Regulament Examene Finalizare Studii (1) [603287]

UNIVERSITATEA TEHNIC Ă DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ARHITECTUR Ă ȘI URBANISM

REGULAMENT EXAMENE DE
FINALIZARE STUDII
2016-2017

Art. 1 Prezentul regulament s-a întocmit în conformitate cu Regulamentul Privind Organizarea și
Desfășurarea Examenelor de Finalizare a Studiilor pentru Ciclul I și II în Universitatea Tehnic ă din
Cluj-Napoca (examene de licen ță/diplomă și disertație) pentru anul universitar 2015/2016.

Art. 2 Examenele de finalizare a studiilor în Facultatea de Arhitectur ă și Urbanism din cadrul UTC-
N const ă în dou ă probe: EXAMENUL DE DIZERTA ȚIE și EXAMENUL DE DIPLOM Ă.
PREDIPLOMA este o faz ă premerg ătoare diplomei și constă în prezentarea într-o faz ă de studiu
intermediar ă a proiectului de diplom ă. Ea se prezint ă și susține în fața uneia din cele trei Comisii
de Diplom ă care evalueaz ă, notează și dă indicații pentru continuarea sau abandonarea studiului
pe tema aleas ă. Prediploma are statut de disciplin ă de an pentru anul VI și se poate sus ține în
oricare din sesiunile aferente anului VI. Detalierea examenului de Prediplom ă se face în Fi șa
Disciplinei pentru materia Prediplom ă. În cazul în care absolvent: [anonimizat]: var ă, toamnă și iarnă – în anul universitar urm ător), va trebui ca la reînscriere s ă susțină
din nou ambele probe.

Art. 3 Pot sus ține examenele de finalizare a studiilor doar absolven ții celor șase ani de studiu
(integrali ști), cumulând un num ăr de 360 de credite. Neîndeplinirea condi țiilor de sus ținere a
examenelor de finalizare a studiilor dup ă 3 înscrieri succesive în ultimul an de studiu atrage dup ă
sine exmatricularea student: [anonimizat].

Art. 4 Examenele de finalizare a studiilor presupun parcurgerea câtorva faze obligatorii:
a. Alegerea îndrum ătorului;
b. Alegerea temei program
c. Prezentarea temei program, a amplasamentelor propuse și a conceptului cât și primele
discu ții legate de dizerta ție în cadrul examin ării la disciplina Sinteze de Proiectare 5
în fața Comisiei de Diplome
d. Prezentarea și notarea prediplomei în fa ța Comisiei de Diplome;
e. Predarea, sus ținerea și notarea lucr ării de dizerta ție în fața Comisiei de Diplome;
f. Predarea, sus ținerea și notarea proiectului de diplom ă în fața Comisiei de Diplome;

Art. 5 Alegerea îndrum ătorului principal (pentru arhitectur ă) se face de c ătre studen ți pe baza
listelor afi șate la Decanat. Perioada alegerii îndrum ătorului este perioada aferent ă practicii de var ă
a anului V. În aceea și perioad ă se alege un îndrum ător pentru partea de rezisten ță a obiectului
detaliat în proiectul de diplom ă (pentru structuri). Poten țialii îndrum ători pot solicita în acest sens
un portofoliu de lucr ări studen ților alcătuit din proiectele din anii anteriori pentru a decide dac ă pot
colabora pentru îndrumarea proiectului de diplom ă cu aceștia. În urma stabilirii unui acord între
îndrumător și îndrumat, acesta este valabil pân ă la 3 înscrieri succesive în ultimul an a student: [anonimizat].
Cine nu finalizeaz ă o înțelegere de îndrumare cu niciun îndrum ător principal pân ă la încheierea
anului V, poate beneficia de un al doilea termen, dup ă semestrul întai al anului VI. Aceasta
întârziere duce îns ă la amânarea prediplomei și a diplomei.
Art. 6 Atribuirea în cele trei Comisii de Diplom ă a studen ților se face astfel încât îndrum ătorul
principal s ă NU fie în comisia respectiv ă. Acesta va asista la fazele de evaluare (Sinteze de
Proiectare 5, prediplom ă, dizerta ție și diplom ă) și va nota studentul cum consider ă. Nota
îndrumă
torului este consultativ ă pentru Comisia de examinare. Nota îndrum ătorului de rezisten ță
se va reg ăsi în cadrul disciplinei Consultan ță Tehnologie Structuri.

Art. 7 Dacă îndrumătorul principal nu consider ă că studentul îndrumat întrune ște condițiile de
prezentare la examenul de finalizare a studiilor, fie pentru Diplom ă, fie pentru Dizerta ție, se poate
opune intr ării acestuia în examen. Studentul nu poate sus ține în fa ța Comisiei f ără a avea
semnătura îndrum ătorului principal atât pe fiecare plan șă a Proiectului de Diplom ă cât și pe
Lucrarea de Dizerta ție. Orice plan șă de pe care lipse ște semnătura îndrum ătorului principal va fi
eliminată de la sus ținere.
Art. 8 Referitor la notele date de c ătre membrii Comisiei de Diplom ă, acestea vor fi numere întregi
de la 1 la 10, media acestora f ăcându-se cu dou ă zecimale, nerotunjit ă. Aceste prevederi sunt
valabile atât pentru notarea Proiectului de Diplom ă cât și pentru notarea Lucr ării de Dizerta ție.
Media final ă a Examenului de Finalizare de Studii este media aritmetic ă a notelor de la cele dou ă
probe cu condi ția ca fiecare dintre cele dou ă să fie minim 6,00 (conform normelor ARACIS).
Art. 9 Notele corectorilor și nota îndrum ătorului nu se fac publice ci doar media final ă din notele
date de c ătre membrii Comisiei. Diferen țele între notele date de fiecare din corectori unei lucr ări nu
vor fi mai mari de dou ă puncte. Dac ă o notă este distan țată în mod singular fa ță de celelalte patru,
ea se aduce (prin m ărire sau mic șorare) la maximum dou ă puncte de acestea, în urma discu țiilor
între corectori. De câte ori este posibil, ajustarea notelor se face în avantajul studentului. Art. 10 În caz de diferen țe peste dou ă puncte, ajustarea notelor se face prin negociere între
membrii Comisiei sau m ărire automat ă a notei celei mai mici pân ă la două puncte sub nota cea
mai mare. Decizia în acest sens apar ține președintelui Comisiei.
Art. 11 Calendarul examenelor de finalizare a studiilor pentru fiecare an universitar și adresele de
contact ale celor trei secretari vor fi afi șate din timp pe grupul anului VI.

Art. 12 Înscrierea la Prediplom ă se face la secretarii Comisiilor de Diplom ă, pe e-mail sau în orice
alt format propus de c ătre aceștia în prealabil, conform termenelor indicate de ace știa. Dizerta țiile
se vor preda cu minim 10 zile înainte de sus ținerea lor la secretarii Comisiilor (pentru a putea fi
citite anterior de c ătre Comisie) iar proiectele de diplom ă cu minim 2 zile înainte.

Art. 13 Pe lâng ă colectarea plan șelor/lucrărilor și verificarea dac ă acestea sunt semnate de c ătre
îndrumători, atribu țiile secretarilor de comisie includ:
a. întocmirea listelor cu studen ții care vor sus ține în ordinea alfabetic ă a îndrum ătorilor lor
(pentru a permite acestora s ă fie prezen ți la susținere)
b. verificarea respect ării prezentului regulament cu privire la formatul proiectului și lucrării
de dizerta ție de către studen ți (în caz contrar pot cere respingerea proiectului/dizerta ției
președintelui Comisiei pe acest motiv, acesta având ultimul cuvânt).
c. verificarea respect ării programului, aten ționând atât studentul cât și Comisia când
timpul alocat sus ținerii expir ă.
d. notarea recomand ărilor membrilor Comisiei c ătre student la fazele de Sinteze
Proiectare 5 și prediplom ă pe care le va trimite ulterior studen ților si îndrum ătorului
e. afișarea/trimiterea prin e-mail a mediilor finale atât studen ților cât și îndrumătorilor
f. transcrierea mediilor finale în catalogul electronic pentru disciplina Prediplom ă și a
mediilor finale la Proiectul de Diplom ă și Dizertație
g. Secretarii suplean ți vor verifica si salva DVD-urile studen ților într-o baz ă de date
comună.

TEMA ȘI CONȚINUTUL PROIECTULUI DE DIPLOM Ă
Art. 14 Tema Proiectului de Diplom ă se alege împreun ă cu îndrum ătorul conform fi șei
disciplinei/regulamentului aferent prediplomei. Se vor urm ări teme de actualitate, de complexitate
corespunz ătoare, având o suprafa ță desfășurată de minim 2500 mp (construc ția nouă – pentru
proiectele care au un aport consistent de studii de specialitate de urbanism, amenaj ări interioare,
restaurare, etc.) în cazul extinderilor și între minim 4500mp și maxim 6000 mp în cazul
construc țiilor noi (dar etajul curent va fi luat in calcul o singur ă dată). Se va aprecia gradul de
complexitate al programului și prin prisma repetitivit ății nivelurilor pe vertical ă.

Art. 15 Pe parcursul primului semestru se va organiza o prim ă evaluare în fa ța Comisiei de
Diplomă aferentă în cadrul disciplinei Sinteze de Proiectare 5. La aceast ă evaluare se va urm ări
oportunitatea alegerii temei și a două amplasamente, cât și mapa documentar ă pentru proiect
(care va folosi ulterior și la redactarea Dizerta ției). De asemenea studentul poate prezenta o schi ță
de concept care s ă redea o prim ă idee de rezolvare a temei. Detalierea con ținutului acestui proiect
se va reg ăsi în Fișa Disciplinei pentru disciplina Sinteze de Proiectare 5.
Art. 16 Conținutul minim al Proiectului de Prediploma:
• Plan de încadrare în zon ă, Sc. 1:10 000, 1:5 000
• Încadrare în PUG și RLU aferent / eventual PUZ (dac ă s-a întocmit dup ă adoptarea PUG)
• Planurile de situa ție – Situa ția existent ă, Sc. 1:2000/ 1:1000/ 1:500 în func ție de caz
• Planurile de situa ție – Situa ția propus ă, Sc. 1:2000/ 1:1000/ 1:500 în func ție de caz
• Studiile urbanistice și planșele de concept
• Planurile tuturor nivelurilor, sec țiuni, desf ășurate și fațade Sc. 1:200/ 1:100 în func ție de caz
• Alte piese – la alegerea studentului

Art. 17 Conținutul minim al Proiectului de Diplom ă va fi urm ătorul:
• Plan de încadrare în zon ă, Sc 1:10 000
• Încadrare în PUG și RLU aferent / eventual PUZ (daca s-a întocmit dup ă adoptarea PUG)
• Plan de situa ție – Situa ția existent ă, Sc. 1:2000/ 1:1000/ 1:500 în func ție de caz
• Plan de situa ție – Situa ția propus ă, Sc. 1:2000/ 1:1000/ 1:500 în func ție de caz
• Studiile urbanistice și planșele de concept
• Planurile tuturor nivelurilor, Sc 1:100 / 1:50 în func ție de caz
• Secțiuni caracteristice prin toate corpurile propuse sau restaurate, Sc 1:100 / 1:50 în func ție
de caz
• Fațadele și desfășurările tuturor corpurilor Sc 1:100 / 1:50 în func ție de caz
• Detaliu de travee, Sc 1:20 cuprinzând sec țiune vertical ă caracteristic ă, secțiuni orizontale
pe nivelurile aferente și elevație
• Perspective sau rand ări interioare și exterioare – la alegerea studentului
• Macheta (sau machetele) ansamblului la o scar ă considerat ă de către candidat
(dimensiunea total ă a machetelor trebuie s ă se încadreze între 0,5 și 1,5 mp.
• Sinteza proiectului de diplom ă, format 100/70 cm, paginare verticala pentru expunere
ulterioară a proiectelor în cadrul expozi ției de diplome

Art. 18 Planșele vor avea obligatoriu formatul A0 (1189 x 841 cm), și vor fi în num ăr de 8 pân ă la
10. Pe plan șe se va scrie titlul proiectului, numele autorului, precum și numele îndrum ătorilor
(îndrumătorul principal și îndrumătorul de rezisten ță). Sinteza proiectului în format 100/70cm este
suplimentar ă și nu se afi șează la susținere.
Art. 19 Proiectul printat pe hârtie se pred ă în locul și la termenul anun țat de către secretarii
comisiilor, într-un tub de carton procurat de candidat, pe care vor fi înscrise: titlul proiectului, numele candidatului și al îndrum ătorului/îndrum ătorilor, anul universitar. In plus studen ții au
obligația de a preda un DVD care s ă conțină toată diploma în fi șiere de tip jpg sau pdf, printabile la
același format cu originalele predate și un text format word de prezentare a con ținutului proiectului.
Planșa de sintez ă a proiectului se pred ă separat de restul proiectului.
Art. 20 Procurarea tuturor materialelor necesare pentru elaborarea ș
i redactarea proiectului de
diplomă, precum și printarea plan șelor, cad în sarcina studen ților; aceștia își vor lua toate m ăsurile
de siguran ță pentru printarea plan șelor în timp util pentru respectarea termenului de predare. Nu
se admit dep ășiri ale termenului de predare și nici completarea ulterioar ă cu planșe a proiectului
predat. Predarea machetelor se face în ziua programat ă pentru sus ținere.

Art. 21 Evaluarea Proiectului de Diplom ă atinge urm ătoarele criterii:
 valabilitatea conceptului propus
 rezolvarea func țională a proiectului
 calitatea plastic ă a soluției (volumetriei)

 calitatea arhitectural ă a spațiului realizat (atmosfera spa țiului interior și exterior deopotriv ă)
și lizibilitatea acestuia la mai multe sc ări succesive (de la integrarea în silueta urban ă sau
cadrul natural la scara uman ă prin elemente de detaliu și materialitate)
 calitatea grafic ă e reprezent ării (atât la nivel tehnic cât și la nivel de prezentare grafic ă a
atmosferei proiectului)

TEMA ȘI CONȚINUTUL LUCR ĂRII DE DIZERTA ȚIE

Art. 22 Tema, titlul și conținutul ideatic ale Lucr ării de Dizerta ție se aleg împreun ă cu îndrum ătorul
în scopul fundament ării teoretice a Proiectului de Diplom ă. Lucrarea de Dizerta ție nu va avea un
caracter enciclopedic ci va fi axat ă pe un aspect foarte clar aflat în direct ă legătură cu proiectul de
diplomă, detaliindu-se doar acel aspect din motive de format și coerență.
Art. 23 Formatul lucr ării de dizerta ție va fi:
 paginare A4 pe vertical ă
 între 9.000-12.000 de cuvinte (se vor verifica de c ătre secretarii comisiilor cu stricte țe)
 ilustrațiile cu explica ții și puse explicit în leg ătură cu textul s ă nu depășească 30% din
conținut
 litere dimensiune 12, la un rând
 cu semnele diacritice din limba român ă

Art. 24 Evaluarea Lucr ării de Dizerta ție atinge urm ătoarele criterii:
 relaționarea pozitiv ă cu demersul de la Proiectul de Diplom ă prin exemplificarea acelor
aspecte descoperite în cercetarea din Lucrare și materializate în proiect.
 structura bine formulat ă
 calitatea argument ării personale, urm ărirea unui fir director al lucr ării dinspre ipoteze spre o
concluzie
 dezvoltarea unui punct de vedere critic personal
 buna alegere și analizarea studiilor de caz
 corectitudinea și fluența exprim ării
 buna utilizare a aparatului bibliografic
 calitatea prezent ării orale și calitatea grafic ă a Lucrării de Dizerta ție
 respectarea normelor academice de citare (eliminatoriu).
Se elimin ă din concurs orice Lucrare de Dizerta ție sau Proiect de Diplom ă care se
dovedesc a fi plagiate. Decizia exmatricul ării pentru însu șirea frauduloas ă a muncii
intelectuale a altcuiva se va lua în Biroul Consiliului Facult ății în func ție de
gravitatea/ponderea elementelor plagiate pentru fiecare caz în parte!
Art. 25 Studenții vor avea posibilitatea de a degreva Lucrarea de Dizerta ție pe parcursul celui de-
al doilea semestru la o dat ă stabilită conform calendarului. Comisia de evaluare a Lucr ărilor de
Dizertatie va selecta pentru prezentare numai lucr ările eligibile (adic ă întocmite conform
prezentului regulament). O lucrare este considerat ă neeligibila dac ă un memebru al comisiei
constata neconformitati si comunica secretarului acest lucru inainte de afisarea sustinerii lucrarilor.
Lucrarile neeligibile nu vor fi evaluate de comisie. Notele mai mari sau egale cu 8 se vor considera valabile si se vor nota in catalog in cursul lunii iulie. Notele mai mici de 8 nu se comunica, ci doar
faptul ca lucrarea necesita revizuire si prezentarea intr-o sesiune ulterioara.
Art. 26 Anexă la prezentul regulament se consider ă fișele disciplinelor pentru Sinteze de
Proiectare 5, Prediplom ă, Elaborare Dizerta ție și Elaborare Proiect de Diplom ă cât și Ghidul de
Redactare și Notare pentru Lucrarea de Dizerta ție.
Vizat în Consiliul Facult ății la data de: xx.10.2016

Anexa 1 – Ghid de redactare și notare a Lucr ării de Dizerta ție

OBIECTIVE :

 elaborarea unei lucr ări scrise și ilustrate, de tip articol extins, conceput ă și redactat ă
conform standardelor academice, lucrare care s ă certifice aptitudinea viitorului arhitect de a
documenta și de a aprofunda o anumit ă tematică arhitectural ă, nu doar prin intermediul
proiectului de arhitectur ă ci și prin cercetarea de tip teoretic. Lucrarea de Dizertatie va
fundamenta par țial sau în întregime Proiectul de Diplom ă
 elaborarea proiectului de diplom ă în paralel cu (dar și în func ție de) aprofundarea unor
noțiuni teoretice relevante pentru tematica aleas ă și studiul unor cazuri/exemple selectate
și analizate prin prisma reperelor teoretice

CONȚINUT:

 enunțarea temei
– subiectul trebuie delimitat cu precizie: trebuie spus ce se include dar și ce se exclude din aria
problematic ă aleasă.
– se va preciza scopul și contextul redact ării lucrării. Care sunt eventualele limite impuse de
cantitatea sau de natura documenta ției la care studentul a avut acces.
– se vor sublinia problemele legate de tema aleas ă pe care se pune accentul în lucrare, altele fiind
eventual tratate doar sumar.

 perspectiv ă istorică asupra temei
– se va prezenta cum a evoluat perspectiva asupra subiectului pân ă acum (precedente relevante),
dar nu mai mult de 25% din cuprinsul lucrarii; se recomand ă inserarea elementelor de prezentare
a perspectivei istorice în corpul lucr ării.
– se va evita trasarea unui istoric din Antichitate și până în prezent și se va prezenta o perspectiv ă
istorică mai precis ă și pe un interval de timp strict relevant pentru subiect.

 documentarea temei în arhitectura contemporan ă
– perspective teoretice și critice
– studii de caz comentate din perspectiva temei alese
– se vor evita generalit ățile și se va pune accentul pe propria tem ă.
– prezentarea studiilor de caz sau a precedentelor istorice nu se va limita doar la în șiruirea unor
date (factuale, statistice etc.) ci vor fi sus ținute de o analiz ă arhitectural ă.
– referirile la contexte filosofice, sociologice, istorice, etc. relevante pentru tema studiat ă nu vor fi
dominate și nici autonome ci va trebui s ă fie puse în leg ătură directă cu problematica arhitectural ă
abordată.
– subiectul se va prezenta într-o manier ă problematizat ă nu doar descriptiv ă
– lucrarea trebuie s ă demonstreze capacitatea studentului de a sintetiza și de a articula ideile
majore și noțiunile cheie legate de tema studait ă.

 documentarea temei din experien ță proprie
– se va prezenta tema a șa cum apare în lumea noastr ă sau apropiat ă nouă, cu experien țe directe
trăite de către student.
– se va evita documentarea din surse secundare (bibliografie, Internet – fapte filtrate deja de al ții).
– studentul se va folosi de experinta sa direct ă sau de surse primare cum sunt: vizite proprii la
obiective arhitecturale, particip ările personale la proiecte, concursuri, workshop-uri etc.

– studentul va investiga și analiza cum apare subiectul și în societatea noastr ă, acum.

 dezvoltarea temei în leg ătură cu proiectul personal

– se vor face referiri la propriul proiect de diplom ă.
– trebuie s ă existe o leg ătură între diferitele capitole analitice și concluziile referitoare la propriul
demers practic. – noțiuni, concepte, tipologii, criterii etc. desprinse din studiile de caz trebuie s ă se regăsească și în
capitolul referitor la propriul demers în cadrul proiectului de diplom ă.
– capitolul referitor la propriul demers în cadrul proiectului de diplom ă nu trebuie s ă fie o descriere
amănunțită a acestuia. Aceast ă descriere va fi f ăcută în cadrul memoriului ata șat proiectului.
– se va preciza care este propria atitudine în cadrul proiectului fa ță de anumite probleme sau solu ții
studiate și se va evita prezentarea neutr ă a propriei solu ții.

 concluzii
– concluziile dizerta ției trebuie s ă reia pe scurt principalele idei desprinse în urma studiului.
– se vor prezenta selectiv acele instrumente, no țiuni sau abord ări care, dup ă studiile din capitolele
anterioare, sunt considerate relevante spre a fi folosite și confruntate cu propriul proiect și în viitor.
– concluziile trebuie s ă reflecta coeren ța și consecven ța conținutului lucr ării.

 bibliografie

– se va structura pe categorii (c ărți, articole, surse web).
– se va prezenta în ordine alfabetic ă, nu în ordinea în care se face referire la ea în notele de
subsol.
 indicarea surselor
– pe parcursul lucr ării se vor indica sursele informa ției (text și ilustrații) în note la subsolul paginii.
– orice reproducere exact ă a unui fragment de text se prezint ă ca fiind citat (în ghilimele) și se
indică sursa.
– dacă informația este prezentat ă în reformularea sudentului, se indic ă de asemenea sursa la
sfârșitul paragrafului respectiv, în not ă de subsol.
– sursele se indic ă cu maxim ă precizie.

REFERIRI LA SURSE (EXEMPLE) :
– cărți:
Vasilache, Vasile, Arhitectura înainte și după 23 August, Editura Tineretului, Gala ți, 2001,
pp. 221-225
(nume autor, prenume, titlul c ărții în italic, editura, ora ș, an, paginile citatului/ale fragmentului
interpretat)
– articole în reviste:
Bloody, Mary, "Architectural Stunts", în: Architectural Record nr.420/2007, pp. 5-6
(nume autor, prenume, titlul articolului în ghilimele, numele revistei în italic, num ărul revistei,
pagini)
– articole în volume colective:
Lebeau, Vincent, "On la veut toujours magnifique", în: L'Architecture trompeuse, Marie
Sale (ed.), Ed. Lully, Bruxelles, 1999, p. 15
(nume autor, prenume, titlul articolului în ghilimel e, numele volumului în italic, numele editorului
volumului, editura, ora ș, an, pagini)

– site-uri Internet:

www.vasileroaita.com/index/34?xv7/hvcjglx/blockhausBerlin (firma de arhitectura Vasile
Roaită, proiectul Blockhaus Berlin, accesat iunie 2011)
(adresa site-ului, o explica ție despre ce site e vorba, o explica ție despre la ce anume din site se
face referin ță, data acces ării sursei)
Sursele se pot indica, la alegere, și în sistemul numit "Harvard":
http://libweb.anglia.ac.uk/referencing/harvard.htm
IMPORTANT, EVITA ȚI PLAGIATUL!!!
Sursele trebuie indicate cu rigoare dup ă fiecare idee sau pur ă informație statistic ă sau istoric ă
preluată de la alt autor, conform indica țiilor primite. O referin ță bibliografic ă fară editură, oraș, an,
număr pagini, nu e valabil ă pentru c ă nu e verificabil ă. Numărul mare de note de subsol nu
diminueaz ă meritul studiului ci dimpotriv ă, îl face mai credibil. Faptul c ă cea mai mare parte a
informației e preluat ă din bibliografie sau webografie nu e un defect ce trebuie ascuns: gre șit e a
nu admite acest lucru prin notele corespunz ătoare. Sigur, lucrarea nu poate s ă fie nici o
juxtapunere de citate, ci trebuie s ă fie o articulare de idei, unele proprii, altele (chiar dac ă
majoritare în acest studiu) preluate și reformulate în propriile cuvinte, dar cu indicarea riguroas ă a
„paternității” fiecărei idei.
Atenție la credibilitatea surselor. Wikipedia este în principiu o bun ă sursă ca punct de pornire al
unui subiect, dar nu poate fi citat ă ca sursă într-o lucrare academic ă pentru c ă lipsește autorul și
responsabilitatea asupra informa ției respective e neclar ă. În schimb, se pot g ăsi la referin țele
indicate pe wikipedia trimiteri la surse bibliografice valabile. Se pot cita pagini de web oficiale ale
unor institu ții, articole on-line cu autorul specificat sau articole din reviste publicate on-line,
specificându-se sursele conform indica țiilor primite.

ATENȚIE!!
Vor fi respinse din oficiu lucr ările fără referințe și/sau fără bibliografie și/sau fără sursele
imaginilor.
Vor fi depunctate lucr ările cu referin țe prea pu ține, unde nu reise clar cât din informa ție este
preluată și de unde. Ca s ă fie suficiente, referin țele nu vor figura doar la sfâr șitul (sub)capitolelor ci
după fiecare paragraf de o lungime rezolabil ă (câteva fraze și nu pagini întregi).

PREDAREA:

– în formatul și structura descrise în Regulamentul de Finalizare a Studiilor
– la data decis ă de Consiliul Facult ății, cu minimum zece zile înainte de predarea proiectului de
diplomă
– în două exemplare printate și în format digital (pdf) pe DVD.

SUGESTII GENERALE:

Formulați și redacta ți textul cu acurate țe. Recitiți și corecta ți eventualele gre șeli de dactilografiere.
Evitați traducerile f ăcute automat si nefiltrate de propriul dicern ământ. Fiți exigenți în legătură cu
precizia termenilor tradu și. Elimina ți dezacordurile, frazele f ără verb sau chiar f ără sens (!), etc.
Scoateți în eviden ță prin subtitluri, sublinieri sau alte tipuri de eviden țiere în text ceea ce dori ți să
se rețină în mod special.
Respecta ți cititorul.
Nu uitați că lucrarea – text și imagini – vorbe ște nu doar prin con ținut ci și prin form ă.
Vă recomand ăm un foarte bun ghid de întocmire a unei astfel de lucr ări teoretice:
– VAIS, DANA. Cercetare în arhitectur
ă: o introducer e/ Dana Vais. – Cluj-Napoca : Editura
U.T. Press, 2015. ISBN 978-606-737-093-5

– Umberto Eco, Cum se face o tez ă de licență, Ed. Polirom, Ia și, 2006
(cartea prezint ă prietene ște sfaturile lui Eco pentru studen ții săi filologi; sfaturile lui sunt îns ă foarte
utile pentru orice lucrare de acest gen din domeniul umanist, fie ea licen ță, dizertație și chiar

doctorat)
(obs: licen ța este lucrarea de încheiere a studiilor la nivel undergraduate/bachelor, dizerta ția este
lucrarea de încheiere a studiilor la nivel graduate/master)

Despre metodologia cercet ării în arhitectur ă:
– Linda Groat, David Wang, Architectural Research Methods, John Wiley and Sons, New York,
2002 (cota biblioteca: 519659)

CRITERII DE NOTARE A LUCR ĂRII DE DIZERTA ȚIE:

În evaluarea lucr ării de dizerta ție se vor aprecia urm ătoarele:
 subiectul ales
– cât de actual, original, in teresant, relevant, clar enun țat, precis conturat, util este
subiectul lucr ării
– felul in care toat ă lucrarea se concentreaz ă pe un subiect, tratat coerent

 referințe la surse
– cât de bogat, consistent este aparatul critic
– cât de adecvat ă este documentarea, c ărți/reviste/site-uri care sunt cu precizie legate de
subiectul ales – se depuncteaz ă sărăcia bibliografic ă, inadecvarea surselor
– se taxeaz ă lipsa indic ării referin țelor în note de subsol sau indicarea vag ă, imprecis ă –
atât pentru sursele teoretice cât și pentru exemple/studii de caz
– se resping din oficiu lucr ările fără aparat critic/referiri la surse

 studiile de caz
– cât de adecvat ă subiectului este exemplificarea pe cazuri concrete
– cât de personal e comentariul studentului la cazurile tratate, fe lul în care se leag ă de
argumenta ția lucrării
– se apreciaz ă în mod special cercetarea personal ă a studentului pe surse directe (nu
numai din surse secundare, articole/c ărți/internet, ci ș
i interpretare/experien ță proprie)
– se taxeaz ă: sărăcia exemplific ării; colajul de exemple near ticulate prin argument

 modul de a scrie
– clar formulat și original, text bine structurat
– se taxeaz ă: formulări neglijente, colajul de texte copiate

 respectarea formatului și a structurii
– se va respecta formatul indicat; orice dep ășiri a num ărului maxim de cuvinte, a ponderii
ilustrațiilor în economia lucr ării se vor penaliza
– structura lucr ării trebuie s ă atingă toate punctele cerute (definire clar ă a subiectului,
referințe istorice, referin țe teoretice, studii de caz care s ă includă și România/societatea
noastră, legarea subiectului de proiectul pr opriu de diploma, concluzii); bineîn țeles,
structura se adapteaz ă subiectului particular ales , dar ea trebuie obligatoriu s ă atingă toate
punctele din con ținutul cerut

Anexa 2 – Tema și conținutul proiectului de Prediplom ă:

Tema și îndrum ătorul trebuie alese pân ă la sfârșitul anului V, în dou ă etape. Prima etap ă se
desfășoară până la încheierea activit ății didactice din semestrul al II-lea al anului V și presupune alegerea de
către student a temei și a îndrum ătorului (cu acceptul îndrum ătorului ales). Cea de-a doua etap ă se
desfășoară în perioada sesiunii aferente semestrului al doilea din anul V și este una de "redistribuire". Astfel
studenții pot să își orienteze practica de var ă în favoarea lor, având mai mult timp pentru documentare
pentru diplom ă, călătorii de studiu și altele. Cine nu se înscrie pân ă la încheierea semestrului al doilea al
anului V, poate beneficia de un al doilea termen, dup ă semestrul întai al anului VI. Aceasta întârziere duce la
amânarea prediplomei și a diplomei.
La prezentarea prediplomei accentul c ade pe detalierea conceptului. Se va ține cont de: atitudinea
față de loc, context, o interpretare a temei program motiva te conceptual, justificarea deciziilor principale ale
studentului care conduc la demararea proiectului. Tot în aceast ă fază studentul poate propune un titlu, un
domeniu și structura pe capitole a lucr ării de licen ță, acestea fiind comentate și confirmate de comisie.
Proiectul trebuie s ă aibă un cadru con ținut general bine definit. Misiunea studentului este s ă
defineasc ă împreun ă cu îndrum ătorul piesele relevante ale proiectului. Îndrum ătorul trebuie s ă poată vedea
înainte de predare TOATE piesele proiectului și să își spună punctul de vedere, iar studentul s ă aibă
posibilitatea s ă facă modificări și să aducă îmbunătățiri. Daca nu, îndrumarea se limiteaz ă la probleme de
concept și funcțiune, dar nu și de limbaj de comunicare prin proiect și tehnică a reprezent ărilor de
arhitectur ă. În caz contrar, îndrumatorul va putea s ă nu permit ă susținerea proiectului în sesiunea respectiv ă.
Mai pot ap ărea recomandari pentru sus ținerea proiectului, eventual o schem ă recomandat ă a structurii unei
susțineri, capitolele care ar trebui atinse etc.
Prediploma 2016-2017 este considerat ă disciplin ă a semestrului 1 (conform Planului de
învățământ), fiindu-i alocate 6 credite și este notat ă de la 1 la 10. Nota la prediplom ă este asimilat ă cu o not ă
de examen.

Restanța la prediplom ă va fi programat ă în sesiunea de restan țe aferent ă semestrului I. În cazul în
care și de aceast ă dată proiectul de prediplom ă nu prime ște notă de trecere, studentul se va prezenta în
sesiunile ulterioare de restan țe ale anului VI, iar diploma va fi sus ținută în urmatoarea sesiune de diplome
programat ă.

ABORDARE:
În faza de prediplom ă, documenta ția va prezenta dou ă variante de abordare:
* în cazul obiectelor noi de arhitectur ă pe terenuri libere (sau devenite libere), posibila rezolvare a
aceluiași program arhitectural pe dou ă amplasamente diferite, pe care se vor propune cladiri cu
suprafata construita desfasurata intre 4500mp si 6000mp (etajul curent se ia o singura data in
calculul suprafetei construite desfasurate)
* în cazul reabilit ărilor, proiectelor cu componenta de restaurare, urbanism, amenajare interioara, etc.
două amplasamente diferite pe care se vor propune cladiri cu suprafata construita desfasurata
minima de 2500mp (etajul curent se ia o singura data in calculul suprafetei construite desfasurate).

CONȚINUT:
PIESELE SCRISE:
Constă dintr-un memoriu cuprinzând date generale despre amplasament, preciz ări referitoare la
circulațiile în zon ă și accesele pe amplasament, indici tehnici (POT, CUT) și din tema-program cu indicarea
funcțiunilor, suprafe țelor, capacit ăților și fluxurilor.

PIESELE DESENATE:
conform Art. 17 din prezentul regulament.