Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR [603319]
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
1
INTRODUCERE
MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ȘI OBIECTIVELE URMĂRITE
Politica de creditare practicată de băncile comerciale es te o temă care fascinează și
stârnește interesul, atâ t al specialiștilor din domeniul economic, cât și al conducerilor
organismelor financiar ba ncare din întreaga lume, întrucâ t dobândirea bunăstării prin
dezvoltare economică, presupune acumularea de capital.
Datorită rolului important pe care băncile îl dețin în cadrul sectorului financiar,
această lucra rea se bazează pe analiza sectorului bancar, ca segment indispensabil al
ansamblului economic, fără de care economia modernă nu -și poate exercita funcțiile și rolul ,
fiecare țară fiind axată pe crearea unui sistem bancar solid.
Cuvinte cheie: portofoliu de credite, indicatori de risc, indicatori de performanță.
Am ales această temă ținând cont de rolul pe care băncile îl dețin in cadrul
sectorului bancar, luând în calcul faptul că economia de piață nu poate funcționa fă ră bănci
profitabile.
Lucrarea de disertație cu titlul “ Evaluarea și clasificarea portofoliului de credite ;
principalele grupe de indicatori de evaluare utilizați de banca Raiffeisen”, este structurată pe
patru capitole după cum urmează :
Capitolul I – Principalele categorii de credite oferite de băncile românești, prin intermediul
căruia evidențiez: o serie de aspecte teoretice privind conceptul de credit și formele acestuia
în economia de piață, conținutul, funcțiile, trăsăturile , tipologia acestuia, precum și calitatea
portofoliilor de credite, respectiv indicatorii de performanță bancară.
Capitol ul II – Evoluția creditării pe ansamblul pieței bancare românești în intervalul 2014 –
2019 TI, reprezintă o continuare a capitolului I și abordează o analiză a evoluției sistemului
bancar în România, făcând referire la evoluția principalelor categorii de cr edite oferite
polulației și companiilor nefinanciare de către băncile comerciale. În cadrul acestui capitol am
analizat și creditele neperformante în scopul determinării calității portofoliului de credite.
Capitolul III – Studiu de caz. I ndicatorii de eval uare a portofoliului de credite utilizați de
banca Raiffeisen în intervalul 2016 -2018, se referă, așa cum și titlul o spune, la principalii
indicatori de măsurare a riscului (riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul de piață, riscul
operațional) și a performanței (rata rentabilității econimice, rata solvabilității, rata
rentabilității financiare, rata profitului) la nivelul băncii Raiffeisen.
Capitolul IV – Concluzii, ce cuprinde rezultatele obținute în urma cercetării.
Fiecare instituție bancară aco rdă, în prezent, un interes major gesti onării riscului de credit,
apelâ nd în acest sens la: instuții de sprijin pentru evaluarea corectă a riscului de credit .
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
2
CAPITOLUL 1
PRINCIPALELE CATEGORII DE CREDITE OFERITE DE BĂNCILE
ROMÂNEȘTI
În cadrul acestui pr im capitol voi avea în vedere următoarele obiective: aducerea în prim plan
a unei serii de aspecte esențiale pentru întelegerea conceptului de credit, conținutul,
elementele și trăsăturile acestuia cât și tipologia creditelor, respectiv principalele catego rii de
credite oferite de băncile românești și calitatea portofoliului de credite.
1.1 Conceptul de credit și formele acestuia în economia de piață
Într-o economie de piață, sistemul bancar îndeplinește funcția de atragere și concentrare a
economiilor societăț ii, de canalizare a acestora printr -un proces obiectiv și impartial de
alocare a creditului către cele mai eficiente investiții în implementarea acestei prime funcții.
Băncile urmăresc modul în care debitorii utilizează resursele împrumutate oferind servic ii de
gestionare a riscului și reprezentând principalul canal de transmisie în implementarea politicii
monetare. (M.Negruș, R. Toma, 2005) .
Relațiile de credit au apărut pe o anumită treaptă a dezvoltării producției de
mărfuri și anume atunci când această dezvoltare a permis trecere mărfurilor de la vânzător la
cumpărător, fără ca în acel moment sa aibă loc și un transfer de valoare în sens in vers, acest
transfer urmând a avea loc ulterior, cu un devalaj de timp. Noțiunea de credit poate fi
abordată din mai multe puncte de vedere, astfel încât acesta este utilizat în contabilitate, în
activitatea bancară, comercială, dar și în relația dintre oameni. Mai mult, creditul are o sferă
de utilizare mai largă în domeniul financiar – bancar și comercial, fapt pentru care acest termen
face trimitere implicit la relația dintre bancă și persoanele fizice sau juridice. (Moroșan, 2009)
Conceptul de credit, în literatura de sp ecialitate este abordat din două puncte de
vedere:
-unul juridic, potrivit căruia creditul exprimă o convenție între creditor si debitor care servește
procesul de productie și de circulație a mărfurilor;
-unul economic, conform căruia creditul exprimă relații de repartții a unei părți din venitul
national în vederea satisfacerii unor anumite nevoi de capital. (Teodor Rosca, 1996)
Cu privire la credit, pe parcursul dezvoltării științei economice au fost for mulate diverse
concepții. Platon consideră că “statul trebuie să țină sub control încasarea dobânzii pentru
împrumuturi (a cametei), precum și vânzarea mărfurilor în credit, reglementând prețurile în
așa fel încât acestea să asigure vânzătorilor un profit moderat”. În viziunea lui Aristotel,
culmea gremasticii (acumularea bogăției sub formă de bani) o constituie camăta, pe care o
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
3
condamnă în termini categorici, deoarece , susține el “banii nu nasc bani “. Curentul principal
de gândire economică (mainstream economics) din prezent nu privește creditul ca pe un
fenomen independent care conduce periodic la supraîndatorare și instabilitate, cum este văzut
de Minsky, ci doar ca un accelerator financiar, adică ”un set de factori care amplifică și
propagă efectul c onvențional al ratei dobânzii” (Bernanke și Gertler, 1995).
În esență, creditul reprezintă schimbul unei valori monetare prezente contra unei
valori monetare viitoare. C reditul este o "relație bănească ce apare în legatură cu acordarea de
credite unor persoane juridice sau fizice, care urmează a se rambursa ulterior, la scadenț ă".
Creditul influ ențează intensitatea efectelor în economie a instrumentelor de politică moneta ră,
pe următoarele căi:
canalul creditului bancar, prin care modificarea rez ervelor băncilor, prin intervenț iile
băncii centrale, ajustează oferta de credit a băncilor;
canalul bilanț ier bancar , în care rata dobânzii influenț ează profitabilitatea (a căre i
reducer e implică o deteriorare a situației bilanț iere pe te rmen lung) și preț urile
activelor bancare (o scădere a celor din urmă implică reducerea capitalului propriu și
băncile sunt nevoite să reducă volumul creditelor pentru a remedia raportul
capital/ active);
canalul bilanț ier non -bancar, prin care politica moneta ră, prin rata dobânzii,
influenț ează preț urile activelor deț inute de agenț ii economici, active care pot fi folosite
drept colateral pentru noi împrumuturi; o valoare mai mare a activelor impl ică o
capacitate (cerere) mai mare de credite. (Boivin și alții, 201 0)
Una din cele mai complete definiț ii a dat -o germanul Wagner, conform căreia creditul se
caracterizează în acel act de schimb privat -economic, prin care un subiect economic cedează
în propri etatea unui alt subiect , valori economice . Implicaț iile creditului în multiplele sfere ale
economiei și influenț a sa asupra creșterii economice și echilibrului monetar explică interesul
specialiștilor pentru con inutul creditului și definirea lui.
Principalele forme ale creditului în economia de piață sunt: (Chirleșan, 2010 )
-creditul bancar;
-creditul commercial;
a) Creditul comercial este acea formă a creditului de la care pleacă celelalte relații de credit în
economia de piață. În ansamblul relațiil or de credit se individualizează umătoarele
caracteristici :
participanții la relația de credit comercial sunt întreprinzători activi din diverse ramuri
ale economiei care se împrumută reciproc;
obiectul creditului comercial îl constituie transmiterea de capital de împrumut sub
formă de marfă (vanzare pe datorie a marfurilor, fara ca în acel moment sa fie
transmisă si suma echivalentă de la cumparator la vanzator). Capitalul transmis apare
sub formă de marfă, i ar transmiterea îmbracă forma bă nească si se c oncretizează în
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
4
documente corespunză toare (ca mbii, bilete la ordin) care conțin valoarea rezultată prin
însumarea valorii mărfii vândute pe datorie cu dobânda cuvenită ;
posibilitățile de acordare a creditului cresc direct proporț ional cu creșterea volumulu i
capitalului industrial .
b) Creditul bancar prezintă anumite trasaturi ce -l deosebesc de creditul comercial:
subiectele raportului de credit sunt pe de o parte băncile, iar pe de altă parte persoanele
fizice sau juridice, adică debitorii;
obiectul creditului bancar îl constituie transmiterea de capital de împrumut sub formă
banească;
creditul bancar poate servi la redistribuirea capitalului în orice directie;
creditu l bancar poate fi privit în două sensuri: ducâ nd la sporirea capitalul ui real (dacă
vizează obiective de investiții) sau numai servind mișcarea capitalului, reprezentâ nd
doar simple împrumuturi de sume băneș ti. ( Cerna S, 2001)
1.2 Conținutul și funcțiile creditului (Van Deventer și alții, 2003)
Creditul reprezintă o categorie economică, ce exprimă relații de repartiție a unei părți
din PIB sau din venitul național, prin care se mobilizează și se distribuie disponibilitățile din
economie rezultând noi mijloace de plată, în scopul satisfacerii unor nevoi de capital si al
realizării unor obiective ale politicii economice . Funcțiile creditului reprezintă modul in care
acesta iși îndeplinește menirea sa socială și decurg din natura economică a creditului.
Pe linia funcțiilor creditului, in literatura economică de specialitate nu există o
unanimitate de opinii, ci din contră, o mare diversitate de opinii:
o primă grupă de opinii abordează funcțiile creditului in același mod ca si funcțiile
finanțelor : de repartiție și de control , plecând de la ideea că relațiile de credit fac
parte integrantă din relațiile î n sens larg ;
a doua grupă de opinii atribuie creditului aceleași funcții ca și finantelor și in plus, o a
treia funcție, cea de emisiune;
a treia grupă de opini i desparte funcția de repartiție a creditului in două funcții,
corespunzător celor două laturi ale acestei funcții : de mobilizare si de redistribuire;
a patra grupă de opinii atribuie creditului si funcția de purtător de dobândă, dar
practicarea de dobânz i este o insoțitoare permanentă a creditului ;
a cincea grupă de opinii atribuie creditului o serie de funcții, care, de fapt, țin de rolul
creditului, de rezultatele ce se obțin in economie prin manifestarea relațiilor de credit.
1.3 Elementele și trăsăturile creditului (Armeanu, 2015)
Elementele constructive ale creditului sunt următoarele:
1. subiectele raportului de credit – creditorul și debitorul;
2. promisiunea derambursare;
3. termenul de rambursare -scadenta;
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
5
4. dobânda;
5. tranzacția sau acordareacreditului;
Subiectele raportului de credit , respectiv creditorul și debitorul, prezintă o mare
diversitat e în ceea ce privește apartenenț a la structurile social -economice, motivele
angajării în raportul de credit și durata angajării. În cadrul procesului de creditare se
înregistrează trei categorii principale și de ampla cuprindere: în treprinderile, statul și
populația. Raportul de credit implică, în pimul rând, redistribuirea unor capitaluri aflate
în stare de disponibilita te ceea ce presupune preexistenț a unor proce se de economisire
sau de acumulări monetare. Ca urmare a creșterii veniturilor populației, a câștigurilor
obținute din procesul de producție și prin amplificarea spiritului d e prevedere și
economisire , populația a devenit un factor major al raportului de credit în postura de
creditor. În țările dezvoltate aportul populaț iei la formarea resurselor de creditare tinde
să-l ajungă pe cel al întreprinderilor. Pe lângă acești doi p articipanți se înscriu în
proporț ie foarte mare ca și creditori intermediarii fina nciari și în special băncile. În
calitate de debitori alături de întreprinderi și populație se afirmă amplu în toate țările
dezvoltate – statul.
Promisiunea de rambursare – element esenț ial al raportului de credit, presupune riscuri
și necesită în consecin ță adesea, angajarea unei garanț ii. În raporturile de credit riscurile
probabile sunt:
– riscul de nerambursare ;
– riscul de imobilizare.
Riscul de nerambursare , constă în probabilit atea întârzierii plății sau incapacităț ii de plată
datorită conjuncturii, dificultăților sectoriale sau deficienț elor împrumutatului. Pentru
prevederea riscului trebuie să se analizeze în amănunt împrumutatul privind respectarea
raportului de credit sub anumite aspecte: umane ( moralitate competența, experiența),
economice (situația internă, internaț ională, cadrul profesional), financiare (situaț ia financiară,
bonitatea, solvabilitatea, lichiditatea, îndatorarea existentă, capacitatea de rambursare),
juridice (forma juridică, legăturile ju ridice cu alte întreprinderi).
Riscul de imobilizare , survine la bancă sau la deț inătorul de depozite, care nu este în măsură
să satisfacă cererile titularilor de depozite din cauza unei gestiuni nereușite a creditelor
acordate. De aici necesitatea, în sc opul unei ferme gestiuni a fondurilor ce îi sunt încredinț ate,
ca bancherul să -și întărească poziț ia sa de c reditor prin solicitarea și obținerea de garanț ii
personale și reale.
Termenul de rambursare, ca trăsătură specifică a credi tului, are o mare variet ate. De la
termene foarte scurte (24 ore term en practicat între bănci pe pieț ele bancare) și
încheindu -se cu termene de 30 -50 și chiar 100 ani (pentru construcția de locuinț e).
Pentru creditele pe termen scurt este caracteristică rambursar ea integrală la scadenț ă.
Creditele pe termen mijlociu și lung implică adesea rambursarea eșalonată, la termene
stabilite lunare, trimestriale, odată cu plata dobânzii.
Dobâ nda reprezintă o caracteristică a creditului și constituie, după cum se desprinde din
literatura de specialitate, prețul capitalului utilizat, sau „chiria", pe care o platește
debitorul pentru dreptul care i se acordă, cel de a folosi capitalul împrumutat. Conform
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
6
definiț iei date de unii autori, rata dobânzii reprezint ă costul resurselor financiare,
,,vechi’’ și ,,noi’’, alocate de către intermediarii financiari , bancari și nebancari, în cadrul
procesului de intermediere financiară . În general, nivelul dobânzii se corelează cu rata
profitului obtinută de întreprinzător. Cuantificarea dobânzii se realizează prin utilizarea
ratei dobânzii, care se constituie într -un instrument de influențare a cererii si ofertei de
credite. (I.L.Popa, B.Dima, 2004).
Tranzacț ia. Acordarea creditului – creditul poate fi consimțit în cadrul unei tranzacț ii unice
acordarea unui împrumut, vânzarea unei obligaț iuni, angajarea unui depozit. În ultimul timp s –
a dezvoltat sistemul de credit deschis în cadrul căruia împrumuturile efective intervin la
interv ale liber alese de debitor. Acordarea credi tului este un act de mare importanț ă în vederea
căruia creditorul trebuie să -și asigure o bună informa re și documentare asupra calităț ii
debitorului, pentru evitarea riscurilor asociate creditului.
1.4 Tipologia creditelor bancare
În conformitate cu p revederil e legale în domeniu, bă ncile comercia le din România si
sucursalele băncilor străine, acordă clienților credite în lei și valută atât persoanelor juridice
(agenți economici), cât ș i persoanelor fizice solicitante. Având în vedere durata acestora,
credite se impart în:
credite pe termen scurt – durata acestora de rambursare nu depăș este 12 luni;
credite pe termen mediu – durata de rambursare între 1 an si 5 ani;
credite pe termen lung – a caror durată de rambursare este mai mare de 5 ani .
1.4.1 Principalele categorii de credite acordate agenților economici (Morgan, 1997)
Credite pe termen scurt :
credite globale de exploatare – acordate pentru acoperirea necesarul ui de fonduri în
vederea realizării producț iei program ate care are desfacere asigurată prin contracte si
comenzi ferme;
utiliză ri din deschideri de credite permanente – linii de credit – acestea sunt
acordate în vederea utilizării de fonduri în funcție de nevoile clientului ;
credite pentru finanț area cheltuielilor ș i stocurilor temp orare – acordate în
conditiile existentei unor cauze economice care au determinat formarea cheltuielilor si
stocurilor temporare;
credite pentru finanțarea cheltuielilor ș i stocurilor sezoniere – acordate pentru
stocurile de proveniență agricolă și agroalimentară ce se consumă într -o perioadă
cuprinsă între un trimestru și un an;
credite pentru prefinantarea exporturilor – acorda te pentru satisfacerea
necesităț ilor curente sau exc epționale ale clienț ilor ocazionate de fabrica rea produselor
destinate exportului în cazul unor contracte sau comenzi de export;
credite pentru exportu l de produse garantate cu creanțe asupra stră inătăț ii –
acordate exportatorilor pentru desfasurarea activităț ii curente începând cu livrarea
produselor și până la încasarea contravalorii lor de la partenerii externi;
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
7
credite de trezorerie pentru p roduse cu ciclu lung de fabricaț ie – acordate pentru
produsele a că ror cicluri tehnologice de execuție, de la lansarea în fabricație si până la
obținerea produs ului finit, durează mai mult de 12 luni;
credite de scont – acordate pe ntru finanțarea activităților comerciale prin cumpărarea
de că tre ban ca a efectelor de comert, cu reț inerea din valoarea nominala a taxei
scontului;
credite pe documente de plată aflate în curs de încasare – acordate pe baza
prezentă rii documentelor de pla tă aflate în curs de încasare pentru produsele
exped iate, serviciile prestate, lucră rile executate, în baza c ontractelor existente între
părți;
factoringul – contractul încheiat între o parte denumită “aderent”, furnizoare de
marfuri sau prestatoare de ser vicii, si o banca sau instituție financiară specializată,
denumită “factor”, prin care aceasta din urmă asigur finanțarea, urmarirea creanțelor si
protecț ia riscului de credit, iar aderentul cedează factorului, cu titlu de vanzare/gaj,
creanț ele obținute din vanzarea de bunuri sau p restarea de servicii pentru terț i;
credite pentru facilităț i de cont – acordate pe perioade scurte (maxim 30 de zile)
agenților economici cu situaț ii econ omico -financiare foarte bune, atunci câ nd acestia,
din anumite cauze justificate eco nomic, nu pot face temporar față plaț ilor;
credite pe descoperit de cont – overdraft – acordate pe perioade foarte scurte (maxim
7 zil e) pentru achitarea unor obligaț ii pri vind aprovizionarea cu materii prime,
combustibil, energie, impozite, taxe si alte obligatii curente.
Credite pe termen mediu si lung:
credite pentru echipament în completarea surselor proprii – acordate în
completarea surselor proprii, a surselor din bugetul de stat si/sau bugetele locale si din
fonduri speciale, necesar e acoperirii cheltuielilor prevăzute în proiectele de investiț ii
aprobate;
credite pentru cumpararea de acțiuni ș i active – acordate pentru investiț ii
financiare în v alori mobiliare emi se de societă ti comerciale la care statul este acț ionar;
credite promotori – acordate persoanelor juridice special izate si autorizate în
construcția și vânzarea de locuințe, ce poartă denumirea de promoto ri imobiliar, în
scopul facilită rii construirii de l ocuinte;
credite ipotecare – acordate persoanelor juridice româ ne care au ca obiect de
activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau e xtinderea imobilelor cu destinație
locativă, industrială sau comercială, precum și persoanelor juridice române ca re doresc
sa construiască locuinț e de serviciu sau de interventie sa lriatilor săi ;
credite pentru activitatea de leasing – acordate în scopul achiziționării de maș ini,
utilaje, mijloace de transport ș i alte bunuri, în veder ea închirierii lor pe o perioadă
determinată , contra unei chirii dinainte determinate;
credite de forfetare – forfetarea este acea operațiune ce are loc între client și bancă ,
prin care clientul ii vinde băncii creanțele în valută pe care le are față de un cbeneficiar
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
8
sau cumpărător, în s copul recuperării sumelor înainte de scadență , contra unei taxe de
forfetare.
1.4.2 Principalele categorii de credite oferite personalor fizice:
Creditul sporește puterea de acțiune productivă a capitalului, punând asftel în mișcare forțele
economice latente si contribuind în felul acesta la creșterea avuției r eale a societății. B ăncile,
prin creditarea agenților economici, transformă economiile sterile in capitaluri productive.
(Vasile Dedu, 1997 )
Credite pe termen scurt pentru populaț ie:
credite de trezorerie – punte – acordate unui client, proprietar l egal al unei locuințe,
care solicită o finanțare temporară în scopul achiziționării altei proprietăți imobiliare,
vânzând apoi locuința anterioară ;
credite de trezorerie pentru plata unor tratamente medicale si a unor forme de
scolarizare ;
credite de trezorerie, nenominalizate ;
credite pentru petrecerea de sejur în strainatate ;
credite pentru participarea la simpozioane si conferinte în strainatate ;
credite pentru cumpararea de produse tehnico -medicale pentru uz personal .
Credite pe termen scurt pentru persoane fizice autorizate:
credite pentru achiziț ionar ea de materii prime, materiale și mă rfuri .
Credite pe termen mediu si lung:
Pentru popul ație:
credite pentru cumpă rarea de bunuri de echipament menajer ;
credite pentru cumpărarea de materiale de construcții, obiecte și instalaț ii sanitare ;
credite pentru cumpă rarea de autoturisme, moto ciclete și bă rci cu motor noi ;
credite pentru cumpărarea sau construirea de locuințe și/sau pentr u cumă ararea de
terenuri în intravilan ;
credite ipotecare ;
credite pentru amenajări și reparații de locuinț e ;
credite pentru plata unor forme de ș colarizar e în străină tate ;
credite pentru plata uno r tratamente medicale în straină tate ;
credite pentru achizitionarea din i mport a unor bunuri de folosință îndelungat ă .
Pentru persoane fizice autorizate:
credite pentru achiziț ionarea de inventar agricol mecanic ;
credite pentru procurarea de animale de producîie și reproducție, plantații pomicole ș i
viticole ;
credi te pentru realizarea de investiții – autovehicule, spaț ii, utilaje ;
credite pentru achiziț onarea din import de utilaje de strictă specialitate .
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
9
1.5 Calitatea portofoliului de credite
Creditarea reprezintă principala operațiune bancară, iar pe primul loc între plasamentele
băncilor se situează creditele.În mod hotărâtor poate influența dezvoltarea economică, la nivel
national sau local, felul în care banca alocă fondurile pe care le gestionează. Dacă
operațiunile de creditare sunt gestionate c u profesionalism, pierderile la portofoliul de credite
pot fi minimizate, indiferent de nivelul riscurilor asumate. Emisiunea monetară, respectiv
acordarea de credite fără corelare cu substratul material al producției recunoscute social,
constituie un exem plu clasic de propulsare a inflației. În același timp, nivelul dobânzii trebuie
determinat corespunzător funcției de integrare a creditului în procesele tehnico -economice si
sociale. ( T. Brailean, 1998 )
Profesorul universitar Gheorghe M anolescu este de părere că ,,noț iunea de risc
este inseparabil l egată de acelea ale rentabilității și flexibilităț ii. Rezultatul întreprinderii este
supus even imentelor neprevăzute care însoț esc activitatea sa în toate domeniile. Riscul se
traduce prin var iabilitatea rezultatului, afectând rentabilitatea activelor și în consecință a
capitalului investit”.( Gh. Manolescu, 1995)
Riscul activităț ii de creditare reprezintă probabilitatea ca băncile comerciale să
înregistreze pierderi generate de starea de insolvabilitate a clienților debitori. La nivelul
ansamblului băncilor comerciale, acest risc are un caracter sistemic, nivelul său nu rezultă din
simpla însumare a nivelurilor riscurilor de creditare cu care se confruntă componentele
individ uale ale sistemului bancar comercial, el este rezultatul ,,sinergic”al efectelor propagate
asupra întregului sistem. ( I.L. Popa, B. Dima, 2004)
Riscul de piaț ă reprezintă o componentă principală a sistemului de gestiune a riscurilor
financiare în condițil e în care instituția de credit operează pe pieț e finan ciare dezvoltate.
Riscul de piaț ă este definit ca riscul de apariție a pierderilor pentru poziții bilanțiere și
extrabilanțiere, ca urmare a modificării prețurilor pe piaț ă. (Isaic – Maniu, I., 2006)
Din acest punct de vedere,principala și cea mai importantă funcție a conducerii
băncii este reprezentată de controlul calității portofoliului de credite.Falimentul bancar este
determinat de slaba calitate a creditelor. Analiza calității portofoliului de credite este un
process care constituie o acțiune repetată, parcurgâng două momente, dintre care:
a) momentul în care se acordă creditul , ce include, în principal, analiza financiară
a clientului, respectiv analiza internă, aspect e nefinanci are;
b) etapa acordării, po stacordării creditului ce const în atenta supraveghere a
clientului ce beneficiază de imprumut, a felului în care acesta iși achită
datoriile.
Orice bancă trebuie să ț ină cont de anumite condiții reglementate de Banca Natională, privind
funcția sa de supraveghere bancară , cât și de propriile procedure si norme. În conformitate cu
prevederile Legii nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare, ale Regulamentului
Băncii Naționale a României nr. 3/2009 privind clasificare a creditelor si a plasamentelor,
instituțiile de credit, sunt obligate ca în scopul protejării capitalului băncii, precum si a
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
10
depozitelor persoanelor fizice și juridice și a acoperirii eventualelor credite care prezintă
certitudini în recuperare, să const ituie provizioane specifice de risc de credit si dobandă.
Serviciul datoriei reprezintă capacitatea debitorului de a -si achita datoriile la data scadentă și
se exprimă ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenței, iar performanța
financiară reprezintă potențialul economic și soliditatea financiară a unei entități economice și
se determină pe baza datelor din situațiile financiare periodice. Debitorii din afara sectorului
instituțiilor de credit sunt încadrați de către instituțiile de credit în anumite categorii de
performanță financiară, ce se notează de la A la E, în ordine descrescătoare a calității acesteia.
Performanța financiară a unui debitor, persoană fizică , pornindu -se de la p rocedura de
clasificare a clienț ilor pe categorii de risc de nerambursare, se realizează potrivit criteriilor
stabilite de instituțiile de credit, pe când în cazul persoanelor juridice evaluarea performanței
financiare a debitorului se face conform normelor interne ale instituțiilor de credit, în baza
punctajulu i atribuit unor factori calitativi si cantitativi.
Factorii cantitativi fac referire la următorii indicatori: solvabilitate, lichiditate, risc
și profitabilitate, incl usiv riscul valutar. Aspectele legate de modul de administrare a entită ții
analizate, de garanțiile primite, condițiile de piață, calitatea acționariatului determină factorii
calitativ i. Stabilirea performanței financiare a celor care solicită credite se bazează pe un
sistem de clasificare și analiză a acestora în cinci categ orii, după cum urmează :
categoria „A – standard “ – performanțele financiare sunt foarte bune si permit
achitarea la scadență a dobânzii si a ratei de credit;
categoria „B în observație“ – performanțele financiare sunt bune sau foarte bune, dar
acest nivel nu se poate mentine într -o perspectivă mai îndelungată;
categoria „C substandard“ – performanțele sunt satisfacătoare, dar au o evidentă
tendință de înrăutațire;
categoria „D îndoielnic“ – performanțele financiare sunt scăzute;
categoria „E pierdere“ – performantele financiare arată pierderi și există perspective
clare privind imposibilitatea de plată a ratei și implicit a dobânzii.
Corespondența dintre categoriile de clasificare și criteriile de clasificare a creditelor se
stabilește astfel:
Tabel 1.5 Corespondența dintre categoriile de clasificare și criteriile de clasificare a
creditelor
Performanța
financiară A B C D E
0-15 zile Standard În observație Substandard Îndoielnic Pierdere
16-30 zile În observație Substandard Îndoielnic Pierdere Pierdere
31-60 zile Sustandard Îndoielnic Pierdere Pierdere Perdere
61-90 zile Îndoielnic Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
Minim 91 zile Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
Sursa: https://conspecte.com , prelucrare proprie a datelor
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
11
Creditele acordate unui debitor (entități de risc ) și/sau plasa mentele constituite la
acesta, se încadrează într -o singură categorie de clasificare pe baza principiului declanșării de
contaminare, respectiv prin luarea în considerare a celei mai slabe dintre categoriile
individuale de clasificare.
1.6 Indicatori de performanță bancară
Performanț a poate fi definită ca fiind nivelul măsu rabil de stabilitate a activităț ii
unei bănci, caracterizat prin niveluri reduse ale riscurilor de orice natură și o creștere a
profiturilor de la o perioadă de analiză la alta . Indic atorii de apreciere a performanț elor
bancare au o mare expresivitate, reflectând o multitudine de aspecte: gradul de generare a
profitului, eficienț a operaț ională și managerial. ( I.Bătrâncea, I.Trenca, A.Bejenaru,
S.N.Borlea, 2008) . În acest capitol am prezentat teoretic principalii ind icatori de evaluare a
performanțelor unei instituț ii bancare și an ume: (I. Bătrâncea, 2008)
Rata rentabilităț ii economice (ROA – return on assets) se determină ca raport între profitul
net și activul total al băncilor și exprimă rentabilitatea utilizării a ctivelor, adică profitul net
obținut de o unitate monetară de acti v.
Rata rentabilității financiare (ROE – Return on equity) se determină ca raport între profitul
net și cap italul propriu și oferă informaț ii cu privire la profitul înregistrat pe unitatea de
valoare contabilă a invest iției acț ionarilor în bancă.
Rata pro fitului net (Profit marginal PM) se calculează ca raport procentual între profitul net
și veniturile totale.
Gradul de utilizare a activelor (AU – asset utilisation) este un indicator care depinde de
mărimea dobânzii active pe piaț ă și de structura active lor bancare și calculându -se ca raport
procentual între venitul total di n operaț iile bancare și totalul activelor, arată veniturile totale
ce se obț in din utilizarea activelor (venituri din dobânzi, comisioane, taxe și venituri
nonprofit)
Indicatorul de lichiditate (RLI) calculat ca un raport între lichiditatea efectivă (LE) și
lichiditatea necesară (LN) :
RLI =𝐿𝐸
𝐿𝑁; >1→excedent de lichiditate;
=1→ lichiditate;
<1→ lichiditate.
a) Lichiditatea efectivă se determină prin î nsuma rea, pe fiecare bandă de scadență, a
activelor bilanț iere și a angajamentelor primite evidenț iate î n afara bilanț ului.
b) Lichiditatea necesară se determină prin însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a
obligațiilor bilanțiere și a angajamentelor date evidențiate în afara bilanțului.
Indicatorul de solvabilitate , calculat ca un raport procentual între nivelul fondurilor proprii
și expunerea netă (totalul activelor și elementelor din afara bilanțului, ponderate în funcție de
gradul lor de risc), indicator al cărui nivel minim este de 12%;
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
12
CAPITOLUL 2
EVOLUȚIA CREDITĂRII PE ANSAMBLUL PIEȚEI BANCARE
ROMÂNEȘTI ÎN INTERVALUL 2014 -2019 TI
Având în vedere importanța băncilor în cadrul sectorului financiar, obiectivul acestui capitol
este acela de a analiza evoluția sistemului bancar în România , a creditelor oferite de băncile
comerciale, respectiv cele acordate populației și companiilor nefinanciare, cât și creditele
neperformante.
2.1 Sistemul bancar din România
Într-o economie de piață sistemul bancar îndeplinește atât funcția de concentare și
atragere a economiilor societății cât și de canalizare a acestora printr -un proces impartial si
obiectiv de alocare a creditului către investiții eficiente . În scopul îndeplinirii aceste funcții,
băncile urmăresc felul în care debitorii utilizează resursele împrumutate.Prin activitatea de
colectare a resurselor financiare concomitant cu plasarea acestora pe piață, prin intermediul
operațiunilor de scont, a c reditelor și a altor operațiuni pe piața financiară, băncile îndeplinesc
rolul de intermediar între deținătorii de capitaluri și utilizatorii acestora.
Sistemul bancar se află într -o continuă interacțiune cu mediul economic din care
preia intrări pe care le prelucrează în vederea ieșirilor (produse și servicii bancare, informații
financiar – bancare). Acesta este un sistem deschis care își reglează activitatea prin conexiune
inversă capabilă de autoreglare. Odată cu înființarea Băncii Nați onale a României, în 1980, s –
a constituit si sistemul bancar care a avut cea mai bună evoluție deși a fost afectat de
falimentul câtorva bănci private, prestația Băncii Naționale influențând hotărâtor atat evoluția
în ansamblu a economiei cât și băncile c omerciale.
Instituție publică independentă, cu sediul central în București, Banca Națională a
României, are ca și obiectiv fundamental asigurarea și menținere stabilității prețurilor.
Principalele atribuț ii ale BNR sunt : (www.bnr.ro ,Banca -Nationala -a-Romaniei -1.aspx)
elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit,
promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea
stabilității financiare;
emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
administrarea rezervelor internaționale ale României.
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
13
Sistemul bancar local își menț ine soliditatea, indicatorii de solvabilitate și lichiditate
plasându -se la niveluri bune , cu o lichiditate imediată în creștere cu 2 puncte procentuale, de
40%. În luna iunie 2018, indicatorul de solvabilitate la nivelul sistemului bancar, a inregistrat
un procent de 20,07%, nivel ușor mai ridicat față de perioada similară din 2017. Menținere a
acestui indicator peste dublul pragului stabilit, respectiv 8%, s -a făcut în special prin aport de
capital suplimentar din partea acționarilor. Sistemul bancar a avut o evoluție pozitivă generată
în principal de o evoluție macroeconomică extrem de poziti vă și nu numai din perspectiva
cifrelor, ci și din perspectiva indicelui de încredere în economie al populației în general, ceea
ce a condus și la o accelerare a creditării. În urma eforturilor constante depuse de sistemul
bancar, rata creditelor neperfor mante a coborât de la pragul de alertă, la pragul de semnal.
Aceasta a scăzut până la 5,71% în iunie 2018 (comparativ cu 8,32% în 2017 ), reducerea fiind
de aproape 4 ori față de anul 2014.
La sfârșitul anului 2017, sectorul bancar rom ânesc cuprindea 35 de instituții de
credit: două bănci cu capital integral sau majoritar deținut de statului român, patru instituții de
credit cu capital majoritar românesc privat, 22 bănci cu capital străin majoritar și șapte
sucursale ale băncilor străin e. Aproximativ 77% din activele sectorului bancar din România
sunt deținute de instituții cu capital străin în 2017, tendință descendentă față de nivelul 91,3%
înregistrat la sfârșitul anului 2016.
În aceeași periadă , sfârțitul anului 2017, băncile cu capi tal austriac dețineau o cotă de piață de
25%, urmate de băncile cu capital francez și olandez (cota de piață de 13,5% fiecare), cele cu
capital italian (10%) și cele cu capital grecesc (9%). Băncile și -au ajustat numărul de angajați
în acest sector la apro ximativ 55.000 de persoane, în timp ce numărul unităților bancare a
scăzut la 4.500 la sfârșitul anului 2017.Evoluția indicatorului de profitabilitate a fost
determinată de contextul macroeconomic favorabil, de reducerea semnificativă a cheltuielilor
nete cu ajustările pentru depreciere și de nivelul scăzut al costurilor de finanțare. Astfel,
profitabilitatea sistemului bancar a continuat sa se îmbunătățească, ROE situându -se la
15,71% în iunie 2018, comparativ cu 12,91% la iunie 2017. Rezultatele financiar e ale
sistemului bancar din ultimii ani au fost influențate de efectele crizei economice, de măsurile
impuse pentru întărirea rezilienței sectorului, de reducerea riscului de credit prin acoperirea
creditelor neperformante cu provizioane, de reducerea dobâ nzilor și de schimbarea modului
de calcul prin conversia la IFRS începând cu anul 2012.
Performanța pozitivă în zona de profitabilitate a fost însoțită și de accelerarea
creditării, chiar dacă gradul intermedierii financiare în Români a este cel mai scăzut din rândul
statelor din Uniunea Europeană (26,4%), în scădere de la 40% în 2011. Procesul de
dezintermediere financiară a fost influențat, pe lângă rambursări, pe de o parte, de avansul
rapid al PIB și, pe de altă parte, de curățarea bilanțurilor băncilor de credite neperformante.
Ponderea activelor bancare în PIB se află la 50%. Prin comparație, la nivelul UE ponderea
activelor sectorului bancar în PIB este de 255%, iar în zona euro de 288%. Distribuția
activelor sectorului financiar în România arată că instituțiile de credit dețin o pondere de
75,3%.
Creșterea anuală prognozată a creditului neguvernamental a fost de 6,4% pentru
anul 2018 conform strategiilor bancare, în condițiile în care în anul 2017 avansul cr editului
neguvernamental a fost de 5,6%. Soldul creditului neguvernamental a revenit la 50 miliarde
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
14
euro, nivel înregistrat la începutul crizei, în ciuda faptului că între timp am asistat la
rambursări totale, rambursări de principal, vânzarea creditelor n eperformante integral
provizionate, etc. Anul 2018 a adus schimbarea structurii creditelor acordate mediului privat.
La finalul lunii martie, ponderea creditelor în lei reprezenta 63,8% din total credite – cel mai
ridicat nivel post 1996. Cel mai ridicat r isc sistemic identificat de Banca Națională a
României în Raportul de Stabilitate, publicat în luna iunie 2018, constă în deteriorarea
încrederii investitorilor în economiile emergente. Riscul de nerambursare a creditelor
contractate de către sectorul negu vernamental este un risc sistemic ridicat identificat de BNR
în ultimul raport asupra Stabilității Financiare. Provocările care pot să apară la nivelul
sistemului bancar sunt legate de evoluția dobânzilor aflate până de curând la minime istorice.
Elementul particular al anului trecut este creșterea ROBOR, după o perioadă de șapte ani în
care s -a aflat în scădere. Nivelul actual al ROBOR este similar cu cel înregistrat în urmă cu
patru ani, de aproximativ 3%. Având în vedere faptul că ROBOR este un indice de referință
variabil, astfel de mișcări erau de așteptat, mai ales că acesta s -a plasat la minim istoric și avea
o cale de evoluție previzibilă: cea de creștere. În intervalul ianuarie – martie 2018 s -a
înregistrat o creștere a creditelor noi acordate cu dob ândă fixă, 27% din împrumuturile
ipotecare și 79% din creditele de consum, doar 6% din creditele ipotecare acordate în perioada
similară din 2017 au fost la dobânzi fixe.Accelerarea ritmului de majorare a ratelor dobânzilor
poate fi determinată și de retra gerea din piață a unor sume semnificative cum ar fi o colectare
mai bună a impozitelor și încasarea în avans a dividendelor de la companiile în care statul este
acționar. Similar oricărei piețe în care oferta scade, reducerea lichidității din piața
interba ncară determină o creștere a prețului, respectiv a ratelor ROBOR, în acest caz.
(www.arb.ro/creditarea -intre-cadrul -juridic -impredictibil -si-dobanzile -reduse/ )
2.2 Creditarea în România în perioada 2014 -2019 trimestrul I
Sistemul bancar a înregistrat o evoluție pozitivă determinată în principal de cadrul
macroeconomic favorabil, ceea ce a condus și la o accelerare a creditării. În tabelu l 2.1, mi –
am propus să evidențiez evoluția creditului în România, în perioada 2014 – 2019 trimestrul I,
pe sectoare de activitate și pe tipuri de valută.
Tabel 2.1 Evoluția creditelor în Ro mânia, în perioada 2014 -2019 T I
Anul
Credit
total(mil lei) Din care
Sector
privat(mil
lei) Sector de
stat(mil lei) Lei (mil) Valută (mil)
2014 296.710,8 211.164,1 85.546,6 92.100,0 119.064,1
2015 307.034,1 217.399,2 89.635,0 110.157,4 107.241,8
2016 220.091,3 220.091,3 93.273,6 125.944,3 94.147,0
2017 330.677,4 232.603,3 98.074,1 146.024,5 86.578,9
2018 356.568,1 251.054,6 105.513,5 165.625,4 85.429,1
2019 353.049,7 251.948,4 101.101,4 165.462,4 86.486,0
Sursa : www.bnr.ro/Publicatii -periodice -204.aspx
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
15
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și -a reluat creșterea și a reintrat în
teritoriul pozitiv ,3,9 % în decembrie 2015, comparativ cu 4,1 la % la finele anului 2014,
creșterea fiind în principal consecința avansului susținut al împrumuturilor noi acordate
populației și societăților nefinanciare. Creșterea ponderii creditului în lei (50,7 l% in 2015,
față de 43,6 % la finele anului 2014 ) s-a produs datorită divergenței marcante dintre trendul
de creștere a împrumuturilor în monedă națională (20,7 % în decembrie 2015, față de 7,0 % în
decembrie 2014) și evoluția descendentă a variației anuale a împrumuturilor în valută ( –
10,8 % în decembrie 2015, față de -10,5 % la finele anului 2014, pe baza valor ilor exprimate
în euro). ( Raport asupra stabilităț ii financiare 2015).
În anul 2016, continuarea îmbunătățirii creditului acordat sectorului privat s-a
datorat ritmului alert de creștere a împrumuturilor noi acordate populației și, î ntr-o măsură
mai redusă, de avansul celor acor date societăților nefinanciare. Ponderea împrumuturilor în lei
a continuat să avanseze într -un ritm relativ alert, comparabil cu cel din anul 2015, și a atins în
decembrie 2016 cel mai înalt nivel după 1996 , r espectiv 57,2 %. Creșterea a fost consecința
divergenței dintre variația anuală pozitivă a creditului în lei (o medie anuală de 18,6 %, față
de 13,4 la sută în 2015) și dinamica negativă a componentei în valută ( -12,6 %, față de –
10,9 % în 2015, pe baza so ldurilor exprimate în euro), sub influențele conjugate exercitate de:
prelungirea creșterii fluxului de împrumuturi în monedă națională, efectuarea de noi
operațiuni de conversie a creditelor în devize (mai puțin ample însă decât în 2015) și creșterea
pond erii deținute de creditele în valută în totalul împrumuturilor externalizate. Continuarea
ajustării a fost susținută atât de segmentul societăților nefinanciare, cât și, mai ales, de cel al
populației, care a înregistrat o pondere majoritară a creditelor î n lei (58,5 % la finele anului
2016, față de 48,7 % în decembrie 2015) atât datorită accelerării creșterii împrumuturilor noi
în lei, cât și ca urmare a sporirii externalizărilor nete de credite în d evize. (Raport asupra
stabilită ții financiare 2016).
Consolidarea schimbărilor de dinamică și structură ale creditului acordat
sectorului privat a reflectat efectele favorabile exercitate asupra cererii și ofertei de
împrumuturi de: continuarea scăderii ratelor dobânzilor la creditele no i în lei acordate
populației și societăților nefinanciare, sub influența măsurilor de politică monetară ale BNR,
accelerarea creșterii veniturilor populației, în special a celor de natura salariilor; menținerea la
un nivel înalt din perspectiva perioadei post-2008 a încrederii sectorului privat, continuarea
atenuării constrângerilor exercitate asupra bilanțurilor băncilor de creditele neperformante
(rata acestora coborând de la 13,5 % la 9,6 %), în condițiile majorării volumului creditelor
externalizate, cât și continuarea tendinței de majorare a prețurilor locuințelor. În anul 2017,
creșterea creditului acordat sectorului privat s -a accelerat aproape continuu pe parcursul
primelor trei trimestre din 2017, atingând în luna septembrie 7,4 %, pentru ca apoi să
consemneze o relativă încetinire, dar în condițiile menținerii la valori net superioare celor din
perioada similară a anului 2016 și 5,7 % în decembrie 2017. (Raport asupra stabilităț ii
financiare 2017) . În anul 2018 , din totalul creditelor acordate, respectiv 356.568,1 milioane
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
16
lei, 251.054,6 milioane lei au fost creditele acordate sectorului privat iar 105.513,5 milione lei
au reprezentat creditele acordate sectorului de stat. (Raport asupra stabilității financiare 2018)
2.3 Evoluția creditelor acord ate gospodăriilor populației în perioada 2014 -2019
trimestrul I
Majoritatea oamenilor au nevoie de un credit pentru a -și satisface diferite nevoi, iar
atunci când aceș tia au nevoie de lichidități, de cele mai multe ori apelează la o bancă. Băncile
dețin o gamă largă de împrumuturi ce pot fi acordate persoanelor fizice în funcție de cererea
acestora. În principiu regulile de creditare ce se aplică persoanelor fizice sunt valabile și în
cazul persoanelor juridice îns ă în cazul persoanelor fizice, sumele de bani împrumutate sunt
mai mici iar riscul băncii este automat mai mic decât în cazul în care s -ar acorda credit
personelor juridice.
Este important ca atunci când o persoană fizică solicită un împrumut, aceasta să
dispună de surse de ramb ursare, să garanteze rambursarea creditelor pe care le solicită și să nu
dețină obligații restante la bănci. De aceea o persoană fizică solicită un împrumut atunci când
are de achitat o serie de datorii sau atunci când dorește să achiziționeze un bun. ( Mo rosan,
2009 ).
În ceea ce privește România, tipurile de credite pentru persoanele fizice se
concretizează în credite acordate pe baza cardurilor, credite pentru nevoi personale, credite
pentru bunuri de consum, credite pentru achiziționare de aut oturisme, credite pentru nevoi
persoanale nenominalizate garantate cu ipotecă, credite pentru construirea, achiziționarea sau
modernizarea locu ințelor și caselor de vacanță. În tabelul 2.2 am prezentat principalele credite
acordate gospodăriilor populației în perioada 2014 -2019 TI (Neagu, 2015).
Tabel 2.2 Principalele credite acordate gospodăriilor populației în perioada 2014 –
2019 T I
Perioada
Credit
total(mil.lei la
sfârșitul
perioadei) Din care
Credite pentru locuințe(mil.
lei la sfârșitul perioadei) Credite pentru
consum și alte
scopuri(mil. lei
la sfârșitul
perioadei)
2014 102.117,1 44.595,2 57.521,9
2015 107.960,2 51.956,6 56.003,6
2016 113.036,5 58.445,6 54.590,9
2017 121.803,7 66.154,8 55.648,8
2018 133.013,8 73.484,2 59.529,6
2019 133.867,6 74.684,4 59.183,2
Sursa : www.bnr.ro/Publicatii -periodice -204.aspx
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
17
Datele folosite în tabelul 2.2 prezintă valoarile principalelor credite oferite
gospodăriilor populației , respectiv creditele pentru locuințe, consum și alte sopuri ,
prezentate cu scopul de a arăta si analiza evoluția acest ora în intervalul 2014 – 2019 T I.
Figura 2.1 Evoluția creditelor pentru locuințe, consum și alte surse (mil. lei) în perioada
2014 -2019 T I
Sursa: www.bnr.ro/Publicatii -periodice -204.aspx
Pe baza datelor exis tente la nivelul graficului 2.1 , se remarcă o ascensiune a
creditolor pentru locuințe acordate populației în perioa da 2014 -2019 T I , iar în cazul
creditelor pentru consum și alte scopuri s -au înregistrat atât creșteri cât si scăderi ale valor ilor
acestora. În anul de bază, creditele pentru consum și alte scopuri acordate populației au
înregistrat o valoare de 57.521,9 mil.lei , cea mai ridicată până în anul 2018, când totalul
acestora a fost de 59.529,6 mil.lei. În 2015, ponderea creditului pentru locuințe în total credite
acordate populației și -a intensificat creșterea, tinzând să devină majoritară , 48,1 % la finele
anului, față de 43,7 % în decembrie 2014 . O astfel de evoluție s -a produs în condițiile în
care dinamica pozitivă a împrumu turilor pentru locuințe s -a dublat în 2015, 17,6 % la sfârșitul
anului, în timp ce variația anuală a creditelor pentru consum și alte scopuri s -a menținut în
teritoriul negativ -1,7 %, față de -8,6 % la finele anului 2014. La nivelul anului 2015,
creșterea creditului pentru locuințe s-a datorat componentei în lei , cea în valută înregistrând
un nou declin (pe baza v alorilor exprimate în euro), un rol important în această evoluție,
relativ mai redus decât în anii anteriori, a reve nit programului „Prima Casă”. (Raport asupra
stabilității financiare 2015)
Creșterea ponderii creditului acordat populației s -a accentuat în 2016, 51,4 % ,
față de 49,7 % în decembrie 2015, în condițiile accelerării creșterii soldului creditelor
acordate populației și anume : 7,1 % ca medie a anului 2016, față de 3,2 la sută în 2015%,
mai ales pe seama sporirii r apide a fluxului de împrumuturi. (Raport asupra stabilității
financiare 2016)
0.0010,000.0020,000.0030,000.0040,000.0050,000.0060,000.0070,000.0080,000.00
2014 2015 2016 2017 2018 2019
tr.ICredite pentru locuințe
Credite pentru consum și
alte surse
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
18
Rolul principal a revenit creditelor noi pentru consum, evoluția mai accentuată a
acestora din prima parte a anului sugerân d utilizarea lor parțială pentru acoperirea avansului
majorat al creditelor pentru locuințe. Și creditele noi pentru locuințe au continuat să crească în
termeni anuali, dar mai lent, date fiind sincopele ce au marcat derularea programului „Prima
casă“, pre cum și efectel e Legii privind darea în plată. În 2016, continuarea creșterii ponderii
creditolor pentru locuințe în totalul creditului acordat populației, a fost în principal efectul
continuării programului „Prima casă“ , într -un context marcat de influenț ele nefavorabile al e
Legii privind darea în plată. R ata medie anuală de creștere a creditelor pentru locuinț e a
continuat să se majoreze, înregistrând un procent de 17,6 %, în 2016, față de 13,8 % în 2015 .
Rata creditelor pentru consum și alte scopuri , pe ansamblu l anului 2016 , a rămas negativă
chiar dacă și -a atenuat declinul, efectul relativei intensificări a creșterii fluxului anual de
credite cu această destinație fiind în mare parte contrabalansat de cel al externalizărilor de
credite neperfor mante. (Raport asupra stabilităț ii financiare 2016)
În 2017, creditul acordat populației a înregistrat o valoare de 6,4 % în termeni
nominali, față de 5,5 % în 2016. . Componenta pentru locuințe și -a majorat, de asemenea,
ponderea majoritară în c reditul acordat populației, 54,3 % în decembrie 2017. Creșterea
valorilor creditelor pentru locuințe s -a datorat și de această dată prioritar programului „Prima
casă“, dar și sporirii fluxului de credite cu această destinație acordate de bănci fără garanți a
statului. Din perspectiva structurii pe monede, se remarcă aportul sem nificativ al componentei
în lei (rată de creștere de 40,1% , cu mult redusă însă față de cea de 76,9 % din 2016), dar și
dobândirea de către aceasta, în premieră, a ponderii majoritare în tot al credit pentru locuințe,
59,1% la finele anului 2017. Creditele pentru consum și alte scopuri au avansat însă într -un
ritm mai scăzut , relativa creștere a acestora din primele trei trimestre ale anului 2017, soldată
cu reintrarea dinamicii anuale î n teritoriul pozitiv în luna mai și creș terea ei la 2,7 % în
septembrie – fiind succedată spre finele anului de o încetinire, pe fondul relativei deteriorări a
așteptărilor populației privind situația financiară și locul de muncă.În primele două trimestre
ale anului 2017, instituțiile de credit au întărit și standardele aplicate creditelor pentru
locuințe, măsura fiind apoi inversată în trimestrul III.
Din perspectiva termenilor creditării aferenți acestor împrumuturi , principalele
modificări au constat în creșterea ponderii maxime a creditului în valoarea garanț iei
imobiliare (LTV) și în relaxarea temporară a cerinței privind ponderea maximă a serviciului
datoriei în venitul lunar. (Raport asupra stabilității financia re 2017)
Evoluția ascendentă a datorie populației s -a datorat creșterii semnificative a
creditului bancar ipotecar, respectiv +14 % în 2018 și a dinamicii positive a împrumuturilor
destinate consumului (+6 % în 2018). Chiar dacă au cre scut costurile de finanțare, stocul de
credite acordate populației de către bănci s -a majorat cu 9 % în intervalul 2017 –2018, ritm
mai ridicat comparativ cu evoluțiile înregistrate în anul 2016 –2017 (+8%). Dinamica
creditului bancar este influențată, p e de o parte, de deciziile instituțiilor de credit de a trece în
afara bilanțului o parte din expuneri, cu precădere cele neperformante, și, pe de altă parte, de
deciziile debitorilor de a -și rambursa anticipat datoria sau o parte din aceasta. Costurile de
finanțare și -au continuat tendința crescătoare începută la finele anului 2017, în contextul
majorării ratei inflației. Astfel, având în vedere ponderea ridicată a împrumuturilor cu
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
19
dobândă variabilă, modificările indicelui ROBOR au fost transmise integral către costul
creditelor, în special al celor ipotecare. Rata dobânzii pentru creditele noi a crescut de la 3,5
% în luna septembrie 2017 la 5,7 % în luna septembrie 2018. Acest avans a fost resimțit și la
nivelul ratelor lunare de plată a împrumuturilor î n lei aflate în sold: rata mediană de plată
pentru creditele ipotecare standard s -a majorat cu 140 de lei, respectiv cu 17 %, iar pentru
creditele „Prima casă” aceasta a înregistrat o valoare cu 197 lei mai mare, reprezentând o
creștere de 27 %. Având în v edere aceste modificări, se impune o atenție sporită în ceea ce
privește impactul generat de condițiile de finanțare asupra gradului de îndatorare a populației
și capacității de onorare a serviciului datoriei, în ipoteza unor evoluții nefavo rabile privind
ratele dobânzii. (Raport asupra stabilităț ii financiare 2017)
Modificarea recentă de către BNR a condițiilor de creditare, prin impunerea unui
plafon maxim al gradului de îndatorare, este de natură să genereze o protecție suplimentară
debitorilor, mai ales celor cu venituri reduse, prin consolidarea capacității de plată în situația
manifestării unor condiții adverse. Creșterea îndatorării populației poate avea efecte negative
atât la nivelul sistemului financiar, cât și asu pra economiei în ansamblu, în condițiile unor
vulnerabilități asociate debitorilor cu grad de îndatorare ridicat. De la 1 ianuarie 2019, nivelul
maxim al gradului de îndatorare este de 40 % din venitul net la creditele în lei și de 20 % la
cele în valută. Pe lângă protecția generată debitorilor, măsura aprobată este caracterizată și de
un grad important de flexibilitate care va permite o creștere sustenabilă a creditului acordat
populației. (Raport asupra stabilităț ii financiare 2018)
2.4 Evoluția creditelo r acordate societăților nefinanciare în perioada 2014 -2019 tr.I
În ceea ce privește creditele acordate persoanelor juridice, se deduce faptul că acestea
au ca și destinație acoperirea nevoilor financiare curente sau finanțarea unor investiții, fapt
pentru care acest tip de credit este mult mai corelat cu ciclul economic decât cel acordat
populației, întrucât creditarea firmelor va avea o contribuție semnificativă în dezvoltarea și
creșterea economică a țării. Conform lui Florin Neagu, firmele sunt cele care apelează mai des
la resursele băncilor deoarece la nivelul anului 2014 aproximativ 10 -15% din firme av eau un
credit (Neagu, 2015). În continuare, voi prezenta cu ajutorul tabelului 2.3 evoluția creditelor
acordate societăților nefinanciare în perioada 201 4-2019 TI
Tabel 2.3 Evoluția creditelor acordate societăților nefinan ciare în perioada 2014 -2019 TI
(mil. lei)
Perioada Total credite
acordate
societăților
nefinanciare
Total credite lei
Total credite euro
Total credite altă
valută
2014 105.468,3 50.086,0 52.261,5 3.120,8
2015 105.333,1 54.572,4 47.049,5 3.711,1
2016 101.641,7 54.498,2 42.065,3 3.078,1
2017 103.861,8 61.685,3 39.558,9 2.617,6
2018 104.432,0 61.511,0 40.166,2 2.754,8
2019 TI 111.399,8 64.975,4 43.435,5 2.989,0
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
20
Sursa: www.bnr.ro/Publicatii -periodice -204.aspx
Datele folosite în tabelul 2.3 , prezintă valoare creditelor totale (lei, euro și altă valută)
acordate societăților nefinancia re în intervalul 2014 – 2019 TI , în scopul determinării evoluției
acestora. Conform datelor ce se regăsesc la nivelul tabelului , se remarcă faptul că incepând
cu anul de bază, atunci când totalul creditelor acordate societăților nefinanciare au inregistrat
o valoare de 105.468,3 mil. lei și pâna in anul 2019 cu un total al creditelor acordate firmelor
de 111.399,8 mil. lei , creditarea acestora a înregistrat atât creșteri cât și s căderi. Firmele
contribuie cu 22,2% la valoarea adăugată care este generată în economie și au o capac itate de
producție de aproximativ 18,5% din cifra de afaceri. Prin urmare, potențialul de care dispun
aceste firme trebuie valorificat de așa manieră încât economia țării să prospere și să se
dezvolte eficient (Neagu, 2015). În continuare, voi evidenția cu ajutorul unui grafic, evoluția
creditelor în lei , euro și altă valută acordate societăților nefinanciare în perioada 2014 – 2019
TI.
Figura 2.2 Evoluția creditelor în lei, euro și altă valută acordate societăților
nefinanciare în perioada 2014 – 2019 TI
Sursa: www.bnr.ro/Publicatii -periodice -204.aspx
O cauză a reducerii creditului acordat firmelor are în vedere diminuarea producției.
Se poate observa că structura creditului este influențată intr -o oarecare măsură de componenta
în lei care a crescut cu 8,9% în anul 2015 față de 2014, iar componenta în valută a scăzut cu
9,9 %, odată cu creșterea creditării în lei.Comparând anul de bază al perioadei analizate cu
anul 2019 trime strul I , se remarcă o crestere cu 29,7 % a creditelor în lei la nivelul anului
2019, fată de anul 2014 când valoarea acestora era de 50.086,0 mil. lei. Cererea de credite din
partea companiilor a crescut în T3 2018, însă la un nivel sub așteptările băncil or. Factorii care
au condus la creșterea cererii de împrumuturi au fost similari celor înregistrați în trimestrul
anterior: nivelul scăzut al dobânzilor, necesarul de finanțare pentru stocuri și capital de lucru,
precum și activitățile de tip fuziuni și ac hiziții.
Tendința ascendentă a dinamicii creditelor acordate societăților nefinanciare, a
revenit în anul 2017, în teritoriul pozitiv (2,2 % în termeni nominali ca medie anuală, față de
0.0010,000.0020,000.0030,000.0040,000.0050,000.0060,000.0070,000.00
2014 2015 2016 2017 2018 2019
T1Total credite lei
Total credite euro
Total credite altă valută
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
21
-2,9 la sută), sub impactul: intensificării creșterii credi telor n oi și a celor de tip revolving în
concordanță cu accelerarea creșterii economice și încrederea ridicată ce a caracterizat mediul
de afaceri în primele trimestre ale anului, dar și cu nivelul deosebit de scăzut din perspectivă
istorică al ratelor do bânzilor, precum și al reducerii în termeni anuali a volumului creditelor
externalizate din bilanțul băncilor. (Raport asupra stabilității financiare 2017)
Calitatea portofoliului de credite acordate companiilor a continuat să se
îmbunătățească în 2018, p e fondul continuării de către bănci a aplicării măsurilor de rezoluție
a creditelor neperformante. Perspectivele arată însă o deteriorare, evoluția descrescătoare a
ratei de nerambursare înregistrând o încetinire în ultimele luni, iar probabilitatea de
nerambursare indicând o creștere a acesteia în 2019. Făcând o comparație între evoluția
creditului total acordat firmelor și a celui acordat populației, se poate observa, de exemplu, că
la nivelul anului 2018 creditele acordate populației (133.013,8 milioane lei) depășesc creditele
acordate firmelor (104.432,0 milioane lei), ceea ce denotă faptul că ritmul de creditare al
populației este mai ridicat decât în cazul firmelor.
2.5 Evoluția creditelor neperformante în România în perioada 2014 -2019 T1
În general, împrumuturile care rămân neplătite se numesc credite neperformante
(NPL). Conform Fondului Monetar Internațional, un împrumut este considerat neperformant
dacă nu generează dobânzi și principal pentru un minim de 90 de zile. Creditul neperformant
este un împrumut obișnuit care este înregistrat de bănci ca fiind un credit aducător de pierderi,
fapt pentru care aceste tipuri de credite sunt considerate a fi una dintre principalele cauze care
duc la stagnarea economiei naționale . Un împrumut devine neperformant dacă plata integrală
a ratei nu a fost încă efectuată la data scadentă și nu mai este anticipată în viitor (Alton și
Hazen, 2001). Lipsa monitorizării frecvente a debitorilor, politica de creditare precară,
experții de c redit cu nivel scăzut de calificare și standardele de credit scăzute sunt principalii
factori specifici băncii care generează credite neperformante.
NPL este un indicator comun pentru măsurarea riscului de credit deoarece
afectează în mod direct sistemul bancar. Criza financiară asiatică din 1997 și criza globală din
2007 sunt cele două exemple care explică cel mai bine modul în care NPL poate afecta
sistemul financiar. Reinhart și Rogoff au subliniat că NPL poate fi un indicator ce determină
începutului unei crize bancare, deoarece afectează negativ puterea economică a națiunii
(Ivanović, 2016). Un nivel ridicat al creditelor neperformante, poate indica un sistem financi ar
vulnerabil și afectează inițial băncile comerciale individuale iar pe termen lung, ruinează
sistemul financiar și economia întregii națiuni (Feijó, 2011).
O tendință crescătoare a creditelor neperformante în sistemul bancar împiedică
eficiența acestora deoarece introduce șansele de criză bancară (Louzis,Vouldis și M etaxas,
2012), (Nkusu, 2011). C reditele neperformante blochează veniturile din dobânzi,
oportunitățile de investiții și conduc către o criză de lichiditate într -un sistem fin anciar, ceea
ce poate aduce problema falimentului și, de asemenea, agravează activitățile economice. Prin
urmare, identificarea factorilor care determină creditele neperformante este necesară pentru a
reduce nivelul acestora pentru un sistem financiar și o economie stabilă (Stijepović, 2014).
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
22
Potrivit lui Petre Bunescu, creditele neperformante din sistemul bancar românesc,
au fost generate, pe de o parte de greșelile bancherilor și pe de altă parte de efectele crizei
economice, fapt pen tru care este necesară curățarea bilanțurilor pentru a putea avea loc
dezvoltarea economică (Bunescu, 2015).
În România evoluția creditelor neperformante este calculată pe baza ratei creditelor
neperformante (raportul dintre creditele neperformante ș i total credit), indicator ce arată
situația sistemului bancar.În continuare, voi evidenția evoluția creditelor neper formante cu
ajutorul tabelului 2.4.
Tabel 2.4 Evoluția creditelor neperformante în România, intervalul 2014 – 2018
Anul 2014 2015 2016 2017 2018
Rata creditelor
neperformante (%) 13,94 13,50 9,62 6,41 4,95
Sursa: www.bnr.ro/Baza -de-date-interactiva -604.aspx
Analizând datele existente în tabelul 2.4 , se observă că în intervalul analizat, 2014 –
2018, tendința creditelor neperformante este de scădere astfel incât rata creditelor
neperformante a înregistrat un procent de 13,94% din total credite în anul de bază, fată de
4,96%, procent înregistrat în ult imul an al perioad ei analizate, 2018, în contextul îmbunătățirii
condițiilor macroeconomice.
În continuare, voi evidenția cu ajutorul graicului 2.3 , evoluția creditelor
neperformante în România în intervalul 2014 -2018.
Figura 2.3 Evoluția creditelor neperformante în România, în intervalul 2014 -2018
Sursa: www.bnr.ro/Baza -de-date-interactiva -604.aspx
Riscul de credit provenit din împrumuturile acordate de către bănci populației s -a
diminuat. În 2015 față de anul 2014, reducerea volumului creditelor neperformante s -a datorat
atât procesului de curățare a bilanțurilor de către instituțiile de credit, cât și diminuării ratei de
deteriorare a calității portofoliului.Conform raportului de stabilit ate financiară publicat de 13.94
13.5
9.62
6.41
4.95
0246810121416
2014 2015 2016 2017 2018Rata creditelor
neperformante
(%)
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
23
BNR, “măsurile de scoatere în afara bilanțului de către instituțiile de credit în 2015, s -au
concentrat asupra creditelor de consum fără garanții ipotecare (circa 68 % dintre acestea) și
asupra celor în valută (69 % din total în iunie 2015). Spre deosebire de acestea, operațiunile
de vânzare a portofoliilor de credit au vizat, în general, credite garantate cu ipoteci (circa 70
%) și credite în valută (circa 90%) și cu întârzieri de peste 90 de zile (peste 95 % din total)”.
Tot la nivelul anului 2015, activitatea de reeșalonare a creditelor nu a avut un rol
important în îmbunătățirea calității activelor bancare insă cu toate acestea, creditele de
consum negarantate cu ipoteci înregistrează cea mai ridicată proporție a cre ditelor reeșalonate
și neperformante (45 % din total). În iunie 2015, ecartul dintre rata de neperformanță a
creditelor în valută și cea a creditelor în lei este unul important, 5,1 puncte procentuale.Pentru
creditele de consum negarantate cu ipoteci, se înregistrează cel mai mare ecart. (Raport asupra
stabilității financiare 2015)
Conform raportului de s tabilitate financiară din 2016, “ pentru reducerea
expunerilor neperformante, băncile au apelat atât la măsuri de trecere în afara bilanțului cât și
la cesionarea unor portofolii de credite, aplicarea fiind diferențiată după tipul de produs.
Astfel, volumul creditelor trecute în afara bilanțului a fost de 0,8 miliarde lei, peste o treime
dintre acestea fiind credite de consum negarantate cu ipoteci, în timp ce creditele cesionate au
totalizat 1,3 miliarde lei, 71 % dintre acestea fiind credite ipotecare “.
Băncile au continuat să sprijine debitorii cu dificultăți în rambursarea creditelor, iar
în perioada ianuarie -septembrie 2016, s -au realizat aprox imativ 9 200 de conversii de credite
din diferite valute în lei (echivalentul a circa 1 miliard lei), majoritatea operațiunilor
efectuându -se asupra creditelor denominate în franci elvețieni (circa 70 la sută din numărul de
credite convertite în lei, respe ctiv aproximativ 80 la sută din volumul în echivalent lei). De
asemenea, băncile au utilizat măsuri de restructurare și refinanțare ale creditelor, atât pentru
debitorii cu dificultăți financiare, cât și pentru cei care au solicitat reducerea costurilor “.
Instituțiile de credit și -au intensificat activitatea de cesionare a creditelor din
portofoliul corporativ, valoarea cedărilor din primele 9 luni ale anului 2016 fiind de peste
două ori mai mare față de vânzările cumulate pe parcursul întregului an 2 015 (7,7 miliarde lei,
comparativ cu 3,3 miliarde lei). Aproximativ 50 % din expunerile cesionate în primele 6 luni
ale anului erau clasificate ca neperformant. Rata creditelor neperformante aferentă creditului
populației a continuat să se reducă și în 201 7 față de 2016, volumul creditelor neperformante
diminuându -se cu 13,9 % în 2017 , comparativ cu 8,8 % în perioada corespondentă anului
2016). (Raporul asupra stabilității financiare, 2017)
În anul 2018 se remarcă o îmbunătățire a capacității de onorare a serviciului datoriei
pe fondul dinamicii pozitive a salariilor. Rata de neperformanță a înregistrat scăderi pentru
toate tipurile de împrumuturi, cea mai importantă modificare, de 1,1 puncte procentuale,
înregistrându -se pentru segmentul creditelor de co nsum (de la 9,2 la sută în septembrie 2017
la 8,1 % 2018), fiind urmat de cel al împrumuturilor destinate achiziției de locuințe (de la 3,5
% în 2017 la 2,8 % în 2018) și de cel al cardurilor de credit (de la 3,2 % în 2017 la 2,7 % în
2018).
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
24
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ. INDICATORII DE EVALUARE A PORTOFOLIULUI
DE CREDITE UTILIZAȚI DE RAIFFEISEN BANK ÎN INTERVALUL
2016 -2018
În acest capitol am prezentat indicatorii de măsurare a riscurilor, făcând referire îndeosebi la
riscurile semnificative ale băncii Raiffeisen, selectând riscurile cu impactul cel mai mare
asupra activității acesteia pentru o analiză mai aprofundată și anume: riscul de credit, riscul
de piață (riscul ratei dobânzii, riscul valutar), riscul de lichiditate și riscul operațional. Un alt
obiectiv este acela de a analiza i ndicatorii de performanță a băncii Raiffeisen și anume: rata
rentabilității financiare, rata solvabilității, rata rentabilității economice și rata profitului.
3.1 Scurt istoric Raiffeisen Bank
Istoria Raiffeisen Bank in România incepe in 1994, cand Grupul Bancar Austriac
Raiffeisen a deschis o reprezentanță in Bucuresti. In 1998, aceasta a f ost transformată în
subisidiara Raiffeisenbank (Romania), oferind servicii și produse pent ru companii. Raiffeisen
Bank România a rezultat din fuziunea, incheiată in iunie 2002, a celor două entități deținute la
acel moment de Grupul Raiffeisen în România: Raiffeisenbank (România) si Banca Agricolă
Raiffeisen S.A., care fusese inființată in 2001 , după preluarea băncii de stat Banca Agricolă
de către grupul austriac.
Simbolul este preluat de pe frontoanele caselor de la țară din Austria. Acolo tradiția
spune ca pentru bun augur, cele două bârne care incheie acoperișul unei case tre buie să se
încrucișeze. Iar dacă crucea are două capete de căluți, locatarii casei vor fi păziți de rele.
Raiffeisen a transformat acest simbol al protecției in propria marcă deoarece membrii
comunității Raiffeisen se protejează reciproc de dificultățile e conomice, colaborând,
sustinându -se unul pe celălalt . Raiffeisen Bank deține diferte unități specializate ca agenții de
retail care se adresează persoanelor fizic e, IMM -urilor și corporațiilor. (www.raiffeisen.ro ).
3.2 Evoluția portofoliului de credite Raiffaisen în perioada 2016 -2018
Banca oferă produse și servicii financiare pentru clienți persoane fizice, IMM -uri și corporații,
precum și servicii de investiții bancare sau de consultanță financiară, la care s e adaugă servicii
de gestionare a activelor și servicii de leasing, prin intermediul punctelor de lucru (agenții și
sedii centrale). Produsele și serviciile financiare de bază oferite de banca Raiffeisen includ
servicii de creditare pentru toate segmentele de clienți .
Segmentele băncii sunt organizate în funcție de oferta de produse, dupa cum urmează:
a) servicii bancare retail: Persoane fizice și IMM -uri;
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
25
b) servicii bancare corporate: companii de dimensiuni medii, sector
public,corporații mari ;
c) trezorerie și piețe de capital: Instituții financiare și servicii de securitate de
grup, servicii bancare de investiții, servicii de gestiune a activelor.
Raiffeisen Bank a acordat în 2016 credite noi în valoare de circa 2,5 miliarde de euro
echivalent, astfel că portof oliul de credite a crescut cu 10% față de sfârșitul anului precedent.
Circa o treime din aceste credite noi au fost acordate populației, care a beneficiat de creșterea
salariul ui mediu net în economie. Finanț area întreprinderilor mici și mijlocii a rămas o
prioritate pentru banca Raiffeisen: în acest segmen t, creditele noi pentru investiții și finanț area
capitalulu i de lucru au crescut cu 12% faț ă de anul precedent, susținute și de linii de finanț are
dedicate IMM -urilor, acordate în parteneriat cu European Investment Fund (EIF). În
segmentul companiilor medii și mari, creditele noi s -au dublat față de anul precedent, în
primul rând datorită dezvoltării sectorului companiilor medii, dar și în contextul participării la
câteva credite sindicalizate mari.
Calitatea portofoliului de credite a continuat să fie mai bună decât media sistemului
bancar, cu o rată a creditelor neperformante de 8,3% (media sistemului a fost de 9,5%);
comportamentul de plată al clienților a fost unul disciplinat, atât în segmentul de retail, cât și
în cel de corporate. La bază au stat în principal creșterea veniturilor, ratele de dobândă scăzute
în piață și, de asemenea, îmbunătățirea generală a mediului economic pentru companii, ceea
ce s-a tradus și în scă derea numărulu i de insolvențe. ( Raport anual Raiffeisen Bank -2016)
În 2017 strategia de dezvoltare responsabilă și echilibrată a fost vizibilă în tendința
de creștere a creditelor acordate clienților: soldul creditelor acordate persoanelor fizice a
crescut cu 9%, cele acordate IMM -urilor cu 11%, în timp ce creditarea companiilor medii și
mari a avansat cu 10%. Creditele noi în 2017, care au crescut cu 19% față de 2016, până la
aproximativ 3 miliarde de euro. Aproape 60% dintre acestea au fost acordate an treprenorilor
locali și companiilor mari, în creștere cu 21% față de anul anterior.Creditele pentru investiții,
finanțarea comerțului și a capitalului circulant, finanțarea unor proiecte de anvergură și
colaborarea cu Fondul European de Investiții au contr ibuit la această evoluție pozitivă. În anul
2017, Raiffeisen Bank a acordat persoanelor fizice credite noi de nevoi personale și achiziții
de locuințe de peste 1 miliard de euro, în creștere cu 16% față de 2016. ( Raport anual
Raiffeisen Bank -2017)
Anul 2018 a fost pentru Raiffeisen Bank cel mai bun din istoria sa pe piața
locală, din punctul de vedere al rezultatului financiar net. În 2018, Raiffeisen Bank a finanțat
economia națională cu 15 miliarde de lei în credite noi, în acest fel ajungând, în ansamblu, la
o cotă de piață de circa 10% pe creditare. Dacă analizăm pe segmente avansul stocului de
credite, cea mai mare creștere a fost în segmentul companiilor medii și mari (cu 23%), urmat
imediat de cel al întreprinderilor mici și mijlo cii (cu 13%). În același timp, clienții persoane
fizice au accesat cu 10% mai multe credite decât anul precedent, cu un avans al creditului de
consum în linie cu evoluția consumului în ansamblul economiei. Banca a continuat să
adapteze portofoliul de produ se și, mai ales, accesul la credite, migrând către un proces
complet digitalizat și la îndemână. În acest context, Raiffeisen Bank și -a păstrat și poziția de
lider pe piața cardurilor de credit, cu un portofoliu de peste 500.000 de carduri, cu 6% mai
mult față de 2017.
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
26
Volumele creditelor de nevoi personale nou acordate au înregistrat o creștere de
9% față de volumele înregistrate anul anterior și peste 90% dintre acestea au fost acordate cu
dobândă fixă. În cazul creditelor imobiliare Casa Ta, volumele acordate în 2018 au crescut cu
24% față de anul anterior. Prin automatizările aduse procesului de creditare, prin simplificarea
fluxului și printr -o ofertă competitivă în piață, Raiffeisen Bank a oferit soluții responsabile de
creditare, care răspund nevoilor clienților.În același timp, accesul la finanțare a rămas un
subiect vital pentru clienții IMM, iar Banca a continuat să le acorde sprijinul în acest sens,
portofoliul de credite avansând cu 13,6%, până la 461 milioane EUR în decembri e 2018, pe
fondul consolidării pieței de creditare. (Raport anual Raiffeisen Bank -2018)
3.3 Evoluția indicatorilor de măsurare a riscului la nivelul băncii Raiffeisen în perioada
2016 -2018
Mishkin consideră riscul de credit ca fiind rezultat al proceselor de selecție adversă și hazard
moral. Selecția adversă pe piața de creditare se manifestă atunci când împrumuturile cu un
grad ridicat al riscului de a nu fi rambursate sunt acordate solicit anților. Hazardul moral există
pe piața creditelor datorită posibilității ca, odată ce obțin creditul, clienții să investească în
proiecte cu risc mare, ceea ce conduce, în caz de eșec, la imposibilitatea rambursării
creditului. (Mishkin, 2004)
Funcția de management al riscului este independentă de cea comercială și se
concentrează asupra administrării următoarelor riscuri: risc de credit, risc de piață, risc de
lichiditate și risc operațional. Politicile de gestionare a riscului ale Raif feisen Bank sunt
stabilite pentru a identifica și analiza riscurile la care este expusă Banca, pentru a stabili
limitele adecvate de risc și control și a monitoriza riscurile și respectarea limitelor de risc.
Politicile și sistemul de gestionare a riscuril or sunt revizuite periodic, pentru a reflecta
schimbările în condițiile pieței, prod uselor și serviciilor oferite. ( Raport anual Raiffeisen
Bank -2016 )
Având în vedere importanța identificării riscurilor la care este supusă banca, în continuare mi –
am propu s sa analizez evoluția indicatorilor de măsurare a riscului în scopul determinării
calității portofoliului de credite oferit de banca Raiffeisen.
3.3.1 Riscul de credit
Analiza riscului de creditare și funcțiile de evaluare pentru toate segmentele de activ itate sunt
complet centralizate și constituie în present, un singur punct de referință pentru întreaga
Bancă. Activitatea legată de riscul de creditare este organizată pe linii de industrie și
specializată pe segmente de clienți. Astfel, se poate reacționa prompt la orice schimbare
majoră în cadrul micro – sau macroeconomic al Raiffeisen Bank sau al clienților. Începând cu
2009, Banca a implementat un sistem standardizat de avertizare timpurie pentru anumite
categorii de clienți non -retail cu credite și pent ru clienții retail cu credite.Sistemul
monitorizează lunar portofoliul, identifică semnalele de avertizare și le explică. Pe baza
acestor indicatori, portofoliul de clienți este împărțit în categorii distincte de risc și sunt
propuse acțiuni/strategii pent ru clienții identificați ca fiind problematici.
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
27
În tabelul 3.1 mi -am propus să prezint concentrările de risc pe produs pentru
clienții de tip retail ce includ persoanele fizice și IMM -urile.
Tabelul 3.1 Concentrările de risc pe produs p entru clienț ii de tip retail
Concentrări de risc (mii lei) Anul
2016 2017 2018
CLIENȚIRETAIL (personae
fizice+IMM -uri) DIN CARE :
credit de nevoi personale 4.645.085 5.244.732 5.905.944
credit pentru investiții
imobiliare 4.040.945 4.622.010 4.992.691
credit de consum garantat cu
ipotecă imobiliară 1.944.249 1.662.033 1.304.834
card de credit 2.152.308 2.516.014 938.563
descoperit de cont 1.440.046 1.596.525 547.478
finanțarea investițiilor 520.966 514.190 962.314
Sursa: www.raiffeisen.ro , prelucrare a datelor din rapoartele anuale .
Implementarea politicilor de credit și a procedurilor este realizată la nivel
centralizat. Banca Raiffeisen are un proces de centralizare atât al aprobării, cât și al
administrării tuturor creditelor, fapt care duce la îmbunătățirea calității portofoliului de credite
și la o mai bună monitorizare.Concentrările de risc de credit semnificative iau naștere pe tipuri
de clienți în funcție de creditele, avansurile și angajamentele de credit acordate de bancă.
Principala concentrare a riscului de credit derivă di n expunerea individuală, pe segmente de
clienți în ceea ce privește creditele și avansurile acordate de bancă, angajamentele de credit și
garanțiile emise. ( www.raiffeisen.ro , Raport anual Raiffeisen Bank -2017).
Având în vedere necesitatea și importanța capitalului bancar,în tabelul 3.2 am
prezentat valoarea fondurilor proprii de nivel I respectiv II și a activelor ponderate la risc în
perioada 2016 -2018, în vederea efectuării calculelor a ferente pentru a determina măsura în
care Raiffeisen Bank respectă normele în vigoare cu privire la capitalul minim adecvat.
Tabelul 3.2 Fondurile proprii și activele ponderate la risc ale băncii Raiffeisen în
intervalul 2016 -2018
2016 2017 2018
Fonduri proprii de nivel I 2.854.915 3.046.956 3.257.123
Fonduri proprii de nivel II 685.237 510.458 564.650
Fonduri proprii totale
(I+II) 3.540.152 3.557.414 3.821.773
Total active ponderate la
risc 19.479.667 20.849.004 23.021.517
Sursa: www.bnr.ro*
Pe baza datelor existente în tabelul 3.2, publicate în raportul de transparență al
Raiffeisen Bank aferent perioadei 2016 -2018, am efectuat următoarele calcule ( tabel 3.3) , cu
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
28
scopul de a determina măsura în care Raiffeisen a respectat normele în vigoare începând cu
anul 2016.
Tabelul 3.3 Gradul de adecvare a capitalului potrivit condițiilor Acordului Basel III
*https://www. raiffeisen.ro/wps/wcm/connect/46a33af6 -f1e5 -4e10 -bd2d –
2b23cfdfd8d1/31.12.2018+Raport+privind+cerintele+de+transparenta+si+de+publicare.pdf?MOD=AJ
PERES&CACHEID=ROOTWORKSPACE -46a33af6 -f1e5 -4e10 -bd2d -2b23cfdfd8d1 -lO.EHfJ
În cele ce urmează, voi evidenția prin intermediul graficului 3.1, rata creditelor
neperformante Raiffeisen Bank în perioada 2 016-2018. 2016 2017
Fonduri proprii totale= 3.540.152
8% x 19.479.667 = 1.558.373
3.540.152 > 1.5 58.373
Rata de adecvare = 𝐹𝑜𝑛𝑑𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑎 𝑟𝑖𝑠𝑐
= 3.540 .152
19.479 .667 x 100 = 18,17%
18,17% > 10,5%
Fonduri proprii totale= 3.557.414
8% x 20.849.004 = 1.667.920
3.557.414> 1.667.920
Rata de adecvare = 𝐹𝑜𝑛𝑑𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑎 𝑟𝑖𝑠𝑐
= 3.557 .414
20.849 .004 x 100 = 17,06%
17,06% > 10,5%
În anul 2016, Raiffeisen Bank respectă ambele condiții
referitoare la capitalul minim adecvat. Așadar,
Raiffeisen Bank a fost protejată în cazul riscului de
credit, conform normelor în vigoare.
În cadrul anului 2017, Raiffeisen Bank respectă atât
condiția conform căreia fondurile proprii totale
depașesc activele ponderate l a risc x 8%, cât și a doua
condiție referitoare la rata de adecvare a capitalului.
Având în vedere rezultatul obținut, Raiffeisen Bank a
fost protejată în cazul riscului de credit, conform
normelor în vigoare.
2018
Fonduri proprii totale= 3.821.773
8% x23.021.517 = 1.841.721
3.821.773>1.841.721
Rata de adecvare = 𝐹𝑜𝑛𝑑𝑢𝑟𝑖𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑝𝑜𝑛𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡𝑒𝑙𝑎𝑟𝑖𝑠𝑐
= 3.821 .773
23.021 .517 x 100 = 16,60%
16,60% > 10,5%
Pe baza calculelor efectuate, se observă faptul că și în anul 2018, Raiffeisen Bank
respectă cele două condtiții referitoare la capitalul minim adecvat sugerând faptul
că a fost protejată în cazul producerii riscului de credite.
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
29
Figura 3.1 Rata creditelor neperformante Raiffeisen Bank 2016 -2018
Sursa: www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale/
Conform graficului 3.1 , se constată că în perioada 2016 -2018, rata creditelor neperformante la
nivelul băncii Raiffeisen a fost în scădere în fiecare an al perioadei analizate. În anul 2016
procentul înregistrat a fost de 8,30 %, cel mai ridicat dinperioada analizată, dar menținându -se
semnificativ sub media sistemului bancar romanesc (9,5%) . Rata creditelor neperformante a
scăzut cu mai mult de doua puncte procentuale, de la 8,2% in 2016, pana la 6% in 2017, ceea
ce conduce către o evoluție pozitivă ce se regasește în profilul calitativ al portofoliului de
credite. În anul 2018, rata creditelor nep erformante a scazut cu aproximativ 2 puncte
procentuale , pana la 4,1%, față de anul 2017 când aceasta înregistra un procent de
6%.Aceasta evoluție pozitivă a ratei creditelor neperformante este dată de îmbunătățirea
comportamentului de plată al cliențilo r atât in rândul populației, cât și al companiilor. Costul
riscului in termeni comparabili (fara evenimente nerecurente in ambele perioade) s -a redus în
2017 cu aproximativ 25% față de 2016.
3.3.2 Riscul de lichiditate
Riscul de lichiditate este generat p e parcursul desfășurării normale a activității bancare, prin
acoperirea nevoilor clienților. În timp ce deponenții au nevoie de acces la fondurile lor într -un
interval de timp scurt, cei care se împrumută au nevoie să ramburseze creditele într -un termen
mediu și lung. Răspunzând acestor nevoi, Banca acceptă un grad de risc de lichiditate care
trebuie să fie administrat activ.
Diversificarea profilului de finanțare ține cont de tipul de investitori, produse și
instrumente și este un ele ment important al cadrului de administrare a lichidității. Sursele de
finanțare de bază sunt clienții retail, în timp ce depozitele de la alți clienți, depozitele
interbancare și împrumuturile sunt surse suplimentare. Astfel flexibilitatea Băncii este
îmbu nătățită, iar costul de lichiditate este în general diminuat. Pentru condiții de criză, Banca
menține o rezervă de lichiditate suficientă, care poate fi utilizată pentru a compensa accesul
limitat la resursele de finanțare și la ieșirile de lichiditate.
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%
2016 2017 20188.30%
6%
4.10%
Rata creditelor neperformante (%)
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
30
În mod uzual, cel mai important ecart de lichiditate este înregistrat pe prima
bandă de scadență (până la 3 luni), în principal datorită depozitelor de la clientela nebancară,
care au tendința de a fi concentrate pe benzi de scadență scurte, și creditelor acordate
clientelei nebancare, care sunt concentrate pe benzi de scadență mai lungi. Acest
comportament al populației și al agenților comerciali determină ecartul negativ pe prima
bandă de scadență și un ecart pozitiv pe celelalte ben zi de scadență (peste 3 luni). În practică,
ecartul negativ de pe prima bandă nu reprezintă ieșiri efective de fonduri, întrucât depozitele
care ajung la scadență sunt reînnoite într -o proporție foarte mare sau sunt înlocuite de
depozite noi. ( Raport anual Raiffeisen Bank 2017).
În continu are, la nivelul tabelului 3.4 , voi prezenta activele și datoriile financiare
distribuite pe benzi de scadență.
Tabelul 3.4 Valoarea activelor și datoriilor financiare distribui tă pe benzi de scadență în
funcț ie de perioada rămasă până la maturitatea contractuală
Surplus/(deficit)de
lichiditate(Active+datorii
financiare) 2016 2017 2018
Până la 3 luni -10.542.889 -14.112.384 -16.944.742
3-12 luni 772.527 1.539.416 2.259.670
1-5 ani 7.563.820 9.949.878 11.302.310
>5 ani 5.356.842 6.105.415 7.457.628
Fără maturitate 27.360 -214.305 -279.206
Total surplus/(deficit) de
lichiditate 3.177.660 3.268.020 3.795.660
Sursa: www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale
Ecartul negativ înregistrat în prima bandă de scadență a crescut în 2016 cu 2.324.411 mii
RON compa rativ cu 2015, fiind generat de creșterea depozitelor atrase de la clienți. În ceea ce
privește ecartul pe celelalte benzi de scadență, se observă o creștere a ecartului pozitiv pe
banda 1 –5 ani cu 2.545.866 mii RON, datorită creșterii creditelor și avansu rilor acordate
clienților cu 1.127.110 mii RON, creșterii titlurilor de valoare cu 821.873 mii RON și
diminuării creditelor de la bănci și alte instituții financiare cu 489.020 mii RON.( Raport anual
Raiffeisen Bank 2016)
Valoarea negat ivă înregistrată în prima bandă de scadență a crescut în 2017 cu
3.569.495 mii RON comparativ cu 2016, fiind generat de creșterea depozitelor atrase de la
clienți.La nivelul celorlalte benzi de scadență, se observă o creștere a ecartului pozitiv pe
banda 1 –5 ani cu 2.386.058 mii RON, datorită creșterii creditelor și avansurilor acordate
clienților cu 2.029.926 mii RON și creșterii titlurilor de valoare cu 542.325 mii.( Raport anual
Raiffeisen Bank 2017).
În prima bandă de scadență a anului 2018 se remarcă o creșterecu 2.735.434 mii
RON comparativ cu 2017, fiind generată de creșterea depozitelor atrase de la clienți, mai mari
în 2018 cu 3.341.210 mii RON. În ceea ce privește ecartul pe celelalte benzi de scadență se
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
31
observă o creștere a ecar tului pozitiv pe banda 1 –5 ani cu 1.349.830 mii RON și peste 5 ani cu
1.369.763 mii RON, datorită creșterii, în principal, a creditelor și avansurilor acordate
clienților cu 689.349 mii RON pe banda de scadenta 1 -5 ani, respectiv 680.639 mii RON pe
banda p este 5 ani, dar și a creșterii volumului de titlurilor de valoare cu 836.893 mii cu
scadența peste 5 ani. ( Raport anual Raiffeisen Bank 2018)
Rația de acoperire a lichidității (LCR) reprezintă cerința de reglementare pentru
condiții de stres și are ca obiectiv asigurarea unui stoc de active lichide suficiente pentru a
îndeplini nevoile de lichiditate în condiții de stres pentru 30 de zile. Tocmai de aceea , la
nivelul graficului 3.2 , mi-am propus sa evidențiez evoluția indicatorului LCR.
Figura 3.2 Valoarea indicatorului LCR(%) în perioada 2016 -2018
Sursa: www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale
Conform cerințelor de reglementare, pentru anul 2016, valoarea minimă a indicatorului LCR a
fost de 70% , iar în cazul Raiffeisen Bank, nivelul rezervei de lichiditate deținut de bancă a
fost în sumă de 1,733 milioane EURO la finalul anului 2016, valoarea LCR fiind de
aproximat iv 201%, semnificativ mai mare decât nivelul minim de 70%.
Pentru anul 2017, valoarea minimă a LCR a fost 80%, nivel ce urmează să fie crescut până la
100% începând cu ianuarie 2018. Nivelul rezervei de lichiditate deținut de către Bancă a fost
în valoare de 2.285 milioane EURO în decembrie 2017, valoarea LCR, așa cum se remarcă
pe baza graficului 3.2, fiind de aproximativ 153%, semnificativ mai mare decât nivelul
minim de 80%.Conform cerințelor de reglementare, banca trebuie să mențină indicatorul LCR
peste valoarea minimă de 100%.În cazul Raiffeisen Bank, nivelul rezervei de lichiditate
deținut de bancă a fost în valoare de 2.016 milioane EURO în decembrie 2018, valoarea LCR
fiind de aproximativ 158%, semnificativ mai mare decât nivelul reglementat.
Având în vedere valorile ridicate inregistrate de către indicatorul LCR în perioada
analizată, 2016 -2018, se remarcă rezultatul poziției bune de lichiditate pe care o deține banca
Raiffeisen și a stocului de active lichide pe care aceasta le deține .Stocul de active lichide este
reprezentat de numerar în caserii și ATM -uri, sume deținute la Banca Centrală, plasamente la 201%
153%158%
0%50%100%150%200%250%
2016 2017 2018 Valoare LCR( %)
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
32
facilitate de deposit BNR și obligațiuni eligibile pentru accesarea facilităților de lichiditate la
Banca Centrală. În ceea ce privește ieșirile de lichiditate principalul factor de influență pe tot
parcursul perioadei analizate a fost depozitele retail stabile care au avut o evoluție ascendentă.
În cazul intrărilor nete de lichiditate principalul factor de variație în anul 201 7, a fost
reprezentat de plasamentele la instituțiile financiare iar în 2018 de evoluția plasamentelor în
tranzacții de tip reverse -repo.
3.3.3 Riscul de piață
Riscul de piaț ă este riscul ca veniturile băncii Raiffeisen sau valoarea
instrumentelor financiare deținute de aceasta să fie afectate de modificări ale variabilelor de
piață, cum ar fi rate ale dobânzii, cursuri de schimb sau alți indicatori financiari.
Managementul riscului de piață are ca obiectiv monitorizarea și menținerea ex punerilor în
paramet ri acceptabili la riscul de piaț ă, concomitent cu optimizarea randamentului la riscurile
asumate.Instrumentul principal folosit în măsurarea și controlul expunerii la riscul de piață
aferent portofoliului de tranzacționare este valoarea la risc (VaR). VaR a unui portofoliu
deținut pentru tranzacționare este valoarea maximă a pierderii estimate care ar putea apărea
într-o anumită perioadă de timp (perioadă de deținere) ca urmare a mișcărilor nefavorabile din
piață cu o probabilitate speci fică (nivel de încredere). Pe parcursul perioadei 2016 – 2018,
modelul utilizat de banca Raiffeisen a folosit un nivel de încredere de 99% și o perioadă de
deținere de o zi.Grupul utilizează limite pentru VaR pentru riscul de piață total și, în
particular, pentru riscul valutar și riscul ratei dobânzii.
În continuare, voi prezenta la nivelul tabelului 3.5 un sumar al analizei de VaR
aferent portofoliului de tranzacționare al băncii Raiffeisen în perioada 2016 -2018 (portofoliul
de tranzacț ionare cuprinde active și datorii deținute pentru tranzacționare, cât și poziția
valutară a băncii):
Tabelul 3.5 Analiza riscului de piață în intervalul 2016 -2018
Tipul de risc (mii
RON) 2016 2017 2018
Risc valutar 634 642 1.958
Risc de dobândă 1.090 360 551
Total risc 1.723 1.002 2.509
Sursa: www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale
Riscul principal la care sunt expuse activitățile din afara portofoliului de tranzacționare este
riscul de rata dobânzii ce reprezintă riscul de pierdere ca urmare a modificărilor neașteptate
ale ratelor dobânzilor.
În conti nuare, cu ajutorul tabelului 3.6 , voi detalia ratele de dobândă anuale
medii obținute sau oferite de către banca Raiffeisen pentru activele purtătoare de dobândă în
perioada 2016 -2018.
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
33
Tabelul 3.6 Ratele de dobândă anuale medii obținute sau oferite de către banca
Raiffeisen pentru activele purtătoare d e dobândă în perioada 2016 -2018
Sursa: www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale
Pe de o parte, mișcările de dobândă pot afecta veniturile băncii prin modificarea venitului net
din dobândă (perspectiva câștigurilor). Pe de altă parte, modificările dobânzilor de piață
afectează și valoarea intrinsecă a activelor, pasivelor și elementelor extrabilanțiere, deoarece
valoarea prezentă a fluxurilor de numerar viitoare (și, în unele cazuri , chiar fluxurile de
numerar) se schimbă în urma mișcării ratelor de dobândă (perspectiva valorii economice).
În continuare voi prezenta prin intermediul graficului 3.3 , veniturile nete din
dobânzi obținute de banca Raiffeisen în inter valul 2016 -2019.
Figura 3.3 Evoluția veniturilor nete din dobânzi obținute de banca Raiffeisen în
intervalul 2016 -2018.
Sursa: www.raiffeisen.ro/despre -noi/guverna nta-corporativa/rapoarte -anuale
Conform graficului 3.3 , veniturile nete din dob ânzi obținute de banca Raiffeisen
în perioada 2016 -2018, au avut o evoluție ascendentă pe tot parcursul perioadei analizate. În
anul 2017, veniturile din dobânzi au crescut cu 4% față de anul de bază al perioadei
analizate.Anul 2018 a înregistrat o creștere a acestui tip de venit cu 28% față de anul
precedent având în vedere creșterea indicelui ROBOR. Atunci când acesta înregistreaza
modificări(creșteri sau scăderi), odata cu el se produc și schimbări asupra dobânzii. In cazul
0100200300400
2016 2017 2018
Venituri nete din
dobânzi(mii EUR)248 258 330mii EURRATE MEDII DE DOBÂNDĂ (%)
2016 2017 2018
RON EUR USD RON EUR USD RON EUR USD
Active financiare deținute
pentru tranzacționare
3,40
2,20
0,09
3,90
0,72
1,86
3,61
1,47
5,58
Credite și avansuri
acordate băncilor 0,37 –
0,42 0,44 0,65 -0,44 0,95 2,06 -0,44 1,83
Credite și avansuri
acordate clienților 5,7 4,03 3,75 6,52 3,66 3,99 5,50 1,82 2,71
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
34
dobanzilor variabile, calculul se realizeaza prin luarea unei dobânzi fixe, la care se va adaugă
acest indice.
3.3.4 Riscul operational
Riscul operațional este riscul înregistrării de p ierderi directe sau indirecte rezultând dintr -o
gamă largă de factori asociați cu procesele, personalul, tehnologia sau infrastructura Grupului
sau din factori externi alții decât cei asociați riscurilor de credit, piață sau lichiditate, cum ar fi
cei care rezultă din cerințele legale și regulatorii sau din standarde general acceptate de
politici corporative. Riscul operațional provine din toate activitățile băncii și apare la nivelul
tuturor entităților. Această definiție include riscul juridic, dar exclud e riscul strategic și
reputațional.
Riscul juridic este o componentă a riscului operațional, apărut ca urmare a
neaplicarii și/sau aplicării defectuoase a dispozițiilor legale sau contractuale ca urmare a lipsei
de diligență în aplica rea legii sau o întârziere în a reacționa la schimbările condițiilor privind
cadrul legal. Obiectivul băncii este de a gestiona riscul operațional pentru a evita înregistrarea
de pierderi financiare cu impact negativ asupra reputației băncii , dar și de a as igura o eficiență
a costurilor prin evitarea procedurilor excesive de control care restricționează inițiativa și
creativitatea.
3.4 Gestionarea capital ului pentru acoperirea riscului (Raport privind cerințele de
transparență și de publicare)
Un obiectiv principal al activității de administrare a riscurilor în Raiffeisen Bank
S.A. îl reprezintă menținerea unui nivel al capitalului intern adecvat in relație cu riscurile
asumate, atât din punct de vedere regulatoriu (perspectiva auto -susținerii) si din punct de
vedere economic (perspectiva lichidăr ii – sau a rating -ului țintă). În continuare, voi prezenta
la nivelul tabel ului 3.7 componenta cerinței de capital economic pe tipuri de riscuri, în
perioada 2016 -2018.
Tabelul 3.7 Alocarea capit alului economic pe tipuri de riscuri în cadrul Raiffeisen Bank
în perioada 2016 -2018
2016 2017 2018
Rata riscului de
credit 79% 79% 72%
Rata riscului
operational 16% 15% 14%
Rata riscului de piață 4% 5% 4%
Alte riscuri 1% 1% 1%
Sursa : www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale/
Se consideră că banca deține un capital adecvat pentru acoperirea riscurilor atunci
când capitalul economic este cel mult egal cu capitalul de risc, la nivel total. As tfel, la data de
31 decembrie 2016, capitalul intern al Raiffeisen Bank S.A. era in valoare de 3,540 milioane
RON, rezultand un capital de risc in valoare de 3,186 milioane RON, calculat ca 90% din
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
35
capitalul intern (se aplica o rezerva suficienta de capita l pentru a acoperi riscurile
necuantificate).Capitalul economic determinat pentru riscurile cuantificabile a fost in valoare
de 1,751 milioane RON, din care 79% aferent riscului de credit, 16% aferent riscului
operațional, 4% aferent riscului de piață si 1 % aferent riscului referitor la activele imobiliare.
Întrucât capitalul de risc in valoare de 3,186 milioane RON este mai mare decat capitalul
economic in sumă totala de 1,751 milioane RON, la data de 31 decembrie 2016 Raiffeisen
Bank S.A. deținea un nivel adecvat al capitalului intern pentru acoperirea riscurilor. (Raport
privind cerințele de transparență și de publicare, 2016)
La data de 31 decembrie 2017, capitalul intern al Raiffeisen Bank S.A. a fost în
valoare de 3,557 milioane RON iar capitalul de risc in valoare de 3,202 milioane RON,
calculat ca 90% din capitalul intern. Capitalul economic determinat pentru riscurile
cuantificabile a fost in valoare de 1,881 milioane RON, din care 79% aferent riscului de
credit, 15% aferent ri scului operational, 5% aferent riscului de piata si 1% aferent riscul de
Darea in Plata. Capitalul de risc care a fost în valoare de 3,202 milioane RON fiind mai mare
decât capitalul economic in suma totala de 1,881 milioane RON, la data de 31 decembrie
2017 Raiffeisen Bank S.A. deținea un nivel adecvat al capitalului intern pentru acoperirea
riscurilor. ( Raport privind cerințele de transparență și de publicare, 2017)
La data de 30 Iunie 2018, capitalul intern al Raiffeisen Bank S.A. er a in sumă de
3.822 milioane RON, iar capitalul de risc în valoare de 3.440 milioane RON, calculat ca 90%
din capitalul intern (se aplica o rezerva suficienta de capital pentru a acoperi riscurile
necuantificate). Capitalul economic determinat pentru riscur ile cuantificabile a fost in valoare
de 2.202 milioane RON, din care 72% aferent riscului de credit, 14% aferent riscului
operational, 4% aferent riscului de piață si 1% aferent riscul de Dare in Plata. Intrucat
capitalul de risc in valoare de 3. 440 milio ane RON este mai mare decat capitalul economic in
sumă totală de 2.202 milioane RON, la data de 30 Iunie 2018 Raiffeisen Bank S.A.detinea un
nivel adecvat al capitalului intern pentru acoperirea riscurilor. ( Raport privind cerințele de
transparență și de p ublicare, 2018).
Banca se asigură c a este pus în aplicare un proce s bine definit pentru a translate
estimările de risc, în graficul 3.3 fiind prezentată component cerinței de capital economic pe
tipuri de riscuri, în perioada 2016 -2018.
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
36
Figura 3.3 Alocarea capitalului economic pe tipuri de riscuri în cadrul Raiffeisen Bank
în perioada 2016 -2018
Sursa: www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale/
Pe baza riscurilor material identificate, banca evavluează adecvarea capitalului în
ansamblu și dezvoltă o strategie pentru menținerea nivelurilor de capital adecvate în
conformitate cu profilul său de risc și planurile sale de afaceri. Acestea se reflectă în procesul
de planificare al capitalului băncii și în stabilirea țintelor interne de capital. Pe baza datelor
furnizate de către Raiffeisen Bank în rapoartul de tran sparență afferent intervalului de timp
analizat, se observă că ponderile cele mai mari din totalul capitalului economic au fost
allocate în mare măsură riscului de credit, urmat de riscul operational.
În graficul 3.3 este evidențiată e voluția ratei diferitelor tipuri de risc cu care se
confruntă Raiffeisen Bank. Dimensiunea ponderilor mari alocateriscului de credit poate fi
explicate și de prezența volumului de credite neperformante în intervalul analizat dar în
același timp sugerează ș i faptul că banca conservă anumite măsuri de redresare care pot fi
aplicate pentru a reface puterea financiară și viabilitatea atunci când aceasta se confruntă cu o
criză severă.
3.5 Evoluția indicatorilor de performanță Raiffeisen Bank în intervalul 2016 -2018
Performanța bancară este evaluată în baza multor indicatori, care demonstrează capacitatea
managementului băncii de a desfășura eficient și calitativ activitatea financiară și comercială a
instituției pentru a maximiza profiturile și dezvolta banca în viitor.Pentru a determina
performanța băncii Raiffeisen, în continuare, voi e videnția cu ajutorul tabelului 3.4, valorile
următorilor indicatori: ROE, ROA, profit net, rata solv abilității în intervalul 2016 -2018.
Rata riscului de
creditRata riscului
operaționalRata riscului de
piațăAlte riscuri79%
16%
4%1%79%
15%
5%1%72%
14%
4% 1%2016 2017 2018
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
37
Tabelul 3.4Evoluția indicatorilor de performanță Raiffeisen Bank în intervalul 2016 –
2018
Mil. lei 2016 2017 2018
Profit net 452 491 881
Cifra de afaceri 2.129 2.603 2.858
Rată solvabilitate 16,8% 15,9% 17,2%
ROE ( Profit
net/capital propriu) 14% 16,07% 26,68%
ROA ( Profit
net/active totale) 1,68% 1,73% 2,75%
Sursa: www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale/
Datele evidențiate în tabelul 3.5 reprezintă indicatorii necesari în scopul
determinării performanței Raiffeisen Bank , în intervalul 2016 -2018.Profitul este scopu l
esențial al întreprinzătorului bancar pe care acesta îl urmărește de -a lungul întregii sale
activități, punând în balanță angajările pe linia producerii resurselor și utilizarea acestora prin
acordarea creditelor luând în calcul toate riscurile posibile.
Figura 3.4 Evoluția profitului băncii Raiffeisen în perioada 2016 -2018
Sursa: www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale/
Conform graficului 3.4 , se remarcă o ascensiune a profitului net în perioada
analizată, 2016 -2018. În anul 2017 profitul net al băncii Raiffeisen a crescut față de anul de
bază al perioadei analizate cu 9% înregistrând o valoare de 49 1 milioane lei . Motorul
principal al acestei evolutii pozitive au fost creditele acordate clientilor, care au crescut in
valoare neta cu 8%, de la 19,8 miliarde lei (sfarsitul lui 2016), pana la 21,4 miliarde lei in
2017.
Cea mai sem nificativă creștere se înregistrează la nivelul ultimului an al
perioadei analizate, 2018, atunnci cân Raiffeisen Bank a incheiat anul cu un profit de 881
02004006008001000
2016 2017 2018
Profit net 452 491 881milioane lei
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
38
milioane de lei (echivalentul a 189 milioane de euro), cu 79% mai mult decat in 2017, cand a
inregi strat 491 milioane de lei. Activele bancii au crescut cu 11%, pana la 40,04 de miliarde
lei.
Creditele acordate clientilor au crescut cu 19%, pana la 26,73 de miliarde lei in
2018, iar depozitele clientilor au avansat anul trecut cu 11%, atingand valoarea de 33,09
miliarde de lei. Veniturile bancii au ajuns la finalul anului trecut la 2.522 de milioane lei, cu
23% mai mult fata de 2017. Evolutia foarte buna a rezultatelor bancii se datoreaza cresterii
cotei de piata pentru credite si unui ritm sustinut si echilibrat de crestere organica pe
principalele segmente de clienti si produse.
Figura 3.5 Evoluția indicatorului ROE la nivelul băncii Raiffeisen în intervalul 2016 –
2018
Sursa: www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale/
Rata rentabilității financiare sau profitul raportat la capital este cea mai
semnificativă expresie relative a profitului care măsoară rezultatele băncii în ansamblul ei. În
anul 2016, două evenimente excepționale au afectat rezultatele: 27 milioane de euro
provizioane pentru efectele legii „Dării în plată” si 21 milioane de euro ca știguri din vânzarea
participației pe care o deține Raifffeisen Bank în VISA Europe.
În anul 2017, rentabilitatea capitalului a fost de 15,8%, înregistrându -se o
creștere cu 2,07 puncte procentuale față de anul de bază, 2017, atunci c ând același indicator
înregistra un procent de 16,07%, bazată pe un model sustenabil de creștere organică pe
principalele segmente de clienți și produse. În anul 2018 Raiffeisen Bank a înregistrat un
procent al indicatorului ROE egal cu 26,68 %, o creșter e cu aproximativ 11 puncte
procentuale față de anul 2017 și cu aproximativ 13 puncte procentuale față de anul de bază,
având în vedere rezultatele excepționale obținute la finalul anului.
Pe baza figurii 3.5 se remarcă o ascensiune a indicatorului ROE iar acest fapt
denotă o administrare eficientă a riscurilor și o politică sănătoasă de creditare.
2016 2017 201814%16.07%26.68%
ROE
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
39
Figura 3.6 Evluția indicatorului ROA la nivelul băncii Raiffeisen în intervalul 2016 -2018
Sursa: www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale/
Rata rentabilității economice reflectă capacitatea băncii de a utiliza resursele
financiare și reale pentru a genera profit, fiind cea mai bună măsură a eficienței bancare.
Analiza referitoare la rata rentabilității economice (ROA) în Raiffeisen Ba nk, conform
graficului 3.6, scoate în evidență nivelul crescut al profitului băncii, înregistrându -se un trend
crescător pe toată perioada analizată. Având în vedere formula de calcul a acestui indicator,
factorii de influență a creșterilor înregistrate su nt profitul net și activul total înregistrat.
În anul 2016 indicatorul ROA a fost în valoare de 1,68% atunci când profitul net
a fost în valoare de 452 milioane lei iar activele totale ajungând până la 7,4 miliarde de
euro. Pe baza fi gurii 3.6, în anul 2017, se remarcă o cresțere cu 0,05 puncte procentuale a
indicatorului ROA față de anul de bază, datorită creșterii cu 8% a activelor totale ale băncii,
pana la 36,1 miliarde lei, față de anul 2016 și a profitului care a înregistrat la rândul său o
creștere cu 9% , respectiv 491 milioane lei in 2017, față de anul 2016.Indicatorul ROA a
înregistrat în anul 2018 cel mai mare procent din intervalul analizat, 2,75%, o creștere cu 1,02
puncte procentuale față de anul 2017, având în vedere cr eșterea profitului net al băncii
Raiffeisen cu 79%, ajungând până la 881 milioane de lei și a activelor totale ale bancii cu
11% depășind pragul de 40 de miliarde de lei, față de anul anterior.
2016 2017 20181.68% 1.73%2.75%
ROA
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
40
Figura 3.7 Solvabilitatea băncii Raiffeisen în perioada 2016 -2018
Sursa: www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale/
Figura 3.7 reflectă rata solvabilității generale Raiffeisen Bank în perioada 20 16-2018, ceea ce
denotă capacitatea băncii de a face față scadențelor sale, atât pe termen scurt cât și pe termen
mediu și lung, pe baza acestui indicator putându -se evalua riscul incapacității de plată pe
termen lung (insolvabilitatea sau riscul de falime nt). Conform grafcului rata solvabilității
băncii a înregistrat în anul de bază un procent de 16,80%, urmând o ușoară scădere în anul
2017, respectiv cu 0,9 puncte procentule, 15,90%. Cel mai mare procent s -a înregistrat în
anul 2018, 17,20%.
Potrivit datelor publicate de Raiffeisen Bank, aceasta își acoperă datoriile totale
pe seama activelor totale în proporție de 168% în anul 2016, 159% în anul 2017, respectiv
172% în ultimul an al perioadei analizate, 2018 ceea ce ne sugerează o si tuație bună a entității
(intervalul de siguranță financiară : [150% -300%]).
16.80%
15.90%17.20%
15.00%15.50%16.00%16.50%17.00%17.50%
2016 2017 2018Rată solvabilitate
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
41
CAPITOLUL 4
CONCLUZII
Economia de piață presupune existența unui sistem bancar care să asigure
mobilizarea disponibilităților monetare ale economiei și orientarea acestora spre desfășurarea
unor activități economice eficiente. Având in vedere analiza celor trei capitole ale lucrării
prezente,s -a ajuns la o serie de concluzii cu privire la creditarea pe ansamblul pieței bancare
românești și in dicatorii de evaluare a portofoliului de credite. În esență, creditul reprezintă
schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare. Așadar, creditul
este o "relație bănească ce apare în legatură cu acordarea de credite unor persoa ne juridice sau
fizice, care urmează a se rambursa ulterior, la scadentă".
Activitatea bancară și cea de creditare, nu pot fi realizate la întȃmplare, de
aceea aceasta trebuie să fie susținută de celelalte componente instituționale și
guvernamentale, atât la nivel național, cât și european sau mondial. Rolul de reglementare al
băncilor centrale și al organismelor internaționale, devine obligatoriu și esențial, în contextul
în care produsele și serviciile bancare au atins un grad de c omplexitate foarte ridicat și
exercită, ca urmare a globalizării, efecte asupra celor mai puternice sisteme economice
mondiale.
Cercet ările realizate în cadrul acestei lucrări au condus către următoarele concluzii :
-evoluț ia creditării interne va depinde t ot mai mult de capacitatea băncilor de a atrage resurse
de pe plan intern; procesul de creditare trebuie continuat pe baze de prudențialitate deoarece
riscurile din activitatea de creditare se pot amplifica de la o perioadă la alta;
-sistemul bancar a înregistrat o evoluție pozitivă determinată în principal de cadrul
macroeconomic favorabil, ceea ce a condus și la o accelerare a creditării.
-atât în cazul creditelor acordate societăților nefinanciare cât și în cazul creditelor acordate
populației acestea au avut o evoluție pozitivă pe parcursul perioadei analizate, 2014 -2019 TI.
-riscul de credit provenit din împrumuturile acordate de catre bancile comerciale populației s –
a diminuat, reducerea volumului creditelor neperformante s -a datorat atât procesului de
curațare a bilanțurilor de către instituțiile de credit, cât și diminuării ratei de deteriorare a
calității portofoliului.
-la nivelul băncilor comerciale, rata creditelor neperformante a înregistrat scăderi pentru toate
tipurile de împrumuturi pe fondul mai multor factori și anume :conversii ale creditelor din
diferite valute în lei, restructurarea și refinanțarea creditelor deținute de debitorii cu dificultăți
financiare , dinamica pozitivă a salariilor în 2018.
-calitatea portofoliului de credite în cazu l băncii Raiffeisen s -a imbunatățit, rata creditelor
neperformante fiind în scădere, ajungând ca în anul 2018 să înregistreze un procent de
4,10%, cu aproximativ 4 puncte procentuale în scădere față de anul 2016, datorită
îmbunătățirii comportamentului de plată al clienților atât în rândul populației cât și al
companiilor.
– în perioada analizată la nivelul studiului de caz ,2016 -2018 , Raiffeisen Bank respectă atât
condiția conform căreia fondurile proprii totale depașesc activele ponderate la risc x 8%, cât și
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
42
a doua condiție referitoare la rata de adecvare a capitalului. Având în vedere rezultatul obținut,
Raiffeisen Bank a fost protejată în cazul riscului de credit, conform normelor în vigoare.
-având în vedere valorile înregistrate de indicatorul LCR în perioada 2016 -2018, se remarcă
rezultatul poziției bune de lichiditate și a stocului de active lichide pe care banca Raiffeisen le
deține.
-ascensiunea indicatorului ROE denotă o administrare eficientă a riscurilor și o politică
sănătoasă de creditare.
-evoluția indicatorului ROA în perioada 2016 -2018 reflectă o bună capacitate a băncii
Raiffeisen de a utiliza resursele financiare pentru a genera profit.
-banca Raiffeisen își acoperă datoriile totale pe seama activelor totale în proporție de 168% în
anul 2016, 159% în anul 2017 și 172% în anul 2018, ceea ce ne sugerează o situație bună a
entității (interval de siguranță financiară : [150% – 300%]).
În urma studiului efectuat s -a constat că procesul de creditare este un factor
indispensabil fără de care eco nomia nu s -ar putea dezvolta și odată cu creșterea activității de
creditare, economia țării va înregistra creșteri, întrucât este unul din factorii importanți ai
dezvoltării.
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
43
BIBLIOGRAFIE
1.Alton, RG, & Hazen, JH. (2001). As economy flounders, do we see a rise in problem loans.
Federal R eserve Bank of St. Louis, 11(4), p. 120.
2. Armeanu,D., Pascal,C.,et al, 2015, The credit impact on the economic growth, Theoretical
and Applied Economics, Volume XXII, No. P.602.
3. Bernanke, B.S.; G ertler, M. (1995) – Inside the Black Box: The Credit Channel of
Monetary Policy Transmission, NBER Working Paper No. 5146.
4. Chirleșan,D., 2010, Metodele acțiunii bancare & gestiunea finanțelor publice, Editura
Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, V ol.I, p. 112
5. I.Bătrâncea, I.Trenca, A.Bejenaru, S.N.Borlea – Analiza performanțelor și riscurilor
bancare, Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2008, p.374.
6. 16. T. Brailean – „Monetarismul in teoria si politica economica”, Institutul European Iasi,
1998, p. 156.
7. Feijó, Carmem Aparecida. (2011). Credit risk and macroeconomic interactions: Empirical
evidence from the Brazilian banking system. Modern Economy, 2(5), 910 -929.
8. Isaic – Maniu, I. Managementul financiar , 2006: p. 76.
9. Ivanović, Maja. (20 16). Determinants of credit growth: The case of Montenegro. Journal
of Central Banking Theory and Practice, 5(2), 101 -118.
10. Louzis, Dimitrios P, Vouldis, Angelos T, & Metaxas, Vasilios L. (2012). Macroeconomic
and bank -specific determinants of non -performing loans in Greece: A comparative study of
mortgage, business and consumer loan portfolios. Journal of Banking and Finance, 36(4),
1012 -1027.
11. Gh. Manolescu -Managementul financiar, Editura Economică, București, 1995, p.169.
12. J.P.Morgan, “Credit Metrics – Tehnical Document”, 1997, p. 98 .
13. Moroșan,Gh., 2009, Creditele și plasamentele bancare în titluri de valori mobiliare,
Editura Didactică și Pedagogică R.A București , p. 89.
14. Neagu, F., 2015, Rolul băncilor din România în generarea de crește re economic, p. 100.
15. M. Negruș, R. Toma, “Spre o nouă arhitectură monetar -financiară internațională”, Editura
Universității “Lucian Blaga ”, Sibiu, 2005.
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
44
16. Nkusu, Mwanza. (2011). Non -performing loans and macrofinancial vulnerabilities in
advanced economies. International Monetary Fund, Working Paper No. 161.
17. I.L. Popa, B. Dima, – Analiza Sistemului Bancar Comercial, Editura Mirton, Timișoara
2004.
18. Reinhart, Carmen M, & Rogoff, Kenneth S. (2010). Growth in a time of debt (digest
summary). Am erican Economic Review, 100(2), 573 -578.
19. Stijepović, Ristan. (2014). Recovery and reduction of non -performing loans – Podgorica
approach. Journal of Central Banking Theory and Practice, 3(3), 101 -118.
20. Teodor Rosca – „Moneda si credit”, Casa de Editu ra SARMIS, Cluj -Napoca, 1996, p.109.
21. Van Deventer, Donald R. și Kenji Imai (2003) „Credit Risk Models & the Basel
Accords”, John Wiley & Sons , p. 200.
22. Vasile Dedu – „Management bancar”, Editura MONDAN, Bucuresti, 1997, p. 68.
https://www.bnr.ro/Publicatii -periodice -204.aspx , buletin lunar 2014 -2018, p. 36 -37.
https://www.bnr.ro/Publicatii -periodice -204.aspx , rapoarte anuale 2014 -2018, p. 34 -60.
https://conspecte.com/Moneda -si-Credit/teorii -asupra -creditului
www.bnr.ro ,Banca -Nationala -a-Romaniei -1.aspx
www.arb.ro/creditarea -intre-cadrul -juridic -impredictibil -si-dobanzile -reduse/
www.bnr.ro/Baza -de-date-interactiva -604.aspx
https://www.raiffeis en.ro/wps/wcm/connect/46a33af6 -f1e5-4e10 -bd2d –
2b23cfdfd8d1/31.12.2018+Raport+privind+cerintele+de+transparenta+si+de+publicare
www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale/ 2016 -2018, p. 87 -110
http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.raiffeisen.ro%2Fwps%2Fwcm%2Fcon
nect%2F8bd461a5 -201e -4efb-945d -c6253abbdf1b%2F31.12.2018 -Raport -privind -cerintele –
de-transparenta -si-publicare
www.bnr.ro
www.raiffeisen.ro
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
45
.
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
46
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
47
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
48
Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR
49
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lucrare de disertație SEAA 2019 SIMONA BUCUR [603319] (ID: 603319)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.