RECONSTRUCȚIA ECOLOGICĂ PRIN ÎMPĂDURIRE A TERENURILOR [603367]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘIMEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ –
NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: SILVICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat]:
Prof. dr. Horia Dan VLASIN

CLUJ -NAPOCA
2018

1

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: SILVICULTUR Ă

PROIECT DE DIPLOMĂ

RECONSTRUCȚIA ECOLOGICĂ PRIN ÎMPĂDURIRE A TERENURILOR
DEGRADATE CONSTITUITE ÎN PERIMETRUL DE AMELIORARE COMOARA,
LOCALITATEA PERIȘOR, JUD BISTRIȚA – NĂSĂUD

Absolvent: [anonimizat]:
Prof. Dr. Horia Dan VLASIN

CLUJ -NAPOCA
2018

2
RECONSTRUCȚIA ECOLOGICĂ PRIN ÎMPĂDURIRE A TERENURILOR
DEGRADATE CONSTITUIT E ÎN PERIMETRUL DE AMELIORARE COMOARA,
LOCALITATEA PERIȘOR, JUD BISTRIȚA – NĂSĂUD
AUTOR : ADRIAN VLAȘI N
COORDONATOR ȘTIINȚIF IC : HORIA DAN VLASI N

UNIVERSITATEA DE ȘTI INȚE AGRICOLE ȘIMEDI CINĂ VETERINARĂ CLUJ -NAPOCA,
STR. MĂNĂȘTUR, NR. 3 -5, 400372,CLUJ -NAPOCA, ROMÂNIA; ADI.VLASIN9 [anonimizat]

REZUMAT
Perimetrul de ameliorare Comoara este localizat în localitatea Perișor, județul Bistrița –
Năsăud, are o suprafață de 6,14 ha, terenul având o pantă medie de 10°. Este situat la o altitudine
medie de 615 m șise încadrează în etajul deluros de gorunete (FD3). Procesele de degradare
întalnite în perimetrul de ameliorare sunt eroziunea solului în suprafață șiîn adâncime rezultând
terenuri improprii culturilor agricole șipăsunatului. În perimetrul de ameliorare avem soluri zonale
de la slab la foarte puternic erodate cu textură luto -argiloasă la argiloasă, cu un conținut de schelet
de 5-25 %, oligo -mezotrofice la mezotrofice.
În perimetru s -a făcut cercetarea șicartarea generală prin met oda pe unități șitipuri
stationale (varianta Traci, 1995) identificându -se 4 unități staționale de terenuri degradate: EGo1 –
1,34 ha (21%); EGo4 – 1.9 ha (30%); EGo9 – 2,7 ha (46%) și RGo7 – 0,2 ha (3%).
Soluția tehnică pentru terenurile care fac obiectul stu diului, se referă la compoziția de
împădurire, schema de plantare, numărul de puieți la hectar, tehnologia de plantare, de pregătire a
terenului și a solului, precum și lucrările necesare până la realizarea starii de masiv.
Suprafața efectivă de palntat es te de 6,14 ha, din care: 50 Go 25 Fr (Te; Ci; Pa) 25 Sî (Lc;
Mc) pe 1,34 ha; 25 Go 50 Fr (Ci, Pa) 25 Sî (Co, Lc, Pă) pe 1,90 ha; 20 Pi.n 80 Ct 2,7 ha și 100 Ct
pe 0,2 ha. Evaluarea beneficiilor proiectului sunt legate atat de obținerea de masă lemnoasa înt r-o
zonă cu deficit de lemn, cât și de posibilitatea stocării de CO 2 și valorificării acestuia pe piața
internațională.
Pentru evaluarea viabilității proiectului s -a calculat raportul beneficiu / cost, dupa formula:
BVC= V / CT – unde: valoarea raportulu i venit actualizat / cost actualizat = lei 1974158 lei /
541331.3 lei =3,65
CUVINTE CHEIE: Cartarea stațională, Terenuri degradate, Perimetru de amelio-
rare, Soluția Tehnică, Localitatea Perișor.

3

THE ECOLOGICAL RECONSTRUCTION THROUGH THE LAND DEVELOPMENT
UNDERTAKES IN THE COMMERCIAL PERIMETRY, THE LOCALITY OF
PERIȘOR, THE COUNTY OF BISTRIȚA – NĂSĂUD

AUTHOR: ADRIAN VLA ȘIN
SCIENTIFIC COORDINAT OR: HORIA DAN VLASIN

UNIVERSITY OF AGRICU LTURAL SCIENCES AND VETERINARY MEDICINE CLUJ -NAPOCA,
3-5 MANASTUR ST., 400372 CLUJ -NAPOCA, ROMANIA ; ADI.VLASIN96@YAHOO.C OM

ABSTRACT

Perimeter Tremor is located in Perișor, Bistrita – Nasaud county, has an area of 6.14 ha, the
land has an average slope of 10 °. It is located at an average altitude of 615 m and is located on the hilltop
floor (FD3). The degradation processes occurring in the improvement area are soil erosion in the surface
and in depth, resulting in unsuitable fields for agricultural crops and plowing
In the perimeter of improvemen we have zoned soils from weak to very strongly eroded with
luteus -clayey texture to clayey, with 5 -25% skeletal content, oligo mesotrophic mesotrophic.
In the perimeter, the research and general mapping was carried out by means of stationary units
and types (Tra ci variant, 1995) identifying 4 stationary units of degraded land: EGo1 – 1.34 ha (21%);
EGo4 – 1.9 ha (30%); EGo9 – 2.7 ha (46%) and RGo7 – 0.2 ha (3%).
The technical solution for the land under study refers to the afforestation composition, the
planting scheme, the number of seedlings per hectare, the planting technology, the soil and soil
preparation, and the works required to achieve the massive state. The actual area of landing is 6.14 ha, of
which: 50 Go 25 Fr (Te; Ci; Pa) 25 Sî (Lc; M c) on 1.34 ha; 25 Go 50 Fr (Ci, Pa) 25 Și(Co, Lc, Pa) per
1,90 ha; 20 Pi.n 80 Ct 2,7 ha and 100 Ct per 0,2 ha The project benefits are related both to obtaining
wood in a wood deficient area as well as to the possibility of storing CO2 and putting it on th e market
International. In order to assess the viability of the project, the benefit / cost ratio was calculated
according to the formula: BVC = V / CT – where: the value of the updated income / updated cost = lei
1974158 lei / 541331.3 lei = 3.65 KEYWORDS Stationary mapping, Degraded lands, Perimeter of
improvement, Technical Solution, Perișor, Bistrița -Năsăud.
KEYWORDS: STATIONARY MAPPING, DEGRADED LANDS, PERI METER OF
IMPROVEMENT, PERIȘOR , BISTRIȚA -NĂSĂUD

4
CUPRINS
Contents ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
Partea I -a. Stadiul actual al cunoașterii în domeniul strict al temei abordate ………………………….. . 7
1.2.3.1. Caracterizarea Cadrului Geografic în care este situat perimetrul de ameliorare ………… 7
1.2.3.1.1.Pozitie geografica șisituația administrativă ………………………….. ………………………….. …… 7
1.2.3.1.2. Geomorfologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 8
1.2.3.1.3. Geologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 8
1.2.3.1.4. Hidrologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 9
1.2.3.1.5.Climatologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 9
1.2.3.1.6. Regimul temperaturii aerului ………………………….. ………………………….. …………………….. 9
1.2.3.1.7. Regimul umezelii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 13
1.2.3.1.8. Regimul nebulozității ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 13
1.2.3.1.9. Durata de strălucire a Soarelui ………………………….. ………………………….. …………………. 15
1.2.3.1.10 Regimul precipitațiilor atmosferice ………………………….. ………………………….. ………….. 15
1.2.3.1.11 Repartiția cantității anuale de precipitații ………………………….. ………………………….. ….. 15
1.2.3.1.12. Stratul de zăpadă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
1.2.3.1.13.Regimul presiunii atmosferice ………………………….. ………………………….. ………………… 17
1.2.3.1.14 Factorii Edafici ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
1.2.3.1.15. Vegetația forestieră ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 20
1.2.3.1.116. Condițiile staționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 20
1.2.3.1.1.17. Condiții economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
1.2.3.2.CAPITOLUL II CARACTERIZAREA PERIMETRULUI DE AMELIORARE
COMOARA SUB RAPORTUL DEGRADARII. ………………………….. ………………………….. ….. 23
1.2.3.2.2 Eroziunea de suprafață ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 24
1.2.3.2.3 Eroziunea de adâncime ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 25
1.2.3.2.4 Procesele de alunecare a terenurilor ………………………….. ………………………….. …………… 26
1.2.4.1Clasificarea stațiunilor de terenuri cu eroziune de suprafață (E) ………………………….. ……. 30
1.2.4.2 Clasificarea stațiunilor de terenuri cu eroziune de adâncime (R) ………………………….. ….. 30
Partea a II -a. Materialul șimetoda ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 33
1.2.4. CAPITOLUL III Soluții tehnice de amel iorare, diferențiate în funcție de procesele de
degradare. Detalii de ordin tehnic privind execuția lucrărilor propuse ………………………….. ….. 33
1.2.4.1. Soluția tehnică pentru Perimetrul Comoara ………………………….. ………………………….. ….. 35
1.2.4.2. Preciză ri cu privire la executarea lucrărilor ………………………….. ………………………….. ….. 37
1.2.4.3. NECESARUL DE PUIEȚI ………………………….. ………………………….. …………………………. 38
1.2.4.4. DEVIZE Parcela A ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 39
1.2.4.5. DEVIZE Parcelele B -K ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49
1.2.4.6. DEVIZE Parcela S ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 58

5
1.2.4.7.DEVIZE Parceleele 1 -9 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 68
1.2.4.8. DEVIZ Cleonaje Parcelele 1 -9. ………………………….. ………………………….. …………………… 79
1.2.4.9. DEVIZ Borne Amena jistice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 80
1.2.4.10. DEVIZ Suprafețe de Control ………………………….. ………………………….. …………………….. 81
1.2.4.11. DEVIZ Împrejmuire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 82
Partea a III -a. Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. 83
1.2.5.EVALUAREA PROIECTULUI ………………………….. ………………………….. ………………….. 83
1.2.5.1. Evaluarea beneficiilor proiectului ………………………….. ………………………….. ……………….. 83
1.2.5.2. Evaluarea viabilității proiectului ………………………….. ………………………….. ………………… 85
1.2.5.3. INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI ………………………….. ………………………….. …. 86
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 87
PIESE DESENATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 89
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 99

6
INTRODUCERE

În țara noastră, în prezent există o suprafață îngrijorătoare de terenuri afectate de
procesele de dergradare produse de apă, eroziune de suprafață șide adâncime, alunecări de teren.
Cea mai mare parte a terenurilor degradate, afectate de procesele de eroziune au
folosință agricolă, dar majoritatea fi ind utilizate ca pășuni pe perioade îndelungate.
Proiectarea și executarea lucrărilor de amelioarare a terenurilor degradate, constituie o
necesetiate evidentă a proceselor continuie de degradare, cât și a îmbunătățirii treptată a
fertilității solului și redarea terenurilor într -un scop productiv.
În România se estimează circa două milioane de hectare de terenuri degradate, din care
circa un milion sun afectate de eroziune slabă și ăpot fi redate în cicuitul agricol doar prin
efectuarea unor lucrări simp le de ameliorare, pe cand restul de circa un milion sunt afectate
puternic de eroziune, mai preci de eroziunea în adâncime, care nu pot fi redate în circuitul
productiv doar prin aplicarea unor lucrări complexe de ameliorare, care au aca principal factor d e
ameliorere lucrările de împădurire, cunuscut fiind faptul că vegetația forestieră este cel mai bun
și eficient mijloc pentru reducerea treptată și în final stoparea proceselor de degradare produse de
apă.
Din punct de vedere juridic, mejoritatea terenuri lor degradate, sunt în proprietate privată
șiaparțin atât persoanelor fizice cât și juridice, cel mai des primăriilor.
Cea mai efecientă metodă de amelioarare a terenurilor degradate o constituie schimbare
folosinței terenurilor degradate, din terenuri cu destinație agricolă în terenuri cu destinațe
forestieră,intrând în fondun forestirer național, apoi proiectare șiexecutarea lucrărilor de
ameliorare cu fonduri de la bugetul de stat.
Am ales proiectarea lucrărilor de ameliorare în perimetrul Comoare din localiatea
Perișor, Județul Bistrița -Năsăud, din dorința de a da o nouă folosință perimetrului de ameliorare.
Perimetrul de ameliorare Comoara este localizat in Localiatea mea de domicilui, ceea ce
mi-a captat șimai mult atenția asupra acestei teme, și m i-a oferit o oarecare usurință la studiul
cadruli natural al perimetrului și cu atât mai mult observare formelor șiintensităților de degradare
a solului în diferite perioade ale anului și în diferite condiții atmosferice. Perimetrul de
ameliorare de află î n proprietatea primărieie Comunei Zagra.
Degradarea solului din perimetru de ameliorare Comoara este cauzat de pășunatul excesiv
a terenului, de textura solului și de expoziția versantului.
La adopatare soluțiilor tehnice s -au adoptat soluții tehnice cât mai eficiente, atât tehnic cât
și economic.

7
PARTEA I -A. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERI I ÎN
DOMENIUL STRICT AL T EMEI ABORDATE

1.2.3.1. CARACTERIZA REA CADRULUI GEOGRAF IC ÎN
CARE ESTE SITUAT PER IMETRUL DE AMELIORAR E

1.2.3.1.1.POZITIE GEOGRAFICA ȘI SITUAȚIA ADMINISTRAT IVĂ

Perimetrul de ameliorare este situat în centrul localității Perisor, având o suprafață de 6,14
ha care aparține comunei Zagra, fiind situat în partea de nord -vest a județului Bistrița -Năsaud,
județ cuprins între paralelele 47 °37’ și 46°48’ latitudine N șiîntre 23 °27’ și 25°36’ longitudine E.
Luând această asezare din punct de vedere matematic, se constată că se află la o depărtare de 40
km de Munții Țibleș, avînd coordonatele 47 °19’ latitudine N și24°14’ longitudine E.
Din punct de vedere fizico -geografic, perimetrul de ameliorare este încadrat Dealurilor Suplaiului,
care reprezintă subunitatea mediană a Dealurilor Someșului Mare, aflându -se la contatctul cu
Munții Țibleș și parțial cu Munții Rodnei, perimetrul fiind situat între văi le Ilișua și Sălăuța și fiind
secționate relativ central de Valea Țibleșului (Zagra) care -șiadună apele de sub Vf. Țibleș (1839).
Relieful Dealurilor Suplaiului este complex, cu o fragmentare orizontală șiverticală
accentuată, legată parțial șide tectonică , respectiv prezența unui larg sinclinoriu în cuprinsul căruia,
se succed de la nord la sud, cel puțin două anticlinale șitot atâtea sinclinale paralele cu Culmea
Breaza și Munții Țibleș. Subunitatea este constituită din măguri înalte, cristaline și orient ate diferit,
care împrumută un caracter muntos și curmăturile se înalță puternic.
Altitudinal, subunitatea se caracterizează prin creșterea valorilor de la vest spre est, înspre
Valea Sălăuței înregistrându -se înălțimi de peste 800 m (890m în Măgura Herbul ui și 824 în Vf.
Paltinilor) această situație contribuind la o mai accentuată fragmentare a reliefului și la
amplificarea proceselor de versant, astfel încât Valea Țibleșului, precum și o serie de văi mai
scurte, la precipitații torențiale, aduc mari canti tăți de materiale (inclusiv bucăți mari de gresie),
care ajung să fie depozitate chiar pe șoseaua dintre Salva șiChiuza. În acest teritoriu, bazinele
depresionare nordice, situate la limita cu spațiul montan al Țibleșului, respectiv Suplai (pe Valea
Țibleș ului) șiBichigiu -Telciu (pe Sălăuța) sunt sculptate în argile carbonatice oligocene, în timp
ce bazinetul Zagra s -a format în depozitele ottnangiene.
Rețeaua hidrografică, orientată nord -sud, relativ lineară a determinat o adaptare a așezărilor
legată de p osibilitățile de legătură și comunicație, în lungul acestora și mult mai dificil peste
interfluviile înguste.

8

Ca și vecini ai vecini ai perimetrului de ameliorare din localitatea Perișor avem:
➢ În Nord, lovalitatea Târlișua.
➢ În Est, localitatea Zagra.
➢ În Sud -Est, localitățile Mocod, Piatra și Mireș.
➢ În Sud, localitățile Spermezeu șiPăltineasa.
➢ În Sud -Vest, localitatea Sita.
➢ În Vest, localitatea Borleasa.
Ca șisituație administrativă, perimetrul de ameliorare aparține primăriei Comunei Zagra,
folosința actuală a terenului fiind pășune.

1.2.3.1.2. GEOMORFOL OGIE

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul de ameliorare este încadrat în Dealurile
Suplaiului, care reprezintă subunitatea mediană a Dealurilor Someșului Mare, aflându -se în
contact cu Munții Țibleș.
Forma de relief întâlnită în perimetru este versantul, expo ziția acestora fiind predominant sud –
vestică. Terenul are o pantă medie de 10 grade, este situat la o altitudine medie de 615 m șise
încadrează în Etajul deluros de gorunete, fagete și gor uneto -făgete (FD3). În cuprinsul perimetrului
sunt prezente microforme de relief apărute ca urmare a procesului de eroziune , acestea fiind
repre zentate de rigole, șanțuri și ogașe.

1.2.3.1.3. GEOLOGIE

Din punct de vedere geologic, în perimetrul de amelio rare forma țiunile prezente aparțin
miocenului, rocile prezente fiind reprezentate de argile marnoase, nisipuri, pietrișuri și alternanțe
ale acestora.
Datorită faptului că perimetrul de ameliorare este situat în vecinătatea Munților Țibleș, care
sunt munți vulcanici, avem ca rocă de substrat și tufurile vulcanice

9
1.2.3.1.4. HIDROLOGI E

Caracteristicile rețelei hidrografice sunt imprimate de relief și de cantitatea de precipitații.
În perimetrul de ameliorare există o singură sursă principal de apă, a ceasta provenind de la izvorul
Comoara, care este principalul alimentator al bazinului de apă din care este alimentată localitatea
Perisor.
Singurul colector al apelor de la izvorul Comoara șia celor revarsate în urma precipitațiilor este
pârâul Clejii, ca re începe din mijlocul perimetrului de ameliorare șise varsă în Valea Lupan, care
străbate centrul localității Perișor, revărsându -se în Râul Gicșor.

1.2.3.1.5.CLIMATOLOG IE

Analiza climatică a teritoriului satului Perișor este necesară pentru a forma o imagine cât
mai complexă. Trăsăturile specifice ale climei împreună cu caracteristicile reliefului constituie doi
factori determinanți ai peisajului geografic local.
Prin poziția geografică, spațiu studiat aparține sectorului cu climat continenta l moderat, și
aceasta datorită pătrunderii unor influențe puternice din afară care creează o mare varietate de
nuanțe în funcție de rolul predominant al unora sau altora: influențe vestice, nord -vestice și nord –
atlantice.
Fragmentarea reliefului, ex poziția versanților și valorile unghiului de pantă implică frecvente
particularități topoclimatice, prezente în spațiul studiat prin inversiuni termice și
topoclimate de vesanți cu diferite orientări. Toate elementele climatice sunt etajate pe altitudine.
Perimetrul de ameliorare se încadrează în caracteristicile generale ale climei din sectorul
nord-transilvan, ca zonă de tranziție de la deal la munte, ceea ce îi conferă caracteristici specifice,
răsfrângându -se în principalele elemente climatice: regimul temperaturii aerului, regimul
umidității, regimul nebulozității, regimul precipitațiilor.

1.2.3.1.6. REGIMUL T EMPERATURII AERULUI

Temperatura aerului este unul dintre cei mai importanți parametri ai stării aerului,
caracterizându -se printr-o variabilitate deosebită în timp și spațiu. Diferențele dintre minimele (de
iarnă) și maximele (de vară) lunare evidențiază variabilitatea neperiodică de la un anotimp la altul.
Cele mai mari amplitudini termice sunt cuprinse între 28° -29°C îi se ex plică datorită temperaturilor
scăzute de pe suprafața solului din timpul iernii.
Temperaturile mici din timpul iernii sunt rezultatul invaziei de aer rece continental din est.
În luna decembrie predomină procesele atmosferice caracteristice de i arnă. Ca și în luna ianuarie

10
șifebruarie, datorită extinderii Anticiclonului Siberian, care își face simțită prezența și în cadrul
Dealurilor Suplaiului.
Referitor la regimul termic, temperatura medie anuală înregistrează +7°C. Relieful
determin ă însă diferențieri, astfel încât temperatura medie anuală caracteristică altitudinilor de
până la 700 m este de 6° -8° C, izoterma de 6°C suprapunându -se aproape peste tot altitudinii de
700 m. Rezultă din aceste informații caracterul de tranziție de l a climatul de dealuri la cel montan.
Temperaturile medii zilnice
Iarna, deoarece circulația atmosferică este mai intensă, iar contrastul termic al diferitelor
mase de aer este mai mare șisalturile interdiurne ale temperaturilor aerului sunt mai ample decât
în restul anului. Cele mai mici variații de la o zi la alta se constată în general vara.
Ultima zi cu temperaturi mai mari de 10°C este în jurul datei de 11 octombrie, 11 noiembrie
este ultima zi cu temperaturi medii zilnice mai mari de 5°C iar 1 decembrie este limita pentru
temperaturile pozitive.
Prima zi în care se înregistrează temperaturi mai mari de 15°C este în jur de 11 -21 mai,
temperaturi mai mari de 10°C se înregistrează începând cu data de 21 aprilie iar mai mari de 5°C
începând din 11 aprilie. Aceste intervale pot să difere de la un an la altul.
Temperaturile medii sunt în lunile de iarnă cuprinse între –2°- -4°, iar în lunile mai –
septembrie temperaturile medii variază între 12° -16°C. În luna iulie t emperaturile medii pot să
înregistreze 17°C. Caracterul de trecere de la climatul de deal la cel de munte este evidențiat și de
temperaturile medii înregistrate pe anotimpuri, media lunilor de iarnă având o valoare de –4C, ale
celor de primăvară de +7, me dia verii de +16C, iar cea a toamnei de +8.
În tabelul alăturat sunt reprezentate mediile termice lunare:
Tabel 1.2.3.1.6.1
`Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec media
-4 -2,5 4 7 11 15 17 16 13 6 2 -2 7

11

Grafic 1.2.3.1.6.1.

Mediile maxime și minime zilnice
Unele particularități importante ale regimului termic sunt scoase în evidență de valorile
extreme instantanee maxime atinse de temperatura aerului atât zi de zi în cursul anului, cât și în
cazuri unice într -un in terval de mai mulți ani.
În luna ianuarie mediile sunt în general negative –1C; începând din luna februarie, mediile
lunare ale temperaturilor maxime zilnice cresc de la o lună la alta, mai accentuat la începutul
Primăverii (în medie cu 7° -9°C) și mai moderat în prima parte a verii (2° -4°C). În iulie, mediile
lunare ale temperaturilor maxime zilnice sunt cele mai mari din cursul anului 24° -26°C.
În a doua jumătate a anului, mediile lunare ale tempe raturilor maxime zilnice scad până în
ianuarie. Cea mai mare descreștere interlunară are loc în intervalul septembrie -noiembrie cu 608C.
Între lunile august -septembrie descreșterea mediilor lunare este de 4C iar între decembrie și
ianuarie este foarte mică 2C.
Mediile lunare ale temperaturilor minime zilnice sunt negative începând din noiembrie și
până în aprilie. În luna aprilie mediile minimelor zilnice ale temperaturilor aerului sunt mai mici
decât în tot restul anului și anume de -7°C. Începâ nd din februarie, mediile lunare ale
temperaturilor minime zilnice cresc mai lent, diferența fiind între media lunii ianuarie șifebruarie
de 1°C. În intervalul martie -mai, creșterile inerlunare sunt mari de aproximativ 4°C. Între iunie –
iulie, creșterea int erlunară a mediilor temperaturilor minime se micșorează apreciabil fiind de 2°C.
În luna iulie valoarea medie minimă este cea mai mare din timpul anului, aproximativ 12C, fiind
mediile termice lunare
4711151716
13
6
2
-20
-4-505101520
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec
lunatemperatura

12
totușiscăzută față de celelalte zone ale depresiunii Transilvaniei, unde poate depăși14C, cum ar fi
culoarul Someșului.
Începând din luna august, mediile temperaturilor minime zilnice scad treptat până în luna
ianuarie, cele mai mari scăderi fiind între lunile septembrie -octombrie, și anume de 4C. Diferențele
dintre mediil e lunare ale temperaturilor maxime și minime zilnice se schimbă mult în cursul anului.
Cele mai mici diferențe au loc în luna decembrie, când nebulozitatea este mare.
Înghețul
În zona Dealurilor Suplaiului, coborârea temperaturilor sub 0C ,primăvara și toamna se
produce ocazional șipoate provoca uneori pagube culturilor agricole, pomilor fructiferi, etc.
Deosebit de periculoase sunt înghețurile târzii de primăvară care surprind în plină dezvoltare plante
cultivate, sensibile la asemenea scă deri de temperatură. Tot atât de periculoase sunt și înghețurile
timpurii din cursul toamnei care pot surprinde atât plantele neajunse la coacere sau pe cele care nu
au fost încă recoltate, cât și semănăturile de toamnă care pot degera.
Datele m edii ale primului îngheț pe teritoriul țării au o repartiție destul de neuniformă, mai
ales în zonele cu relief accidentat. Astfel în zona Dealurilor Suplaiului, șitotodată pe raza satului
Perișor, primul îngheț se produce în prima decadă a lunii octombrie . Cele mai timpurii înghețuri
semnalate vreodată au fost în cea de -a doua decadă a lunii septembrie.
Ultimele înghețuri de primăvară se produc în ultima decadă a lunii aprilie și câteodată și în
prima decadă a lunii mai. Durata medie a intervalu lui anual fără îngheț încadrat între data medie a
ultimului îngheț (de primăvară) șide data medie a primului îngheț (de toamnă) scade sub 160 de
zile pe an.
Pe văile din raza satului Perișor, unde se stratifică șise acumulează aerul cel mai rece ,
înghețurile persistă mai târziu primăvara și încep mai devreme toamna, în comparație cu versanții
învecinați, astfel că în văi durata anuală a intervalului fără îngheț este în general mai mică (cu 5 –
20 de zile) decât pe pante.
Aceste particularități cl imatice survin datorită reliefului deluros, accidentat. Astfel, cele
mai favorabile zone termice pentru pomicultură sunt pantele șiculmile dealurilor deoarece ele se
situează deasupra straturilor de aer rece de pe văi și sunt mai puțin expuse înghețurilor târzii de
primăvară și timpurii de toamnă.
În intervalul cuprins între primul îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară, scăderea
temperaturilor aerului sub 0C, nu are loc în toate zilele, ci alternează cu perioade de dezgheț. Astfel
frecv ența anuală a înghețului este cuprinsă între 110 -130 zile cu îngheț. Numărul zilelor de iarnă
cu temperaturi mici, dar care nu coboară sub 0C, este foarte redus în comparație cu numărul zilelor
cu îngheț, aproximativ 35 -40 de zile. Numărul lunar al zilelor de iarnă este mai mare în luna
ianuarie când ajunge la 12 -15 zile.

13
În cursul anului, temperaturile maxime zilnice depășesc 25C în aproximativ 50 -60 de zile,
iar în lunile iulie -august se produc până la 10 zile tropicale cu temperaturi mai mari de 30C. Dacă
la acestea se adaugă faptul că numărul zilelor cu temperatura de peste 10C (considerată optimă
pentru perioada de vegetație a plantelor) este de circa 180 pe an, se poate concluziona că sezonul
de vegetație este destul de mare.

1.2.3.1.7. R EGIMUL UMEZELII

Umezeala relativă a aerului constituie un indicator important pentru caracterizarea
regimului climei.
Vecinătatea Mării Negre, precum și efectul de baraj al lanțului munților Carpați care se
manifestă prin persistenț1 aerului oceanic deasupra Transilvaniei, explică valorile mai mari ale
umezelii relative medii anuale din această regiune.
În luna ianuarie valorile umezelii relative sunt cele mai mari din cursul anului, adică 84%,
tot ridicate menținându -se și în iulie 72%. Ca și pe întreg teritoriul României, se observă șiîn cadrul
Dealurilor Suplaiului două minime șidouă maxime. Minimul principal se produce în luna aprilie
(68%) sau mai, iar cel de -al doilea în luna iulie. Maximul principal se produce în decembrie –
ianuarie, provocat în decembrie de frecvența mare a invaziilor de aer relativ cald, însă umed,
dinspre Marea Mediterană, iar în ianuarie frecvența acestei circulații scade în favoarea advecției
aerului mai rece șimai uscat dinspre nord șinord -est. Cel de -al doilea maxim, destul de redus se
observă în luna iunie, când crește simțitor numărul zilelor cu ploaie.
Mersul diurn al umezelii relative, decurge în strânsă legătură cu mersul temperaturii
aerului semnalându -se un maxim în orele de noapte, spre dimi neață și un minim la amiază, când
temperatura este maximă.

1.2.3.1.8. REGIMUL N EBULOZITĂȚII

Regimul și repartiția nebulozit1ții creează o serie de particularități esențiale în distribuția
îi variația celorlalte caracteristici ale climei. Re gimul norilor este în strânsă dependență de
circulația șide relief. Trecerea și staționarea pe teritoriul țării a sistemelor barice, a maselor de aer
și fronturilor legate de acestea, joacă rolul principal în dezvoltarea și distribuția norilor în zona
Deal urilor Suplaiului. Relieful în general provoacă de asemenea modificări însemnate în
transformarea maselor de aer și în evoluția fronturilor.
În zona de dealuri a Someșului Mare, valorile medii anuale ale nebulozității sunt cuprinse
între 5,5 -6,5 zecimi, ceea ce se explică prin frecvența mai mare a maselor de aer umed șia
fronturilor care se deplasează dinspre vest.

14
În luna ianuarie, nebulozitatea e în general ridicată 6,5 , ajungând să fie șide 7 zecimi în
zonele de văi, unde predomină inversiunile termice însoțite de procese de formare a norilor
stratiformi și a cețurilor. Intensificarea circulației generale a atmosferei, în lunile de iarnă,
provoacă invazii frecvente ale aerului rece arctic peste continent; astfel regiunea De alurilor
Suplaiului este invadată de masele de aer din nord -vest, formându -se o pătură de nori, care persistă
timp îndelungat.
În luna iulie valorile nebulozității sunt cele mai mici din tot timpul anului, fiind de 5,0
zecimi. Mersul anual al nebulozității este destul de moderat, amplitudinea fiind cuprinsă între
1,5-2,5. În cadrul mersului anual al nebulozității evidențiază, în afară de maximul principal din
decembrie și de minimul principal din august -septembrie, se conturează bine și un maxim secundar
în aprilie -mai(6,5) și un minim secundar în martie. Creșterea însemnată a nebulozității în lunile
aprilie -mai este determinată de pătrunderea maselor oceanice umede, care provoacă în aceste luni
creșterea nebulozității și căderea precipitaț iilor.
Sub influența diferiților factori genetici și în special a circulației atmosferice gradul de
acoperire cu nori se schimbă apreciabil de la o zi la alta. De aceea, pentru caracterizarea mai
amănunțită a regimului nebulozității pot fi deos ebite, în mod convențional, după valoarea medie
zilnică, a nebulozității, următoarele tipuri de zile: senine (nebulozitatea 0 -3,5 zecimi ) noroase
(3,6-7,6 zecimi) și acoperite (7,6 -10 zecimi).
În cursul anului, distribuția pe luni a zilelor cu timp senin este destul de neuniformă. Timpul
senin are o frecvență foarte redusă în lunile de iarnă, în special în luna decembrie, când se
înregistrează 6 -8 zile. Cea mai mare frecvență a zilelor senine se realizează spre sfârșitul verii și
începutul toamn ei și anume luna august sunt aproximativ 12 zile senine iar în luna septembrie 10
zile.
În cursul anului, cel mai mare număr de zile noroase se înregistrează în luna mai (12 -14
zile). Cel mai mic număr de zile cu timp noros revine lunii decembr ie (6-8 zile). Numărul anual al
zilelor cu cer acoperit este cuprins între 130 -155 zile (mai exact 144).
În cursul anului, timpul acoperit are cea mai mare frecvență în luna decembrie șianume 16 –
18 zile. Cel mai mic număr de zile acoperite se înregistrează în luna august, când predomină
regimul anticiclonic șitimpul senin, fiind de aproximativ 8 zile.

15
1.2.3.1.9. DURATA DE STRĂLUCIRE A SOAREL UI

Pe văi, datorită persistenței cețurilor și norilor stratiformi, numărul o relor de strălucire a
Soarelui devine mai mic decât deasupra formelor convexe ale reliefului cu altitudini apropiate.
În cursul anului, sumele lunare de ore cu strălucire a Soarelui se schimbă apreciabil, fiind
minime în decembrie, când durata z ilelor e cea mai mică șinebulozitatea cea mai mare. În această
lună, durata lunară este minimă, nu depășește 60 -70 ore. Sumele lunare maxime se înregistrează
în iulie, când nebulozitatea este redusă, depășesc 270 ore în Dealurile Suplaiului.

1.2.3.1.10 R EGIMUL PRECIPITAȚIIL OR ATMOSFERICE

Precipitațiile atmosferice constituie una dintre cele mai importante caracteristici ale climei
și una din verigile principale ale circuitului apei în natură. Precipitațiile mai ales cele pluviale, sunt
deosebi t de importante pentru o bună cultură în agricultură, deasemeni și pentru alimentarea
majorității pâraielor din cuprinsul hotarului Perișorului, care au o alimentare pluvio -nivală. Astfel
apa provenită din ploi și din topirea stratului de zăpadă, constitui e rezerva de umezeală a solului,
necesară plantelor în perioada de vegetație șiasigură alimentarea râurilor.
Precipitațiile pot cădea fie din norii frontali, care iau naștere sub influența interacțiunii
maselor de aer, sau din norii ce se formea ză în interiorul maselor de aer , fie sub acțiunea proceselor
de răcire radiativă (nori stratiformi) fie prin dezvoltarea convecției termice (nori cumuliformi).
Foarte frecvente sunt precipitațiile orografice care cad pe culmile șipe pantele dea lurilor
expuse advecției aerului umed șiactivității frontale. Ploile sub formă de averse dau adesea cantități
mari de apă în intervale scurte de timp. Căzând pe terenuri prelucrate în mod necorespunzător
(arate adânc și grăpate) sau pe versanți pășunați ir ațional, ele pot produce îmbibarea solului,
șiroirea, eroziunea acestuia și chiar distrugerea mecanică a structurii sale granulare.
Precipitațiile slabe ca intensitate, și de lungă durată, cu caracter de burniță întrețin numai
umezirea suprafețe i active (a solului și vegetației) șimăresc umezeala aerului, fără să dea un aport
cantitativ apreciabil de apă.

1.2.3.1.11 REPARTIȚI A CANTITĂȚII ANUALE DE PRECIPITAȚII

Poziția geografică a satului Perișor în vecinătatea masivului vulcanic Țib leș șitotodată în
vecinătatea culoarului Someșului Mare, influențează puternic regimul anual al precipitațiilor.
Astfel sumele anuale ale precipitațiilor ajung la 800 -900mm, din cauza frecvenței mari a invaziilor
aerului umed, care se produce în partea pos terioară a ciclonilor ce se dezvoltă în cadrul frontului

16
polar. Satul Perișor se află în apropierea izohietei de 800mm. Totodată, zona Dealurilor Suplaiului
este sub influența maselor de aer oceanic, care pătrund adânc pe culoarul Someșului Mare.
În perioada caldă a anului 1 aprilie -30 septembrie în această zonă cad aproximativ 70% din
cantitatea anuală de precipitații , aceasta datorită poziției și orientării lanțurilor de munți învecinați
față de circulația nord -vestică, predominantă î n această perioadă anului. În perioada rece a anului
1 octombrie -31 martie cad în general cantități reduse de apă din precipitații, ajungând la 210 -250
mm, proporția precipitațiilor scăzând sub 30%.
În tabelul alăturat sunt înregistrate mediile lunare de precipitații:
Tabel 1.2.3.1.11.1.
Ian. Febr. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Media
anuală
50 50 40 60 80 120 110 100 60 70 60 50 800-
900mm

Iarna precipitațiile sunt cuprinse între 125 -150mm. Primăvara, precipitațiile sunt mai
abundente decât în timpul iernii cu 25 -50mm, fiind cuprinse între valorile 160 -180mm.
În timpul verii, sumele medii de precipitații sunt aproximativ de două ori mai mari decât
cele din timpul iernii.

Grafic 1.2.3.1.11.1
În zona Dealurilor Suplaiului, unde pătrunderile de aer umed șiactivitatea fronturilor au o
frecvență mai mare, precipitațiile sunt abundente; astfel, datorită reliefului accidentat, convecția
termică se dezvoltă mai intens, iar cantitățile de precipitații cresc p este 250mm. Toamna, în
comparație cu anotimpul de vară, cantitatea precipitațiilor scade apreciabil din cauza frecvenței
mari a regimului anticiclonic (mai ales în septembrie șioctombrie) și a slăbirii convecției. Totuși
precipitațiile sunt însemnate canti tativ, ajungând la circa 175 -200mm.
mediile lunare de precipitatii
506070
60100110120
80 60
4050 50
0102030405060708090100110120130
ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct noi dec
lunamm

17
Minima precipitațiilor se înregistrează în luna martie, aproximativ 40mm, crescând
considerabil până în luna iunie când se înregistrează maximul de 100 -120mm. Vara se produc
averse puternice de ploaie.
Minimul principal anual se observă în ianuarie -martie șise datorează regimului de mare
presiune atmosferică imprimat de anticiclonul siberian. Regimul este caracterizat printr -un singur
minim și un singur maxim.
În cei mai ploioșiani, în Dea lurile Someșului Mare au căzut până la 1000 -1300mm. Cele
mai mici precipitații au căzut în anii în care au predominat timp îndelungat regimul anticiclonic
șiadvecția aerului cald continental. Astfel, cantitățile anuale minime s -au încadrat între 350 –
450mm, coborând local sub aceste limite, cum ar fi la Beclean 279mm, Năsăud 327mm, orașe
aflate fiecare la distanța de 20 -25km față de Perișor.
1.2.3.1.12. STRATUL DE ZĂPADĂ

Regimul duratei stratului de zăpadă este dependent, nu numai de menținerea temperaturii
solului și aerului sub 0C, ci și de căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă.
Prima zăpadă are loc între 20 noiembrie -1 decembrie, iar data medie a ultimei ninsori este cuprinsă
între 20 martie -1 aprilie. Stratul de zăpadă apare în timpul iernii cu întreruperi, numărul zilelor cu
strat de zăpadă fiind de circa 80 -90, grosimea lui putând depăși20cm.

1.2.3.1.13.REGIMUL P RESIUNII ATMOSFERICE

Presiunea atmosferică medie anuală este 955mb. În luna ianuarie, lună în care predomină
procesele atmosferice caracteristice de iarnă, presiunea atmosferică are cele mai mari valori din
tot cursul anului, fiind de 958mb. În luna iulie presiunea atmosferică medie lunară este mai scăzută
decât cea medie anuală.
Regimul presiunii atmos ferice se caracterizează prin presiuni scăzute primăvara, cu
minimul anual în luna aprilie sau mai. Valorile lunare cresc toamna, maximul anual fiind în
septembrie sau octombrie; în lunile de iarnă presiunea atmosferică descrește. Amplitudinea anuală
e relativ scăzută.

18

1.2.3.1.14 FACTORII EDAFICI

În perimetrul de ameliorare sunt prezente luvosolurile (soluri brune argiloiluviale) slab la
foarte puternic erodate cu textură luto -argiloasă la argiloasă, cu un conținut de schelet de 5 -25%
,oligo -mezotrofice la mezotrofice.
Prin natura lui, solul prezintă particularități pe cât de deosebite de ale altor factori ai
mediului, pe atât de importante pentru biosferă, pentru om în cadrul mediului înconjurător. Solul
constituie un factor ecologic foart e important, reprezentând atât suportul cât și mediul de viață al
plantelor.
Solurile silvestre brune (gălbui), podzolite și pseudogleizate (formate în general pe
materiale fine, relativ acide (provenite din alterarea gresiilor) predomină în Dealurile Supl aiului.
Solurile podzolite (pseudogleizate) ocupă, în general, suprafețe mici în zona Dealurilor Suplaiului.
În zona comunei Zagra, pe culmile înalte (peste 700m) predomină solurile brune (gălbui) acide
formate pe gresii. Este de asemenea interesant de re marcat, în Dealurile Someșului Mare, prezența
unor soluri foarte asemănătoare solurilor pseudogleice, formate pe argile provenite din alterarea
tufurilor dacitice.
Solurile podzolice argiloiluviale – în perimetrul de amelioarare Comoara sunt întâlnite
pe p suprafață de 1,34 ha . Se formează îndeosebi pe materiale parentale cu textură grosieră și mai
rar mijlocie.
Profilul acestor soluri prezintă următoarele caracteristici:
Ao de 2 -4cm, alcătuit din frunze și alte resturi vegetale lemnoase, ș imai puțin erbacee, în
diferite stadii de descompunere; în cadrul solurilor cultivate Ao lipsește.
A1 de 10 -20cm; are o culoare brun -cenușie până la brun -cenușiu foarte închisă în stare
umedă șicenușiu -deschis la uscare; structură grunțuroasă foarte slab d efinită; tendință de
șistuozitate; afânat; dese rădăcini, erbacee și lemnoase.
A2 de 10 -30cm uneori se continuă până la 70 -80cm; culoare cenușiu deschis; prezintă o
structură foioasă, slab definită; afânat; trecere clară la orizontul B.
B, de grosime varia tă 40 -120; brun -gălbui cu nuanță roșcată, structură nuciformă moderat
sau bine dezvoltată, compact, trecere clară la orizontul C.
Orizontul C, cu acumulare de carbonați, apare numai în cazul unor materiale parentale cu
conținut variat de carbonați; foarte frecvent însă orizontul B trece în roca de substrat (D), lipsită
de carbonați.

19
Preluvosol (Brun argiloiluvial) slab erodat – edafic mic -mijlociu, cu profil A/B -Bt1-Bt2-
C (Sondaj nr.1 Tonciu), format pe versanți însoriți (SV), pe depozite de argile marnoase cu
intercalații de gresii, este moderat alcalin pe toată adâncimea profilului (pH=8,55 -8,75), moderat
humifer în primii 70 cm (humus = 2,54 -2,49%) șislab humifer în profunzime (cu un conținut de
humus de 0,68 -1,42%), foarte slab aprovizionat cu fosfor (1 -7 ppm) și bine aprovizionat cu potasiu
(106-272 ppm), moderat carbonatic în primii 70 cm (4,5 -11,7%) și puternic carbonatic în
profunzime (16,5%), luto -argilos, moderat la puternic compact, apt pentru cultura pinului negru,
gorunului, frasinului, teiului a rgintiu, paltinului, visinului turcesc, cireșului, păducelului,
porumbarului, măceșului . Bonitatea acestui sol este determinată de conținutul ridicat de carbonați
de Ca (CaCO 3) șide regimul de umiditate cu deficit în estival.
Se poate concluziona că soluri le din perimetrul ,,Tonciu", sunt soluri slab la puternic erodate, cu
suprafețe pe care se manifestă eroziunea de suprafață foarte puternică, cu deficit de umiditate în
estival, moderat compacte, volum edafic mic la mijlociu, cu troficitate scăzută (conțin ut scăzut de
humus), moderat la puternic carbonatice, lutoase la luto -argiloase.
Erodosol argic (puternic – foarte puternic erodat) – edafic mic -mijlociu, cu profil Bt -C
(Sondaj nr.2 și 3 Tonciu), format pe versanți însoriți (SV), pe depozite de argile mar noase cu
intercalații de gresii, este moderat alcalin pe toată adâncimea (pH=8,56 -8,80), slab humifer în
primii 20 cm (cu un conținut de humus de 1,46%, extrem de slab humifer la slab humifer în
profunzime (cu un conținut de humus de 0,46 -0,67%), moderat -bine aprovizionat cu potasiu pe
toată adâncimea profilului (76 -158ppm), foarte slab aprovizionat cu fosfor (2 ppm), moderat la
puternic carbonatic (10,0 -15,8%) pe toată adâncimea profilului, luto -argilos pe toată adâncimea
prfilului, apt pentru cul tura pinului negru și a cătinei albe. Bonitatea acestui sol este determinată
de conținutul foarte scăzut de humus, conținutul ridicat de carbonați și de deficitul de umiditate în
estival. Ținând cont de acestea, se recomandă pentru împădurire specii puțin pretențioase față de
umiditatea din sol, pe expozițiile însorite: pinul negru, cătina albă, lemnul câinesc, măceșul,
păducelul, porumbarul. Se vor introduce specii mai pretențioase față de condițiile de sol, cum ar fi
gorunul, frasinul, teiul argintiu, cir eșul, paltinul de câmp, sângerul, la baza versanților, pe
terenurile cu panta redusă, acolo unde există un plus de umiditate în sol provenit din precipitații și
din scurgerea de pe versanți. Datorită faptului că pe tot cuprinsul perimetrului s -au pus în ev idență
carbonații și textura luto -argiloasă, recomandăm excluderea salcâmului la lucrările de împădurire,
iar în suprafețele unde acționează eroziunea puternică la foarte puternică recomandăm
introducerea pinului negru și cătinei albe.

20
Toate aceste soluri au un potențial scăzut de fertilitate; deșiau rezerve în general mai
reduse de humus și substanțe nutritive, beneficiază însă de un regim de precipitații mai favorabil,
care permite o valorificare destul de bună a potențialului de fertilitate.

1.2.3.1.15 . VEGETAȚIA FORESTIE RĂ

Relieful șifactorul climatic exercită o influență hotărâtoare asupra specificului vegetației,
prin altitudine, prin umiditate șiuscăciune, prin arșiță, îngheț -dezgheț etc. Formele de relief și
caracteristicile climatice de tranziție (de la cele de dealuri la zonele montane) vor condiționa
aceleași trăsături pentru vegetație. Astfel că vegetației îi este caracteristic etajul forestier cu făgete,
pure sau în amestec, completate și de alte specii intercalate cu pajiști întinse spații ag ricole.
Prin componentele lor principale, făgetele și gorunetele, constituie cea mai tipică
formațiune forestieră mezofilă, adică relativ pretențioasă sub raport termic, ca umiditate șica
fertilitate a solurilor. Molidul acoperă câteodată până la altitu dini de 700m, precum și bradul.
Făgetele pure ocupă zonele cele mai înalte ale satului, deosebi în partea nordică, în care altitudinile
sunt cele mai mari Vf. Hotarelor(765m), în apropierea Munților Țibleș. Fiind umbroase împiedică
în general răspândirea a ltor esențe, doar la limita lor inferioară se dezvoltă, în amestec cu gorunul
șimesteacănul. Și arbuștii se întâlnesc destul de rar din aceleași cauze, mai numeroși fiind alunul
(Coribus avellana ), cornul (Cornus mas), sângerul ( Cornus sangoinea ).
În schim b prin poiene și golurile de păduri, vegetația ierboasă este bine reprezentată prin
specii ale florei de mull, precum și numeroase ferigi.
În perimetrul de ameliorare vegetația este slab reprezentată din cauza procesului de
eroziune. Din suprafața teritori al-administrativă a satului fondul forestier deține un procentaj de
20-25%. Pădurile sunt amplasate în zona dealurilor mijlocii și înalte, pe versantele ondulate cu
înclinări repezi.

1.2.3.1.116. CONDITIILE STATIONAL E

Pentru vegetație se referă în primu l rând la regimul de umiditate, de troficitate, de
consistență, termic și evapotranspirație, primele două regimuri fiind absolut necesare de îndeplinit.
Aceste regimuri ecologice sunt influențate în primul rând de climă, relief, substrat litologic și sol.
Pentru terenul studiat unde clima este moderată, iar solurile sunt moderat aprovizionate cu
umiditate, cu troficitate scăzută, criteriile de separare a unităților staționale au fost în principal
elementele de relief, apoi tipul de sol cu factorii lui limit ativi și compensatorii și forma și
intensitatea degradării terenului.

21
În continuare se prezintă unitățile staționale delimitate după criteriile de mai sus,
coroborate cu cerințele ecologice ale speciilor forestiere ce fac obiectul lucrărilor de împădurire.
Cu ocazia lucrărilor de teren au fost delimitate următoarele unități staționale:
S1. Deluros de gorunete, Bi, erodosol argic, edafic mic, pe depozite de argile marnoase
cu intercalații de nisipuri și gresii
– oligotrofic, oligo -mezohidric, estival uscat -reavăn
Apare pe versanți însoriți (S,SV), cu înclinări de 25 -40o, pe terenuri puternic la foarte
puternic erodate, pe depozite de argile, nisipuri și gresii. Condițiile climatice sunt corespunzătoare
etajului deluros de cvercete (gorun) șișleauri de deal, cu caracter continental accentuat, manifestat
prin veri calde și perioade secetoase mai mult sau mai puțin lungi. Condițiile edafice sunt de
favorabilitate scăzută pentru speciile de arbori mezofili. Regim aerohidric moderat. Consistența
estivală este mijl ocie. Aptitudini forestiere pentru pinul negru, cătina albă
S2. Deluros de gorunete, Bi -m, brun slab -moderat erodat, edafic mijlociu, pe depozite
de argile marnoase cu intercalații de nisipuri și gresii
– oligo -mezotrofic, mezohidric, estival reavăn
Apare pe versanți însoriți (S,SV), cu înclinări de 5 -24o, pe terenuri slab la moderat erodate,
pe depozite de argile și marne. Condițiile climatice sunt corespunzătoare etajului deluros de
cvercete (gorun) șișleauri de deal, cu caracter continental accentuat, m anifestat prin veri calde și
perioade secetoase mai mult sau mai puțin lungi. Condițiile edafice sunt de favorabilitate mijlocie
pentru speciile de arbori mezofili. Regim aerohidric moderat. Consistența estivală este mijlocie .
Aptitudini forestiere pentru gorun, frasin, sânger, lemn câinesc, porumbar, păducel, măceș.

1.2.3.1.1.17. CONDI ȚII ECONOMICE

În cuprinsul comunei Zagra, ca pretutindeni pe teritoriul României, s -au practicat toate
ocupațiile, începând cu cele tradiționale: culesul din natură, albin ăritul, vânătoarea, până la cele
mai complexe. Acestor ocupații li se adaugă meșteșuguri și industrie populară, îndeosebi instalații
pentru prelucrarea produselor obișnuite din cultivarea pământului: cereale, in , cânepă sau produse
animaliere: lână, piei. Agricultura a fost șieste o ocupație de bază.
În întregul ev mediu se înregistrează un progres simțitor în privința inventarului agricol,
generalizându -se și pentru zona montană plugul din lemn, dar cu brăzdar de fier. Progresul se
înregistrează și prin i ntroducerea unor noi tehnici de lucrare a pământului și a unor noi plante în

22
agricultură. Se folosesc unelte care se pot foloșicu ușurință în cadrul reliefului accidentat: sape,
hârlețe, seceri, coase, plugul cu brăzdar de fier la care se păstrează coarne le, bârsa, cormana din
lemn, tocmai pentru a fi mai ușor de purtat pe terenurile accidentate. Animalele folosite erau caii
și boii.
Șiîn prezent, se folosesc în agricultură multe din uneltele folosite în evul mediu, dar mai
perfecționate (seceră, coasă, ca r). Folosirea unei metode tehnologizate în agricultură nu este
permisă din cauza condițiilor fizico -geografică.
Locurile de muncă din localitate sunt foarte puține, locuitorii bazându -se pe agricultură
șipe creșterea animalelor. Așadar în localitatea Perișor există posibilitatea asigurării forței de
muncă.

23

1.2.3.2.CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA PERIM ETRULUI DE AMELIORAR E
COMOARA SUB RAPORTUL DEGRADARII.

1.2.3.2.1NECESITATEA ȘIOPORTUNITATEA INV ESTITIEI
Procesele de degradare din perimetru de ameliorare Comoara sunt determinate de eroziunea
pluvială. Eroziunea pluvială îmbracă două forme: eroziune în suprafață șieroziune în adâncime,
ambele forme fiind reprezentate în perimetru cu grade de intensitate diferite.
Procesele de eroziune în suprafață sunt caracteristice pentru terenurile înclinate cu soluri slab
coezive, bătătorite șilipsite de un scut vegetal protector. În raport cu gradul de eroziune, terenurile
erodate se împart in trei categorii: slab, puternic șifoarte puter nic erodate, după cum s -a îndepartat
mai putin de jumatate din orizontul cu humus, peste jumatate sau daca eroziunea actioneaza la
nivelul orizonturilor intermediare.
Procesele de eroziune în adâncime din perimetrul de ameliorare Comoara sunt reprezentate de
Ogașe, cu substrat litologic din roci moderat consolidate ( marne, argile, complexe de marne
argilose șigresii), având forma de microrelief sub formă de taluzuri, cu loc de dezvoltatre
predominant în sol în diferite orizonturi de sol ajunse la suprafață , cu o grosime predominantă a
solului de 21 -40 cm, cu un conținut de schelet între 6 -25%, cu teren nestabil.
În perimetrul de amelioarare Comoara regăsim 4 procese de eroziune a solului în cele 2 tipuri
de eroziune: în suprafață ( slab, puternic șifoarte p uternic erodate), eroziunea în adâncime fiind
reprezentată de ogașe.
Principalii factori care au favorizat începerea procesului de erodare au fost:
➢ Utilizarea nerațională a pășunatului;
Pe de altă parte, factorii care au favorizat evoluția proceselor de degradare produse de apă sunt:
 Factori orografici (lungimea și expoziția versantului);
 Factori edafici (tipul de sol, textura, structura, permeabilitatea și conținutul de schelet);
 Roca;
 Lipsa vegetației erbacee șiforestiere;

24

1.2.3.2.2 EROZIUNEA DE SUPRAFAȚĂ
Eroziune în suprafață constă în procesul de desprindere a particulelor de sol de la suprafața
terenului, transportul acestora de la locul de origine șidepunerea în aval.
Gradul de eroziune de suprafață se apreciază după cantitatea de sol spăl ată, respective după
orizontul rămas la suprafață, prin eroziune.
Pornind de la acest criteriu, în perimetrul de ameliorare Comoara sunt întalnite cinci grade de
eroziune:
• e0 – sol neerodat sau cu eroziune slabă;
• e2 – sol puternic erodat;
• e3 – sol foarte puternic erodat;
• e4 – sol excesiv erodat
Aprecierea gradului de eroziune de suprață s -a realizat pe baza elementelor prezentate în tabelul
de mai jos.
Tabel 1.2.3.2.2.
Gradul de
eroziune a solului Orizontul rămas la suprafață prin eroziune
la soluri cu profil
Tipul generic de sol
Simbol Apreciere A-AC-C A-B-C A-E + B -C

e0

neerodat sau
cu eroziune
slabă

Am > 25 cm
Au >25 cm
Ao >20 cm

Am > 25 cm
Au >25 cm
Ao >20 cm

Am > 25
cm
Au >25 cm
Ao >15 cm Orice sol neafectat sau
afectat slab de eroziune,
cu excep ția eridosolurilor,
protosolurilor aluviale și
antropice, soluri aluviale
și coluvisolurilor

e2
puternic
erodat Ac > 20 cm
sau < 15 cm AB ori < 15
cm EB sau E +
B ori
El sau Ea <
15 cm Idem, soluri afectate
puternic de eroziune

e3 foarte
puternic
erodat
Ac > 20 cm
B
B Erodisol cambic, argilo –
iluvial, feriiluvialrodic
sau cambic

e4
excesiv erodat
C; Ccca; Cpr; Rrz; C; Cca; Cpr; Rrz; C Erodisol tipic, pseudoren –
dzinic, rendzinic litic,
vertic, gleizat,
pseudogleizat, selinizat

Legendă: Am = orizont cu humus molic; Au = orizont cu humus umbric; Ao orizont cu humus
ocric; B = orizont B; AC; C = rocă mama; El = orizont E luvic; Ea = orizont albic; E = albie; Cca
= orizont carbonatoiluvial; Cpr = pseudorendzinic; Rrd = o rizont rendzinic.

25

1.2.3.2.3 EROZIUNEA DE ADÂNCIME

Eroziunea în adâncime ia naștere prin concentrarea suvoaielor de apă ce se scurg pe
versanți și evoluția în timp a acestora prin dezvoltatrea în lungime, adâncime și lățime.
În perimetrul de ameliorare Comoara, avem o singură formă de eroziune în adâncime și
anume Ogașe (cu o adâncime de 0,5 -3,0 m).
Cu ocazia studiului efectuat în perimetrul de ameliorare, au fost observate nouă formele de
eroziune existente, care sunt caracterizate în funcție de:
➢ Amplasarea ogașelor se poate observa în tabelul următor:
Tabel 1.2.3.2.3.1.
Denumire Latitudine Longitudine
1 47°19'9.45"N 24°13'40.32"E
2 47°19'10.05"N 24°13'40.10"E
3 47°19'10.20"N 24°13'39.45"E
4 47°19'11.44"N 24°13'40.17"E
5 47°19'9.75"N 24°13'37.94"E
6 47°19'13.99"N 24°13'38.47"E
7 47°19'4.27"N 24°13'36.37"E
8 47°19'3.79"N 24°13'37.60"E
9 47°19'8.36"N 24°13'42.23"E

➢ Dimensiuni: Lungime, Adâncime, Lățime, Suprafața șiPanta.
Tabel 1.2.3.2.2.
Denumire Lungime Lățime Adâncime Panta ° Suprafata(m2)
1 114 2.5 2 12.66 285
2 87 2 2 11.26 174
3 69 2 1.5 12.55 138
3 37 1.5 1 12.4 55.5
5 147 5.5 3 10.58 808.5
6 75 3 2 6.2 225
7 56 1.5 0.75 5.2 85.5
8 42 2.5 1.85 10.9 105
9 66 1.5 1 14.89 99

26

➢ Evoluția de la o eroziune de suprafață la cea în adâncime s -a realizat treptat, formându -se inițial
suvoaie, care în lipsa lucrărilor de ameliorare șia continuării păsunatului irațional s -au transformat
prin dezvoltarea în lungime, adâncime și lățime în ogase de dimensiuni impresinabile, în car e șiîn
prezent este foarte prezentă eroziunea.
➢ Aluviunile transportate sunt reprezentate doar de solul erodat din perimetrul de ameliorare,
deorece pe suprafața perimetrului ne se gășește vegetația.
➢ Volumul scurgerilor anuale a fost calculat cu relația
➢ W= 10 * S * h * K; W= 10 * 6,14 * 850 * 0,9; W= 47,971 m3
unde: S – suprafața perimetrului de ameliorare; h – cantitatea de precipitații anuale;
K- coeficient mediu de scurgere, care în cazul perimetrului Comoara este 0,9

1.2.3.2.4 PROCESELE DE ALUNECARE A TERENURILOR

În perimetrul de ameliorare Comora, procesele de alunecare a terenurilor este inexistent,
datorită pantei reduse a terenului de 10 g șiexpoziției versantului.

27

1.2.4. CARTAREA STAȚ IONALĂ A TERENURILOR AFECTATE DE
PROCESELE DE DEGRADARE PRODUSE SE APĂ ȘI DE ALUNEC ARE

Prin cartare se înțelege separarea șidelimitarea pe teren și pe hărți a unor suprafețe omogene
din punct de vedere al condițiilor staționale, natura proceselor de degradare și intensitatea acestora.
• Cartarea stațională se desfășoară în mai multe etape:
1. Ridicarea în plan șiîntocmirea hărții perimetrului de ameliorare.
2. Separarea șidelimitarea pe teren și apoi transpunerea pe hartă a unităților staționale stabilite.
3. Cartarea și clasificarea unităților staționale pe baza criteriilor diferențiate în funcție de natura
procesului de degradare.
4. Gruparea unităților staționale pe tipuri și grupe de tipuri de stațiuni și stabilirea formulei
staționale.2
Din cele specificate pentru determinarea suprafeței și pentru efect uarea cartării s -au utilizat
tehnici specifice site -urilor APIA șiGoogle Earth
Pentru cartarea perimetrului de ameliorare Comoara s -a utilizat Metoda de cartare pe unități și
tipuri staționale (varianta Traci, 1995).
În perimetrul de ameliorare Comoara, în urma cartării și cercetării s -au identificat patru unități
staționale de terenuri degradate
În urma cartării staționale, in perimetrul de ameliorare Comoara s -au identificat două tipuri de
ezoriune, eroziune de suprafață, la care parcelele au fost notate cu litere A, B, C, D, E, F, G, H,
I, J, K și S, iar eroziune în adâncime la care parcelele au fost notatate cu cifre de la 1 -9.

28

➢ Eroziune de suprafață
Tabel 1.2.4.1
Parcela Panta ° Suprafata(m2) Unități Staționale
A 9.94 13493.6 EGo1
B 8.63 8510 EGo4
C 9.6 1585.4 EGo4
D 6.96 3379.3 EGo4
E 12 722.7 EGo4
F 12 390.5 EGo4
G 10.6 631.6 EGo4
H 10.74 712.5 EGo4
I 8.2 632.2 EGo4
J 10.6 305.5 EGo4
K 9 1948 EGo4
S 9.84 27000 Ego9

➢ Eroziune de adâncime
Tabel 1.2.4.2
Parcela Panta ° Suprafata(m2) Cartare
1 12.66 285 Rgo7
2 11.26 174 Rgo7
3 12.55 138 Rgo7
3 12.4 55.5 Rgo7
5 10.58 808.5 Rgo7
6 6.2 225 Rgo7
7 5.2 85.5 Rgo7
8 10.9 105 Rgo7

29
9 14.89 99 Rgo7

29

Imagine proprie 1

30
Condițiile staționale pentru vegetație se referă în primul rând la regimul de umiditate,de
troficitate, de consistență, termic și evapotranspirație, primele două regimuri fiind absolut necesare
de îndeplinit. Aceste regimuri ecologice sunt influențate în primul rând de climă, relief, substrat
litologic și sol.
Pentru terenul studiat unde clima este moderată, iar solurile sunt moderat aprovizionate cu
umiditate, cu troficitate scăzută, criteriile de separare a unităților staționale au fost în principal
elementele de relief, apoi tipul de sol cu factorii lui limitativi și compensatorii și forma și
intensitatea degradării terenului.
În continuare se prezintă unitățile staționale delimitate după criteriile de mai s us,
coroborate cu cerințele ecologice ale speciilor forestiere ce fac obiectul lucrărilor de împădurire.
Cu ocazia lucrărilor de teren au fost delimitate următoarele unități staționale:
1.2.4.1CLASIFICAREA STAȚIUNILOR DE TEREN URI CU EROZIUNE
DE SUPRAFAȚA ( E)

• EGo1 – 1,34 ha (21%) – eroziune slabă
Versanți cu panta <15° cu soluri zonale neerodate, cu o textură a solului luto -argiloasă la
argiloasă, cu un conținut de schelet < 5 %, cu o troficitate mezofită șieutrofită, care face parte
stațiunii din subzona gorunului (dealuri etaj FD3)
• EGo4 – 1.9 ha (30%) – eroziune puternică
Versanți sau platouri cu panta <15°, cu soluri zonale puternic erodate, cu o textură a solului
luto-argiloasă la argiloasă, cu un conținut de schelet < 5 %, cu o troficitate oligo -mezotro fică și
mezotrofică, care face parte stațiunii din subzona gorunului( dealuri etaj FD3).
• EGo9 – 2,7 ha (46%) – eroziune foarte puternică
Versanți, creste cu pantă >15°, cu substrat litologic format din roci moi, marne, arghile,
complexe de marne, argile, c arcare șigresii, cu soluri de tipul erodisoluri cambice, argiloiluviale,
feriiluvialerodice sau andice și regosoluri moderat dezvoltate, cu o grosime de 21 -75 cm, luto –
argiloase la argiloas, cu un conținut de schelet < 5%, cu o troficitate oligotrofică și
oligomezotrofică, care face parte stațiunii din subzona gorunului (FD3)

30

Imagine proprie 2

31

32
Imagine proprie 3

1.2.4.2 CLASIFICAREA STAȚIUNILOR DE TERE NURI CU EROZIUNE DE ADANCIME (R)

• RGo7 – 0,2 ha (3%) – ogașe
Ogașe, cu substrat litologic din roci moderat consolidate ( marne, argile, complexe de marne argilose șigresii), având forma de microrelief sub
formă de taluzuri, cu loc de dezvoltatre predominant în sol în diferite orizonturi de sol ajunse la suprafață, cu o grosime p redominantă a solului de 21-40
cm, cu un conținut de schelet între 6 -25%, cu teren nestabil, care face parte stațiunii din subzona gorunului( dealuri etaj FD3).
Speciile forestiere, pe baza cărora s -au constituit compozițiile de regenerare au fost preluate din "Norme tehnice privi nd compoziții, scheme și
tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate" – Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (vol. 1), anul 2000.
În concluzie compozițiile de regenerare pentru perimetrul ,,Comoara" sunt urm ătoarele:
50 Go 25 Fr (Te; Ci; Pa) 25 Sî (Lc; Mc); 1,34 ha 21 %
25 Go 50 Fr (Ci, Pa) 25 Sî (Co, Lc, Pă) 1,90 ha 30 %
20 Pi.n 80 Ct 2,7 ha 46 %
100 Ct 0,2 ha 3 %
TOTAL suprafață efectivă de plantat 6,14 ha 100,0%
Suprafața ocupată de fiecare specie se prezintă astfel:

33
Gorun – Go 1,145 ha 18 %
Frasin – Fr 1,285 ha 20,25 %
Sânger – Sî 0,81 ha 12,75 %
Pin negru – Pi.n 0,54 ha 9,2 %
Cătiina albă – Ct 2,36 ha 39,8 %
TOTAL 6,14 ha 100,0%
Tabel 1.2.4.2.1
Tip
Stațiune Unități staționale,
Tip de sol Facto ri
staționali
limitativi Compoziția de
regenerare
Formulă de
împădurire Parce
la Suprafața
-ha- %

EGo1
– Versanți, paltouri,
cu înclinarea
terenului mai mica
de15g,
– luvosolurile Volum edafic
mic
-Deficit de
umiditate în
estival
-Conținutul
scheletic
– Textura so-
lului

50 Go 25 Fr (Te;
Ci; Pa) 25 Sî (Lc;
Mc);

A

1,34

21

EGo4 – Versanți, paltouri,
cu înclinarea
terenului mai mica
de15g,
– luvosolurile Volum edafic
mic
-Deficit de
umiditate în
estival
-Conținutul
scheletic
– Textura
solului

25 Go 50 Fr (Ci,
Pa) 25 Sî (Co,
Lc, Pă) A,B
C, D
E ,F
G,H
I, J
și K

1,90

30

EGo9

– Versanți, paltouri,
cu înclinarea
terenului mai mica
de15g,
– luvosolurile

Volum edafic
mic
-Deficit de
umiditate în
estival
-Conținutul
scheletic
– Textura
solului

20 Pi.n 80 Ct

S

2,7

46

34
Tip
Stațiune Unități staționale,
Tip de sol Facto ri
staționali
limitativi Compoziția de
regenerare
Formulă de
împădurire Parce
la Suprafața
-ha- %

Rgo7

– Versanți, paltouri,
cu înclinarea
terenului mai mica
de15g,
– luvosolurile

Volum edafic
mic
-Deficit de
umiditate în
estival
-Conținutul
scheletic
– Textura
solului

100 Ct

1-9

0,2

3

35

Imagine proprie 4

36
PARTEA A II -A. MATER IALUL ȘIMETODA

1.2.4. CAPITOLUL III
SOLUȚII TEHNICE DE A MELIORARE, DIFERENȚI ATE ÎN
FUNCȚIE DE PROCESELE DE DEGRADARE. DETAL II DE ORDIN
TEHNIC PRIVIND EXECU ȚIA LUCRĂRILOR PROPUSE

Soluția tehnică pentru terenurile care fac obiectul studiului, se referă la compoziția de
împădurire, schema de plantare, numărul de puieți la hectar, tehnologia de plantare, de pregătire a
terenului și a solului, precum și lucrările ne cesare până la realizarea starii de masiv.
Suprafața efectivă de plantat este de 6,14 ha, din care:
50 Go 25 Fr (Te; Ci; Pa) 25 Sî (Lc; Mc); 1,34 ha 21 %
25 Go 50 Fr (Ci, Pa) 25 Sî (Co, Lc, Pă) 1,90 ha 30 %
20 Pi.n 80 Ct 2,7 ha 46 %
100 Ct 0,2 ha 3 %
TOTAL suprafață efectivă de plantat 6,14 ha
100,0%

Plantarea se va face primăvara, în teren nepregătit anterior în vetre de 60×80 cm, în gropi
de 30 x 30 x 30cm, în terese simple șiîn terase sprijinite pe o suprafață de 6,14ha
În parcela A, având o suprafață de 1,34 ha (21%), unde s -a propus compoziția de
împădurire 50 Go 25 Fr (Te; Ci; Pa) 25 Sî (Lc; Mc), rândul 1 este reprezentat de specia da bază
(Go), rândul 2 este reprezentat de speciile de amestec (Fr) + arbust (Sî).
În parcelele B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, având o suprafață de 1,90 ha (30 %), unde s -a
propus compoziția de împădurire 25 Go 50 Fr (Ci, Pa) 25 Sî (Co, Lc, Pă), rândul 1 este reprezentat
de Go + Arbust ( Sînger), rânsul 2 din specia de amestec ( Fr).
În parcela S, avâns o suprafață de 2,7 ha (46 %), unde s -a propus compoziția de împădurire
20 Pi.n 80 Ct, rândul 1 este reprezentat de Pin negru (pe terase), rândul 2 de Cătină ( în cordoane).

37
În parcelele 1 -9 , având o suprafa ță de 0,20ha (3%), unde s -a propus compoziția de
împădurie 100% Ct, Catina se va planta în cordoane. În cadrul parcelelor 1 -9, ca solutie tehnica s –
a mai propus executarea cleonajelor, în număr de 243 de buc, adică 614,50 ML
Combaterea chimica a dăunătoril or se va realiza astfel:
– prin tratarea manuală a gropilor cu granule de Sinolintox 10G (15 g/groapă) și se execută în mo-
mentul plantării;
– pentru plantațiile de pin negru se aplică un tratament pe sezonul de vegetație contra ciupercii
Lophodermium pinastri cu Topsin 0,03% șidoza de aplicare de 300 l/ha
S-a prevăzut împrejmuirea perimetrului pe o lungime de 1200m, îcepând de la borna 1 spre
borna 2 șicontinuând până la borna 3, 4 și 5 șiterminându -se la borna 6.
Împrejmuirea se va executa din sârmă ghimpat ă fixată pe bulumaci din lemn de foioase
(Sc,St,Go), lungimea minimă 1 m, îngropați 0,5 -0,6 m, Ø 9 cm, plantați la 3 m, cu 4 rânduri de
sârmă ghimpată
Numerotarea parcelelor șia bornelor amenajistice s -a facut insependent, perimetrul
nefăcand parte din fondul forestier. S -au amplasat 6 borne amenajistice și s -au numerotat de la 1
la6.
Tabel 1.2.4.1
Nr
.
crt
. Locația
u.a.
U.P. Suprafețe control
anual al regenerărilor Supraf.
u.a.

-ha- % din
suprafață
u.a.
% Supraf.
m2
buc
1

Comoara A

IV 100 10 1,34 8
2 B-K 100 15 1,90 8
3 S 100 21 2,7 8
4 1-9 2000 20 0,2 8
TOTAL 66 6,14 8

Bornele se confecționează din lemn, cu grosimea de 8 -10 cm, iar lungimea 1,20 -1,50m, cu
partea superioară a acesteia vopsită în roșu. Amplasarea acestora în teren se va face conform nor-
melor în vigoare (Norme tehnice privind controlul anual al regenerărilor nr.7/2000) .
Soluția tehnică este prezentată schematic în tabelul nr. 1.2.4.1.1.

35
1.2.4.1. SOLUTIA TEH NICA PENTRU PERIMETR UL COMOARA

Tabelul 1.2.4.1.1.
Parcela Compoz. de regenerare/ Tehnolog de împădurire șicompletari
Durata
An
I An
II An
III An
IV An
V An
VI An
VII
A 50 Go 25 Fr (Te; Ci; Pa) 25 Sî (Lc; Mc)
Schema de plantare 2,0 x 1,0 m
Nr.puieți/ha – 5000 buc/ha:
1.Pregătirea terenului: Gr. V primăv.
2.Prășire: 3 3 2 1 1 – –
3.Completări – 15% 5% – – – –
4.Combatere: Sinolintox 1 – – – – – –
5.Descopleșiri: – – – – – 1 1
B-K 25 Go 50 Fr (Ci, Pa) 25 Sî (Co, Lc, Pă)
Schema de plantare 2,0 x 1,25 m
Nr.puieți/ha – 4000 buc/ha
1.Pregătirea terenului: Gr. V primăv.
2.Prășire: 2 2 1 1 1 – –
3.Completări – 20% 10%
4.Combatere: Sinolintox 1 – – – – – –
5.Descopleșiri: – – – – – 1 1

36
Parcela Compoz. de regenerare/ Tehnolog de împădurire șicompletari
Durata
An
I An
II An
III An
IV An
V An
VI An
VII
S 20 Pi.n 80 Ct
Schema de plantare 2,0 x 1,0 m
Nr.puieți/ha – 3.300 buc/ha
1.Pregătirea terenului: Tg 0.75/3+ ( rânduri de Cd între terasele consolidate – Tg sau Ta) primăv.
3.Prășiri: – – – – – 1 2
4.Revizuiri: 2 2 1 1 1 – –
5.Completări – 25% 15% – – – –
6.Combatere: Sinolintox 1 – – – – – –
Topsin (la Pin) – 1 1 1 1 1 1
7.Descopleșiri: – – – – – 1 1
1-9 100 Ct
Schema de plantare 0,5 x 2 m
Nr.puieți/ha – 10.000 buc/ha

1Pregătirea terenului: Gropi obișnuite / Cleonaje primăv.
3.Revizuiri: – 2 1 1 – – –
4.Completări – 30% 10% – – – –
5.Combatere: Sinolintox 1 – – – – – –
6.Descopleșiri: – – – – – 1 1

37

1.2.4.2. PRECIZĂRI C U PRIVIRE LA EXECUTA REA LUCRĂRILOR

În vederea asigurării reușitei lucrărilor de împădurire se recomandă respectarea cu strictețe a
regulilor de transport, manipulare, depozitare și plantare a puieților.
Transportul puieților până la destinație se va face cu mijloace de transport acoperite în
vederea protejării rădăcinilor puieților de acțiunea dăun ătoare a vântului și a razelor solare.
Legăturile de puieți se vor aseza în straturi. Între straturi, inclusiv deasupra, dedesubt și pe lateral,
se va asterne câte un strat de mușchi, litieră sau paie umede.
Pentru a preânâmpina uscarea rădăcinilor, depoz itarea puieților se va face în șanțuri
speciale în care se vor păstra până la plantare.
Dispunerea spațială a puieților conform formulelor de împădurire șiîn cadrul schemelor de
plantare propuse se va face conform schemelor prezentate în studiu.
Pământul c u care se acoperă rădăcinile va fi bine bătătorit cu piciorul, evitându -se astfel
pătrunderea aerului. La plantare se va efectua obligatoriu mocirlirea puieților.
Prin instalarea vegetatiei forestiere în perimetrele studiate se va obține :
• folosirea mai eficientă a unor terenuri improprii culturilor agricole șipășunatului
șicrearea de zone verzi cu funcții ec oprotective multiple.
• reducerea evapotranspirației prin reducerea amplitudinii diurne a temperaturii
din interiorul și din aproprierea perimetrelor plantate, aceasta ducând la o creștere mai bună a
culturilor agricole limitrofe, recoltele devenind m ai stabile și crescând an de an.
• stăvilirea împrastierii semințelor de buruieni și a insectelor dăunătoare, dintr -o
zona în alta.
• prin ameliorarea microclimatului din zonă se purifica șiprimenește aerul.
• mărirea suprafeței de zona verde a Localității Perișor și modificarea peisajului
local.

38
În tabelul 1.2.4.2.1. este prezentat centralizatorul terenurilor propuse la împădurire, pe
compozitii de regenerare.
Tabel 1.2.4.2.1.
Nr.
crt. Compoziția de împădurire Suprafața efectiv de
plantat
ha Suprafața
totală
ha
1. 50 Go 25 Fr (Te; Ci; Pa) 25 Sî (Lc;
Mc) 1,34 1,34
2. 25 Go 50 Fr (Ci, Pa) 25 Sî (Co, Lc,
Pă) 1,90 1,90
3. 20 Pi.n 80 Ct 2,7 2,7
4. 100 Ct 0,2 0,2
TOTAL 6,14 6,14

1.2.4.3. NECESARUL DE PUIEȚI
Stabilirea necesarului de puieți s -a facut ținând seama de schemele de plantare șiprocentele
de completări de pe fiecare compoziție de regenerare, precum și de eșalonarea la plantare a
terenurilor care fac obiectul proiectului. Necesarul de puieți se prezintă în tabelele 4.1 și 4.2
Necesarul de puieți în mii buc.
Tabelul 1.2.4.3.1
Specia Suprafața Anul I Anul II Anul III
Total
Total Total Total
Gorun 1.145 5.725 2.004 0.859 8.58800
Frasin 1.285 6.425 2.249 0.964 9.63800
Sânger 0.81 4.050 1.418 0.608 6.07600
Pin.n 0.54 9.910 0.675 0.405 10.99000
Ct 2.36 37.910 6.490 2.950 47.35000
Total 6.14 64.020 12.836 5.786 82.64200

Recapitulație necesar de puieți (mii buc) inclusiv specii alternative
Tabelul 1.2.4.3.2
Specia Gorun Frasin Sânger Pin negru Cătină Total
Nr. puieți 8.5880 9.6380 6.0760 10.9900 47.3500 82.6420

39

1.2.4.4. DEVIZE PARC ELA A

Tabel 1.2.4.4.1.
DEVIZ ANUL I
PERIMETRUL: COMOARA Parcela A (Ego1) 1.34 ha Compoziție: 50Go 25Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
1 Transportul rutier al materialelor ușoare cu au-
tocamionul pe distanță de 50km Tonă 0.632 63.8 40.35
2 Descărcarea materialelor, ușoare și mărunte
prin aruncare auto rampă Tonă 0.632 3 1.90
Total manoperă la UM= ore 0.67
3 Puieți Gorun Mii Buc 1.675 500 837.5
4 Puieți Frasin 3.35 450 1507.5
5 Puieți Sânger 1.675 420 703.5
6 Săparea șanțurilor pentru depozitarea
puieților 10M 1.54 3.43 5.2822
Total manoperă la UM= 1.41 ore
7 Depozitarea puieților la șanț Mii Buc 6.700 0.49 3.28
Total manoperă la UM= 1.07
8 Transportul puieților prin
purtat direct 101 -200 M Mii Buc 6.700 1.95 13.065
Total manoperă UM= 3.35 ore
9 Pichetarea terenului în vederea
împăduriri Mii Buc 6.700 54.6 365.82
Total manoperă UM= 10.6 ore
10 Plantarea în teren nepregătit
anterior vetre 60/60 cm Mii Buc 6.700 274.45 1838.815
Total manoperă UM= 25.8 ore
11 Achiziție Silonintox L 160 28 4480
12 Tratarea manuală a puieților cu
substanțe chimice Mii Buc 6.700 9 60.3
Total manoperă UM= 3.60
13 Mobilizare manuală a solului în vetre
Prașila I Mii Buc 6.700 88.1 590.27
14 Mobilizare manuală a solului în vetre
Prașila II Mii Buc 6.700 69.3 464.31
15 Mobilizare manuală a solului în vetre
Prașila III Mii Buc 6.700 50.5 338.35

40
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
2.412 7528.5000 3668.3262 0 53.4119 11252.65
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 40.35
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 60.3
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 1069.701
*Somaj= 737.7245
*Fond de accidente și boli profesionale= 184.4311
*Fond de sănătate= 368.8623
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
2.412 7528.5000 6029.0447 0 53.412 13613.37
Cheltuieli indirecte: 2368.726
Profit: 639.2838
TOTAL General DEVIZ : 16621.38
TVA: 3158.062
TOTAL cu TVA: 19779.44

41
Tabel 1.2.4.4.2.
DEVIZ ANUL II
PERIMETRUL: COMOARA Parcela A (Ego1) 1.34 ha Compoziție: 50Go 25Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
1 Transportul rutier al materialelor ușoare cu
autocamionul pe distanță de 50km Tonă 0.0948 63.8 6.05
2 Descărcarea materialelor, ușoare și
mărunte
prin aruncare auto rampă Tonă 0.0948 3 0.28
Total manoperă la UM= ore 0.1005
3 Puieți Gorun Mii Buc 0.503 500 251.25
4 Puieți Frasin 0.251 450 113.0625
5 Puieți Sânger 0.251 420 105.525
6 Săparea șanțurilor pentru depozitarea
puieților 10M 0.204 3.43 0.69972
Total manoperă la UM= 1.71 ore
7 Depozitarea puieților la șanț Mii Buc 1.005 0.37 0.37
Total manoperă la UM= 1.07
8 Transportul puieților prin
purtat direct 101 -200 M Mii Buc 1.005 1.95 1.960
Total manoperă UM= 0.50 ore
9 Pichetarea terenului în vederea
împăduriri Mii Buc 1.005 54.6 54.873
Total manoperă UM= 1.59 ore
10 Plantarea în teren nepregătit
anterior vetre 60/60 cm Mii Buc 1.005 274.45 275.82225
Total manoperă UM= 3.87 ore
13 Mobilizare manuală a solului în vetre
Prașila I Mii Buc 6.700 88.1 590.27
14 Mobilizare manuală a solului în vetre
Prașila II Mii Buc 6.700 69.3 464.31
15 Mobilizare manuală a solului în vetre
Prașila III Mii Buc 6.700 50.5 338.35
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 469.8375 1724.981 0 8.0118 2202.8305
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 6.05

42
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 0
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 501.127452
*Somaj= 345.605139
*Fond de accidente și boli profesionale= 86.4012849
*Fond de sănătate= 172.80257
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 469.8375 2830.918 0 8.012 3308.76695
Cheltuieli indirecte: 575.725449
Profit: 155.379696
TOTAL General DEVIZ : 4039.87209
TVA: 767.575698
TOTAL cu TVA: 4807.44779

43
Tabel 1.2.4.4.3.
DEVIZ ANUL III
PERIMETRUL: COMOARA Parcela A (Ego1) 1.34 ha Compoziție: 50Go 25Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
1 Transportul rutier al materialelor ușoare cu au-
tocamionul pe distanță de 50km Tonă 0.0316 63.8 2.02
2 Descărcarea materialelor, ușoare și mărunte
prin aruncare auto rampă Tonă 0.0316 3 0.09
Total manoperă la UM= ore 0.0335
3 Puieți Gorun Mii Buc 0.167 500 83.5
4 Puieți Frasin 0.083 450 37.35
5 Puieți Sânger 0.083 420 34.86
6 Săparea șanțurilor pentru depozitarea puieților 10M 0.068 3.43 0.23324
Total manoperă la UM= 0.07 ore
7 Depozitarea puieților la șanț Mii Buc 0.333 0.49 0.16
Total manoperă la UM= 0.05
8 Transportul puieților prin
purtat direct 101 -200 M Mii Buc 0.333 1.95 0.649
Total manoperă UM= 0.16 ore
9 Pichetarea terenului în vederea
împăduriri Mii Buc 0.333 54.6 18.1818
Total manoperă UM= 0.53
10 Plantarea în teren nepregătit
anterior vetre 60/60 cm Mii Buc 0.333 274.45 91.39185
Total manoperă UM= 1.29 ore
13 Mobilizare manuală a solului în vetre
Prașila I Mii Buc 6.700 88.1 590.27
14 Mobilizare manuală a solului în vetre
Prașila II Mii Buc 6.700 69.3 464.31
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 155.7100 1164.645 0 2.6667 1323.022
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 2.02

44
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 0
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 338.0409
*Somaj= 233.1316
*Fond de accidente și boli profesionale= 58.28291
*Fond de sănătate= 116.5658
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 155.7100 1910.666 0 2.667 2069.043
Cheltuieli indirecte: 360.0134
Profit: 97.16225
TOTAL General DEVIZ : 2526.219
TVA: 479.9815
TOTAL cu TVA: 3006.2

45
Tabel 1.2.4.4.4.
DEVIZ ANUL IV
PERIMETRUL: COMOARA Parcela A (Ego1) 1.34 ha Compoziție: 50Go 25Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
13 Mobilizare manuală a solului în vetre
Prașila I Mii Buc 6.7 88.1 590.27
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 590.27 0 0.000 590.27
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0
*Transpoer auto (0.381*0.25)= 0
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 171.1783
*Somaj= 118.054
*Fond de accidente și boli profesionale= 29.5135
*Fond de sănătate= 59.027
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 968.04 0 0 968.0428
Cheltuieli indirecte: 168.4394
Profit: 45.45929
TOTAL General DEVIZ : 1181.942
TVA: 224.5689
TOTAL cu TVA: 1406.51

46
Tabel 1.2.4.4.5.
DEVIZ ANUL V
PERIMETRUL: COMOARA Parcela A (Ego1) 1.34 ha Compoziție: 50Go 25Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
13 Mobilizare manuală a solului în vetre
Prașila I Mii Buc 6.7 88.1 590.27
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 590.27 0 0.000 590.27
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0
*Transpoer auto (0.381*0.25)= 0
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 171.1783
*Somaj= 118.054
*Fond de accidente și boli profesionale= 29.5135
*Fond de sănătate= 59.027
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 968.04 0 0 968.0428
Cheltuieli indirecte: 168.4394
Profit: 45.45929
TOTAL General DEVIZ : 1181.942
TVA: 224.5689
TOTAL cu TVA: 1406.51

47
Tabel 1.2.4.4.6.
DEVIZ ANUL VI
PERIMETRUL: COMOARA Parcela A (Ego1) 1.34 ha Compoziție: 50Go 25Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Descopleșire AR 134.00 1.14 152.76
Total manoperă UM= 88.44

Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 0.00 152.76 0.00 0.00 152.76
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0
*Transpoer auto (0.381*0.25)= 0
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 44.30
*Somaj= 30.55
*Fond de accidente și boli profesionale= 7.64
*Fond de sănătate= 15.28
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 0.00 250.53 0.00 0.00 250.53
Cheltuieli indirecte: 43.59
Profit: 11.76
TOTAL General DEVIZ : 305.88
TVA: 58.12
TOTAL cu TVA: 364.00

48
Tabel 1.2.4.4.7.
DEVIZ ANUL VII
PERIMETRUL: COMOARA Parcela A (Ego1) 1.34 ha Compoziție: 50Go 25Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Descopleșire AR 134 1.14 152.76
Total manoperă UM= 88.44

Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 152.76 0 0.000 152.76
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0
*Transpoer auto (0.381*0.25)= 0
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 44.30
*Somaj= 30.55
*Fond de accidente și boli profesionale= 7.64
*Fond de sănătate= 15.28
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 250.53 0 0 250.53
Cheltuieli indirecte: 43.59
Profit: 11.76
TOTAL General DEVIZ : 305.88
TVA: 58.12
TOTAL cu TVA: 364.00

49

1.2.4.5. DEVIZE PARC ELELE B -K

Tabel 1.2.4.5.1
DEVIZ ANUL I
PERIMETRUL: COMOARA Parcela B -K (Ego4) 1.90 ha Compoziție: 25Go 50Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Transportul rutier al materialelor ușoare cu
autocamionul pe distanță de 50km Tonă 0.717 63.8 45.77
2 Descărcarea materialelor, ușoare și
mărunte
prin aruncare auto rampă Tonă 0.717 3 2.15
Total manoperă la UM= ore 0.74
3 Puieți Gorun Mii Buc 1.900 500 950
4 Puieți Frasin 3.800 450 1710
5 Puieți Sânger 1.900 420 798
6 Săparea șanțurilor pentru depozitarea
puieților 10M 1.55 3.43 5.31
Total manoperă la UM= ore 1.61
7 Depozitarea puieților la șanț Mii Buc 7.600 0.49 3.72
Total manoperă la UM= ore 1.22
8 Transportul puieților prin
purtat direct 101 -200 M Mii Buc 7.600 1.95 14.82
Total manoperă UM= ore 3.8
9 Pichetarea terenului în vederea împăduriri Mii Buc 7.600 54.6 414.96
Total manoperă UM= ore 12.084
10 Plantarea în teren nepregătit
anterior vetre 60/60 cm Mii Buc 7.600 274.45 2085.82
Total manoperă UM= ore 29.374
11 Achiziție Silonintox L 114 27.98 3189.72
12 Tratarea manuală a puieților cu
substanțe chimice Mii Buc 7.600 9 68.4
Total manoperă UM= ore 3.30
13 Mobilizare manuală a solului în vetre
Prașila I Mii Buc 7.600 88.1 669.56

50
14 Mobilizare manuală a solului în vetre
Prașila II Mii Buc 7.600 69.3 526.68

Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.5928 6647.72 3776.61 0 60.593 10485.51
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 45.77
*Transpoer auto (0.381*0.25)= 14.820
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 1101.89
*Somaj= 759.93
*Fond de accidente și boli profesionale= 189.98
*Fond de sănătate= 379.96
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.5928 6647.72 6208.37 0 60.593 12917.27
Cheltuieli indirecte: 2247.61
Profit: 606.60
TOTAL General DEVIZ : 15771.48
TVA: 2996.58
TOTAL cu TVA: 18768.06

51

Tabel 1.2.4.5.2
DEVIZ ANUL II
PERIMETRUL: COMOARA Parcela B -K (Ego4) 1.90 ha Compoziție: 25Go 50Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
1 Transportul rutier al materialelor ușoare cu auto-
camionul pe distanță de 50km Tonă 0.1434 63.8 9.15
2 Descărcarea materialelor, ușoare și mărunte
prin aruncare auto rampă Tonă 0.1434 3 0.43
Total manoperă la UM= ore 0.148
3 Puieți Gorun Mii Buc 0.380 500 190
4 Puieți Frasin 0.760 450 342
5 Puieți Sânger 0.380 420 159.6
6 Săparea șanțurilor pentru depozitarea puieților 10M 0.31 3.43 1.06
Total manoperă la UM= ore 0.32
7 Depozitarea puieților la șanț Mii Buc 1.520 0.49 0.74
Total manoperă la UM= ore 0.24
8 Transportul puieților prin
purtat direct 101 -200 M Mii Buc 1.520 1.95 2.964
Total manoperă UM= ore 0.76
9 Pichetarea terenului în vederea împăduriri Mii Buc 1.520 54.6 82.99
Total manoperă UM= ore 0.483
10 Plantarea în teren nepregătit
anterior vetre 60/60 cm Mii Buc 1.520 274.45 417.16
Total manoperă UM= ore 5.87
11 Mobilizare manuală a solului în vetre Prașila I Mii Buc 7.600 88.1 669.56
12 Mobilizare manuală a solului în vetre Prașila II Mii Buc 7.600 69.3 526.68

Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.11856 691.6 1698.63 0 12.119 2402.47

52
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 9.15
*Transpoer auto (0.381*0.25)= 2.964
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 493.9391
*Somaj= 340.6476
*Fond de accidente și boli profesionale= 85.16191
*Fond de sănătate= 170.3238
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.11856 691.6 2788.71 0 12.119 3492.543
Cheltuieli indirecte: 607.7024
Profit: 164.0098
TOTAL General DEVIZ : 4264.255
TVA: 810.2084
TOTAL cu TVA: 5074.463

53

Tabel 1.2.4.5.3.
DEVIZ ANUL III
PERIMETRUL: COMOARA Parcela B -K (Ego4) 1.90 ha Compoziție: 25Go 50Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Transportul rutier al materialelor ușoare cu auto-
camionul pe distanță de 50km Tonă 0.0717 63.8 4.58
2 Descărcarea materialelor, ușoare și mărunte
prin aruncare auto rampă Tonă 0.0717 3 0.22
Total manoperă la UM= ore 0.074
3 Puieți Gorun Mii Buc 0.190 500 95
4 Puieți Frasin 0.380 450 171
5 Puieți Sânger 0.190 420 79.8
6 Săparea șanțurilor pentru depozitarea puieților 10M 0.15 3.43 0.53
Total manoperă la UM= ore 0.16
7 Depozitarea puieților la șanț Mii Buc 0.760 0.49 0.37
Total manoperă la UM= ore 0.12
8 Transportul puieților prin
purtat direct 101 -200 M Mii Buc 0.760 1.95 1.482
Total manoperă UM= ore 0.38
9 Pichetarea terenului în vederea împăduriri Mii Buc 0.760 54.6 41.496
Total manoperă UM= ore 1.208
10 Plantarea în teren nepregătit
anterior vetre 60/60 cm Mii Buc 0.760 274.45 208.582
Total manoperă UM= ore 29.374
11 Mobilizare manuală a solului în vetre Prașila I Mii Buc 0.760 88.1 66.956
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.05928 345.8 318.15 0 6.059 670.071
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 4.58
*Transpoer auto (0.381*0.25)= 1.482
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 92.932
*Somaj= 64.091
*Fond de accidente și boli profesionale= 16.023
*Fond de sănătate= 32.046
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.05928 345.8 523.24 0 6.059 875.162

54
Cheltuieli indirecte: 152.278
Profit: 41.098
TOTAL General DEVIZ : 1068.538
TVA: 203.022
TOTAL cu TVA: 1271.561
Tabel 1.2.4.5.4
DEVIZ ANUL IV
PERIMETRUL: COMOARA Parcela B -K (Ego4) 1.90 ha Compoziție: 25Go 50Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
1 Mobilizare manuală a solului în vetre Prașila I Mii Buc 7.600 88.1 669.56
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 669.56 0 0.000 669.56
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0.00
*Transpoer auto (0.381*0.25)= 0.000
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 194.172
*Somaj= 133.912
*Fond de accidente și boli profesionale= 33.478
*Fond de sănătate= 66.956
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.000 0.000 1098.078 0.000 0.000 1098.078
Cheltuieli indirecte: 191.066
Profit: 51.566
TOTAL General DEVIZ : 1340.710
TVA: 254.735
TOTAL cu TVA: 1595.445

55

Tabel 1.2.4.5.5
DEVIZ ANUL V
PERIMETRUL: COMOARA Parcela B -K (Ego4) 1.90 ha Compoziție: 25Go 50Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
1 Mobilizare manuală a solului în vetre Prașila I Mii Buc 7.600 88.1 669.56
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 669.56 0 0.000 669.56
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0.00
*Transpoer auto (0.381*0.25)= 0.000
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 194.1724
*Somaj= 133.912
*Fond de accidente și boli profesionale= 33.478
*Fond de sănătate= 66.956
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 1098.078 0 0 1098.08
Cheltuieli indirecte: 191.07
Profit: 51.57
TOTAL General DEVIZ : 1340.71
TVA: 254.73
TOTAL cu TVA: 1595.44

56

Tabel 1.2.4.5.6.
DEVIZ ANUL VI
PERIMETRUL: COMOARA Parcela B-K (Ego4) 1.90 ha Compoziție: 25Go 50Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Descopleșire AR 190.000 1.14 216.6
Total manoperă UM= ore 125.40
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 216.60 0 0.000 216.6
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0.00
*Transpoer auto (0.381*0.25)= 0.000
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 62.814
*Somaj= 43.32
*Fond de accidente și boli profesionale= 10.83
*Fond de sănătate= 21.66
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 355.224 0 0 355.2
Cheltuieli indirecte: 61.8
Profit: 16.7
TOTAL General DEVIZ : 433.7
TVA: 82.4
TOTAL cu TVA: 516.1

57

Tabel 1.2.4.5.7.
DEVIZ ANUL VII
PERIMETRUL: COMOARA Parcela B -K (Ego4) 1.90 ha Compoziție: 25Go 50Fr 25Sî
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Descopleșire AR 190.000 1.14 216.6
Total manoperă UM= ore 125.40
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 216.60 0 0.000 216.6
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0.00
*Transpoer auto (0.381*0.25)= 0.000
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 62.814
*Somaj= 43.32
*Fond de accidente și boli profesionale= 10.83
*Fond de sănătate= 21.66
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0 0 355.224 0 0 355.2
Cheltuieli indirecte: 61.8
Profit: 16.7
TOTAL General DEVIZ : 433.7
TVA: 82.4
TOTAL cu TVA: 516.1

58

1.2.4.6. DEVIZE PARC ELA S

Tabel 1.2.4.6.1
DEVIZ ANUL I
PERIMETRUL: COMOARA Parcela S (Ego9) 2.7 ha Compoziție: 20Pi. N 80Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
1 Transportul rutier al materialelor ușoare
cu autocamionul pe distanță de 50km Tonă 4.233 63.8 270.23
2 Descărcarea materialelor, ușoare și
mărunte
prin aruncare auto rampă Tonă 4.233 3 12.70
Total manoperă la UM= ore 0.84
3 Puieți Pin negru Mii Buc 8.910 650 5791.5
4 Puieți Cătină 35.91 600 21546
44.820
6 Săparea șanțurilor pentru depozitarea
puieților 10M 9.13 3.43 31.3159
Total manoperă la UM= ore 9.495
7 Depozitarea puieților la șanț Mii Buc 35.910 0.49 17.60
Total manoperă 5.75
8 Depozitarea puieților de
rășinoase la șanț Mii Buc 8.910 0.43 3.83
Total manoperă la UM= 1.247
8 Transportul puieților prin
purtat direct 101 -200 M Mii Buc 44.820 1.95 87.399
Total manoperă UM= ore 22.41
9 Pichetarea terenului în vederea
împăduriri Mii Buc 44.820 54.6 2447.17
Total manoperă UM= ore 71.26
10 Plantarea în teren pregătit
anterior Tg 0.75/3 + rânduri de
Cd între terasele consolidate Mii Buc 44.820 274.45 12300.85
Total manoperă UM= ore 21.9618
11 Pregătirea terenului în Tg,
cu lățimea 0.75/3 Ml 5065.7 0.46 2330.22
Total manoperă UM= ore 861.169

59
12 Construcția gărdulețelor Ml 5065.7 5.65 28621.21
Total manoperă UM= ore 861.17
13 Nuiele de Salcie, pentru împletitură M ster 124.47855 21.63 2692.47
Total manoperă UM= ore 21.16
14 Lemn brut de foioase folosit pentru Pari
etc M cub 29 181.84 5246.56
Total manoperă UM= ore 4.90
15 Trasportul manual, pri purtat direct al
materialelor comode 25 kg/100m Tonă 55.1 24.9 1371.99
Total manoperă UM= ore 85.41
16 Transportul rutier al materialelor
semifabricate cu autocamionul
pe distnta de 15 km Tonă 55.1 25.164 1386.54
Total manoperă UM= ore 0.44
17 Descărcarea materialelor,
ușoare și mărunte
prin aruncarea în auto rampă Tonă 55.1 3 165.3
Total manoperă UM= ore 0.34
18 Încărcarea materialelor,usoare
și mărunte prin aruncare în
rampa auto Tonă 55.1 3.66 201.67
0.5
19 Achiziție Silonintox L 672.3 28 18824.4
20 Tratarea manuală a puieților cu
substanțe chimice Mii Buc 35.910 9 323.19
Total manoperă UM= ora 3.6
21 Revizuirea I peste 30 puieți/ar Ar 270.000 2.33 629.1
22 Revizuirea II peste 30 puieți/ar Ar 270.000 2.33 629.1
Total manoperă UM= ora 2.9824
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
12.9276 46161.90 16394.00 0 357.634 62926.466
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 270.23
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 323.19
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 4793.67
*Somaj= 3305.98
*Fond de accidente și boli profesionale= 826.50
*Fond de sănătate= 1652.99
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
12.9276 46161.9000 26973.1434 0 357.634 73505.605
Cheltuieli indirecte: 12789.975
Profit: 3451.823

60
TOTAL General DEVIZ : 89747.403
TVA: 17052.007
TOTAL cu TVA: 106799.410

Tabel 1.2.4.6.2.
DEVIZ ANUL II
PERIMETRUL: COMOARA Parcela S (Ego9) 2.7 ha Compoziție: 20Pi. N 80Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Transportul rutier al materialelor ușoare cu auto-
camionul pe distanță de 50km Tonă 1.27 63.84 81.07
2 Descărcarea materialelor, ușoare și mărunte
prin aruncare auto rampă Tonă 1.27 3.00 3.81
Total manoperă la UM= ore 0.84
3 Puieți Pin negru Mii Buc 2.67 650.00 1737.45
4 Puieți Cătină 10.77 600.00 6463.80

5 Săparea șanțurilor pentru depozitarea
puieților 10M 2.74 3.43 9.39
Total manoperă la UM= ore 2.85
6 Depozitarea puieților la șanț Mii Buc 10.77 0.49 5.28
Total manoperă 1.72
7 Depozitarea puieților de
rășinoase la șanț Mii Buc 2.67 0.43 1.15
Total manoperă la UM= 0.37
8 Transportul puieților prin
purtat direct 101 -200 M Mii Buc 13.45 1.95 26.22
Total manoperă UM= ore 6.72
9 Pichetarea terenului în vederea
împăduriri Mii Buc 13.45 54.60 734.15
Total manoperă UM= ore 21.38

61
10 Plantarea în teren pregătit
anterior Tg 0.75/3 + rânduri de
Cd între terasele consolidate Mii Buc 13.45 274.45 3690.25
Total manoperă UM= ore 6.59
11 Achiziție Topsin KG 162.00 126.50 20493.00
12 Tratarea manuală a puieților cu
substanțe chimice Mii Buc 8.91 9.00 80.19
Total manoperă UM= ora 3.60
13 Revizuirea I peste 30 puieți/ar Ar 270.00 2.33 629.10
14 Revizuirea II peste 30 puieți/ar Ar 270.00 2.33 629.10
Total manoperă UM= ore
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
3.21 28694.25 5781.28 0.00 107.29 34586.03
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 81.07
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 80.19
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 1688.39
*Somaj= 1164.41
*Fond de accidente și boli profesionale= 291.10
*Fond de sănătate= 582.20
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
3.21 28694.25 9507.39 0.00 107.29 38312.14
Cheltuieli indirecte: 6666.31
Profit: 1799.14
TOTAL General DEVIZ : 46777.59
TVA: 8887.74
TOTAL cu TVA: 55665.33

62

Tabel 1.2.4.6.3
DEVIZ ANUL III
PERIMETRUL: COMOARA Parcela S (Ego9) 2.7 ha Compoziție: 20Pi. N 80Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Transportul rutier al materialelor ușoare cu
autocamionul pe distanță de 50km Tonă 0.42 63.84 27.02
2 Descărcarea materialelor, ușoare și
mărunte
prin aruncare auto rampă Tonă 0.42 3.00 1.27
Total manoperă la UM= ore 0.84
3 Puieți Pin negru Mii Buc 0.89 650.00 579.15
4 Puieți Cătină 3.59 600.00 2154.60
5 Săparea șanțurilor pentru depozitarea
puieților 10M 0.91 3.43 3.13
Total manoperă la UM= ore 0.95
6 Depozitarea puieților la șanț Mii Buc 3.59 0.49 1.76
Total manoperă 0.57
7 Depozitarea puieților de
rășinoase la șanț Mii Buc 0.89 0.43 0.38
Total manoperă la UM= 0.12
8 Transportul puieților prin
purtat direct 101 -200 M Mii Buc 4.48 1.95 8.74
Total manoperă UM= ore 2.24
9 Pichetarea terenului în vederea
împăduriri Mii Buc 4.48 54.60 244.72
Total manoperă UM= ore 7.13

63
10 Plantarea în teren pregătit
anterior Tg 0.75/3 + rânduri de
Cd între terasele consolidate Mii Buc 4.48 274.45 1230.08
Total manoperă UM= ore 2.20
11 Achiziție Topsin kg 162.00 126.50 20493.00
12 Tratarea manuală a puieților cu
substanțe chimice Mii Buc 8.91 9.00 80.19
Total manoperă UM= ora 3.60
13 Revizuirea I peste 30 puieți/ar Ar 270.00 2.33 629.10
Total manoperă UM= ora 1.49
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
3.21 23226.75 25417.39 0.00 35.76 48683.11
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 27.02
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 80.19
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 7374.98
*Somaj= 5086.20
*Fond de accidente și boli profesionale= 1271.55
*Fond de sănătate= 2543.10
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
3.21 23226.75 41693.21 0.00 35.76 64958.93
Cheltuieli indirecte: 11302.85
Profit: 3050.47
TOTAL General DEVIZ : 79312.26
TVA: 15069.33
TOTAL cu TVA: 94381.59

64

Tabel 1.2.4.6.4.
DEVIZ ANUL IV
PERIMETRUL: COMOARA Parcela S (Ego9) 2.7 ha Compoziție: 20Pi. N 80Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Achiziție Topsin KG 162.00 126.50 20493.00
2 Tratarea manuală a puieților cu
substanțe chimice Mii Buc 8.91 9.00 80.19
Total manoperă UM= ora 3.60
3 Revizuirea I peste 30 puieți/ar Ar 270.00 2.33 629.10
Total manoperă UM= ora 1.49
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 20493.00 709.29 0.00 0.00 21202.29
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0.00
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 0.00
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 205.69
*Somaj= 141.86
*Fond de accidente și boli profesionale= 35.46
*Fond de sănătate= 70.93
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 20493.00 1163.24 0.00 44.30 21700.54
Cheltuieli indirecte: 3775.89
Profit: 1019.06
TOTAL General DEVIZ : 26495.49

65
TVA: 5034.14
TOTAL cu TVA: 31529.63

Tabel 1.2.4.6.5.
DEVIZ ANUL V
PERIMETRUL: COMOARA Parcela S (Ego9) 2.7 ha Compoziție: 20Pi. N 80Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Achiziție Topis KG 162.00 126.50 20493.00
2 Tratarea manuală a puieților cu
substanțe chimice Mii Buc 8.91 9.00 80.19
Total manoperă UM= ora 3.60
3 Mobilizare I peste 30 puieți/ar Ar 270.00 2.33 629.10
Total manoperă UM= ora 1.49
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 20493.00 709.29 0.00 0.00 21202.29
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0.00
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 0.00
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 205.69
*Somaj= 141.86
*Fond de accidente și boli profesionale= 35.46
*Fond de sănătate= 70.93
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 20493.00 1163.24 0.00 0.00 21656.24

66
Cheltuieli indirecte: 3768.18
Profit: 1016.98
TOTAL General DEVIZ : 26441.40
TVA: 5023.87
TOTAL cu TVA: 31465.26

Tabel 1.2.4.6.6.
DEVIZ ANUL VI
PERIMETRUL: COMOARA Parcela S (Ego9) 2.7 ha Compoziție: 20Pi. N 80Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1.00 Achiziție Topis KG 162.00 126.50 20493.00
2 Tratarea manuală a puieților cu
substanțe chimice Mii Buc 8.91 9.00 80.19
Total manoperă UM= ora 3.60
3 Descopleșire AR 270.00 1.14 307.80
Total manoperă UM= ore 178.20
4 Mobilizare I peste 30 puieți/ar AR 270.00 2.33 629.10
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 20493.00 1017.09 0.00 0.00 21510.09
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0.00
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 0.00
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 294.96
*Somaj= 203.42
*Fond de accidente și boli profesionale= 50.85

67
*Fond de sănătate= 101.71
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 20493.00 1668.03 0.00 0.00 22161.03
Cheltuieli indirecte: 3856.02
Profit: 1040.68
TOTAL General DEVIZ : 27057.73
TVA: 5140.97
TOTAL cu TVA: 32198.70

Tabel 1.2.4.6.7.
DEVIZ ANUL VII
PERIMETRUL: COMOARA Parcela S (Ego9) 2.7 ha Compoziție: 20Pi. N 80Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1.00 Achiziție Topis KG 162.00 126.50 20493.00
2 Tratarea manuală a puieților cu
substanțe chimice Mii Buc 8.91 9.00 80.19
Total manoperă UM= ora 3.60
3 Descopleșire AR 270.00 1.14 307.80
Total manoperă UM= ore 178.20
4 Mobilizare I peste 30 puieți/ar AR 270.00 2.33 629.10
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 20493.00 1017.09 0.00 0.00 21510.09
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0.00
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 0.00
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 294.96

68
*Somaj= 203.42
*Fond de accidente și boli profesionale= 50.85
*Fond de sănătate= 101.71
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 20493.00 1668.03 0.00 0.00 22161.03
Cheltuieli indirecte: 3856.02
Profit: 1040.68
TOTAL General DEVIZ : 27057.73
TVA: 5140.97
TOTAL cu TVA: 32198.70

1.2.4.7.DEVIZE PARCE LEELE 1 -9

Tabel 1.2.4.7.1.
DEVIZ ANUL I
PERIMETRUL: COMOARA Parcela 1-9 (Rgo7) 0.20 ha Compoziție: 100Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Transportul rutier al materialelor ușoare
cu autocamionul pe distanță de 50km Tonă 0.38 63.84 24.12
2 Descărcarea materialelor, ușoare și mărunte
prin aruncare auto rampă Tonă 0.38 3.00 1.13
Total manoperă la UM= ore 0.25
3 Puieți Cătină Mii Buc 4.00 600.00 2400.00
4 Săparea șanțurilor pentru depozitarea
puieților 10M 0.81 3.43 2.79
Total manoperă la UM= ore 0.13
5 Depozitarea puieților la șanț Mii Buc 0.81 0.49 0.40
Total manoperă la UM= ore 0.11

69
6 Transportul puieților prin
purtat direct 101 -200 M Mii Buc 4.00 1.95 7.80
Total manoperă UM= ore 2.00
7 Pichetarea terenului în vederea
împăduriri Mii Buc 4.00 54.60 218.40
Total manoperă UM= ore 6.36
8 Plantarea în teren nepregătit
anterior în Cordoane/2 Mii Buc 4.00 274.45 1097.80
Total manoperă UM= ore 75.68
9 Achiziție Silonintox L 60.00 28.00 1680.00
10 Tratarea manuală a puieților
cu substanțe chimice Mii Buc 4.00 9.00 36.00
Total manoperă UM= ore 0.14
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.31 4080.00 1356.53 0.00 31.92 5468.76
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 24.12
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 7.80

Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 396.91
*Somaj= 273.73
*Fond de accidente și boli profesionale= 68.43
*Fond de sănătate= 136.87
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.31 4080.00 2232.47 0.00 31.92 6344.70
Cheltuieli indirecte: 1103.98
Profit: 297.95
TOTAL General DEVIZ : 7746.62
TVA: 1471.86
TOTAL cu TVA: 9218.48

70

Tabel 1.2.4.7.2
DEVIZ ANUL II
PERIMETRUL: COMOARA Parcela 1 -9 (Rgo7) 0.20 ha Compoziție: 100Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Transportul rutier al materialelor ușoare
cu autocamionul pe distanță de 50km Tonă 0.11 63.84 7.24
2 Descărcarea materialelor, ușoare și mărunte
prin aruncare auto rampă Tonă 0.11 3.00 0.34
Total manoperă la UM= ore 0.25
3 Puieți Cătină Mii Buc 1.20 600.00 720.00
4 Săparea șanțurilor pentru depozitarea puieților 10M 1.20 3.43 4.12
Total manoperă la UM= ore 0.19
5 Depozitarea puieților la șanț Mii Buc 1.20 0.49 0.59
Total manoperă la UM= ore 0.17

71
6 Transportul puieților prin
purtat direct 101 -200 M Mii Buc 1.20 1.95 2.34
Total manoperă UM= ore 0.60
7 Pichetarea terenului în vederea împăduriri Mii Buc 1.20 54.60 65.52
Total manoperă UM= ore 1.91
8 Plantarea în teren nepregătit
anterior în Cordoane/2 Mii Buc 1.20 274.45 329.34
Total manoperă UM= ore 22.71
9 Revizuirea I peste 30 puieți/ar Ar 20.00 2.33 46.60
10 Revizuirea II peste 30 puieți/ar Ar 20.00 2.33 46.60
Total manoperă UM= ore 0.14
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.09 766.60 446.50 0.00 9.58 1222.77
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 7.24
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 2.34
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 130.54
*Somaj= 90.03
*Fond de accidente și boli profesionale= 22.51
*Fond de sănătate= 45.01
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.09 766.60 734.60 0.00 9.58 1510.86
Cheltuieli indirecte: 262.89
Profit: 70.95
TOTAL General DEVIZ : 1844.70
TVA: 350.49
TOTAL cu TVA: 2195.20

72

Tabel 1.2.4.7.3.
DEVIZ ANUL III
PERIMETRUL: COMOARA Parcela 1 -9 (Rgo7) 0.20 ha Compoziție: 100Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Transportul rutier al materialelor ușoare
cu autocamionul pe distanță de 50km Tonă 0.04 63.84 2.41
2 Descărcarea materialelor, ușoare și mărunte
prin aruncare auto rampă Tonă 0.04 3.00 0.11
Total manoperă la UM= ore 0.25
3 Puieți Cătină Mii Buc 0.40 600.00 240.00
4 Săparea șanțurilor pentru depozitarea puieților 10M 0.08 3.43 0.28
Total manoperă la UM= ore 0.01

73
5 Depozitarea puieților la șanț Mii Buc 0.40 0.49 0.20
Total manoperă la UM= ore 0.06
6 Transportul puieților prin
purtat direct 101 -200 M Mii Buc 0.40 1.95 0.78
Total manoperă UM= ore 0.20
7 Pichetarea terenului în vederea împăduriri Mii Buc 0.40 54.60 21.84
Total manoperă UM= ore 0.64
8 Plantarea în teren nepregătit
anterior în gropi simple Mii Buc 0.40 274.45 109.78
Total manoperă UM= ore 7.57
9 Revizuirea I peste 30 puieți/ar Ar 20.00 2.33 46.60
Total manoperă UM= ora 1.49
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.03 286.60 133.70 0.00 3.19 423.52
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 2.41
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 0.78

Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 39.12
*Somaj= 26.98
*Fond de accidente și boli profesionale= 6.75
*Fond de sănătate= 13.49
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.03 286.60 220.04 0.00 3.19 509.87
Cheltuieli indirecte: 88.72
Profit: 23.94
TOTAL General DEVIZ : 622.53
TVA: 118.28
TOTAL cu TVA: 740.81

74

Tabel 1.2.4.7.4.
DEVIZ ANUL IV
PERIMETRUL: COMOARA Parcela 1 -9 (Rgo7) 0.20 ha Compoziție: 100Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
1 Revizuirea I peste 30 puieți/ar Ar 20.00 2.33 46.60
Total manoperă UM= ora 1.49
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 46.60 0.00 0.00 46.60
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 0.00

75
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 0.00
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 13.51
*Somaj= 9.32
*Fond de accidente și boli profesionale= 2.33
*Fond de sănătate= 4.66
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 0.00 76.42 0.00 0.00 76.42
Cheltuieli indirecte: 13.30
Profit: 3.59
TOTAL General DEVIZ : 93.31
TVA: 17.73
TOTAL cu TVA: 111.04

Tabel 1.2.4.7.5.
DEVIZ ANUL V
PERIMETRUL: COMOARA Parcela 1 -9 (Rgo7) 0.20 ha Compoziție: 100Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total

Detaliere transporturi
* Articole TRA =
*Transpoer auto (greuatea*0.25)=
Alte cheltuieli directe:
*CAS: =

76
*Somaj=
*Fond de accidente și boli profesionale=
*Fond de sănătate=
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total

Cheltuieli indirecte:
Profit:
TOTAL General DEVIZ :
TVA:
TOTAL cu TVA:

Tabel 1.2.4.7.6.
DEVIZ ANUL VI
PERIMETRUL: COMOARA Parcela 1 -9 (Rgo7) 0.20 ha Compoziție: 100Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Descopleșire AR 20.00 1.14 22.80

Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 0.00 22.80 0.00 0.00 22.80
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 22.80

77
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 0.00
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 6.61
*Somaj= 4.56
*Fond de accidente și boli profesionale= 1.14
*Fond de sănătate= 2.28
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 0.00 37.39 0.00 0.00 37.39
Cheltuieli indirecte: 6.51
Profit: 1.76
TOTAL General DEVIZ : 45.65
TVA: 8.67
TOTAL cu TVA: 54.33

Tabel 1.2.4.7.7.
DEVIZ ANUL VII
PERIMETRUL: COMOARA Parcela 1 -9 (Rgo7) 0.20 ha Compoziție: 100Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Descopleșire AR 20.00 1.14 22.80

Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 0.00 22.80 0.00 0.00 22.80
Detaliere transporturi

78
* Articole TRA = 22.80
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 0.00
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 6.61
*Somaj= 4.56
*Fond de accidente și boli profesionale= 1.14
*Fond de sănătate= 2.28
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 0.00 37.39 0.00 0.00 37.39
Cheltuieli indirecte: 6.51
Profit: 1.76
TOTAL General DEVIZ : 45.65
TVA: 8.67
TOTAL cu TVA: 54.33

79
1.2.4.8. DEVIZ CLEON AJE PARCELELE 1 -9.

Tabel 1.2.4.8.1
DEVIZ CLEONAJE
PERIMETRUL: COMOARA Parcela S (Ego9) 2.7 ha Compoziție: 20Pi. N 80Ct
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Unitar Total
0 1 2 3 4 5
1 Construcția Cleonajelor Ml 607.50 16.95 10297.13
Total manoperă UM= ore 103.28
2 Nuiele de Salcie, pentru împletitură M ster 373.44 21.63 8077.41
Total manoperă UM= ore 63.48
3 Lemn brut de foioase folosit pentru Pari etc M cub 86.56 181.84 15739.69
Total manoperă UM= ore 14.71
4 Trasportul manual, pri purtat direct al materialelor comode 25 kg/100m Tonă 165.30 24.90 4115.97
Total manoperă UM= ore 256.22
5 Transportul rutier al materialelor
semifabricate cu autocamionul
pe distnta de 15 km Tonă 165.30 25.16 4159.61
Total manoperă UM= ore 1.32
6 Descărcarea materialelor,
ușoare și mărunte
prin aruncarea în auto rampă Tonă 165.30 3.00 495.90
Total manoperă UM= ore 1.02
7 Încărcarea materialelor,usoare
șimărunte prin aruncare în
rampa auto Tonă 165.30 3.66 605.00
Total manoperă UM= ora 1.50
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
164.64 23817.11 11398.02 0.00 8275.58 43655.35
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 4159.61
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 4115.97
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 4217.40
*Somaj= 2908.55
*Fond de accidente și boli profesionale= 727.14
*Fond de sănătate= 1454.27
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
164.64 23817.11 20705.38 0.00 44.30 44731.43
Cheltuieli indirecte: 7783.27
Profit: 2100.59
TOTAL General DEVIZ : 54615.28
TVA: 10376.90
TOTAL cu TVA: 64992.18

80
1.2.4.9. DEVIZ BOR NE AMENAJISTICE

Tabel 1.2.4.9.1
DEVIZ BORNE AMENAJISTICE
PERIMETRUL: COMOARA 6.14 ha
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
1 Confecționarea pe șantier a indicatorilor Hecto-
metrici BUC. 6.00 5.03 30.18
Total manoperă la UM= ore 0.50
2 Beton de ciment B 200 STAS M.C. 0.80 256.80 205.44
3 Mortar de zidărie M.C. 0.70 260.08 182.06
4 Montarea confecțiiolor
metalice inglobate in beton KG 16.35 0.86 14.06
Total manoperă la UM= 0.70
5 Confecții metaloce inglobate în beton KG 16.35 3.24 52.97
6 Preparare beton manual M.C. 0.50 206.49 103.25
Total manoperă UM= ore 1.75
7 Transportul rutier a semifabricatelor 20km TONĂ 0.15 17.71 2.66
8 Transportul manual al materialelor sub 25 kg pe
distanța de 100m 0.15 39.01 5.85
Total manoperă UM= ore 3.00
9.0 Plantare Borne Amenajistice BUC. 6.00 3.13 18.77
Total manoperă UM= ore 0.60
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.23 440.47 166.26 0.00 8.51 615.47
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 2.66
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 5.85
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 49.15
*Somaj= 33.90
*Fond de accidente și boli profesionale= 8.47
*Fond de sănătate= 16.95
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.23 440.47 274.74 0.00 8.51 723.95
Cheltuieli indirecte: 125.97
Profit: 34.00
TOTAL General DEVIZ : 883.91
TVA: 167.94
TOTAL cu TVA: 1051.85

81
1.2.4.10. DEVIZ SUPR AFEȚE DE CONTROL

Tabel 1.2.4.10.1.
DEVIZ Suprafețe de Control
PERIMETRUL: COMOARA 6.14 ha
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
1 Comfecționare Pari din lemn rotund de foiate
pentru construcții D=8 -12, L=2 m BUC. 66.00 0.65 43.06
Total manoperă la UM= ore 0.70
2 Lemn brut de foioase pentru țărușu, pari, moaze
etc M.C. 0.94 134.53 126.46
3 Baterea parilor din lemn 8 -12 cm cu lungime de 2
m M 80.00 4.19 335.52
4 Transportul rutier a semifabricatelor 20km TONĂ 1.05 17.71 18.59
5 Transportul manual al materialelor sub 25 kg pe
distanța de 100m TONĂ 1.05 39.01 40.96
Total manoperă UM= ore 3.00
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
1.64 126.46 378.58 0.00 59.55 566.23
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 18.59
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 40.96
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 116.35
*Somaj= 80.24
*Fond de accidente și boli profesionale= 20.06
*Fond de sănătate= 40.12
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
1.64 126.46 635.35 0.00 59.55 823.00
Cheltuieli indirecte: 143.20
Profit: 38.65
TOTAL General DEVIZ : 1004.85
TVA: 190.92
TOTAL cu TVA: 1195.77

82
1.2.4.11. DEVIZ ÎMPR EJMUIRE

Tabel 1.2.4.11.1
DEVIZ Împrejmuire
Nr. crt. Capitol de lucrari UM Cantitatea Preț Uni-
tar Total
0 1 2 3 4 5
1 1. Împrejmuiri din sârmă ghimpată fixată pe
bulumaci din lemn foioase plantați la 3m cu 4 rând. sârmă M 1200.00 3.83 4601.42
Total manoperă UM= ore 0.32
2
Lemn rot cons rur nec salc L min 1 m d sub min 9 cm
M.C. 9.65 226.34 2184.21
3
Sap.Man. In spații limit.sub 1m cu taluz vert nespr. in pam.
necoez. șisl. coez. adânc <0,75m T.Tar M.C. 68.22 14.05 958.19
Total manoperă UM= ore 1.90
4 Compactarea cu mai. de mina a umplut. executat pe strat. cu
udarea fiec. strat de 20cm gros.T. Coeziv M.C. 53.65 4.49 240.72
Total manoperă UM= ore 0.47
5 Transportul rutier al mat semifabricate cu Auto -Camionul
pe dis. 20 km TONĂ 4.79 1.47 7.04
Cheltuieli directe din articole
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 2184.21 5800.33 0.00 7.04 7991.57
Detaliere transporturi
* Articole TRA = 7.04
*Transpoer auto (greuatea*0.25)= 0.00
Alte cheltuieli directe:
*CAS: = 1682.87
*Somaj= 1160.60
*Fond de accidente și boli profesionale= 290.15
*Fond de sănătate= 580.30
Total cheltuieli directe:
Greutate Materiale Manoperă Utilaj Transport Total
0.00 2184.21 9514.25 0.00 7.04 11705.49
Cheltuieli indirecte: 2036.76
Profit: 549.69
TOTAL General DEVIZ : 14291.94
TVA: 2715.47
TOTAL cu TVA: 17007.40

83
PARTEA A III -A. REZU LTATE ȘI DISCUȚII

1.2.5.EVALUAREA PROI ECTULUI

1.2.5.1. EVALUAREA BENEFICIILOR PROIECT ULUI

Acestea sunt legate atât de obținerea de masă lemnoasă într -o zonă cu deficit de lemn, cât
și de posibilitatea stocării de CO 2 și valorificării acestuia pe piața internațională.
Pe de altă parte, prin realizarea prevederilor aces tui proiect se obțin o serie de efecte a căror
valoare materială este dificil de stabilit, dar care au o importanța deosebită:
– conservarea biodiversității;
– crearea unui climat favorabil pentru faună.
Efectele economice pot fi calculate având în vedere valoarea lemnului obținut și valoarea
stocării carbonului (dioxidului de carbon) pe piața internațională:
a) valorificare lemn:
1. Gorun
Pe suprafața totală de 1,45 ha, la vârsta exploatabilității de 120 ani, se pot obtine arborete
de clasa medie de producție a IV -a cu un volum lemnos de:
a) Exploatare arboret principal:
Vlemn= 335 mc/ha x 1,45 ha = 485,75 mc
PL Go = 485,75 mc x 70 lei/mc = 34002,5 lei – se obtin in anul 80 de la plantare.
b) Rărituri
Răritura I
Vlemn= 15 mc/ha x 1,45 ha = 21,75 mc
PrI Go = 21,75mc x 70 lei/mc = 1522,5 lei – se obtin la 30 de ani de la plantare.

84
Răritura II
Vlemn= 27 mc/ha x 1,45 ha = 39,15 mc
Pr1I Go = 39,15 mc x 70 lei/mc = 2740,5 lei – se obtin la 50 de ani de la plantare.
2. Frasin
Pe suprafața totala de 1,285 ha, la varsta exploatabilitații de 80 ani, se pot obtine arborete
de clasa medie de producție a III -a cu un volum lemnos de:
a) Exploatare arboret principal:
Vlemn= 400 mc/ha x 1,285ha = 514 mc
PL Fr = 514 mc x 70 lei/mc = 35980 lei – se obțin in anul 80 de la plantare.
b) Rărituri
Răritura I
Vlemn= 15 mc/ha x 1,285 ha = 19,275 mc
PrI Fr = 19,275mc x 70 lei/mc = 1349,25 lei – se obtin la 30 de ani de la plantare.
Răritura II
Vlemn= 32 mc/ha x1,285 ha = 41,12 mc
Pr1I Fr = 41,12 mc x 70 lei/mc = 2878,4 lei – se obțin la 50 de ani de la plantare.
3.Pin negru
Pe suprafața totală de 0.54 ha, la vârsta exploatabilității de 60 ani, se pot obține arborete de clasa
a III-a de producție cu un volum lemnos de:
a) Exploatare arboret principal:
Vlemn= 283 mc/ha x 0,54 ha = 152,82mc
PL Pin = 152,82mc x 65 lei/mc = 9933,3 lei – se obtin în anii 60 de la plantare.
b) Rărituri
Răritura I
Vlemn= 10 mc/ha x 0,54 ha = 5,400 mc (bulumaci șilemn de foc)

85
Pr1 Pin = 5,40 mc x 65 lei/mc = 351 lei –se obtin in anii 20 de la plantare.
Răritura II
Vlemn= 28 mc/ha x 0,54 ha = 15,12 mc (lemn de mina șilemn de foc)
Pr1I Pin = 15,12 mc x 65 lei/mc = 982,8 lei – se obtin in anii 40 de la plantare
b) stocare carbon
1. Gorun
335 mc/ha x 1,45 ha x 0,4 (densitatea lemnului) x 0,5 (carbon in biomasa totala) x 14 €/toC
x 4,66lei/€ = 5354,25 lei
2. Frasin
400 mc/ha x 1,285 ha x 0,4 (densitatea lemnului) x 0,5 (carbon in biomasa totala) x 14
€/toC x 4,66lei/€ = 5416,84 lei
3.Pin
283 mc/ha x ha x 0,54 (densitatea lemnului) x 0,5 (carbon in biomasa totala) x
x 14 €/toC x 4,66lei/€ = 2818,37 lei
Se menționează că la calculul veniturilor aduse de arborete nu s -au luat în considerare
cheltuielile cu efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor șipaza pădurilor.
c) fructe de pădure
0,3kg/tufă x 2500 tufe/ha x 2,36 ha x 20 ani x 0,6 euro/kg = 1870628 lei

1.2.5.2. EVALUAREA VIABILITĂ ȚII PROIECTULUI

Pentru evaluarea viabilitatii proiectului s -a calculat raportul beneficiu / cost, dupa formula:
V / CT – unde:
V – venitul to tal, pe o perioada de 80 ani
CT – costul total, pe o perioada de 80 ani
Valoarea raportului venit actualizat / cost actualizat = lei 1974158 lei / 541331.3 lei = 3,65

86

1.2.5.3. INDICATORI TEHNICO – ECONOMIC I

– suprafața totală 6,14 ha;
– suprafața efectivă de împădurit 6,14 ha;
– valoarea totală a investiției (cu TVA) 541331.3 lei RON;
– durata de execuție a lucrărilor 7 ani;
-valoarea raportului venit / cost : 3,65;

87

CONCLUZII
Perimetrul de ameliorare Comoara este situate în localitatea Perișor, jud Bistrița -Năsăud,
având o suprafață de 6,14 ha.
Solurile întâlnite în perimetrul de ameliorare sunt: Solurile podzolice
argiloiluviale ,Preluvosol (Brun argiloiluvial) slab erodat, Erodosol argic (puternic – foarte
puternic erodat).
Vegetația în perimetrul de ameliorare este foarte slab reprezentată din cauza proceselor
de eroziune continuă.
Ca și tipuri de stațiun e prezente în perimetru, au fost identificate următoarele:
▪ Deluros de gorunete, Bi, erodosol argic, edafic mic, pe depozite de argile marnoase cu
intercalații de nisipuri și gresii
▪ . Deluros de gorunete, Bi -m, brun slab -moderat erodat, edafic mijlociu, pe depozite de
argile marnoase cu intercalații de nisipuri și gresii
Pentru cartarea perimetrului de ameliorare Comoara s -a utilizat Metoda de cartare pe
unități și tipuri staționale (varianta Traci, 1995).
Procesele de degradare întalnite în perimetrul de ameliorare sunt eroziunea solului în
suprafață șiîn adâncime ce a favorizat apariția terenurilor erodate, improprii culturilor agricole și
păsunatului.
În perimetrul de ameliorare avem soluri brune de la slab la foarte puternic erodate
Cauzele degradării t erenului sunt: pășunatul excesiv, pășunatul în perioade ploioase, lipsa
învelișului vegetal și expoziția însorită.
În perimetru de ameliorare s -a făcut cercetarea șicartarea generală, identificându -se 4
unități staționale de terenuri degradate:
▪ EGo1 – 1,34 ha (21%) – eroziune slabă (A).
▪ EGo4 – 1.9 ha (30%) – eroziune puternică ( B -K).
▪ EGo9 – 2,7 ha (46%) – eroziune foarte puternică ( S).
▪ RGo7 – 0,2 ha (3%) – ogașe ( 1 -9).
Soluția tehnică pentru terenurile care fac obiectul studiului, se referă la compoziția de
împădurire, schema de plantare, numărul de puieți la hectar, tehnologia de plantare, de pregătire a
terenului și a solului, precum și lucrările necesare până la realizarea starii de masiv.

88
Soluția tehnică s -a ales diferit pentru fiecare unitate stațională , pentru a da fiecaruia
o compoziție de împădurire care se potriveste în funcție de gradul de eroziune.
Pentru parcela A, cu o suprafață de 1,34 ha (21%), este afectată de eroziune de suprafață
slabă ( Ego), s -a propus compoziția de împădurire 50 Go 25 Fr (Te; Ci; Pa) 25 Sî (Lc; Mc), rândul
1 este reprezentat de specia da bază (Go), rândul 2 este reprezentat de speciile de amestec (Fr) +
arbust (Sî).
Pentru parcelele B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, cu o suprafață de 1,90 ha (30 %), care sunt
afectate de er oziune de suprafață puternică ( Ego4), s -a propus compoziția de împădurire 25 Go
50 Fr (Ci, Pa) 25 Sî (Co, Lc, Pă), rândul 1 este reprezentat de Go + Arbust ( Sînger), rânsul 2 din
specia de amestec ( Fr).
Pentru parcela S, cu o suprafață de 2,7 ha (46 %) , care este afectată de eroziune de suprafață
foarte puternică (Ego9), s -a propus compoziția de împădurire 20 Pi.n 80 Ct, rândul 1 este
reprezentat de Pin negru (pe terase), rândul 2 de Cătină ( în cordoane).
Pentru parcelele 1 -9, cu o suprafață de 0,20ha (3%), care sunt afectate de eroziunea în adâncime
(Rgo7), s -a propus compoziția de împădurie 100% Ct, Catina se va planta în cordoane. În cadrul
parcelelor 1 -9, ca solutie tehnica s -a mai propus executarea cleonajelor, în număr de 243 de buc,
adică 614,50 ML.
Necesarul de puieți pentru perimetrul de ameliorare are un total de 82.642 mii puieți, din
care: Gorun -8.588; Frasin – 9.638; Sânger – 6.076; Pin negru – 10.990; Cătină – 47.350.
Dupa calcularea tuturor devizelor necesare pentru fiecare unitate sta țională pe 80 de ani
au rezultat cheluieli de 541331.3 lei
În calcularea veniturilor s -au luat în calcul următoarele: valoarea lemnului obținut și
valoarea stocării carbonului (dioxidului de carbon) pe piața internațională șivalorificare fructelor
de păd ure de pe suprafața perimetrului ( Cătină).
Veniturile au fost calculate pe o perioadă de 80 de ani, din care rezultă un total de 1974158
lei.
După evaluarea viabilității proiectului prin raportul beneficiu / cost, care este egal cu V/CT,
avem:
Valoar ea raportului venit actualizat / cost actualizat = lei 1974158 lei / 541331.3 lei = 3,65

89

PIESE DESENATE

– harta încadrării în zonă
– harta unităților staționale
– harta pregătire teren
– harta compoziții împădurire
– schița terasă cu garduleț în cheie simplă
– schiță cleonaj

90

91

92

93

94

95

96

97

98
Cleonaj simplu

99
BIBLIOGRAFIE

1. Dîrja Marcel, 2007, “Ameliorații silvice: ghid pentru întocmirea proiectului”, Editura
Todesco, Cluj -Napoca.
2. Horia Dan Vlasin, 2016, “Tehnologii în ameliorarea silvică a terenurilor degradate din
partea de nord a câmpiei Transilvaniei”, Editura AcademicPres.
3. Florentin Moldovan, Marcela Moldovan, 2011, “PERIȘOR – repere monografice
volumul I”, Editura EKION, Cluj -Napoca.
4. Livia Briciu, 2006, “Studiu unui sat pe versant. Sat Perișor, județul Bistrița -Năsăud
(manuscris), Lucrare de licență, Facultatea de Geografie, UBB – Cluj-Napoca.
5. www.Scritub.com/economieagricultură , ultima accesare 27.05.2018
6. www.silvic.usv.ro/cursuri/ct_4.pdf , ultima accesare 24.06.2018