIN SOL, BL ĂJEL, JUD. SIBIU

Scopul principal al proiectului este acela de a rea liza și de a pune în func țiune un
sistem de înc ălzire și preparare ap ă cald ă menajer ă cu o central ă termic ă cu pompe de
căldur ă care folosesc energie regenerabil ă extras ă din sol și a panourilor solare termice,
combinat ă cu o central ă mural ă pe gaz care folose ște un boiler bivalent. Acest sistem
vizeaz ă eficientizarea energetic ă a înc ălzirii în cl ădire utilizând energie regenerabil ă captat ă
din sol.
Obiectivele care se vor atinge prin implementarea a cestui proiect sunt:
– eliminarea riscurilor de incendiu sau de explozie – prin folosirea pompelor de c ăldur ă
în școal ă, se elimin ă complet riscul unui incendiu sau a unei explozii, riscuri care sunt
iminente în cazul centralelor cu foc deschis, care folosesc combustibil gazos;
– asigurarea confortului necesar pentru desf ăș urarea procesului educa țional în școal ă,
ceea ce va conduce și la îmbun ătățirea procesului educa țional;
– promovarea de c ătre Prim ărie a ideii de energie regenerabil ă, de folosirea ra țional ă a
resurselor naturale;
– sc ăderea costurilor de între ținere a unit ății de înv ăță mânt – dup ă finalizarea
implement ării proiectului prin darea în folosin ță a noului sistem de înc ălzire și preparare a
apei calde, costurile de între ținere a imobilului vor sc ădea cu aproximativ 9.400 euro/an;
– protejarea mediului înconjur ător – prin utilizarea energiei regenerabile la
înc ălzirea/r ăcirea spa țiilor și la prepararea apei calde menajere se protejeaz ă resursele
naturale antropice. Astfel, folosind energia regene rabil ă, combinat ă cu tehnica pompelor de
căldur ă și a panourilor solare, se elimin ă emisiile de CO 2 în atmosfer ă;

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
28 – rolul educativ – prin implementarea acestui siste m alternativ de înc ălzire cu energie
regenerabil ă la școal ă, Prim ăria Bl ăjel dore ște s ă dea un exemplu de gândire progresiv ă,
contemporan ă, exemplul solu ției tehnice putând fi transmis, prin intermediul pr ofesorilor,
copiilor și familiilor acestora. V ăzut din aceast ă perspectiv ă, proiectul are și un rol educativ
în direc ția protej ării mediului înconjur ător și a respectului fa ță de resursele naturale.
Solul prezint ă capacitatea de a înmagazina sezonier c ăldur ă provenit ă de la soare, lucru
care conduce la ob ținerea unei temperaturi relativ constante a acestei surse de c ăldur ă și la
atingerea unor coeficien ți sezonieri de performan ță de valori ridicate. Aceast ă energie face
parte din grupul surselor regenerabile de energie c e fac obiectul Directivei Europene
2009/28/EC a Parlamentului și Consiliului Europei, numita RES Directive. RES Di rective o
define ște ca fiind ,,acea form ă de energie de joas ă entalpie ce este înmagazinat ă în scoar ța
pământului“.
Temperatura p ământului fiind situat ă, în func ție de sezon vara/iarna, în plaja 10÷16°C,
se propune în consecin ță utilizarea pompelor de c ăldur ă care folosesc c ăldura solului
(GSHP), care au o eficien ță mult mai ridicat ă decât pompele de c ăldur ă care folosesc
căldur ă din aer.
Avantajele pompelor de c ăldur ă sunt:
– fiabilitate ridicat ă;
– nu ocup ă spa țiu mare;
– nu necesit ă aprob ări speciale de mediu;
– costuri mici pentru între ținere și service (durat ă de via ță de peste 25 de ani);
– compresor silen țios, durat ă de via ță de peste 25 de ani;
– nivel de zgomot foarte mic;
– nu sunt poluante, utilizând numai energie electri c ă;
– nu necesit ă investi ții în camere tehnice speciale sau cosuri de fum;
– nu exist ă pericol de intoxicare sau de explozie;
– utilizeaz ă agen ți frigorifici performan ți de ultima genera ție ("ozone friendly",
“environmentally friendly”), nepoluan ți, far ă impact asupra mediului.
Principiul de func ționare este similar cu cel al frigiderului sau apar atului de producere
a aerului condi ționat. Agentul frigorific are proprietatea de a tre ce din stare lichid ă în stare
de vapori reci la temperaturi sc ăzute și invers când func ționeaz ă ca instala ție de r ăcire.

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
29 În cele ce urmeaz ă se va prezenta o analiz ă comparativ ă a consumurilor energetice,
utilizând sobele pe combustibil gazos și o pomp ă de c ăldur ă ce utilizeaz ă c ăldura solului, de
85 kW.
Tabel 4.97.
Analiza comparativ ă a costurilor privind consumul utilizând diferi ți combustibili
Caracteristica Sobe pe combustibil
gazos Pomp ă de c ăldur ă
(sol-apa))
Putere termic ă instalat ă – 85 kW
Corp pompa – 4,8
Num ăr ore func ționare/an 1.700 1.700
Pre ț combustibil (euro) 0,842 EURO/m 3 0,102 EURO/kWh
Consum orar de combustibil 8,73 m 3/h 17,71 kW/h
Consum anual de combustibil 14.848 m 3/an 30.107 kWh/an
Costuri anuale (euro / an) 12.502 EURO/an 3.071 EUR O/an

Comparând costurile anuale, între sistemul de înc ălzire existent și cel propus, utilizând
un sistem de înc ălzire cu o central ă termic ă pe combustibil gazos și pompe de c ăldur ă sol-
apa, rezult ă costuri anuale mai mari în utilizarea sobelor fa ță de centrala termic ă și pompele
de c ăldur ă cu aproximativ 9.431 Euro/an.
Principalii indicatori tehnico-economici ai investi ției calcula ți sunt:
1. Valoarea total ă a investi ției INV (mii lei): 699,44 mii lei = 163,90 mii eur
din care:
– construc ții-montaj (C+M): 653,94 mii lei = 153,24 mii eur;
2. E șalonarea investi ției (INV/C+M):
– anul I: 699,44 mii lei / 653,94 mii lei;
3. Durata de realizare (luni): 6 luni;
4. Durata de recuperare a investi ției: 17,38 ani, f ără a se lua în calcul finan țarea
nerambursabil ă prin programul “Casa Verde” de 500.000 lei.
Observa ții . 1. Dac ă se ia în calcul și finan țarea nerambursabil ă în valoare de 500.000
lei, durata de recuperare a investi ției scade la 9,13 ani, ceea ce face investi ția cu atât mai
rentabil ă.
2. Dac ă pentru suma de 500.000 lei este necesar ă contractarea unui credit
bancar, luând în calcul un credit în echivalent eur de circa 115.000 eur, pe o perioad ă de 25
de ani, cu o dobând ă medie anual ă de 5%, se mai cumuleaz ă dobânzi în valoare total ă de
72.115 eur. În acest caz, durata de recuperare a in vesti ției este de 25 de ani!

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
30 Analizând atât din punct de vedere economico-financ iar, senzitivitate și risc, cât și
antropic cele trei solu ții tehnice detaliate mai sus, se pot trage urm ătoarele concluzii :
I. Cu toate c ă solu ția tehnic ă propus ă (varianta maxim ă – scenariul 3) presupune o
investi ție ini țial ă mai mare, luând în calcul consumurile de combustib il medii anuale
prezentate mai sus, s-a putut observa c ă aceast ă investi ție ini țial ă se recupereaz ă integral
dup ă 17 ani de func ționare. În acela și timp, durata medie de via ță a acestei solu ții este de
peste 25 de ani. Luând în calcul economia de 9.431 euro/an și durata medie de via ță a
echipamentelor de 25 de ani, rezult ă o economie de circa. 235.775 eur. Deducând din
aceast ă sum ă valoarea ini țial ă a investi ției, de circa. 163.900 eur, rezult ă o economie net ă de
circa. 71.875 eur, ceea ce recomand ă aceast ă solu ție drept variant ă optim ă de utilizare, din
punct de vedere financiar.
În situa ția în care beneficiarul investi ției are acces la o finan țare nerambursabil ă ca și
cea descris ă mai sus, investi ția devine mult mai rentabil ă din punct de vedere financiar, c ăci
durata de recuperare a investi ției scade sub 10 ani.
Dac ă dimpotriv ă este necesar ă contractarea unui credit pentru investi ții, similar cazului
prezentat mai sus, investi ția este la limita rentabilit ății financiare, iar în situa ția în care
condi țiile de credit sunt mai nefavorabile decât cele de mai sus, investi ția poate deveni
nerentabil ă din punct de vedere financiar.
O concluzie important ă care se desprinde din acest studiu, din acest punc t de vedere,
este necesitatea implic ării Guvernului României în investi țiile care presupun protejarea
mediului, pentru a stimula investi ții în acest sens, întrucât nici un agent economic n u poate
ac ționa în sensul acumul ării de pierderi, acest fapt contravenind prevederil or legale în
vigoare. De asemenea, nu este normal nici din punct ul de vedere al institu țiilor publice s ă
genereze pierderi, acestea reflectându-se în bugetu l de stat. Astfel, Guvernul României are
obliga ția identific ării de solu ții care s ă pun ă în practic ă politici de mediu care s ă se alinieze
la politicile europene și mondiale de protejare a mediului. De altfel, în c alitate de membr ă a
Uniunii Europene, România s-a obligat s ă respecte toate politicile europene în domeniul
mediului și beneficiaz ă în aceast ă perioad ă de un program opera țional dedicat finan ță rii
problematicilor legate de mediu.
II. Din punctul de vedere al administr ării riscurilor, s-a constatat c ă solu țiile tehnice
propuse prin scenariile 1 și 2a) din tez ă sunt eliminate aproape integral prin solu țiile propuse
prin scenariile 2b) și 3.

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
31 III. Varianta propus ă prin scenariul 3 este singura modalitate de protej are a resurselor
naturale antropice. Utilizarea în continuare a surs elor de energie fosile ar produce o cre ștere
a emisiilor de CO 2, care în timp ar fi devastatoare pentru omenire. D e aceea, unul dintre
obiectivele propuse de ță rile Uniunii Europene este de a reduce emisiile de 4 ori la orizontul
anului 2050, urm ărindu-se o puternic ă ,,decarbonizare” a sistemului energetic prin apela rea
la sursele regenerabile de energie. Totodat ă scopul utiliz ării unei surse regenerabile este de
protejare a mediului înconjur ător precum și cre șterea siguran ței în alimentarea cu energie.
IV. Ținând cont de a șezarea geografic ă a Comunei Bl ăjel, jud. Sibiu, de caracteristicile
climatice, de caracteristicile solului (a șa cum s-a ar ătat mai sus) rezult ă ca optim ă utilizarea
ca și surs ă de energie regenerabil ă solul, iar pompele de c ăldur ă utilizate cele sol-ap ă.

CONCLUZII

ANALIZ Ă COMPARATIV Ă PRODUCERE E-SRE

Pentru a putea face o analiz ă comparativ ă exact ă a rentabilit ății economice și
financiare a producerii de EE din cele trei SRE stu diate, ar trebui ca cele trei analize s ă fi
fost f ăcute în acelea și ipoteze de lucru. Acest lucru este practic imposi bil, din câteva motive:
– analizele nu au fost f ăcute la acela și moment în timp, întrucât cazurile studiate sunt
reale, momentele considerate optime pentru investi ție au fost apreciate distinct, investitorii
sunt diferi ți, iar ultimii ani de criz ă global ă au dat de gândit fiec ăruia în parte;
– din p ăcate, Legea 220/2008 ofer ă predictibilitate pân ă în anul 2025, ceea ce a
implicat efectuarea unor analize în leg ătur ă direct ă cu acest termen final predictibil;
– amortizarea instala țiilor, respectiv a construc țiilor, se face în termene total diferite,
ceea ce a impus alegerea unor durate ale amortiz ării u șor diferite.
Cu toate acestea, exist ă și situa ții care au fost tratate cu aceea și unitate de m ăsur ă în
toate cele trei cazuri studiate:
– pentru o evaluare precaut ă, în calculul veniturilor se ia în calcul o valoare medie a
energiei electrice tranzac ționat ă pe PZU de 40 eur/MW, cu toate c ă pre țurile actuale ale
pie ței nu coboar ă sub 50 eur/MW. În acela și sens, în evaluarea costurilor de func ționare, se
iau în calcul valori maximale ale pie ței;

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
32 – pre țul de comercializare a certificatelor verzi luat în calcul este cel preluat din
tranzac țiile pe PCCV, respectiv 57 eur/1 CV, cu aceea și men țiune f ăcut ă și în celelalte studii
de caz c ă pentru 2015 și 2016 se prevede o sc ădere a valorii de tranzac ținare a unui CV,
pân ă la valoarea lui minimal ă prev ăzut ă de Legea 220/2008 actualizat ă, de 29-30 eur/1 CV;
– pentru o estimare mai corect ă a veniturilor și cheltuielilor, s-a luat în calcul un indice
de variație de 2%, care va acoperi și faptul c ă valoarea Certificatelor Verzi se actualizeaz ă
în fiecare an cu indicele de infla ție EUROSTAT;
– condi țiile de contractare a unui credit sunt similare: du rat ă 10 ani, dobând ă 8% la
sold, rambursare în rate lunare egale, cuantum apro ximativ 50% din valoarea f ără TVA a
investi ției;
– valoarea investi țiilor a fost cuantificat ă în aceea și moned ă, moneda european ă;
– analizele de senzitivitate au pornit de la acelea și premise, respectiv sc ăderea
veniturilor, sau cre șterea cheltuielilor cu procente relativ similare (2 0%).
– rata de actualizare luat ă în calcul a fost aceea și, de 5%;
– cota de impozit pe profit luat ă în calcul a fost aceea și, de 16%;
Din acest punct de vedere, luând în calcul situa țiile analizate și indicatorii calcula ți, se
poate face o sintez ă și o scurt ă analiz ă comparativ ă, punând în acela și tabel date relativ
similare (rezultatele din analiza standard, respect iv din fiecare analiz ă de senzitivitate în
parte). Au rezultat tabelele 5.1, 5.2 și 5.3 de mai jos.
Tabel 5.1.
Analiza comparativ ă E-SRE, varianta standard
Caracteristic ă Valoare
Eolian Solar Biomas ă
Pre ț pe MW instalat [eur] 1.709.790 eur 1.750.912 eur 1.900.210 eur
Factor de capacitate [%] 33,39% 14,27% 95%
VAN [eur] 1.719.468 eur 6.670.840 eur 36.639.494 eur
RIR [%] 6,35% 10,44% 42,69%
DRI [ani] 11,12 ani 10,17 ani 2,80 ani

Tabel 5.2.
Analiza comparativ ă E-SRE, senzitivitatea 1
Caracteristic ă Valoare
Eolian Solar Biomas ă
VAN [eur] 995.368 eur 355.371 eur 24.428.309 eur
RIR [%] 5,58% 5,31% 31,49%
DRI [ani] 15,27 ani 13,72 ani 3,81 ani

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
33 Tabel 5.3.
Analiza comparativ ă E-SRE, senzitivitatea 2
Caracteristic ă Valoare
Eolian Solar Biomas ă
VAN [eur] 1.512.176 eur 5.999.680 eur 34.364.183 eur
RIR [%] 6,19% 9,92% 40,54%
DRI [ani] 11,22 ani 10,46 ani 2,95 ani

Ca și o concluzie final ă, având în vedere aspectele legislative actuale, di n punct de
vedere al rentabilit ății financiare, ordinea rentabilit ății economico-financiare a utiliz ării
resurselor studiate este clar ă: biomas ă, solar, eolian.
Concluziile cercet ărilor prezentate sunt expuse sub forma unei analize de tip SWOT.
Acest tip de analiz ă permite identificarea în mod distinct și clar diverse avantaje-
dezavantaje, respectiv oportunit ăți-riscuri în ceea ce prive ște utilizarea resurselor
regenerabile de energie.

AVANTAJE ALE UTILIZ ĂRII SURSELOR DE ENERGIE REGENERABIL Ă

• Protejarea mediului și a resurselor clasice de energie . În contextul actual, caracterizat
de cre șterea alarmant ă a polu ării cauzate de producerea energiei prin arderea
combustibililor fosili, devine din ce în ce mai imp ortant ă reducerea utiliz ării și a
dependen ței de ace ști combustibili. Pe de alt ă parte, reducerea utiliz ării resurselor
clasice și diminuarea exploat ării excesive a acestora, cu consecin țe îngrijor ătoare în
înc ălzirea global ă, conduce la protejarea factorilor de mediu și echilibrarea
ecosistemului;
• Acordarea de certificate verzi și garantarea unui pre ț minim de tranzac ționare.
Așa cum s-a remarcat în mai multe rânduri de-a lungul lucr ării, prin Legea 220/2008 s-a
stabilit modul de subven ționare a energiei produse din surse regenerabile pr in acordarea
unui num ăr de certificate verzi pentru fiecare MWh produs, p recum și o plaj ă de
valorificare a acestora (27-55 eur/CV), cu specific a țiile deja f ăcute, pentru un termen
relativ lung (pân ă în 2025);
• Func ționarea sistemului de cote obligatorii de achizi ție în sprijinul produc ătorilor
de E-SRE. Aceea și Lege 220/2008 stabile ște sistemul de cote obligatorii pe care
furnizorii de energie trebuie s ă le achizi ționeze, raportându-se la cantitatea de energie

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
34 livrat ă de c ătre ace știa spre consumatorii finali. Se asigur ă în acest fel faptul c ă
produc ătorii de E-SRE „au loc în pia ță ”, marfa lor fiind important ă pentru func ționarea
tuturor celorlal ți participan ți la pia ță ;
• Accesul prioritar la re țele. Legea 123/2012 stabile ște c ă energia produs ă din surse
regenerabile are prioritate la preluarea în re țelele de transport și distribu ție ale SEN;
• Lipsa polu ării . Energia solar ă și energia eolien ă au emisia zero de substan țe poluante și
GES, datorit ă faptului c ă nu se ard combustibili. În cazul utiliz ării energiei geotermale
(pompele de c ăldur ă) și biomasei (arderea biogazului), poluarea este mini m ă;
• Gestiunea de șeurilor . Producerea de energie solar ă, eolian ă și geotermal ă nu implic ă
producerea nici a unui fel de de șeuri, iar în cazul biomasei, „de șeurile” rezultate sunt
nepoluante și integral reciclabile, ba chiar benefice pentru ag ricultur ă (compostul);
• Costuri de instalare în sc ădere . Costul energiei electrice produse în instala țiile
moderne de producere energie din SRE a sc ăzut substan țial în ultimii ani, ajungând în
anumite cazuri s ă fie chiar mai mic decât în cazul energiei generate din combustibili;
• Costuri reduse de scoatere din func țiune . Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din func țiune pot fi de câteva ori mai mari decât
costurile centralei, în cazul instala țiilor de producere energie din SRE costurile de
scoatere din func țiune, la cap ătul perioadei normale de func ționare, sunt minime,
acestea putând fi integral reciclate;
• Finan țare alternativ ă. Spre deosebire de instala țiile clasice de producere energie
electric ă și termic ă, cel pu țin deocamdat ă (urm ătorii 10-15 ani), instala țiile de producere
a energiei din SRE și cele pentru eficientizare energetic ă beneficiaz ă de scheme de
ajutor financiar consistent (certificate verzi, cer tificate de gaze cu efect de ser ă, finan ță ri
nerambursabile, prioritate în preluarea energiei pr oduse în SEN etc). Aceste scheme de
finan țare fac investi țiile în domeniu mult mai accesibile și cresc rentabilitatea investi ției.
• Stimularea amenaj ării, des țelenirii și/sau lucr ării terenurilor . Fie c ă este vorba de
energie eolian ă sau solar ă, suprafe țele afectate de instala ții sunt destul de mari, ceea ce
presupune facilit ăți de acces la teren sau în cadrul terenului la inst ala ții, amenaj ări
speciale importante (postamente, platforme tehnolog ice etc), prin urmare p ăstrarea unui
teren îngrijit, curat. În cazul biomasei, având în vedere c ă materia prim ă utilizat ă este
ob ținut ă majoritar prin exploatarea p ământului, sute sau mii de hectare de teren agricol
cap ătă sens: terenurile sunt lucrate și îngr ăș ate natural (cu n ămolul de fermentare

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
35 rezultat din fermentare), r ămâne tot mai pu țin teren agricol nelucrat, crescând astfel
productivitatea în agricultur ă.

DEZAVANTAJE ALE UTILIZ ĂRII SURSELOR DE ENERGIE REGENERABIL Ă

• Pre ț in țial . La început, un important dezavantaj al produc ției de energie din SRE a fost
pre țul destul de mare de producere a energiei și fiabilitatea relativ redus ă a instala țiilor.
În ultimii ani, îns ă, pre țul de produc ție pe unitate de energie electric ă a sc ăzut drastic,
prin îmbun ătățirea parametrilor tehnici ai instala țiilor.
• Infrastructur ă deficitar ă. Dac ă se iau în considerare urm ătoarele aspecte:
– datele centralizate în tabelul 5.1, conform c ărora se poate spune c ă valoarea
investi ției într-o instala ție complet ă de producere a energiei din surse regenerabile
este cuprins ă între 1,7 – 1,9 milioane eur / 1 MWh instalat;
– faptul reliefat în cadrul paragrafului 1.4.1 din pr ezenta lucrare, cum c ă media sumelor
investite în UE pentru fiecare MWh eolian instalat este de 1,31 milioane eur;
– echipamentele utilizate în investi ții sunt aproape integral de pe pia ța european ă, prin
urmare sumele investite în echipamente și tehnologie sunt similare;
– concluzia enun țat ă și fundamentat ă la finalul capitolului IV din prezenta lucrare, cu m
că toate costurile necesare autoriz ării unei investi ții în domeniul producerii de
energie în România se ridic ă la aproximativ 200.000 eur, ceea ce înseamn ă un cost
mediu de 20.000 – 50.000 eur repartizat pe fiecare MWh instalat, se poate trage o
concluzie important ă, și anume c ă un investitor în instala ții de producere a energiei
din surse regenerabile în România, nevoit fiind s ă asigure, pe lâng ă re țeaua de
transport c ătre cea mai apropiat ă re țea de transport și distribu ție existent ă a SEN și
eventuala redimensionare a re țelei existente a SEN, pentru a putea deveni cu adev ărat
furnizor de energie electric ă în SEN, este obligat s ă investeasc ă sume importante de
bani în modernizarea infrastructurii de transport și distribu ție existente, care cresc
destul de mult costul propriei investi ții. Asta arat ă, din p ăcate, dimensionarea
deficitar ă a infrastructurii existente de transport și distribu ție a energiei electrice, în
care Statul Român ar trebui s ă investeasc ă sume importante de bani, cu scopul
echilibr ării corecte și moderniz ării. În acest fel, Statul Român ar veni și în sprijinul
investitorilor din domeniul producerii de energie, sprijin care mai târziu s-ar întoarce

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
36 în favoarea sa, prin intermediul diverselor contrib u ții la bugetul de stat ale întregului
lan ț de entit ăți implicate: exploatator de resurse, produc ător, transportator, operator
distribu ție, consumator final;
• Poluarea vizual ă și sau sonor ă. Unele instala ții au o apari ție nepl ăcut ă (suprafe țe mari
afectate, ori dimensiuni mari), altele sunt prea g ălăgioase (eolienele). Al ții sus țin c ă
turbinele eoliene afecteaz ă mediul și ecosistemele din împrejurimi, omorând p ăsări și
necesitând terenuri mari virane pentru instalarea l or. Cu toate acestea, instala țiile
moderne au o apari ție atractiv ă stilizat ă, iar statisticile arat ă c ă autoturismele omoar ă
mai multe p ăsări pe an decât turbinele.
• Varia ția parametrilor de mediu . Un dezavantaj practic este varia ția în viteza
vântului, sau în emisia de radia ție solar ă. Multe locuri pe P ământ nu pot produce
destul ă electricitate folosind puterea eolian ă sau cea solar ă și din aceast ă cauz ă energia
eolian ă și energia solar ă nu sunt viabile în orice loca ție. Tocmai de aceea se fac studii
de vânt în prealabil, exist ă h ărți geotermice sau aplica ții complexe care estimeaz ă capa-
citatea iradia ției solare și acestea trebuie consultate înaintea începerii ori c ărei investi ții.

OPORTUNIT ĂȚ I ALE UTILIZ ĂRII SURSELOR DE ENERGIE REGENERABIL Ă

• Securitate energetic ă intern ă. Produc ția de energie din surse regenerabile de energie
contribuie direct la cre șterea securit ății energetice interne, asigurându-ne independen ța
energetic ă a ță rii fa ță de furnizorii externi de energie, prin diversifica rea resurselor;
• Subven ții agricole . În situa ția dezvolt ării proiectelor de energie din biomas ă, fermierii
care livreaz ă materie prim ă investitorilor în instala ții de producere energie au siguran ța
desfacerii produselor și pot accesa subven ții APIA ori alte tipuri de finan ță ri pentru
lucrarea terenurilor sau modernizarea echipamentelo r agricole. În plus, având
siguran ța desfacerii, sunt dispu și s ă fac ă diverse investi ții în agricultur ă chiar și cu
bani proprii. În acest fel, pia ța de energie regenerabil ă din biomas ă creeaz ă premise
reale pentru dezvoltarea sectorului agricol în țar ă și a pie ței agricole;
• Pre ț terenuri . Pe o pia ță imobiliar ă în care pre țul terenurilor este conceput pe baz ă de
cerere și ofert ă, o cerere mai mare de terenuri, în special de dime nsiuni mari, va
produce o cre ștere a pie ței terenurilor, astfel încât diver și proprietari de terenuri pot
beneficia indirect de pe urma dezvolt ării pie ței de produc ători de energie regenerabil ă.

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
37 Se reitereaz ă în acest sens faptul c ă pentru 1MWh de energie solar ă produs ă este
necesar ă o suprafa ță de circa 2 ha teren, iar în domeniul eolian fiecar e turbin ă „are
nevoie” de minim 2,5 – 3 ha teren aferent;
• Amortizare rapid ă. Având în vedere diversele forme de subven ționare a investi țiilor
în energie regenerabil ă, cel pu țin la acest moment, consider ăm c ă investitorii care
doresc s ă dezvolte o afacere în domeniul producerii energiei au acum oportunitatea
amortiz ării mult mai rapide a investi țiilor. Se apreciaz ă c ă aceste oportunit ăți sunt
trec ătoare și trebuie profitat de ele atunci când exist ă. În acela și sens, remarc ăm faptul
că travers ăm o perioad ă de progres tehnologic, în care tehnologia de produ cere a
energiei regenerabile se îmbun ătățește permanent, scad costurile echipamentelor și, în
consecin ță , a energiei brut ă produse și cresc randamentele echipamentelor;
• Relansare economic ă. Trebuie recunoscut c ă prin facilit ățile financiare, prin
multitudinea posibilit ăților de finan țare nerambursabil ă extern ă, prin infuzia extern ă de
capital (fie prin finan ță ri nerambursabile externe, fie prin intr ări pe pia ța energetic ă din
România a unor juc ători importan ți de pe pia ța de energie extern ă), se ofer ă ță rii
noastre o oportunitate important ă de relansare economic ă. Bineîn țeles c ă aceast ă
oportunitate se leag ă și de modul în care România va fi în stare s ă ofere garan ții și
credibilitate în fa ța tuturor poten țialilor investitori și finan țatori externi;
• ESCO, EVO . În ultimii ani, companii de elit ă la nivel mondial din domeniul eficien ței
energetice încearc ă s ă implementeze în lume principii pe care le consider ăm cu
adev ărat revolu ționare. Unul dintre cele mai revolu ționare const ă în acceptarea ca și
garan ție bancar ă, în scopul contract ării de credite pentru investi ții în acest domeniu, a
contravalorii cantit ății de energie electric ă sau termic ă economisit ă prin implementarea
unei instala ții de eficien ță energetic ă. Printre cei mai mari investitori în acest fel de
principii se num ără compania canadian ă ESCO (EScaping COmpany), sau compania
britanic ă EVO (Energy Valuation Organization).

AMENIN ȚĂ RI/RISCURI ALE UTILIZ ĂRII SURSELOR DE ENERGIE
REGENERABIL Ă

• Lips ă predictibilitate . Unul dintre cele mai mari riscuri pe care și le asum ă orice
investitor azi, indiferent c ă este vorba de domeniul energiei sau alt domeniu, d ar cu

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
38 atât mai mult în domeniul energiei este lipsa de pr edictibilitate. Instabilitatea politic ă
din țar ă, desele modific ări legislative, lipsa de maturitate în special poli tic ă fac orice
investi ție cu b ătaie pe termen mediu și lung deosebit de greu de estimat și
implementat. Dincolo de faptul c ă echipamentele și tehnologia sunt în continu ă
modernizare și schimbare, nu pot fi estimate cu siguran ță termene de autorizare (sau
sunt luate în calcul din start termene foarte lungi , care deformeaz ă investi ția), pre țuri
de pia ță ale energiei sau certificatelor verzi, tranzac ționare pe pia ța reglementat ă
versus pia ța concuren țial ă, cantitatea de certificate verzi subven ționat ă (care e în
permanent ă schimbare) și toate înseamn ă timp și bani. Iar în lipsa unor previziuni
financiare clare, în condi țiile în care investi țiile în domeniul energetic sunt destul de
mari (zeci de milioane de eur), sunt destul de greu de g ăsit investitori serio și care s ă-și
asume asemenea riscuri financiare pe termen îndelun gat. Raportând aceste aspecte
strict la studiile de caz prezentate în lucrarea de fa ță , cu toate c ă pre țul energiei
electrice nu a mai coborât de luni de zile sub 50 e ur/1 MW vândut în SEN, s-a preferat
să se ia în calcul un pre ț de 40 eur, care s ă ofere un plus de asigurare împotriva unei
pie țe nepredictibile.
• Instabilitate legislativ ă. Cu toate c ă se putea detalia și la paragraful anterior, ca fiind
lips ă de predictibilitate, e de preferat s ă se men ționeze distinct acest aspect: cu toate c ă
Legea 220/2008 a fost publicat ă în 2008, anumite aspecte sunt aplicabile de curând .
Astfel, în conformitate cu prevederile HG 1892/2004 , pân ă în octombrie 2011,
indiferent de tehnologia utilizat ă, s-a acordat 1 CV pentru fiecare MW produs și livrat
în re țelele electrice. Doar începând cu noiembrie 2011, p rin actualizarea Legii
220/2008 (modific ări și complet ări ulterioare), se acord ă CV în acord cu aceast ă lege.
Se consider ă c ă procedeul des utilizat în România „hot ărârea de Guvern bate legea
adoptat ă de Parlament” este prea des întâlnit, periculos și de natur ă s ă creeze
instabilitate legislativ ă și lips ă de predictibilitate.
• Credite bancare . Ca și când pia ța energetic ă nu este suficient de incert ă, acesteia i se
adaug ă o alt ă mare sl ăbiciune: lipsa de implicare a b ăncilor în creditarea proiectelor de
investi ție pe termen lung. Astfel, chiar în condi țiile ob ținerii unei finan ță ri
nerambursabile, chiar și cu aport propriu important, investi țiile mari cer și credite
bancare, fie pentru finan țarea capitalului de lucru curent necesar implement ării sau
sus ținerii TVA pân ă la recuperare, fie pentru cofinan țarea investi țiilor pe termen lung.

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
39 Evalu ările unui dosar de finan țare bancar ă înseamn ă luni de zile, aprob ări speciale ale
centralelor b ăncilor din str ăin ătate, avize date cu mult ă întârziere, costuri mari și, în
final, aprobarea par țial ă sau solicitarea unor condi ții de creditare pe care investitorul
nu le poate indeplini (garan ții proprii imobiliare, altele decât cele finan țate, condi ții de
trageri sau de rambursare, comisioane de administra re sau de rambursare anticipat ă
etc). Din acest punct de vedere, se consider ă c ă este nevoie acut ă de modernizarea
sistemului bancar, care, cel pu țin la noi în țar ă, a traversat câ țiva ani de criz ă global ă
cu ni ște profituri exorbitante, ob ținute pe seama investitorilor de care alt ădat ă se rugau
să le calce pragul. B ăncile comerciale trebuie s ă se transforme din „exploatatori ai
pie ței” în parteneri de business.
• Pie țe blocate . Cu toate c ă exist ă cadrul legslativ pentru valorificarea certificatel or CO 2
de destul ă vreme, pia ța reglementat ă de CO 2 întârzie s ă se deschid ă și s ă produc ă
efecte. Se estimeaz ă astfel neîncas ări de milioane de eur, care ar putea intra în
România prin valorificarea acestei oportunit ăți, în condi țiile în care produc ători mari
de energie din Europa și din lume sunt nevoi ți s ă achizi ționeze astfel de certificate și
au o arie deosebit de îngust ă de achizi ție.
• Afectare ecosistem . Este vorba în special de turbinele eoliene, care au fost martore la
diverse accidente în raport cu p ăsările care survoleaz ă zona, dar turbinele moderne au
mecanisme de protec ție care au redus consistent acest gen de accidente, astfel încât
ecosistemul s ă aibe cât mai pu țin de suferit.

PROPUNERI ȘI DIREC ȚII VIITOARE DE CERCETARE

Punând în balan ță cele prezentate mai sus, se apreciaz ă c ă investi țiile în unit ăți de
producere a energiei electrice din surse regenerabi le de energie sau de eficien ță energetic ă,
sunt nu numai rentabile din punct de vedere economi c și financiar, dar sunt și necesare,
pentru exploatarea cu m ăsur ă a rezervelor de resurse ale planetei, prezervarea și conservarea
mediului, reducerea polu ării, reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă, dar și consumul
eficient al energiei.
Din punctul de vedere al implement ării instala țiilor de eficien ță energetic ă, în prezenta
lucrare a fost prezentat un singur model, considera t cel mai complex și mai des întâlnit și
care combin ă dou ă tipuri de resurse regenerabile, respectiv energia geotermal ă (a solului) și

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
40 energia solar ă captat ă prin panouri solare, rolul de baz ă în instala ție avându-l pompele de
căldur ă care gestioneaz ă energia solului. Se propune ca și direc ție viitoare de cercetare
studierea fezabilit ății economice și financiare a utiliz ării instala țiilor de cogenerare.
Una dintre cele mai importante direc ții de cercetare pe viitor, a șa cum este men ționat
și pu țin mai sus, este direc ția indicat ă de companiile ESCO și EVO, în special cu privire la
acceptarea ca și garan ție bancar ă, în scopul contract ării de credite pentru investi ții în acest
domeniu, a contravalorii cantit ății de energie electric ă sau termic ă economisit ă prin
implementarea unei instala ții de eficien ță energetic ă.
De asemenea, o alt ă direc ție important ă de cercetare este studierea fezabilit ății
economico-financiare a eficientiz ării energetice a tuturor cl ădirilor din România, în care
sens exist ă deja importante aloc ări financiare atât guvernamentale, cât și europene.
Nu în ultimul rând, din punctul de vedere al unit ăților de producere a E-SRE, se
propune ca posibil ă direc ție viitoare de cercetare analiza economico-financia r ă a utiliz ării
altor resurse regenerabile, cum ar fi energia hidro sau energia generat ă din biodiesel.

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
41 ABREVIERI ȘI ACRONIME

ANRE – Autoritatea Na țional ă de Reglementare în domeniul Energiei
APIA – Agen ția de Pl ăți și interven ții în agricultur ă
APDRP – Agen ția de Pl ăți pentru Dezvoltare Rural ă și Pescuit
CE – Comisia European ă
Ch – Cheltuieli
CO 2 – Dioxid de carbon
COP – Coeficient de performan ță
CV – Certificate verzi
EE – Energie electric ă
E-SRE – Energie din surse regenerabile
EWEA – Asocia ția European ă pentru Energie Eolian ă (traducere din limba englez ă)
GES – Gaze cu efect de ser ă
HG – Hot ărâre de Guvern
LEA – Linie electric ă aerian ă
LES – Linie electric ă subteran ă
MO – Monitor Oficial
OG – Ordonan ță de Guvern
OUG – Ordonan ță de Urgen ță a Guvernului
PIB – Produs Intern Brut
PNAER – Planul Na țional de Ac țiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile
PT – Proiect Tehnic
SEN – Sistemul Electroenergetic Na țional
SF – Studiu de fezabilitate
SO – Studiu de Oportunitate
SRE – Surse regenerabile de energie
UE – Uniunea European ă
V – Venituri

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
42 BIBLIOGRAFIE

Lucr ări știintifice și monografii
[1]. Ackerman, T.; Anderson, G.; Soder, L . – Distributed generation: A definition,
Electric power System Research, 2001
[2]. Ackermann, T. – Wind power in power systems , John Wiley&Sons, 2005
[3]. Alpopi, C; Florescu, M. – Utilizarea surselor de energie regenerabile, Editura ASE
Bucure ști, 2006
[4]. Agapitidis, I.; Zafiris, C. – Energy Exploitation of Biogas: European and Nationa l
perspective , 2nd International Conference of the Hellenic Soli d Waste Management
Association, 2006
[5]. Al Seadi, T. ; Rutz, D. ; Prassl, H. ; Köttner, M. ; Finsterwalder,T. ; Volk, S. ;
Janssen, R. ; Ofi țeru, A. ; Adamescu, M. ; Bodescu, F. ; Ionescu, D. (pentru p ărțile
specifice României) – Biogazul – ghid practic , 2008
[6]. Al Seadi, T. – Good practice in quality management of AD residues from biogas
production. Report made for the International Energ y Agency, Task 24- Energy from
Biological Conversion of Organic Waste , published by IEA Bioenergy and AEA
Technology Environment, Oxfordshire, United Kingdom , 2001
[7]. Amon, T.; Kryvoruchko, V.; Amon, B.; Moitzi, G.; Bu ga, S.; Lyson, D. F.; Hackl,
E.; Jeremic, D.; Zollitsch, W.; Pötsch, E. – Optimierung der Biogaserzeugung aus den
Energiepflanzen Mais und Kleegras , published by Bundesministeriums für Land- und
Forstwirtschaft, Umwelt- und Wasserwirtschaft, Wien , Austria, 2003
[8]. Amon, T.; Kryvoruchko, V.; Amon, B.; Schreiner, M. – Untersuchungen zur Wirkung
von Rohglycerin aus der Biodieselerzeugung als leis tungssteigerndes Zusatzmittel zur
Biogaserzeugung aus Silomais, Körnermais, Rapspress kuchen und Schweinegülle ,
published by Südsteirische Energie – und Eiweißerze ugung Reg.Gen.m.b.H., Mureck,
Austria, 2004
[9]. Apostol, I.; P ătra șcu, A. – Accesul la energie curat ă – Sursele regenerabile de
energie în România , Terra mileniul III, 2006
[10]. Bădescu, Z.; Popescu, C. – Energia din surse regenerabile , RENTROP &
STRATON, 2010

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
43 [11]. Bălan, M. – Energii regenerabile , Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca, Editura
UT PRES, 2007
[12]. Boukis, I.; Sioulas, K.; Chatziathanassiou, A.; Ka kaniaris, A.; Mavrogiorgos, D. –
Development of networking and synergies for Anaerob ic Digestion energy schemes
based on agro-industrial wastes in Southern Europe , Energy Efficiency and Agricultural
Engineering” Proceedings of the Union of Scientists , Rousse-Bulgaria, 2002
[13]. Costea, A. – Estimarea poten țialului eolian în zone cu orografie complex ă,
Universitatea din Oradea, Școala Doctoral ă a Facult ății de inginerie electric ă, 2007
[14]. Duffie J.A., Beckman, W.A. – Solar Engineering of Thermal Processes Second
Edition , New York, Willey – Interscience Publication, 2006
[15]. Efficiency Valuation Organization – International Energy Efficiency Financing
Protocol ; 2009
[16]. Gasler, J. – Future of energy , Springer, 2007
[17]. Goswami, D.J.; Kreith, K.; Kreider, J.F. – Principles of Solar Engineering ,
Philadelphia, 1999
[18]. Ilarie, I.; Merce,E.; Sab ău,D.; Merce, C.C. – The quantization of intensufication
tendency of cereals production in central and east European countries , Buletinul
știin țific USAMV; vol 64 (1-2); Cluj-Napoca, 2007
[19]. Jitea, I.M. – Metode simulative de analiz ă a unor schimb ări de politic ă agricol ă la
nivel de ferm ă, Editura Digital Data, Cluj-Napoca, 2011
[20]. Marian, M.; Merce, E.; Merce, Elena – Introducere în managementul exploata țiilor
agricole, Editura Intel Credo, 1994
[21]. Masters, G.S. – Renewable and efficient electric power systems , Wiley – IEEE, 2004
[22]. Meliss M. – Renewable Energy Sources – Internship (in German „Regenerative
Energiequellen – Praktikum“), Spinger Verlag Berlin , Germany, 1997
[23]. Merce, E.; Merce, C.C.; Arion, H. F. – Optimizarea pragului de rentabilitate în
raport cu m ărimea de ie șire a unui sistem de produc ție ; vol. Lucr ări știin țifice, seria
agricultur ă-horticultur ă; 1999
[24]. Merce, C.C., Merce, E., Arion, F. – Romania’s agriculture in real terms , Buletinul
USAMV, Cluj-Napoca, 2001
[25]. Merce, E.; Merce, C. C. – Agricultura României și perspectiva integr ării europene ,
Lucr ări știin țifice, Seria, Vol. II, Fac. De Management Agricol,T imi șoara, 2000

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
44 [26]. Merce, E.; Merce, Elena – Performan țe, decalaje și strategii posibile în produc ția
agricol ă a României , Lucr ări știin țifice, vol. 14, Chi șin ău, 2005
[27]. Negrean, P.; Țân ță rean, C; Golovanov, N.; Postolache, P. – Managementul surselor
regenerabile de energie , Unesco Pub, 2008
[28]. Nistor, I. – Finan țele întreprinderii , Editura “Presa universitar ă clujean ă”, Cluj –
Napoca; 2002
[29]. Oancea, M. – Managementul modern în unit ățile agricole, Editura Ceres, Bucure ști,
2003
[30]. POP, F. – Premisele cooper ării interna ționale pentru utilizarea pa șnic ă a energiei
nucleare și progresele realizate de dreptul nuclear , Revista Transilvan ă de Știin țe
Administrative (rtsa.ro), 2007
[31]. Sân ă, S.; Arion, F.; Vac, C.; Scridon, S. – Sources of Biofuels in Romania , Bulletin of
University of Agricultural Scienses and Veterinary Medicine Cluj-Napoca –
Agriculture,, 2011
[32]. Scridon, S.; Pamfil, D.; Socaciu, C.; Sân ă, S., Vac, C. – Analiza SWOT a resurselor
regenerabile din regiunea de dezvoltare nord-vest , Bulletin of University of Agricultural
Scienses and Veterinary Medicine Cluj-Napoca – Hort iculture, 2012
[33]. Simeonov, I.; Denchev, D.; Baykov, B. – Development of new technologies for
production of heat and electric power from organic wastes for increasing the economic
efficiency of the final products , Advances in Bulgarian Science, 2006;
[34]. Sorensen, B. – Renewable Energy, its physics, engineering, use, en vironmental
impacts, economy and planning aspects , Elsevier Science, USA, 2004
[35]. Stoyanov, M.; Baykov, B.; Danev, A. – Development of Technological regimes for
Producing Biogas from Buffalo Dung , Bulgarian Journal of Agricultural Sciences, 2,
1996
[36]. Tatu, N.I.; Alexandru,C. – Tracking mechanism for a group of photovoltaic modu les ,
in 25 th European Photovoltaic Solar Energy Conference and Exhibition / 5th World
Conference on Photovoltaic Energy Conversion, Valen cia, Spain, 2010
[37]. Vac, C.; Sân ă, S.; Arion, F. – Renewable Energy Market in Romania , Bulletin of
University of Agricultural Scienses and Veterinary Medicine Cluj-Napoca –
Horticulture, 2011;

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
45 [38]. Vac, C.; Arion, F.; Sân ă, S.; Scridon, S. – Research and conclusions of legal and
economic feasibility of renewable energy in Romania , Bulletin of University of
Agricultural Scienses and Veterinary Medicine Cluj- Napoca – Horticulture, 2012
[39]. Verbonen, I. – Management și eficien ță , Editura Nora, Bucure ști, 1994
[40]. Vi șa, I.; Du ță , A. – Sustainable Energy , Transilvania University of Bra șov Publishing
House, Bra șov, 2008
[41]. Volk, S.; Kolev, N.; Garvanska, S.; Ofiteru, A.; A damescu, M.; Bodescu, F.; Al
Seadi, T. – The Biogas Market in Southern and Eastern Europe: P romoting Biogas by
Non-technical Activities – Proceedings of the 16th European Biomass Confere nce and
Exhibition; Valencia, Spain, 2008

Documente juridice – legisla ție
[42]. *** – Cartea Alb ă a Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitara „Energy for
the future: renewable sources of energy”, http://www.infomediu.eu/en/bioenergie.html
[43]. *** – Decizia Comisiei Europene C (2011) 4938
[44]. *** – Directiva 90/377/EEC a Consiliului privind Pr ocedura comunitar ă de
îmbun ătățire a transparen ței pre țului la electricitate, 1990;
[45]. *** – Directiva 90/547/EEC a Parlamentului European și a Consiliului privind
tranzitul energiei electrice prin re țelele de transport;
[46]. *** – Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind
promovarea cogener ării pe baza cererii de energie termic ă util ă pe pia ța intern ă a
energiei;
[47]. *** – Directiva 2005/89/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 ianuarie
2006 privind m ăsurile menite s ă garanteze siguran ța aprovizion ării cu energie electric ă și
investi țiile în infrastructuri;
[48]. *** – Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind
promovarea utiliz ării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de
abrogare a Directivei 2001/77/CE și Directivei 2003/30/CE;
[49]. *** – Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie
2009 privind normele comune pentru pia ța intern ă a energiei electrice și de abrogare a
Directivei 2003/54/CE ;

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
46 [50]. *** – HG nr. 425/1994 privind aprobarea Regulamentu lui pentru furnizarea și
utilizarea energiei termice, M.O. nr. 238 / 1994;
[51]. *** – HG nr. 365/1998 privind înfiin țarea Companiei Na ționale de Electricitate SA, a
Societ ății Na ționale “Nuclearelectric ă” SA și a Regiei Autonome pentru Activit ăți
Nucleare, prin reorganizarea Regiei Autonome de Ele ctricitate “Renel”, M.O. nr.357 /
2000;
[52]. *** – HG nr. 138/2000 privind programul de restruct urare în sectorul energiei
electrice și termice, M.O. nr. 89 / 2000;
[53]. *** – HG nr. 627/2000 privind reorganizarea Compani ei Na ționale de Electricitate –
SA, M.O. nr. 357 / 2000;
[54]. *** – HG nr. 443/2003 pentru promovarea productiei de energie electric ă din surse
regenerabile de energie, M.O. nr. 383/ 2003;
[55]. *** – HG nr. 890/2003 privind aprobarea foii de par curs din domeniul energetic din
România, M.O. nr. 581 / 2003;
[56]. *** – HG nr. 1535/2003 privind aprobarea Strategiei de Valorificare a Surselor
Regenerabile de Energie, M.O. nr. 8 / 2004;
[57]. *** – HG nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentu lui de furnizare a energiei
electrice la consumatori, M.O. nr. 673 / 2004;
[58]. *** – HG nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedur ii de realizare a evalu ării de
mediu pentru planuri și programe, M.O. nr. 812/ 2006;
[59]. *** – HG nr. 1429/2004 privind aprobarea Regulament ului de certificare a originii
energiei electrice produse din surse regenerabile d e energie, M.O. nr. 843 / 2004;
[60]. *** – HG nr. 1892/2004 + norme metodologice de apli care privind stabilirea
sistemului de promovare a producerii energiei elect rice din surse regenerabile de energie,
M.O. nr. 1056 / 2004;
[61]. *** – HG nr. 958/2005 care modific ă și completeaz ă HG 443/2003 și HG 1892/2004,
M.O. nr. 809 / 2005;
[62]. *** – HG nr. 1844/2005 actualizat ă, privind promovarea utiliz ării biocarburan ților și
a altor carburan ți regenerabili pentru transport, M.O. nr. 44 / 2006 ;
[63]. *** – HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de ser ă, modificat ă și completat ă prin HG 133/2010, M.O. nr.
554 / 2006;

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
47 [64]. *** – HG nr. 410/2007 pentru aprobarea Regulamentul ui de organizare și functionare
al Autorit ății Na ționale de Reglementare în domeniul Energiei, M.O. n r.1023 / 2004;
[65]. *** – HG nr. 553/2007 privind modificarea și completarea Regulamentului pentru
acordarea licen țelor și autoriza țiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin HG
540/2004, M.O. nr. 404 / 2007 ;
[66]. *** – HG nr. 638/2007 privind deschiderea integral ă a pie ței de energie electric ă și
gaze naturale, M.O. nr. 427 / 2007;
[67]. *** – HG nr. 1.069/2007 privind aprobarea “Strategi ei energetice a României pentru
perioada 2007-2020” , M.O. nr. 781/ 2007;
[68]. *** – HG nr. 28/2008 privind aprobarea con ținutului-cadru al documenta ției tehnico-
economice aferente investi țiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de i nvesti ții și lucr ări de interven ții, M.O.
nr. 48 / 2008;
[69]. *** – HG nr. 90/2008 privind aprobarea Regulamentul ui privind racordarea
utilizatorilor la re țelele electrice de interes public, M.O. nr.109 / 20 08;
[70]. *** – HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și
private asupra mediului, M.O. nr. 481 / 2009;
[71]. *** – Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate public ă, M.O.
nr. 472 / 2011;
[72]. *** – Legea nr. 10/1995 privind Calitatea în constr uc ții, M.O.nr. 817, 2002;
[73]. *** – Legea nr. 21/1996 – Legea concuren ței, M.O. nr.88 / 1996;
[74]. *** – Legea nr. 14/1997 pentru ratificarea Tratatul ui Cartei Energiei și a Protocolului
Cartei Energiei privind eficien ța energetic ă și aspectele legate de mediu, încheiate la
Lisabona la 17 decembrie 1994, M.O. nr. 26 / 1997;
[75]. *** – Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publi c ă și regimul juridic al acesteia,
M.O. nr. 415 / 2003;
[76]. *** – Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficien t ă a energiei, M.O. nr. 291 / 2006;
[77]. *** – Legea nr. 13/2007 – Legea Energiei Electrice (art. 7-11), M.O. nr. 172 / 2008;
[78]. *** – Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemul ui de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie, M.O. nr . 743 / 2008 ;
[79]. *** – Legea nr. 123/2012 – Legea energiei electrice și a gazelor naturale, M.O. nr.
485 / 2012;

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
48 [80]. *** – O.G. nr. 89/26.08.2004 privind unele m ăsuri pentru constituirea și utilizarea
eficient ă a veniturilor cu destina ție special ă în sectorul energetic, M. O. Nr. 799 / 2004;
[81]. *** – O.G. nr. 36/2.08.2006 privind instituirea pre țurilor locale de referin ță pentru
energia termic ă furnizat ă popula ției prin sisteme centralizate, M.O. nr. 692 / 2006;
[82]. *** – Ordin ANRE nr. 37/14 decembrie 2002 privind a probarea Metodologiei pentru
stabilirea pre țurilor/tarifelor de achizi ție a energiei electrice de la produc ători
independen ți și autoproduc ători, M.O. nr. 951 / 2002;
[83]. *** – Ordin ANRE 23/2004 privind Procedura de Supra veghere a emiterii
certificatelor de origine pentru energia electric ă produsa din surse regenerabile de
energie, M.O. nr. 928 / 2004;
[84]. *** – Ordin ANRE 45/2005 privind Procedura de Aloca re a sumelor de bani rezultate
din neindeplinirea de c ătre furnizorii de energie electric ă a cotelor obligatorii de achizi ție
de certificate verzi, M.O. nr. 1158 / 2005;
[85]. *** – Ordin ANRE 46/2005 privind aprobarea modifica rii cotei obligatorii de
achizi ție de certificate verzi de c ătre furnizorii de energie electric ă, M.O. nr. 1158 /
2005;
[86]. *** – Ordin ANRE 22/2006 privind Regulamentul de or ganizare și functionare a
pie ței de certificate verzi, M.O. nr. 919 / 2006;
[87]. *** – Ordin ANRE 35/2006 privind Metodologia de mon itorizare a pie ței angro de
energie electric ă pentru aprecierea nivelului de concurenta pe pia ța și prevenirea
abuzului de pozitie dominanta, revizuit ă prin Avizul nr. 7/2008 al ANRE con ținând
Procedura opera țional ă privind supravegherea func țion ării pie țelor de energie electric ă
administrate, a comportamentului participan ților și de detectare a unor ac țiuni cu caracter
concuren țial, M.O. nr. 1022 / 2006;
[88]. *** – Ordin ANRE 38/2006 privind Procedura de Monit orizare a pie ței certificatelor
verzi, M.O. nr. 1036 / 2006;
[89]. *** – Ordin ANRE 39/2006 privind Regulamentul pentr u calificarea produc ției
prioritare de energie electric ă din surse regenerabile de energie, M.O. nr. 1041 / 2006;
[90]. *** – Ordin ANRE 31/2011 pentru modificarea Anexei la Regulamentul privind
cadrul organizat de tranzac ționare a contractelor bilaterale de energie electri c ă, aprobat
prin Ordinul ANRE 06/2011, M.O. nr. 597 / 2005;

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
49 [91]. *** – Ordin ANRE 42/2011 privind Regulamentul de ac reditare a producatorilor de
energie electrica din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de
promovare prin certificate verzi;
[92]. *** – Ordinul Ministerului Mediului și P ădurilor Nr. 19/2010 pentru aprobarea
Ghidului metodologic privind evaluarea adecvat ă a efectelor poten țiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de in teres comunitar, M.O. nr. 531 / 2010;
[93]. *** – OUG nr. 124/2001 privind înfiin țarea, organizarea și functionarea Fondului
Român pentru Eficien ța Energiei, M.O. nr. 644 / 2001;
[94]. *** – OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, M.O. nr. 1196 / 2005;
[95]. *** – O.U.G. nr. 33/4.05.2007 privind modificarea și completarea Legii energiei
electrice nr.13/2007 și Legii gazelor nr. 351/2004, M.O. nr. 337 / 2007;
[96]. *** – Planul Na țional de Ac țiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile
(PNAER), 2010, Ministerul Economiei, Comer țului și Mediului de Afaceri,
http://www.minind.ro/pnaer/PNAER_29%20iunie_2010_fi nal_Alx.pdf
[97]. *** – Politica Energetic ă a Uniunii Europene – An Energy Policy for Europe,
http://europa.eu/legislation_summaries/energy/europ ean_energy_policy/l27067_en.htm;
[98]. *** – Procedura opera țional ă întocmit ă de OPCOM SA privind informa țiile asupra
pie ței de energie electric ă din România cu caracter public și cu caracter privat în
responsabilitatea SC OPCOM SA;
[99]. *** – Strategia Energetic ă a României pentru perioada 2007-2020, M.O. nr. 781 /
2007
[100]. *** – Strategia Europa 2020, www.maeur.ro
[101]. *** – Studiul Ministerului Economiei privind evalua rea poten țialului energetic actual
al surselor regenerabile de energie în România (sol ar, vânt, biomas ă, microhidro,
geotermie), 2006, Ministerul Economiei, Comer țului și Mediului de Afaceri,
http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studi i/potential_energetic.pdf

Lucr ări practice
[102]. SC Exex SRL – Studiu de Fezabilitate “Parc eolian în comuna Nalbant, jud.
Tulcea ”, 2010
[103]. SC Global ARM – Studiu de Fezabilitate ,,Complex industrial pentru producerea de
biogaz s și transformarea lui în energie electric ă”, în Cefa, jud. Bihor”, 2008

Călin Vac Rezumatul tezei doctorale
50 [104]. SC Global ARM – Studiu de Fezabilitate “Parc fotovoltaic în Piatra Craiului, jud.
Cluj ”, 2011
[105]. Prim ăria Bl ăjel, jud. Sibiu – Studiu de Fezabilitate “ Sistem înc ălzire și preparare ap ă
cald ă menajer ă cu o central ă termic ă cu pompe de c ăldur ă, care folosesc energie
regenerabil ă extras ă din sol” , 2011

Site-uri consultate
[106]. www.apdrp.ro, APDRP
[107]. www.afm.ro, Administra ția Fondului pentru Mediu
[108]. www.minid.ro, Ministerul Economiei
[109]. www.maeur.ro, Ministerul Afacerilor Europene
[110]. www.opcom.ro, SC OPCOM SA
[111]. http://www.infomediu.eu, Infomediu Europa, Revista de Mediu și Ecologie
[112]. http://ro.wikipedia.org, Wikipedia, Enciclopedia li ber ă
[113]. http://www.sunwind.ro
[114]. http://re.jrc.ec.europa.eu
[115]. www.echivalente .ro
[116]. http://www.energie-solara.com.ro
[117]. www.trust-expert.ro
[118]. http://www.instalatii.ro
[119]. www.eeef.eu
[120]. www.eib.org
[121]. http://www.energy.siemens.com