Egalitatea d e șanse pentru persoanele cu [603404]

Egalitatea d e șanse pentru persoanele cu
handicap: un plan de acțiune european (2004 –
2010)
Profitând de entuziasmul suscitat în 2003 de „Anul european al persoanelor cu handicap”,
Comisia dorește să exploateze rezultatele acestuia prin instituirea unui plan de acțiune
multianual. Obiectivul acestui plan de acțiune este integrarea, până în 2010, a problemelor
legate de handicap în politicile comunitare relevante și punerea în aplicare a unor acțiuni
concrete în domenii -cheie, pentru a îmbunătăți integrarea economică și socială a persoanelor
cu handicap.
ACT
Comunicarea Comisiei din 30 octombrie 2003 intitulată „Egalitatea de șanse pentru
persoanele cu handicap: un plan de acțiune european” [ COM(2003) 650 final –
Nepublicată în Jurnalul Oficial].
SINTEZĂ
Planul de acțiune propus acoperă perioada 2004 -2010 și vizează definirea unei abordări
durabile și operaționale a problemelor legate de handicap din Europa lărgită. Planul are trei
obiec tive:
 încheierea punerii în aplicare a directivei privind egalitatea de tratament în ceea ce
privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă ;
 o mai bună integrare a problemelor legate de handicap în politicile comunitare
relevante;
 promovarea accesibilității pentru toți.
CONTEXT POLITIC
Abordarea comunitară globală: obiective și mijloace
Acțiunea comunitară se axează în principal pe recunoașterea și protejarea dre pturilor
persoanelor cu handicap.
În plus, Carta drepturilor fundamentale protejează de manieră specifică drepturile persoanelor
cu handicap, iar includerea sa în Tratatul de la Lisabona reprezintă un progres esențial.

Conform Comunicării Comisiei din mai 2000 „ Către o Europă fără bariere pentru persoanele
cu handicap ”, obstacolele ambientale, tehnice și juridice, care stau în calea participării
efective a persoanelor cu handicap la o economie și o societate bazate pe cunoaștere, trebuie
să fie eliminate.
Fapte și tendințe
Definițiile și criteriile aplicate pentru a stabili un handicap sunt în prezent prevăzute de
legislațiile naționale și diferă de la un stat membru la altul.
Conform rezultatelor sondajelor realizate în 2001 la nivelul UE, 14,5 % din populația de
vârstă act ivă (16 -64 de ani) din cele 15 state membre (cu excepția Suediei) declara că suferă
de o formă de handicap. În cazul celor zece noi state membre, acest procent se ridica la 25 %.
Aceste rezultate indică, de asemenea, că există o legătură între îmbătrânire și handicap. Din
cauza îmbătrânirii populației și a îmbunătățirii calității îngrijirilor medicale, numărul de
persoane cu handicap din UE este în continuă creștere.
Se observă, de asemenea, că numai 42 % dintre persoanele cu handicap au un loc de muncă
(față de aproape 65 % dintre persoanele fără handicap) și 52 % dintre persoanele cu handicap
sunt inactive (față de 28 % dintre cele fără handicap).
În concluzie, aceste cifre scot în evidență faptul că persoanele cu handicap, chiar dacă
întâmpină dificultăți în a-și găsi un loc de muncă, constituie un potențial neexploatat de
creștere economică.
Principalele realizări la nivel comunitar
Consiliul a adoptat, în noiembrie 2000, Directiva 2000/78/CE , care interzice orice
discriminare, directă sau indirectă, pe motive de apartenență religioasă sau convingeri,
handicap, vârstă sau orientare sexuală, în ceea ce privește accesul la locurile de muncă. Cât
despre handicap, directiva recunoaște că, dacă nu se asigură anumite „amenajări rezonabile”
la locul de muncă, acest lucru poate reprezenta o discriminare.
Programul de acțiune comunitară de combatere a discriminării (2001 -2006) își propune să
sprijine statele membre în demersul lor de combatere a discriminării, în special a celei bazate
pe handicap.
Comisia susține eforturile aprobate pe plan internațional, pentru a garanta persoanelor cu
handicap exercitarea deplină și egală a drepturilor lor fundamentale. Astfel, Comisia susține
Convenția Națiunilor Unite vizând protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap.
Pentru a facilita mobilitatea persoanelor cu handicap, Comisia s -a angajat deja să reducă
numărul ajutoarelor de invaliditate, care nu sunt exportabile de la un s tat membru la altul
(modificare prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind sistemele de securitate
socială).
Prima fază a planului de acțiune (2004 -2005)
Prima fa ză a acestui plan de acțiune trebuie să se deruleze într -un interval de doi ani (2004 –
2005) și să se concentreze pe crearea condițiilor necesare pentru promovarea încadrării în
câmpul muncii a persoanelor cu handicap, asigurându -le în același timp o autono mie adecvată
în acest domeniu.

Domeniile de intervenție prioritare sunt grupate în patru capitole:
 Accesul la locurile de muncă și menținerea în viața activă
Directiva 2000/78/CE le impune unor state membre să modifice de manieră considerabilă
regulile ex istente. Directiva are implicații profunde pentru angajatori – publici și privați – și
pentru practicile acestora în materie de încadrare în muncă în ceea ce privește persoanele cu
handicap. Sensibilizarea actorilor implicați este esențială pentru a asigur a aplicarea eficientă a
acestei directive.
Programele principale ale Fondului social european și inițiativa comunitară EQUAL
finanțează un spectru larg de măsuri care vizea ză integrarea persoanelor cu handicap pe piața
muncii și experimentează abordări inovatoare privind aspecte specifice ale integrării pe piața
muncii.
Eforturile Comisiei au fost, de asemenea, încununate de succes în cadrul politicii din
domeniul concurențe i, deoarece în noiembrie 2002 a fost adoptat un regulament privind
ajutoarele de stat pentru ocuparea forței de muncă , care autorizează statele membre să
finanțeze până la 60 % din costul salarial anual și contribuții la asigurările sociale ale
întreprinderilor care angajează un lucrător cu handicap. Se poate acorda, de asemenea, un
ajutor pentru a compensa orice scădere a productivității sau pentru a permite o adaptare a
clădirilor.
În materie de sănătate și siguranță la locul de muncă, Directiva 89/654/CE privind cerințele
minime de securitate și sănătate la locul de muncă prevede că „la org anizarea locurilor de
muncă, trebuie să se țină cont de lucrătorii cu handicap, dacă este necesar”.
 Educația și formarea profesională de -a lungul vieții
Utilizarea tehnologiilor moderne ale informației și comunicării (TIC) care permit învățarea
online sau „eLearning” poate fi un mod de a suprima obstacolele din calea educației, a
formării profesionale și învățării de -a lungul vieții, pe care le întâmpină persoanele cu
handicap. De aceea, propunerea de program eLearning a Comisiei menționează în mod expres
nevoile persoanelor cu handicap, la fel ca și planul de acțiune privind învățarea limbilor
străine și diversitatea lingvistică și cel în materie de competențe și mobilitate .
În domeniile educației, formării profesionale și tineretului, Comisia trebuie să întreprindă mai
multe acțiuni:
 să acorde un grad înalt de prioritate promovării schimbulu i de bune practici și
identificării factorilor de succes în materie de integrare a persoanelor cu handicap, în
contextul punerii în aplicare a programului de lucru privind obiectivele sistemelor de
educație și de formare profesională;
 să acorde o atenție s pecială, în cadrul elaborării și aplicării viitorului program de
acțiune eLearning (2004 -2006), nevoilor specifice ale persoanelor cu handicap;
 să includă informații destinate persoanelor cu handicap în sistemul de informații
PLOTEUS ;
 să acorde o atenție specială proiectelor care implică persoanele cu handicap din
programele Socrates, Leonardo și Tineret;

 să controleze accesibilitatea site -urilor web și a produselor mediatice de educare și
formare de -a lungul vieții.
În domeniul cercetării, Comisia va difuza și va exploata rezultatele studiilor efectuate în
cadrul celui de -al șaselea program -cadru pentru ce rcetare (al șaselea PRCD).
 Exploatarea potențialului noilor tehnologii
Acțiunile privind accesibilitatea, întreprinse în cadrul planului de acțiune eEurope 2002 , au
dat r ezultate bune și trebuie supuse unei monitorizări. Pe de altă parte, în urma inițiativei
W3C/WAI, statele membre au adoptat instrucțiunile pentru accesibilitatea site -urilor web
publice. Consiliul a adoptat, de asemenea, o rezoluție privind accesibilitatea site-urilor web în
decembrie 2002.
Planul de acțiune eEurope 2005 își propune să garanteze participarea și accesul egal al
persoanelor cu handicap și al altor grupuri defa vorizate la noutățile importante din domeniul
serviciilor publice online, al administrației online (e -guvernare), al învățării electronice (e –
learning) și al serviciilor medicale la distanță (e -sănătate), precum și să creeze un mediu
dinamic și accesibil p entru afacerile electronice (e -business).
 Accesibilitatea construcțiilor publice
Pentru a garanta persoanelor cu handicap un acces îmbunătățit și efectiv la locul de muncă,
trebuie concepute și construite mai multe clădiri care respectă principiul designu lui universal
(sau „designul pentru toți”).
Existența unor infrastructuri culturale și de petrecere a timpului liber accesibile este, de
asemenea, indispensabilă pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu handicap.
Consiliul a recunoscut acest lu cru în rezoluția sa din 6 mai 2003 privind accesul persoanelor
cu handicap la infrastructurile și activitățile culturale. Consiliul a făcut același lucru în
rezoluția sa din 21 mai 2002 privind viitorul turismului european invitând Comisia, statele
membre și ceilalți actori să își intensifice eforturile pentru a facilita accesul persoanelor cu
handicap la turism.
Mai mult, în cartea sa albă intitulată „ Politica europeană în domeniul transporturilor în
perspectiva 2010: momentul deciziei ”, Comisia încurajează utilizarea pe scară mai largă a
mijloacelor de transport în comun accesibile.
Comisia trebuie să întreprindă acțiuni suplimentare în următoarele domenii:
 promovarea norme lor europene privind construcțiile în toate domeniile, inclusiv în
planificarea, designul, construirea și utilizarea clădirilor;
 promovarea unei mai bune educații privind accesibilitatea în școli și în rândul
profesioniștilor;
 promovarea integrării concept ului de accesibilitate în politicile privind contractele
încheiate pe bani publici și a luării în calcul a acestei dimensiuni la atribuirea
fondurilor structurale;
 încurajarea elaborării unor studii privind accesibilitatea la siturile și infrastructurile
turistice și la transportul urban.
A doua fază a planului de acțiune (2006 -2007)

A doua fază a acestui plan de acțiune se întinde pe doi ani (2006 -2007) și pune accentul pe
integrarea activă și pe autonomie (dreptul persoanelor cu handicap de a beneficia d e măsurile
concepute pentru a le asigura independența, integrarea socială și profesională și participarea la
viața comunității). În cadrul acestei faze sunt propuse patru priorități:
 încurajarea activității profesionale;
 promovarea accesului la o asistență și la servicii medicale de calitate;
 promovarea accesibilității pentru toți la bunuri și servicii;
 creșterea capacității de colectare și de analiză a Uniunii.
A treia fază a planului de acțiune (2008 -2009)
A treia fază a planului de acțiune se referă la anii 2008 și 2009. Accesibilitatea în sens larg
reprezintă principalul obiectiv al acestei faze. În această perspectivă, Comisia, după ce a
analizat evoluțiile recente și a consultat toate părțile interesate, a definit două mari priorități:
 eforturile pentru o participare care să favorizeze includerea persoanelor cu handicap
prin accesibilitate: eliminarea obstacolelor din calea educației și a accesului pe piața
muncii, dezvoltarea accesibilității la bunuri, servicii și infrastructuri, consol idarea
capacității de analiză a Comisiei pentru promovarea accesibilității;
 eforturile pentru ca persoanele cu handicap să se bucure pe deplin de drepturile
fundamentale: favorizarea punerii în aplicare a Convenției Națiunilor Unite,
completarea cadrului l egislativ comunitar pentru protecția împotriva discriminării.
CONTROL ȘI STRUCTURĂ DE MONITORIZARE
Îmbunătățirea capacității de execuție
Grupul interservicii al Comisiei care se ocupă de chestiunile privind persoanele cu handicap
este responsabil cu prog resul prevăzut de planul de acțiune și controlul punerii în aplicare al
strategiei integrate de către diversele servicii ale Comisiei. Acesta trebuie, de asemenea, să
raporteze progresele realizate în cadrul grupului de comisari responsabili cu egalitatea de
șanse.
Grupul european la înalt nivel responsabil cu chestiunile privind persoanele cu handicap (grup
de experți prezidat de Comisie și reunind specialiști din statele membre) este, la rândul său,
însărcinat să dezvolte sinergiile între politicile națio nale.
Uniunea va coopera mai strâns cu organizații ca Națiunile Unite, Consiliul Europei, Agenția
Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă , organizațiile europene d e standardizare
cum ar fi Centrul European de Standardizare (CEN), Agenția Europeană pentru Dezvoltarea
Educației destinate Persoanelor cu Nevoi Speciale și Fundația Europe ană pentru
Îmbunătățirea Condițiilor de Viață , astfel încât să dezvolte relații profitabile pentru toți și să
beneficieze de expertiza acestor organizații și de lucrările grupurilor lor de reflecție.
Consolidarea guvernanței
Comisia își propune o cooperar e mai strânsă cu reprezentanții asociațiilor persoanelor cu
handicap, în special cu Forumul european al persoanelor cu handicap. Comisia propune, de
asemenea, ca grupul la înalt nivel să intensifice schimburile de opinii cu societatea civilă. Ea

invită tot odată partenerii sociali să contribuie din plin la promovarea egalității persoanelor cu
handicap.
Comisia încurajează cooperarea interinstituțională între instituțiile și organele Uniunii, în
special cu Comisia „Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale” a Parlamentului, precum și
cu intergrupul „Persoane cu handicap”.
Raportul Comisiei privind situația persoanelor cu handicap
Raportul Comisiei privind situația persoanelor cu handicap trebuie să acorde o atenție specială
eforturilor întreprinse în cadrul politicilor comunitare pentru promovarea egalității de șanse a
persoanelor cu handicap. Raportul trebuie să conțină contribuții -cheie ale statelor membre în
care acestea să își prezinte realizările, în special în ceea ce privește încorporarea chestiunilor
legate de handicap în toate politicile naționale relevante. Comisia trebuie să întocmească
rapoarte publice o dată la doi ani, respectând o structură definită împreună cu statele membre
și cu reprezentanții persoanelor cu handicap.