Pedagogie 2 Curs 4 Moduri Si Forme De Organizare A Procesului De Invatamant [603261]

CURS DE PEDAGOGIE
Conf. univ. dr. Adriana NICU

Mivelul I
/boxshadowdwnIntroducere în pedagogie
/boxshadowdwnTeoria și metodologia curriculum/ului
/boxshadowdwnTeoria și metodologia instruirii
/boxshadowdwnTeoria și metodologia evaluării

Teoria și metodologia instruirii
/boxshadowdwnDidactica – teoria procesului de învăŃământ
/boxshadowdwnPrincipiile didactice
/boxshadowdwnMetode și mijloace de învăŃământ
/boxshadowdwnModuri și forme de organizare a procesului de învăŃământ
/boxshadowdwnProiectarea didactică
/boxshadowdwnRelaŃionare și comunicare didactică

Moduri și forme de organizare a procesului de învăŃământ
/boxshadowdwnOrganizarea procesului de învăŃământ
pe clase și lecŃii
/boxshadowdwnLecŃia – delimitări conceptuale
/boxshadowdwnTipuri de lecŃii și structura lor orientativă
/boxshadowdwnEvaluarea lecŃiei
/boxshadowdwnAlte forme de organizare a procesului de învăŃământ

/boxshadowdwnSistemul de învăŃământ, deFa lungul istoriei, a cunoscut mai multe forme de organizare.
/boxshadowdwnÎn fazele incipiente ale educaŃiei instruirea sFa desfășurat individual și selectiv.
/boxshadowdwnÎn secolul al XVIIFlea, pedagogul ceh Jan
Amos Comenius a pus bazele sistemului de
organizare a instruirii pe clase și lecŃii ,
sistem care a cunoscut o răspândire rapidă în Europa și apoi în toate Ńările lumii. Organizarea procesului de învăŃământ pe clase și lecŃii

Organizarea procesului de învăŃământ pe clase și lecŃii
/boxshadowdwnÎn Ńara noastră învăŃământul pe clase și lecŃii a fost introdus prin Legea InstrucŃiunii Publice din 1864.

Organizarea procesului de învăŃământ pe clase și lecŃii
/boxshadowdwnClasa de elevi
/boxshadowdwncadrul organizatoric constituit din grupe constante de
elevi potrivit vârstei, progresului lor școlar și n ivelului de
dezvoltare intelectuală;
/boxshadowdwnnu este doar un spaŃiu educativ în care se transmit/însușesc informaŃii, ci are multiple valen Ńe psiho/
pedagogice;
/boxshadowdwninstruirea este organizată pe ani școlari, cu o str uctură
bine precizată, iar conŃinutul instruirii este stru cturat pe
discipline de studiu, conform unor documente școlar e
(plan de învăŃământ, programă școlară, manuale etc. );
/boxshadowdwnprocesul instructiv/educativ se desfășoară după un orar,
sub formă de lecŃii sau alte tipuri de activităŃi d idactice;
/boxshadowdwntrecerea elevilor dintr/un an de studiu în altul su perior se
face anual pe baza promovării.

Organizarea procesului de învăŃământ pe clase și lecŃii
/boxshadowdwnLecŃia reprezintă forma principală de
organizare a procesului de învăŃământ prin care se desfășoară activitatea comună a clasei
de elevi sub conducerea profesorului.
/boxshadowdwnFiecare lecŃie are un scop precis, anumite
secvenŃe de conŃinut , antrenează diferite
strategii didactice , ceea ce conferă activităŃii
didactice un caracter sistematic, unitar și logic.

Organizarea procesului de învăŃământ pe clase și lecŃii
/boxshadowdwnLecŃia are valenŃe multiple:
/boxshadowdwnasigură însușirea sistematică a cunoștinŃelor;
/boxshadowdwnformează și exersează capacităŃi intelectuale, morale, practic/aplicative.
/boxshadowdwnÎn conceperea lecŃiei profesorul este influenŃat d e
diferite modele de instruire , ceea ce face ca aceasta
să poată fi organizată:
/boxshadowdwnfrontal ,cu întreaga clasă și predomină activitatea
de predare;
/boxshadowdwnpe grupe mici de elevi (4/6) și permite
diferenŃierea sarcinilor de învăŃare;
/boxshadowdwnindividual , prin activităŃi independente.

Avantajele și dezavantajele învăŃământului pe clase și lecŃii
Avantaje Dezavantaje
/checkbldantrenează un mare număr de elevi;
/checkbldcosturi mai mici;
/checkbldasigură formarea culturii generale și de specialitate;
/checkblddezvoltă tehnicile de muncă intelectuală ale elevilor;
/checkbldstimulează creativitatea elevilor;
/checkbldconturează profilul de personalitate: intelectual, moral, estetic, fizic, profesional etc.;
/checkbldcultivă sentimente, atitudini, interese, aptitudini etc. /checkbldpredomină activitatea profesorului și pasivismul elevilor;
/checkbldautoritarismul relaŃiei profesorFelev;
/checkblduniformizează demersurile didactice
/checkbldnu promovează autoinstruirea și nici autoevaluarea;
/checkbldconexiunea inversă este dificil de realizat la clasele cu număr mare de elevi etc.

ExerciŃiu reflexiv
ScrieŃi:
33termeni (concepte) din ceea ce aŃi
învăŃat până în acest moment;
22idei despre ceea ce aŃi dori să
aprofundaŃi;
11abilitate pe care consideraŃi că aŃi
dobânditFo în urma activităŃii de predareFînvăŃare. /handwriteleft/handwriteleft /handwriteleft/handwriteleft

Alte modalităŃi de organizare a activităŃii instructiv/educative
/boxshadowdwnSistemul monitorial a fost promovat la sf. sec. al
XVIIIFlea de preotul englez Andrew Bell (1753F1832)
întrFun orfelinat din India și ulterior în Anglia, de
profesorul John Lancaster (1778F1838).
/boxshadowdwnSistemul sau planul Dalton este cunoscut ca sistem
al muncii didactice pe laboratoare și cabinete școl are,
iniŃiat la începutul secolului XX, de Helen Perkhur st în
localitatea Dalton din S.U.A.
/boxshadowdwnSistemul Winnetka este cunoscut ca sistemul claselor
mobile, în funcŃie de aptitudini, aplicat de Charle s
Wassburne întrFo suburbie a orașului Chicago, în an ul
1922.

Alte modalităŃi de organizare a activităŃii instructiv/educative
/boxshadowdwnSistemul Mannheim F sistemul claselor paralele sau
diferenŃiate: a) clase normale; b) clase pentru def icienŃi;
c) clase de recuperare; d) clase pentru copiii dota Ńi. SFa
aplicat în 1900 de către doctorii Kisinger și Moses .
/boxshadowdwnSistemul Decroly sau sistemul centrelor de interes a
fost iniŃiat la începutul secolului XX de pedagogul
belgian Ovide Decroly. Disciplinele de învăŃământ s unt
înlocuite cu „centre de interes”, care răspund nevo ilor
umane fundamentale: hrană, lupta pentru apărare, nevoia de acŃiune etc.

Alte modalităŃi de organizare a activităŃii instructiv/educative
/boxshadowdwnMetoda proiectelor F elaborată de William Kilpatrick,
la începutul sec. XX în S.U.A. Accentul se pune pe interesele elevilor și pe activitatea independentă, rolul
educatorului fiind de îndrumător.
/boxshadowdwnSistemul Dottrens a fost conceput de pedagogul
elveŃian Robert Dottrens, la începutul secolului XX . Se
promova un învăŃământ individualizat, bazat pe fișe de
activitate (de recuperare, de dezvoltare, de exersa re,
de autoinstruire etc.).
/boxshadowdwnSistemul muncii pe grupe constituite în mod liber,
după preferinŃele elevilor. A fost conceput de pedagogul francez Roger Cousinet în secolul XX și pune accent pe formarea deprinderilor de cooperare.

Tipuri de lecŃii
/boxshadowdwnTipul de lecŃie desemnează un mod de concepere și
realizare a lecŃiei, determinat de sarcina didactică
dominantă , în funcŃie de care diferenŃiem:
/boxshadowdwnlecŃia de comunicare și însușire a noilor cunoștinŃ e;
/boxshadowdwnlecŃia de formarea a deprinderilor și priceperilor;
/boxshadowdwnlecŃia de recapitulare și sistematizare a cunoștinŃ elor;
/boxshadowdwnlecŃia de verificare și apreciere a rezultatelor șc olare.

LecŃia de comunicare și însușire de noi cunoștinŃe
/boxshadowdwnMomentul organizatoric
/boxshadowdwnVerificarea cunoștinŃelor însușite anterior
/boxshadowdwnPregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștinŃe
/boxshadowdwnPrecizarea titlului și a obiectivelor lecŃiei
/boxshadowdwnComunicarea/însușirea noilor cunoștinŃe
/boxshadowdwnFixarea și sistematizarea noilor cunoștinŃe
/boxshadowdwnExplicaŃii privind continuarea învăŃării acasă și pentru efectuarea temelor

LecŃia de formarea a deprinderilor și priceperilor
/boxshadowdwnMomentul organizatoric
/boxshadowdwnAnunŃarea subiectului lecŃiei și a obiectivelor urmărite
/boxshadowdwnActualizarea cunoștinŃelor necesare desfășurării activităŃii
/boxshadowdwnDemonstraŃia sau execuŃia model
/boxshadowdwnEfectuarea de către elevi a activităŃii
/boxshadowdwnAprecierea performanŃelor elevilor
/boxshadowdwnPrecizări privind modul de continuare a activităŃii

LecŃia de recapitulare și sistematizare a cunoștinŃelor
/boxshadowdwnMomentul organizatoric
/boxshadowdwnAnunŃarea temei, obiectivelor urmărite și a planului recapitulativ
/boxshadowdwnRecapitularea și sistematizarea cunoștinŃelor
/boxshadowdwnRealizarea de către elevi a unor lucrări pe baza cunoștinŃelor recapitulate
/boxshadowdwnAprecierea activităŃii, formularea concluziilor și explicarea temei pentru acasă

LecŃia de verificare și apreciere a rezultatelor școlare
/boxshadowdwnMomentul organizatoric
/boxshadowdwnStabilirea conŃinutului tematic ce urmează să fie verificat
/boxshadowdwnVerificarea conŃinutului
/boxshadowdwnAprecierea rezultatelor
/boxshadowdwnPrecizări privind completarea lacunelor și corectarea greșelilor

O alternativă de structurare a lecŃiei
/boxshadowdwnProgramul educaŃional Lectura și Scrierea pentru
Dezvoltarea Gândirii Critice (LSDGC), creat în
1995 de J. Steele, K. Meredith, Ch. Temple, propune o alternativă la tipurile de lecŃie tradiŃionale, structurată pe următoarele etape:
/boxshadowdwnEVOCARE / conștientizarea propriilor cunoștinŃe
despre tema discutată;
/boxshadowdwnREALIZAREA SENSULUI – înŃelegerea și
introducerea noile informaŃii în schemele de cunoaștere existente;
/boxshadowdwnREFLECłIE / dezbateri, aplicaŃii, schimburi de idei cu
colegii, exprimarea noilor cunoștinŃe cu propriile cuvinte.

CreaŃi șase propoziŃii pentru care acronimul să fie cuvântul LECłIA . Toate propoziŃiile trebuie să
exprime opiniile voastre despre lecŃie, tipuri de lecŃii, clasa de elevi, alternative de organizare a clasei … /handwriteleft/handwriteleft /handwriteleft/handwriteleftExerciŃiu reflexiv
L ………………… L …………………
E ………………… E …………………
C ………………… C …………………
T………………… T…………………
I ………………… I …………………
A ……………….. A ………………..

Evaluarea lecŃiei
Criterii de
evaluare Indicatori I S B FB
Proiectarea
lec Ńiei Calitatea proiectului de lecŃiei
Realizarea
lecŃiei Organizarea clasei și a activităŃii ConŃinutul știinŃific Strategia didacticăStimularea și activizarea elevilor Evaluarea formativă
Comporta/mentul profesorului Trăsături de personalitate Managementul timpului

Alte forme de organizare a activităŃii didactice
/boxshadowdwnconsultaŃiile
/boxshadowdwnmeditaŃiile
/boxshadowdwncercurile pe obiecte de învăŃământ
/boxshadowdwnvizitele și excursiile/drumeŃiile:
/square4vizite și excursii introductive;
/square4vizite și excursii destinate dobândirii de noi cunoștinŃe;
/square4vizite și excursii de fixare și consolidare a cunoștinŃelor.

AplicaŃie – Ghidul anticipativ/revizuit
CitiŃi următoarele afirmaŃii și decideŃi valoarea lor de adev ăr,
punând adevărat (A) sau fals (F) în spaŃiul liber:
/boxshadowdwn (…) LecŃia este principala formă de organizare a activităŃii didactice.
/boxshadowdwn (…) Sistemul de organizare a procesului de învăŃământ pe clase și lecŃii a fost promovat în Ńara noastră după anul 1989.
/boxshadowdwn (…) LecŃia unifică întrFun ansamblu coerent interacŃiunile dintre componentele procesului de învăŃământ: obiective, conŃinut, metode și mijloace de învăŃământ.
/boxshadowdwn (…) Clasa de elevi reprezintă cadrul organizatoric, structurat pe ani școlari, pe discipline de studiu, în conformitate cu anumite documente școlare.
/boxshadowdwn (…) LecŃia poate fi organizată frontal, pe grupuri mici de elevi sau individual.
/boxshadowdwn (…) În practica educaŃională, proiectarea și realizarea lecŃiei se bazează pe șabloane, structuri rigide, improvizaŃii și hazard.

Bibliografie
/boxshadowdwnCerghit, I., (1983), PerfecŃionarea lecŃiei în școala
modernă , Editura Didactică și Pedagogică,
București.
/boxshadowdwnIonescu, M., Chiș, V., (1992), Strategii de predare și
învăŃare , Editura ȘtiinŃifică, București.
/boxshadowdwnIonescu, M., (2003), InstrucŃie și educaŃie , Cluj/
Napoca.
/boxshadowdwnNicola, I., (1996), Tratat de pedagogie școlară ,
Editura Didactică și Pedagogică, București.
/boxshadowdwnSteele, J.L., Meredith, K.S., Temple, Ch., (1988), Proiectul Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice , Ghidul I, Editura Gloria, Cluj/
Napoca.